Cele mai mari crize economice Locul 10: Criza sistemului bancar din SUA din 1907 (SUA) Aceasta

criza a fost generata - cum altfel - de colapsul sistemului bancar (din cauza aceasta se mai si numeste „the 1907 Bankers’ Panic”), sistem care pe fondul recesiunii existente la momentul respectiv, s-a confruntat cu retrageri masive de bani, cu falimente si cu o scadere drastica a increderii in banci. La acel moment, nu exista nici o institutie “oficiala” care sa garanteze depozitele sau sa injecteze lichiditate in economie (Fed sa infiintat in 1913). DJIA s-a prabusit in luna martie, urmata de o alta scadere serioasa in octombrie, moment in care Trezoreria SUA impreuna cu banca JP Morgan au asigurat lichiditatea necesara sistemului bancar. Increderea s-a restabilit in februarue 1908. Locul 9 : Criza economiei mexicane 1994 Pînă în 1994 economia mexicana a crescut foarte mult iar in conditiile in care cursul valutar era tinut strict sub control, dezechilibrele economice cresteau foarte repede. Cu ceva timp inainte de alegeri, Administratia condusa de presedintele Carlos Salinas de Gortari a decis sa injecteze foarte multi bani in economie, in cresterea salariilor si pensiilor marind astfel deficitul bugetar pana la un nivel nesustenabil. Cum se intampla de obicei, Gotari a pierdut alegerile iar noul presedinte Ernesto Zedillo, a decis ca un control strict al cursului valutar este o greseala si prin urmare, a lasat moneda nationala sa fluctueze liber. Datorita tensiunilor anterioare acumulate in economie, peso s-a devalorizat cu 80% fata de dolar in doar o saptamana (de la 4 la 7,2 peso pe $). SUA a intervenit rapid prin cumpararea de peso direct din piata si prin garantarea unui imprumut de $50 miliarde, situatia revenind la normal peste trei saptamani cand moneda s-a stabilizat la un nivel de 6 peso/dolar. Locul 8 : Criza economica din Argentina - 1999-2002 Aceasta criza isi are originea la inceputul anilor '80-'90, perioada in care Argentina a trecut printr-o dictatura militara, printr-un razboi cu Anglia (razboiul insulelor Falklands), printr-o inflatie galopanta care ajunsese la un nivel de 200% pe luna (!!) in iulie 1989 si in plus, datoria publica era la un nivel nesustenabil. In anul 1999 populatia a inceput sa isi retraga masiv banii din banci, sa ii

In acel moment. indicii bursieri au crescut foarte mult. situatia a degenerat in sensul ca au avut loc revolte populare extrem de violente. pe fondul speculatiilor la bursa. Germania a fost obligata de catre tarile castigatoare sa plateasca in rate.transforme in dolari sa ii transfere peste granita iar in momentul in care guvernul a inghetat depozitele pentru un an. Guvernul a intervenit impunand reguli de tranzactionare extrem de rigide. rata de schimb intre marca si dolar era de 4 la 1. moneda nationala s-a devalorizat de la 1/1 la 4/1. . Dupa primul razboi mondial. in momentul in care a fost liberalizat. prin Tratatul de la Versailles. Situatia s-a normalizat incepand cu 2002/2003. Situatia s-a calmat la sfarsitul anului 1923 cand a avut loc reforma monetara prin introducerea Rentenmark. In 1923. acesta speculand nemultumirea poporului german la adresa tarilor care au obligat Germania sa plateasca despagubiri. Aceste penalizari erau uriase. dupa NYSE si bursa de la Tokio. situatie care i-a impins pe speculatori spre bursa neoficiala Souk Al-Manakh. Trebuie spus ca in perioada sa de glorie. despagubiri de razboi in valoare de 132 de miliarde de marci-aur. Locul 6 :Souk Al-Manakh Kuwait. Multi arabi s-au imbogatit in urma exploziei pretului petrolului in anii '70. Al-Manakh avea a treia capitalizare din lume. Locul 7: Hiperinflația din Germania 1918-1924 In 1914. In 1977. reprezentand cu mult mai mult decat totalul aurului sau devizelor detinute de catre Germania. iar in anii care au urmat. Multi istorici cred ca acesti ani de hiperinflatie l-au ajutat pe Hitler sa ajunga la putere. cu exceptia unei singure banci comerciale. rata anuala fiind de 2 miliarde de marci aur plus 26% din valoarea exporturilor.1982 Souk Al-Manakh reprezenta o bursa paralela celei oficiale in care se tranzactionau instrumente financiare foarte riscante. toate celelalte banci din Kuwait au dat faliment sau au fost nationalizate. oamenii intreptandu-si furia spre banci si spre companiile americane si europene care activau in Argentina. In urma acestui crash. bursa oficiala a clacat. aceasta rata ajunsese la 1 miliard la 1. (aproximativ 200 de miliarde de dolari in banii actuali). Daca inainte de 1999 cursul valutar era fix (1 peso = 1 dolar).

aceasta tara s-a vazut in situatia de a nu isi mai onora datoriile externe. de al caror export Rusia era dependenta in proportie de 80%. DJIA si-a atins maximul in august 1987 ajungand la un nivel de 2722 de puncte.1929-1933 Începutul secolului XX se caracterizează prin alternanța unor perioade de stabilitate cu bruște episoade de criză. cuprinzand toata Asia de Sud-Est. datoria fiind astfel “rostogolita”. bursele s-au prabusit. companiile pierzand $500 de miliarde din capitalizare. metale). iar DJIA a scazut cu 22. După cel de al doilea . Pe fondul scaderii veniturilor. Locul 4 : Criza financiara din Rusia . intrand practic in incetare de plati. Economia a inceput recuperarea in 1999-2000. culminînd cu marea criză din 1929-1933 ce a afectat țări care realizau aproape jumătate din producția lumii. Înainte de 1998. gaz. alocat in special eforturilor de stabilizare a cursurilor valutare. inclusiv Japonia. Thailanda aproape ca a intrat in faliment iar aceasta criza s-a raspandit rapid in zona. economia SUA a inceput sa dea rateuri insa cu toate acestea. economiie din zona au inceput sa isi revina. tari care au fost ajutate de catre FMI prin intermediul unui imprumut in valoare de $40 miliarde.Locul 5 :Criza bursei americane 1987 Aceast eveniment a ramas in istorie drept cea mai mare scadere bursieră din istorie. Cele mai afectate tari au fost Korea de Sud.6% intr-o singura zi. Guvernul a emis bonduri pentru a-si acoperi deficitele iar in momentul in care aceste bonduri ajungeau la maturitate. cu 44% mai mult decat a avut la sfarsitul lui 1986. Dobanda platita de Guvern pentru aceste bonduri ajunsese la un moment dat la 150% pe an. Locul 3 :Criza asiatica din 1997-1999 Avand si o datorie externa uriasa.1998 Criza financiara din Rusia a fost declansata initial de criza asiatica ce a generat scaderea preturilor materiilor prime (petrol. La data de de 19 octombrie. Indonezia si Thailanda. Locul 2 : Marea Depresiune interbelica . acestea se plateau prin emiterea unor noi bonduri. Doi ani mai tarziu. In 1986. Toata aceasta schema piramidala a cazut in 13 august 1998 cand bursa si cursul valutar s-au prabusit.

Criza petrolului a fost punctul de pornire al unei noi abordari legate de consumul de energie.Criza petrolului din 1973 Criza petrolului a inceput la data de 15 octombrie 1973 cand OAPEC (respectiv tarile arabe din OPEC plus Egipt si Siria) au decis sa stopeze livrarile de petrol catre SUA si alte tari dezvoltate . În anii ’30 s-a considerat că situaţia poate fi calmată şi apoi redresată prin intervenţia masivă a statului. Criza financiară interbelică a fost declanşată de un exces investiţional pe pieţele bursiere şi imobiliare. care s-a încheiat la începutul anilor '70. pretul petrolului a urcat extrem de repede de la $3 la $12 pe baril (deci o crestere de 300%). . Locul 1 . de credite de consum au creat dezechilibre majore care în final au declanşat criza financiară. accentul punandu-se acum pe reducerea acestuia.in special Olanda .care au acordat sprijin Israelului in razboiul de Yom Kippur. s-au subvenţionat activităţi economice. S-au controlat preţurile şi creditele. abuzul de speculaţii bursiere.război mondial s-a înregistrat o perioadă de câteva decenii de stabilitate financiară. s-au concentrate fonduri uriaşe în in imprumuturi bancare. Țările importatoare au fost serios afectate. De la această dată crizele bancare și financiare au devenit o constantă a economiei mondiale existînd practic în fiecare moment un număr de țări confruntate cu probleme în sistemul lor bancar. aceasta criza venind dupa ce timp de ani de zile economia mondiala a suferit de pe urma denuntarii acordului de la Bretton Woods. fiind asumare riscuri foarte mari. A fost pentru prima data cand o resursa naturala a fost folosita pe post arma iar ca urmare a embargoului. din dorinţa unui profit cât mai consistent.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful