Legislatie curs 1 1.Introducere in teoria generala a dreptului 2. Deontologia profesionala ( drepturile si obligatiile unui practician); 1.

1 Statul si dreptul Consideratii generale despre stat Statul si dreptul sunt strans legate, fiind consubtantiale.( din aceeasi substanta); Statul reprezinta astazi forma normala de organizare a societatii politice. Termenul in sine prezinta sau cunoaste mai multe intelesuri: -statul desemneaza guvernantii; - statul = puterea centrala (nationala); - statul desemneaza o societate politica organizata ( francez, englez, roman etc) Statul poate fi definit ca o putere organizata asupra unei populatii, pe un anumit teritoriu. Toate cele trei elemente ( putere,a populatia, teritoriu) sunt esentiale pentru existenta unui stat. Totusi elementul cel mai caracteristic il reprezinta puterea de stat care mai este denumita si putere politica sau putere publica. 1.Puterea = un fenomen legat de autoritate, care se caracterizeaza prin posibilitatea de a comanda , de a da ordine si obligatia celui care le primeste de a le respecta. Politica este stiinta care se refera la arta de a guverna un stat. Puterea de stat este o putere de comanda, ea instituie norme obligatorii , adica dispozitii obligatorii. Suveranitatea puterii de stat = caracterul puterii de stat de a nu recunoaste nicio alta putere deasupra sa si de a fi indepentdenta in raporturile cu alte state. 2. Populatia = natiune, puterea de stat exercitandu-se asupra acstei natiuni, dar ea nu se limiteaza doar la cetatenii statului respectiv ci se exercita si asupra cetatenilor straini si apatrizi( nu au cetatenie) de pe teritoriul respecticv. 3. Teritoriul = spatiul delimitat prin frontiere in care acesta isi organizeaza activitatea, si isi exercita competentele. Subtitlu: Separatia puterilor in statul de drept Intr-un stat de drept exista 3 puteri: legislativa, executiva si judecatoreasca care sunt gandite de asa natura astfel incat fiecare dintre acestea sa exercite atributii specifice dar pe de alta parte sa colaboreze si sa se controleze intre ele. Este esential ca organele legislative si excutive, sa-si indeplineasca, fiecare dintre acestea, atributiile specifice dar, sa se afle intr-o interdependenta, sa se controleze reciproc dar ac lucru sa nu conduca la subordonarea unei puteri fata de cealalta , trebuind sa existe un echilibru. Pentru puterea judecatoreasc deoseb de important este ca ac sa fie independenta de celelalte 2 puteri, adica sub niciun motiv nici legislativul si nici executivul sa nu poata intervenii in solutionarea unor litigii de catre instantele de judecata , mergandu-se pana acolo incat magistratii sa nu poata face parte din partidele politice. Innafara de cele 3 puteri in statul de drept mai exista un aparat de specialitate menit sa asigure ordinea de drept care este aparatul politienesc, iar pentru apararea frontierelor si a integritatii teritoriale exista armata.

Forma de stat
Desemneaza modalitatile de organizare ale statului, distingand in cadrul acesteia: 1.structura de stat,

2.forma de guvernamant, 3.regimul politic. Structura de stat: Poate fi unitar (simplu) sau compus ( federativ). Forma de guvernamant: monarhia si republica . Fiecare dintre ele pot sa aiba forme diferite de manifestare, adica atat democratica cat si totalitara. Regimul parlamentar- puterile colaboreaza foarte strant Regimul prezidential- separare accentuata a puterilor, cele mai multe atributii si competente revin presedintelui.( Franta) Regimul mixt- simbioza intre celelalte 2. Regimurile opuse celor democratice dictatoriale - in care statul intervine in toate domeniile vietii sociale, cautand sa dicteze totul. Trasaturile fundamentale ale statului de drept Statul reprezinta o replica fata de abuzul de putere si o solutie pentru impiedicarea acesteia Presupune pluralism politic libertatea competitiei politice si a dreptului la opozitie Presupune sistem electoral bazat pe vot universal ,egal, direct si secret, alegeri libere prin care se instituie parlamentul presedintele, consiliile locale. Presup ca in fruntea ierarhiei actelor normative locul suprem sa-l ocupe constitutia, exitand obligatia tuturor, inclusiv a organelor de stat sa se supuna acesteia. Presup separarea puterilor in stat. Independenta judecatorilor cat si posibilitatea fiecarui cetatean de a se adresa justitiei, atunci cand ii sunt incalcate drepturile, atat in raporturile cu alti cetateni sau cu organe ale statului. Economie de piata. Libertatea mass-mediei si respectarea principalelor acte normative internationale referitoare la respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Curs 2 Norma juridica Norma juridica este o regula de conduita, instituita de puterea publica sau recunoscuta de aceasta a carei respectare este asigurata la nevoie prin forta coercitiva a statului ( constrangere). Scopul normei juridice este de a asigura convietuirea sociala, orientand in acest sens comportamentul oamenilor. Caracteristicile normei juridice 1. Caracterul prescriptiv 2. -C.general 3. C. impersonal 4. C. obligatoriu Caracterul prescriptiv- se ref la faptul ca aceasta stabileste o anumita comportare sau conduita , care consta intr-o actiune sau dimpotriva o inactiune.

Norma juridica reprezinta elementul constitutiv al dreptului, iar ansamblul normelor juridice existente si in vigoare la un moment dat pe teritoriul unui stat, alcatuiesc dreptul statului respectiv. Norma juridica are un caracter general si impersonal, astfel incat regula de conduita prescrisa de norma este o regula tipica, menita sa se aplice la un nr nedefinit de cazuri si persoane. Prin caracterul impersonal al normei juridice se intelege ca norma juridica nu se adreseaza unei sau unor persoane anume.Totusi c. impersonal nu inseamna ca norma vizeaza pe absolut toata lumea.Unele norme pot viza toti cetatenii iar altele numai anumite categorii socio-profesionale cum pot fi de exemplu functionarii publici pensionarii persoanele cu handicap, proprietarii. Alte norme cum sunt normele constitutionale care privesc drepturile si libertatile fundam ale omului, se adreseaza tuturor pers fizice care traiesc pe teritoriul statului respectiv, dar se rasfrang si asupra cetatenilor straini si apatrizi de pe teritoriul respectiv. De asemenea exista norme juridice care se adreseaza unor categ de persoane in functie de statutul lor civil -Codul muncii ( codul este o lege dar are alta sistematizare)- se adreseaza celor incadrati in munca; - Codul familiei se adreseaza persoanelor care au intemeiata o familie; Caracterul obligatoriu al normei juridice- regulile de drept trebuie sa aiba un caracter obligatoriu pentru ca altfel nu am mai avea certitudinea ca in societate se va institui ordinea dorita de legiuitor a.i normele juridice nu sunt simple indicatii, doleante ci reprezinta o dispozitie obligatorie. Caracterul Prescriptiv al normei juridice: -Distingem normele principii(1) -normele definitii(2) -Normele sarcini (3) 1- se intalnesc la majoritatea normelor juridice unde acestea incep printr-un capitol prim = dispozitii generale care dau anumite principii care guverneaza intreaga materie. 2- se intalnesc de asemenea in cazul majoritatii actelor normative( norme juridice) inainte sau imediat dupa capitolul de principii generale si defineste anumiti termeni intalniti in actul normativ, pentru a nu da nastere la interpretari sau pentru a nu crea confuzii. De exemplu codul familiei defineste rudenia sau Ordonanta guvernului 42 defineste autoritatea veterinara. 3- Normele sarcini sunt acele norme care stabilesc competenta atributiile sau sarcinile unor organe. Ex: ordonanta nr 42/2004 stabileste modul in care este organizat si functioneaza serviciul unic sanitar veterinar in ro dar si atributiile si competentele dif categorii de medici veterinari. Concluzie: norma juridica poate fi definita ca o regula de conduita generala si impersonala instituita de puterea publica sau recunoscuta de aceasta a carei respectare este asigurata la nevoie prin forta coercitiva a statului.

Elementele normei juridice

Norma juridica este constituita din 3 elem: -Ipoteza -dispozitia -Sanctiunea

Ipotza este acea parte a normei Jur care stab : Conditiile Imprejurarile Faptele in prezenta carora se cere o anumita conduita, dar si categoria subiectilor la care se refera norma juridica. Dispozitia este practic cel mai consistent elem al N. J si prevede conduita de urmat si anume drepturile si obligatiile subiectilor carora li se adreseaza norma juridica respectiva. Sanctiunea indica urmarile nerespectarii dispozitiilor normelor juridice, iar in fct de natura raporturilor pe care le reglementeaza, de pericolul social al faptelor de incalcare, sanctiunile difera dpdv al naturii si gravitatii lor distingandu-se sanctiuni penale, civile, contraventionale, administrative ( tot apartinand dreptului muncii intra si sanctiunile deontologice).

Actiunea actelor normative in timp, in spatiu si asupra persoanelor

Actiunea actelor normative in timp Foarte important in privinta actiunii unui act normativ este stabilirea datei exacte a intrarii in vigoare a actului respectiv si de asemenea daca este cazul trebuie stabilit data incetarii sau a iesirii din vigoare a actului normativ respectiv. Uneori data adoptarii unui act normativ si cea a intrarii in vigoare sunt diferite. In privinta datei intrarii in vigoare a actului normativ trebuie sa se aiba in vedere necesitatea aducerii lui la cunostinta publica, a cetatenilor, a organelor de stat, intr-un cuvant a tuturor celor chemati sa-l respecte. Aceasta se face de regula prin publicarea actului normativ intr-o public oficiala care la noi este reprezentata de Monitorul oficial ( in UE ESTE reprez de jurnalul oficial al UE. Un principiu fundamental al legilor si a celorlalte acte normative, in ceea ce priveste actiunea lor in timp, este acela al neretroactivitatii lor, aceasta insemnand , ca actele normative nu au putere retroactiva ele reglementand pentru viitor. Totusi ratiuni de ordin umanitar au condus la admiterea unor exceptii in acest sens, si anume: a) legea penala b) cand actul normativ prevede in mod expres ca el se aplica unor situatii anterioare. In legatura cu incetarea actiunii legii sau a acelor acte normative, adica cu iesirea din vigoare, in general acestea se adopta pentru o perioada nedeterminata de timp, urmand ca ulterior sa se decida asupra incetarii actiunii, sau a necesitatii modificarii sau completarii acestora. Orice modif, completare sau abrogare a unui act normativ se face intotdeauna printr-un alt act normativ , fie de aceeasi valoare cu primul sau superior primului. Un aspect particular in acest sens il reprez actele normative cu caracter temporar al caror data de aplicare este de la inceput stabilita sau precizata in actul normativ acestea fiind legi sau acte normative temporare care, nu necesita un act normativ de abrogare, ci ele isi inceteaza actiunea odata cu ajungerea la termen. Conceptul prin care un act normativ isi inceteaza actiunea , iese din vigoare poarta numele de abrogare. O alta modalitate de incetare a actiunii legilor si a celorlalte acte normative este caderea in desuetudine . Aceasta nu este specifica statului de drept atunci cand conditiile sociale,economice, politice nu mai corespund noilor realitati astfel incat nu mai este necesara abrogarea unor acte normative ale vechiului regim.

Actiunea actelor normative in spatiu si asupra persoanelor Este strans legata de principiul suveranitatii puterii de stat. In temeiul acestui principiu, legile si celelalte acte normative sunt obligatorii pentru cetatenii statului respectiv, dar si pentru organizatiile, institutiile, persoanele fizice si juridice de pe teritoriul sau. Totalitatea actelor normative care actioneaza pe teritoriul unui stat formeaza dreptul acelui stat si orienteaza comportamentul tuturor persoanelor care se afla pe teritoriul sau. Actiunea actelor normative in spatiu este determinata de competenta teritoriala a organului de stat emitent. Legile, cat si celelalte ace normative, elaborate de organele centrale ale aparatului de stat actioneaza, in principiu, pe intreg teritoriul statului. Prin teritoriul Romaniei se intelege o intindere de pamant, cat si apele cuprinse intre frontiere, impreuna cu subsolul si spatiul aerian, dar si marea teritoriala cu solul,subsolul si spatiul aerian al acesteia. Totusi, organul legiuitor poate stabili ca actiunea actului normativ sa se limiteze doar la o portiune din teritoriul tarii : zonele cu rezervatii naturale, zonele calamitate s.a. De asemenea, actele normative ale administratiilor publice locale actioneaza doar pe raza administrativ teritoriala respectiva (judet,comuna,oras,municipiu). Daca la un anumit moment, in acelasi cadru teritorial functioneaza doua sau mai multe acte normative reprezentand aceeasi materie, se aplica actul normativ cu forta juridica superioara, iar daca au aceeasi forta juridica se aplica cel cu data cea mai recenta de adoptare. Principiul teritorialitatii nu este absolut. Astfel, necesitatea mentinerii si dezvoltarii unor relatii economice, politice,sociale si culturale intre state au condus de-a lungul istoriei la aparitia anumitor exceptii de la acest principiu si care se numeste exceptiile extrateritorialitatii, prin aceasta intelegandu-se ca pe teritoriul unui stat pot exista si persoane ( reprezentatii diplomatici, legatiile culturale, sediile ambasadelor, ale consulatelor, navele ) asupra carora nu se aplica in anumite limite actele normative ale statului respectiv sau cand se recunoaste aplicarea legii straine. In legatura cu aplicarea actelor normative asupra persoanelor, acestea trebuie sa se aplice in mod egal fata de toti cetatenii indiferent de rasa, nationalitate, etnie, sex, religie, apartenenta politica, origine sociala. Totusi, nu toate actele normative privesc absolut pe toata lumea, exista actenormative care se adreseaza numai anumitor categorii socio-profesionale ( bugetarii, pensionarii, militari, medici umani/ veterinari) plus acte normative care vizeaza pe toata lumea ( ex : Legea Fundamentala a Statului -> Constitutia)

Curs 28.10.2013 de la Livia pe stick de 16 g Curs 4.11.2013 Actele normative subordonate legii ( vezi primul laborator) Traducerea n viata, realizarea si aplicarea legilor, necesita o interventie normativa a altor organe ale statului (executivul in special). Caracteristicile actelor normative subordonate legii:

Aceste acte normative trebuie sa fie conforme cu legile si mai ales cu constitutia si sa nu contina dispozitii contrare acestora. Ele nu pot da reglementari primare( generale) sau in domenii a caror reglementare este prevazuta sa se dea prin lege (ele trebuie sa dea reglementari de continut, adica punctuale). Ele trebuie sa se inscrie in limitele competentei materiale si teritoriale ale organului emitent. Sa respecte ierarhia normativa a actelor superioare fata de cele inferioare.(inclusiv abrogarea, completarea sau modificarea unui act normativ se face intotdeauna cu un alt act normativ fie de aceeasi valoare cu primul fie superior primului. Sa fie date in forma si cu procedura prevazute pentru fiecare dintre acestea. Actele normative subordonate legii au denumiri si forme diferite in sistemul de drept al fiecarui stat. Ele, in sistemul de drept romanesc, sunt clasif ierarhic si au urmatoarele denumiri: 1. Hotararile de guvern 2. Ordinele si instructiunile 3. Decizii si hotarari Hotararile de guvern sunt emise de catre executiv pentru executarea legilor. Ordinile si instructiunile apartin ministrilor si celorlalti conducatori ai organelor centrale ale administratiei de stat(autoritatile nationale)- ANSVSA; ANPC Hotararile si deciziile apartin administratii pubice locale(Primarii) si ca raza de actiune se pot referi la un judet( prefectura) sau la un oras, comuna, sat (primarii locale). SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC Numai oamenii pot fi subiecte ale raportului juridic, fie in mod individual ca persoane fizice fie organizati in diverse grupuri, ca subiecte colective de drept( ca persoane juridice). Pentru a fi subiect de drept persoana fizica trebuie sa aiba capacitate juridica. Capacitatea juridica reprezinta atitudinea persoanei respective de a avea drepturi si obligatii in cadrul raportului juridic. In dreptul civil se disting 2 tipuri de capacitati juridice: 1. Cap juridica de folosinta 2. Cap juridica de exercitiu 1- reprez capacit pers respective de a avea drepturi si obligatii , care incep de la nasterea persoanei si pana la moartea acesteia. 2- reprez capacit persoanei de a-si exercita drepturile si a-si asuma anumite obligatii, pe care le realizeaza prin incheiarea unor acte juridice. Capacitatea deplina de exercitiu incepe odata cu majoratul persoanei. Minorul care nu a implinit 14 ani nu are capacitate de exercitiu iar intre varsta de 14 si 18 ani capacitatea de exercitiu este restransa. De asemenea nu au capacitate de exercitiu persoanele puse sub interdictie. In principiu, capacit de exercitiu presupune incheierea unor acte juridice in nume propriu(minorul care poate fi proprietarul unui bun pt ca are cap de folosinta in schimb nu poate instraina acel bun pentru ca nu are capacitate de exercitiu). Persoanele juridice ( subiectele colective de drept) Sunt reprez de organizatii, societati comerciale, sindicate, fundatii, organe ale statului ( tribunalele, ministerele, autoritatile) si chiar statul in sine.

Tot in dreptul civil persoana colectiva de drept ( subiectele colective de drept) este definita sub forma persoanei juridice, ac. presupunand o serie de conditii speciale legate de modalitatea de organizare a acesteia , organizare care implica si o conducere. Presupune anumite responsabilitati, presup un anumit patrimoniu, iar toate acestea sunt inglobate intrun statut( sau intr-un regulament intern de organizare si functionare care trebuie aprobat de catre judecatoria de sector dar numai dupa ce este verificat continutul acestuia, pentru anu da reglementari contrare actelor normative superioare in baza carora sunt elaborate. Hotararea judecatoreasca care se emite in acest caz, da valoare juridica statutuui sau regulamentului respectiv acesta devenind, un act normativ care reglementeaza activitatea organizatiei respective).

Raspunderea Juridica
Conceptul de raspundere juridica Conduita umana poate sa fie conforma normelor juridice, sau din contra sa contravina acestora. Conduita este licita, legala in primul caz, iar in al doilea rand vorbim despre o conduita ilicita sau ilegala. Conduita licita se exprima prin anumite actiuni sau din contra prin abtinerea de a savarsi anumite actiuni. Totusi are valoare juridica numai comportamentul constient , responsabil, astfel comportamentul unui alienat mental sau a unei persoane bolnave psihic nu are valoare juridica , adica nu poate fi calificata ca fiind licita sau ilicita. Conduita ilicita consta intr-o actiune sau inactiune contrara normelor juridice, savarsite de o persoana care are capacitatea juridica a faptelor sale. De cele mai multe ori incalcarea prevederilor normelor juridice atrage raspunderea juridica a persoanei vinovate. Sanctiunea juridica consta in restituirea unui lucru, anularea unui act , repararea unei pagube, dar si intr-o pedeapsa, cele mai semnificative in ac caz fiind cele din domeniul dreptului penal. Formele raspunderii juridice Exista mai multe forme ale raspunderii juridice, in functie de gradul de pericol social al faptei savarsite. Astfel distingem raspundere penala, civila , contraventionala, disciplinara (sau administrativa). Raspunderea penala apare ca urmare a savarsirii unor infractiuni, intre stat pe de-o parte si infractor pe de alta parte. Raspunderea civila este de 2 tipuri 1) rasp civila delictuala 2) rasp civila contractuala Rasp civila delictuala se refera la obligatia de reparare a unui prejudiciu cauzat printr-o fapta ilicita, ea avand un caracter reparator fara a dicta in acelasi timp o pedeapsa. RC delictuala este de 3 tipuri: -rasp pt fapta proprie -rasp pt fapta altei persoane -rasp pt lucruri, edificii si animale Raspunderea civila contractuala este o obligatie concreta, stabilita printr-un contract preexistent, valabil, incheiat intre pagubit pe de-o parte si cel care si-a incalcat obligatiile contractuale, pe de alta parte. Raspunderea contraventionala apare in cazul comiterii unei contraventii, contraventia fiind fapta savarsita cu vinovatie, al carei pericol social este mai redus decat infractiunea.

Raspunderea administrativa sau disciplinara este specif dreptului muncii si consta intr-un ansamblu de norme juridice care se refera la incalcarea normelor care intra in sfera dreptului muncii, de catre o persoana incadrata, indiferent de functia sau postul pe care il ocupa. Aceste fapte sunt numite abateri disciplinare si atrag sanctiuni diverse incepand cu mustrarea, avertismentul, reduceri de salariu, mergand pana la desfacerea contractului de munca. Tot aici intra raspunderea deontologica( totalit drepturilor si oblig unei profesii- vezi capitolul 3 al cursului). Capitolul 2

DREPTUL COMUNITAR Scurt istoric al constructiei comunitare

Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951 intre 6 state, Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda , Luxemburg si a continuat cu 7 valuri de aderare,1981-Grecia 1973 Danemarca, Irlanda, Marea britanie, 1986 spania si portugalia, 1995 Austria , Finlanda si Suedia, in 2004 Cipru , Malta, Ungaria, Polonia, Slovenia Cehia, Slovacia, Letonia, Estonia si lituania. In 2007, Ro si bulgaria, 2013 Croatia. 28 state membre Inca de la inceputuri , UE si-a propus cateva obiective - Promovarea progresului economic si social prin piata unica instituita in 1993si moneda unica lansata in 1999. - Si-a propus sa se afirme la nivel international prin ajutoare umanitare catre statele nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicarea in crizele internationale, pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale. - Instituirea cetateniei Europeana( care nu inloc catatenia nationala, dar o completeaza, conferind cetatenilor europeni un nr sporit de drepturi civile si politice. - Sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie comune ( functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor). 5 institutii sunt implicate in conducerea UE: - Parlamentul european, ales de catre popoarele statelor membre - Consiliul UE, reprezentand guvernele statelor membre. - Comisia europeana - Executivul uniunii si are drept de initiativa legislativa (adoptarea actelor normative comunitare se face de catre parlament impreuna cu comisia sau de catre parlament impreuna cu consiliul). - Curtea de justitie asigura compatibilitatea dreptului comunitar cu dreptul national intern - Curtea de conturi este responsabila cu controlul folosirii fondurilor comunitare Primul moment important al constructiei comunitare il reprezinta tratatul de la Paris din anul 1951 cand prin dorinta celor 6 state fondatoare i-a nastere Comunitatea economica a carbunelui si otelului ( CECO) .

Al 2-lea momnent 1957 cand prin tratatele de la Roma i-au fiinta prin dorinta statelor membre Comunitatea Europeana a Energiei Atomice(EURATOM) si Comunitatea Economica Europeana( CEE). 1993- tratatul de la Maastricht prin care i-a fiinta UE si piata unica. UE este o structura care se sprijina pe trei piloni, primul a rezultat prin fuziunea celor 3 comunitati europene , al 2-lea pilon care s-a adaugat este justitie si afaceri interne , iar al 3lea pilon Politica externa si de securitate comuna. Piata Unica = libera circulatie a bunurilor persoanelor serviciilor si valorilor. Anul 1999 , tratatul de la Amsterdam care se referea la introducerea monedei Euro in 12 state (derogare de la adoptarea monedei avand Danemarca, Marea Britanie si Suedia. Anul 2000 tratatul de la Nissa extinderea spre est a UE. Principalele Institutii Comunitare 1. Parlamentul European principalul organism si actualmente din 375 milioane de alegatori din cele 28 de state membre se aleg aproximativ 800 de membri in parlamentul european. Are atributii importante printre care, alaturi de Consiliul U E, are atributii legislative, adica adopta legislatia uniunii ( regulamente , directive si decizii). Sediul Parlamentului este la Strassbourg , iar sedintele pe comisii se tin la Bruxelles. Secretariatul General la Luxemburg. Consiliul European este termenul folosit pentru a defini intalnirile bianuale ale sefilor de stat sau de guvern din statele membre ale uniunii europene. Consiliul European este condus de catre presedintele Comisiei Europene. Nu trebuie Confundat cu Consiliul Eoropei care este organism international, sau cu consiliul Uniunii europene care este format din ministrii ai celor 28 de state membre. 2. Consiliul Uniunii Europene consiliu de ministri si este cunoscut ca si principalul for de decizie al UE. El impreuna cu parlamentul european adopta legislatia uniunii. Coordoneaza politica economica generala a uniunii. Incheie acorduri internationale in numele UE. 3. Comisia Europeana - numara 28 de membri, 27 de comisari si un presedinte. Comisia are 3 functii de baza: - dreptul de initiativa legislativa; - vegheaza la respectarea tratatelor uniunii Europene astfel incat legislatia uniunii sa fie corect adoptata si aplicata in statele membre . - este organ executiv al UE, avand responsabilitatea implementarii si coordonarii politicilor uniunii. Prin aceasta referindu-ne si la gestionarea bugetului anual al uniunii si al fondurilor structurale al caror scop este acela de a elimina decalajele economice dintre zonele mai bogate si cele mai sarace ale UE. 4. Curtea de Justitie are ompetenta de a solutiona litigiile in care se constitue ca parti statele membre , institutiile comunitare, intreprinderi, societ comerciale sau chiar persoane fizice. De asemenea Curtea de justitie asigura compatibilitatea dintre dreptul national si dreptul comunitar. 5. Curtea Europeana de conturi are ca principal atibut verif conturilor si a executiei bugetului uniunii europene. Izvoarele dreptului comunitar

Izvoarele primare (originale); Izvoarele secundare ( derivate); Izvoarele primare sunt reprezentate de actele juridice fundamentale ale dreptului comunitar fiind constituite din: - Tratatele de instituire a celor 3 comunitati europene ( CECO, EURATOM si C.E. E); - Tratatele de aderare a celor 28 de state membre - Tratatul de la MAASTRICHT, 1993 - Tratatul de la Amsterdam privind adoptarea monedei euro ( ca o derogare Marea Brit, Danemarca si Suedia) - 1999; - Tratatul de la Nisa- extinderea spre est a UE( 2000). Izvoarele derivate ( o intereseaza extrem de mult !) Cuprind actele normative adoptate de catre institutiile comunitare ( regulamentele, directivele si deciziile); ele nu sunt simple rezolutii( recomandari) pt statele membre, ci au un caracter juridic obligatoriu. Regulamentul este adoptat de catre parlament impreuna cu consiliul sau de catre parlament impreuna cu comisia si intotdeauna are un caracter general si aplicabil tuturor statelor membre. In opinia curtii de justitie este cel mai important si mai solemn act normativ din intreg blocul legislativ comunitar. Acesta permite autoritatilor comunitare sa impuna obligatii sau sa creeze drepturi cetatenilor statelor membre, fara aprobarea guvernelor nationale. De asemenea el are aplicabilitate directa si imediata in dreptul intern al fiecarui stat membru, fara a fi necesar un act de transpunere ( asa cum se intampla in cazul directivei). Cu toate caracteristicile regulamentului , intre regulament si directiva nu exista ierarhie, amindoua avand valoare de lege. Directiva
Are valoare de lege, practic intre directiva si regulament nu exista ierarhie, dar spre deosebire de regulament directiva necesita un act de transpunere, in sensul ca directiva sufera un proces de armonizare legislativa care este o alterare legislativa, in sensul ca ea poate suferi anumite modificari,tinand cont de particularitatile economice, sociale, politice si chiar culturale din fiecare stat membru . Aceste modificari trebuie sa se incadreze totusi in anumite limite impuse de catre Comisia Europeana, care si vegheaza la modul in care legislatia comunitara este adoptata si implementata. Poate avea un caracter general/ particular , ea este adoptata de catre Parlament si Consiliu sau de catre Consiliul UE si Comisia Europeana. Decizia Obligatorie , dar nu are valoare de lege,nu se aplica in intreg blocul comunitar, ea este notificata punctual statelor membre. Actele normative comunitare se publica in Jurnalul Oficial al UE. Jurisprudenta Curti Europene De Justitie

Jurisprudenta este considerata izvor de drept in unele domenii unde nu exista reglementare juridica sau unde reglementarea este insuficienta. O serie de principii de drept comunitar , cum ar fi prioritatea dreptului comunitar sau efectul direct sau aplicabilitatea direct sunt opera Curtii de Justitie. Dreptul international- UE respecta dreptul international in exercitarea atributiunilor sale.

Drept national- dreptul comunitar include obligatia statelor membre de a aduce dreptul lor national in concordanta cu dreptul comunitar prioritar si de asemenea mai pretinde in afara de aceasta ca toate autoritatile sau instantele nationale sa lase neaplicat dreptul national contrar. De asemenea Curtea de justitie a mai subliniat faptul ca dreptul comunitar este prioritar in fata dreptului national, avand chiar prioritate in fata dreptului constitutional national, acest lucru aplicandu-se si atunci cand el este elaborat ulterior dreptului comunitar ( are in discutie acelasi subiect). Termeni si expresii folosite in UE Acquis-ul comunitar = totalitatea actelor normative comunitare , in vigoare la un moment dat pe teritoriul UE, statele candidate treb sa accepte AQS comunitar inainte de aderare iar derogarile de la AqS treb sa fie doar in situatii exceptionale si sa fie limitate ca arie de aplicabilitate. In perspectiva viitoarei aderari statele cadidate trebuie sa transpuna acest Aqs-ul in dreptul lor intern si sa il si implementeze in cea mai mare parte. Concesiile pe care un stat membru le poate solicita at cand are dificultati serioase si demonstrabile in adoptarea si implementarea Aqs intr-un anumit domeniu, el poate formula 2 tipuri de cereri: -perioadele de tanzitie -derogarile =inafara acestora intreg dreptul comunitar sau intreg Aqs-ul Comunitar se adopta Perioada de tranzitie- acorda statului candidat sau statului membru perioada de timp necesara adoptarii si implementarii unui anumit act normativ . Comisia Europeanain functie de dificultatile statului candidat poate sa acorde acestuia o perioada de la 1 pana la maxim 10 ani pentru adoptare si implementare. Derogarea reprezinta o exceptie permanenta de la adoptarea dreptului comunitar intr-un domeniu precis determinat. Derogarile sunt exceptionale, si foarte bine argumentate. (derogarea de la moneda euro; pentru produsele traditionale). Aderarea Romaniei la UE si progresele realizate Romania a depus cererea de a deveni tara asociata UE in anul 1993 si devenit tara asociata in anul 1995 si tot in anul respectiv a depus cererea de a deveni membra; in 1996 sa dat aviz pentru inceperea negocierilor de aderare dupa ce am transmis raspunsul pentru cele 30 de capitole ale negocierilor de aderare. ( 5 capitole doar domeniul veterinar). Perioada efectiva a negocierilor de aderare a fost perioada 1 ianuarie 2000-31 decembrie 2004. In aceasta perioada s-a adoptat si implementat intreg acquis-ul comunitar. Primul capitol s-a referit la situatia privind testarea, autorizarea, inregistrarea medicamentelr de uz veterinar cu referire in mod deosebit la produsele biologice. Un alt capitol s-a referit la structura si functiile serviciilor veterinare ( stat/privat) cu drepturi legale ; intrebari legate de invatamantul superior universitar si curriculul universitar .

Al treilea s-a referit la administratia veterinara de stat, sistemul de avize de certificare , modalitatea in care se realizeaza importul/exportul/tranzitul , avizele si autorizarile din domeniul zootehnic si cel al industriei alimentare, sistemul de control si eradicare a bolilor transmisibile a animalelor, date legate de sistemul de ecarisare si procesarea deseurilor animale si a celor rezultate din activitatea de laborator si situatia laboratoarelor sanitare-veterinare de stat. Al patrulea capitol s-a referit la situatia privind supravegherea zoonozelor , de asemenea a toxiinfectiilor alimentare, supravegherea unitatilor de industrie alimentara, a modului in care se realizeaza comercializarea produselor de origine animala. Al cincilea capitol situatia privind posturile de inspectie la frontiera, atributiile acestora, dotarea lor si modalitatile efective de realizare a controlului. Organisme veterinare internationale sau care au o componenta veterinara A. Organisme veterinare internationale Asociatia Veterinara Mondiala i Organizatia Mondiala Pentru Sanatatea Animalelor B. Organisme Internationale cu o Componenta Veterinara 1. Organizatia Mondiala a Sanatatii ( OMS sau WHO) 2. Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie ( FAO) 3. U. E. 4. Organizatia Mondiala A Comertului ( WTO) 5. Comisia Codex Alimentarius Asociatia Veterinara Mondiala Istoria asociatiei incepe in anul 1863 cand o serie de profesori de la colegiul veterinar din Edinburow au avut initiativa de a invita veterinari din intreaga Europa, tematica intalnirii referindu-se la posibilitatile de prevenire si combatere a bolilor epizootice. Aceasta intalnire a devenit primul congres veterinar international. Asa cum se gaseste ea astazi Asociatia a luat nastere in anul 1957, avand sediul la Geneva si isi propune cateva obiective: sa unifice profesia de medic vet din toata lumea si sa organizeze congrese mondiale de medicina veterinara. La nivel national asociatia este reprez de asoc generala a med vet din Ro care este o organiz stiintifica, profesionala , apolitica si care este exista din 1919. Participa la elab de acte normative care privesc exercitarea profesiunii de medic vet in toate dom de activitate. Reprez profesia de medic veterinar si interesele acesteia impreuna cu colegiul med vet (cmv) atat la nivel national cat si la niv international. Organizatia Internationala pt Sanatatea Animalelor (OIE) In anul 1921 in urma unui transport de zebu care pleca din asia spre america de sud acesta a facut escala la amver si a reintrodus pesta bovina in europa. In anul 1921 are loc un congres in urma caruia i-a nastere OIE. cred OIE i-a nastere i 1924 prin adeziunea a 24 de state membre prntre care si ro. Actualmente majorit statelor lumii sunt state membre. OIE-ul are incheiate acorduri cu peste 14 organisme internationale si are reprezentare guvernamentala in fiecare stat membru . OIE-

prescurtarea si sigla a ramas aceeasi. Oie-ul si-a stab anumite misiuni pe care si le-a pastrat pana azi: 1. Sa stranga info despre boli din lume i s le puna la dispoz statelor membre 2. Sa studieze met de diagnostic si sa elab met noi pt aceste boli. 3. Sa reglementeze comertul international cu animale si prod de orig animala. OIE-ul editeaza o serie de publicatii periodice - Disease Information- informatia saptamanala privind noile cazuri de boala aparute in sapt respectiva in lume - Seriile tehnice OIE ( trimestriale) - Anuarul de sanatate OIE- editat impreuna cu FAO si OMS. - Codurile si manualele: Codul terestru ( pt mamif , pasari si albine) face trimitere catre Manualul de standarde pt tetele de diagnostic si vaccinuri ( mamif , pasari si albine) Codul acvatic ( pesti, moluste si crustacee)- manualul de diagnostic pentru bolile animalelor acvatice ( pesti, moluste ,crustacee) Dupa anul 2005 OIE a structurat bolile epizootice intr-o singura lista si anume lista OIE, existand anumite criterii pentru introducerea in lista : - Boala sa se fi intalnit intr-un nr mare de state . Anuarul de sanatate sa raporteze cel putin 3 tari in anul raportat , eventual boala sa fie o zoonoza; - Boala sa evolueze cu morbiditate si mortalitate mare ; - Evolutia bolii sa fie cel putin enzootica . Manualul de diagnostic indica 2 tipuri de teste pentru bolile animalelor in cazul comertului international cu animale si produse de origine animala. Testele prescrise si testele de substitutie: - Testele prescrise sunt considerate sigure si optime pt det statusului de sanatate al animalelor si pt comertul international. Testele de substitutie nu ofera acelasi nivel de incredere ca si testele prescrise, dar alese de comun acord intre statele partenere, ele pot orienta diagnosticul. - Notificarea bolilor la OIE Notificarea se face intotdeauna de catre administratia vet centrala a unui stat membru ANSVSA prin fax, telefo , email sau alte mijl de comunicare alese de comun acord in felul urmator : -In 24 h at cand boala apare pt prima data intr-o tara , zona, regiune, sau efectiv, dupa care urmeaza notificari saptamanale, asupra evolutiei bolii . - Un raport anual asupra bolilor care se intalnesc frecvent in teritoriul statului respectiv.