Sunteți pe pagina 1din 10

Academia de Administrare Public de pe lng Preedintele Republicii Moldova Catedra tiinte politice i relatii internationale Specialitatea Relatii Internationale

REFERAT

Anschluss-ul Austriei si consecintele lui

A efectuat Masterandul an. II, gr. 213MC Specialitatea Relatii Internationale Bors Natalia Coordonator Prof. Dr.Petru Furtuna

C!isinau "#$%

Continut 1.Prea!"ul 2.Situatia International# 3.Conciliere $i parteneriat ger!an %.&ctiune $i a!enintare '.&nsc(luss ).Conclu*ii

$&Preambul. &nsc(luss a fost ane+area &ustriei la Marea ,er!anie de c#rte regi!ul na*ist.-.eni!entul, petrecut pe data de 12 !artie, a /nse!nat cul!inarea unei dorinte de .eacuri, aceea de a uni populatiile ger!ane $i austriece /ntr0o singur# natiune. -.eni!entul din 1132 a fost legiferat de ,er!ania f#r# a tine sea!a de populatia &ustriei. Mai de.re!e, ,er!ania (itlerist#, furni*ase suporturi pentru Partidul National0 Socialist &ustriac, pentru ca acesta s# creasc# puterea liderului austrofascist al &ustriei.Co!plet de.otat /n a r#!3ne independent, de$i a ad!is cre$terea presiunilor,cancelarul austriac 4urt Sc(usc(nigg, a /ncercat sa organi*e*e un ple"iscit prin care s# eli!ine a!estecul ger!an din tre"urile interne. Cu puterea politic#, rapid trecuta ,er!aniei, trupele 5e(r!ac(t0ului au trecut frontiera gr#"ind reali*area &nsc(luss0ului. Na*i$tii au organi*at un ple"icist /n ur!atoarele luni, /n care ei au pri!it 11,637 din .oturi. De$i nu a.usesera loc lupte, cele !ai puternice .oci /!potri.a ane+iunii, /n !od special Italia fascist#, Franta $i Marea Britanie nu au luat nicio !#sur# concret#, iar reactia Italiei a fost c(iar cal!#0spre /!p#care.Cu toate acestea, &nsc(luss0 ul a fost printre cei !ai de sea!# pa$i f#cuti de 8itler /n creearea i!periului inclu*3nd teritorile unde se .or"e$te li!"a ger!ana sau pierdutedup# Pri!ul R#*"oi !ondial. "&Situatia International. 9n perioada 113601132 situatia politic# a -uropei seafla /ntr0o cri*# $i /ntr0un i!pas destul de !are, cri*ele erau pro.ocate de contradictiile $i disputele dintre statele totalitar0re.i*ioniste cu cele de!ocratice, dar $i de cri*ele politice interne care au dus la o:a"sent# e+tern#; a statului respecti..Franta se confrunta cu o cri*# politic# deci!ant#, /n trei ani sc(i!"ase % gu.erne,foarte !ulti de!initari $i oa!eni de stat, $i lucrul cel !ai i!portant c# ace$tia erau intr0o per!anent# di.ergent# de idei. Situatia /n cau*# a f#cut ca prestigiul e+tern al Frantei s#scad# enor!, $i /n unele ca*uri nici nu fie luat# /n sea!#. &nglia, de departe cea !ai acti.# dintre de!ocratii, era statul care c#uta aliante $i cola"or#ri cu toat# lu!ea, dar era practic "locat# din !o!ent ce nu a.ea partener co!un de actiune <Spania era /n r#*"oi ci.il, Franta era parali*at# politic, iar =.R.S.S. pentru un !o!ent era e+clusa din calcul>. Cele 2 state cu regi! fascist<Italia $i ,er!ania> a.eau relatii de cooperare $i prietenie dince /n ce !ai "une, lucru e.identiat de .iitoarele aliante $i /ntelegeri. =.R.S.S. prin regi!ul co!unist $i prin practicile e+tre!e ale lui Stalin reu$ea s# atrag# antipatia tuturor statelor, practic fiind e+culsa de la .reo aliant#. ?a ) noie!"rie 1136 Italia ader# la pactul &ntico!intern, acest lucru /nse!na practic un parteneriat ger!ano0italian $i /n ce pri.e$te politica relatiilor internationale un accept reciproc al actiunilor /ntreprinse de fiecare stat. Pentru consolidarea raporturilor celor dou# state anu!iti oficiali au /ntreprins .i*ite /n cel#lalt stat, astfel Italia a pri!it .i*ita lui 4. Neurat, ,oering $i .on Blo!"erg /n ti!p ce dup# dese in.itatii .enite de la 8itler, Musolini a fost pri!it cu !are fost la Berlin /n toa!na anului 1136. @ricu! dup# se!narea acordului $i constituirea &+ei, politica e+tern# a ,er!aniei $i Italiei era un act de .oint# proprie /ntruc3t cele 2 state fasciste /$i recuno$teau reciproc actele, indiferent de /nse!n#tatea sau intensitatea acestora. &cest lucru reiese, foarte clar din declaratia lui Musolini f#cut# lui Ri""entrop la ) noie!"rie $i anu!e c# Aera s#tul s# ser.easc# de santinel# independentei &ustriei, c# !ai "un# !etod# /n acesta c(estiune era de a l#sae. eni!entele s#0$i ur!e*e cursul lor firescB.

9n ce pri.e$te situatia ger!ano0polon# 8itler l0a asigurat pe !inistrul de e+terne polone* c# el nu intentiona s# sc(i!"e statutul Dan*igului, /n plus la 2C fe"ruarie 8itler areluat asigur#rile date lui BecD, spun3nd c# pactul cu Polonia este /n continuare .ala"il.Eot pe aceia$i linie se /nscriu $i afir!atiile lui ,oering din 11 !artie 1132, dat# la care participa la o receptie cu !inistrul Ce(oslo.aciei la Berlin. &$adar ,oering a afir!at do!nului FoGtec( MastanH c# 8itler respecta .ala"ilitatea tratatului ger!ano0 ce(oslo.acdin 112C $i c# ,er!ania nu a.ea nici un fel de pretentii asupra Ce(oslo.aciei. &cesta a spus c# .or"e$te Anu nu!ai /n nu!ele s#u, ci $i /n nu!ele Fu(rerului, care, a"sent3nd dela Berlin pentru ce.a ti!p /i trans!isese lui /ntreaga putereB. '&Conciliere (i parteneriat german& Sute de ani unul dintre principiile de "a*# ale politicii e+terne "ritanice a fost acela c# este !ult !ai "ine s# re*ol.i conflictele internationale prin inter!ediul negocierilor $i al unor /ntelegeri dec3t prin r#*"oi. =nii istorici sunt de p#rere c# /n/!preGur#rile specifice anilor 113601132 C(a!"erlain nu a.ea alt# alternati.# dec3tconcilierea. &ceasta presupunea $i ea anu!ite pericole, dar orice actiune presiune presupune un pericol. 9n iulie 1136 C(a!"erlain a e+plicat Ca"inetului c# Mara Britanie nu se poate lupta /n acela$i ti!p cu ,er!ania, Italia $i Iaponia. Singura solutie era aceea de a g#si o !odalitate de a separa aceste puteri pe cale diplo!atic#. -l se g3ndise la e.entualitatea c3te unui acord /nc(eiat cu fiecare dintre ace$ti potentiali ina!ici. Cu toate acestea C(a!"erlain este dispus sa duc# o politic# de A/ntelegereB $i apropiere fat# de statele totalitare, Ael .a fi dispus s# consi!t# !ari sacrificii pentru a lesatisface re.endic#rile ec(ita"ile, cu singura conditie, s# se aGung# la aceste o"iecti.e prin!iGloace pacifisteB. &$a cu! ar#ta lu!ea /n 1132, era foarte "ine $tiut c# statele totalitare sunt /n dece.a ti!p pe un trend ascendent <econo!ic, !ilitar, social0de!ografic> $i c# /n -uropa se.or produce sc(i!"#ri !ari, !ai ales datorit# ,er!aniei care afir!a desc(is acest lucru.Pentru C(a!"erlain, actiunea /nsea!n# doar discutii $i negocieri, pro"le!a esential# era dac# aceste sc(i!"#rii se pot face f#r# r#*"oi $i care ar fi rolul Marii Britanii. Pentru C(a!"erlain lucrurile erau !ai grele dec3t se pare, pentru c# el tre"uia s# g(iceasc#, s# Gudece $i s# anali*e*e /ntelesul fiec#rei declaratii f#cute de 8itler, pentru aa.ea o situatie e+act# a e.eni!entelor, datorit# faptului c# orice .or"# spus# de Fu(rer l#sa /ntotdeauna loc de o interpretare fa.ora"il# ,er!aniei. ?a actiunile sale de concilierea contri"uit $i sta"ilitatea !ilitar# fragil# a Marii Britanii, pri!ul !inistru era con$tient c# ,er!ania era !ai "ine preg#tit# $i /nar!at# /n acest sens el afir!3nd c# Anu tre"uie s#treci la a!enint#ri p3n# nu e$ti sigur c# poti duce la "un sf3r$it aceast# a!enintareB, iar p3n# c3nd Marea Britanie .a fi /nar!at# corespun*#tor, Atre"uie s# adapt#! politicanoastr# e+tern# !iGloacelor de care dispune! $i uneori c(iar s# suport#! cu r#"dare $isi!t al u!orului lucruri pe care ne0ar place s# le trat#! cu totul altfelB. Cu c3te.a *ile /naintea &nsc(luss0ului, pe 3 !artie, a!"asadorul engle* la Berlin, 8enderson, intensific# eforturile de a deturna spre &frica AintentiileB lui 8itler. &cesta /i propune un nou regi! de ad!inistratie colonial#, la fel ca cel din 122'0sta"ilit la Berlin, intr0un teritoriu aproape egal cu cel al "a*inului flu.iului Congo, li!itat /n nord de

paralela de 'J. Dar 8itler a g#sit acest siste! prea co!plicat, $i esti!a c# /n pri.inta c(estiunii coloniale nueste suficient de infor!at, c# nu este . C(a!"erlain crede c# .i*ita lui 8enderson, a constiuit Aun !are succesB, pentruc# ea a creat at!osfera /n care se .a putea discuta cu ,er!ania pro"le!e practice. 9n realitate, ea asigur# institutiilor lui 8itler certitudinea c# Marea Britanie nu se .a "ate pentru &ustria sau pentru Ce(oslo.acia. &!"asadorul 8enderson, a c#rui p#rere contea*# !ult /n oc(ii lui C(a!"erlain nu se /ndoie$te c# 8itler nu .rea s# /ncorpore*e la ,er!ania regiunea sudat#, Ce(ia $i &ustria, /n nu!ele dreptului de li"er# dispo*itie a popoarelor $i are /n .edere posi"ile aranGa!ente negociate acestui su"iect. 9n acest sens,este foarte pro"a"il, ca politica de conciliere, a contri"uit considera"il la /nceputul r#*"oiului, .ictoriile deGa o"tinute f#r# .#rsare de s3nge de c#tre 8itler, /l face pe acestas# cread# c# puterile occidentale nu .or reu$i s# se opun# prin fort# ar!at# actiunilor sale.?ucrurile se /nr#ut#tesc pe *i ce trece. Dac# era de a$teptat ca /ncorporare &ustriei s# se produc#, nu se $tia /ns# c3nd $i cu! se .a produce acest lucru, ni!eni nu seg3ndea la o astfel de rapiditate a e.eni!entelor, dar !ai ales la o acceptare si o lips# de reactie din partea Marilor Puteri. Dup# /ntre.ederea de pa Berec(tesgaden na*i$tiiaustrieci e+ploatea*# i!ediat, cu ar!ele specifice AdrepturileB proasp#t o"tinute. 8itler se procla!# pe 2C fe"ruarie protector al tuturor ger!anilor, acesta declar# /n fataReic(stagului A !ai "ine de 1C !ilioane de ger!ani tr#iesc /n 2 state .ecine $i nu .oitolera niciodat# ca ace$tia s# fie opri!atiB. Noul Kef al Foreign @ffice0ului f#cuse deGa pa$i i!portanti spre reali*area unei /ntelegeri cu ,er!ania. 9n *iua de 3 !artie a!"asadorul Marii Britanii la Berlin Ne.ile 8enderson, aduse la cuno$tint# lui 8itler dorinta gu.ernului engle* Ade a sta"ili "a*a pentru prietenia sincer# $i cordial# cu ,er!ania, /ncep3nd cu a!eliorarea situatiei $i ter!in3nd cu crearea unui nou spirit de/ntelegere a!ical#B. Eot la 3 !artie 8itler /i declar# a!"asadorului 8enderson c#A,er!ania nu .a per!ite altor t#ri, de a se a!esteca /n regle!entarea raporturilor sale cut#rile care co!port# o nu!eroas# populatie ger!an#B.9n &ustria un gu.ern care nu este sustinut dec3t de 1C7 din populatie opri!#ger!anii, o astfel de situatie nu poate dura !ult ti!p spune din nou 8itler, $i Adac#&nglia continu# s# se opun# tentati.elor f#cute de ,er!ania pentru a asigura o regle!entare Gust# $i re*ona"il# .a .eni un !o!ent dat c3nd .a fi r#*"oiB. Reactia lui 8enderson nu a /nt3r*iat s# apar#, de$i a $o.#it /n a0i spune, a ad!is totus$i ca diplo!atia "ritanic# nu intentionea*# s# contracare*e politica ,er!aniei /n ce pri.e$te &nsc(lusul,c# &nglia .a accepta o solutie re*ona"il# /n c(estiunea austriac# $i c# el /nsu$i As0a pronuntat pentru &nsc(luss. %&Actiune (i amenintare& Cancelarul Sc(usnigg dup# co!unicarea ulti!atu!ului lui SeHes InLuart,r#!ase !ult ti!p s# !edite*e. D#du ordinul apoi s# o"tin# cu orice pret o con.or"ire telefonic# cu Musolini, dar nu a putut. @rgani*atiile patriotice infor!ate de ulti!atu!ul lui SeHess au pri!it ordin s# continues# actione*e confor! planului $i s# ur!e*e eforturile pentru reali*area ple"iscitului.Cancelarul care se afla /ntr0o situatie ingrat# tre"uia s# actione*e rapid $ieficient. Ni!eni nu /l sf#tuia, ni!eni nu /i d#dea nicio garantie. =n apropiat infor!ea*# c# Susc(inigg era foarte fer!. 9ns# la c3te.a ore dup# ce a aflat agitatia de la granit# s0a de*is A-ste i!posi"il, Pericolul este prea !are. Nici un aGutor de nic#ieri. Ere"uie s# anul#! acest ple"iscitB. ?a

ora 1) SeHess $i ,laise8orstenau aduceau un al doilea ulti!atu! ger!an, se cerea de!isia cancelarului p3n# laora 11. Susc(ingg $i MiDlas au respins i!ediat ulti!atu!ul. &pelurile presante ale Fienei se !ultiplicau. Parisul ceru ?ondrei dac# era parti*anul unei actiuni co!une.Pri!i un r#spuns negati.. 9ns#rcinatul cu afaceri france*e la Ro!a ceru lui Ciano o /ntre.edere urgent# cu Ducele. ?a care ginerele lui Musolini a r#spuns Adac# este despre&ustria, nu este ne.oieB.&proape de ora 16 Muai dN@rsaH trans!ise Fienei un !esaG /n care infor!a ca nici o inter.entie nu se luase /n calcul, c# .or continua de!ersurile Paris0?ondra, c# tot ce /i potspune este s# c3$tige ti!p.Dup# ora 16 consilierul a!"asadei .on Stein $i generalul Muff au re/nnoit cererea de de!isie a cancelarului $i for!area unui gu.ern condus de SeHess InLuart, /nca* contrar Fiena ur!3nd a fi "o!"ardat#. Singura !i$care /ntreprins# a fost ca SeHesss# supra.eg(e*e lini$tea pu"lic#. &cesta /n noua sa postur# a lansat un apel, prin inter!ediul radioului, c#tre populatia austriac# /n care cerea acesteia s# nu opun# nici o re*istent# trupelor ger!ane. &.ioane ger!ane ateri*au unele dup# altele la &spern, aerodro!ul Fienei, din ele de"arcau oa!eni ai ,estapoului, !e!"rii S.S., personal ad!inistrati.. ,#rile de la granit# erau ocupate /n ti!p ce /n ora$e national0sociali$tii luau cu asalt co!isariatele, Gandar!eria $i posturile de politie, f#r# s# /nt3!pineo re*istent# serioas#.Spre ora 23 o ulti!# sc3nteie diplo!atic# lucea /n str#in#tate ?ondra /n final r#spunsese solicit#rilor presante .enite de la Paris. =n de!ers co!un fusese /ntreprins la Berlin, dar el nu a.usese tonul care tre"uia pentru a redresa o situatie deGa pierdut#.Pentru Fiena era prea t3r*iu, la 23 MiDlas l0a nu!it pe InLuart cancelar. )&Ansc!luss& 9nt3lnirea de la Berec(tesgaden din 12 fe"ruarie se poate spune c# a fost!o!entul /n care s0a (ot#r3t soarta &ustriei la con.or"irea dintre 8itler $i cancelarul&ustriei Sc(usc(nigg. 8itler /i repro$a faptul c# &ustria nu p#r#sise ?iga Natiunilor, c#!ilitari*a frontiera cu ,er!ania $i c# s#.3r$ise tot felul de tr#d#ri. &ici i s0a i!pus dec#tre .on Papen $i Ri""entrop un ulti!atu! /n care i se cerea nu!irea /n functia deMinistru de Interne lui &rtur SeHss0InLuart, un parti*an prona*ist $i pe !inistrul de r#*"oi<potri.nic &nsc(luss0ului> prin -d!und .on ,laise 8orstenau, de ase!enea s# acordedeplin# li"ertate de actiune asociatiilor proger!ane. Prin acceptarea acestor !#surii&ustria se .indea singur# puterii de la nord. Susc(nigg tine un discurs pe 2% fe"ruarie /ncare spune c# de acu! /nainte nu .a !ai accepta niciuna din pretentiile ,er!aniei, preci*3nd c# pentru a0si tine pro!isiunea era /n stare de orice, c(iar s# recurg# la fort#.?a 1 !artie 1132 /ntr0un discurs pronuntat la Inns"rucD c# luase deci*ia de a organi*a un ple"iscit .Intre"area pus# .a fi ur!#toarea ASunteti pentru o &ustrie li"er# ger!an#,independent#, social#, cre$tin# $i unitar#O0 Sunteti pentru pace $i !unc# $i pentruegalitatea drepturilor tuturor celor care sunt din popor $i ai patrieiOB Nu se .a putea r#spunde dec3t cu AD&B $i AN=B $i .otul .a fi per!is nu!ai cet#tenilor cu .3rsta de peste 2% de ani, "#r"ati $i fe!ei. Cancelarul a luat aceast# deci*ie dup# consultarea uneico!isii care cuprindea pe fostul cancelar al &ustriei0-nder, pe !inistrul de stat0Sc(!it* $i pe !inistrul Iustitiei &da!o.itc(, de ase!enea au fost /ntre"ati $i toti gu.ernatorii pro.inciilor care s0au pronuntat /n fa.oarea ple"iscitului.

Prin organi*area ple"iscitului el ur!area s# do.edeasc# opiniei pu"lice internationale c# populatia internationale c# populatia &ustriei se opunea &nsc(luss0ului.Propaganda na*ist# nu a /ncetat niciodat# /n &ustria $i /n consecint# /ntre 3CCC0%CCC de na*i$ti austrieci care din !oti.e de propagand# gu.ernul lor le refu*a dreptul dea intra /n tar# tr#iau /n continuare /n ,er!ania. Dup# spusele fostului a!"asador "ritanic la Berlin, Ne.ille 8enderson, nota /n !e!oriile sale Acu oca*ia unui "anc(etorgani*at anual oferit de Cancelarul Reic(ului corpului diplo!atic, aceasta a fost singuraoca*ie /n care a! .or"it cu Baron .on Neurat( /n pre*enta unui nu!#r de !ini$triiger!ani, acesta acu*a .e(e!ent ,u.ernul Regal Britanic pentru c# /ncuraGa ,u.ernul &ustriac s# refu*e acest acordB. Susc(nigg Guca la dou# capete, a!"ele e$uaser#. &cesta luase deci*ia f#r# a consulta nici Ca"inetul nici pe Musolini care0l putea sustine !ilitar.C3nd l0a infor!at pe Duce de e.eni!ent acesta se !ir# enor! $i a afir!at c# deci*ia luiSc(usc(nigg era o "o!"# care /i .a e+ploda /n !3ini. 8enderson spune /n cartea sa ADoi ani cu 8itler Bc# /n !o!entul /n care a aflatde intentia trupelor ger!ane de a intra /n &ustria a cerut infor!atii ata$atului !ilitar al &!"asadei s# se /nt3lneasc# cu Ministrul de r#*"oi pentru a confir!a e.eni!entele. &cesta a /ntre"at pe generalul Mason Macfarlone dar nu i s0a spus ni!ic, nu!ai dup# ora ) seara.Ce .a face Marea Britanie, asta era /n realitate !area /ntre"are pe care totiger!anii si0o puneau. &nglia totu$i $o.#ia, nu a f#cut ni!ic nu!ai un protest .er"al pecare 8itler /l pre.#*use de pe 1C !artie. Pe de alt# parte gu.ernul Marii Britanii nu era /n!#sur# s# actione*e pentru a sal.a &ustria iar 8itler nu putea fi conda!nat. &ustria era ger!an# $i !ulti austrieci erau p3n# /n ad3ncul ini!ii parti*anii ai unei uniri. @pinia pu"lic# era totu$i pentru pace pentru un r#*"oi credeau c# nu au suficiente !oti.e. Nicio opo*itie de nici un fel nu s0a ridicat contra trupelor ger!ane care au intrat/n aceast# tar# pe 12 !artie di!ineata. Dup# ce a petrecut seara la ?in* $i s0a plecatasupra !or!3ntului !a!ei sale, 8itler a sosit la Fiena pe 13 !artie. &ici i0a ordonat lui SeHess InLuart, care fusese procla!at cancelar pentru o *i, s# e!it# o lege care s# artifice unirea cu Reic(ul $i alipirea la ,er!ania constituind A,er!ania MareB, lucruri care s0au $i /nt3!plat. SeHess a ur!at /ntoc!ai sfaturile pri!ite $i /n aceea$i *i e!itea legea care unea cele dou# t#ri. Dup# anuntul ple"iscitului presa din ,er!ania nu a l#sat s# treac# acest e.eni!ent neo"ser.at astfel dup# cu! infor!ea*# a!"asadorul Frantei dl. Poncet la Berlin /n nota infor!ati.e tri!is# Ministrului de -+terne preci*ea*# Ade c3te.a *ile, un .al de pesi!is! s0a a"#tut asupra legatiei la BerlinB. Italia care /n !od oficial era protectoarea &ustriei $i pentru care ar fi tre"uit s# inter.in# fer! a a"andonat0o, f#r# nici o reactie de /!potri.ire. In plus, dup# !odul cu! Rou+ /l infor!ea*# pe Del"os Italia descuraGa $i celelalte t#rii s# actione*e pentru di!inuarea, descuraGarea $i li!itarea influetei actiunilor ger!ane. @ficialii italieni oa!eni ai gu.ernului sau cola"oratori ai acestuia, nu l#sau s# se .ad# nici o situatie /ncordat# din contr# arat# st#p3nire de sine $i asupra situatiei. Situatia de /ncuraGare a ,er!aniei, a pasi.is!ului &ngliei $i a !odului /n care "ritanicii au g#sit s# trate*e e+pansiunea Reic(ului spre &ustria, din discutiile purtate /ntre 8alifa+ $i Ri""entrop pe 1C !artie lordul /i spunea ur!#toarele a!"asadorului ger!an Aoricare ar fi senti!entele sale gu.ernul ger!an ar co!ite o !are gre$eal#

opo*3ndu0se acestei tentati.e ca un popor li"er s# /$i e+pri!e .ointaB. -l a f#cut alu*ie la e.eni!entele care se puteau produce !ai !ult sau !i putin spontan /n cursul acestei consult#rii a populatiei, iar Ri""entop i0a r#spuns c# /n ca*ul /n care As3ngele ger!anBc(iar /n afara frontierelor, ni!ic $i ni!eni nu .a putea s#0l opreasc# pe 8itler s# actione*e. 9n continuarea infor!#rii a!"asadorului Cor"in acesta !ai adaug# anu!ite infor!atii pe care le catalog(ea*# ca fiind AFoarte confidentialB. Contra asigur#rilor foarte sincere ale lui 8alifa+ A/!i .ine greu s# cred c# declaratiile au fost f#cute pe un ton fer! $i energic pentru a i!presiona interlocutorulB. Discutiile purtate la Berlin nu au fost suficiente pentru a descuraGa opti!is!ul s#u. ACred din contr# c# cu.intele sale au fost adresate pe un ton care reflect# !ai degra"# concilierea de care a fost ani!atB.,u.ernul $i Foreign0@ffice0ul .or putea face /n fapt toate eforturile pentru a aGunge la unacord cu Berlinul, astfel c# r#spunsurile negati.e sau nepl#cute s# fie e.itate. &cestea .or fi /n !#sur# s# o"tin# ade*iunea unani!# a unei t#rii cu o politic# energic# $i s# acceptetoate sacrificiile pe care le co!port# acest act de /ntelegere. ?a o confu*ie a situatiei $i /n pre*entarea c3t !ai nuantat# a e.eni!entelor a contri"uit $i 8enderson, acesta infor!ea*# gre$it gu.ernul "ritanic despre cea ce se petrece la granita austro0ger!an#. Din ceea ce tri!ite Poncet la Paris, cit3ndu0l pe 8enderson afl#! ur!#toarele A,er!naia .rea s# intre acu! /n &ustria dar ea a$teapt# pri!ele incidenteB.?ucrurile se .or sc(i!"a su"stantial pe 11 !artie c3nd era aproape li!pede c# situatia din &ustria era ie$it# de su" control, c# alipirea ei la Reic( !ai era o c(estiune de procedur# $i ti!p. Pentru a /ncerca resta"ilirea lucrurilor Departa!entul de Stat la Frantei/ntr0o not# telefonic# la Ro!a i!pune gu.ernului italian s# actione*e i!ediat $i s# seal#ture coalitiei anglo0france*e PAeste .or"a s# cere! de la "un /nceput gu.ernului Italian s# /!p#rt#$easc# cu gu.ernul "ritanic $i france* responsa"ilitatea situatiei i!ediateB.9n toat# *iua de 11 !artie, /n plin# cri*# gu.ernul "ritanic nu a r#spuns dec3t o singur# dat# printr0o not# referitoare la situatia austriac#. 9n &ustria la ora 11 dup# relat#rile lui Pou+ pre$edintele federal l0a sf#tuit pe Sc(usnigg s# cede*e presiunilor $i s# e.ite orice .iolent# sau .#rsare de s3ngeAPre$edintele federeal !0a sf#tuit s# fac cunoscut poporului austriac ca noi s# ced#! la .iolent#. Noi nu .re! s# curg# s3nge ger!an. &! ordonat trupelor austriece s# cede*e f#r# re*istent# Du!ne*eu s# proteGe*e &ustriaB. Reactia Statelor =nite fat# de &nsc(luss a fost una discret# nici un protest, niciun sfat pentru statele occidentale, atitudinea lui Roose.elt a fost, dup# cu! infor!ea*# a!"asadorul france* la 5as(ington, Saint Muentin ur!#toarea ARoose.elt credea c# &+a Berlin0Ro!a este !ai solid# dec3t se credea! c# ar fi o eroare /n a ne i!agina c# /ntelegerea italo0ger!an# ar putea fi rupt# de c(estiunea &ustriac#B. Peste toate acestea se adaug# $i o re*olutie dat# de Keful Statului !aGor al &p#r#rii Nationale /n care se preci*ea*# c# s0a decis aplicarea de !#suri !ilitare co!plete cu conditia s# a.e! cola"orarea gu.ernului "ritanic, dar cu! "ritanici au infor!at Fiena c# nu o pot spriGini, totul era /ntreprins doar pentru a de!onstra c# sunt i!plicati. Pou+ a!"asador la Fiena infor!ea*# c# Pre$edintele federal, su" presiunea ciru!stantelor e+terne $i su" a!enintarea cu ocuparea t#rii de Reic( a /ncredintat la cererea gu.ernului ger!an Aconducerea tre"uirilorB lui SeHess InLuart. 9n aceia$i nota

sespune c# pre$edintele /nc# nu a acceptat de!isia lui Susc(nigg $i c# trupele ger!ane /nc#nu au trecut granita, dar su"linia*# c# at!osfera este una foarte /ncordat#, tensiunea fiind /n punctul !a+i!. Pou+ re.ine cu o infor!atie /n care preci*ea*# c# doa!na Dollfuss s0a /ntors ieri din Italia unde s0a /nt3lnit cu Musolini, acesta i0a spus c# punctul s#u de .edere nu sesc(i!"ase /n pri.inta &ustriei. 9n *iua de 12 !artie, Blondel /ns#rcinatul cu afaceri str#ine la Ro!a tri!ite infor!atii alar!ante despre !odul /n care Italia a g#sit de cu.iint# s# trate*e situatia. &pro"area !#surii $i pe alocuri /!"r#ti$area acesteia cu! for!ulea*# *iarulAMessagerroB /n pri.inta e.eni!entelor din &ustria pare s# confir!e c# gu.ernul italian a Gucat e+clusi. rolul de spectator /n piesa de teatru de ieri. Rou+ a!"asadorul Frantei la Ro!a pre*int# $i atitudinea Faticanului, prin .ocea cardinalului Poncelli, acesta se arat# /ngriGorat de faptul c# Italia ar putea fi prins# /ntr0o aliant# !ilitar# cu ,er!ania de aceea nu a actionat $i !ai !ult acu! a .enit r3ndul Italiei s# nu ia nicio atitudine, la fel cu! ,er!naia nu f#cuse ni!ic /n c(estiunea &"isiniei. Cardinalul Poncelli este consternat de ceea ce se /nt3!pl# cu Fiena, el se a$tepta dar nu /n 2 *ile, $tia c# Italia nu .a /ntreprinde nicio actiune contra lo.iturii defort# a ,er!aniei. &poi a spus cardinalul, c# aceast# t#cere a Italiei putea s# fie o contra partid#. &+a Berlin0Ro!a era pentru gu.ernul Italian co!pensatia pentru &ustria "a c(iar !ai !ult c(iar o aliant# !ilitar#. Din co!unicatul Marelui Consiliu, re*ult# de la /nceput c# gu.ernul Italian dup# ce s0a a"tinut s# proteste*e, de$i a fost pus la curent corect cu escaladarea situatiei din &ustria de c#tre agentul s#u, caut# s# /ntoarc# responsa"ilitatea st#rii de lucru. Sc(usnigg este acu*at c# nu a infor!at gu.ernul de la Ro!a cu re*ultatele /ntre.ederii dela Berec(tesgaden, nici de intentia de a recurge la i!pro.i*atia unui ple"iscit. Dup# aceste incri!in#ri Marele Cartier fascist insist# pe caracterul inelucta"il al e.eni!entelor care s0au produs $i asupra c#rora Italia "ine decis# nu a inter.enit /n nici un fel /ntr0o c(estiune de politic# intern# a &ustriei, $i /n de*.oltarea unei !i$c#rii din care recurge caracterul national. @ do.ad# /n plus pentru a ar#ta nep#sarea &ngliei /n ceea ce pri.e$te &ustria oconstitue faptul c# Foreign @ffice0ul a /ncercat s# !ini!ali*e*e i!portanta ane+#rii &ustriei, s# pre*inte opiniei pu"lice acest act ca unul f#r# /nse!n#tate, f#r# i!portant# $ica un e.eni!ent firesc. Re*ult# c# actiunea de acceptare a alipirii &ustriei fusese pre!editat# c# &nglia nu .roia s# intre /ntr0un conflict !ilitar cu ,er!ania, sau c# nu era destul de preg#tit# !ilitar. Franta accept# $i ea &nsc(luss0ul, la 1% !artie Keful Statului MaGot e!ite o not# co!unicat /n care anali*ea*# !inutios situatia !ilitar# a -uropei cu &ustria /ncorporat# Reic(ului. &ceast# not# .a fi /nt#rit# o *i !ai t3r*iu de Co!itetul per!anent al &p#r#rii Nationale Marile Puteri europene s0au do.edit /nc# o dat# incapa"ile s# pedepseasc# agresiunea s#.3r$it# de ,er!ania, $i aceasta /n pri!ul r3nd datorit# politicii de conciliere pro!o.at# de Franta $i Marea Britanie dar $i de lipsa de reactie a celorlalte state !ai !ici. Nici reactia Ro!3niei nu a /ncetat s# apar# , astfel /ntr0o not# circular# a Ministerului de -+terne care ulterior a fost tri!is# tuturor legatiilor e+terne gu.ernul Ro!3n preci*a ADe acord cu toti aliatii s#i ,u.ernul Ro!3n /ntelege s# p#stre*e o atitudine de lini$te

e+pectati.# fat# de e.eni!entele din &ustria. Ro!3nia nu a considerat niciodat# pro"le!# european# care depinde, /n pri!ul r3nd de actiunea Marilor Puteri. &ceasta a fost $i punctul de .edere adoptat /n !od constant /n cadrul Micii 9ntelegeri deacord cu Iugosla.ia $i Ce(oslo.acia care sunt direct interesate /n calitatea lor de state li!itrofe ale &ustriei. Iugosla.ia este asigurat# c# frontierele sale .or fi respectate de ,er!ania $i este $i d3nsa (ot#r3t# s# nu se !i$te. 8itler se te!ea, cel !ai !ult se te!ea de reactia pe care o .a a.ea Italia, dar datorit# acceptului tacit al &nsc(luss0ului a doua *i, /ntr0un gest de larg(ete $i /n cul!ea fericirii de reu$ita planului s#u /l f#cu pe Fu(rer s# spun# ASpuneti lui Musolini c# nu .oiuita niciodat# acest lucru, niciodat#,niciodat#. Foi fi gata s#0l /nsotesc la neca* saufericire putin contea*#. Niciodat# nu .oi uita asta. Dac# .reodat# are ne.oie de aGutor saudac# este /n fata unui pericol, poate s# fie con.ins ca .oi fi al#turi de el orice s0ar /nt3!pla, c(iar dac# lu!ea /ntreag# este contra luiB. Musolini a Gucat aceia$i carte ca $i 8itler $i nu a r#!as dator din contr# a tinut s# su"linie*e !eritele Fu(rerului $i actiunile sale catalog3nd &nsc(luss0ul ca fiind o necesitate istoric# Ac3nd un e.eni!ent este fatal, este !ai "ine ca el s# se produc# indiferent c# .re! sau nuB. Pentru Franta e$ecul este unul ru$inos, ane+area &ustriei a g#sit0o /n plin# cri*# !inisterial#, gu.ernul C(aute!ps $i Blu! sc(i!"3ndu0se unul pe cel#lalt. Dificul#tile !onetare ale Frantei au dus la de!iterea ca"inetului C(aute!ps, la aproape 2 luni constituindu0se un efe!er gu.ern Blu!. *&Conclu+ii. 9ncrederea lui 8itler a crescut, la fel $i dispretul s#u pentru oa!enii de stat din celelalte t#rii. & de.enit !ai ner#"d#tor $i !ai neatent, din ce /n ce !ai preg#tit s# urgente*e negocierile prin a!enint#ri cu forta. 9n sc(i!" ceilalti oa!eni de stat europeni au /nceput s# se /ndoiasc# de "una credint# a lui 8itler. C(iar $i cei care /nc# !ai speraus# /l concilie*e pe liderul ger!an au /nceput s# se g3ndeasc# $i la re*istent#. Destinul &ustriei se Gucase /n realitate pe 1C !artie. Restul nu a fost dec3t un sens istoric. Cortina se l#sa peste pri!ul act, printre acla!#rile !ulti!ii austriece care pri!ea pe noul Fu(rer $i pe care /l aplaudau c3nd anunta /ncorporarea definiti.# a A@st!arD0 uluiB la Reic(. Fiena !arca etapa /n care 8itler, /!plinea pri!ul pas /n afara Reic(ului, pe calea .iolentei. Eotu$i c(estiunea se desf#$urase f#r# .#rsare de s3nge.