04 TTM

Page 1 of 155
1.Conditiile tehnice-constructive si de dotare a navelor maritime sunt reglementate de :

1. 2. 3. 4. Conventia STCW 78/95; Conventia internationala pentru ocrotirea vietii umane pe mare (SOLAS); Codul ISM; Codul IMDG.
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
2.Deplasamentul navei reprezinta:

1. 2. 3. 4. volumul de apa deslocuit de carena navei; masa incarcaturii de la bord; volumul total ocupat de marfa; masa volumului de apa deslocuit de nava.
3.Deplasamentul navei goale este:

1. 2. 3. 4. o marime variabila; o valoare de referinta; o marime constanta data de santierul constructor; volumul destinat marfii.
4.Deplasamentul de plina incarcare corespunde :

1. 2. 3. 4. liniei de plutire in apa dulce, la tropice; liniei de plutire in apa dulce; liniei de plutire de vara, in apa sarata; liniei de plutire in apa sarata, la tropice.
5.Deadweightul caracterizeaza :
1. 2. 3. 4. balastul permanent al navei; constanta navei; greutatea navei goale; capacitatea de incarcare.
6.Deadweightul brut al navei este :

1. spatiul destinat marfii;
j k l m n
file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
9/28/2007
Page 2 of 155 2. o marime variabila; 3. capacitatea totala de incarcare a navei; 4. suma greutatilor constante de la bord.
j k l m n j k l m n j k l m n
7.Deadweightul net al navei este:

1. 2. 3. 4. o marime constanta; spatiul destinat marfii; suma greutatilor variabile de la bord; capacitatea utila de incarcare a navei.
8.Tonajul navei reprezinta :

1. masa navei, la un moment dat, pe timpul exploatarii; 2. suma greutatilor imbarcate la bord; 3. volumul total al spatiilor interioare; 4. diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si greutatea navei goale.
9.O tona registru este egala cu :

1. 2. 3. 4. 1000 kg; 100 pc; 907 kg; 1016 kg.
10.Conventia internationala asupra liniilor de incarcare nu se aplica navelor :

1. 2. 3. 4. cu lungime mai mare de 24 m; cu TRB mai mare de 150 TR; cu DWB mai mic de 300 TDW; de pescuit.
11.Marca de bord liber include :

1. 2. 3. 4. discul Plimsoll; scarile de pescaj; marca de tonaj; deplasamentul unitar.
9/28/2007
Page 3 of 155
12.Traversa discului Plimsoll corespunde :

1. 2. 3. 4. liniei de incarcare in apa dulce; liniei de incarcare la tropice; liniei de incarcare de vara; liniei de incarcare de iarna.
13.Bordul liber reprezinta :

1. 2. 3. 4. rezerva de flotabilitate a navei; opera vie; opera moarta; bordul ridicat.
14.Bordul liber de vara se calculeaza in functie de :

1. 2. 3. 4. latimea navei; volumul de carena; lungimea navei; inaltimea de constructie.
15.Bordul liber la tropice este egal cu :

1.
FV 1 TV 48
j k l m n j k l m n
2.
FV + 1 TPC 36
3.
FV 1 TV 36
j k l m n
4.
j k l m n
9/28/2007
Page 4 of 155
FV + 1 TPC 48
16.Bordul liber de iarna este egal cu:

1.
FV 1 TV 48
j k l m n j k l m n
2.
FV + 1 TPC 36
3.
FV 1 TPC 36
j k l m n
4.
FV + 1 TV 48
j k l m n
17.Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord este egal cu:

1.
j k l m n
FI 50mm( L 100m);
2.
j k l m n
FI (L<100m)
3.
j k l m n
FI ( L 100m);
4.
j k l m n
9/28/2007
Page 5 of 155
FI + 50mm( L 100m).
18.Bordul liber in apa dulce este egal cu:

1.
FV + D 36TPC
j k l m n j k l m n
2.
FV D 40TPC
3.
FV + D 48TPC
j k l m n
4.
FV D 36TPC
j k l m n
19.Bordul liber in apa dulce, la tropice, este egal cu:

1.
FV D ; 40TPC
j k l m n j k l m n
2.
FT D ; 40TPC
3.
FV + D ; 40TPC
j k l m n
4.
j k l m n
9/28/2007
Page 6 of 155
FT + D 40TPC
20.Toleranta de pescaj pentru apa dulce se calculeaza cu relatia:

1. FV FD ; 2. TV TI ; 3.
FT FD ;
4. TT TV .
j k l m n
21.Marca de tonaj include:

1. 2. 3. 4. discul Plimsoll; linia de incarcare de iarna; linia de incarcare de vara, la tropice; un triunghi echilateral cu latura de 300 mm.
22.Marca de tonaj a fost introdusa de :

1. 2. 3. 4. Conventia internationala asupra liniilor de incarcare (LL); Regulamentul pentru masuratorile de tonaj (UK); Lloyd's Register of Shipping; Registrul Naval Roman.
23.Volumul total al spatiilor permanent inchse ale navei reprezinta :

1. tonajul navei;
j k l m n
9/28/2007
Page 7 of 155 2. tonajul registru net; 3. tonajul registru brut; 4. opera vie.
24.Volumul spatiilor inchise de la bordul navei, destinat incarcarii marfurilor si/sau cazarii pasagerilor, reperezinta :
1. 2. 3. 4. tonajul navei; tonajul registru net; tonajul registru brut; opera moarta.
25.Aptitudinea navei si a echipajului sau de a efectua un voiaj in siguranta, din toate punctele de vedere, pentru nava insasi, pentru echipaj si incarcatura, reprezinta :
1. 2. 3. 4. o calitate nautica; buna practica marinareasca; buna stare de navigabilitate; personalitatea navei.
26.Totalitatea cunostintelor de ordin aplicativ si a deprinderilor practice necesare conducerii navei in siguranta, in orice conditii de vreme, reprezinta :
1. 2. 3. 4. calitatile nautice ale navei; buna practica marinareasca; buna stare de navigabilitate; personalitatea navei.
27.Formula care exprima relatia dintre deplasamentul navei si volumul de apa deslocuit de carena navei este :
1. D= V
j k l m n
j k l m n
2. D = V 3.
j k l m n
9/28/2007
Page 8 of 155 D = V( 2 - 1) 4.
V
j k l m n
D=
1 2
28.Diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si greutatea navei goale reprezinta :

1. 2. 3. 4. tonajul navei; deadweightul net; deadweightul brut; tonajul registru brut.
29.Diferenta dintre deadweightul brut al navei si totalitatea greutatilor de la bord (care nu constituie marfa) reprezinta :
1. 2. 3. 4. tonajul navei; tonajul registru brut; tonajul registru net; deadweightul net.
30.Institutiile organizate in scopul supravegherii constructiei si exploatarii navelor, capabile sa emita certificate care sa confirme buna stare tehnica, sunt :
1. 2. 3. 4. societati de asigurare; registre de clasificare; societati de navigatie; santiere navale.
31.O tona metrica are :

1. 2. 3. 4. 100 pc; 907 kg 1000 kg; 1016 kg.
32.O tona lunga are :

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007
Page 9 of 155 1. 2. 3. 4. 100 pc; 907 kg; 1000 kg; 1016 kg.
33.O tona scurta are :

1. 2. 3. 4. 100 pc; 907 kg; 1000 kg; 1016 kg.
34.O tona deadweight are :

1. 2. 3. 4. 100 pc; 907 kg; 1000 kg; 1016 kg.
35.O tona registru are ;

1. 2. 3. 4. 1000 m cubi; 1000 kg; 2,83 m cubi; 1016 kg.
36.Un metru cub are :

1. 2. 3. 4. 35,3 picioare cubice; 100 picioare cubice; 28,3 picioare cubice; 50 picioare cubice.
37.Rezerva de flotabilitate a navei este determinata de :

1. latimea navei; 2. inaltimea de constructie; 3. inaltimea de bord liber; file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
9/28/2007
Page 10 of 155 4. perioada de ruliu.

j k l m n
38.Linia puntii de bord liber se materializeaza printr-o banda metalica orizontala, aplicata pe bordajul navei, avand dimensiunile :
1. 2. 3. 4. 250 x 25 mm; 300 x 25 mm; 250 x 30 mm; 300 x 30 mm.
39.Discul de bord liber (discul Plimssol) se materializeaza printr-un inel metalic, aplicat pe bordajul navei, avand :
1. diametrul exterior 300 mm si diametrul interior 250 mm; 2. diametrul exterior 250 mm si diametrul interior 230 mm; 3. diametrul exterior 450 mm si diametrul interior 300 mm; 4. diametrul exterior 540 mm si diametrul interior 450 mm.
40.Discul de bord liber (discul Plimssol) este traversat orizontal de o banda metalica, avand dimensiunile ;
1. 2. 3. 4. 540 x 25 mm; 450 x 25 mm; 540 x 30 mm; 450 x 30 mm.
41.Scara liniilor de incarcare (a marcii de bord liber) se materializeaza printr-o banda metalica verticala, cu ramnificatii orizontale, dispusa fata de centrul discului Plimssol :
1. 2. 3. 4. la 450 mm spre prova; la 450 mm spre pupa; la 540 mm spre prova; la 540 mm spre pupa.
42.Liniile de incarcare ale marcii de bord liber se materializeaza prin benzi metalice orizontale, avand dimensiunile :
1. 300 x 30 mm; 2. 230 x 25 mm;
j k l m n j k l m n
9/28/2007
Page 11 of 155 3. 300 x 25 mm; 4. 230 x 30 mm.

j k l m n j k l m n
43.Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa de mare, sunt orientate spre :
1. 2. 3. 4. prova navei; pupa navei; linia puntii de bord liber; cuplul maestru.
44.Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa dulce, sunt orientate spre :
1. prova navei; 2. pupa navei; 3. linia puntii de bord liber; 4. cuplul maestru.
45.Linia de incarcare a marcii de tonaj, pentru apa de mare, se materializeaza printr-o banda metalica avand dimensiunile :
1. 2. 3. 4. 230 x 25 mm; 250 x 30 mm; 380 x 25 mm; 450 x 30 mm.
46.Linia de incarcare a marcii de tonaj, pentru apa dulce, se materializeaza printr-o banda metalica avand dimensiunile :
1. 2. 3. 4. 450 x 30 mm; 300 x 25 mm; 250 x 30 mm; 230 x 25 mm.
47.Pregatirea magaziilor pentru incarcare presupune :

1. 2. 3. 4. curatarea tancurilor de balast; balastarea tancurilor din dublu fund; indepartarea fardajului; indepartarea mirosurilor remanente.
9/28/2007
Page 12 of 155
48.Fardajul magaziilor are rol in :

1. prevenirea contactului marfurilor cu peretii metalici ai navei; 2. arimarea marfurilor; 3. amarajul marfurilor; 4. separatia marfurilor.
49.Indicele de stivuire reprezinta :

1. 2. 3. 4. masa unitatii de volum al marfii; raportul dintre volumul magaziilor navei si volumul marfii; volumul unitatii de masa a marfii; raportul dintre deadweightul net si greutatea marfii;
50.Volumul specific al marfii reprezinta :

1. 2. 3. 4. raportul dintre volumul total al magaziilor navei si volumul marfii incarcate; suma dintre indicele de stivuire si spatiul mort aferent; volumul ocupat de o tona metrica de marfa; volumul ocupat de o tona lunga de marfa.
51.Volumul specific al navei reprezinta :

1. 2. 3. 4. raportul dintre deadweightul net si volumul magaziilor navei; volumul net destinat incarcarii marfurilor; raportul dintre volumul magaziilor si deadweightul net al navei; diferenta dintre tonajul registru brut si tonajul registru net al navei.
52.Indicele ideal de stivuire satisface :

1. 2. 3. 4. nescufundabilitatea navei; capacitatea de balastare a navei; tonajul navei; capacitatea de incarcare a navei.
53.Pregatirea navei, corespunzator marfurilor ce urmeaza a fi incarcate si rutei de navigatie, contribuie la :
9/28/2007
Page 13 of 155 1. 2. 3. 4. eficienta transportului; atestarea bunei stari de navigabilitate; reducerea timpului de stationare sub operatiuni; marirea vitezei de operare a marfurilor.
54.Operatiunea de pregatire a navei pentru incarcare si transport depinde, in cea mai mare masura, de :
1. 2. 3. 4. ruta de navigatie; tipul navei; natura marfurilor ce urmeaza a fi incarcate; numarul porturilor de operare.
55.Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune:

1. 2. 3. 4. curatarea santinelor; curatarea tancurilor de balast; presarea tancurilor din dublu fund; indepartarea fardajului.

1. 2. 3. 4. indepartarea fardajului; maturarea magaziilor si indepartatea rezidurilor de la marfurile transportate anterior; curatarea tancurilor de balast; presarea tancurilor din dublu fund.

1. 2. 3. 4. presarea tancurilor din dublu fund; curatarea tancurilor de balast; fardarea peretilor si a paiolului, corespunzator naturii marfurilor; inchiderea clapetilor de ventilatie.
58.In caz de infestare puternica cu razatoare se recomanda deratizarea navei :

1. cu momeli; 2. cu capcane; 3. prin fumigare; file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
j k l m n j k l m n
9/28/2007
Page 14 of 155
j k l m n
4. deratizarea prin metodele mentionate nu este recomandabila.
j k l m n
59.Tipul materialelor de amaraj precum si cantitatea acestora sunt dictate, in principal, de :

1. 2. 3. 4. politica companiei; natura marfurilor; ruta de navigatie; timpul de stationare sub operatiuni.
60.Buna stare de functionare a instalatiilor de incarcare/descarcare de la bordul navelor se atesta prin :

1. certificatul de clasa; 2. certificatul de siguranta a echipamentului; 3. certificatul de siguranta a constructiei; 4. cartea instalatiei de ridicat marfuri.
61.Cartea instalatiei de ridicat marfuri este eliberata si vizata periodic de :

1. 2. 3. 4. santierul constructor; registrul de clasificare; societatea de asigurare; compania de navigatie.
62.In cazul operarii marfurilor cu instalatia de incarcare/descarcare a navei, proba instalatiei in functionare trebuie efectuata :
1. 2. 3. 4. zilnic; saptamanal; inaintea inceperii fiecarei etape de operare; proba instalatiei in functiune nu este obligatorie.
63.Testarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie, cu manica de incendiu sub presiune, trebuie efectuata :
1. numai la iesirea din santier; 2. numai pe timpul inspectiilor registrului de clasificare; 3. numai pe timpul expertizelor P&I;
9/28/2007
Page 15 of 155 4. ori de cate ori este nevoie.

j k l m n
64.Toate operatiunile legate de asigurarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie trebuie intregistrate in :
1. 2. 3. 4. planul de intretinere a navei; jurnalul de bord; jurnalul de masini; inregistrarea acestor operatiuni nu este necesara.
65.Buna conservare a produselor alimentare in vrac, pe timpul transportului maritim, se realizeaza prin :
1. separarea loturilor de marfa; 2. ventilatie eficienta; 3. reducerea perioadei de ruliu; 4. conservarea acestor marfuri nu implica actiuni deosebite.
66.Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand :

1. 2. 3. 4. temperatura marfurilor incarcate este mai mare decat temperatura aerului atmosferic; nava imbarca apa pe punte; nava traverseaza un curent marin cald; ventilatia marfurilor nu depinde de factorii de mediu exterior.
67.Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand :

1. 2. 3. 4. temperatura marfurilor incarcate este mai mica decat temperatura aerului atmosferic; nava traverseaza un curent marin cald; se naviga cu val de pupa; ventilatia marfurilor nu depinde de factorii de mediu exterior.
68.Ventilatoarele navelor cargou realizeaza, in medie, pentru fiecare magazie de marfa :

1. 2. 3. 4. 2 schimburi de aer pe ora; 4 schimburi de aer pe ora; 8 schimburi de aer pe ora; 12 schimburi de aer pe ora.
9/28/2007
Page 16 of 155
69.Marfurile generale sunt receptionate la bord (cantitativ si calitativ) pe baza :

1. 2. 3. 4. fisei de securitate; ordinului de imbarcare; listei de incarcare; cargo-planului.
70.Marfurile generale ambalate se verifica la incarcare dupa :

1. 2. 3. 4. greutatea coletelor; volumul coletelor; continutul coletelor; numarul si marcajul coletelor.
71.Coletele de marfuri generale care au marcajul necorespunzator sau sters se incarca :

1. 2. 3. 4. separat de coletele marcate corespunzator; la terminarea operarii; numai cu scrisoare de garantie; coletele cu marcaj necorespunzator sau sters vor fi respinse la incarcare.
72.Printr-o separare eficienta a loturilor de marfa incarcate se urmareste :

1. 2. 3. 4. evitarea manipularilor suplimentare de marfuri, in contul navei; conservarea marfurilor pe timpul transportului; reducerea materialelor de amaraj; reducerea timpului de stationare a navei.
73.Conservarea marfurilor pe timpul transportului presupune:

1. 2. 3. 4. separarea eficienta a loturilor; ventilatia corespunzatoare a magaziilor; presarea tancurilor din dublu fund; respectarea ordinii de consum al lichidelor la bord.
74.Prin amarajul marfurilor se urmareste:

1. arimarea corespunzatoare;
j k l m n
9/28/2007
Page 17 of 155 2. reducerea inaltimii metacentrice; 3. excluderea deplasarii marfurilor pe timpul transportului; 4. ventilatia eficienta.
75.Prin intocmirea corecta a cargo-planului se urmareste :

1. 2. 3. 4. economia de combustibil; o buna stabilitate si o asieta corespunzatoare; ordinea de consum al lichidelor la bord; amplasarea greutatilor in planul neutru.
76.Prin intocmirea cargo-planului se urmareste :

1. excluderea manevrelor suplimentare de marfa; 2. amplasarea greutatilor deasupra planului neutru; 3. o cantitate maxima de balast permanent; 4. micsorarea deplasamentului navei goale.
77.Prin intocmirea cargo-planului se urmareste :

1. 2. 3. 4. mentinerea constantei navei; scurtarea duratei marsului navei; pierderea minima de spatiu prin stivuire; cresterea efectului suprafetelor libere lichide.
78.Prin intocmirea corecta a cargo-planului se asigura :

1. 2. 3. 4. un numar minim de guri de magazii la operare; o stabilitate longitudinala negativa; o constanta minima; un numar maxim de guri de magazii la operare.

1. 2. 3. 4. distributia uniforma a marfurilor la bord; cresterea deplasamentului navei goale; imbunatatirea indicatorului tona x mila; o cantitate minima de balast permanent.
9/28/2007
Page 18 of 155
80.Cargo-planul se intocmeste pe baza :

1. 2. 3. 4. ordinului de mars; conosamentului; listei de incarcare; contractului de navlosire si transport.

1. 2. 3. 4. amplasarea greutatilor in planul neutru; protejarea marfurilor, avand in vedere compatibilitatea lor reciproca; o cantitate minima de balast permanent; reducerea deplasamentului navei goale.
82.Prin intocmirea corecta a cargo planului se urmareste :

1. 2. 3. 4. amplasarea greutatilor incarcate deasupra planului neutru; mentinerea constantei navei; reducerea la minimul necesar a materialelor de separatie si de amaraj; o cantitate minima de balast permanent.
83.Intocmirea cargo-planului este sarcina si responsabilitatea :

1. 2. 3. 4. incarcatorului navei; comandantului navei; companiei de stivatori; superintendentului navei.
84.Repartizarea marfurilor la bord pe magazii, loturi de marfa si porturi de descarcare, este data de :
1. 2. 3. 4. lista de incarcare; avizul de angajament; ordinul de imbarcare; cargo-plan.
85.Cargo-planul initial sta la baza :
9/28/2007
Page 19 of 155 1. 2. 3. 4. calcului de stabilitate si asieta; angajarii navei; calculului de eficienta a navei; contractului de navlosire si transport.
86.La navele de marfuri generale, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in plan :

1. 2. 3. 4. transversal; orizontal; vertical; longitudinal-diametral.
87.La navele care transporta marfuri solide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in plan :
1. 2. 3. 4. longitudinal-diametral; transversal; orizontal; vertical.
88.La navele care transporta marfuri lichide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in plan :
1. 2. 3. 4. transvresal; orizontal; vertical; longitudinal-diametral.
89.Precizia calculului de stabilitate si asieta depinde de :

1. 2. 3. 4. natura marfurilor incrcate; cantitatea de materiale de separatie si amaraj; precizia intocmirii cargo-planului final; experienta stivatorilor.
90.Ordinul de imbarcare este intocmit de :

1. comandantul navei; 2. armatorul navei; file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
j k l m n j k l m n
9/28/2007
Page 20 of 155 3. incarcatorul navei; 4. compania de stivatori.

j k l m n j k l m n
91.Ordinul de imbarcare este un document de baza pentru :

1. 2. 3. 4. intocmirea cargo-planului final; angajarea navei; acceptarea navei la incarcare; evidenta echipajului.
92.Prin stabilitate se intelege :

1. o masura constructiva; 2. o calitate nautica; 3. o buna practica marinareasca; 4. o buna stare de navigabilitate.
93.Cota metacentrului transversal se poate calcula:

1. 2. 3. 4. cu "Diagrama pentru cota metacentrului transversal"; cu "Scala de incarcare"; cu "Diagrama Bonjean"; prin integrare.

1. 2. 3. 4. cu "Diagrama curbelor de carene drepte"; cu "Diagrama de asieta"; prin derivare; cu ajutorul coeficientului de stabilitate.

1. 2. 3. 4. din inaltimea de constructie a navei; din valoarea bordului liber; din valoarea momentului de redresare; cu formule empirice.
96.Inaltimea metacentrica transversala se calculeaza cu relatia :

Page 21 of 155 1. 2. 3. 4. GM = KG + KB; GM = BM + KB; GM = KG - KB; GM = KM - KG.

97.Echilibrul stabil al navei este caracterizat de :

1. 2. 3. 4. inaltime metacentrica pozitiva; inaltime metacentrica nula; inaltime metacentrica negativa; inaltime metacentrica insuficienta.
98.Echilibrul instabil al navei este caracterizat de :

1. 2. 3. 4. inaltime metacentrica pozitiva; inaltime metacentrica nula; inaltime metacentrica negativa; inaltime metacentrica suficienta.
99.Echilibrul indiferent al navei este caracterizat de :

1. 2. 3. 4. inaltime metacentrica pozitiva; inaltime metacentrica nula; inaltime metacentrica negativa; inaltime metacentrica suficienta.
100.Canarisirea navei este :

1. 2. 3. 4. o stare de incarcare; o stare de inclinare longitudinala; materializarea diferentei dintre pescajele citite in borduri, la centrul navei; materializarea diferentei dintre pescajele prova si pupa.
101.Constanta navei reprezinta :

1. masa navei goale; 2. cantitatea de balast permanent; 3. diferenta dintre masa navei goale la un moment dat pe timpul exploatarii si masa initiala a navei file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
9/28/2007
Page 22 of 155 goale; 4. cantitatea de reziduri din tancurile navei.

j k l m n
102.Prin testul de stabilitate se intelege :

1. verificarea stabilitatii initiale a navei incarcate; 2. determinarea pe cale experimentala a inaltimii metacentrice initiale si a coordonatelor centrului de greutate pentru nava goala; 3. determinarea inaltimii metacentrice functie de perioada de ruliu; 4. navigatia cu ruliu fortat.
103.Asieta navei este :

1. o stare de inclinare transversala; 2. o stare de incarcare; 3. materializarea diferentei dintre pescajele prova si pupa; 4. materializarea diferentei dintre pescajele citite in borduri, la centrul navei.
104.Prin afundare pe unitate se intelege :

1. 2. 3. 4. gradatia scarilor de pescaj; variatia deplasamentului capabila sa produca o variatie unitara a pescajului mediu; momentul capabil sa creeze o variatie unitara de asieta; momentul capabil sa creeze o variatie unitara de banda.
105.Prin moment unitar de asieta se intelege :

1. 2. 3. 4. deplasament unitar; momentul capabil sa creeze o variatie unitara de asieta; variatia deplasamentului capabila sa produca o variatie unitara a pescajului mediu; momentul capabil sa creeze o variatie unitara de banda.
106.Prin pantocarena se intelege :

1. 2. 3. 4. bratul de redresare; bratul stabilitatii statice; bratul stabilitatii dinamice; bratul stabilitatii de forma.
9/28/2007
Page 23 of 155
107.Rezerva de stabilitate dinamica este reprezentata de :

1. 2. 3. 4. bordul liber; inaltimea de constructie a navei; bratul maxim de redresare; aria delimitata de curba stabilitatii statice si abscisa.
108.Semnificatia fizica a canarisirii navei este :

1. 2. 3. 4. cresterea rezervei de stabilitate statica; reducerea perioadei de ruliu; reducerea rezervei de stabilitate dinamica accentuarea tangajului navei.
109.O nava dura este caracterizata de :

1. 2. 3. 4. stabilitate excesiva; stabilitate buna; stabilitate redusa; stabilitate initiala negativa.
110.O nava zvelta este caracterizata de :

1. 2. 3. 4. stabilitate initiala negativa; stabilitate buna; stabilitate excesiva stabilitate redusa.
111.Stabilitatea initiala negativa se manifesta prin :

1. 2. 3. 4. asieta pozitiva; canarisirea navei; cresterea bratului de redresare; reducerea pantocarenei.
112.Unghiul de inclinare transversala corespunzator maximului diagramei statice indica :

1. unghiul maxim de canarisire;
j k l m n
9/28/2007
Page 24 of 155 2. unghiul de inundare a puntii; 3. unghiul critic de canarisire; 4. unghiul maxim de ruliu.
113.Unghiul critic de canarisire se considera :

1. 2. 3. 4. jumatatea unghiului maxim de ruliu; jumatatea unghiului critic de ruliu; jumatatea unghiului maxim de canarisire; jumatatea unghiului de inundare a puntii.
114.Unghiul critic de ruliu se considera :

1. unghiul critic de canarisire; 2. unghiul corespunzator maximului diagramei statice; 3. unghiul de inundare a puntii; 4. jumatatea unghiului maxim de canarisire.
115.Cazurile tipice de incarcare a navei sunt date de :

1. 2. 3. 4. Conventia SOLAS 1974; Normele registrului naval; Manualul companiei de navigatie; Informatia de stabilitate pentru comandant.
116.Ordinea de imbarcare si consum pentru greutatile lichide este data de :

1. 2. 3. 4. registrul de hidrocarburi; informatia de stabilitate pentru comandant; manualul companiei de navigatie; normele registrului naval.
117.Capacitatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru, dupa incetarea actiunii fortelor care au provocat scoaterea ei din aceasta pozitie defineste :
1. 2. 3. 4. flotabilitatea navei; stabilitatea navei; nescufundabilitatea navei; vitalitatea navei.
9/28/2007
Page 25 of 155
j k l m n
118.Pentru siguranta transportului pe mare este suficient studiul stabilitatii navei in plan :
1. 2. 3. 4. transversal; longitudinal; orizontal; stabilitatea navei nu influenteaza siguranta transportului pe mare;
119.La bordul navelor se utilizeaza uneori elemente de stabilitate longitudinala, pentru :

1. 2. 3. 4. studiul pantocarenelor; studiul asietei; determinarea perioadei de ruliu; determinarea planului neutru.
120.Studiul stabilitatii initiale a navei incarcate se face in scopul aprecierii comportamentului navei :
1. 2. 3. 4. pe vreme rea; cu val de pupa; la unghiuri mari de inclinare transversala; la unghiuri mici de inclinare transversala.
121.Unghiurile de inclinare transversala se considera mici daca fila lacrimara nu este complet imersata si daca nu depasesc :
1. 2. 3. 4. 5 grade - 10 grade; 10 grade - 15 grade; 15 grade - 20 grade; 20 grade - 25 grade.
122.In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca centrul de carena se deplaseaza pe :
1. 2. 3. 4. o dreapta; un arc de cerc; o curba de raza variabila; verticala.
9/28/2007
Page 26 of 155
123.In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca metacentru transversal este :
1. 2. 3. 4. un punct fix; situat sub planul neutru; situat in planul neutru; situat deasupra planului neutru.
124.In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca intersectia a doua plutiri izocarene se face dupa o dreapta care trece prin :
1. 2. 3. 4. planul nutru; centrul lor de greutate; cuplul maestru; discul Plimsoll.
125.Teorema lui Euler poate fi aplicata in studiul stabilitatii :

1. 2. 3. 4. la unghiuri mari de inclinare transversala; la unghiuri mici de inclinare transversala; la orice unghi de inclinare transversala; teorema lui Euler nu se aplica in acest caz.
126.In cazul unghiurilor mari de inclinare transversala a navei, centrul de carena se deplaseaza pe :
1. o dreapta; 2. un arc de cerc; 3. o curba de raza variabila; 4. verticala.
127.In cazul unghiurilor mari de inclinare transversala a navei, metacentrul transversal se deplaseaza pe :
1. 2. 3. 4. o dreapta; un arc de cerc; o curba de raza variabila; o evoluta metacentrica.
9/28/2007
Page 27 of 155
128.In studiul stabilitatii statice se admite ipoteza ca momentele de inclinare transversala se aplica navei :
1. 2. 3. 4. lent; rapid; constant; variabil.
129.In studiul stabilitatii dinamice se iau in consideratie momentele de inclinare transversala care se aplica navei :
1. 2. 3. 4. lent; rapid; constant; variabil.
130.Curba stabilitatii statice ilustreaza comportarea navei la unghiurile de inclinare transversala :

1. 2. 3. 4. mici; mari; diferite (mici si mari); constante.
131.Printr-o repartizare cat mai uniforma a marfurilor la bord, in plan longitudinal, se urmareste :
1. 2. 3. 4. limitarea fortelor de forfecare din structura de rezistenta a navei; limitarea momentelor de torsionare din structura de rezistenta a navei; evitarea canarisirii navei; reducerea tangajului navei.
132.Printr-o repartizare cat mai uniforma a marfurilor la bord, in plan transversal, se urmareste :
1. 2. 3. 4. limitarea fortelor de forfecare din structura de rezistenta a navei; limitarea momentelor de torsionare din structura de rezistenta a navei; evitarea aprovarii navei; reducerea ruliului navei.
133.Canarisirea navei exercita asupra stabilitatii transversale un efect :

Page 28 of 155 1. 2. 3. 4. pozitiv; negativ; temporar; canarisirea nu influienteaza stabilitatea transversala a navei.
134.Cotele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de:

1. 2. 3. 4. coasta 0; cuplul maestru; planul neutru; planul de baza.
135.Abscisele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de:

1. 2. 3. 4. coasta 10; cuplul maestru; planul neutru; planul de baza.
136.Coordonatele centrului de greutate al navei goale se calculeaza de catre :

1. 2. 3. 4. comandantul navei; registrul de clasificare; santierul constructor; compania de stivatori.
137.Cota centrului de greutate al navei incarcate poate avea :

1. 2. 3. 4. numai valori pozitive; numai valori negative; valori pozitive sau negative; valori constante.
138.Abscisa centrului de greutate al navei incarcate poate avea :

1. numai valori pozitive; 2. numai valori negative; 3. valori pozitive sau negative; file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
9/28/2007
Page 29 of 155 4. valori constante.

j k l m n
139.Ordonata centrului de greutate al navei incarcate poate avea :

1. 2. 3. 4. numai valori pozitive; numai valori negative; valori pozitive sau negative; valori constante.
140.Punctul de intersectie a directiei de actiune a fortei de flotabilitate a navei, cu planul ei diametral, este definit ca :
1. centru velic; 2. centru de carena; 3. metacentru longitudinal; 4. metacentru transversal.
141.Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre centrul de carena si metacentrul transversal, constituie :
1. 2. 3. 4. cota metacentrului transversal; raza metacentrica transversala; cota centrului de carena; pantocarena.
142.Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre metacentrul transversal si centrul de greutate al navei, constituie :
1. 2. 3. 4. cota metacentrului transversal; raza metacentrica transversala; cota centrului de carena; inaltimea metacentrica transversala.
143.Criteriul principal de apreciere a stabilitatii transversale initiale a navei il constituie :

1. 2. 3. 4. valoarea inaltimii metacentrice transversale; valoarea cotei centrului de greutate al navei; valoarea cotei metacentrului transversal; valoarea razei metacentrice transversale.
9/28/2007
Page 30 of 155
144.Produsul dintre deplasamentul navei si inaltimea metacentrica initiala (considerat ca o masura a stabilitatii initiale) este denumit :
1. 2. 3. 4. factor de stabilitate; coeficient de stabilitate; moment de stabilitate; criteriu de stabilitate.
145.O stabilitate transversala initiala negativa determina :

1. 2. 3. 4. aprovarea navei; apuparea navei; canarisirea navei; bandarea navei.
146.Canarisirea datorata stabilitatii transversale initiale negative se produce :

1. 2. 3. 4. in bordul acostarii; in bordul opus acostarii; simetric, in oricare din borduri; stabilitatea initiala negativa nu determina canarisirea navei.
147.O nava canarisita ca urmare a stabilitatii initiale negative, se afla in echilibru :

1. 2. 3. 4. stabil; instabil; indiferent; stabilitatea initiala negativa nu determina canarasirea navei.
148.Planul orizontal imaginar, pe care orice imbarcare sau debarcare de greutati nu modifica inaltimea metacentrica transversala, este denumit :
1. 2. 3. 4. plan de forme; plan neutru; plan de incarcare; plan de descarcare.
149.Efectul suprafetelor libere lichide din tancurile navei se materializeaza prin :
9/28/2007
Page 31 of 155 1. 2. 3. 4. cresterea inaltimii metacentrice; mentinerea inaltimii metacentrice; scaderea inaltimii metacentrice; inaltimea metacentrica nu este afectata de suprafetele libere lichide.
150.Efectul suprafetei libere dintr-un tanc al navei este proportional cu :

1. 2. 3. 4. cantitatea de lichid din tanc; lungimea si latimea tancului; sonda tancului; inaltimea tancului.
151.Scoaterea navei din ruliu sincronizat se realizeaza eficient prin :

1. 2. 3. 4. reducerea vitezei; marirea vitezei; stoparea masinilor; schimbarea de drum.
152.Prin moment unitar de banda se intelege :

1. 2. 3. 4. deplasament unitar; momentul capabil sa creeze navei o inclinare transversala unitara; momentul capabil sa creeze navei o variatie unitara de asieta; o stare de inclinare transversala.
153.La o nava avand perioada scurta de ruliu, cu amplitudine mare, inaltimea metacentrica initiala este :
1. 2. 3. 4. mica; mare; negativa; critica.
154.La o nava avand perioada lunga de ruliu, cu amplitudine mica, inaltimea metacentrica initiala este :
1. mica;
j k l m n
9/28/2007
Page 32 of 155 2. mare; 3. negativa; 4. critica.

155.Axa transversala in jurul careia au loc inclinarile longitudinale ale navei trece prin :
1. 2. 3. 4. centrul de carena al navei; centrul de greutate al navei; centrul de greutate al suprafetei de plutire; cuplul maestru.
156.O nava cu asieta zero este :

1. in pozitie dreapta; 2. bandata; 3. canarisita; 4. pe chila dreapta.
157.O nava cu canarisire zero este :

1. 2. 3. 4. pe chila dreapta; in pozitie dreapta; bandata; aprovata.
158.Efectul asietei navei asupra stabilitatii transversale se materializeaza prin :

1. 2. 3. 4. cresterea inaltimii metacentrice transversale in cazul apuparii navei; cresterea inaltimii metacentrice transversale in cazul aprovarii navei; scaderea inaltimii metacentrice transversale in cazul apuparii navei; asieta navei nu influienteaza stabilitatea ei transversala.
159.Reprezentarea grafica a variatiei bratului de stabilitate statica, la diferite unghiuri de inclinare transversala (pentru o anumita stare de incarcare a navei), se materializeaza in :
1. 2. 3. 4. curbele de carene inclinate; curba de stabilitate dinamica; curba de stabilitate statica; curbele de carene drepte.
9/28/2007
Page 33 of 155
j k l m n
160.Reprezentarea grafica a lucrului mecanic efectuat de momentul de redresare al navei, la diferite unghiuri de inclinare transversala, se materializeaza in :
1. 2. 3. 4. curbele de carene drepte; curbele de carene inclinate; curba de stabilitate statica; curba de stabilitate dinamica.
161.Valoarea pantocarenelor, pentru diferite unghiuri de inclinare transversala, depinde exclusiv de :

1. forma si dimensiunile corpului navei; 2. lungimea navei; 3. perioada de ruliu; 4. deplasamentul navei goale;
162.Bratul de redresare al navei mai este denumit si :

1. 2. 3. 4. bratul stabilitatii de forma; bratul stabilitatii statice; bratul stabilitatii dinamice; bratul de rasturnare.
163.Variatia distantei verticale dintre centrul de greutate al navei si centrul de carena, corespunzatoare unei inclinari transversale, determina :
1. 2. 3. 4. bratul de redresare; bratul stabilitatii statice; bratul stabilitatii dinamice; bratul de rasturnare.
164.Cota centrului de greutate se calculeaza cu relatia:

1.
j k l m n
9/28/2007
Page 34 of 155
KG = M CM D
j k l m n
2.
KG = M LB D ;
3.
j k l m n
KG = KM + GM
4.
j k l m n
KG = KM KB .
165.Abscisa centrului de greutate se calculeaza cu relatia:

1.
XG = M CM D
j k l m n j k l m n
2.
XG = M LB D
3.
XG = LIP XF 2
j k l m n
4.
XG = LIP + XF 2
j k l m n
166.Formula empirica de calcul al cotei centrului de carena este:

1.
j k l m n
9/28/2007
Page 35 of 155
KB = 0,08Tm
2. KB = 0,36 B 2 ;
j k l m n
3.
KB = 0,53Tm ;
j k l m n
4. KB= 0,08 B 2 .
j k l m n
167.Coeficientul stabilitatii transversale are expresia:

1.
j k l m n
k = D GM ;
2.
j k l m n
k = D GH ;
3.
k = D GM sin
j k l m n
4.
j k l m n
k = D GH sin .
168.Momentul stabilitatii transversale are expresia:

1. M = D GM sin ;
j k l m n
9/28/2007
Page 36 of 155 2. M = D GH sin ; 3. M = D GM ; 4. M = V GH .

169.Corectia inaltimii metacentrice pentru efectul suprafetelor libere lichide are expresia:
1.
j k l m n
GM = r
lb3 12 D
j k l m n
2.
GM = r
l 3b 12V
j k l m n
3.
GM = r
lb 3 12V
j k l m n
4. lb3 GM = r V
170.Conditia obligatorie pentru stabilitatea transversala a navei este:

1. GM cor GM cr 2.
j k l m n j k l m n
9/28/2007
Page 37 of 155 GM cor = GM cr 3. GM cor > GM cr 4. GM cor < GM cr

j k l m n j k l m n
171.Perioada de ruliu se poate calcula cu formula:

1.
Tr =
0,53B GM
j k l m n j k l m n
2. Tr = 0,8B GM
3. Tr = 0,8B 2 GM
j k l m n
4. 0,B 2 Tr = GM
j k l m n
172.Asieta navei se poate calcula cu relatia:

1.
t= D( XG XB ) 100 MCT
j k l m n j k l m n
2.
9/28/2007
Page 38 of 155
t= D( XG XB ) LIP
j k l m n
3.
t= LIP ( XG XB ) GH
4. t= Tpv + Tpp 2
j k l m n
173.La imbarcarea de greutati, variatia pescajului mediu se calculeaza cu formula:

1.
T = p 100TPC
j k l m n j k l m n
2.
T = 0,01TPC ; p
3.
T = p 100 MCT
j k l m n
4.
T = 0,01MCT p
j k l m n
174.La deplasarea de greutati, variatia asietei se calculeaza cu formula:

1.
t = 100 MCT pd
j k l m n
9/28/2007
Page 39 of 155 2.
t = 100 pd MCT
j k l m n j k l m n
3.
t = pd 100 MCT
4.
t = 0,01MCT pd
j k l m n
175.Bratul stabilitatii statice se calculeaza cu relatia:

1.
ls = lf + GH sin ;
j k l m n
2.
ls = lf KG ;
j k l m n
3.
ls = lf KG sin
j k l m n
4.
ls = lf + KG .
j k l m n
176.Bratul stabilitatii dinamice se calculeaza cu relatia:

1.
j k l m n
ld = lsd
0
9/28/2007
Page 40 of 155 2.
ld = ls lf ;
j k l m n
3.
j k l m n
ls = ls KG sin
4.
j k l m n
ld = ls + KG sin .
177.Coeficientul bratului de stabilitate dinamica se calculeaza cu relatia:

1.
j k l m n
= 2d ;
2.
= d 2 ;
j k l m n j k l m n
3.
= 0,08d
4.
= 0,53d
j k l m n
178.Standardele privind siguranta pasagerilor pe mare sunt impuse de :

1. 2. 3. 4. Conventia SOLAS; Conventia STCW; Codul STCW; Manualul companiei de navigatie.
179.Standardele constructive pentru mijloacele de salvare a vietii pe mare sunt date de :

1. COLREG;
j k l m n
9/28/2007
Page 41 of 155 2. Conventia SOLAS; 3. Codul LSA; 4. Codul STCW.

180.Exigentele maxime privind siguranta constructiei si mijloacelor de salvare a vietii pe mare se intalnesc la :
1. 2. 3. 4. navele de pasageri; navele petroliere; navele pasagere de tip Ro-Ro; navele Ro-Ro.
181.Navele cargou sunt caracterizate de :

1. viteze mari; 2. instalatii proprii de operare; 3. deplasamente mari; 4. un grad mare de etanseitate la nivelul puntii principale.
182.Navele frigorifice sunt caracterizate de :

1. 2. 3. 4. deplasamente mari; viteze mici; termoizolatia peretilor si a puntilor; lipsa instalatiilor proprii de operare.
183.Navele port-container sunt caracterizate de :

1. 2. 3. 4. viteze mici; instalatii proprii de operare; deplasamente mici; magazii cu structura celulara.
184.Navele Ro-Ro sunt caracterizate de :

1. 2. 3. 4. instalatii proprii de operare; axa de operare orizontala; magazii cu structura celulara; termoizolatia peretilor si a puntilor.
9/28/2007
Page 42 of 155
j k l m n
185.Navele vrachiere sunt caracterizate de :

1. 2. 3. 4. deplasamente mici; viteze mari; forma magaziilor care asigura autorujarea marfii; magazii cu structura celulara.
186.Navele petroliere sunt caracterizate de :

1. 2. 3. 4. sistemul de pompe si tubulaturi pentru operarea marfii; deplasamente mici; viteze mari; termoizolatia peretilor si a puntilor.
187.Valoarea optima a inaltimii metacentrice, la navele de pasageri, este :

1. 2. 3. 4. 0,02 - 0,03 din latimea navei; 0,03 - 0,04 din latimea navei; 0,04 - 0,05 din latimea navei; 0,05 - 0,06 din latimea navei.
188.La navele cargouri, inaltimea metacentrica transversala pentru nava incarcata, are valori cuprinse intre :
1. 2. 3. 4. 0,1 - 0,2 m; 0,4 - 0,6 m; 0,8 - 1,2 m; 2,5 - 4,0 m;
189.La tancurile petroliere, valoarea inaltimii metacentrice pentru nava incarcata trebuie sa fie mai mare de :
1. 2. 3. 4. 0,02 din latimea navei; 0,04 din latimea navei; 0,06 din latimea navei; 0,08 din latimea navei.
9/28/2007
Page 43 of 155
190.La navele mineraliere, inaltimea metacentrica transversala, pentru nava incarcata, are valori cuprinse intre :
1. 2. 3. 4. 0,1 - 0,2 m; 0,4 - 0,6 m; 0,8 - 1,2 m; 2,5 m - 4,0 m.
191.Navele frigorifice care preiau marfurile perisabile racite in statii de la uscat sunt :
1. 2. 3. 4. nave frigorifice de transport; nave frigorifice industriale; nave frigorifice de constructie combinata; nave frigorifice universale.
192.Navele frigorifice care preiau produsele perisabile in stare proaspata sunt :

1. 2. 3. 4. nave frigorifice de transport; nave frigorifice industriale; nave frigorifice de constructie combinata; nave frigorifice universale.
193.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa ai caror pereti nu se invecineaza sau nu fac parte din structura de rezistenta a corpului navei sunt :
1. 2. 3. 4. tancuri independente; tancuri integrale; tancuri gravitationale; tancuri sub presiune.
194.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa care fac parte din structura de rezistenta a corpului navei sunt :
195.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa avand o presiune indicata care nu depaseste 0,7 bari (la cerul tancului) sunt :
Page 44 of 155 1. 2. 3. 4. tancuri independente; tancuri integrale; tancuri gravitationale; tancuri sub presiune.
196.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa avand o presiune indicata de peste 0,7 bari (la cerul tancului) sunt :
197.Navele specializate in transportul cherestelei au, in medie, o capacitate de balastare de :

1. 2. 3. 4. 10 % din capacitatea totala de transport; 15% din capacitatea totala de transport; 20% din capacitatea totala de transport; 25% din capacitatea totala de transport.
198.Prin stivuirea "sac pe sac" se urmareste :

1. stabilitatea stivei de marfa; 2. spatiu mort minim; 3. ventilatie pronuntata; 4. reducerea timpului de operare.
199.Prin stivuirea "pe jumatate sac" se urmareste :

1. 2. 3. 4. stabilitatea stivei de marfa; spatiu mort minim; ventilatie pronuntata; reducerea timpului de operare.
200.Prin stivuirea sacilor "tesut" se urmareste :

1. stabilitatea stivei de marfa; 2. spatiu mort minim;
j k l m n j k l m n
9/28/2007
Page 45 of 155 3. ventilatie pronuntata; 4. reducerea timpului de operare.

j k l m n j k l m n
201.Riscul major prezentat de marfurile ambalate in saci de plastic este :

1. 2. 3. 4. contaminarea marfii; compromiterea stabilitatii prin deplasarea marfii; strivirea sacilor din randurile inferioare; separarea ineficienta a loturilor.
202.Pentru manipularea sacilor se recomanda :

1. sapane metalice; 2. carlige; 3. paleti; 4. pastici.
203.Transportul marfurilor pe punte se face :

1. 2. 3. 4. pe riscul armatorului; pe riscul destinatarului marfii; pe riscul comandantului; pe riscul incarcatorului.
204.Starea de ruginire a marfii se caracterizeaza cu remarca :

1. 2. 3. 4. marfa ruginita; rugina atmosferica; rugina superficiala; rugina usoara.
205.Stantele pentru havalea se instaleaza :

1. 2. 3. 4. la intervale de maxim 5 m; la intervale de maxim 4 m; la intervale de maxim 3 m; instalarea stantelor nu este obligatorie.
206.Bordul liber minim de vara, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza in functie de :
Page 46 of 155 1. 2. 3. 4. lungimea navei; lungimea totala, efectiva a suprastructurilor; pescajul de vara in apa de mare; volumul carenei.
207.Cand natura marfurilor impune un fardaj suplimentar al magaziilor navei, acesta este efectuat uzual, in contul :
1. 2. 3. 4. armatorului; incarcatorului; destinatarului; companiei de stivatori.
208.Butoaiele se stivuiesc vertical (in picioare) cand :

1. 2. 3. 4. sunt construite din metal; sunt construite din lemn; sunt construite din plastic; au vrana practicata in capac.
209.Butoaiele se stivuiesc orizontal (culcat) cand :

1. sunt construite din metal; 2. sunt construite din lemn; 3. sunt construite din plastic; 4. au vrana practicata in doaga (pe generatoare).
210.In mediu umed bumbacul absoarbe apa marindu-si greutatea cu :

1. 2. 3. 4. 17-20%; 20-25%; 27-30%; 30-35%.
211.Rolele de tabla cu greutatea mai mare de 12 tone se vor stivui pe maxim :

1. 1 rand; 2. 2 randuri;
j k l m n j k l m n
9/28/2007
Page 47 of 155 3. 3 randuri; 4. 4 randuri.

j k l m n j k l m n
212.Bordul liber de iarna, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:

1.
FLI = FLV + 1 Tv 36
j k l m n j k l m n
2.
FLI = FLV 1 Tv 36
3.
FLI = FLV + 1 Tv 48
j k l m n
4.
FLI = FLV 1 Tv 48
j k l m n
213.Bordul liber la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:

1.
FLT = FLV 1 TLV 36
j k l m n j k l m n
2.
FLT = FLV + 1 TLV 36
3.
FLT = FLV 1 TLV 48
j k l m n
4.
j k l m n
9/28/2007
Page 48 of 155
FLT = FLV + 1 TLV 48
214.Bordul liber in apa dulce, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
1.
FLD = FLV + D 40TPC
j k l m n j k l m n
2.
FLD = FLV D 40TPC
3.
FLD = FLV 1 TV 36
j k l m n
4.
FLD = FLV + 1 Tv 36
j k l m n
215.Bordul liber in apa dulce la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
1.
FLTD = FLT D 40TPC
j k l m n
2.
FLTD = FLT + D 40TPC
j k l m n
3.
j k l m n
9/28/2007
Page 49 of 155
FLTD = FLT 1 Tv 36
j k l m n
4.
FLTD = FLT + 1 Tv 36
216.Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu lungime mai mare de 100 m, se calculeaza cu relatia:
1.
FLIAN = FI + 50mm
j k l m n
2. FLIAN = FI 3. FLIAN = FI 50mm;
j k l m n
j k l m n
4. FLIAN = FLI + 50mm.
j k l m n
217.Bordul liber de iarna in Altanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu lungime mai mica sau egala cu 100 m, se calculeaza cu relatia:
1.
j k l m n
FLI = FI + 50mm;
2.
j k l m n
FLI = FI 50mm;
3.
j k l m n
9/28/2007
Page 50 of 155
FLI = FI
4.
FLI = FI 1 Tv 36
j k l m n
218.Refreigerarea este un procedeu de conservare a produselor perisabile in care :

1. 2. 3. 4. apa continuta isi schimba starea de agregare; apa continuta isi pastreaza starea de agregare; durata conservarii este nelimitata; efectul bacteriostatic este total.
219.Congelarea este un procedeu de conservare a produselor perisabile in care :

1. 2. 3. 4. efectul bacteriostatic este partial; apa continuta isi pastreaza starea de agregare; apa continuta isi schimba starea de agregare; conservarea este de scurta durata.
220.Navele frigorifice moderne sunt echipate cu instalatii frigorifice cu functionare :

1. 2. 3. 4. prin absorbtie; prin compresie; prin osmoza; prin convectie.
221.Pentru o buna conservare, procesul de congelare a carnii trebuie sa inceapa, dupa sacrificare, la cel mult :
1. 2. 3. 4. 2 ore; 3 ore; 4 ore; 5 ore.
222.In tehnologia de conservare a carnii prin congelare se adopta, de regula, temperaturi cuprinse intre :
Page 51 of 155 1. 2. 3. 4. minus 8 grade C si minus 10 grade C; minus 10 grade C si minus 18 grade C; minus 18 grade C si minus 30 grade C; minus 30 grade C si minus 38 grade C.
223.Marfurile care prin natura lor pot avaria alte marfuri stivuite la bord sunt considerate :
1. 2. 3. 4. marfuri interzise transportului maritim; marfuri cu regim special; marfuri periculoase; marfuri de masa.
224.Marfurile care prin natura lor pot avaria nava insasi sunt considerate :
1. 2. 3. 4. marfuri periculoase; marfuri interzise transportului maritim; marfuri cu regim special; marfuri de masa.
225.Marfurile care prin natura lor pot afecta sanatatea echipajului sunt considerate :
1. 2. 3. 4. marfuri de masa; marfuri cu regim special; marfuri interzise transportului maritim; marfuri periculoase.
226.Marfurile care prin natura lor pot pune in pericol viata echipajului sunt considerate :
1. 2. 3. 4. marfuri stric interzise transportului maritim; marfuri periculoase; marfuri cu regim special; marfuri de masa.
227.Marfuri care prin natura lor pot afecta mediul inconjurator sunt considerate :
1. marfuri periculoase; 2. marfuri interzise transportului maritim; 3. marfuri cu regim special; file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
9/28/2007
Page 52 of 155 4. marfuri de masa.

j k l m n
228.Reglementarile privind siguranta manipularii si transportului pe mare al marfurilor periculoase sunt cuprinse in :
1. 2. 3. 4. Conventia SOLAS; Codul IMDG; Codul LSA; Conventia STCW..
229.Codul International Maritim al Marfurilor Periculoase este structurat si redactat in :

1. 2 volume; 2. 3 volume; 3. 4 volume; 4. 5 volume.
230.Volumul 1 al Codului IMDG cuprinde :

1. 2. 3. 4. 2 parti; 4 parti; 6 parti; 8 parti.
231.Volumul 2 al Codului IMDG cuprinde :

1. 2. 3. 4. 1 parte; 3 parti; 5 parti; 7 parti.
232.Volumul 3 al Codului IMDG (supliment) cuprinde :

1. 1 parte; 2. 3 parti; 3. 5 parti; 4. 7 parti.
233.Clasificarea marfurilor periculoase este data de Codul IMDG in :

Page 53 of 155 1. 2. 3. 4. Volumul 1, Partea 2; Volumul 2, Partea 3; Volumul 3, Partea 4; Volumul 1, Partea 3.
234.Prevederile referitoare la utilizarea tancurilor si cisternelor pentru marfuri periculoase sunt cuprinse in Codul IMDG, in :
1. 2. 3. 4. Volumul 1, Partea 1; Volumul 2, Partea 3; Volumul 1, Partea 4; Volumul 3, Patrea 5.
235.Expedierea marfurilor periculoase este reglementata de Codul IMDG, in :

1. 2. 3. 4. Volumul 1, Partea 2; Volumul 1, Partea 5; Volumul 2, Partea 3; Volumul 3, Partea 6.
236.Confectionarea si testarea ambalajelor sunt reglementate de Codul IMDG, in :

1. Volumul 1, Partea 6; 2. Volumul 2, Partea 3; 3. Volumul 3, Partea 3; 4. Volumul 3, Partea 7.
237.Prevederile referitoare la transportul marfurilor periculoase sunt cuprinse in Codul IMDG, in :

1. 2. 3. 4. Volumul 1, Partea 1; Volumul 2, Partea 3; Volumul 1, Partea 7; Volumul 3, Patrea 7.
238.Lista marfurilor periculoase si exceptiile privind cantitatile limitate sunt date de Codul IMDG, in :
9/28/2007
Page 54 of 155 1. 2. 3. 4. Volumul 1, Partea 1; Volumul 2, Partea 3; Volumul 3, Patrea 2; Volumul 1, Partea 4.
239.Masurile de urgenta pentru navele care transporta marfuri periculoase sunt cuprinse in Codul IMDG, in :
240.Ghidul medical de prim ajutor este cuprins in Codul IMDG, in :

1. 2. 3. 4. Volumul 3; Partea 2; Volumul 3, Partea 3; Volumul 2, Partea 3; Volumul 1, Partea 3.
241.Procedurile de raportare a evenimentelor in care sunt implicate marfuri periculoase, sunt date de Codul IMDG, in :
242.Ambalarea in unitati de transport marfa este reglementata de Codul IMDG, in :

243.Utilizarea in siguranta a pesticidelor este reglementata de Codul IMDG, in :

1. Volumul 1, Partea 5; 2. Volumul 2, Partea 3; file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
j k l m n j k l m n
9/28/2007
Page 55 of 155 3. Volumul 3, Partea 5; 4. Volumul 3, Partea 3.

j k l m n j k l m n
244.Codul combustibililor nucleari radioactivi este cuprins in Codul IMDG, in :

245.Clasa 1 de marfuri periculoase (explozivi) cuprinde :

1. 3 diviziuni; 2. 2 diviziuni; 3. 4 diviziuni; 4. 6 diviziuni.
246.Clasa 2 de marfuri periculoase (gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate, sub presiune) cuprinde :
1. 2. 3. 4. 2 diviziuni; 3 diviziuni; 5 diviziuni; clasa 2 nu are diviziuni.
247.Clasa 3 de marfuri periculoase (lichide inflamabile) cuprinde :

248.Clasa 4 de marfuri periculoase (substante solide inflamabile) cuprinde :

9/28/2007
Page 56 of 155
249.Clasa 5 de marfuri periculoase (substante oxidante si peroxizi organici) cuprinde :

1. 2. 3. 4. 2 diviziuni; 3 diviziuni; 4 diviziuni; 5 diviziuni.
250.Clasa 6 de marfuri periculoase (substante toxic-otravitoare si infectioase) cuprinde :

251.Clasa 7 de marfuri periculoase (materiale radioactive) cuprinde:

252.Clasa 8 de marfuri periculoase (substante corozive) cuprinde :

253.Clasa 9 de marfuri periculoase (diverse substante si articole periculoase) cuprinde :

254.Substantele sau articolele care prezinta riscul de explozie in masa sunt marfuri periculoase din :
9/28/2007
Page 57 of 155 1. 2. 3. 4. clasa 1, diviziunea 1.1; clasa1, diviziunea 1.2; clasa 1, diviziunea 1.3; clasa 4, diviziunea 4.1.
255.Substantele sau articolele care prezinta riscul de expulzare, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri periculoase din :
1. 2. 3. 4. clasa 4, diviziunea 4.3; clasa 1, diviziunea 1.1; clasa 1, diviziunea 1.2; clasa 1; diviziunea 1.5.
256.Substantele sau articolele care prezinta fie risc de incendiu de suflu minor, fie risc de expulzare sau ambele riscuri, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri periculoase din:
1. 2. 3. 4. clasa 1, diviziunea 1.1; clasa 1, diviziunea 1.3; clasa 1, diviziunea 1.5; clasa 3.
257.Substantele sau articolele care prezinta un risc nesemnficativ sunt marfuri periculoase din:
1. 2. 3. 4. clasa 1, diviziunea 1.1; clasa 1, diviziunea 1.2; clasa 1, diviziunea 1.3; clasa 1, diviziunea 1.4.
258.Substantele sau articolele foarte insensibile, cu risc de explozie in masa, sunt marfuri periculoase din:
1. 2. 3. 4. clasa 3. clasa 4, diviziunea 4.3; clasa 1, diviziunea 1.5; clasa 1, diviziunea 1.6.
259.Substantele sau articolele extrem de insensibile, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri periculoase din:
9/28/2007
Page 58 of 155 1. 2. 3. 4. clasa 1, diviziunea 1.6; clasa 1, diviziunea 1.5; clasa 1, diviziunea 1.4; clasa 1, diviziunea 1.3.
260.Gazele inflamabile sunt marfuri periculoase din:

1. 2. 3. 4. clasa 2, diviziunea 2.1; clasa 3; clasa 4, diviziunea 4.1. clasa 1, diviziunea 1.1.
261.Gazele neinflamabile si neotravitoare sunt marfuri periculoase din:

1. clasa 5, diviziunea 5.2; 2. clasa 2, diviziunea 2.3; 3. clasa 3; 4. clasa 2, diviziunea 2.2.
262.Gazele otravitoare sunt marfuri periculoase din:

1. 2. 3. 4. clasa 6, diviziunea 6.2; clasa 2, diviziunea 2.3; clasa 4, diviziunea 4.3; clasa 3.
263.Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere scazut sunt marfuri periculoase din:
1. 2. 3. 4. clasa 5, diviziunea 5.2; clasa 2, diviziunea 2.1; clasa 3; clasa 2, diviziunea 2.1.
264.Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere intermediar sunt marfuri periculoase din:
1. clasa 3; 2. clasa 5, diviziunea 5.2; 3. clasa 4, diviziunea 4.1; file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
j k l m n j k l m n
9/28/2007
Page 59 of 155
j k l m n
4. clasa 2, diviziunea 2.3.
j k l m n
265.Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere ridicat sunt marfuri periculoase din:
1. 2. 3. 4. clasa 1, 1.3; clasa 3; clasa 5, diviziunea 5.1; clasa 6, diviziunea 6.2.
266.Substantele solide usor combustibile, substantele care pot cauza focul prin frictiune, substantele care se aprind si explozivii desensibilizati sunt marfuri periculoase din:
1. clasa 4, diviziunea 4.1; 2. clasa 3, diviziunea 3.1; 3. clasa 2, diviziunea 2.1; 4. clasa 1, diviziunea 1.1.
267.Substantele solide susceptibile de aprindere spontana sunt marfuri periculoase din:

268.Substantele care in contact cu apa emit gaze inflamabile sunt marfuri periculoase din:
269.Substantele (agentii) oxidante sunt marfuri periculoase din:

9/28/2007
Page 60 of 155
270.Peroxizii organici sunt marfuri periculoase din:

271.Substantele toxice (otravitoare) sunt marfuri periculoase din:

272.Substantele infectioase sunt marfuri periculoase din:

273.Materialele radioactive sunt marfuri periculoase din:

1. 2. 3. 4. clasa 5; clasa 6; clasa 7; clasa 8.
274.Substantele corozive sunt marfuri periculoase din:

1. 2. 3. 4. clasa 9; clasa 8; clasa 7; clasa 6.
275.Substantele sau articolele care nu sunt incluse in alte clase de marfuri periculoase, dar dovedesc un risc evident, sunt cuprinse in:
9/28/2007
Page 61 of 155 1. 2. 3. 4. clasa 6; clasa 7; clasa 8; clasa 9.

276.O substanta solida sau lichida (sau un amestec) capabila de reactie chimica care sa emane gaze la asemenea temperatura, presiune si viteza incat sa produca distrugeri in imprejurimi este definita ca:
1. 2. 3. 4. substanta exploziva; substanta pirotehnica; articol exploziv; articol pirotehnic.
277.O substanta (sau un amestec de substante) realizata cu scopul de a produce efect prin incalzire, lumina, sunet, gaz sau fum (sau o combinatie a acestora), ca rezultat al propriilor reactii chimice exotermice (fara detonatie) este definita ca:
278.Un articol care contine una sau mai multe substante explozive este definit ca:
279.O explozie care afecteaza aproape intreaga incarcatura, in mod instantaneu, este definita ca:
1. explozie accelerata; 2. explozie intarziata; 3. explozie in masa; 4. explozie instantanee.
280.Un gaz (altfel decat in solutie) care atunci cand este ambalat sub presiune este in totalitate sub forma gazoasa, la temperatura de 20 grade Celsius, este definit ca:
9/28/2007
Page 62 of 155 1. 2. 3. 4. gaz comprimat; gaz lichefiat; gaz lichefiat refrigerat; gaz in solutie.
281.Un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid, la temperatura de 20 grade Celsius, este definit ca:
1. 2. 3. 4. gaz comprimat; gaz lichefiat; gaz lichefiat refrigerat; gaz in solutie.
282.Un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid, datorita temperaturii sale scazute, este definit ca:
283.Un gaz comprimat care, atunci cand este ambalat pentru transport este dizolvat intr-un solvent, este definit ca:
284.Lichidele inflamabile cu punctul de aprindere sub -18 grade Celsius fac parte din:
1. 2. 3. 4. clasa 3; clasa 4; clasa 5; aceste lichide nu sunt considerate marfuri periculoase.
285.Lichidele inflamabile cu punctul de aprindere intre -18 grade Celsius si +23 grade Celsius (exclusiv) fac parte din:
9/28/2007
Page 63 of 155 1. 2. 3. 4. clasa 4; clasa 3; clasa 5; aceste lichide nu sunt considerate marfuri periculoase.
286.Lichidele inflamabile cu punct de aprindere cuprins intre +23 grade Celsius si +61 grade Celsius (inclusiv) fac parte din:
287.Lichide inflamabile cu punct de aprindere peste 61 grade Celsius fac parte din:
288.Substantele solide care pot fi aprinse din surse externe (scantei, flame) sau sunt susceptibile de aprindere prin frecare sunt marfuri periculoase din:
1. 2. 3. 4. clasa 1, diviziunea 1.3; clasa 4, diviziunea 4.1; clasa 4, diviziunea 4.2; aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.
289.Substantele autoreactive (care se autoaprind) sunt marfuri periculaose din:

290.Substantele lichide sau solide care, prin interactiunea cu apa sunt predispuse sa devina inflamabile spontan, sau sa emita gaze inflamabile in cantitati periculoase sunt considerate marfuri periculoase din:
9/28/2007
Page 64 of 155 1. 2. 3. 4. clasa 3; clasa 4, diviziunea 4.2; clasa 4, diviziunea 4.3; aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.
291.Substantele care, desi nu sunt neaparat combustibile, pot produce oxigen, marind riscul si intensitatea incendiului la alte marfuri, sunt considerate marfuri periculoase din:
292.Substantele instabile termic care pot suferi descompunere autoaccelerata externa sunt marfuri periculoase din:
293.Substantele capabile sa cauzeze moartea sau afectiuni grave ale sanatatii oamenilor (daca sunt inghitite, inhalate sau ajung in contact cu pielea) sunt marfuri periculoase din:
1. 2. 3. 4. clasa 2, diviziunea 2.1; clasa 6, diviziunea 6.1; clasa 6, diviziunea 6.2; aceste marfuri nu sunt considerate marfuri periculoase.
294.Substantele care contin microorganisme rezistente (incluzand bacterii, virusuri, paraziti, ciuperci sau un hibrid combinat) si care sunt cunoscute sau rezonabil crezute a cauza imbolnaviri grave ale oamenilor si animalelor sunt marfuri periculoase din:
1. clasa 2, diviziunea 2.2; 2. clasa 6, diviziunea 6.1; 3. clasa 6, diviziunea 6.2; 4. aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.
295.Materialele care emit spontan radiatii in domeniul invizibil, a caror activitate specifica este mai mare de 70 k Bq/kg sunt marfuri periculoase din:
Page 65 of 155 1. 2. 3. 4. clasa 6; clasa 7; clasa 8; clasa 9.

296.Substantele solide sau lichide care au (in starea lor originara) proprietatea comuna de a determina distrugerea tesuturilor organice sunt marfuri periculoase din:
1. 2. 3. 4. clasa 4; clasa 8; clasa 7; aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.
297.Substantele lichide care necesita a fi transportate la o temperatura de peste 100 grade Celsius sunt marfuri periculoase din:
1. 2. 3. 4. clasa 3; clasa 8; clasa 9; aceste substanter nu sunt considerate marfuri periculoase.
298.Substantele solide care necesita a fi transportate la o temperatura de peste 240 grade Celsius sunt marfuri periculoase din:
1. 2. 3. 4. clasa 4; clasa 9; clasa 5; aceste substanter nu sunt considerate marfuri periculoase.
299.Marfurilor periculoase cu grad de risc major le corespunde:

1. grupul de ambalare I; 2. grupul de ambalare II; 3. grupul de ambalare III; 4. aceste marfuri nu comporta grup de ambalare.
300.Marfurilor periculoase cu grad de risc mediu le corespunde:
9/28/2007
Page 66 of 155 1. 2. 3. 4. grupul de ambalare I; grupul de ambalare II; grupul de ambalare III; aceste marfuri nu comporta grup de ambalare.
301.Marfurilor periculoase cu grad de risc minor le corespunde:

1. 2. 3. 4. grupul de ambalare I; grupul de ambalare II; grupul de ambalare III; aceste marfuri nu comporta grup de ambalare.
302.Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "X" corespund:

1. grupului de ambalare I; 2. grupului de ambalare II; 3. grupului de ambalare III; 4. tuturor grupurilor de ambalare.
303.Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Y" corespund:

1. 2. 3. 4. grupului de ambalare I; grupului de ambalare II; grupului de ambalare III; tuturor grupurilor de ambalare.
304.Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Z" corespund:

1. 2. 3. 4. grupului de ambalare I; grupului de ambalare II; grupului de ambalare III; tuturor grupurilor de ambalare.
305.Ambalajele marcate cu litera "X" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
1. grupul de ambalare I; 2. grupul de ambalare II; 3. grupul de ambalare III;
9/28/2007
Page 67 of 155 4. aceste ambalaje pot fi utilizate pentru toate grupurile de ambalare.
j k l m n
306.Ambalajele marcate cu litera "Y" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
1. 2. 3. 4. grupurile de ambalare I si II; grupurile de ambalare II si III; grupurile de ambalare I si III; aceste ambalaje pot fi utilizate pentru toate grupurile de ambalare.
307.Ambalajele marcate cu litera "Z" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
1. 2. 3. 4. grupul de ambalare I; grupul de ambalare II; grupul de ambalare III; aceste ambalaje pot fi utilizate pentru toate grupurile de ambalare.
308.O solutie (sau un amestec) este considerata poluant marin daca contine poluant (sau poluanti) marin in proportie de peste:
1. 2. 3. 4. 10%; 15%; 20%; 25%.
309.O solutie (sau un amestec) este considerata poluant marin daca contine poluant (sau poluanti) marin sever in proportie de peste:
1. 2. 3. 4. 7%; 5%; 3%; 1%.
310.Clasificarea substantelor, amestecurilor si solutiilor care prezinta riscuri multiple se face dupa:
1. 2. 3. 4. compusul periculos cu masa cea mai mare; compusul periculos cu volumul cel mai mare; riscul primordial, avandu-se in atentie si riscurile subsidiare; marfurile periculoase care prezinta riscuri multiple nu sunt admise la transportul pe mare.
9/28/2007
Page 68 of 155
311.Fiecare colet care contine marfuri periculoase va fi marcat durabil:

1. 2. 3. 4. cu formula chimica a marfii continute; cu denumirea tehnica corecta si numarul ONU; cu denumirea comerciala si numarul ONU; marcarea coletelor nu este obligatorie.
312.Coletele care contin poluanti marini ambalati, nedepasind 5 l pentru substante lichide si 5 kg pentru substante solide , vor fi marcate durabil:
1. 2. 3. 4. cu inscriptia MARINE POLLUANT; cu denumirea comerciala si numarul ONU; cu formula chimica a marfii continute; pentru aceste colete marcajul MARINE POLLUANT nu este obligatoriu.
313.Coletele care contin poluanti marini severi ambalati, nedepasind 0,5 l pentru substante lichide si 0,5 kg pentru substante solide, vor fi marcate durabil:
1. 2. 3. 4. cu inscriptia MARINE POLLUANT; cu denumirea comerciala si numarul ONU; cu formula chimica a marfii continute pentru aceste colete marcajul MARINE POLLUANT nu este obligatoriu.
314.Marcajul coletelor care contin marfuri periculoase trebuie sa poata fi identificat si dupa ce coletele au stat in apa de mare timp de cel putin:
1. o luna; 2. doua luni; 3. trei luni; 4. 1 an.
315.Prin coloritul si grafica specifica, etichetele care se aplica pe coletele marfurilor periculoase retin atentia asupra:
1. 2. 3. 4. riscului prezentat de marfuri; cantitatii compusului care da riscul primordial; portului de descarcare; etichetarea cotelor nu este obligatorie.
9/28/2007
Page 69 of 155
316.Etichetele uzuale care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au forma de:

1. 2. 3. 4. triunghi; patrat; dreptunghi; romb.
317.Etichetele patrate care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au dimensiunile:

1. 2. 3. 4. minim 100x100 mm; minim 200x200 mm; minim 300x 300mm; minim 400x400 mm.
318.Etichetele pentru atentionare privind poluantii marini au forma de:

1. 2. 3. 4. patrat; triunghi isoscel; triunghi echilateral; romb.
319.Etichetele marfurilor periculoase care au regim termic controlat au forma de:

1. 2. 3. 4. patrat; triunghi isoscel; triunghi echilateral; romb.
320.Etichetele de atentionare pentru unitatile de transport sub fumigare au forma de:

1. 2. 3. 4. patrat; triunghi; romb; dreptunghi.
321.Etichetele de atentionare pentru existenta unor riscuri subsidiare (care completeza etichetele patrate de risc primordial) au forma de:
9/28/2007
Page 70 of 155 1. 2. 3. 4. patrat; dreptunghi; triunghi; romb.

322.Dupa ce ambalajele destinate marfurilor periculoase sunt supuse testelor de performanta, spre deplina satisfactie a autoritatii competente, se elibereaza " Certificatul de buna ambalare" de catre:
1. 2. 3. 4. firma producatoare de ambalaje; autoritatea competenta; incarcator; firma producatoare de marfuri periculoase.
323.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "A" se vor stivui:
1. 2. 3. 4. PE PUNTE SAU SUB PUNTE; NUMAI PE PUNTE; NUMAI SUB PUNTE; INTERZIS.
324.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "A" se vor stivui:
325.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "B" se vor stivui:
1. PE PUNTE SAU SUB PUNTE; 2. NUMAI PE PUNTE; 3. NUMAI SUB PUNTE; 4. INTERZIS.
326.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "B" se vor stivui:
Page 71 of 155 1. 2. 3. 4. PE PUNTE SAU SUB PUNTE; NUMAI PE PUNTE; NUMAI SUB PUNTE; INTERZIS.
327.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "C" se vor stivui:
328.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "C" se vor stivui:
329.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "D" se vor stivui:
330.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "D" se vor stivui:
1. PE PUNTE SAU SUB PUNTE; 2. NUMAI PE PUNTE; 3. NUMAI SUB PUNTE; 4. INTERZIS.
331.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "E" se vor stivui:
Page 72 of 155 1. 2. 3. 4. PE PUNTE SAU SUB PUNTE; NUMAI PE PUNTE; NUMAI SUB PUNTE; INTERZIS.
332.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "E" se vor stivui:
333.Inaltimea maxima de stivuire pentru coletele care contin marfuri periculoase este de:
1. 2. 3. 4. 1 m; 3 m; 5 m; inaltimea de stivuire nu este limitata.
334.Cand se solicita supravegherea constanta a marfurilor periculoase, se recomanda stivuirea:

1. PE PUNTE; 2. SUB PUNTE; 3. NUMAI PE PUNTE; 4. NUMAI SUB PUNTE.
335.Cand este necesar accesul rapid la marfurile periculoase, se recomanda stivuirea:

1. 2. 3. 4. PE PUNTE; SUB PUNTE; NUMAI PE PUNTE; NUMAI SUB PUNTE.
336.Cand marfurile periculoase prezinta un risc substantial de formare a amestecurilor de gaze explozive sau vapori extrem de toxici sau cand este posibila corodarea insesizabila a structurii navei, se recomanda stivuirea:
9/28/2007
Page 73 of 155 1. 2. 3. 4. PE PUNTE; SUB PUNTE; NUMAI PE PUNTE; NUMAI SUB PUNTE.
337.Marfurile periculoase care degaja vapori cu efect narcotic si gazele inflamabile din clasa 2 se recomanda a fi stivuite:
1. 2. 3. 4. DEPARTE DE spatiile de locuit; DEPARTE DE compartimentul masini; NUMAI PE PUNTE; NUMAI SUB PUNTE.
338.Marfurile periculoase din clasa 6.2. (substante infectioase) se recomanda a fi stivuite:

1. 2. 3. 4. DEPARTE DE spatiile de locuit; SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE)de spatiile de locuit; NUMAI PE PUNTE; NUMAI SUB PUNTE.
339.Marfurile periculoase din clasa 6.1. (substante toxice) avand grupele de ambalare I si II vor fi stivuite:
1. 2. 3. 4. DEPARTE DE marfurile alimentare; SEPARAT DE marfurile alimentare; NUMAI PE PUNTE; NUMAI SUB PUNTE.
340.Marfurile periculoase din clasa 2.3. (gaze otravitoare) vor fi stivuite:

341.Marfurile periculoase din clasa 6.2 (substante infectioase) vor fi stivuite:

1. DEPARTE DE marfurile alimentare; 2. SEPARAT DE marfurile alimentare; file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
j k l m n j k l m n
9/28/2007
Page 74 of 155 3. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de marfurile alimentare; 4. NUMAI SUB PUNTE.
j k l m n j k l m n
342.Marfurile periculoase din clasa 8 (materiale si articole corozive) vor fi stivuite:

343.Marfurile periculoase din clasa 6.1 (substante toxice) vor fi stivuite:

1. DEPARTE DE marfurile alimentare; 2. SEPARAT DE marfurile alimentare; 3. NUMAI PE PUNTE; 4. NUMAI SUB PUNTE.
344.Containerele inchise sau deschise care contin marfuri periculoase capabile sa emane gaze inflamabile sau vapori, in cazul incarcarii sub punte, se vor stivui:
1. DEPARTE de unitatile de sarcina care necesita refrigerare sau incalzire; 2. SEPARAT DE unitatile de sarcina care necesita refrigerare sau incalzire; 3. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de unitatile de sarcina care necesita refrigerare sau incalzire; 4. pentru aceste containere, la stivuirea SUB PUNTE, nu exista cerinte speciale de separare.
345.Toate substantele explozive din clasa 1 de marfuri periculoase au fost impartie in :

1. 2. 3. 4. 9 grupe de compatibilitate; 11 grupe de compatibilitate; 13 grupe de compatibilitate; 15 grupe de compatibilitate.
346.Substantele apartinand clasei 1 de marfuri periculoase trebuie mentinute la bord :

1. la temperaturi ridicate; 2. la temperaturi normale; 3. la temperaturi scazute;
9/28/2007
Page 75 of 155 4. pentru aceste substante nu sunt restrictii privind regimul de temperatura.
j k l m n
347.Stivuirea substantelor apartinand clasei 1 de marfuri periculoase se va face :

1. 2. 3. 4. DEPARTE DE surse de caldura; SEPARAT DE surse de caldura; SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE )de surse de caldura; fara restrictii.
348.Pentru transportul in siguranta al marfurilor periculoase din clasa 1 (explozivi), spatiile de depozitare au fost impartite in :
1. 2 tipuri de stivaj; 2. 3 tipuri de stivaj; 3. 4 tipuri de stivaj; 4. 5 tipuri de stivaj.
349.In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare "ordinar" corespunde :
1. 2. 3. 4. tipului de stivaj I; tipului de stivaj II; tipului de stivaj III; tipului de stivaj IV.
350.In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare de tip "depozit" corespunde :
351.In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare pentru "pirotehnice" corespunde :
1. tipului de stivaj I; 2. tipului de stivaj II; 3. tipului de stivaj III;
9/28/2007
Page 76 of 155 4. tipului de stivaj IV.

j k l m n
352.In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare pentru "articole speciale" corespunde :
353.La stivuirea marfurilor periculoase din clasa 2, PE PUNTE, recipientele vor fi protejate impotriva :
1. intemperiilor; 2. apei de mare; 3. radiatiei solare; 4. la stivuirea PE PUNTE a acestor marfuri nu sunt cerinte speciale.
354.La stivuirea marfurilor periculoase din clasa 2, SUB PUNTE, recipientele vor fi depozitate in spatii de marfa :
1. 2. 3. 4. ventilate natural; ventilate mecanic; neventilate; la stivuirea SUB PUNTE a acestor marfuri nu sunt cerinte speciale.
355.In cazul marfurilor periculoase din clasa 2 se recomanda stivuirea :

1. 2. 3. 4. DEPARTE DE spatiile de locuit; SEPARAT DE spatiile de locuit; SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de spatiile de locuit; pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
356.Daca nu fac parte din unitati de transport inchise, marfurile periculoase din clasa 3.2 (cu punct de aprindere intermediar), ambalate in canistre, butoaie sau recipiente de plastic, vor fi stivuite :
1. PE PUNTE SAU SUB PUNTE; 2. NUMAI PE PUNTE;
j k l m n j k l m n
9/28/2007
Page 77 of 155 3. NUMAI SUB PUNTE; 4. pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
j k l m n j k l m n
357.Pe timpul transportului, marfurile periculoase din clasa 3 vor fi mentinute :

1. 2. 3. 4. la temperaturi joase; la temperaturi normale; la temperaturi ridicate; pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
358.Marfurile periculoase din clasa 3, care sunt daunatoare mediului marin, vor fi stivuite, de preferinta :
1. PE PUNTE SAU SUB PUNTE; 2. NUMAI PE PUNTE; 3. NUMAI SUB PUNTE; 4. pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
359.Marfurile periculoase din clasa 4, care sunt ambalate in cutii de carton, vor fi stivuite :
1. 2. 3. 4. PE PUNTE SAU SUB PUNTE; NUMAI PE PUNTE; NUMAI SUB PUNTE; pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
360.Marfurile periculoase din clasa 4.1 vor fi stivuite :

1. 2. 3. 4. DEPARTE DE surse de caldura; SEPARAT DE surse de caldura; SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de surse de caldura; pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
361.Marfurile periculoase din clasa 4.2 vor fi stivuite :

9/28/2007
Page 78 of 155
362.Marfurile periculoase din clasa 5.1 se stivuiesc :

363.In caz de incendiu in care sunt implicate marfuri periculoase din clasa 5.1 se recomanda utilizarea de :
1. 2. 3. 4. gaz inert; abur; mari cantitati de apa; pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
364.Marfurile periculoase din clasa 5.2 se vor stivui :

1. 2. 3. 4. DEPARTE DE surse de caldura; SEPARAT DE surse de caldura; SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de surse de caldura; pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
365.Marfurile periculoase din clasa 5.2 se transporta :

1. 2. 3. 4. la temperaturi scazute; la temperaturi normale; la temperaturi ridicate; sub temperatura controlata..
366.Marfuri periculoase din clasa 6.1 se stivuiesc :

1. 2. 3. 4. DEPARTE DE spatiile de locuit; DEPARTE DE surse de caldura; DEPARTE DE produse alimentare; DEPARTE DE spatiile de locuit, de surse de caldura si de marfuri alimentare.
367.Marfurile periculoase din clasa 6.2 se vor stivui :
9/28/2007
Page 79 of 155 1. DEPARTE DE marfuri alimentare, spatii de locuit si cai de acces; 2. SEPARAT DE marfuri alimentare, spatii de locuit si cai de acces; 3. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de marfuri alimentare, spatii de locuit si cai de acces; 4. pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
368.Ambalajele materialelor radioactive care, in conditii normale de transport impiedica orice pierderi sau dispersare a continutului radioactiv, manifestandu-si functia de ecran de protectie, sunt :
1. 2. 3. 4. ambalaje de tip B; ambalaje de tip A; ambalaje de tip C; ambalaje de tip D.
369.Ambalajele materialelor radioactive care trebuie sa reziste conditiilor normale de transport, dar si in cazul unui accident, sunt :
1. 2. 3. 4. ambalaje de tip B; ambalaje de tip A; ambalaje de tip C; ambalaje de tip D.
370.Marfurile periculoase din clasa 8, ambalate in materiale plastice, fara protectie exterioara, vor fi mentinute la :
1. 2. 3. 4. temperaturi ridicate; temperaturi normale; temperaturi scazute; pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
371.Marfurile periculoase din clasa 8 se recomanda a fi stivuite :

372.O separate eficienta, astfel incat marfurile periculoase incompatibile sa nu poata interactiona periculos in cazul unui accident (dar sa poata fi transportate in acelasi compartiment sau pe punte) corespunde cerintei de separare :
Page 80 of 155 1. 2. 3. 4. DEPARTE DE; SEPARAT DE; SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE); Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
373.La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinta de separare DEPARTE DE se asigura o separare orizontala intre colete de minim :
1. 2. 3. 4. 1m; 3 m; 5 m; 7 m;
374.Separarea marfurilor periculoase prin dispunerea coletelor in compartimente diferite, la stivuirea SUB PUNTE, corespunde cerintei de separare :
1. 2. 3. 4. DEPARTE DE; SEPARAT DE; SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE); Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
375.La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinte de segregare SEPARAT DE , in cazul stivuirii PE PUNTE, se asigura o separare orizontala intre colete de minim :
1. 2. 3. 4. 7 m; 5 m; 3 m; 1 m.
376.Separarea completa (orizontala si verticala) a marfurilor periculoase incompatibile, printr-un compartiment, la stivuirea SUB PUNTE, corespunde cerintei de separare :
1. SEPARAT DE; 2. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE); 3. SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE); 4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
377.La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), in cazul stivuirii PE PUNTE,
Page 81 of 155
separarea se face alegandu-se o distanta :

1. 2. 3. 4. de 1 m; de 3 m; de 5 m; corespunzatoare.
378.La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile SUB PUNTE, atunci cand separarea verticala nu satisface cerintele securitatii transportului, se aplica cerinta de separare :
1. SEPARAT DE; 2. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE); 3. SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE); 4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
379.Containerele inchise sau deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, pot fi stivuite pe aceeasi verticala daca :
1. 2. 3. 4. sunt separate vertical de o distanta de minim 3 m; sunt separate de o punte rezistenta la foc si apa; intre ele exista un spatiu interzis stivuirii; Codul IMDG nu prevede o astfel de separare..
380. Containerele inchise care contin marfuri periculoase incompatibile, in cazul cerintei de separare DEPARTE DE, pot fi stivuite pe aceeasi verticala daca :
1. sunt separate vertical de o distanta de minim 3 m; 2. sunt separate de o punte rezistenta la foc si apa; 3. intre ele exista un spatiu interzis stivuirii; 4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
381.Separarea containerelor care contin marfuri periculoase incompatibile, printr-o punte rezistenta la foc si apa, fara a fi amplasate pe aceeasi vericala, corespunde cerintei de segregare :
1. 2. 3. 4. DEPARTE DE; SEPARAT DE; SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE); Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
9/28/2007
Page 82 of 155
382.Stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, se poate face fara restrictie :
1. 2. 3. 4. in plan longitudinal si transversal; in plan transversal; in plan longitudinal; Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
383.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor deschise care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, separarea longitudinala se face :
1. 2. 3. 4. printr-o distanta de minim 3 m; printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si apa; printr-un spatiu interzis stivuirii; Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
384.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, separarea transversala se face :
1. 2. 3. 4. printr-o distanta de minim 3 m; printr-un container neutru; prin doua containere neutre; Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
385.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :
1. 2. 3. 4. printr-o distanta de minim 3 m; printr-un spatiu interzis stivuirii; printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si apa; Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
386.La stivuirea PE PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :
1. printr-o distanta de minim 3 m; 2. printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si apa;
j k l m n j k l m n
9/28/2007
Page 83 of 155 3. printr-un spatiu interzis stivuirii; 4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
j k l m n j k l m n
387.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face :
1. 2. 3. 4. printr-un spatiu echivalent cu 2 containere; printr-o distanta de minim 3 m; printr-un spatiu interzis stivuirii; printr-un spatiu echivalent cu un container.
388.La stivuirea PE PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face :
1. printr-o distanta de minim 3 m; 2. printr-un spatiu echivalent cu 2 containere; 3. printr-un spatiu echivalent cu un container; 4. printr-un spatiu interzis stivuirii.
389.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :
1. 2. 3. 4. printr-o distanta de minim 3 m; printr-un spatiu interzis stivuirii; printr-un spatiu echivalent cu 2 containere; printr-un perete rezistent la foc si apa.
390.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face:
1. 2. 3. 4. printr-o distanta de minim 3 m; printr-un spatiu interzis stivuirii; printr-un perete rezistent la foc si apa; printr-un spatiu echivalent cu 2 containere.
391.La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea longitudinala se face:
9/28/2007
Page 84 of 155 1. printr-o distanta de minim 3 m; 2. printr-un spatiu echivalent cu un container; 3. printr-un spatiu echivalent cu 2 containere; 4. printr-un spatiu echivalent cu 3 containere.
392.La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea transversala se face :
1. 2. 3. 4. printr-o distanta de minim 3 m; printr-un spatiu echivalent cu un container; printr-un spatiu echivalent cu 2 containere; printr-un spatiu echivalent cu 3 containere.
393.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se face :
1. 2. 3. 4. printr-o distanta de minim 3 m; printr-un spatiu echivalent cu un container; printr-un perete rezistent la foc si apa; prin 2 pereti rezistenti la foc si apa.
394.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se face :
1. printr-un perete rezistent la foc si apa; 2. prin 2 pereti rezistenti la foc si apa; 3. prin 3 pereti rezistenti la foc si apa; 4. printr-un spatiu echivalent cu 2 containere.
395.La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea longitudinala se face printr-o distanta de :
1. 2. 3. 4. 12 m; 24 m; 36 m; 48 m.
9/28/2007
Page 85 of 155
396.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se poate face :
1. 2. 3. 4. printr-un perete rezistent la foc si apa; printr-un spatiu echivalent cu 2 containere; prin 2 pereti rezistenti la foc si apa; prin 3 pereti rezistenti la foc si apa.
397.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se poate face :
1. printr-un perete rezistent la foc si apa; 2. prin doi pereti rezistenti la foc si apa; 3. printr-un spatiu echivalent cu 2 containere; 4. printr-un perete rezistent la foc si apa si o distanta de 24 m (distanta de perete fiind de minim 6,1 m).
398.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se face :
1. 2. 3. 4. printr-un perete rezistent la foc si apa; prin 2 pereti rezistenti la foc si apa; prin 3 pereti rezistenti la foc si apa; Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
399.La bordul navelor Ro-Ro, marfurile periculoase din clasele 3.1 si 3.2 vor fi stivuite :
1. 2. 3. 4. PE PUNTE SAU SUB PUNTE; NUMAI SUB PUNTE; NUMAI PE PUNTE; pentru aceste marfuri nu sunt cerinte speciale.
400.La bordul navelor R0-R0, la stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a incarcaturilor unitare care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare DEPARTE DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de :
9/28/2007
Page 86 of 155 1. 2. 3. 4. minim 3 m; minim 6 m; minim 12 m; in acest caz nu se impune distanta de separare.
401.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARATE DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de :
1. 2. 3. 4. minim 3 m; minim 6 m; minim 12 m; in acest caz nu se impune distanta de separare.
402.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare, care contin marfuri incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face :
1. 2. 3. 4. printr-un perete sau o punte rezistente la foc si apa; printr-un spatiu echivalent cu o incarcatura unitara; printr-o distanta orizontala de 24 m; in acest caz nu se impune distanta se separare.
403.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face :
1. printr-un perete sau o punte rezistente la foc si apa; 2. printr-un spatiu echivalent cu o incarcatura unitara; 3. printr-o distanta orizontala de minim 12 m; 4. in acest caz nu se impune distanta de separare.
404.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de :
405.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care
Page 87 of 155
contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta se segregare SEPARAT DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de :
1. 2. 3. 4. minim 3 m; minim 6 m; minim 12 m; in acest caz nu se impune distanta se separare.
406.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitar, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea se face :
1. 2. 3. 4. printr-un perete despartitor, sau o punte de interventie, rezistente la foc si apa; prin doi pereti despartitori sau doua punti de interventie, rezistenete la foc si apa; printr-un spatiu echivalent cu o incarcatura unitara; in acest caz nu se impune distanta de separare.
407.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT (SAU MAGAZIE), separarea se face :
1. 2. 3. 4. printr-o distanta orizontala de minim 20 m; printr-o distanta orizontala de minim 40 m; prin doi pereti sau doaua punti rezistente la foc sau apa; in acest caz nu se impune distanta de separare.
408.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare (inclusiv cele de tip inchis), care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea se face printr-o distanta orizontala de :
409.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incaracaturilor unitare, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea se face :
9/28/2007
Page 88 of 155 1. printr-o distanta orizontala de minim 20 m; 2. printr-un perete rezistent la foc si apa; 3. prin doi pereti despartitori rezistenti la foc si apa, asigurandu-se ca si puntile sa fie rezistente la foc si apa; 4. in acest caz nu se impune distanta de separare.
410.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea se face :
1. 2. 3. 4. printr-o distanta orizontala de minim 20 m; printr-o distanta orizontala de minim 40 m, asigurandu-se ca puntile sa fie rezistente la foc si apa; printr-un perete despartitor rezistent la foc si apa; in acest caz nu se impune distanta de separare.
411.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare (inclusiv cele de tip inchis), care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea se face printr-o distanta orizontala de :
412.Numarul fisei de securitate si grupele de materii sunt cuprinse in fisele de securitate :

1. 2. 3. 4. in sectiunea 1; in sectiunea 2; in sectiunea 3; fisele de securitate nu cuprind aceste elemente.
413.Echipamentul special necesar in caz de urgenta, precum si materialele de interventie si decontaminare sunt cuprinse in fisele de securitate :
1. 2. 3. 4. in sectiunea 1; in sectiunea 2; in sectiunea 3; in sectiunea 4.
9/28/2007
Page 89 of 155
414.Procedurile de siguranta in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase sunt cuprinse in fisele de securitate :
415.Actiunile de interventie in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase sunt cuprinse in fisele de securitate :
416.Masurile de prim ajutor in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase (prezentate sub forma de trimitere la MFAG) sunt cuprinse in fisele de securitate :
1. 2. 3. 4. in sectiunea 1; in sectiunea 3; in sectiunea 5; fisele de securitate nu cuprind aceste elemente.
417.Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase cuprinde:

1. primirea listei de incarcare cu marfuri periculoase; 2. procurarea documentatiei tehnice necesare; 3. analiza posibilitatilor tehnice si constructive ale navei, in raport cu cerintele specifice claselor de marfuri periculoase; 4. toate cele trei activitati mentionate.

1. 2. 3. 4. studierea caracteristicilor si a proprietatilor marfurilor periculoase oferite spre incarcare; intocmirea planului de incarcare; redactarea si inaintarea cererii de echipament, materiale de interventie si materiale de decontaminare; toate cele trei activitati mentionate.

Page 90 of 155 1. stabilirea componentei echipei de interventie si a ofiterului responsabil cu operarea marfurilor periculoase; 2. stabilirea rolurilor pentru echipaj; 3. toate cele trei activitati mentionate. 4. stabilirea masurilor necesare pentru incarcarea marfurilor periculoase, tinand cont de riscurile primordiale si secundare ale acestora;

1. stabilirea graficului de supraveghere a incarcarii, transportului si descarcarii marfurilor periculoase; 2. stabilirea restrictiilor de acces si circulatie la bord; 3. stabilirea locului pentru depozitarea echipamentului de interventie si efectuarea exercitiilor de antrenament; 4. toate cele trei activitati mentionate.
421.Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta marfuri periculoase, au ca obiective:
1. 2. 3. 4. identificarea marfurilor periculoase; declaratia de marfuri periculoase; modul de stivuire; toate cele trei obiective mentionate.
422.Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta marfuri periculoase, au ca obiective :
1. 2. 3. 4. respectarea indicatiilor referitoare la stivuire; existenta materialelor de protectie si interventie conform fiselor de securitate; planul de interventie si rolul de echipaj; toate cele trei obiective mentionate.
423.Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta marfuri periculoase, au ca obiective :
1. 2. 3. 4. existenta si instruirea echipelor de interventie; cunoasterea masurilor de prim ajutor medical; semnalizarea specifica a marfurilor periculoase la bord; toate cele trei obiective mentionate.
424.Substantele lichide sau solide, susceptibile de incingere spontana (in conditii normale de transport) sau de incalzire la contactul cu aerul, ducand la autoaprindere, sunt marfuri
Page 91 of 155
periculoase din :
1. 2. 3. 4. clasa 3; clasa 4, diviziunea 4.1; clasa 4, diviziunea 4.2; aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.
425.In timpul incarcarii navelor mineraliere se urmareste:

1. 2. 3. 4. repartizarea uniforma a incarcaturii pe magazii; distributia marfii pe intreaga suprafata a magaziilor de marfa; asigurarea unei asiete convenabile; toate cele trei activitati mentionate.
426.Proprietatile fizico-chimice ale carbunilor, care influenteaza procesul de transport pe mare, sunt:
1. 2. 3. 4. umiditatea; emanatia de gaze inflamabile; autoaprinderea; toate cele 3 proprietati mentionate.
427.Proprietatile fizico-chimice ale cerealelor, care influenteaza procesul de transport pe mare, sunt:
1. 2. 3. 4. alunecarea; tasarea; incingerea; toate cele 3 proprietati mentionate.
428.La navele care transporta cereale in vrac, unghiul de inclinare transversala datorata deplasarii incarcaturii nu trebuie sa depaseasca:
1. 2. 3. 4. 10 grade 12 grade; 14 grade; 16 grade.
429.La navele care transporta cereale in vrac, inaltimea metacentrica transversala (corectata pentru efectul suprafetelor libere lichide) nu trebuie sa fie mai mica de:
Page 92 of 155 1. 2. 3. 4. 0,1 m; 0,2 m; 0,3 m; 0,4 m.

430.La plecarea din portul de incarcare, o nava care transporta cereale in vrac poate avea o canarisire de:
1. 2. 3. 4. maxim 3 grade; maxim 5 grade; maxim 8 grade; la aceste nave nu se admite canarisire la plecarea din portul de incarcare.
431.La amenajarea navelor in vederea transportului de cereale in vrac, separatiile longitudinale au rol in limitatrea efectelor:
1. 2. 3. 4. alunecarii cerealelor; tasarii cerealelor; incingerii cerealelor; umezirii cerealelor.
432.La amenajarea navelor in vederea transportului de cereale in vrac, puturile de alimentare au rol in limitarea efectelor:
1. 2. 3. 4. alunecarii cerealelor; tasarii cerealelor; incingerii cerealelor; umezirii cerealelor.
433.La navele care transporta cereale in vrac, prin ventilatie se urmareste limitarea efectelor:
1. alunecarii cerealelor; 2. tasarii cerealelor; 3. incingerii cerealelor; 4. la aceste marfuri ventilatia nu este necesara.
434.Prin rujarea marfurilor solide in vrac se intelege operatiunea de:
9/28/2007
Page 93 of 155 1. 2. 3. 4. incarcare a marfii; nivelare a marfii; separare a marfii; manipulare a marfii.
435.Prin rujarea marfurilor solide in vrac se urmareste:

1. 2. 3. 4. limitarea deplasarii marfii; accelerarea procesului de tasare; limitarea efectelor incingerii marfii; la aceste marfuri nu se practica rujarea.
436.Calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor cuprinde:

1. etapa masuratorilor; 2. etapa corectiilor; 3. etapa calculelor; 4. toate cele trei etape mentionate.
437.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, masurarea temperaturii si densitatii apei de mare se face:
1. 2. 3. 4. numai in cadrul masuratorilor initiale; numai in cadrul masuratorilor finale; in cadrul masuratorilor initiale si finale; aceste masuratori nu sunt necesare.
438.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, citirea pescajelor se face:
1. 2. 3. 4. la scarile de pescaj prova si pupa; la scarile de pescaj de la centrul navei in ambele borduri; la scarile de pescaj prova, centru si pupa, in ambele borduri; la scarile de pescaj prova, centru si pupa in bordul acostarii.
439.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, greutatile lichide de la bord se determina:
1. prin presarea tancurilor; 2. prin sondarea tancurilor; file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
j k l m n j k l m n
9/28/2007
Page 94 of 155 3. prin golirea tancurilor; 4. greutatile lichide se iau din documentatia navei.
j k l m n j k l m n
440.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru inclinarile transversale ale navei se realizeaza:
1. 2. 3. 4. cu formule empirice; cu diagrame din documentatia navei; facand media pescajelor masurate in ambele borduri; aceasta corectie nu este necesara.
441.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru inclinarile longitudinale ale navei se realizeaza:
1. cu formule de calcul, tabele sau diagrame din documentatia navei; 2. prin integrare; 3. prin calcul logaritmic; 4. aceasta corectie nu este necesara.
442.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru deformarea corpului navei se realizeaza in practica curenta:
1. 2. 3. 4. cu diagramele din documentatia navei; calculand pescajul de medie a mediilor prin calcul integral; aceasta corectie este neglijabila, indiferent de starea de incarcare a navei.
443.Sageata navei se determina facand diferenta dintre:

1. 2. 3. 4. pescajul centru si pescajul mediu; pescajul centru si pescajul prova pescajul centru si pescajul pupa; sageata navei se determina grafic.
444.Temperatura standard pentru care este intocmita documentatia de incarcare de la bordul navelor este:
1. 0 grade C; 2. + 5 grade C;
j k l m n j k l m n
9/28/2007
Page 95 of 155 3. +10 grade C; 4. +15 grade C.

j k l m n j k l m n
445.Pe timpul sondarii tancurilor, se recomanda ca nava sa nu fie canarisita mai mult de:
1. 2. 3. 4. 0,5 grade; 1 grad; 1,5 grad; canarisirea nu influenteaza sondarea tancurilor.
446.Corectia de asieta a sondelor efectuate la tancuri se realizeaza:

1. cu scara Bonjean; 2. cu graficele sau tabelele continute in tabelele de calibrare a tancurilor; 3. cu graficele de asieta; 4. asieta nu influenteaza citirea sondelor.
447.Diferenta dintre deplasamentul navei la un pescaj dat si greutatile cunoscute( inclusiv greutatea navei goale) se materializeaza in:
1. 2. 3. 4. deadweightul net al navei; deadweightul brut al navei; tonajul navei; constanta navei.
448.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, constanta navei se poate determina:
1. 2. 3. 4. inaintea inceperii incarcarii; dupa terminarea descarcarii; inainte de inceperea incarcarii si dupa terminarea descarcarii; metoda pescajelor nu include calculul constantei navei.
449.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor , la incarcare, cantitatea incarcata se determina cu relatia:
1. 2. 3. 4. Q= (A-a) - ( B-b); Q= (B-b)-(A-a); Q=(A-a)-Do; Q=(B-b)-Do.
9/28/2007
Page 96 of 155
450.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, la descarcare, cantritatea descarcata se determina cu relatia:
1. Q= (A-a) - ( B-b); 2. Q= (B-b)-(A-a); 3. Q=(A-a)-Do; 4. Q=(B-b)-Do.
451.Corectia de asieta care se aplica pescajului prova are expresia:

1.
j k l m n
x = l pv
2.
t LIP
j k l m n
y = l pp
3.
t LIP
j k l m n
z = lc
t LIP
j k l m n
4. aceasta corectie este neglijabila, indiferent de asieta navei
452.Corectia de asieta care se aplica pescajului pupa are expresia:

1.
j k l m n
x = l pv
2.
t LIP
j k l m n
y = l pp
3.
t LIP
j k l m n
9/28/2007
Page 97 of 155
z = lc
t LIP
j k l m n
453.Corectia de asieta care se aplica pescajului centru are expresia:

1.
j k l m n
x = l pv
2.
t LIP
j k l m n
y = l pp
3.
t LIP
j k l m n
z = lc
t LIP
j k l m n
454.Sageata pozitiva (sag) se determina cu relatia:

1.
j k l m n
Sg = Tm Tc
2.
j k l m n
Sg = Tc Tm
3.
j k l m n
Sg = Tc Tpv
4.
j k l m n
9/28/2007
Page 98 of 155
Sg = Tc Tpp
455.Sageata negativa (hog) se determina cu relatia:

1.
j k l m n
Sg = Tm Tc
2.
j k l m n
Sg = Tc Tm
3.
j k l m n
Sg = Tc Tpv
4.
j k l m n
Sg = Tc Tpp
456.Corectia de densitate a pescajului se determina cu relatia:

1.
j k l m n
T =
D ' ( 2 1 )
2
j k l m n
2.
D ' ( 2 1 ) T = TPC 2
3.
j k l m n
T =
D ' ( 2 1 )
1
j k l m n
4. file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
9/28/2007
Page 99 of 155
T =
D ' ( 2 1 ) TPC 2
457.Corectia de densitate se aplica pescajului de medie a mediilor, cu relatia:

1.
j k l m n
TM / M = Tm T
2.
j k l m n
TM / M = TM T
3.
j k l m n
TM / M = T ' M / M T
4.
j k l m n
TM / M = Tm
1 2
458.Densitatea standard pentru care este intocmita documentatia de incarcare de la bordul navelor este:
1. 1,000 t/m3 2. 1,012 t/m3 3. 1,025 t/m3 4.
9/28/2007
Page 100 of 155 1,030 t/m3
459.Corectia de densitate a deplasamentului se determina cu relatia:

1.
j k l m n
D =
D ' ( 2 1 )
1
j k l m n
2.
D =
D ' ( 2 1 )
2
j k l m n
3.
D =
D ' ( 2 1 ) TPC 1
j k l m n
4.
D ' ( 2 1 ) TPC 2
D =
460.Corectia de densitate se aplica deplasamentului cu relatia:

1.
j k l m n
D2 = D ' D
2.
j k l m n
D2 = D D
]
3.
j k l m n
9/28/2007
Page 101 of 155
D2 = D '
4.
1 2
j k l m n
D2 = D '
1 2
461.Factorul de corectie a deplasamentului, pentru densitate, are expresia:

1.
j k l m n
fc =
2.
2 1
j k l m n
fc =
3.
1 2
j k l m n
fc = 1 2
4.
j k l m n
fc = 2 1
462.
Utilizand factorul de corectie f c , corectia de densitate se aplica deplasamentului cu relatia:
1.
j k l m n
9/28/2007
Page 102 of 155
D2 = D ' f c
2.
j k l m n
D2 = D1 f c
3.
j k l m n
D2 = D ' f c
4.
j k l m n
D2 = D f c
]
463.Corectia de asieta a deplasamentului se determina cu relatia:

1.
j k l m n
D =
2.
MCT X F t LIP
j k l m n
D =
3.
TPC X F t LIP
j k l m n
D =
DH 100 LIP
j k l m n
4. la navele mari, aceasta corectie este neglijabila
464.Corectia de asieta se aplica deplasamentului cu relatia:

1.
j k l m n
DM = Dm + D
2. file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
j k l m n
9/28/2007
Page 103 of 155
Dm = D1 + D
3.
j k l m n
Dm = D2 + D
4.
j k l m n
D f = Dm + D
465.La incarcare, constanta navei se calculeaza cu relatia:

1.
j k l m n
K = ( B- b) Do
2.
j k l m n
K = (A- a) - Do
3.
j k l m n
K = Df -Do
4. la incarcare nu se poate determina constanta navei
j k l m n
466.La descarcare, constanta navei se calculeaza cu relatia:

1.
j k l m n
K = (B-b) Do
2.
j k l m n
K = (A-a) Do
3.
j k l m n
K = Df Do
4. la descarcare nu se poate determina constanta navei
j k l m n
9/28/2007
Page 104 of 155
467.O nava care are pescajul centru Tc mai mare decat pescajul mediu Tm este:
1. aprovata; 2. apupata; 3. arcuita; 4. contraarcuita
468.O nava care are pescajul mediu Tm mai mare decat pescajul centru Tc este:
1. 2. 3. 4. aprovata; apupata; arcuita; contraarcuita
469.Incarcarea navelor petroliere se realizeaza :

1. 2. 3. 4. numai cu pompele navei; numai cu mijloacele terminalului (pompe sau prin cadere libera); cu pompele navei si cu mijloacele terminalului (pompe sau prin cadere libera); metoda de incarcare se stabileste prin contract.
470.Descarcarea navelor petroliere se realizeaza :

1. 2. 3. 4. numai cu pompele navei; numai cu pompele terminalului; cu pompele navei si cu pompele terminalului; metoda de descarcare se stabileste prin contract.
471.Distanta masurata pe verticala, de la nivelul lichidului din tanc pana la cerul tancului (sau alt punct de referinta), se defineste ca :
1. 2. 3. 4. sonda; inaltime de constructie; spatiu de expansiune; ulaj.
472.Corectia de asieta se aplica ulajelor masurate prin :
9/28/2007
Page 105 of 155 1. 2. 3. 4. utilizarea scarii Bonjean; utilizarea graficelor de asieta; utilizarea tabelelor sau graficelor continute in tablele de calibrare a tancurilor; asieta nu influenteaza citirea ulajelor.
473.Masurarea ulajelor, la bordul navelor petroliere, se poate face :

1. 2. 3. 4. cu teurile de ulaj; cu ruleta gradata; cu instalatiile automate de citire a ulajelor; cu toate cele trei metode mentionate.
474.Protectia tancurilor petroliere impotriva riscului de explozie datorat electricitatii statice se realizeaza :
1. 2. 3. 4. cu abur; cu gaz inert; cu spuma chimica; la tancurile petroliere nu exista riscul acumularilor electrostatice.
475.Constructia de nave petroliere cu tancuri separate de balast este o cerinta a :

1. 2. 3. 4. Codului ISM; Conventiei SOLAS 74 Conventiei MARPOL 73/78; Codului IBC.
476.La incarcarea navelor transportoare de gaze lichefiate, racirea tancurilor de marfa se realizeaza :
1. 2. 3. 4. prin absorbtie; prin compresie; prin detenta; pentru incarcarea acestor nave nu este necesara racirea tancurilor de marfa.
477.La navele transportoare de gaze lichefiate, protectia tancurilor de marfa impotriva riscului de explozie se realizeaza :
1. cu abur;
j k l m n
9/28/2007
Page 106 of 155 2. cu gaz inert; 3. cu spuma chimica; 4. cu azbest.

478.La navele transportoare de gaze lichefiate, racirea tancurilor de marfa se realizeaza :

1. 2. 3. 4. cu aer racit de instalatiile navei; cu aer racit de instalatiile terminalului; cu o cantitate mica de gaz lichefiat;; racirea tancurilor de marfa nu este necesara.
479.Gazul inert utilizat la navele transportoare de gaze lichefiate are punctul de lichefiere cuprins intre :
1. minus 10 grade C si minus 20 grade C; 2. minus 20 grade C si minus 30 grade C; 3. minus 30 grade C si minus 40 grade C; 4. minus 40 grade C si minus 50 grade C.
480.Procesul de racire a tancurilor de marfa, la navele transportoare de gaze lichefiate, dureaza intre :
1. 2. 3. 4. 30 - 45 ore; 25 - 40 ore; 20 - 35 ore; 15 - 30 ore.
481.Incarcarea navelor tanc pentru produse chimice se realizeaza :

1. 2. 3. 4. numai cu pompele navei; numai cu pompele terminalului; cu pompele navei si cu pompele terminalului; metoda de incarcare se stabileste prin contract.
482.Descarcarea navelor tanc pentru produse chimice se realizeaza :

1. numai cu pompele navei; 2. numai cu pompele terminalului; 3. cu pompele navei si cu pompele terminalului; file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
9/28/2007
Page 107 of 155 4. metoda de descarcare se stabileste prin contract.

j k l m n
483.Constructia si echiparea navelor care transporta produse chimice in vrac este reglementata de :
1. 2. 3. 4. Codul IBC; Codul ISM; Codul LSA; Codul STCW.
484.La navele care transporta marfuri lichide in vrac, volumul ocupat de marfa in tancuri se determina cu tablele de calibrare a tancurilor, functie de :
1. temperatura marfii; 2. densitatea marfii; 3. ulajul marfii; 4. sonda tancului de marfa.
485.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, temperatura marfii se masoara :
1. 2. 3. 4. la fiecare tanc de marfa; la minim trei tancuri de marfa; la un singur tanc de marfa; temperatura marfii se ia din "Certificatul de calitate si cantitate".
486.In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, pentru reducerea volumului marfii la temperatura standard, se utilizeaza :
1. 2. 3. 4. tablele de calibrare; tablele de sonde; tablele ASTM-IP; cantitatea de marfa nu poate fi determinata prin reducerea volumului la temperatura standard.
487.In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, corectia densitatii relative pentru diferenta de temperatura se obtine cu relatia :
1.
j k l m n
9/28/2007
Page 108 of 155 f d = k + t ; 2. f d = k t 3. f d = k + (to t ) 4. f d = k (to t )

488.Capacitatea de incarcare a navelor containiere se exprima in :

1. 2. 3. 4. TDW; TRB; TRN; TEU.
489.Navele containiere care efectueaza transporturi intercontinentale sunt denumite in mod curent :
1. 2. 3. 4. nave mama (mother vessels); nave de aprovizionare (feeders); nave auxiliare; nave universale.
490.Navele containiere care efectueaza transporturi zonale sunt denumite in mod curent :
1. 2. 3. 4. nave mama (mother vessels); nave de aprovizionare (feeders); nave auxiliare; nave universale.
491.Containerele inchise se incarca la bordul navelor containiere :
9/28/2007
Page 109 of 155 1. 2. 3. 4. pe punte si sub punte; numai pe punte; numai sub punte; aceste containere sunt interzise transportului maritim.
492.Containerele deschise se incarca la bordul navelor containiere :

1. 2. 3. 4. pe punte si sub punte; numai pe punte; numai sub punte; aceste containere sunt interzise transportului maritim.
493.Containerele platforma se incarca la bordul navelor containiere :

1. pe punte sau sub punte; 2. numai pe punte; 3. numai sub punte; 4. aceste containere sunt interzise transportului maritim.
494.Containerele frigorifice (pline) se incarca la bordul navelor containiere :

1. 2. 3. 4. pe punte sau sub punte (in numar limitat); numai pe punte; numai sub punte; aceste containere sunt interzise transportului maritim.
495.Planul de incarcare (bay-plan) la navele containiere este o sectiune a navei in plan :

1. 2. 3. 4. longitudinal-diametral; transversal; orizontal; vertical.
496.
Un container standard de 20 ' are dimensiunile :
9/28/2007
Page 110 of 155 1.

20 ' 8 ' 8 '
j k l m n
2.
20 ' 8 ' 8 ' 06 ''
j k l m n
3.
20 ' 8 ' 9 '
j k l m n
4.
20 ' 8 ' 9 ' 06 ''
j k l m n
497.
Un container de 20 ' high cube are dimensiunile :
1.
20 ' 8 ' 8 '
j k l m n
2.
20 ' 8 ' 8 ' 06 ''
j k l m n
3.
20 ' 8 ' 9 '
j k l m n
4.
20 ' 8 ' 9 ' 06 ''
j k l m n
498.
9/28/2007
Page 111 of 155 Un container standard de 40 ' are dimensiunile :
1.
40 ' 8 ' 8 '
j k l m n
2.
40 ' 8 ' 8 ' 06 ''
j k l m n
3.
40 ' 8 ' 9 '
j k l m n
4.
40 ' 8 ' 9 ' 06 ''
j k l m n
499.
Un container de 40 ' high cube are dimensiunile :
1.
40 ' 8 ' 8 '
j k l m n
2.
40 ' 8 ' 8 ' 06 ''
j k l m n
3.
40 ' 8 ' 9 '
j k l m n
4.
j k l m n
9/28/2007
Page 112 of 155

40 ' 8 ' 9 ' 06 ''
500.In mod frecvent, la bordul navelor containiere se incarca :

1.
numai containere de 20 ' ;
j k l m n
2.
containere de 45 ' ;
j k l m n
3.
numai containere de 40 ' ;
j k l m n
4.
containere de 20 ' si 40 '
j k l m n
501.Pentru manipularea containerelor, in terminalele specializate, se utilizeaza

1. 2. 3. 4. spreader graifer zbir gafe
502.Pentru amararea containerelor, pe punte, se utilizeaza

1. 2. 3. 4. zavoare de baza (base-locks) zavoare duble (twist-locks) bare metalice cu tirant (crossing bars) toate dispozitivele mentionate
503.
9/28/2007
Page 113 of 155 Pentru o nava care pluteste in apa cu densitatea de 1,020 t / m 3 si are un volum de carena V= 25.500 m3 , deplasamentul calculat are valoarea:
1. 2. 3. 4.
25.000 t; 26.010 t; 26.000 t; 25.010 t.
504.
Pentru o nava avand bordul liber de vara FV = 2,4m si pescajul de vara TV = 8,4m, bordul liber la tropice F are valoarea: T
1. 2. 3. 4.
2, 275 m; 2, 575 m; 2, 225 m; 2, 525 m.
505.
Pentru o nava avand bordul liber de vara FV = 2,4m si pescajul de vara T = 8,4m,
V
bordul liber de iarna
FI are valoarea:
1. 2. 3. 4.
2,225 m; 2,275 m; 2,525 m; 2,575 m.
506.
9/28/2007
Page 114 of 155 Pentru o nava avand bordul liber de iarna FI = 1,80m si lungimea L=85 m, bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord F are IAN valoarea:
1. 1,80 m; 2. 1,85 m; 3. 1,90 m; 4. 1,95 m.
507.
Pentru o nava avand bordul liber de iarna FI = 2,40m si lungimea L=150m, bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord F are IAN valoarea:
1. 2. 3. 4.
2,40 m; 2,45 m; 2,50 m; 2,55 m.
508.
Pentru o nava avand bordul liber de vara FV = 2,4m deplasamentul D=9600 t si afundarea pe unitate TPC=12 t/cm, bordul liber in apa dulce FD are valoarea:
1. 2. 3. 4.
2,8 m; 2,6 m; 2,4 m; 2,2 m.
509.
9/28/2007
Page 115 of 155 Pentru o nava avand bordul liber la tropice FT = 2,2m, deplasamentul D=9600 t si afundarea pe unitate TPC=12 t/cm, bordul liber in apa dulce la tropice F are DT valoarea:
1. 2. 3. 4.
2,0 m; 2,2 m; 2,4 m; 2,6 m.
510.Pentru o nava avand latimea B=32 m si pescajul mediu Tm =12,5 m, raza metacentrica transversala BM are valoarea:
1. 2. 3. 4. 6,50 m; 6,55 m; 6,60 m; 6,65 m.
511.Pentru o nava avand pescajul mediu Tm =8,4 m, cota centrului de carena KB are valoarea:
1. 2. 3. 4. 4,452 m; 4,455 m; 4,460 m; 4,465 m.
512.Pentru o nava avand latimea B=18,5 m si pescajul mediu Tm = 6,4 m, cota metacentrului transversal KM are valoarea:
1. 2. 3. 4. 7,560 m; 7,660 m; 7,670 m; 7,680 m.
513.
9/28/2007
Page 116 of 155 La o nava avand volumul de carena V = 6.960 m3 ( in apa de mare cu densitatea
= 1,022t / m3 ) si un tanc (cu lungimea

l=6,5 m si latimea b= 2,4 m) partial umplut cu un lichid cu densitatea = 0,95t / m3 corectia inaltimii metacentrice pentru efectul suprafetelor lichide GM are valoarea:
1. 2. 3. 4.
0,110 m; 0,100 m; 0,010 m; 0,001 m.
514.Pentru o nava avand latimea B=17,5 m si inaltimea metacentrica transversala GM=0,49m, perioada de ruliu Tr are valoarea:
1. 2. 3. 4. 10 s; 20 s; 30 s; 40 s.
515.Pentru o nava avand latimea B=20 m si perioada de ruliu Tr = 25 s, inaltimea metacentrica transversala GM are valoarea:
1. 2. 3. 4. 0,21 m; 0,41 m; 0,61 m; 0,81 m.
516.
La imbarcarea unei greutati w=525 t pe o nava avand deplasamentul unitar TPC= 35 t/cm, variatia pescajului mediu T are valoarea:
1. 0,15 m; 2. 0,20 m; 3. 0,25 m; file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
9/28/2007
Page 117 of 155 4. 0,30 m.

j k l m n
517.
La deplasarea unei greutati w = 320 t, pe o distanta de 8 m ( in plan longitudinal), la bordul unei nave avand momentul unitar de asieta MCT =160 t cm, variatia asietei t are valoarea:
1. 2. 3. 4.
0,30 m; 0,25 m; 0,20 m; 0,16 m.
518.
Pentru o nava avand pantocarena l f = 4,2m si cota centrului de greutate KG= 7,2 m, valoarea bratului stabilitatii statice ls, corespunzatoare unei inclinari transversale = 30o , are valoarea:
1. 2. 3. 4.
0,4 m; 0,5 m; 0,6 m; 0,7 m.
519.
Pentru o nava avand bratului stabilitatii statice l s = 0,5m si cota centrului de greutate KG= 8,2 m, valoarea pantocarenei
l f , corespunzatoare unei inclinari transversale = 30o , are valoarea:
1. 4,2 m; file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
j k l m n
9/28/2007
Page 118 of 155 2. 4,4 m; 3. 4,6 m; 4. 4,8 m.

520.
Pentru o nava de transport cherestea avand bordul liber de vara FLV = 2,2m si pescajul de vara TV = 5,4m, bordul liber de iarna F LI are valoarea:
1. 2,25 m; 2. 2,35 m; 3. 2,45 m; 4. 2,55 m.
521.
Pentru o nava de transport cherestea avand bordul liber de vara FLV = 2,4m si pescajul de vara TV = 7,20m, bordul liber la tropice
FLT are valoarea:
1. 2. 3. 4.
2,25 m; 2,35 m; 2,45 m; 2,55 m.
522.
Pentru o nava de transport cherestea avand bordul liber de vara FLV = 2,2m , deplasamentul D=5400 t si afundarea pe unitate TPC=15t/cm, bordul liber in apa dulce F are valoarea:
LD
9/28/2007
Page 119 of 155 1. 2. 3. 4. 2,10 m; 2,11 m; 2,12 m; 2,13 m.

523.
Pentru o nava de transport cherestea avand bordul liber la tropice FLT = 2,4m, deplasamentul D=6000 t si afundarea pe unitate TPC=15 t/cm, bordul liber in apa dulce la tropice F are valoarea:
LTD
1. 2,1 m; 2. 2,2 m; 3. 2,3 m; 4. 2,4 m.
524.
Pentru o nava de transport cherestea avand lungimea de 80 m si bordul liber de iarna FI = 1,8m, bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord F are valoarea: LIAN
1. 2. 3. 4.
1,80 m; 1,85 m; 1,90 m; 1,95 m.
525.
Pentru o nava de transport cherestea avand lungimea de 120 m si bordul liber de iarna F = 2,2m, bordul liber de iarna in
I
Atlanticul de Nord FLIAN are valoarea:
9/28/2007
Page 120 of 155 1. 2. 3. 4. 2,2 m; 2,4 m; 2,6 m; 2,8 m.

526.
Pentru o nava avand deplasamentul final D f = 32.500t ( la masuratorile initiale) si

D f = 80250 t ( la masuratorile finale), iar
totalul greutatilor lichide Gl = 15150t ( la masuratorile initiale) si G = 4050t ( la l masuratorile finale) cantitatea de marfa incarcata va fi de:
1. 2. 3. 4.
28.550 t; 65.100 t; 47.750 t; 58.850 t.
527.
Pentru o nava avand deplasamentul final D f = 80050 t ( la masuratorile initiale) si

D f = 31750 t ( la masuratorile finale), iar
totalul greutatilor lichide G = 3250t ( la l masuratorile initiale) si G = 14500t ( la l masuratorile finale) cantitatea de marfa descarcata va fi de:
1. 2. 3. 4.
30.550 t; 76.800 t; 59.550 t; 65.550 t.
528.
9/28/2007
Page 121 of 155 Pentru o nava avand distanta prova l pv = 0,45m, asieta t= + 0,8 m si lungimea intre perpendiculare LIP = 60 m, corectia de asieta a pescajului prova x are valoarea:
1. 2. 3. 4.
+0,006 m; -0,006 m; +0,008 m; -0,008 m.
529.
Pentru o nava avand distanta pupa l pp = 0,5m, asieta t= -1,2 m si lungimea intre perpendiculare LIP =120 m, corectia de asieta a pescajului pupa y are valoarea:
1. 2. 3. 4.
+0,005 m; -0,005 m; +0,008 m; -0,008 m.
530.
Pentru o nava avand pescajul prova corectat Tpvcor = 12,80m, pescajul pupa corectat
Tppcor = 13,20m si pescajul centru
Tc = 13,12m, pescajul de medie a mediilor

T ' M / M are valoarea:
1. 2. 3. 4.
13,07 m; 13,08 m; 13,09 m; 13,10 m.
531.
9/28/2007
Page 122 of 155
Pentru o nava avand deplasamentul D ' = 32800 t ( in apa cu densitatea
1 = 1,013t / m3 ) si deplasamentul unitar

TPC=24 t/cm, corectia de densitate a pescajului T are valoarea:
1. 2. 3. 4.
0,134 m; 0,164 m; 0,136 m; 0,138 m.
532.
Pentru o nava avand deplasamentul D ' = 28400t ( in apa cu densitatea
1 = 1,013t / m3 ) si deplasamentul unitar

TPC=24 t/cm, corectia de densitate a pescajului D are valoarea:
1. 2. 3. 4.
340,8 t; 280,3 t; 287,6 t; 315,5 t.
533.
Pentru o nava avand lungimea intre perpendiculare LIP = 120 m, asieta t = -0,8 m, deplasamentul unitar TPC = 54 t/cm si abscisa centrului de greutati al suprafetei de plutire X F = -0,5 m, corectia de asieta a deplasamentului D are valoarea:
1. 2. 3. 4.
0,18 t; 18 t; 16,2 t; 36 t.
9/28/2007
Page 123 of 155
534.
Pentru o nava avand deplasamentul final D f = 34.600t si totalul greutatilor lichide Gl = 12.800t ( inaintea inceperii incarcarii) iar greutatea navei goale D = 21655t , 0 constanta navei K are valoarea:
1. 2. 3. 4.
25,745 t; 12,945 t; 290 t; 145 t.
535.
Pentru o nava avand deplasamentul final D f = 25250t si totalul greutatilor lichide Gl = 950t ( dupa terminarea descarcarii) iar greutatea navei goale D = 24135t , 0 constanta navei K are valoarea:
1. 2. 3. 4.
11,15 t; 206,5 t; 330 t; 165 t.
536.
Pentru o nava avand pescajul mediu Tm = 5,4m ( in apa cu densitatea
= 1,005t / m3 ) si toleranta de pescaj pentru

apa dulce T = 0,2m la intrarea in apa cu densitatea = 1,020t / m3 pescajul mediu T m va avea valoarea:
9/28/2007
Page 124 of 155 1. 2. 3. 4. 5,28 m; 5,52 m; 5,73 m; 5,07 m.

537.
La o nava avand deplasamentul D = 8000 t, deplasarea unei greutati w =100 t pe o distanta d = 20 m va determina o deplasare a centrului de greutate al navei GG egala cu;
1
1. 4 m; 2. 2 m; 3. 0,25 m; 4. 0,50 m.
538.
La o nava avand deplasamentul D = 5400 t, imbarcarea unei greutati w =400 t pe o distanta d = 50 m fata de centrul de greutate G va determina o deplasare a acestuia GG1 egala cu;
1. 2. 3. 4.
3,70 m; 0,5 m; 0,75 m; 4 m.
539.
La o nava avand deplasamentul D = 6300 t si cota centrului de greutate KG = 6 m, descarcarea unei greutati w =300 t situate la 2 m deasupra chilei va determina o deplasare a centrului de greutate GG1 egala cu;
9/28/2007
Page 125 of 155 1. 2. 3. 4. 0,2 m; 0,19; 0,25 m; 0,50 m.

540.
Maximizeaza La o nava avand deplasamentul D = 8000 t si cota centrului de greutate KG = 7,5 m, dupa imbarcarea unei greutati w1 = 400t intr-o pozitie situata la 5 m deasupra chilei) si debarcarea unei greutati w2 = 800t ( dintr-o pozitie situata la 6 m deasupra chilei) cota centrului de greutate KG1 va fi egala cu:
1. 2. 3. 4.
7,526m; 7,150 m; 7,250 m; 7,350 m.
541.
La o nava avand deplasamentul unitar TPC = 24 t/cm, pescajul prova Tpv = 4,8m si pescajul pupa Tpp = 5,4m, imbarcarea unei greutati w = 120 t pe verticala care trece prin centrul plutirii F va face ca valoarea pescajului mediu rezultat Tm sa fie:
1. 2. 3. 4.
5,1 m; 5,15 m; 5,20 m; 5,25 m.
9/28/2007
Page 126 of 155
542.
O nava cu lungimea LIP = 120 m are pescajul prova Tpv = 8,2m, pescajul pupa
T pp = 8,8m, deplasamentul unitar TPC = 24 t/cm si momentul unitar de asieta MCT = 120 t cm ( centrul plutirii F se afla in planul cuplului maestru). Dupa imbarcarea unei greutati w = 120 t la o distanta d = 60 m spre prova fata de cuplul maestru, pescajele
rezultate T si T pp vor avea valorile: pv
1.
Tpv = 8,25m / Tpp = 8,85m;
j k l m n
2.
Tpv = 8,55m / Tpp = 8,55m;
j k l m n
3.
Tpv = 8,85m / T pp = 8,25m;
j k l m n
4.
Tpv = 8,45m / Tpp = 8,65m;
j k l m n
543.
9/28/2007
Page 127 of 155 O nava cu lungimea LIP = 100 m are pescajul prova Tpv = 7 m, pescajul pupa
T pp = 7,5m, deplasamentul unitar TPC =
20t/cm si momentul unitar de asieta MCT = 120 t cm ( centrul plutirii F se afla la 5 m spre pupa fata de cuplul maestru). Dupa imbarcarea unei greutati w = 200 t la o distanta d = 20 m spre pupa fata de cuplul maestru, pescajele rezultate T pv si T pp vor avea valorile:
1.
Tpv = 7,0m / Tpp = 7,64 m;
j k l m n
2.
Tpv = 6,86m / Tpp = 7,61m;
j k l m n
3.
Tpv = 6,96m / Tpp = 7,71m;
j k l m n
4.
Tpv = 6,98m / Tpp = 7,70m.
j k l m n
544.
O nava are pescajul prova Tpv = 7 m, pescajul pupa Tpp = 8m si momentul unitar de asieta MCT = 160 t cm. Ce cantitate de balast trebuie imbarcata intr-un tanc avand centrul de greutate la 50 m spre prova fata de centrul plutirii F, pentru a aduce nava la o asieta apupata t = 0,3 m?: 1. 2. 3. 4. 1000 t; 250t; 256 t; 640 t.
9/28/2007
Page 128 of 155
545.
O nava are pescajul prova Tpv = 6m, pescajul pupa Tpp = 7,5m si momentul unitar de asieta MCT = 160 t cm. Ce cantitate de balast trebuie imbarcata intr-un tanc avand centrul de greutate la 80 m spre prova fata de centrul plutirii F, pentru a aduce nava pe chila dreapta?:
1. 2. 3. 4.
300 t; 800 t; 750 t; 250 t.
546.
O nava are pescajul mediu Tm = 6,4m ( in apa cu densitatea = 1,012t / m3 ) si toleranta de pescaj pentru apa dulce
T = 0,25m. care va fi valoarea pescajului
mediu Tm la trecerea in apa cu densitatea
= 1,020t / m3 ?:
1. 2. 3. 4.
6,12 m; 6,24 m; 6,30 m; 6,32 m.
547.
9/28/2007
Page 129 of 155 O nava are pescajul de vara Tv = 8,50m si toleranta de pescaj pentru apa dulce T = 0,18m. Care va fi pescajul pana la care poate incarca nava intr-un port fluvial avand densitatea apei = 1,005t / m3 ?:
1. 2. 3. 4.
8,60 m; 8,64 m; 8,58 m; 8,52 m.
548.
La o nava avand deplasamentul D= 9000 t deplasarea unei greutati w = 240 t pe o distanta d = 15 m va determina o deplasare a centrului de greutate al navei GG egala cu:
1
1. 2. 3. 4.
0,5 m; 0,8 m; 0,6 m; 0,4 m.
549.
La o nava avand deplasamentul D=8500 t, imbarcarea unei greutati w = 250 t la o distanta d= 60 m fata de centru de greutate G va determina o deplasare a acestuia GG 1 egala cu:
1. 2. 3. 4.
1,71 m; 1,76 m; 1,81 m; 1,86 m.
550.
Page 130 of 155
La o nava avand deplasamentul D=6300 t, imbarcarea unei greutati w = 300 t la o distanta d= 40 m fata de centru de greutate G va determina o deplasare a acestuia GG1 egala cu:
1. 2. 3. 4.
1,9 m; 2,0 m; 2,1 m; 2,2 m.
551.
La o nava avand deplasamentul D=8400 t, si cota centrului de greutate KG = 6,5 m. Care va fi valoarea centrului de greutate KG1 dupa descarcarea unei greutati w = 250 t situate la 2 m deasupra chilei?:
1. 2. 3. 4.
6,63 m; 6,50 m; 6,45 m; 6,36 m.
552.
O nava are deplasamentul D = 7800 t si cota centrului de greutate KG = 4,5 m. Care va fi valoarea cotei centrului de greutate KG1 dupa deplasarea unui colet cu greutatea w = 500 t, din magazia inferioara in corridor, pe o distanta verticala de 5,8 m?:
1. 2. 3. 4.
4,90 m; 4,87 m; 4,51 m; 4,12 m.
9/28/2007
Page 131 of 155
553.
Un colet cu greutatea w = 250 t este imbarcat pe o nava la 5 m deasupra centrului de greutate al acesteia. Inaintea imbarcarii coletului cota centrului de greutate al navei KG = 6,5 m, iar dupa imbarcarea coletului deplasamentul navei D = 5500 t. Care va fi valoarea cotei centrului de greutate KG 1 dupa imbarcarea coletului?:
1. 2. 3. 4.
6,85 m; 6,61 m; 6,73 m; 6,75 m;
554.
O nava are deplasamentul D = 4800 t si cota centrului de greutate KG = 5,2. Care va fi valoarea cotei centrului de greutate al navei KG1 incarcarea unui lot de marfa avand greutatea w = 850 t ( cota centrului de greutate al lotului de marfa este situate la 2, 5 m deasupra chilei) ?:
1. 4,67 m; 2. 4,72 m; 3. 4,75 m; 4. 4,79 m.
555.
O nava are deplasamentul D= 8750 t si cota centrului de greutate KG=6,8 m. Care va fi valoarea cotei centrului de greutate al navei KG1 dupa presarea unui tanc de balast gol din dublu fund, avand capacitatea totala de 240 t ( centrul de greutate al tancului se afla la 0,75 m deasupra chilei) ?:
9/28/2007
Page 132 of 155 1. 2. 3. 4. 6,64 m; 6,46 m; 6,80 m; 6,72 m.

556.
O nava pleaca din port cu un deplasament D= 7500 t si cota centrului de greutate KG = 6,2 m. Pe timpul marsului consuma 150 t combustibil ( dintr-un tanc avand cota centrului de greutate situate la 0,6 m deasupra chilei), 50 t apa dulce ( dintr-un tanc avand cota centrului de greutate situate la 8,5 m deasupra chilei) si 40 t provizii ( dintr-un compartiment avand cota centrului de greutate situata la 10 m deasupra chilei). Care va fi cota centrului de greutate al navei KG la sosirea in portul de destinatie?:
1
1. 2. 3. 4.
6,08 m; 6,28 m; 6,30 m; 6,26 m.
557.
O nava are bordul libet de vara Fv = 2,2m, pescajul de vara Tv = 8,4m, deplasamentul D = 8500 t si deplasamentul unitar TPC = 14 t/cm. Care va fi valoarea bordului liber in apa dulce la tropice F ? :
DT
1. 2. 3. 4.
1,853 m; 1,860 m; 1,870 m; 1,873 m.
558.
9/28/2007
Page 133 of 155 O nava are pescajul prova Tpv = 6,4m, pescajul pupa Tpp = 6,8m si deplasamentul unitar TPC = 30 T/CM. Care va fi valoarea pescajului mediu T dupa imbarcarea la bord m a unei greutati w = 480 t ?
1. 2. 3. 4.
6,72 m; 6,76 m; 6,74 m; 6,70 m.
559.
O nava are pescajul prova Tpv = 6,5m, pescajul pupa Tpp = 6m si momentul unitar de asieta MCT = 150 t cm. Ce cantitate de apa de mare trebuie debalastata dintr-un tanc avand centrul de greutate la 75 m spre prova nava pe chila dreapta?:
1. 2. 3. 4.
200 t; 150 t; 100 t; 75 t.
560.
La o nava avand deplasamentul D = 4 800 t, imbarcarea unei greutati w =200 t pe o distanta d = 50 m va determina o deplasare a centrului de greutate G va determina o deplasare a acestuia GG1 egala cu;
1. 2. 3. 4.
2,08 m; 2 m; 0,5 m; 4 m.
9/28/2007
Page 134 of 155
561.
La o nava avand deplasamentul unitar TPC = 30 t/cm, pescajul prova T = 8,2m si

pv
pescajul pupa T = 8,6m, debarcarea unei pp greutati w = 450 t pe verticala care trece prin centrul plutirii F va face ca valoarea pescajului mediu rezultat Tm sa fie:
1. 2. 3. 4.
8,25 m; 8,30 m; 8,35 m; 8,40 m.
1. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 2. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 3. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 4. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 5. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 6. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 7. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 8. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 9. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 10. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 11. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 12. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 13. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 14. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 15. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 16. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007
Page 135 of 155 17. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 18. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 19. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 20. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 21. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 22. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 23. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 24. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 25. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 26. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 27. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 28. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 29. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 30. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 31. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 32. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 33. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 34. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 35. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 36. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 37. 1. m n 2. n j k l j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 38. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 39. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 40. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 41. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 42. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 43. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m
9/28/2007
Page 136 of 155 44. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 45. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 46. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 47. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 48. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 49. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 50. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 51. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 52. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 53. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 54. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 55. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 56. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 57. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 58. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 59. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 60. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 61. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 62. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 63. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 64. 1. m n 2. n i j k l j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 65. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 66. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 67. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 68. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 69. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 70. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m
9/28/2007
Page 137 of 155 71. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 72. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 73. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 74. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 75. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 76. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 77. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 78. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 79. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 80. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 81. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 82. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 83. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 84. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 85. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 86. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 87. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 88. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 89. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 90. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 91. 1. m n 2. n i j k l j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 92. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 93. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 94. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 95. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 96. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 97. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m
9/28/2007
Page 138 of 155 98. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 99. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 100. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 101. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 102. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 103. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 104. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 105. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 106. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 107. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 108. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 109. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 110. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 111. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 112. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 113. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 114. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 115. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 116. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 117. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 118. 1. m n 2. n i j k l j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 119. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 120. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 121. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 122. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 123. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 124. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m
9/28/2007
Page 139 of 155 125. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 126. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 127. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 128. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 129. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 130. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 131. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 132. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 133. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 134. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 135. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 136. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 137. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 138. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 139. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 140. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 141. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 142. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 143. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 144. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 145. 1. m n 2. n j k l j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 146. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 147. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 148. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 149. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 150. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 151. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m
9/28/2007
Page 140 of 155 152. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 153. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 154. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 155. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 156. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 157. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 158. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 159. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 160. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 161. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 162. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 163. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 164. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 165. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 166. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 167. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 168. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 169. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 170. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 171. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 172. 1. m n 2. n i j k l j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 173. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 174. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 175. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 176. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 177. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 178. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m
9/28/2007
Page 141 of 155 179. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 180. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 181. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 182. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 183. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 184. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 185. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 186. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 187. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 188. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 189. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 190. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 191. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 192. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 193. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 194. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 195. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 196. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 197. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 198. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 199. 1. m n 2. n j k l i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 200. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 201. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 202. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 203. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 204. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 205. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m
9/28/2007
Page 142 of 155 206. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 207. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 208. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 209. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 210. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 211. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 212. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 213. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 214. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 215. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 216. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 217. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 218. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 219. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 220. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 221. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 222. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 223. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 224. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 225. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 226. 1. m n 2. n j k l i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 227. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 228. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 229. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 230. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 231. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 232. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m
9/28/2007
Page 143 of 155 233. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 234. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 235. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 236. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 237. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 238. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 239. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 240. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 241. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 242. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 243. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 244. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 245. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 246. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 247. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 248. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 249. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 250. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 251. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 252. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 253. 1. m n 2. n j k l j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 254. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 255. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 256. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 257. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 258. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 259. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m
9/28/2007
Page 144 of 155 260. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 261. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 262. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 263. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 264. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 265. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 266. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 267. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 268. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 269. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 270. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 271. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 272. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 273. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 274. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 275. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 276. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 277. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 278. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 279. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 280. 1. m n 2. n i j k l j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 281. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 282. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 283. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 284. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 285. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 286. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m
9/28/2007
Page 145 of 155 287. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 288. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 289. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 290. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 291. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 292. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 293. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 294. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 295. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 296. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 297. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 298. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 299. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 300. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 301. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 302. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 303. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 304. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 305. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 306. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 307. 1. m n 2. n j k l j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 308. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 309. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 310. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 311. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 312. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 313. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m
9/28/2007
Page 146 of 155 314. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 315. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 316. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 317. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 318. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 319. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 320. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 321. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 322. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 323. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 324. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 325. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 326. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 327. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 328. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 329. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 330. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 331. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 332. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 333. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 334. 1. m n 2. n j k l j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 335. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 336. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 337. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 338. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 339. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 340. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m
9/28/2007
Page 147 of 155 341. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 342. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 343. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 344. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 345. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 346. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 347. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 348. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 349. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 350. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 351. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 352. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 353. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 354. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 355. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 356. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 357. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 358. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 359. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 360. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 361. 1. m n 2. n i j k l j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 362. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 363. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 364. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 365. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 366. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 367. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m
9/28/2007
Page 148 of 155 368. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 369. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 370. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 371. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 372. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 373. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 374. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 375. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 376. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 377. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 378. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 379. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 380. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 381. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 382. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 383. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 384. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 385. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 386. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 387. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 388. 1. m n 2. n j k l i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 389. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 390. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 391. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 392. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 393. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 394. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m
9/28/2007
Page 149 of 155 395. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 396. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 397. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 398. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 399. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 400. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 401. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 402. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 403. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 404. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 405. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 406. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 407. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 408. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 409. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 410. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 411. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 412. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 413. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 414. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 415. 1. m n 2. n j k l j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 416. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 417. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 418. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 419. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 420. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 421. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m
9/28/2007
Page 150 of 155 422. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 423. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 424. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 425. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 426. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 427. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 428. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 429. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 430. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 431. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 432. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 433. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 434. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 435. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 436. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 437. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 438. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 439. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 440. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 441. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 442. 1. m n 2. n j k l i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 443. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 444. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 445. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 446. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 447. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 448. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m
9/28/2007
Page 151 of 155 449. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 450. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 451. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 452. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 453. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 454. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 455. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 456. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 457. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 458. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 459. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 460. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 461. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 462. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 463. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 464. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 465. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 466. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 467. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 468. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 469. 1. m n 2. n j k l i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 470. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 471. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 472. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 473. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 474. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 475. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m
9/28/2007
Page 152 of 155 476. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 477. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 478. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 479. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 480. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 481. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 482. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 483. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 484. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 485. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 486. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 487. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 488. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 489. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 490. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 491. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 492. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 493. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 494. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 495. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 496. 1. m n 2. n j k l i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 497. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 498. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 499. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 500. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 501. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 502. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m
9/28/2007
Page 153 of 155 503. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 504. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 505. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 506. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 507. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 508. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 509. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 510. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 511. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 512. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 513. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 514. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 515. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 516. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 517. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 518. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 519. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 520. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 521. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 522. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 523. 1. m n 2. n j k l j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 524. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 525. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 526. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 527. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 528. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 529. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m
9/28/2007
Page 154 of 155 530. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 531. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 532. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 533. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 534. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 535. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 536. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 537. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 538. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 539. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 540. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 541. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 542. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 543. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 544. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 545. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 546. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 547. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 548. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 549. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 550. 1. m n 2. n j k l i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 551. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 552. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 553. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 554. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 555. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 556. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m
9/28/2007
Page 155 of 155 557. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 558. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 559. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 560. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 561. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m
9/28/2007

04 TTM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

04 TTM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Page 1 of 155

1.Conditiile tehnice-constructive si de dotare a navelor maritime sunt reglementate de :

2.Deplasamentul navei reprezinta:

3.Deplasamentul navei goale este:

4.Deplasamentul de plina incarcare corespunde :

6.Deadweightul brut al navei este :

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html

7.Deadweightul net al navei este:

8.Tonajul navei reprezinta :

9.O tona registru este egala cu :

10.Conventia internationala asupra liniilor de incarcare nu se aplica navelor :

11.Marca de bord liber include :

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html

12.Traversa discului Plimsoll corespunde :

13.Bordul liber reprezinta :

14.Bordul liber de vara se calculeaza in functie de :

15.Bordul liber la tropice este egal cu :

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html

16.Bordul liber de iarna este egal cu:

17.Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord este egal cu:

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html

18.Bordul liber in apa dulce este egal cu:

19.Bordul liber in apa dulce, la tropice, este egal cu:

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html

20.Toleranta de pescaj pentru apa dulce se calculeaza cu relatia:

21.Marca de tonaj include:

22.Marca de tonaj a fost introdusa de :

23.Volumul total al spatiilor permanent inchse ale navei reprezinta :

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html

28.Diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si greutatea navei goale reprezinta :

31.O tona metrica are :

32.O tona lunga are :

33.O tona scurta are :

34.O tona deadweight are :

35.O tona registru are ;

36.Un metru cub are :

37.Rezerva de flotabilitate a navei este determinata de :

Page 10 of 155 4. perioada de ruliu.

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html

Page 11 of 155 3. 300 x 25 mm; 4. 230 x 30 mm.

47.Pregatirea magaziilor pentru incarcare presupune :

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html

48.Fardajul magaziilor are rol in :

49.Indicele de stivuire reprezinta :

50.Volumul specific al marfii reprezinta :

51.Volumul specific al navei reprezinta :

52.Indicele ideal de stivuire satisface :

53.Pregatirea navei, corespunzator marfurilor ce urmeaza a fi incarcate si rutei de navigatie, contribuie la :

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html

55.Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune:

56.Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune:

57.Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune:

58.In caz de infestare puternica cu razatoare se recomanda deratizarea navei :

4. deratizarea prin metodele mentionate nu este recomandabila.

59.Tipul materialelor de amaraj precum si cantitatea acestora sunt dictate, in principal, de :

60.Buna stare de functionare a instalatiilor de incarcare/descarcare de la bordul navelor se atesta prin :

61.Cartea instalatiei de ridicat marfuri este eliberata si vizata periodic de :

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html

Page 15 of 155 4. ori de cate ori este nevoie.

66.Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand :

67.Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand :

68.Ventilatoarele navelor cargou realizeaza, in medie, pentru fiecare magazie de marfa :