Sunteți pe pagina 1din 2

Argumentare Moara cu Noroc-Nuvela psihologica

Moara cu noroc este considerata una dintre marile capodopere ale literaturii nuvelistice romanesti, , fiind realizata de Ioan Slavici, un reprezentant al realismului, si un mare scriitor al natiunii noastre. Tema nuvelei se inspira din consecintele nefaste ale dorintei de imbogatire foarte rapida, fara mult efort. Aceasta este considerata ca fiind o nuvela psihologica deoarece pe tot parcursul operei este studiat Ghita, cu reactiile acestuia in diverse circumstante, de a lungul a saptesprezece capitole. !aracterul nuvelistic al operei este dat de plasarea acestuia in spatiu si timp, de e"istenta unui unic fir narativ care analizeaza evolutia unui persona# principal. !ompozitia nuvelei este clasica, conflictul se desfasoara liniar si ascendent, faptele fiind distribuite in cele $% capitole, respectandu se ordinea cronologica a desfasurarii lor. &nitatea te"tului este sugerata de cuvintele batranei, cu care se inchide si se deschide cartea '()mul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericit(, (Simteam eu ca nu are sa iasa bine* dar asa le a fost dat(+.Ioan Slavici este un autor care apreciaza in toate lucrarile sale saracia, munca si sacrificiile. &rmand schema nuvelei clasice, si Moara cu noroc este construita pe momentele subiectului. Astfel e"pozitiunea anunta tema operei, locul unde se petrec evenimentele, si un dialog intre batrana si Ghita, persona#ul principal. Acesta identifica saracia cu lipsa de demnitate si doreste sa se imbogateasca pentru a fi remarcat, nu dintr o dorinta de a trai mai bine. Aceasta este intriga nuvelei, dorinta de imbogatire, lacomia si iubirea de avere. ,esfasurarea actiunii prezinta progresiv conturarea conflictului in #urul persona#elor. Ana , cu un simt intuitiv feminin, este convinsa inca de la sosirea lor la han ca -ica este om rau si prime#dios. Si Ghita stie in adancul inimii sale acest lucru, insa stie ca nu poate obtine avere decat daca devine omul de incredere al lui -ica. Astfel, protagonistul este prins treptat in mre#ele inavutirii si devine complicele unor raufacatori, motiv pentru care nu poate risca sa impartaseasca politiei toate delictele comise de -ica si supusii acestuia. Ghita devine agresiv fata de Ana , avand o obsesie pentru imbunatatirea situatiei financiare. .unctul culminant este momentul solutionarii conflictelor prin moartea celor trei persona#e centrale. ,eznodamantul este revenirea la situatia initiala si consemneaza o concluzie a batranei, persona#ul intelept, aceea ca neascultarea duce la pedeapsa. /anul arde, iar batrana afirma cu asa le a fost dat punand evenimentele petrecute pe seama destinului. !aracterul psihologic al operei este dat de drama persona#elor create de Ioan Slavici, ce sunt unele foarte verosimile si comple"e. 0umarul persona#elor este unul mic, insa acestea sunt puternic conturate. Ioan Slavici 12i pedepse2te e"emplar toate persona#ele implicate 1n afaceri necinstite3 arenda2ul este pr4dat 2i b4tut 1nc5t abia se mai 6inea pe picioare, 7uz4 8upt4 2i S4il4 sunt condamna6i 2i 1ntemni6a6i, -ic4 se sinucide 1ntr un mod violent, Ghi64 este pedepsit de dou4 ori, 1ntruc5t 12i 1n#unghie so6ia pe care o iubea 1nc4 foarte mult 2i devine astfel criminal. Moara cu 0oroc se mistuie 1ntr un incendiu care distruge 2i transform4 totul 1n scrum, ca semn c4 locul trebuia purificat, cur46at de relele ce se

1nr4d4cinaser4 acolo. 8elatiile dintre persona#e au o influenta mare asupra conflictului nuvelei. Inca de la inceput acestea se dovedesc a fi in antiteza, Ghita fiind imaginea unui tanar aflat in locul nepotrivit. 9l doreste sa fie remarcat si pleaca pentru o viata mai buna la han. Ana are portretul sotiei fidele, ce isi ingri#este copiii, dar mai ales mentine echilibrul familei. -ica este un persona# suspicios si periculos inca de la inceput. Acesta nu neaga toate povestile spuse despre el si are o teama foarte mare de #ustitie. ,upa cum vom vedea la sfarsitul operei, acesta prefera moartea in locul altor pedepse. 9l e"ercita asupra tuturor o dominatia fantastica. ' Tu nu esti om -ica, esti diavol +. Aciunile, gesturile i atitudinea lui Ghi64 scot la iveal4 incertitudinea 2i nesiguran6a care l domin4, teama 2i suspiciunea instalate definitiv 1n el de c5nd intr4 1n c5rd42ie cu -ic4. Incearc4 s4 2i ia c5teva m4suri de protec6ie3 pistoale de la Arad, doi c5ini ciob4ne2ti, 12i anga#eaz4 o slug4 credincioas4, dar teama 2i zbuciumul nu l p4r4sesc. ,egradarea uman4 se produce treptat 2i sigur. A#unge s4 regrete faptul c4 are nevast4 2i copii, 2i ar fi dorit s4 poat4 zice (prea pu6in 1mi pas4(, se 1ndep4rteaz4 1ncet, dar sigur de Ana, rela6iile dintre ei fiind din ce 1n ce mai reci, (1i era parc4 n a v4zut o demult 2i parc4 era s4 se despart4 de d5nsa(. )pera lui Ioan Slavici are un profund caracter popular, at5t prin tematic4, prin concep6ia moral4, c5t 2i prin dragostea lui pentru sufletul omenesc. In concluzie, limba#ul artistic este original prin vigoare, sobrietate, spontaneitate 2i oralitate, loan Slavici fiind ini6iatorul prozei realiste 1n literatura rom5n4, solid4 prin dragostea lui profund4 pentru oameni3 (1n g5ndul meu rostul scrierii a fost 1ntotdeauna 1ndrumarea spre o vie6uire potrivit4 cu firea omeneasc4( '(-umea prin care am trecut(+.