Sunteți pe pagina 1din 29

1.

Conceptele de turism si turist Turism-considerat in primul rind o forma de recreere,alaturi de alte activitati si forme de petrecere a timpului liber, el presupune miscarea temporara a oamenilor spre destinatii situate in afara resedintei obisnuite si activitatile desfasurate in timpul petrecut la acele destinatii, deasemenea in cele mai multe cazuri el implica efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate. Turist-orice persoana care se deplaseaza spre un loc situat in afara resedintei sale obisnuite, care ramine in zona vizitata nu mai putin de 24 de ore si a carei motivul principal al calatoriei sunt altele decit exercitarea unei activitati remunerate.

2.Conceptul si notiuni fundamentale de turism. Turismul reprezinta astazi , prin continutul sau, un domeniu dinstinct de activitate, o componenta de prima importanta a vietii economice si sociale pentru un numar tot mai mare de tari ale lumii. Desi considerat de multi specialisti in domneniu un fenomen specific epocii contemporane, turismul sa cristalizat in a doua jum. a sec XIX si primele incercari de definire si caracterizare dateaza din aceasta perioada.Pornind de la premisa ca turismul se refera la calatoriile oamenilor in afara resedintei obisnuite, definirea continutului acestuia aduce in discutie aspecte cum sunt : scopul calatoriei, distanta si durata deplasarii, precum si caracteristicile subiectului calatoriei si respectiv ale turismului. Guyer Freuller defineste turismul ca un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate fata de frumusetile naturii, rezultat al dezvoltarii comertului, industriei si perfectionarii mijloacelor de transport. Prefesorul elvetian Hunziker defineste turismul ca ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara locului de resedinta, atit timp cit sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativa. Potrivit unor precizari ale OMT, turismul se refera la activitatile desfasurate de persoane pe durata calatoriei si sejururilor, in locuri situate in afara resedintei obisnuite, pt o perioada consecutiva ce nu depaseste un an, scop de loisir, afaceri sau alte motive.

3.Repere istorice ale turismului. In istoria fenomenului turistic se poate de scos in prim plan existenta a trei etape evolutive : a)Etapa turismului incipient. Calatoria propriu-zisa a inceput odata cu practicarea razboaielor si a schimburilor de bunuri.Scopul calatoriilor era cucerirea unui trai mai bun,oamenii cautau la distanta ceea ce nu puteau gasi in preajma locuintei lor.Aceste calatorii nu au scop turistic, dar ele au trezit dorinta de deplasare si de a cunoaste ce se afla dincolo de locul obisnuit. Vechii greci doreau sa inlesneasca si sa dobindeasca siguranta pentru vizitarea oraselor indepartate, incheind contracte de vizite prietenesti, cu alti oameni ce aveau aceeasi ocupatie, aceeasi problema. In nordul Africii ,pe vremea dinastiilor egiptene, a inflorit alaturi de turismul oficial si cel de placere, pt care au fost contruite adaposturi speciale pt gazduirea calatorilor. In Imperiul Roman majoritatea calatoriilor aveau scopuri comerciale, culturale si militare.Romanii au fost primii care au proiectat si au construit retele de drumuri, viaducte, apeducte. b)Etapa pseudoturistica. Se suprapune Evului Mediu timpuriu si Mijlociu.Pe atunci colatoreau la distante mari mai ales comerciantii, ambasadorii si preotii, in scopuri religioase calatoreau si pelerinii.Inviorarea comertuluindintre state a determinat extinderea calatoriilor in scopuri comerciale.Fluxuri mari de calatori au fost antrenate de calatoriile relegioase ale crestinitatii. c)Etapa turismului modern si contemporan. Isi are debutul in Evul Mediu Tirziu.un impuls lau dat calatoriilor marile descoperiri geografice.In 1478-1480 in fata bisericii Frauenkirche din Munchen a atras vizita a 65mii de pelerini, iar in acei 3ani, 124 mii credinciosi au vizitat orasul.O noua motivatie de calatorie a devenit cea enuntata de scriitorul francez Montaigne, care dupa propria sa marturisire, a calatorit ca sa vada tari noi, sa cistige noi experiente, sa invete si sa se distreze .La inceputul se XIX moda a inceput sa dicteze includerea printre calatorii a voiajelor la mare.In prima jum a sec XIX , dezvolatare aturismului a fost insotita de ameliorarea conditiilor de cazare in hoteluri. 4.Obiectivele atractive ale cadrului natural Termenul resursa atractiva include acele elemente ale peisajului ce sunt inregistrate ca atribute atractive.Cadrul natural e ca un support material al tuturor atractivitatilor din domeniu turismului.Preferintele vizitatorilor sunt diverse , precum si particularitatile cadrului natural.Exista turisti proveniti din mediu urban, ce prefera o natura nemodificata.Pentru a ajunge la ea e nevoie de cai de acces moderne, construirea carora inseamna modificarea cadrului natural.Sunt obiective turistice care pt accesul turistilor cer interventii cum sunt amenajarea pesterilor.Principalele grupe de obiective care apartin cadrului natural : relieful, hidrografia, climatul, vegetatia, fauna.

5.Forme de relief ca resurse ale cadrului natural Abrupturile muntoase devin obiective prin maretia si grandiozitatea lor, prin schimbarea pe verticala a naturii.Abrupturi cu inaltimi de citeva mii de metri au muntii Himalaya, Anzi, Cordelieri,Alpi.Abrupturile atrag pe alpinisti, insa ele sunt apreciate de la distanta si de alti turisti.Actiunile de amenajare sunt extrem de costisitoare si sunt concentrate in vecinatatea unor astefel de obiective. Crestele si piscurile muntoase linii si puncte ale unor versanti.Cunoscute sunt atributele atractive ale piscurilor din zona podisurilor vechi ale Europei, Americii de nord, unde s-au construit castele sau manastiri.Cu cit piscurile sunt mai inalte, mai singulare , cu atit individualitatea lor creste. Pasurile si trecatorile joaca un rol mare in concentrarea turistilor pe anumite directii. Importanta lor este mai mult functionala decit atractiva.Pasurile se interpun crestelor sau masivelor greu accesibile.Trecatorile se desfasoara de-a lungul retelelor hidrografice. Cheile, defileurile,canioanelefiecare dintre ele au trasaturi recreative, iar pe abrupturile laterale adesea se formeaza pesteri sau se rostogolesc cascade.Cheile-prima treapta cea mai salbatica a vailor.Defileurile sunt niste chei mai evoluate(ex.Defileurile Dunarii).Canioaneleexpresia suprema a evolutiei cheilor.Ca etalon serveste fluviul Colorado, care si-a culptat ovale in trepte prin rocile mezozoice si paleozoice. Conurile vulcanice si craterile sunt raspindite in regiunile de activitate vulcanica.Cunoscuta este eruptia Vezufurului, care a conservat in intregime orasul antic Pompei, astazi muzeu in aer liber.Vulcanul Fudji din Japonia a devenit pentru populatie munte sfint.In Africa vulcanul Kilimanjara atrage turisti. Dunele caracterizeaza regiunile de desert si sunt rezultatul unor activitati de acumulare si capata forme variate, cum sunt valuri de nisip.Atragatoare sunt si plajele care reprezinta sectoare de nisip pe litoralul marilor.O atractie deosebita il au muntii norosi din Kaucaz. Pesterile puterea de atractie de datoreaza resurselor recreative bogate :forma lor, morfologia variata, urmele arhiologice.Pesterile atrag prin atmosfera sa subterana, prin intunericul absolut, prin acustica deosebita.Datorita acestora in unele pesteri s-au amenajat Sali de concert. Stalactitele sunt de forma unor turturi pietrificati.Au forma conica sua cilindrica cu lungimea de 1-2 m Stalagnitele se dezvolta de jos in sus, cresc pina la 7 m. Coloanele conexiuni intre stalactite si stalagnite.

6.Clima ca resursa turistica si componentele sale Clima favorizeaza sau nu actul recreativ, catalizind sau inhibind petrecerea acestuia.Majoritatea turistilor si cercetatorilor reduc importanta climei la timp frumos.In notiunea de timp frumos intra asa elemente climatice ca nebulozitatea, frecventa precipitatiilor, temperatura aerului, vinturile. Nebulozitatea un factor ce influenteaza durata starlucirii solare, care este importanta pt odihna din regiunea de litoral.In marile intercontinentale durata stralucirii este maxima.In vestul continentelor unde predomina circulatia vestica nebulozitatea este ridicata. Frecventa si intensitatea precipitatiilor o urmare a nebulozitatii.Precipitatiile lichide sunt factori defavorabili.Cele solide favorizeaza asa tipuri de recreere precum ski,patina, sanius. Temperatura aerului se ia in conideratie atunci cind sunt fie ridicate fie scazute si sunt defavorabile activitatilor de recreere. Vinturile puternice provoaca difucultati actului turistic, spulberind nicipul plajelor, agitind suprafata marilor.In munti vintul spulbera zapada,devenind o sursa de risc potential. 7.Hidrografia ca resursa turistica si componentele sale Elementele hidrografice poseda atribute pitoresti , particularitati fizico-chimici si anumite dimensiuni ale activitatilor acvatice.Principalele forme de prezenta a hidrografiei in turism sunt : Retelele fluviale resursa turistica importanta datorita posibilitatilor oferite pt inot, pescuit, varietatea peisajelor.Deasemenea riurile bogate au peste sau cele unde sunt conditii bune pt canotaj.Un rol important le revin riurile oraselor mari : Dunarea,Rinul, Sena, Tamisa. Lacurile importanta lor este mai pronuntata si are asa atribute ca pescuit, inot, canoe.Ex.lacurile glaciare atrag prin pitorescul peiajelor sale, lacurile carstice-prin specificul alimentarii hidrigrafice.Limanurile si lagunele sunt specifice pt pescuit sportiv si canotaj. Apa marilor si oceanilor intervine in turism prin complexul morfohidroclimatic de litoral. Fara prezenta marilor si oceanilor turismul estival este de neconceput.Sunt preferate tarmurile joase, datorita retelelor de plaje pe larg dezvoltate.Un sezon indelungat cunoaste regiunea mediteraneana, unul mai redus-cea a marii Negre. Cascadele mari caderi de apa peste pragurile reliefului.Spectaculozitatea lor este legata de caderea apei, acustica valurilor, precum si inaltimea cascadelor. Izbucnirile de apa izvoare cu un debit mare.Apa in zonele carstice se asociaza peisagistic cu abrupturile si versantii cheiurilor. Gheizerile izvoare fierbinti, care datorita presiunii interne tisnesc la inaltimi mari.Se intilnesc in reginile cu activiate vulcanica. Apele termale si termominerale principala funtie a lor este cea curativa :tratarea reumatismului si aparatului locomotor. Apele minerale importanta lor consta in compozitia minerala pe care o contin.Trateaza boli ale aparatuli digestiv, cardio-vascular, neurologic, respirator, boli metabolice. Ghetarii acumulari de apa solidificata.Exista ghetari continentali si monatani.Rolul lor este mai mult peisagistic.

8.Vegetatie ca resursa turistica si componentele sale Vegetatia este in strinsa legatura cu relieful si clima.Rolul turistic al acesteia se contine in : Compozitia asociatiilor vegetale se manifesta prin vegetatii tipurilor.Exemple de paduri ecuatoriale, tropicale, umede, musonice, temperate.Padurile ecuatoriale, cu toate ca sunt bogate in specii si etajare, nu au o atractie asa de mare, datorita climei calde si umede.O functie turistica importanta o au padurile restrinse ca suprafata din oaze pe malul riurilor, pe litoral. Plantele endemice si relicte atrag prin faptul ca rar se intilnesc, iar fenomenele teratologice pot genera modificari in fizionomia ciclurilor vegetale.Ex. : mutatiile genetice in fagul imparatului au du la aparitia unui exemplar de fag cu frunze cazatoare.In regiunile cu clima divizata in sezoane ritmurile evolutiei naturale a vegetatiei constituie o motivatie a atractivitatii. Efectul de margine si efectul de insula este legat de schimbarea brusca a peisajului ce atrage interesul calatorilor.Marginea padurii are o atractie temporara pt turisti si este importanta pt turismul in zonele preorasenesti. Efectul de insula este legat de concentrarea calatorilor in poienile si raristile din interiorul codrilor.Aici sunt conditii optime pt instalarea corturilor, constructia unor baze de cazare permanenta. 9.Fauna ca resursa turistica si componentele sale Fauna este elementul cel mai nobil al cadrului natural.Se caracterizeaza prin diversitatea sa structurala.Turismul de cunoastere si de informare valorifica aceste atribute.In zonele polare turistii admira ursii albi, vulpea polara, focile, pinguinii, renii.Calatoriile in savana sunt legate de turme de elefanti, zebre.Pt a cunoaste lumea animala a tinuturilor greu accesibile sau infiintat gradini zoologice si acvarii.Implicarea faunei in turim este directa, cu implicarea ei in pescuit si vinatoare.Turismul cinetic (de vinatoare) este practicat de o categorie redusa de turisti.Se vineaza animale cu blana scumpa si animale mari.Pescuitul sportiv imbina odihna cu efectul economic.DEci fauna sustine turismul de recreere si cunoastere.

10.Peisajele turistice si tipologia lor Obiectivele turistice ce apartin reliefului, climei, hidrografiei, faunei, florii nu exista izolat.Ele se imbina formind peisaje turistice.Cele mai cunoscute peisaje turistice sunt : Peisajul carstic o asociere de elemente morfologice, de suprafata, sau subterane, hidrografice sau climatice.Resursele peisajului carstic se adreseaza turismului de recreere, partial curativ, legat de apele termale si climatul subteran. Peisajul vulcanic Aici se imbina armonios craterele, conurile,platourile de lava, lacurile de crater, apele minerale.Vegetatia si fauna depinde de latitudine si altitudine.Pe prim plan se afla turismul curativ, urmat de cel recreativ.Vulcanii atrag prin manifestatiile spectaculoase ale eruptilor. Peiajul alpin se manifesta prin spectaculozitatea arhitecturii muntilor.Atrage prin creste, piscuri, lacuri, abrupturi, fauna de interes general si cinegetic, zapada de interes sportiv. Peisajul colinar se caracterizeaza prin contraste se fragmentari morfologice.Sunt bogate resursele atractive de origine hidrologice.Se dezvolta turismul recreativ, cel curativ fiind mai pronuntat. Peisajul litoral se imbina in speta resursele ce apartin reliefului, hidrografiei si climatului.In locul contactului uscatului cum area s-au format diferite tipuri de tarmuri inalte, joase, delte, lagune.Apa sarata a marii, radiatia solara indelungata ridica ponderea recreativa si curativa a acestui peisaj. 11. Principalele atribute recreative ale obiectivelor de provenienta antropica. Edificiile istorice Edificiile religioase Edificiile cultural si sportive Edificiile economice cu functie turisrica Monumente, statui, placi commemorative Edificiile cu functie turistica propriu-zisa

12. Edificiile istorice si clasificare lor Edificiile istorice reprezint variate construcii din trecutul ndeprtat rspndite mai laes n regiunile de afirmare a marilor civilizaii. Castrele romane sunt nite construcii ridicate n scop defensiv, situate la hotarele imperiului. Forturile au jucat un rol asemntor castrelor, dar ntr-o perioad istoric mult mai recent. Sunt caracteristice Americii de Nord. Castelele sunt locuinele fortificate ale feudalilor care rzboiau unul cu alt ul. O alt categorie de castele sunt cele construite n locuri de vntoare n mijlocul unor domenii ntinse .Arhitectura lor e mult mai bogat. Din aceast grup fac parte cele 17 castele mari din valea rului Loire (Loara) din Frana.. Spectaculoase sunt castelele situate pe vrful munilor i colinelor, cum ar fi castelele Foix i Urgel situate pe versanii sudici ai munilor Pirinei; castelul din Salzburg situat pe o stnc etc. Pe msur ce ne apropiem de vremurile noastre castelele medievale fac loc palatelor nconjurate de parcuri i grdini, ca de exemplu, palatele Versailles sau Buckingham. Cetile au o complexitate constructiv mai mare, funcii multiple, populaii mai numeroase. Cetatea reprezint expresia concentrat a aezrii antice sau medievale, nevoit permanent a se apra. Sunt renumite cetile greceti din perioada marilor colonizri pe rmurile mrilor Mediteranean i Neagr. Este vestit cetatea Troia pentru istoria sa epopeic . Multe ceti au fost ctitorite de domnitorul tefan cel Mare i Sfnt la hotarele rsritene (de exemplu, cetile Soroca, Orhei, Cetatea Alb). Bucuretiul s-a dezvoltat iniial n jurul cetii lui Bucur; Moscova s-a lrgit de la fortreaa Kremlinului; Veneia a aprut ca o cetate lagunar; Parisul a evoluat n jurul insulei-cetate le-de-France. Fortificaiile variaz de la o epoc la alta. Cel mai important obiectiv din aceast categorie este Marele Zid Chinezesc, cu o lungime de 5.000 km.. Zidul chinezesc este cea mai grandioas realizare antropic de la nceputul omenirii pn n prezent. Este cel mai vizitat obiectiv turistic.n categoria fortificaiilor intr i turnurile de aprare i de veghere.

13. Edificiile religioase si clasificarea lor. Edificiile religioase au aprut din cele mai vechi timpuri, atunci cnd omul cuta s-i cldeasc anumite adposturi intime. Ulterior edificii de acest fel devin diverse i variate, n funcie de varietatea religiilor, densitatea populaiei teritoriului, gradul de dezvoltare a societii. Sanctuarele reprezint suprafee de teren dedicate zeilor, delimitate prin pietre de hotar sau ziduri. n interiorul lor sunt amplasate construcii cu destinaie religioas i n primul rnd templele. Multe sanctuare erau n Grecia antic. Sunt vestite sanctuarele de la Delphi, dedicat lui Apolo din Olimpia, Acropole .a. n Japonia cele mai renumite sanctuare sunt la Nica, Nagoya, Itaocushima. Templele erau considerate locaurile divinitilor. Primele temple reprezentau peteri. Astfel de temple se ntlnesc n Afghanistan, Asia central i China. Temple ca obiective turistice sunt pretutindeni n Grecia. Fiecare sanctuar i avea templul su, iar unele aveau chiar cteva. La Olimpia se afla templul lui Zeus. Bisericile sunt edificii religioase rspndite n Europa i America, unde s-a rspndit rapid cretinismul i s-au ridicat locauri de cult. Bisericile atrag turitii prin aa atribute ca vechime, grandoare, stil arhitectonic, decoraii interioare, funcie ndeplinit etc. Dintre bisericile celebre din Europa amintim: La Sainte Chapelle (Paris); San Ambroggio (Milano), n stil romanic, secolul al XI-lea; biserica din Kondopok (Ucraina Catedralele sunt caracteristice Europei i Americii unde majoritatea populaiei sunt cretini. Valoarea turistic a lor ine de arhitectura n stil romanic, baroc, gotic, clasic, neogotic etc. Atracie turistic mare o are bazilica San Marco din Veneia . Cunoscute sunt catedralele San Vitale, San Apolinare din Ravena. Moscheile sunt edificiile religioase ale lumii islamice, cunoscute prin mreia lor i mozaicuri. De exemplu, Moscheea Albastr din Istambul.. Sinagogile sunt edificii religioase ale lumii semite din Israel, n Ierusalim, Tel-Aviv, de asemenea i n alte ri n care diaspora evreiasc este numeroas. Mnstirile reprezint ansambluri arhitectonice situate n jurul unui edificiu de cult din categoria bisericilor sau catedralelor. Pe lng funcia religioas ele sunt i habitate umane. De exemplu, complexul monastic de pe muntele Athos (Grecia), Rla/Ryla i Nesebar (Bulgaria), Dubrovnik (Croaia), Pavia i Monte Casina (Italia), Grand-Chteau (Frana), Nara (Japonia, mnstire budist). Stupele sunt movile de pmnt de mari proporii, placate de sculpturi, statui, coloane la popoarele budiste. n peisajul est-european locul stupei este luat de tumul - movil de pmnt neplacat, din piatr conic sau piramidal, nlat deasupra mormintelor n antichitate.Mausoleele provin de la denumirea numelui regelui Mausol.. Aa construcii se gsesc n Grecia, India, China, Coreea, Rusia (Mausoleul lui Lenin), Romnia (Mausoleul Eroilor din Mreti). Piramidele au aceeai funcie ca mausoleele, dar alt arhitectur piramidal. Cimitirele reprezint o categorie de obiective, atractivitatea crora rezult din dorina de rememorare a unor personaliti celebre. De exemplu, cimitirul Pre Lachaise din Paris.

14. Edificiile culturale si sportive si clasificarea lor. Atributele atractive ale edificiilor culturale i sportive provin din arhitectura lor i din exercitarea funciei lor iniiale. Agora sau forul - incint din antichitate unde se petreceau evenimentele din viaa rii (piee publice). Are form dreptunghiular sau ptrat, nconjurat de construcii impuntoare. De exemplu, Agoraua Atenei, Forum Romanum (forul d in Roma), forul din Pompei. Teatrele apar n antichitate. Destinaia lor este practicarea actului cultural, la origini n aer liber. Se ntlneau n toate oraele mari greceti. Au form liniar, uneori curbat. Amfiteatrele sunt masive de arhitectur de form ovoidal, destinate aciunilor culturale i sportive. Cel mai renumit este Coloseul din Roma . Operele. Cldirile lor atrag n primul rnd prin rememorarea unor artiti celebri. Frumoase arhitectural sunt operele din Viena, Sydney, Paris, New York, Milano (La Scala) etc. Universitile. Cele mai vechi edificii apar n Italia (Bologna, 1119), Frana (Sorbona, 1200), Anglia (Cambridge, 1209 i Oxford, 1214), Cehia (Praga, 1348), Polonia (Cracovia, 1364), Austria (Viena, 1365), Germania (Kln, 1388) etc. Faima universitilor este legat att de arhitectura cldirilor ct i de muzeele, bibliotecile etc. pe care le adpostesc i de personalitile care au studiat i activat n ele. Muzeele aparin grupului edificiilor culturale, datorit obiectivelor c e le pstreaz. muzee naionale, muzee regionale, muzee locale Dintre muzeele de art vestite amintim: Louvre (Paris), Hermitage1 (Sankt Petersburg), Galeria Tretiakov (Moscova), Royal de Beaux Arts (Bruxelles), Vatican, British Museum (Londra), Metropolitan (New York) Pe lng muzeele complexe exist i muzee de profil, ca de exemplu muzeele figurilor de cear (Londra, Amsterdam etc.), muzeele etnografice, care oglindesc fondul arhaic i cultural al fiecrui popor. Exist muzee dedicate unor ocupaii (de exemplu, muzeul ceasurilor din Elveia i din Ploieti, muzeul pantofilor din Cehia, muzeul spaghetelor din Italia, muzeul ppuilor din Delhi, muzeul cilor de comunicaie din Berlin etc.). Exist muzee istorice destinate obiectelor descoperite din spaiul arheologic (Roma, Florena), muzee destinate tiinelor naturale, cum ar fi muzeele zoologice, botanice, geologice, oceanografice i cele complexe (de exemplu, muzeul oceanografic din Monte Carlo, muzeul de geologie din Bucureti). Casele memoriale sunt edificii cu funcie turistic ce atrag turitii dornici de a cunoate viaa diferitelor personaliti ce au stat n ele. Bibliotecile reprezint concentrri masive de documente scrise n diferite epoci, grafii i stiluri. Sunt renumite bibliotecile din Alexandria Egiptului antic, Biblioteca Vaticanului, Biblioteca Britanic, Biblioteca Congresului American, Biblioteca de Stat din Moscova, Biblioteca Naional a Franei, Biblioteca Escorial din Madrid, Biblioteca Academiei Romne etc.

15. Edificiile economice cu functie turista si clasificarea lor. Atractivitatea edificiilor economice este legat de arhitectura, grandoarea sau amplasarea lor spaial. Printre obiectivele economice cu funcie turistic menionm: podurile i viaductele; tunelurile; canalele; apeductele; barajele i lacurile de acumulare; turnurile; sediile unor firme i expoziii economice. Podurile i viaductele, construcii de piatr, de beton sau de metal care susin o cale de comunicaie terestr, traversnd o vale la mare nlime, sunt elemente de art legate de reelele hidrografice, strmtori marine, fragmentri de relief. Vestite sunt podurile din Venetia, Florenta, Paris. Tunelurile sunt lucrri de art ntlnite n regiunile muntoase. Cel mai lung tunel este cel dintre insulele Hokkaid i Honsh tunelul Seikan (53,6 km), Metrourile se aseamn cu tunelurile dar sunt situate n subsolurile marilor orae. Aici sunt staii intermediare cu o arhitectur interesant, cum ar fi metrourile din Londra (1863), New York (1868), Chicago (1892), Budapesta (1896), Paris (1900), Viena (1902), Berlin (1902), Madrid (1912), Toky (1927), Moscova (1935), Roma (1955), Bucureti (1979). Cel mai lung metrou este cel din New York (580 km i 483 de staii). Canalurile sunt fii de ap care leag dou sau mai multe ntinderi de ap. Au o mare importan economic i turistic, nlesnind circulaia turistic. Cele mai cunoscute canaluri sunt: canalul Suez, canalul Panam canalul DunreaMarea Neagr canalul Kiel2 , Marele Canal Chinez (1900 km, cel mai lung). Apeductele sunt construcii motenite din antichitate, destinate transportului apei la mari distane. Din apeductele actuale menionm: apeductul din Marseille3 (1847, 97 km lungime); apeductul din Glasgow (56 km lungime); apeductul lui Franz Joseph al II-lea din Viena (232 km lungime); apeductul din Delaware (137 km lungime). Barajele i lacurile de acumulare au funcie dubl: economic i turistic. Turitii sunt atrai de forma, dimensiunea i poziia spaial a ba rajului, de asemenea de pitorescul lacului de acumulare, de posibilitatea de a practica sporturile nautice. Turnurile sunt variate, ns se evideniaz dou tipuri: farurile i turnurile de radioteleviziune. Cel mai vestit turn al antichitii a fost farul din Alexandria (Egipt). Sediile unor ntreprinderi sau instituii din domeniul economic atrag prin acele elemente arhitecturale sau artistice pe care le conin. Aici sunt incluse marile complexe expoziionale din saka, Torino, Sevilla. Sunt renumite cldirile burselor din Londra, Paris, NewYork, Amsterdam, Toky; centrul tehnic General Motors din Detroit; aerogrile din Chicago (cel mai intens trafic mondial), New York, Paris, Londra etc.

2 3

A se pronuna ki:l Marsilia

16. Monumente, statui, placi comemorative. Sunt obiective turistice de provenien antropic legate de comemorarea unor personaliti i evenimente istorice, culturale, artistice. Arcurile de triumf au nceput s fie nlate de romani n urma unor victorii. S-a pstrat arcul lui Titus.Napoleon iniiaz construcia Arcului de Triumf din Paris (LArc de Triumphe de lEtoile), care a fost terminat n 1836. Coloanele (obeliscurile) ca monumente de glorie prima dat apar n arat antic indian. Mai cunoscut rmne Columna lui Traian. Grupurile statuare, statuile, busturile celebreaz personaliti i evenimente de excepie. Statue of Liberty4 din New York, grupul statuar din Plaza Mayor (Madrid). Plcile comemorative transmit turitilor mesaje despre personaliti i evenimente. 17. Edificile cu functie turistica propriu zisa. Ele au menirea de a nfrumusea peisajul, stimula i promova fenomenul turistic. Parcurile de recreere reprezint sectoare de vegetaie n cadrul oraelor. Au suprafee variabile i sunt destinate recreerii cetenilor. Parcurile de agrement (theme parks) presupun construcia n cadrul parcurilor a infrastructurii de agrement. Exemple: parcurile Disneyland din Orlando (Florida) i Los Angeles (California), Eurodisney din Paris, Disneyworld din Toky, parc Dracula din Romnia n construcie .a. Cazinourile sunt instituii de odihn i distracii (jocuri de societate i de noroc) care pot fi ntlnite n marile staiuni turistice. Exemple: cazinourile din Monte Carlo, Karlovy Vary, Cannes etc. Puurile arteziene au atribute decorative, nfrumusend marile parcuri i piee. Sunt cunoscute nc din antichitate. Cele mai renumite havuzuri: Fontana Trevia (Roma), Fntna cu 9 guri din Atena, havuzul Mauneken Pis. 18. Carnavalurile NEDIE,. Petrecere cmpeneasc popular de origine pastoral organizat de obicei cu prilejul unei srbtori sau al unui hram. Carnavalurile joaca un rol important si impresioneaza prin grandoarea si descatusarea de energie si imaginatie. Unul din cele mai vechi carnavaluti este cel de la Nice. Un alt carnaval celebru este cel de la Rio de Janeiro

Statuia Libertii

19. Trgurile, expoziiile, hramurile i pelerinajele religioase Tirgurile si expozitiile devin opdata pe saptamina, luna ca centre de atractie prin atmosfera lor si noutatea produselor expuse. Multi turisti viziteaza tirgurike si expozitiile internationale: Tokio, Paris, Londra, New York. Hramurile si pelerinajele religioase concentreaza multi turisti. Hramurile (sarbatoarea patronului religios al localitatii) tin de anumite regiuni. De ex: Ierusalim, Roma, Meca si Medina( Arabia Saudita) 20. Festivalurile artistice i competiiile artistice atrag pe participanii turismului cultural. De ex. Oraul Salzbud este vizitat n perioada festivalului Mozzart ,oraul Viena este vizitat n timpul festivalurilor Strauss, Shubert, Bethoven. Au o cotaie ridicat festivalurile de muzic modern de la San Remo(pop) , New Orleans (jazz), Braov (cerbul de aur), precum i festivalul european de muzic modern Eurovision,desfurat anual n oraele nvingtoare.Un nr mare de turiti se concentreazn diferite regiuni n legtur cu diferite manifestaii sportive: olimpiadele de var i de iarn, campinatele mondiale ,turneele finale ale unor competiii. 21. Resursele turistice de natur etnografic ocup un loc deosebit n cadrul obiectivelor turistice de provenien antropic. Ele s-au pstrat mai bine n rile n curs de dezvoltare, mai puin n cele industrializate i puternic urbanizate. 1.ocupaiile i meteugurile-sunt foarte variate i se deosebesc n dependen de regiunea climateric, relief,etc. Ele sunt reprezentate de cultivarea plantelor,creterea animalelor,exploatarea i prelucrarea lemnului,vntoarea ,pescuitul,albinritul,olritul i fierritul. Altele apreciate de turiti sunt torsul,esutul. 2.obiceiurile- sunt manifestri creatoare din lumea sacrului unde anumite evenimente n viaa omului sunt ridicate la statutul de srbtoare.de exemplu obiceiurile calendaristice de iarn i primvar,legate de natere,nunt,nmormntare i altele. 3.portul,jocurile i cntecele populare difereniaz un popor de altul.portul poate varia chiar i n cadrulaceluiai popor.oarte variate sunt la naiunea romneasca. 4.arhitectura i instalaiile tradiionale-confirm geniul poporului, a individului aparte.arhitectura popular este legat de anumite particulariti regionale,ca expresie a unei concepii anumite asupra frumosului. De exemplu: porile sculptate cu motive florale,solare,spiralate; casele ,acoperiul lor,morile i altele. 5.aezrile umane- variaz de la o regiune la alta.aezrile rurale sunt bine individualizate. Creativitatea oamenilorle confer specificul respectiv. Habitatele umane devin obiectivede atracie turistic prin vechime,structur,amplasare n teritoriu,arhitectur i valori recreative. Turitii sunt atrai de aezrile antice ale

Asiei, Europei,Americii,care au fost scoase la lumina zilei n urma spturilor arheologice. Interesante sunt igluurile eschimoilor din Groenlanda i nordul Canadei.locuinele de tip pueblo sunt etajate,acoperiul unei case servind ca curte celeilalte.n Mongolia ,satele prezint aglomeraii de iurte.n Africa satele au trsturi arhaice.colibele se construiesc din argil i lemn.n zonele de cultivare a plantelor ele sunt compacte,iar n cele n care predomin vitritul gospodriile sunt dispersate.amerindienilor le sunt specifice wigwam-urile (din paie). 22.Forme de turism: structur, caracteristici, interaciuni 1. Clasificarea formelor de turism (pentru examen) a) b) Din punct de vedere geografic: turism intern; turism internaional (emitor + receptor). Dup momentul i modul de angajare a prestaiei turistice:

turism organizat: presupune angajarea prealabil a tuturor categoriilor de servicii (cazare, agrement, etc.) prin ncheierea unui contract ntre agenii de voiaj sau diveri prestatori de servicii turistice i turist; turism pe cont propriu: nu presupune angajarea prealabil a prestailor de servicii ci achiziionarea lor pe msura derulrii cltoriei. Avantajul este legat de libertatea turistului care i poate programa singur timpul liber; turism semi-organizat: reprezint o combinare a celor dou forme de turism prezentate anterior, respectiv achiziionarea prealabil a serviciului de cazare, iar a celorlalte pe msura derulrii cltoriei. c) Dup gradul de mobilitate a turistului:

Turism itinerant (de circulaie): presupune un grad mare de mobilitate din partea turistului respectiv vizitarea mai multor zone, orae, ri, perioadele de oprire fiind scurte de maxim 1-2 zile; Turism de sejur: presupune un grad redus de mobilitate respectiv petrecerea ntregii vacane ntr-un singur loc, staiuni. sejur scurt: pn ntr-o spt; sejur mediu:pn n 30z; sejur lung: peste 30z Turism de tranzit: presupune tranzitarea mai multor localiti pn ajunge la locul de destinaie turistic. d) Din punct de vedere al frecvenei de manifestare a cererii turistice:

Turismul continuu sau permanent care se desfoar pe ntreaga durat a anului calendaristic (turismul cultural, turism balneoclimateric);

Turismul sezonier: care se desfoar n funcie de prezena anumitor condiii naturale; se mparte n 3 sub-forme de turism: o o de iarn; de var;

o de circumstan prilejuit de existena anumitor manifestri culturale, tiinifice, sportive, etc. e) f) Dup mijlocul de transport: drumeie; rutier; feroviar; naval; aerian; mijloace combinate. Dup motivaia cltoriei: turism de agrement; turism cultural; turism de odihn, recreare, destindere; turism de tratament; turism sportiv; turism religios i de pelerinaj; turism de afaceri; turism tehnic i tiinific; turism de cumprturi; turism la rude i prieteni.

g) Dup caracteristicile sicio-economice ale cererii turistice: turism particular (privat): desfurat de ctre persoanele independente care dein venituri ridicate, se mai numete i turism de lux; turism social: se adreseaz persoanelor cu venituri medii i sub medie precum studeni, pensionari, muncitori, oferindu-le n acest sens o gam redus de servicii

turistice. Produsele turistice specifice sunt oferite de sindicate, case de pensii, etc., facilitnd accesul aceste categorii defavorizate la practicarea turismului.

23.Caracteristicile principalelor forme de turism 24.Metode de nregistrare a circulaiei turistice a)nregistrarea la punctele de frontier: ofer informaii numai de ordin cantitativ i numai cu privin la turismul internaional; datorit faptului c n ultima perioad de timp s-au simplificat formalitile la frontier, aceast metod ofer din ce n ce mai puine relaii reale. b) nregistrarea n spaiile de cazare: metoda cea mai complet i complex de nregistrare a numrului de turiti; ofer informaii att la ordin cantitativ ct i calitativ, att cu privire la turismul intern ct i internaional; aceast metod ofer i dezavantaje legate de nregistrarea turitilor, existnd 2 situaii: o nenregistrarea n momentul n care turitii se cazeaz la rude, prieteni, n spaii neomologate; o dubla nregistrare a turitilor cnd o singur persoan efectueaz mai multe voiaje ntr-o perioad determinat de timp. c) Sondajul n rndul turitilor: ofer informaii numai de ordin calitativ, cu privire la turismul intern i internaional; dezavantajele metodei decurg din erorile de reprezentativitate, marje de eroare i costul ridicat. d) Folosirea informaiilor provenite de la instituiile financiar-bancare: instituii bancare, societi de asigurri etc.; mai pot fi obinute informaii de la agenii economici care activeaz direct n turism sau n sectoarele conexe: cazare, alimentaie, agrement, transport, etc. e) Metoda bugetelor de familie: ofer informaii cu privire la cheltuielile turistice efectuate de un panel de familie reprezentative la nivel naional, pe o durat determinat de timp. f) Metoda balanelor de pli: o balan de pli reflect ncasrile i cheltuielile din toate domeniile de activitate inclusiv cele turistice.

25.Indicatori de cuantificare a circulaiei turistice Indicatori fizici: a. b. c. d. e. f. turiti sosii; turiti plecai; turiti cazai; circulaie turistic intern; nnoptri: numr zile / turist; sejurul mediu: se msoar n numr zile / turist. numr nnoptri S = total turiti sosii (cazai) g. preferin relativ

turiti din x spre y Pr = 100 100 turiti ce prsesc x

turiti din x spre y Pr = populaia rii x

h.

densitatea turistic n raport cu populaia:

turiti sosii S = populaie turist / locuitor

i.

densitatea turistic n raport cu suprafaa:

turiti sosii S = suprafa turist / km

Indicatori valorici: j. k. l. ncasri totale din turism; cheltuieli totale pentru turism; ncasarea medie pe turist:

total ncasri = total turiti sosii

m.

cheltuiala medie pe turist:

total cheltuieli = total turiti plecai

26.Coninutul i caracteristicile pieei turistice Definiie: Reprezint totalitatea tranzaciilor (actelor de vnzare-cumprare) al cror obiect l constituie produsele turistice privite n conexiune cu relaiile pe care le genereaz, spaiul geografic i timpul n care se desfoar. Reprezint sfera de confruntare dintre oferta turistic materializat n produse turistice i cererea turistic materializat n nevoi, aspiraii, dorina n domeniul turistic. Caracteristicile pieei turistice: complexitatea: dac pe de o parte de oferta turistic care este alctuit dintrun ansamblu eterogen de elemente tangibile i intangibile pe de alt parte cererea turistic este alctuit dintr-un ansamblu divers de aspiraii, dorine, nevoi turistice; opacitatea: este dat de pe o parte de cererea turistic ale crei nevoi sunt insuficient definite, pe de alt parte oferta turistic este invizibil materializat prin imagini pe care le au cumprtorii n urma sintetizrii informaiilor primite din diverse medii sau din experienele anterioare; dinamismul: arat ritmuri superioare de cretere a pieei turistice (ncasri, numr turiti, etc.) n raport cu piaa n general sau economiei pe ansamblu; sensibilitate: la modificarea care apare n orice domeniu ntr-o economie (preuri, PIB, inflaie, etc.); mobilitate: este dat de deplasarea cererii turistice ctre destinaia turistic adic locul ofertei turistice i al produciei coincide cu locul consumului turistic dar este diferit de locul de formare a cererii turistice; concentrarea n timp i spaiu (sezonalitate): pe de o parte resursele turistice se concentreaz n anumite perioade ale anului, aceste aflndu -se la nivelul maxim al calitii lor o perioad scurt de timp din an, pe de alt parte cererea turistic se concentreaz i ca tot numai n anumite perioade ale anului (concedii, vacane etc.). Se adaug i concentrarea resurselor turistice doar n anumite zone ale lumii.

27.Cererea i consumul turistic Cerere. Definiie: Reprezint dorina pentru un anumit produs turistic, dublat de posibilitatea i decizia de a-l cumpra. Este alctuit din totalitate persoanelor care se deplaseaz periodic i temporar. n afara reedinei, pentru alte motive dect prestarea unei activiti remunerate la locul de destinaie turistic. Consum turistic Definiie: reprezint ansamblul cheltuielilor fcute de subiecii cererii pentru achiziionarea de bunuri i servicii legate de motivaia turistic. n timp ce cererea turistic se formeaz la locul de reedin al turistului, consumul turistic se realizeaz la locul de destinaie turistic n trei etape: 1) nainte de deplasarea spre locul de destinaie turistic dar legat de acetia (pachet turistic); 2) n timpul deplasrii spre locul de destinaie turistic (alimente, benzin); la locul de destinaie turistic. 28. Particularitile cererii i consumului turistic

n timp ce cererea turistic se formeaz la locul de reedin al turistului, consumul turistic se realizeaz la locul de destinaie turistic n trei etape: 1) nainte de deplasarea spre locul de destinaie turistic dar legat de acetia (pachet turistic); 2) n timpul deplasrii spre locul de destinaie turistic (alimente, benzin); la locul de destinaie turistic.

29.

Sezonalitatea activitii turistice

Sezonalitate activitii turistice. Are o influen negativ asupra gradului de satisfacii al turistului ct i asupra rezultatelor economice financiare ale agenilor economici. Sezonalitatea se datoreaz faptului c oferta i cererea turistic se concentreaz doar ntr-o anumit perioad (perioade ale anului) n rest activitatea fiind modest sau egal cu 0. Cauzele sezonalitii: a) naturale: deoarece resursa turistic se afl la nivelul maxim al caliti i sale o perioad scurt de timp pe an; b) economico-sociale datorate modului de organizare a vieii i societii (programarea vacanelor, concediilor, etc.). n zonele cu clim temperat exist 3 tipuri de manifestare a concentrrii sezoniere: 1) 2) staiuni (zone) cu un singur vrf de sezon litoral; staiuni (zone) cu dou vrfuri de sezon staiuni montane;

3) staiuni (zone) fr concentrri sezoniere semnificative orae, staiuni balneare. Modele statistico-matematice utilizate n aprecierea sezonalitii sunt: a) b) c) indicele de sezonalitate; coeficientul de concentrare Gini corectat; coeficientul de concentrare lunar / trimestrial.

Modaliti de atenuare a sezonalitii: prelungirea sezonului prin promovarea unor programe sociale; reducerea preurilor; diversificarea serviciilor de agrement; introducerea progresului tehnic de dezvoltarea i diversificare ofertei;

planificarea vacanelor, concediilor etc.; intensificarea eforturilor promoionale;

organizarea unor manifestri diverse n extrasezon. 30. Oferta i producia turistic

Definiie: cuprinde ansamblul elementelor de atracie turistic care motiveaz cltoria precum i al celor destinate s asigure valorificarea primelor. Componentele ofertei turistice 1) potenial turistic (resurse naturale, antropice) situat ntr-un anumit spaiu geografic, deci dependent de teritoriu, cu o anumit structur, valoare, capacitate, avnd rol determinant n dezvoltarea turismului; 2) baza material specific (uniti de cazare de alimentaie, instalaii i modaliti de agrement i tratament); 3) servicii turistice;

4) fora de munc din turism (numr, structura i nivelul de pregtire determin valoarea produciei). Sfera de cuprindere a ofertei turistice este mai larg dect cea a produciei turistice. Astfel, oferta turistic are o existen de sine stttoare n timp ce producia turistic nu poate exista n afara ofertei i se realizeaz numai pe msura afirmrii i manifestrii cererii turistice. Caracteristicile ofertei turistice: complexitate i eterogenitate: datorit faptului c elementele componente ale ofertei turistice sunt diferite att n interiorul loc ct i ntre ele; creterea diversificat: se datoreaz caracterului rigid i inelastic al ofertei cea ce presupune multiplicarea ofertei turistice n produse turistice identice pn la un moment dat dincolo de care apare necesitatea diversificrii produselor prin amenajarea unor noi zone turistice, atragerea n circuitul turistic al unor noi resurse, diversificarea serviciilor de agrement etc.; rigiditatea n timp i spaiu mbrac 3 forme:

a) prin imobilitate: deoarece oferta turistic nu poate fi deplasat n vederea ntlnirii cu cererea turistic. Dac acea cerere turistic trebuie s se deplaseze ctre locul ofertei n scopul realizrii consumului turistic; b) prin imposibilitatea stocrii: componentele ofertei turistice n sperana acoperirii unor nevoi viitoare sau unor oscilaii brute ale cererii;

c) prin capacitatea limitat att a resurselor ct i a ba zei tehnico-materiale ct i a forei de munc. inadaptabilitatea relativ: datorat caracterului rigid al ofertei turistice. Se poate numi adaptabilitatea relativ n momentul n care se multiplic numrul de mijloace de transport, numrul de curse, numrul de paturi n camere. 31.Preurile produselor turistice Preul este unul dintre mijloacele prin care se poate influena cererea i volumul vnzrilor n turism. Rezult c flexibilitatea n fixarea preurilor este destul de important. Teoria valoare-munc, aplicabil n producia turistic, este punctul de plecare n definirea mecanismului de formare a preurilor turistice. Valoarea produsului turistic este dependent de factorii naturali i de utilizarea pmntului ca factor de producie. Particularitile preurilor la produsele turistice: 1. O difereniere pronunat a preurilor pentru acelai produs turistic de aceeai calitate. - Caracterul sezonier al consumului turistic determin o difereniere puternic a preurilor. - Localizarea ofertei n raport cu elementul de atracie turistic. -Cursul de schimb (preul pltit de turiti n valuta rii receptoare poate fi mai mare sau mai mic pentru acelai produs turistic). - Gradul de concentrare a produciei. 2. Evoluia relativ independent de raportul cerere ofert. 3. Efectul limitat asupra consumului. 4. Consumul turistic poate provoca i ntreine pe termen scurt tensiuni inflaioniste. Factorii de influen a preurilor se clasific n factori controlabili i factori independeni. Factorii controlabili ai preurilor sunt: - Costul produsului (cheltuielile de materii prime i de munc, cheltuielile de regie, de administrare); - Costul de vnzare i de distribuie (la costul de producie se adaug comisionul i transportul); - Costul suportului de marketing (cheltuielile de reclam i de promovare). Factorii independeni ai preurilor sunt: - Nivelul preului existent pe pia (este determinat de concurena dintre productori i comerciani); - Situaia ofertei i cererii pe pia (ele pot fi influenate de factorii sezonieri sau de introducerea de noi produse, net superioare, pe pia); - Situaia competiiei (concurena intensiv exercit presiuni asupra preului). Mecanismul de formare a preurilor poate fi orientat spre diferite politici de pre. Conceptul de politic de pre reprezint o decizie sau o serie de decizii luate de ctre conducerea firmei, bazate pe analiza prealabil a costurilor i a conjuncturii pieei (intensitatea cererii, dimensiunea pieei, nivelul preurilor, competiia). Are ca scop atingerea unui anumit obiectiv (volumul de vnzri, un anumit profit, o

anumit ncasare) n cadrul unui plan general de aciune.

32.Evoluii n dinamica i structura fluxurilor turistice internaionale n prezent, turismul reprezinta unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, care nregistreaza schimbari permanente si o evolutie ascendenta. n perioada cuprinsa ntre sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial si pna n prezent, turismul a evoluat de la o activitate cu dimensiuni relativ reduse, de o importanta limitata, la cea mai mare industrie de pe glob. Statistica demonstreaza ca aceasta asensiune se datoreaza: - progresului exceptional nregistrat de mijloacele de transport, sub aspectul capacitatii, vitezei si accesibilitatii financiare; - mbunatatirii infrastructurii (autostrazi moderne, cai ferate pentru trenuri de mare viteza, aeroporturi care permit fluxuri importante de calatori); - existentei unor spatii de cazare diverse si cresterii gradului de confort; - aparitiei si dezvoltarii unei adevarate industrii a turismului international, respectiv a unei game de produse si servicii perfect adaptate nevoilor turistului strain; - interesului special pe care l manifesta comunitatile locale fata de fenomenul turistic, datorita faptului ca el a devenit o sursa importanta de venit pentru respectivele asezari si un mod de a asigura locuri de munca pentru populatia locala. Este deci evident ca dezvoltarea economica, largirea schimburilor de orice natura ntre tarile lumii, globalizarea economiei mondiale, reducerea barierelor comerciale, stimularea investitiilor n domeniul turismului, politicile statale de ncurajare a acestuia, progresul tehnologic n domeniul transportului sunt factorii care au favorizat miscarea turistica. Pe de alta parte, diversificarea formelor de petrecere a vacantelor, facilitatile acordate turistilor, ridicarea nivelului calitatii vietii si a nivelului general de instruire si cultura au facut ca turismul sa devina cea mai importanta forma de petrecere a timpului liber. n plus, omul modern simte tot mai acut nevoia de a iesi din interiorul granitelor tarii al carei cetatean este si de a avea contact cu alte locuri, civilizatii, obiceiuri.Toate acestea au facut ca turismul sa nregistreze ritmuri nalte de crestere, ritmuri care adesea au devansat pe cele ale economiilor n ansamblu sau ale unor ramuri cheie. Pentru a evidentia evolutia ascendenta a fenomenului turistic si a aportului pe care acesta l are n economie pe plan mondial, este important analiza n timp a doi indicatori: evolutia sosirilor de turisti n turismul international si evolutia ncasarilor din turismul international.n ceea ce privete sosirile de turiti, acestea au nregistrat o cretere spectaculoas, de la 25,3 milioane n 1950, la 919 milioane n anul 2008.

33.Fluxurile turistice internaionale la orizontul anilor 2020 Societatea contemporan este marcat astzi de fenomenul globalizrii i de trecerea la societatea informational, care i pune din ce n ce mai mult amprenta i asupra evoluiei fenomenului turistic. Organizaia Mondial a Turismului a reuit s determine primele nou prioriti care vor influena turismul pn n anul 2020 i n perspectiv : - realizarea unei bnci de date complete, stabile asupra pieelor turistice, prin accelerarea procesului de informatizare, ca parte componenta major n procesul de planificare i comercializare - stabilirea unor cerine comune aplicabile n procedurile de planificare turistic, innd cont de nevoile i aspiraiile comunitilor de primire; - gsirea unor soluii pentru a reduce presiunea turistic asupra populaiilor receptoare i diminuarea efectelor asupra calitii mediului ambiant prin asigurarea unei dezvoltri durabile i responsabile a sectorului turistic; - crearea unui parteneriat viabil ntre instituiile guvernamentale ale rilor de destinaie i domeniul privat n scopul gestionrii eficiente a resurselor turistice, aplicnd mecanisme de autoreglare; - intensificarea colaborrii ntre ri la nivel regional (pe regiuni turistice) pentru dezvoltarea pieelor turistice i pregtirea profesional a forei de munc; - atragerea de investiii, acestea fiind necesare pentru meninerea i modernizarea infrastructurii generale, a structurilor turistice; - formarea unor reglementri general valabile, care s permit tuturor structurilor sociale n rile de destinaie s beneficieze de veniturile i avantajele aduse de turism; - realizarea unor sisteme unitare de formare, educare a forei de munc, a specialitilor n domeniu, care s fie foarte bine pregtii n relaiile cu clienii; - sprijinirea acelui tip de valorificare i dezvoltare turistic, care s fie n interesul comun al tuturor partenerilor participani pentru a asigura viabilitatea sectorului turistic pe termen mediu i lung, asigurnd deplina satisfacie a vizitatorilor i turitilor. Lumea turistic din anul 2020 se va caracteriza prin utilizarea unor echipamente, dotri tehnologice tot mai performante i prin extinderea informaticii, automatizarea multor servicii turistice, valorificarea unor noi destinaii turistice, considerate astzi mai greu accesibile, creterea dorinei de cunoatere, aventur i de a cltori . O.M.T. anticipeaz ca n anul 2020 s se nregistreze aproximativ 1,6 miliarde sosiri n turismul internaional; aceti turiti vor cheltui peste 1500 miliarde dolari. Previziunile arat faptul c n anul 2020, Europa va continua s fie cea mai mare

zon turistic receptoare, dar se anticipeaz c aceasta poziie va fi puternic ameninat. Daca n anul 2003 cota deinut de Europa n ceea ce privete sosirile internationale de turisti este de 57,7%, previziunile pentru anul 2020 indic un procent de 45,9%. De asemenea, turismul european va nregistra o cretere anual de numai 3%, ritm mai sczut dect orice alt regiune. 34.Provocri cu care se confrunt turismul mondial la nceputul mileniului trei. La mai bine de un deceniu de la sfritul rzboiului rece, lumea contemporan triete o nou stare de nesiguran. Efectul terorismului a fost considerabil pentru turism. Evenimentele tragice din 11 septembrie a influenat turismul din toate regiunile din lume. n 2001, dezvoltarea turismului mondial a fost redus, iar sosirile internaionale au sczut cu 0,6% sub efectul atacurilor teroriste i a scderii economice a marilor piee turistice emitente. Pe ansamblu, n anul 2001 scderea a fost de 6% pentru America i Asia de Sud, de 3% pentru Orientul Mijlociu, de 0,6% pentru Europa. Din contr Asia de Est i Pacificul au beneficiat de o cretere de 5% iar Africa de 4%. n anii care au urmat terorismul a avut efecte deloc neglijabile asupra activitii turistice. Atacurile teroriste din anumite ri descurajeaz enorm fluxul de turiti iar recuperarea dup astfel de lovituri necesit ani.Insa terorismul nu este singurul factor care genereaz aceast stare de nesiguran. Epidemiile (SIDA, SARS, boala vacii nebune etc.), catastrofele naturale soldate cu pierderi de viei omeneti, poluarea, crizele economice aprute n diverse ri i zone, pot determina, dac nu o reducere a activitii turistice pe ansamblu, cel puin o reorientare a fluxurilor turistice ctre alte zone. Pe termen scurt, este de ateptat o intensificare a conflictelor n multe zone. Globalizarea, prin cltoriile mondiale de mari proporii, poate intensifica conflictele dintre culturile, religiile i economiile diverselor ri. Turismul internaional, mpreun cu atitudinea antiglobalizare pe care o au muli dintre cetenii planetei, pot atrage atenia asupra prpastiei ce se casc ntre bogai i sraci. Clima este un factor foarte important care ine de dezvoltarea turismului. Majoritatea turitilor aleg destinaiile pe care doresc sa le viziteze n funcie de clim sau anotimp. O clim prea aspr descurajeaza turismul. Schimbarea climei i ncalzirea global sunt doua subiecte extrem de dezbtute n zilele noastre. Schimbarea climei este una din cele mai mari provocri globale astazi. Schimbarea climatic are impact major asupra tuturor industriilor i n special asupra stilului de viat. mbtrnirea populaiei este o problem global, dar cea mai mare rat de creterea o are Europa. Potrivit Naiunilor Unite, pn n 2030 in Europa, se preconzieaz c va exista mai puina forta de munca cu 14% si implictit numrul consuamtorilor va scdea cu 7% fata de 2005.Imbtrnirea populaiei afecteaz n primul rnd piaa muncii, i acest lucru afecteaz implicit industria turismului. mbtrnirea populaiei are ca efect reducerea venitului i al consumului. Un venit

i un consum redus au ca efect scderea numrului de turiti. Catastrofele naturale afecteaz turismul din zonele lovite de astfel de calamiti iar perioadele de recuperare sunt mari. n urm catastrofelor natural fluxul de turiti dintr-o anumit zon lovit scde dramatic. Efectele pe care le au catastrofele natural asupra industriei turismului sunt: -Scderea numrului de turiti n zona respective -Scad veniturile -Din cauza lipsei capitaului au de suferit toate industriile -Apare omajul Un alt aspect cu care se poate confrunta sectorul turismului este legat de fenomenul descentralizrii. Multe dintre autoritile locale sunt, cu siguran, slab pregtite pentru provocrile descentralizrii i nici nu dispun de fonduri suficiente sau de autoritatea de a colecta fonduri din taxe locale. Prea des, cei ce se ocup de dezvoltarea turismului dispun de prea mult libertate, ceea ce uneori are ca rezultat o dezvoltare turistic ce cauzeaz pagube mediului nconjurtor i provoac reacii negative din partea populaiei locale. O important provocare se refer la ridicarea barierelor n calea turismului. Principala barier se refer la permeabilitatea granielor. Barierele ridicate de rzboiul rece au reprezentat o frn n calea dezvoltrii turismului. Astzi, la aproape 20 ani de la cderea zidului Berlinului, barierele se menin, pentru c turismul este o activitate n principal pentru populaia statelor bogate. Politica statelor dezvoltate, a celor cu pondere n turism este concertat, acioneaz unitar, global, dar selectiv, n funcie de interesele dominante.

35. Coninutul i rolul bazei tehnico-materiale Baza tehnico-material a turismuluieste reprezentat de ansamblul mijloacelor tehnice de producie utilizate, n acest domeniu, n scopul obinerii de bunuri i servicii specifice, destinate consumului turistic. n corelaie cu sfera larg de cuprindere a turismului, cu rolul su complex i de ramur de sintez, baza tehnico-material a acestuia include att mijloace comune altor ramuri, ct i echipamente specifice. n raport cu modul particular n care se consum i se nlocuiesc, resursele materiale (capitalul tehnic) se mpart n capital fix i capital circulant. Capitalul fixeste format din bunuri de lung durat care se folosesc ca instrumente n mai multe etape de producie, se consum treptat i se nlocuiesc dup mai muli ani de utilizare i sunt, n mare msur, specializate n ndeplinirea unor operaii.Capitalul circulantesteparte a fondurilor de producie, se consum integral n cadrul unui singur ciclu de producie i trebuie nlocuit cu fiecare ciclu economic. n privina rolului capitalului tehnic, trebuie pornit de la faptul c simpla prezen a elementelor de atractivitate nu este suficient pentru a genera derularea unei activiti turistice. Punerea n valoare a potenialului natural i antropic, atragerea turitilor presupun existena unor dotri adecvate, capabile s asigure accesul, s ofere vizitatorilor condiii pentru petrecerea agreabil a vacanei. ntre baza tehnico-material i activitatea turistic exist o relaie strns, de intercondiionare: pe de o parte, turismul nu poate fi conceput n afara unei echipri tehnice corespunztoare a zonelor de atracie, iar, pe de alt parte, dimensiunile, structura, calitatea resurselor materiale trebuie s se adapteze permanent evoluiilor turismului. Dac atraciile constituie factorul fundamental al activitii turistice, baza tehnico material i infrastructura turistic reprezint factorul decisiv, iar infrastructura general, factorul permisiv.

36. Structura, dinamica i distribuia teritorial a echipamentelor turistice Baza tehnico material specific turistic cuprinde: Uniti de cazare.Reeaua unitilor de cazare este cea mai important component a bazei tehnico-materiale. Aceast reea este alctuit din obiective de diverse tipuri, clasificate dup coninut, funcia ndeplinit, categoria de confort, perioada de funcionare, forma de proprietate. Uniti de alimentaie.Facilitile de alimentaie se refer la alimentaia intra i extrasezonier, la catering puse la dispoziie turitilor pe toat perioada sejurului. Mijloace de transport.Este vorba de cele care sunt destinate exclusiv turitilor i/sau se afl n propietatea/administrarea unor societi comerciale aparinnd sferei turismului. Mijloace (instalaii) de transport pe cablu-servesc ca mijloace de continuare a cltoriei sau de acces spre altitudini nalte, spre destinaiile de vacan sau ca mijoace de agrement. Mijloacele de agrement -au ca obiectiv crearea condiiilor pentru distracie i recreere, pentru petrecerea plcut a timpului liber. Instalaiile de tratament -sunt destinate unei forme particulare a turismului, i anume a celui balneo-medical. Aceste mijloace au un coninut eterogen, determinat de specificitatea afeciunilor, natura resurselor i profilul staiunilor. Satele turistice -sunt localiti rurale situate ntr-un cadru nepoluat, dispunnd de elemente atrcative posibil de valorificat: arhitectur local, tradiii, meteuguri, amenajate astfel nct s ofere permanent sau temporar gzduire, alimentaie i activiti recreativ-distractive. Satele de vacan sunt ansambluri mari ce cuprind uniti de cazare individual sau familial grupate n jurul unor spaii comune pentru mas, distracie i sport. Caracteristica fundamental a acestor mijloace o constituie desfurarea n comun, n formula club, a activitilor recreative, ceea ce conduce la crearea unei atmosfere specifice. Baza tehnico-material general (infrastructura) -Cile de comunicaie i mijloacele de transport n comun, urban i interurban -Reeaua de telecomunicaii -Unitile comerciale, sanitare, de prestri servicii, echipamentele tehnico-edilitare etc. -Reelele de alimentare cu: ap, gaze, energie electric, energie termic. Componenta cea mai important a bazei tehnico-materiale specifice este reeaua unitilor de cazare (gzduire), deoarece rspunde uneia din necesitile fundamentale ale turistului odihna, innoptarea. Fr existena unor astfel de

echipamente nu se poate realiza un consum turistic. Dimensiunile, structura i distribuia spaial a mijloacelor de cazare determin caracteristicile tuturor celorlalte componente ale bazei tehnico-materiale a turismului i, implicit, amploarea i orientarea fluxurilor turistice. Mijloacele de cazare pot fi: -Uniti hoteliere propriu-zise i asimilate lor (moteluri, pensiuni, hanuri, hoteluriapartament, bungalow-uri, etc.) -Uniti complementare sau cazare extrahotelier, reprezentat de terenuri de camping, csue, sate de vacan, cmine i hanuri pentru tineri, cabane i refugii montane, camere, case i apartamente de nchiriat, sanatorii i stabilimente de sntate, tabere i colonii de vacan. n privina structurii, mijloacele de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri, folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitii, categoria de confort, forma de proprietate, perioada de funcionare, amplasarea n spaiu, importana. Din punct de vedere al tipului de unitate, cea mai mare pondere (2/3) o dein hotelurile i motelurile, uniti cu profil complex, cu un nivel de comfort mai ridicat i care furnizeaz o gam mai larg de servicii i de o calitate superioar. Din punct de vedere al nivelului confortului, se constat o concentrare puternic la categoriile inferioare, respectiv uniti de 2 stele i mai puin . Din punct de vedere al formei de proprietate predomin proprietatea privat. Din punct de vedere al perioadei de funcionare, mai mult de jumtate din echipamentele de cazare nregistreaz o funcionare sezonier 37. Clasificarea investiiilor n funcie de coninut: Obiective (echipamente) specifice uniti de cazare, alimentaie, agrement Lucrri de infrastructur ci de acces, spaii verzi, parcri, alimentare cu ap, canalizare) care asigur funcionarea normal a investiiilor specifice n concordan cu obiectivele sau efectele ateptate, investiiile pot fi: de dezvoltare (extindere) de modernizare de nlocuire Deciziile privind angajarea unor lucrri de investiii se fundamenteaz pe elaborarea unor studii de fezabilitate, care trebuie s argumenteze necesitatea i oportunitatea investiiei (prin studii de pia)i eficiena funcionrii noului obiectiv.

S-ar putea să vă placă și