Sunteți pe pagina 1din 17

Structura i organizarea misiunilor diplomatice 1.

Noiuni generale: Misiunea diplomatic este un organ instituional unitar, nvestit cu ndeplinirea unor sarcini complexe de natur variat. Structura unei misiuni diplomatice este determinat de nevoile crora aceasta este chemat s le fac fa, n exercitarea funciilor ei de reprezentare i ocrotirea intereselor statului acreditant n relaiile sale cu statul acreditar. 1 Structura misiunilor diplomatice este influenat, n zile noastre, i de locul ocupat de o ar n ordinea internaional, puterea economic financiar, militar i de alt natur, gradul de dezvoltare i ncadrarea rii n grupa celor post moderne sau premoderne, inclusiv statutul de supra-putere.2 ste practic imposi!il s se ela!oreze o schem ideal a colectivului unei misiuni. "u toate acestea, dou elemente apar ca eseniale n primul r#nd, existena unui ef, acreditat de statul trimitor, iar n al doilea r#nd, funciile ncredinate misiunii n cauz sunt cele care $ustific crearea de posturi n cadrul misiunii i n general structura ei. % Se ine cont de asemenea de interesele statului acreditat, importana sa pentru statul acreditar. xistena astzi a mai multor poli de putere n lume, face ca i instituiile diplomatice s capete noi forme, noii funcii n interiorul acestor poli, dar i n raporturile exterioare. & 'rganizarea intern a misiunilor diplomatice este de competen exclusiv a statelor respective. (acultatea statului acreditant de a-i organiza misiunile sale diplomatice i de a le structura, pe care o socotete potrivit nu poate fi pus n discuie, acesta reprezent#nd un domeniu de $urisdicie exclusiv al statului acreditant. )

2. Schema de organizare a misiunilor diplomatice: *n a!sena unei norme general i a unei practici uniforme +n funcie i de mrimea misiunii i a efectivului acesteia,, din practica diplomatic internaional se poate ns desprinde o schem de organizare a misiunii diplomatice care cuprinde mai multe su!diviziuni- cancelaria, secia politic, secia sau !iroul economic i commercial, secia sau !iroul ataatului cultural, secia sau !iroul de informare i pres, secia consular, !iroul ataatului militar. . A. Cancelaria: 'cup locul principal n misiunea diplomatic. /ici se primesc, sunt pregtite i trimise toate documentele care cad n competena efului de misiune, unde se coordoneaz munca tuturor celorlalte secii. "ancelaria rezolv pro!lemele cetenilor statului acreditant i tot aici se gsesc codurile diplomatice i arhivele. "ancelaria este condus de regul, de un consilier sau de primul secretar i cola!oratorii direci i cei mai apropiai ai acestuia. 0eful cancelariei rspunde direct n faa efului de misiune i-l a$ut sau l nlocuiete n caz de a!sen. "riteriile care stau la !aza repartizrii sarcinilor ntre agenii diplomatici, n cadrul cancelariei, nu se pot sta!ili n mod general i fix, pentru c ele se schim! dup dimensiunile misiunii i necesitii speciale funcionale. B. Secia politic> /cesta se ocup de chestiuni politice i de ordin general, at#t interne c#t i externe. a vizeaz, de o!icei, relaiile cu organele de conducere, cu oamenii politici i de alt
1 2 3 4 5 6

natur ai statului acreditar. 1e acest lucru se ocup eful misiunii nsui, i sftuit de ali diplomai specializai pe aceste pro!leme. *n general, cei care se ocup de pro!lemele politice tre!uie s ai! un !aga$ de cunotine mult mai larg, s dispun de capacitatea de adaptare la situaii, uneori cu totul neprevzute. /!ilitatea, n asemenea cazuri este una din cerinele unui !un diplomat. 1in nou, se cere cultur diplomatic i experien.2 C. Secia sau biroul economic i commercial: /ceast secie se ocup de dezvoltarea realiilor economice n general i a celor comerciale n special ntre statul acreditant i cel acreditar. 3 1iplomaia comercial n multe cazuri este o secven distinct a diplomaiei economice. /ceste secii economice i comerciale realizeaz n esen o serie de funcii care vizeaz transformarea cooperrii economice externe n factor principal de cretere i dezvoltare economic. 4nele funcii sunt asemntoare cu funciile diplomaiei economice. (unciile acestor secii sunt-5 ".1. (uncia de informare cu caracter economic i de studiere a pieei- personalul acestei secii studiaz economia statului acreditar su! toate aspectele ei, cum ar fi producia, consumul, situaia financiar, precum i raporturile comerciale ale acestui stat cu statele tere. /lturi de cunoaterea politicii comerciale a statului acreditar, se plaseaz i cunoaterea legislaiei locale n materie de comer, de !nci, transport, asigurri etc. 16 ".2. (uncia de asisten- prin intermediul seciei, misiunea pregtete i negociaz sau particip la negocierea acordurilor comerciale, vegheaz la aplicarea acestor acorduri i a oricror alte aran$emente comerciale i a contractelor intervenite. 11 ".%. (uncia de prospectare- a posi!ilitilor concrete de amplificare i diversificare a schim!urilor comerciale. *n acest, sens va ine la curent pe oamenii din industrie i comer ai statului acreditant asupra posi!ilitilor de schim!uri existente n statul acreditar i-i va a$uta n alegerea celor mai !uni parteneri7 n acelai timp, va informa pe cetenii statului acreditar asupra posi!ilitilor de comer pe care ara sa le are. 12 ".&. (uncia de promovare a comerului- folosete ca mi$loace, printre altele, pu!licitatea, participarea la t#rguri i expoziii, promovarea relaiilor cu diferite cercuri de afaceri, inclusiv cu instituiile specializate n acest scop. 1eruleaz de asemenea negocieri cu autoritile statului de reedin care s conduc la creterea schim!urilor comerciale, la o!inerea de faciliti monetare i financiare, la reducerea sau eliminarea tarifelor vamale etc. 1% . Secia !biroul" ataatului cultural: /cesta este de dat relativ mai recent i se ocup de cunoaterea i afirmarea cultural n exterior, dar i procesul invers. Se folosesc o serie de procedee i mi$loace care tre!uie s conduc la intensificarea relaiilor culturale. 8re!uie ns atrase n aceste sarcini, i personaliti naionale care reprezint cultura i arta n general. 1& Sarcinile seciei ataatului cultural constau n- realizarea cunoaterii n ara de reedin a culturii naionale din statul acreditant, dezvoltarea cola!orrii n domeniul cultural-tiinific cu statul acreditar, precum i rsp#ndirea operelor tiinifice i artistice naionale. 1) 9isiunea ataatului cultural const, esenialmente, n a face cunoscute diversele aspecte ale culturii naionale, civilizaia, istoria, artele, tiinele, folosind n acest scop organizarea de manifestri, crearea de centre culturale, organiz#nd nvarea lim!ii etc. 1.
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

#. Secia !biroul" de in$ormare i pres: /cesta este i ea de dat relativ mai recent, ncep#nd cu al doilea rz!oi mondial. /re rol n rsp#ndirea prin mass-media din statul acreditar, de informaii i tiri din domeniul economic i social, a orientrilor de politic extern, a capacitii i potenialului de cola!orare n viaa internaional pe multiple planuri a statului acreditant. /ceast secie transmite totodat statului su informaii despre statul acreditar privind viaa intern, de manifestarea a unor crize, sistemul partidelor politice, dimensiunea pro!lemelor politie, economice i sociale, ca i informaii despre politica extern. ' asemenea activitate devine azi o necesitate tot mai acut. "omunicarea, circulaia tirilor i ideilor reprezint azi, dar mai ales n viitor, o necesitate de prim importan. ' societate informal i poate mri capacitatea de adaptare a aciunilor sale n exterior, n funcie de tirile primite, i de veridicitatea lor. 12 %. Secia consular: :osi!ilitatea exercitrii de funcii consulare de ctre misunea diplomatic este confirmat prin chiar prevederile "onveniei de la ;iena din 15.1 +art. %,- < nici o dispoziie a prezentei "onvenii nu poate fi interpretat ca interzic#nd misiunii diplomatice exercitarea funcii lor consulare=.13 /ria de aciune a acestor secii este mult mai redus i se ocup, n general, de vize i paapoarte, acte administrative i teritoriale, asisten i protecie consular, mai ales azi, c#nd are loc o micare general a oamenilor, tot mai numeroas i pe spaii ntinse, c#nd fenomenul migraiei, licite i ilicite, se desfoar ca o pro!lem la scar regional, comunitar sau glo!al. 1e aceea, n unele structuri ale misiunilor diplomatice, exist i un !irou pentru migraii n cadrul statelor care promoveaz mai intens o politic de emigrare sau imigrare. /ceste secii sau !irouri i desfoar propria activitate, dar n acelai timp se informeaz reciproc cu am!asada asupra mersului activitii lor.15 &. 'iroul ataatului militar: /cesta are at#t funcii de reprezentare, dar i de o!servare, precum i cola!orare n acest domeniu. /re un rol deose!it numai n unele state care au relaii mai aprofundate n planul cola!orrii n producia de tehnic militar, pregtirea de cadre, comercializarea acestor produse, etc.26 >iroul militar poate fi alctuit din !iroul propriu-zis, !iroul naval i !iroul aerului. %unciile ataailor militari au n vedere ndeplinirea urmtoarelor patru categorii de sarcini:21 - sarcina clasic prin excelen a ataatului militar este de o!servare7 ataatul militar o!serv i informeaz guvernul statului acreditant asupra situaiei militare din statul acreditar. - sarcina de a colabora cu autoritile militare locale- schim! de informaii, tranzacii cu privire la furniturile materialului de rz!oi etc. /ceast cola!orare va depinde de relaiile care exist ntre cele dou state. - sarcina de consilier tehnic al e$ului de misiune . "omplexitatea tot mai mare a pro!lemelor de tehnic militar face necesar prezena unui expert n acest domeniu. '. Misiunile diplomatice
17 18 19 20 21

9isiunea diplomatica este definita in literatura de specialitate ca ,,organul unui su!iect de drept international, instituit in mod permanent sau temporar, pe langa un alt su!iect de drept international, in scopul mentinerii de relatii diplomatice intre cele doua entitati?. '.1. Crearea si intrarea in $unctie a reprezentantei diplomatice "onform art.2 din "onventia de la ;iena din 13 aprilie 15.1 cu privire la relatiile diplomatice, misiunea diplomatica ia fiinta prin acordul care intervine intre cele doua entitati, ca urmare a sta!ilirii relatiilor diplomatice intre ele. 8ot printr-un acord de vointa se va sta!ili si rangul misiunilor. 1esemnarea mem!rilor unei misiuni diplomatice se face de statul acreditant, conform dreptului sau intern. :entru numirea +acreditarea, sefului de misiune se cere acordul preala!il al statului de resedinta, care poarta denumirea de agrement. @n caz de refuz, statul acreditar nu este o!ligat sa motiveze neacordarea acestuia +art. & din "onventia de la ;iena,. @n privinta restului personalului diplomatic al misiunii si al personalului administrativ si tehnic, statul acreditant are li!ertatea deplina de a alege si nu are nevoie, in principiu, de acordul preala!il al statului acreditar +art. 2 din "onventia de la ;iena,. (reluarea $unctiilor de catre se$ul reprezentantei Se face dupa o anumita procedura, astfela, l primeste, la plecarea din tara sa, scrisorile de acreditare prin care se atesta numirea sa in tara de resedinta. Scrisorile sunt semnate de seful statului trimitator. @nsarcinatii cu afaceri nu primesc scrisori de acreditare, ci scrisori de ca!inet din partea ministrului lor adresate omologului din statul de resedinta. Aa plecarea am!asadorului din tara de resedinta +incheierea misiunii7 concediu de odihna etc., sau in alte situatii fortuite +spitalizare, parasirea de urgenta a teritoriului statului acreditar,, acesta va desemna un insarcinat cu afaceri ad interim +a.i., din randul cola!oratorilor sai +diplomatul in rangul imediat inferior sefului de misiune,, pe care il va comunica prin Bota ;er!ala, atat la 9/ al tarii de resedinta, cat si misiunilor diplomatice acreditate in statul respectiv. !, 1upa sosirea in tara de resedinta, reprezentantul diplomatic face o vizita la seful protocolului pentru a lua la cunostinta despre practica locala in materie de protocol. ;a solicita o audienta la ministrul afacerilor externe pentru a-i prezenta acestuia copiile scrisorilor de acreditare. c, fectueaza vizita de prezentare la ministrul afacerilor externe, caruia ii prezinta copiile scrisorilor sale de acreditare si ale celor de rechemare a predecesorului sau. d, 4rmeaza audienta solemna, in cadrul careia se prezinta scrisorile de acreditare, respectiv de rechemare a predecesorului. xista in unele state practica prezentarii cola!oratorilor de catre seful de misiune +ex. 9area >ritanie, Cegatul Suediei s.a.,. e, 1upa depunerea copiilor scrisorilor de acreditare, seful misiunii poate vizita pe decanul corpului diplomatic, precum si pe diversi diplomati din 9/ al statului acreditar. f, @nmanarea scrisorilor de acreditare sefului statului marcheaza, de o!icei, data intrarii in functie a sefului reprezentantei diplomatice. 4

'.2. Categoriile misiunilor diplomatice si rangul)clasa se$ului de misiune @ntre categoriile de misiuni si clasa +sau rangul, sefului de misiune exista o stransa legatura. 9isiunile diplomatice existente astazi se impart in urmatoarele categorii1" Misiuni diplomatice permanente de tip clasic

a, /m!asada, condusa de un am!asador extraordinar si plenipotentiar care face parte din prima clasa diplomatica - art.1& "onventia de la ;iena -, reprezinta practic categoria general utilizata de toate statele. !, Buntiatura /postolica este denumirea misiunii diplomatice a Sfantului Scaun, echivalentul am!asadei, condusa de un nuntiu, care are rangul de am!asador. c, @naltele "omisariate, echivalente ale am!asadelor, sunt folosite in relatiile 9arii >ritanii cu statele mem!re ale "ommonDealth-ului sau ale (rantei cu o serie de state din comunitatea francofona. le sunt conduse de un inalt comisar, rang din prima clasa diplomatica, respectiv, cea a am!asadorilor. d, Aegatia, misiune diplomatica de rang inferior am!asadei, este condusa de ministru plenipotentiar sau trimis extraordinar, care fac parte din cea de-a doua clasa diplomatica +"onventia de la ;iena, art.1&,. e, @nternuntiatura /postolica este echivalentul Aegatiei, fiind condusa de un internuntiu, corespondentul ministrului plenipotentiar sau a trimisului extraordinar . f, ' categorie aparte o reprezinta >irourile :opulare, entitati care apartin Eamahiriei /ra!e Ai!iene :opulare Socialiste si care functioneaza in diverse state ale lumii in rol de am!asada. /ceste !irouri nu au in conducerea lor un am!asador, ci un colegiu conducator. Bu prezinta scrisori de acreditare si nu se cere agrementul. @n tarile ara!e reprezentantele li!iene sunt numite !irouri fratesti. 2" Misiuni sau reprezentante diplomatice permanente de tip nou , acreditate pe langa 'B4 si alte organizatii internationale guvernamentale. /ceste misiuni pot fi conduse de catre reprezentanti diplomatici din prima clasaFrang, respectiv am!asadori +de exemplu 9isiunea Comaniei la 'B4, 9isiunea Comaniei pe langa 4niunea uropeana, 9isiunea Comaniei la B/8', 9isiunea Comaniei pe langa "onsiliul uropei, 9isiunea Comaniei la 4B S"' s.a.,, din cea de-a doua clasaFrang de agenti diplomatici +ministri plenipotentiari, trimisi extraordinari, sau din cea de-a treia clasaFrang de agenti diplomatici, cea a insarcinatilor cu afaceri, cei cu titlu permanent +en pied,, respectiv , insarcinati cu afaceri ad interim +a.i.,. *" Misiuni diplomatice cu caracter temporar +denumite si misiuni ad-hoc,, sunt trimise intr-un stat strain pentru a indeplini o anumita insarcinare precisa +de exemplu participarea la anumite solemnitati, la negocierea unor tratate etc.,. '.*. %unctiile misiunii diplomatice: :otrivit prevederilor art. % al "onventiei de la ;iena din 15.1 cu privire la relatiile diplomatice, misiunile diplomatice tre!uie sa contri!uie prin activitatea lor la dezvoltarea unor relatii pasnice intre state si la strangerea legaturilor de cola!orare dintre ele in domeniul economic, cultural si tehnico-stintific. :e langa aceasta functie generala , care tre!uie sa determine intregul 5

continut al activitatii reprezentantelor diplomatice, acestea indeplinesc urmatoarele functii specialea, reprezentarea statului acreditant pe langa statul acreditar7 !, prote$area, in statul acreditar, a intereselor statului acreditant si ale cetatenilor sai in limitele admise de dreptul international7 c, negocierea cu guvernul statului acreditar7 d, informarea, prin toate mi$loacele licite, asupra conditiilor si evolutiei evenimentelor in statul acreditar si raportarea celor aflate guvernului statului acreditant7 e, promovarea de relatii amicale si dezvoltarea relatiilor economice, culturale si stiintifice intre statul acreditant si statul acreditar. @n indeplinirea functiilor sale, reprezentanta diplomatica are anumite o!ligatii fata de statul pe teritoriu caruia isi desfasoara activitatea +art. & din "onventia de la ;iena,, si anume- sa respecte legile si dispozitiile statului acreditar, fara ca prin aceasta sa se aduca atingere privilegiilor si imunitatilor de care se !ucura mem!rii unei reprezentante diplomatice7 - sa nu se amestece in tre!urile interne ale statului acreditar7 - sa nu foloseasca localurile reprezentantei in alte scopuri decat cele ale indeplinirii functiei reprezentantei diplomatice. Aa randul sau, statul acreditar are anumite o!ligatii destinate sa asigure !una functionare a reprezentantei diplomatice. l tre!uie sa acorde toate inlesnirile necesare indeplinirii functiilor acestuia +art. 2) din "onventia de la ;iena,, astfel- sa inlesneasca o!tinerea localurilor necesare misiunii si sa o a$ute la gasirea unor locuinte potrivite pentru mem!rii ei +art. 21 din "onventia de la ;iena,7 - sa asigure li!ertatea de circulatie a mem!rilor reprezentantelor diplomatice, in masura in care aceasta nu contravine legilor sale privind anumite zone de securitate +art. 2. din "onventia de la ;iena,7 - sa asigure posi!ilitatea de comunicare li!era a reprezentantei diplomatice in scopuri oficiale +art. 22 din "onventia de la ;iena,. '.+. Structura misiunii diplomatice (unctiile misiunii sunt reflectate de structura acesteia, modelul de mai $os fiind vala!il chiar daca in anumite circumstante ele sunt indeplinite de o singura sau un numar restrans de persoanea, - conducerea misiuniiFseful misiunii7 !, - sectiile politica, economica, culturala, presa, consulara7 c, - !iroul atasatului militar7 d, - secretariatul, conta!ilitatea si arhivele7 6

e, - comunicatiile si alte servicii tehnice7 f, - personalul de serviciu.

a" Se$ul misiunii , coordonator al Sectiei politice a misiunii diplomatice "onventia de la ;iena din 15.1 cu privire la relatiile diplomatice prevede ca seful misiunii diplomatice este G diplomatul insarcinat de statul acreditant pentru a actiona in acesta calitateG. Sefii misiunilor diplomatice apartin unor ranguri sau clase diferite. i sunt numiti si acreditati de statul caruia ii apartine misiunea diplomatica +statul acreditant , in statul de resedinta +statul acreditar, potrivit unei proceduri speciale. Seful misiunii este raspunzator pentru toate pro!lemele legate de misiune. l poate sa delege diferite functii personalului misiunii, dar este singurul responsa!il, atat fata de propriul guvern, cat si fata de guvernul pe langa care este acreditat, pentru conducerea misiunii. Seful misiunii acorda atentie deose!ita urmatoarelor aspecte- indeplinirea o!iectivelor politico-diplomatice care revin misiunii7 - transmiterea catre guvernul tarii gazda a opiniilor propriului guvern asupra pro!lemelor importante de interes comun sau implicand o politica comuna7 in asemenea cazuri actioneaza drept canal de comunicatie intre cele doua guverne7 - ela!orarea pentru propriul guvern de rapoarte asupra evenimentelor politice si economice s.a. semnificative din tara de resedinta7 - informarea guvernului si a altor institutii si organisme din tara de resedinta asupra unor aspecte ale politicii interne si externe ale tarii sale7 - cunoasterea si sta!ilirea de relatii cu persoane cu influenta in statul in care este acreditat7 - frecventarea unui cerc de relatii cat mai larg si cat mai variat posi!il, pentru a putea indeplini sarcinile prezentate mai sus. b" Cancelaria @n statele care au adoptat acest sistem, seful cancelariei este in mod o!isnuit responsa!il pentru doua functii importante- a., coordonarea activitatii misiunii si !., supravegherea administrarii misiunii. @n alte state, aceste sarcini revin ad$unctului sefului de misiune +primului cola!orator,, sau sunt incredintate altor mem!rii ai personalului diplomatic al misiunii. Seful cancelariei asigura, totodata, rezolvarea cu promptitudine a corespondentei. 4na dintre cele mai importante sarcini ale sefului "ancelariei este intocmirea unor fise documentare continand toate informatiile locale pe care orice nou sef de misiune sau mem!ru al personalului ar tre!ui sa le cunoasca la sosirea la post. /semenea fise contin in mod o!isnuit-

organizarea 9/ al tarii gazda, precum si a altor departamente si institutii cu care misiunea intretine relatii7 pro!lemele de care se ocupa fiecare sectie in parte7 cum se poate o!tine o intrevedere, ce persoane sunt a!orda!ile etc7 o scurta prezentare a tarii gazda si a situatiei politice interne la zi7 un repertoar continand pro!leme de interes practic pentru mem!rii personalului +inlesniri de ordin medical, de calatorie, informatii despre clima, locuinte, o!iceiuri si sar!atori, scoli, !iserica etc,7 in mod normal aceste informatii sunt trimise in tara, la 1irectia Henerala de Cesurse 4mane si la 1irectia de Spatiu din 9/ pentru ca viitorii mem!rii ai misiunii sa se poata informa7 o lista a personalitatilor, incluzand persoane deose!ite avand influenta in sferele politice, economice, culturale, administrative, militare etc.

c" Sectia economica Se ocupa, in mod deose!it, de dezvoltarea relatiilor economice si a celor comerciale dintre cele doua tari. Sarcina diplomatului responsa!il cu activitatea economica a misiunii diplomatice este aceea de a sustine prin toate mi$loacele posi!ile interesele economice ale propriului stat 7 de a-i spri$ini pe oamenii de afaceri aflati pe teritoriul statului acreditar, de a raspunde cu promptitudine la toate intre!arile specifice si, in general, de a furniza toate informatiile de !aza care sa permita tarii sale sa ela!oreze o strategie si o politica economica si comerciala adecvate, iar oamenii de afaceri sa poata evalua avanta$ele pietii locale. l studiaza in special schim!arile privind tarifele vamale, regulamentele de import, cele privind contingentarea precum si organizarea licitatiilor, el sfatuieste pe seful misiunii asupra oricarui act sau schim!are de politica economica si comerciala ce se poate dovedi utila sau in detrimentul intereselor propriei tari. 8ransmite, periodic, in "entrala 9/ date privind con$unctura pietii locale, nivelul productiei economice in diverse sectoare, posi!ilitati de importFexport etc. d" Sectia cultura,presa 1iplomatii responsa!ili cu pro!lemele de cultura si presa tre!uie sa cunoasca !ine situatia din tara de resedinta in aceste domenii, pentru a putea sa fie in masura sa furnizeze informatii utile pentru tara sa si sa identifice cele mai potrivite si eficiente canale de comunicare. i tre!uie sa dispuna de o paleta vasta de relatii in sectoarele respective si sa mentina un dialog activ cu personalitatile cele mai reprezentative din domeniu. ste de la sine inteles ca diplomatii cu sarcini culturale si de presa tre!uie sa fie excelenti cunoscatori ai realitatilor din propria tara, experti in domeniile lor de activitate. 1iplomatia culturala a devenit astazi unul dintre mi$loacele cele mai eficiente de cunoastere si apropiere a statelor. 1iplomatul responsa!il cu activitatea culturala face propuneri de im!unatatire permanenta a cadrului $uridic !ilateral in materie si urmareste derularea la timp a actiunilor culturale convenite de cele doua state prin /cordul "ultural sau prin :rogramul de /plicare a /cordului "ultural. l este principalul coordonator al actiunilor culturale ma$ore desfasurate de misiunea diplomatica in statul acreditar +expozitii tematice - din domeniul istoriei, literaturii, artei s.a.7 vernisarea unor expozitii de carte, pictura, cu o!iecte din patrimoniul national s.a.7 traducerea, pu!licarea si lansarea unor lucrari de referinta din literatura statului acreditant7 turnee ale unor teatre, ansam!luri artistice, orchestre s.a.7 prezentarea la posturile de radio si televiziune nationale si locale a unor momente cu semnificatie deose!ita in istoria statului acreditant7 organizarea unor manifestari culturale reunite su! genericul ,,Iilele culturii ..., in statul acreditar? - gale de filme, spectacole artistice, etc.7 infiintarea de sectii sau lectorate de lim!a a statului acreditant la cele mai reprezentative universitati din statul acreditar s.a. Aui ii revine, totodata, responsa!ilitatea de a tine la zi documentarul constituit la misiune pe pro!lematica de presa - principalele cotidiene, lista 8

pincipalilor ziaristi si a formatorilor de opinie, relatiile utile ale misiunii in domeniu etc. informeaza statul acreditant asupra evolutiei politice interne pe !aza analizei presei locale. e" Sectia consulara

"onform prevederilor art. % din "onventia de la ;iena din 15.1 privind relatiile diplomatice, ,, nici o dispozitie a prezentei "onventii nu poate fi interpretata ca interzicand misiunii diplomatice exercitarea functiilor consulare.? Iona sa de competenta teritoriala nu coincide, intotdeauna cu intregul teritoriu al statului acreditar, aceasta datorita faptului ca in anumite zone statul acreditant are infiintate, cu acordul autoritatilor competente, consulate generale, consulate, viceconsulate sau agentii consulare. 1e asemenea, este posi!il ca pe teritoriul statului acreditar sa functioneze unul sau mai multe consulate onorifice ale statului acreditant. 1iplomatilor incadrati la sectia consulara le revine, in aceasta situatie, sarcina de a indeplini doua mari categorii de functii, respectiva, ale misiunii diplomatice - de reprezentare si ocrotire a intereselor statului si conationalilor sai, de promovare a relatiilor prietenesti si de cooperare intre statul trimitator si statul de resedinta si de informare prin mi$loace licite cu privire la evolutia vietii politice, economice, comerciale, culturale si stiintifice din statul acreditar7 !, functii specifice - privind reprezentarea, protectia si asistenta acordata conationalilor aflati pe teritoriul statului de resedinta si in unele domenii cu caracter civil sau comercial. %unctii consulare speci$ice +art. ) din "onventia de la ;iena din 15.% privind relatiile consulare,!.1, 'crotirea in statul de resedinta a intereselor statului trimitator si ale cetatenilor sai, persoane fizice sau $uridice, in limitele admise de dreptul international. :entru indeplinirea functiei, "onventia de la ;iena din 15.% prevede la art. %. urmatoarele drepturi ale functionarilor consulari - - de a comunica in mod li!er cu conationalii lor7 - de a fi avertizati de autoritatile competente ale statului de resedinta cand in circumscriptia consulara a fost arestat un cetatean al statului trimitator7 - de a vizita pe cetateanul statului trimitator daca este incarcerat sau detinut preventiv, ori in executarea unei hotarari $udecatoresti, si de a lua masuri pentru apararea lui. :entru acordarea protectiei consulare tre!uie respectate o serie de reguli, intre carepersoana fizica sau $uridica sa ai!a cetatenia, respectiv nationalitatea statului trimitator, aceasta legatura tre!uind sa fie dovedita7 infractiunea tre!uie sa se !azeze pe incalcarea normelor de drept international de catre statul de resedinta7 interventia se face la organul la care consulul are acces potrivit statului de resedinta7 tre!uie respectate cu strictete principiile fundamentale ale dreptului international pentru a nu se interpreta de catre statul acreditar ca un amestec in tre!urile sale interne. !.2, (avorizarea dezvoltarii relatiilor comerciale, economice si stiintifice intre statele in cauza si promovarea in orice alt mod a relatiilor amicale intre ele !.%, li!erarea unor categorii de pasapoarte si alte documente de calatorie conationalilor, precum si acordarea de vize la cerere !.&, /cordarea de asistenta cetatenilor statului trimitator 9

/sistenta consulara consta intr-o activitate complexa care urmareste sa inlesneasca sederea conationalilor in statul acreditar. @n acest scop se sta!ilesc contacte multiple intre consul si conationalii sai, carora acesta le da diferite sfaturi, a$utoare materiale, asistenta in fata organelor administrative sau $udiciare ale tarii de resedinta. !.), (unctii notariale si de ofiter de stare civila "onsulii pot intocmi variate acte notariale- autentificarea de acte si documente cuprinzand declaratii, precum si dispozitii testamentare, certificarea unui fapt constatat personal, legalizare de sigilii, semnaturi, traduceri, eli!erarea de extrase si copii simple, eli!erarea de documente privind marfurile s.a. "onsulilor le revine, de asemenea, reponsa!ilitatea intocmirii si eli!erarii unor acte de stare civila care isi vor produce efectul pe teritoriul statului acreditant, cum ar fi, de exemplu, certificatul de casatorie, nastere si deces. !.., (unctii in materie succesorala "onventiile consulare prevad, in general, o!ligatia autoritatilor statului acreditar de a anunta oficiul consular despre decesul unui conational si despre masa succesorala a defunctului. 1e asemenea, autoritatile sunt o!ligate sa informeze despre masurile de conservare luate in legatura cu !unurile mo!ile si imo!ile care au apartinut defunctului. !.2, /pararea intereselor minorilor si incapa!ililor, cetateni ai statului trimitator (unctia are in vedere, in principal, situatia in care se cere instituirea unei tutele sau curatele. !.3, (unctia de reprezentare "onsulii au dreptul de a reprezenta ex officio pe cetatenii statului trimitator in $ustitie sau in fata altor autoritati ale statului acreditar. !.5, (unctii privind navigatia si aviatia civila. Se refera la exercitarea dreptului de control si de inspectie asupra navelor maritime si fluviale avand nationalitatea statului trimitator si asupra aeronavelor inmatriculate in acel stat, precum si asupra echipa$elor lor. f. >irourile militare - care in raport cu importanta misiunilor diplomatice se pot su!divide in !irou militar propriu-zis, !irou naval si al aerului - au aparut in structura misiunilor diplomatice in secolul al @J-lea. :ractica atasatilor militari a fost inaugurata de /ustria, :rusia si Cusia, fiind urmata de celelalte state. >irourile militare sunt conduse de un atasat militar, care face parte din cadrele armatei statului acreditant, dar care, indiferent de gradul sau, este su!ordonat ierarhic sefului misiunii diplomatice. /ceasta su!ordonare ierarhica nu impiedica pe atasatii militari sa comunice direct cu ministerele in privinta pro!lemelor strict militare si in special acelora care se refera la secrete militare. /tasatii militari indeplinesc functiide o!servare si informare asupra situatiei militare din tara de resedinta7 10

de cooperare cu autoritatile militare ale tarii de resedinta, in cadrul acordurilor sta!ilite intre cele doua state7 de reprezentare a statului acreditant la ceremoniile oficiale care au loc in tara de resedinta +asista la defilari cu ocazia sar!atorilor nationale, participa la exercitii si manevre militare la care sunt invitati etc.,7 de consilier tehnic al sefului misiunii diplomatice, in domeniile de specialitate tehnicomilitara, a caror cunoastere este necesara pentru o $usta apreciere a situatiilor care fac o!iectul analizelor politico-diplomatice. '.-. (ersonalul misiunii diplomatice

:ersonalul unei misiuni diplomatice se imparte in trei categorii +art.1) din "onventia de la ;iena, a., personalul diplomatic +sau agentii diplomatici,7 !., personalul tehnic si administrativ7 c., personalul de serviciu. a" (ersonalul diplomatic !sau agentii diplomatici" ste alcatuit, pe langa seful misiunii, din ministri - consilieri, consilieri, secretari @, @@, @@@ si atasati. 1iplomatul cel mai mare in rang este numit prim cola!orator +1K9 - deputL head of mission, al am!asadorului si coordoneaza activitatea celorlalti diplomati aflati la oficiu diplomatic. Aa acestia se adauga atasatii militari si, de catre unele state, atasatii de telecomunicatii +cifratorii,. /tat in literatura de specialitate, cat si in practica, este des uzitat termenul de atasat comercial, respectiv, atasat de presa +cu toate ca acestia, au de regula, alte ranguri diplomatice, de exemplu ministrii consilieri, consilieri, secretari @, @@ si @@@,. b" (ersonalul tehnic si administrati. ste alcatuit din- secretari tehnici, translatori, dactilografi, arhivari, conta!ili, referenti de specialitate +ex. personal de executie cu studii medii la sectia consulara,, cifratori +in sistemul nostru, dupa anul 1556, cifratorii sunt posesori de pasapoarte diplomatice si anuntati la autoritatile statului acreditar in calitate de atasati,. 9em!rii personalului tehnic si administrativ sunt posesori de pasapoarte de serviciu, recunoscute ca atare de statul acreditar. c" (ersonalul de ser.iciu /cest personal cuprinde soferi, curieri, portari, oameni de serviciu, gradinari, mecanici, muncitori calificati +9" 1 si 2, etc. 8re!uie sa se faca distinctie intre oamenii de serviciu ai misiunii diplomatice si persoanele din serviciu agentului diplomatic- mena$erele, personalul care a fost anga$at la resedinta diplomatului de catre acesta. :ersonalul tehnic si administrativ si personalul de serviciu formeaza personalul neoficial al reprezentantelor diplomatice, avand un rol auxiliar, si anume acela de a-i a$uta pe agentii diplomatici sa-si desfasoare activitatea in cat mai !une conditii. 11

'./. Corpul diplomatic @n sens larg cuprinde totalitatea agentilor diplomatici, impreuna cu mem!rii familiei lor aflati pe teritoriul statului de resedinta. @n sens restrans din corpul diplomatic fac parte numai sefii reprezentantelor diplomatice. 1ecan al corpului diplomatic devine diplomatul cu cea mai mare vechime in post pe teritoriul statului acreditar, diplomat care apartine clasei intai de reprezentare. @n tarile catolice, nuntiul papal este considerat de drept decan al corpului diplomatic, indiferent daca indeplineste sau nu conditia referitoare la vechime. '.0. 1cti.itatea diplomatica Se desfasoara in doua sensuri, pe de o parte, in raport cu guvernul statului acreditant, iar pe de alta parte, in raport cu statul acreditar. /ctivitatea diplomatica se manifesta in trei fazeprimirea instructiunilor +scrise si orale, din partea guvernului inainte de plecarea diplomatului in misiune, ca si in timpul indeplinirii misiunii in statul acreditar7 indeplinirea de catre diplomat a functiilor sale diplomatice adresandu-se statului acreditar prin diferite note, comunicari, notificari, interventii, diverse alte demersuri7 comunicarea diplomatului cu propriul sau 9inister al /facerilor xterne pe cale operativa +telegrame,, e-mail, fax, telex, telefon, radiograma, infograma sau prin transmiterea de rapoarte prin curier +diplomatic, ocazional - diplomati aflati temporar in spatiu sau prin comandantii aeronavelor statului acreditant - ,. /ctivitatile diplomatice sunt desemnate cu termenul general de demers. 1in punctul de vedere al scopului urmarit, un demers diplomatic poate avea ca o!iect transmiterea unor comunicari din partea statului acreditant sau o!tinerea de informatii de la statul acreditar, formularea unor propuneri +ex. cu privire la incheierea unui tratat,, indeplinirea de catre statul acreditar a unor actiuni concrete +ex. acordarea unor drepturi speciale,, ori incetarea unor actiuni neprietenesti. 1emersurile pot fi de mai multe feluriorale , constand in declaratii cu privire la pozitia statului acreditant, notificari prin care statul acreditar este avertizat cu privire la anumite situatii si consecintele pe care le pot atrage, si proteste fata de o anumita comportare in relatiile statul acreditar7 scrise, concretizandu-se intr-o nota diplomatica7 mixte, atunci cand demersul oral este urmat de o nota diplomatica. Botele diplomatice se prezinta su! mai multe forme, si anume - Bota semnata sau oficiala este redactata, in general, ca orice scrisoare o!isnuita, adica la persoana intai sau a treia, este adresata personal ministrului afacerilor externe sau sefului misiunii diplomatice si este semnata de cel care a intocmit-o. "and este nevoie de o expunere mai detaliata, nota este insotita si de un memorandum. 12

- Bota ver!ala este mai putin protocolara decat nota personala, dar este, in schim!, mult mai uzitata in practica. Bota ver!ala este scrisa la persoana a treia, nu poarta semnatura, ci numai sigiliul cancelariei care o expediaza. a poate sa urmeze unui demers oral sau sa-l inlocuiasca, fiind trimisa, de o!icei, spre a solicita rezolvarea unei pro!leme sau pentru a reaminti celelaltei parti o anumita pro!lema a carei rezolvare este asteptata. - 9emoriile - a., memorandum si !., aide-memoire au o importanta mai mica decat notele semnate sau ver!ale, nepurtand nici semnatura si nici sigiliu. a, 9emorandumul se prezinta su! forma unei expuneri redactate la persoana a treia si este anexat, de o!icei, la o nota, spre a dezvolta pe larg aspectele politice si $uridice ale punctului de vedere exprimat in nota. l poate emana si de la delegatia uni stat participant la o conferinta internationala. !, /ide-memoire-ul se prezinta si ca document de sine statator, constituind o nota prin care o parte, in cursul unor tratative sau convor!iri, o inmaneaza celelaltei parti cu scopul de a rezuma aspectele $uridice si de a arata punctul de vedere al statului care il trimite. - 9esa$ele +scrisorile, au devenit deose!it de uzuale in ultima perioada, la toate nivelele. le se refera, in general, la pro!leme de mare insemnatate, a caror rezolvare este urgenta sau comporta anumite dificultati. - Botele +circularele,, sunt note o!isnuite, transmise de unul si acelasi stat mai multor state si avand acelasi continut. - Botele identice sunt note cu acelasi continut, schim!ate intre doua sau mai multe state, pe !aza unui aran$ament sta!ilit in preala!il, consemnand un punct de vedere comun intr-o pro!lema a relatiilor dintre ele sau prevederile unui acord cu valoare $uridica o!ligatorie. - Botele colective, spre deose!ire de notele circulare si notele identice, sunt trimise in numele mai multor state. /ceste note au un caracter deose!it de solemn. '.2. 3ncetarea misiunii diplomatice sur.ine prin: a, ruperea, din diferite cauze, a relatiilor diplomatice. Statul acreditar este o!ligat sa respecte si sa asigure protectia localurilor reprezentantei impreuna cu !unurile si arhiva ei +art. &) din "onventia de la ;iena,. Se poate apela la un stat tert agreat de cele doua parti pentru reprezentarea intereselor pe timpul cat relatiile diplomatice sunt rupte7 !, disparitia unuia dintre state +fuziune sau dezmem!rare, constituie un alt mod de incetare a activitatii unei misiuni diplomatice7 c, refuzul de recunoastere a guvernelor nou instalate in unul din cele doua state7 d, suprimarea din motive !ugetare7 '.4. 3ncetarea $unctiei unui agent diplomatic se produce prin: a., pensionare7 !., demisie7 c., deces7 13

d., rechemare in centrala de catre statul acreditant7 e., declararea agentului diplomatic, de catre statul acreditar, ca persona non grata +art. 5 din "onventia de la ;iena,.
Misiuni diplomatice ale tarilor straine in Moldo.a 5ara Marea 'ritanie /m!asada >ritanica 5ara 6omania Comania 5ara 'elarus /m!asada Cepu!licii >ielorusa /m!asada Cepu!licii >ielorusa F Serviciul "onsular 5ara 'ulgaria >ulgaria 5ara 6epublica (opulara Chineza /m!asada Cepu!licii :opulare "hineze 5ara %ranta (ranta 5ara &ermania Hermania 5ara 3srael Ceprezentanta "onsulara a /m!asadei @sraelului 5ara (olonia /m!asada Cepu!licii :olone 5ara S.7.1. S4/ 5ara 7craina 4craina 5ara 7ngaria /m!asada 4ngariei 5ara 8atar Ceprezentanta /m!asadei Statului Matar 5ara Cehia 9isiunea 1iplomatica Cepu!licii "ehe in Cepu!lica 9oldova 5ara Suedia Suedia 5ara 9ituania /m!asada Cepu!licii Aituania 5ara 1zerbai:an /m!asada Cepu!licii /zer!ai$an 5ara ;landa "onsulatul Cegatului 8arilor de Eos 5ara 5urcia 8urcia 5ara 6usia (ederatia Cusa 5ara 7niunuea #uropeana "entrul "omun de ;ize

66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666

/m!asada C9 n Cepu!lica /ustria


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-"orina H4C@B /1C S/-;iena, /-16%6, AODengasse &2aF)

/m!asada C9 n Cepu!lica /zer!aid$an


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-'ctavian @'B S@ /1C S/->aPu, %2662%, prospect Kussein Eavid,

/m!asada C9 n Cepu!lica >elarus


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-Hheorghe S'A8/B /1C S/-9insP, Str. >elorussPaia nr.2

/m!asada C9 n Cegatul >elgiei


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-Ailia N*"4 /1C S/->ruxeles, 16)6, avenue (.Coosevelt nr.)2

/m!asada C9 n Cepu!lica >ulgaria


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-'leg K*B"4 /1C S/-Sofia,11&2, str. H. S. CaPovsPi nr.1)2

/m!asada C9 n Cepu!lica "eh


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-;ictor K/C4N/ /1C S/-Ba IQtorce 12, 1.6 66 :raha . R >u!eneS

/m!asada C9 n Cepu!lica :opular "hinez


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-1orin :':40'@ /1C S/->ei$ing, 166.66,8a Tuan 1iplomatic 'ffice >ld.2-5-1

/m!asada C9 n Cepu!lica len


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-8atiana >'C8/ /1C S/-/tena,11)2&, Bea (ilofei, str, H.>acu nr.26

14

/m!asada Cepu!licii 9oldova n Cepu!lica stonia


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-Ha!riela 9'C/C4 /1C S/-1611., 8allinn, str. 8atari 26, oficiile 5-16

/m!asada C9 n Cepu!lica (rancez


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-Hhenadie "'1C /B4 /1C S/-22 rue >erlioz, :aris 2)11.

/m!asada C9 n Cepu!lica (ederal Hermania


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-Sergiu A':/8U /1C S/->erlin,16&%5, str. Hotlandstrasse nr.1. 8 A.-+V&5%6, &&. )25 26 (/J-+V&5%6, &&. )25 22 -9/@A-!erlinWmfa.md S@8 -DDD.germania.mfa.md

/m!asada C9 n Statul @srael


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-/ndrian :': S"4 /1C S/-8el-/viv, .&6&), str. Cem!randt nr.%3

/m!asada C9 n Cepu!lica @talian


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-"onstantin >4CHK@4 /1C S/-Coma, 6613), str. 9onte!ello, nr.3

/m!asada C9 n Cepu!lica Aetonia


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-@gor I/K/C"@4" /1C S/-Ciga,A;-16)6, >aste$as !ulvari, nr.1&

/m!asada C9 n Cepu!lica Aituania


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-Svetlana /CS B@ /1C S/-;ilnius, 9iglos gatve .1 /

/m!asada C9 n Cegatul 4nit al 9arii >ritanii i @rlandei de Bord


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-9ihaela 9/B'A@ /1C S/-Aondra, X& 2S8 "hisDicP, "alea densor,

/m!asada C9 n Cepu!lica :olonia


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-@on :/B(@A /1C S/-62-216 ;arovia, str. @mielinsPa nr. 1

/m!asada C9 n Cepu!lica :ortughez


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-'leg B@"/ /1C S/-Aisa!ona,1&66-133, str. Honcalo ;elho "a!ral, %6-

/m!asada C9 n Com#nia
(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-Hheorghe "4"'0 /1C S/->ucureti, Str. /leea /lexandru nr.&6

/m!asada C9 n Cegatul Suediei


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-/lexandru :C "4: /1C S/-StocPholm,11&%2, str. ngel!rePtsgatan nr.16

/m!asada C9 n (ederaia Cus


(4B"N@'B/C "'BS4A/C-;eaceslav ;*A"4 /1C S/-9oscova,1626%1,str. YuznePii 9ost nr.13

/m!asada C9 n Statele 4nite ale /mericii


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-Bicolae :':/ /1C S/-2161 S Street, B.X, .Xashington, 1.". 26663

/m!asada C9 n Cegatul Spaniei


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-"ristina >4C@/B /1C S/-:aseo de la "astellana BZ 123, )Z 1cha.,

15

236&. 9adrid

/m!asada C9 n Cepu!lica 8urcia


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-"onstantin A'H'0 /1C S/-/nPara,6.266, str. Yaptan :aa soP, nr.&5

/m!asada C9 n 4craina
(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-;ictor 9/@9 S"4 /1C S/-Yiev,61616, str. @anvarsPogo ;ostania nr..

/m!asada C9 n 4ngaria
(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-'lga C'8/C4 /1C S/->udapesta,162&,str. /dL ndreu,1.

/m!asada C9 n "onfederaia lveian


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-"ristina 9/C8*B@4" /1C S/-23, "hemin du :etit Saconex, 1265 Heneva

"onsulatul Heneral al C9 n >ologna


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-;adim I9 4 /1C S/->ologna, Str. /ntonio "anova %6F%2

"onsulatul Heneral al C9 la (ranPfurt pe 9ain


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-;ictor 'B4(C @ /1C S/-Xilhelm-Aeuschner-Strasse 2

.6%25 (ranPfurt am 9ain

"onsulatul Heneral al C9 la @stan!ul


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-;alentin 94B8 /B4 /1C S/-@stan!ul, >eLoglu, HumusluLu, str. @nonu nr. &%,

'ngan /pt. of. .

"onsulatul C9 la 'desa
(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-9aria (@A@9'B /1C S/-'desa, .)665, Str. 9. :osmitnogo 2F2 [\=

"onsulatul general al Cepu!licii 9oldova la @ai


(4B"N@'B/C4A "'BS4A/C-"ezara HK N4 /1C S/-@ai, str. Havriil 9usicescu nr. ., !l. 2/

16

17