Sunteți pe pagina 1din 14

Surse de poluare.

Transporturile si activitatiile menajere


Cap 1. Poluarea: Surse, Poluani, Efecte Reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). C iar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a su!stanelor poluante provine din activitile umane."unt dou categorii de materiale poluante (poluani). #oluanii !iodegrada!ili sunt su!stane, cum ar fi apa menajer, care se descompun rapid n proces natural. $ceti poluani devin o pro!lem c%nd se acumuleaz mai rapid dec%t pot s se descompun. #oluanii nondegrada!ili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul natural. &dat ce apare contaminarea, este dificil sau c iar imposi!il s se ndeprteze aceti poluani din mediu. 1.1 Principalele surse de poluare Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scar mondial. #rocesele de producie industrial. 'misiile sunt su!stane eli!erate n atmosfer de ctre uzine, sau alte centre. #rocedeele de producie industrial eli!ereaz emisiile, care se redepun n cazul n care nu e(ist filtre pentru epurarea gazelor reziduale. "u!stanele specifice sunt atunci eli!erate i pot provoca local catastrofe. Transporturile sunt, dup cum !ine tii, o alt important surs de poluare. $stfel, n ".).$. *+, din totalul emisiilor poluante provin de la autove icule, iar n unele localiti ajung c iar i p%n la -+,. $utove iculele care funcioneaz cu motor cu com!ustie, sunt un factor poluant care este luat din ce n ce mai mult n seam. &raele mari sau aglomeraiile ur!ane dense sunt afectate n mare msur de transporturile cu eli!erare de no(e.

Erupiile vulcanice genereaz produi gazoi, lic izi i solizi care, sc im! local nu numai micro i mezorelieful zonei n care se manifest, dar e(ercit influene negative i asupra puritii atmosferice. Cenuile vulcanice, mpreun cu vaporii de ap, praful vulcanic i alte numeroase gaze, sunt suflate n atmosfer, unde formeaz nori groi, care pot pluti p%n la mari distane de locul de emitere Furtunile de praf sunt i ele un important factor n poluarea aerului. .erenurile af%nate din regiunile de step, n perioadele lipsite de precipitaii, pierd partea aerian a vegetaiei i rm%n e(puse aciunii de eroziune a v%ntului. Incendiile naturale, o important surs de fum i cenu, se produc atunci cnd umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de rspndit, mai ales n zona tropical, dei, n general, gradul de umiditate al pdurilor din aceast zon nu este de natur s favorizeze izbucnirea incendiului Activitile casnice sunt, fie c vrem, fie c nu, o surs de poluare. $stzi, n multe ri n curs de dezvoltare, aa cum este i ara noastr, lemnul de foc este la fel de vital ca i elementele, iar ca pre, n unele locuri, are un ritm de cretere mai mare dec%t alimentele. Cauza creterii zi de zi a preului este restr%ngerea suprafeelor de pdure

1.2 Principalele su stane poluante


"u!stanele poluante din atmosfer sunt su!stane gazoase, lic ide sau solide, care i modific compoziia. Gazul carbonic(CO ! , numit tiinific dioxid de carbon, este cel mai important din ciclul car!onului este inofensiv i aduce clorul pentru fotosintez. C& /, su! form de vapori de ap, las s treac undele scurte ale radiaiei solare n atmosfer i a!soar!e undele lungi ale radiaiilor #m%ntului, ceea ce provoac o re%nclzire a aerului, efectul de ser. #e 0enus, ntr1o atmosfer foarte !ogat n C& /, temperatura atinge 23+4 C.

"raful# cenu$a $i fu%ul au o proporie destul de mare n totalitatea poluanilor care e(ist n atmosfer. 5#raful provine din diviziunea materiei fine n particule aproape coloidale de 6+16++ nm. 7umul este un amestec de particule solide i coloidale cu picturi lic ide. "ursele artificiale generatoare de praf, cenu i fum cuprind, n general, toate activitile omeneti !azate pe arderea com!usti!ililor lic izi, solizi sau gazoi. & importan surs industrial, n special de praf, o reprezint industria materialelor de construcie, care are la !az prelucrarea unor roci naturale (silicai, argile, calcar, magnezit, g ips etc.). &ono'idul de carbon(CO! este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce n ce mai mare printre poluanii devastatori. .oate materiile primare energetice folosite pentru com!ustie conin car!on su! form de com!inaii c imice, care se o(ideaz, transform%ndu1se n gaz car!onic (C& /) sau n o(id de car!on (C&) dac com!ustia este incomplet. 8ono(idul de car!on se formeaz n mod natural n meta!olismul microorganismelor i n cel al anumitor plante9 este un compus al gazului natural. 'l se rsp%ndete n atmosfer sau se formeaz n stratosfer su! efectul razelor )0. C& este un gaz to(ic pentru oameni i animale. 'l ptrunde n organism prin plm%ni i !loc eaz fi(area o(igenului prin atomul central de 7e al emoglo!inei (:!C&); puterea sa de fi(are este de /2+ de ori mai important dec%t cel al o(igenului. <ivelul de otrvire depinde de saturaia sanguin, de cantitatea de C& din aer i volumul respirat (io'idul de sulf ()O !# produs n principal de arderea cr!unelui dar prezent i n emisiile motoarelor diesel, se com!in cu apa din atmosfera i provoac ploile acide care distrug vegetaia i cldirile. Azotul9 compuii azotului contri!uie constant la poluarea atmosferei, !io(idul de azot <&/ este unul din cei mai periculoi poluani. "ursa principal a acestui gaz o reprezint motoarele cu ardere intern, n special a automo!ilelor. <&/ se formeaz la temperatura ridicata din evile de eapament. Cantiti importante de <&/ dau natere i la arderea cr!unilor. n afar de faptul c NO2 este to ic ca atare la anumite concentra!ii, el contribuie nemi"locit la formarea smogului # fotoc$imic, un produs comple alctuit din diveri compui c$imici i avnd ca substrat fizic particule de aerosoli %suspensii solide sau lic$ide din atmosfer&.

1.! Efecte "i fenomene re#ultate $n urma polu%rii & Smo'ul se formeaz n arealele ur!ane, n acele locuri n care e(ist un mare
numr de automo!ile, c%nd dio(idul de azot este descompus de razele solare, eli!er%ndu1se ozonul, alde ide i cetone. "mogul poate cauza severe pro!leme medicale. "mogul reduce vizi!ilitatea natural i adesea irit oc ii i cile respiratorii, i se tie c este cauza a mii de decese anual. =n aezrile ur!ane cu densitate crescut, rata mortalitii poate s creasc n mod considera!il n timpul perioadelor prelungite de e(punere la smog, mai ales c%nd procesul de inversie termica realizeaz un plafon de smog deasupra oraului. "mogul fotoc imic este o cea to(ica produs prin interacia c imic ntre emisiile poluante i radiaiile solare. Cel mai nt%lnit produs al acestei reacii este ozonul. =n timpul orelor de v%rf n zonele ur!ane concentraia atmosferic de o(izi de azot i idrocar!uri crete rapid pe msur ce aceste su!stane sunt emise de automo!ile sau de alte ve icule. =n acelai timp cantitatea de dio(id de azot din atmosfer scade datorit faptului c lumina solar cauzeaz descompunerea acestuia n o(id de azot i atomi de o(igen.

& Ploaia acida este un tip de poluare atmosferic, format c%nd o(izii de sulf i
cei de azot se com!in cu vaporii de ap din atmosfer, rezult%nd acizi sulfurici i acizi azotici, care pot fi transportai la distane mari de locul originar producerii, i care pot precipita su! form de ploaie. #loaia acid este n prezent un important su!iect de controvers datorit aciunii sale pe areale largi i posi!ilitii de a se rsp%ndi i n alte zone dec%t cele iniiale formrii. =ntre interaciunile sale duntoare se numr; erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole i a plantaiilor forestiere, ameninarea speciilor de animale terestre dar i acvatice, deoarece puine specii pot rezista unor astfel de condiii, deci in general distrugerea ecosistemelor.

& Efectul de sera Creterea pe scar mondial a consumului de petrol i


cr!une nc din anii >2+ au condus la creteri su!staniale de dio(id de car!on. 'fectul de ser ce rezult din aceast cretere de C&/ , ce permite energiei solare s ptrund n atmosfer dar reduce reemisia de raze infraroii de la nivelul #m%ntului, poate influena tendina de nclzire a atmosferei, i poate afecta climatul glo!al. #e 0enus, ntr1o atmosfer foarte !ogat n C&/, temperatura atinge 23+4 C. #rincipalii poluani care produc efectul de ser i care sunt emii n mare parte de autove icule sunt dio(idul de car!on (C& /), o(idul azotos (</&), metanul (<:2) alturi de ali compui c imici care provin din alte surse, n special industriale

C(P 2 . Aciunea polurii aerului asupra sntii populaiei


=n cursul unui act respirator, omul n repaus trece prin plm%ni o cantitate de ?++ cm@ de aer, volum care crete mult n cazul efecturii unui efort fizic, fiind direct proporional cu acest efort. =n /2 ore n mediu omul respir circa 6?1/? m @ de aer. Au%nd comparativ cu consumul de alimente i ap, n timp de /2 ore, omul in aleaz n medie 6? Bg de aer n timp ce consumul de ap nu depete de o!icei /,? Bg, iar cel de alimente 6,? Bg. Rezult din aceste date importana pentru sntate a compoziiei aerului atmosferic, la care se adaug i faptul c !ariera pulmonar reine numai n mic msur su!stanele ptrunse p%n la nivelul alveolei, odat cu aerul inspirit. Cin punct de vedere al igienei, aerul influeneaz sntatea at%t prin compoziia sa c imic, c%t i prin proprietile sale fizice (temperatur, umiditate, cureni de aer, radiaii, presiune). 'fectele directe sunt reprezentate de modificrile care apar n starea de sntate a populaiei ca urmare a e(punerii la ageni poluani. $ceste modificri se pot traduce n ordinea gravitii prin; creterea mortalitii, creterea mor!iditii, apariia unor simptome sau modificrii fizio1patologice, apariia unor modificri fiziologice directe iDsau ncrcarea organismului cu agentul sau agenii poluani. 'fectele de lung durat sunt caracterizate prin apariia unor fenomene patologice n urma e(punerii prelungite la poluanii atmosferici. $ceste efecte pot fi rezultatul acumulrii poluanilor n organism, in situaia poluanilor cumulativi (#!, 7 etc.), p%n c%nd ncrcarea atinge pragul to(ic

2.1 )eteorolo'ia "i efectele asupra s%n%t%ii


#rodusele concentrate poluante sunt reduse c imic de amestecurile moleculare din atmosfer, ce depind de condiiile atmosferice, ca de e(emplu temperatura, viteza v%ntului i micrile sistemelor depresionare care interacioneaz cu topografia local, model%nd munii si vile. =n mod normal, temperatura descrete odat cu creterea altitudinii. Cei mai e(pui pericolului unei m!olnviri din cauza polurii sunt cei foarte tineri, !tr%nii, fumtorii, cei care muncesc ntr1un mediu n care sunt e(pui direct la materialele poluante, i mai ales persoanele cu afeciuni cardiace sau pulmonare. $lte efecte negative ale polurii sunt deteriorarea culturilor agricole i c iar m!olnvirea animalelor. #rimele efecte vizi!ile ale polurii sunt cele estetice care nu sunt neaprat periculoase i care includ scderea vizi!ilitii datorit acumulrilor de particule pe praf aflate n suspensie n aer, mirosul ur%t produs de idrogenul sulforos emanat din fa!ricile de celuloza si %rtie etc.

Cap !.Transporturile.Surse de poluare


Transporturile sunt, dupa cum !ine stiti, o alta importanta sursa de poluare. $stfel, in ".).$. *+, din totalul emisiilor poluante provin de la autove icule, iar in unele localitati ajung c iar si pana la -+,. $utove iculele care functioneaza cu motor cu com!ustie, sunt un factor poluant care este luat din ce in ce mai mult in seama. &rasele mari sau aglomeratiile ur!ane dense sunt afectate in mare masura de transporturile cu eli!erare de no(e. & reconversie majora tre!uie operata si in cazul transporturilor de diferite categorii deoarece ele constituie o sursa importanta de poluare a atmosferei. 'misia de gaze contine in principal Co/, "o/, &(izi de < (<o(), &@, idrocar!uri si asa mai departe si are un efect puternic poluant asupra sanatatii ce conduce la aparitia unor fenomene care afecteaza indirect viata si mediul inconjurator cum ar fi; 6 / @ E potentarea efectului de sera9 E ploile acide E modificarea climatului

&(idul de car!on din aceste emisii !loc eaza emoglo!ina inducand stari de ameteala, cefalee, astenie, tu!urari de vedere, poate produce transformari ireversi!ile sistemului circulator, sistemului nervos, Fn aglomerarile ur!ane, in zonele de trafic intens,unde concentratia de o(id de car!on se situeaza constant in domeniul G 62 parti per milion. Creste posi!ilitatea aparitiei infarctului miocardic. &(izi de < distrug alveolele pulmonare. (e(; o e(punere de o jumatate de ora la o concentratie de 3++ parti per milion este ec ivalenta cu o doza letala. C iar si ? parti per million produc tul!urari respiratorii in cazul e(punerii la acestea timp de 6+ minute. :idrocar!urile peste anumite limite de concentratie incep prin a provoca ameteli si se poate ajunge pana la deces. :idrocar!urile aromatice sunt to(ice si cancerigene (!enzen, toluen, (ilen). &zonul in concetratie de peste @++ parti per milion in alat pentru un sfert de ora provoaca tul!urari respiratorii. #lum!ul continut in gazele de e(apament, c iar in concentratii de +,/ +,2 parti per milion produce dereglarea meta!olimsului a glucidelor, vitaminelor si in i!a activitatea enzimelor. &(izi de sulf peste ? parti per milion afecteaza aparatul respirator. $cest tip de poluant afecteaza in special copii. $lde idele irita mucoasa oculara, provoaca tuse, cefalee, sufocare, edem pulmonar. .oate aceste emisii inclusiv fumul format din particule de car!on si diverse idrocar!uri afecteaza animalele si plantele. #lantele rezista la concentratii mult mai mari de

poluanti. (e(; o(izi de < pot fi tolerati in cantitati de 2+++ de ori mai mari de catre plante fata de animale.) "o/ afecteaza clorofila plantelor astfel ca verdele acestora capata nuante de gal!en. 'fectele acestor emisii se manifesta si asupra cladirilor, constructiilor. CaCo@ se transforma su! actiunea acestor catalizatori in sulfat de calciu care este solu!il. 7umul innegreste cladirile.

litica dezvoltarii transporturilor (automo!ile si camioane) conduce la cresterea constanta a poluarii. #oluarea datorata industriei este identificata si este masura!ila si indicata prin norme care stipuleaza cantitatile ce pot fi deversate in atmosfera si in apa. Fn cazul transporturilor nu sa gasit inca o rezolvare satisfacatoare. "olutii e(ista, dar e(ista si mari forte care se opun implementarii acestor masuri deoarece e(ista interese imediate. Fndustria automo!ilelor, transportatorii care au alte interese, retelele de drumuri si poduri..oate aceste industrii care au implementate anumite modalitati de lucru sar gasi intro lipsa de activitate pe care nu vor so permita. Cezvoltarea transportului rutier conduce la o crestere a consumului de petrol, rezerva eupiza!ila, care ar putea sa se micsoreze dramatic dupa /+?+. 'ste necesara aplicarea altor modalitati de deplasare si a altor tipuri de com!usti!ili HcuratiI (J#A). #e plan mondial se desfasoara un proces accelerat de dezvoltare de constructie de autostrazi dotate cu treceri platite care aduc fonduri care se reinvestesc in alte autostrazi dotate cu alte treceri cu plata. "olutiile pro!lemelor ar fi ; ameliorarea conditiilor de trafic pe drumurile nationale si nu numai si a transportului pe cale ferata care ar reprezenta masuri cu repercusiuni pozitive pe plan economic, social si ecologic. Rezolvarea pro!lemei transporturilor necesita revizuirea in totalitate a politicii in domeniu. Reorganizarea aprovizionarii si desfacerii, micsorarea greutatii produselor si a am!alajelor, instalarea unei politici tarifare de tipul poluator platitor, care sa o!lige pe transportator sa plateasca costul real al deplasarii direct si indirect. $cest cost ar tre!ui sa tina seama de elemente care astazi sunt mai putin luate in calcul cum ar fi; 6 / @ K conditii decente de munca pentru angajati K !oli datorate poluarii K accidente #rin aceste ecota(e aplicate transporturilor rutiere ar tre!ui corelata si asociata notiunea de economie de !ani cu economia de poluare. & solutie avantajoasa a pro!lemei transporturilor este ca si multe alte cazuri o sc ema mi(ta, a diferitelor modalitati de transport; .ransporturi com!inate cale ferata cale rutiera, cale fluviala pentru marfuri de mare tonaj. $r tre!ui introduse prin interventia statului nu neaparat penalizari, ci indemnizatii, alocari de resurse care sa permita reconversia anumitor tipuri de modalitati, transport,

care sa im!unatateasca conditiile de mediu. Reteaua de cai ferate necesita im!unatatiri majore, pe deoparte sa circule corect trenurile de mare viteza (de tip .J0) si alte trenuri rapide care sa asigure legatura intre orase in regiunile de campie. #e de alta parte sa fie rea!ilitate trenurile pendulare care circula pe linii sinuase astfel ca peisajul sa ramana nealterat. #entru transportul de marfuri care creste in continuu, sa se aplice transportul cu ajutorul navetelor feroviare care incarca automo!ile si camoiane, pe care sa le duca la destinatii mai greu accesi!ile datorita reliefului variat. Circulatia in oras; #entru fluidizarea circulatiei e(ista solutii care tin de competenta serviciilor pu!lice, dar si de corectitudinea, !unavointa automo!ilistilor. 8ulte dintre masurile ce tre!uie aplicate nu sunt foarte dificile. Fn primul rand ar tre!ui redusa circulatia automo!ilelor pe distante

scurte, ar putea fi incurajata deplasarea pe !icicleta creindu se cai speciale pentru !iciclisti. "unt multe orase in care aceasta pasiune pentru !icicleta, este foarte vizi!ila. $r tre!uie dezvoltata si im!unatatita reteaua de transport in comun avand in vedere cresterea confortului, a frecventei, e(tinderea liniilor, ceea ce ar duce implicit la cresterea numarului de utilizatori. $r fi necesara rea!ilitarea transportului cu tramvaiul care consuma energie curata in cazul oraselor cu peste 6++.+++ de locuitori. $r fi necesara aplicarea unor politici de ingradire a stationarii ur!ane de suprimarea a parcarilor fara plata a intreprinderilor pentru proprii salariati, stoparea consturctiilor de mari parcuri de automo!ile in centrul oraselor. 8odul de amenajare al spatiului central al orasului ar tre!ui sa fie gandit astfel incat sa incurajeze folosirea celui mai curat dintre mijloacele de transport ale omului si anume; mersul pe jos. 8ai ales in tarile dezvoltate, orasele incep sasi piarda caracterul, dispersanduse in spatiu, aparand orasele satelit la periferie, cartiere de vile in su!ur!ii precum si magazine mari situate in afara orasului. "tudiile au aratat ca amplasarea unui mare centru comercial in afara orasului face sa creasca de zeci de ori consumul de energie fata de cazul amplasarii acestuia in oras si in aceeasi masura creste si poluarea. )n program guvernamental care sa propuna im!unatatirea conditiilor de locui si a comertului in centrul orasului ar fi !inevenit deoarece orasenii au tendinta sa se indeparteze de centrul orasului din cauza conditiilor nefavora!ile; poluare, zgomot, costuri ridicate ale locuintelor. $cest lucru duce la cresterea progresiva a distantei intre locuinta si locul de munca, ceea ce face ca oamenii sa fie dependenti de masina personala si sa creasca foarte mult numarul de deplasari. $cest lucru face sa apara necesitatea construirii de

noi artere de circulatie care consuma spatiu, strica aspectul peisajului natural si reprezinta din nou consum de energie si sursa de poluare. 8ari firme constructoare de automo!ile au realizat prototipuri de masini ec ipate cu motoare economice si nepoluante. Car constructorii de masini si cei care vand car!uranti nu sunt neaparat dornici sa vada proliferarea acestor noi tipuri de automo!ile. .re!uie gandita si realizata o noua modalitate de a circula, actiune carepoate fi desfasurata doar la nivel statal si care implica sc im!ari majore de conceptie.

!.1 Transport rutier


.ransportul rutier ramane principala sursa de poluare cu o(izi de sulf si mono(id de car!on si a doua sursa de poluare cu particule fine '(punerea la poluantii din aer poate dauna sanatatii pe termen scurt si lung, poate afecta ecosistemele naturale si contri!uie la coroziunea cladirilor. #articulele provenite de la fumul masinilor si de la incalzirea locuintelor pot afecta plamanii si dauneaza oamenilor de toate varstele, dar reprezinta un risc mai mare pentru cei are au deja pro!leme la inima si respiratorii. #oluantii din aer mai contri!uie la acidificarea padurilor si ecosistemelor de apa, la eutroficarea solurilor si apelor, fenomene care duc la limitarea rezervelor de o(igen din rauri si lacuri.

!.2 Transport feroviar


Ca surse de poluare a solului datorita transportului pe calea ferata amintim ; Cepozitarea si manipularea produselor petroliere Cepozitarea car!unelui Rampele de descarcare a vagoanelor dezafectate Cepozitarea necontrolata a deseurilor menajere "palarea vagoanelor Cepozitarea traverselor

$ctivitatea de intretinere a locomotivelor si vagoanelor implica curatirea acestora,precum si a atelierlor.$pele uzate rezultate in alale si atelierele depourilor de locomotive sunt preepurate intr1un separator de grasimi si sunt evacuate in canalizarea comunala.$pele pluviale care pot spala fractiile petroliere de pe platformele te nologice sunt dirijate prin rigole de scurgere spre canalizare.

!.! Transport fluvial


.ransportul fluvial reprezinta modalitatea de transport cea mai ieftina. #otrivit tarifelor in vigoare, transportul fluvial este de circa /1@ ori mai ieftin decat cel feroviar si cu mult mai ieftin decat cel aerian sau auto. .ransportul fluvial este efi cient, emisiile sunt reduse i are un consum de energie pe ton1Bilometru pentru !unurile transportate ce corespunde unei a asea pri din consumul transportul rutier i unei "umt!i din cel pentru transportul feroviar. 'otrivit unor studii
recente, costurile e terne totale ale naviga!iei fl uviale % termeni de accidente, ambuteia"e, zgomot, poluarea aerului i alte categorii de impact asupra mediului& sunt de ( ori mai mici dec pentru transportul rutier.

!.* Transport maritim


Conform statisticilor, poluarea provenit din acest sector este mai mare dec%t cea rezultat din aviaie.)na dintre cele mai importante msuri care se va lua n cur%nd va fi ntocmirea unui nivel1standard al emisiilor de dio(id de car!on aferent navigaiei maritime. <oul standard va permite, n plus, recompensarea sau dimpotriv, penalizarea pentru toi operatorii maritimi.#%n n anul /+/?, oraul1port Rotterdam i va reduce emisiile de C&/ cu ?+, fa de nivelul din anul 6--+. 8o!ilizarea Rotterdamului n atingerea acestui o!iectiv de reducere important a polurii maritime constituie o provocare pentru celelalte orae1 porturi din coaliie.

10

Cap * (ctivitatile menajere


$ctivitatile menajere genereaza dejectii, detergenti, alte su!stante. #oluantii apelor pot fi grupati dupa urmatoarele criterii; a) natura; poluanti organici, anorganici, !iologici, termici, radioactivi9 !) stare de agregare; suspensii (su!stante insolu!ile n apa)9 solu!ili n apa9 dispersii coloidale9 c) durata degradarii naturale n apa 1 poluantii pot fi; 1 usor !iodegrada!ili9 1 greu !iodegrada!ili (degradarea are loc n mai putin de @+ de zile)9 1 ne!iodegrada!ili (degradarea se produce n @+1*+ de zile)9 1 refractari (degradarea ncepe dupa cel putin / ani). Ce e(emplu, coprolactama se !iodegradeaza n circa @ saptam%ni, iar clor!enzenul se descompune n / ani. #oluarea organica si are sursele n fa!rici de celuloza si %rtie, industria c imica, petroc imie, industria alimentara. #oluarea anorganica (saruri, acizi, !aze) este indusa de industria c imica (produse clorosodice), e(tractia titeiului, prepararea minereurilor, idrometalurgie.

*.1 +mportanta reciclarii desrurilor menajere


Fn viata de zi cu zi omul produce o serie de deseuri menajere care sunt aruncate in locuri special amenajate si nu le mai foloseste nimeni. Cupa cum se stie, din procesele de productie agricola rezulta o cantitate mare de produsr au(iliare refolosi!ile. 8ulte dintre acestea au valoare economica, putand fi utilizate ca sursa de !iogaz (!iometan). Liogazul se o!tine din deseuri agroindustriale, forestiere sau din deseuri animale, in urma unor activitati fermentative a unor microorganisme (!acterii) anaero!e. Fn vederea o!tinerii !iogazului, deseurile se amesteca cu cantitati mari de microorganisme anaero!e in lipsa completa a aerului. Fn aceste conditii se dezvolta foarte !ine !acteriile care sunt capa!ile de a transforma deseurile organice in gaz metan si dio(id de car!on.

11

)nele materiale care aparent nu mai sunt folositoare ar putea fi reciclate (refa!ricate). &!iectele din metal, artie, sticla, plastic si altele pot si reciclate. $ceasta reciclare ar contri!ui la salvarea anumitor plante, animale sau a unor materiale de fa!ricare. Ce e(emplu materialele din artie sunt folosite o singura data dupa care sunt aruncate. Car daca acestea ar fi reciclate nu ar mai fi nevoie sa se mai consume planta din care iese artia. Reciclarea plasticului are rol in scutirea pamantului de a fi poloat, deoarece materialele din plastic se degradeaza in apro(imativ 6++ de ani si nu ar mai necesita materialul din care se e(trage plsticul. Cupa reciclare plasticul nu isi pierde calitatile, la fel cu materialele din sticla si din metal.

*.2 (pele u#ate menajere


$pele uzate menajere care rezulta din utilizarea apei in locuinte,institutii pu!lice,!ai,spalatorii, otelui,spitale,scoli,unitati comerciale si alimentatia pu!lica. #este G+, din totalul apelor utilizate in scopuri casnice se evacueaza poluate. $pa este un e(celent agent de spalare pus la dispozitie de natura. $pa spala si singura,ploiile antreneaza gunoaiele,uleiuriile,!enzina de pe strazi,fumul si praful din aer,de pe cladiri,de pe plante. Fmpuritatiile acestor ape sunt de provenienta !iologica (microorganisme,paraziti),su!stante organice (produse petroliere,detergenti,pestcide etc),su!stante minerale(rezultate din operatii casnice sau editare).

12

Categoria

"ursa

#rocesul generator de poluare

$gentii poluanti

(rderi re#iduale Crematorii de !loc Cartier,oras Transporturi $utove icule Aocomotive

.ransport ,depozitare, Particule,su stante )scare,ardere ,dorante,fum,cenusa .anc,carter,car!urator Co,Co2,-ao2,So2,.2S 'sapament /um,0idrocar uri canceri'ene $rdere incompleta Com!usti!ili $rdere incompleta Com!usti!ili Com!usti!ili diferiti, Com!usti!ili superiori Com!ustii de diferiti com!usti!ili /um,Co,Co2,So2,.2S .idrocar uri /um,Co,Co2,So2,.2S .idrocar uri Cenusa,fum,Co,Co2,So2

<ave

$vioane

Casnice

"isteme de incalzire

Cenusa,fum,Co2,Co,So2

(pe u#ate menajere

1ocuinte,institutii, ai, /olosirea apei ca Spalatorie,spitale, a'ent de spalare si Scoli,etc. curatire

Produse petroliere,deter'enti,pesticide. microor'anisme,para#iti,su s. minerale

#otrivit unor studii recente, peste @++ de milioane de tone de deseuri industriale si menajere, 62+ milioane de tone de ingrasaminte agricole, cateva milioane de tone de pesticide si 2++.+++ de tone de petrol si produse petroliere ajung, in fiecare an, in apele din conductele municipale. Cercetarile au relevat ca milioane de persoane din intreaga lume arunca medicamente e(pirate direct in sistemul de canalizare, conte(t in care masuri si programe educationale tre!uie demarate cat mai urgent pentru a preveni acest tip de comportament.

13

*iblio+rfie

1. Liologie manual pentru

clasaa $ FM1a, 8arin $ndrei, Fon #opescu, 7lorica 8arascu 8aria "oigan.

2.

Cioiu 0aleria, :ol!an <ina (/++?) N Modificri antropice ale mediului 'ngelBing #. N Pollution !.Rodica Cearnau,8aria Lud,$urelia LucBman 'ditura economica preuniversitara

14