I. Definitie : Sunt compusi organici cu proprietati acido-bazice, in structura carora intra grupa functionala monovalenta -NH2(amino). Deriva de la amoniac (NH3) ,in care se susbstituie atomii de H2 cu ,2 sau 3 radicali monovalenti de !idrocarbura. II. Clasificarea aminelor: a.) dupa numarul grupelor NH2 din molecula " monoamine: poliamine " - diamine,triamine,etc. b.) dupa natura radicalilor din !idrocarbura" alifatice " #-NH2 aromatice" $r-NH2 aril-amine" $r-NH-# c.) dupa numarul radicalilor legati de atomul de N " amine primare" - alifatice% #-NH2"&H3-NH2 (metilamina),&H3-&H2-NH2 (etilamina) - aromatice% $r-NH2 " &'H(-NH2 (fenilamina sau anilina) amine secundare : - alifatice%#-NH-#) " &H3-NH-&H2-&H3 (etilmetilamina) - aromatice%$r-NH-$r) " &'H(-NH-&'H( (difenilamina) amine tertiare: - alifatice" #3N " N-(&H2-&H2-*H)3 (trietanolamina) - aromatice"$r3N" (&'H()3N (trifenilamina) amine mixte" $r-NH-# " &'H(-NH-&H2-&H3 (etilfenilamina) III. Denumirea aminelor:
a.) aminele primare " amino- + numele !idrocarburii &H3-&H2-&H2-&H2-&H2-NH2 (amino-pentan) b.) amine secundare " N- numele radicalului mic , amino- numele !idrocarburii din care provine radicalul mare, apoi se renunta la N ,se trece amino- la coada denumirii si se precizeaza radicalii in ordine alfabetica conform -./$&" &H3-&H2 ,NH-&H2-&H2-&H3 N-etil amino-propan sau etilpropilamina c.) amine tertiare" N,N , nume radicalilor mici,alfabetic , amino- numele !idrocarburii din care provine radicalul mare ce se leaga de atomul de N, apoi se renunta la N,N ,se trece amino- la coada denumirii si se precizeaza radicalii in ordine alfabetica conform -./$&" &H3-&H2 0 N- &H2-&H2-&H3 1 &H3 N,N- etilmetil amino-propan sau etil-metil-propilamina
d.) denumirea poliaminelor" NH2 2 .3 benzen diamina 2 NH2 denumirea aminelor mi4te" &H3- N , &H3 2 N,N- dimetilanilina
$plicatie " Sa se precizeze denumirile aminelor de mai 5os ,dar si grupa de amine din care fac parteprimare,secundare,tertiare,alifatice,aromatice,mi4te,etc.) a.) &H3-&H-&H3 2 NH2 IV. b.) &H3-&H2-NH 2 c.) &H3-&H-&H-&H3 2 2 NH2 NH2
Izomeria aminelor:
a.) de pozitie in seria alifatica sau aromatica (orto,meta,para-) b.) de catena c.) de compensare- aminele secundare,primare si tertiare prezinta izomeri de compensare. &H2-&H2-&H2-&H3 6 &H3-&H-&H3 6 (&H3)3-N 2 2 NH2 NH2 d.) optica " H 2 &H3-&-&H2-&H3 2 NH2 e.) geometrica (pozitiile cis si trans) H3& &H3 0 1 &%& izomer cis1 0 H &H2 ,NH2
V.
#-&H2-NH2+ NH37 (amina primara+sare de amoniu) 8a randul sau ,amina primara poate fi alc!ilata (+#-&H2-7) ,a5ungandu-se la amina secundara,si in cele din urma,prin alc!ilarea aminei secundare, la cea tertiare. 9.) #educerea nitoderivatilor" #-&H2-N*2+ 3 H2 #-&H2-NH2+ 2H*H &.) #educerea nitritilor" #-& N +2 H2 #-&H2-NH2+ 2H*H
D.) Decarbo4ilarea aminoacizilor" #-&H-&**H #-&H2-NH2 + &*2 2 NH2 :.) din alcooli, cu NH3 ($l2*3,umida, in cond. de temp si presiune) #&H2-*H + NH3 #-&H2-NH2+ H*H ;.) #educerea amidelor"
Propriet !i fizice
8eg<turile de !idrogen influen=eaz< semnificativ propriet<=ile aminelor primare >i secundare, ca >i a deriva=ilor lor. /rin urmare, punctele de fierbere ale aminelor sunt ridicate. $minele inferioare, precum metil, dimetil, trimetil sau etil amina sunt gaze cu un miros de amoniac >i sunt solubile ?n ap<. $minele cu mas< molecular< medie sunt lic!ide, par=ial solubile ?n ap< >i au un miros de pe>te. $minele superioare sunt solide, inodore >i insolubile ?n ap<. &u c@t num<rul de carboni din caten< este mai mare, soluilitatea lor ?n ap< scade. $minele alifatice sunt solubile ?n solven=i organici, ?n special ?n cei polari. $minele primare reac=ioneaz< cu cetonele, precum acetona, >i ma5oritatea aminelor sunt incompatibile cu cloroformul sau tetraclorura de carbon. $minele aromatice, precum anilina, au punctele de fierbere mai 5oase dec@t restul, datorit< imposibilit<=ii de a crea leg<turi de !idrogen puternice. Aot de aceea solubilitatea lor ?n ap< este redus<, de>i se dizolv< ?n solven=i organici. $ceste amine sunt to4ice >i sunt foarte u>or absorbite prin piele.
Capitolul II :
A"C#I"A$%A AMI&%"'$:
/rin reactia de alc!ilare, aminele primare sau secundare, conduc la formarea sarurilor cuaternare de amoniu, asa cum am vazut si in imaginile de mai sus.Sarurile astfel obtinute sunt folosite drept detergenti cationici.
$%AC(IA C) ACI*II: &'H(-NH2 + H2S*3 &'H(-NH3+-HS*3- - H*H &'H(-NH-HS*3 Sulfat acid de fenil amoniu acid fenil sulfamic (transpozitie,H+ , BCC)&'H(-NH2-HS*3 + &'H(-NH2-HS*3 $cid o-amino acid p-amino benzen sulfonic benzen sulfonic A"C#I"A$%A A&I"I&%I : a.) cu (&H3)2 S*3 " &'H(-NH2+(c!3)2S*3 &'H(-N-(&H3)2 + H2S*3 N,N-dimetil $niline b.) cu o4id de etena ,in mediul bazic" &'H(-NH2+ (&H2)2-* &'H(-NH-&H2-&H2-*H (N-beta !idrozietilanilina) + 2(&H2)2-* &'H(-N-(&H2-&H2-*H)2 (N,N- beta-di!idro4ietil anilina). c.) NH3+ 3(&H2)2-* N-(&H2-&H2-*H)3 (trietanolamina- crema de fata) $%AC(IA D% ACI"A$%:
$cilarea aminelor ?nseamn< ?nlocuirea unuia sau a ambilor atomi de !idrogen de la gruparea amino. Deci pot fi acilate doar aminele primare >i secundare, pentru c< doar acestea dispun de atomi de !idrogeni lega=i de azot. #eac=ia se produce trat@nd aminele cu acizi organici, cloruri acide sau an!idride acide.
/rote5area grupei amino prin acilare se face fa=< de urm<torii reactan=i" permanganat de potasiu (+Mn',), bicromat de potasiu (+-Cr-'.), o4igen diatomic ('-), acid azotic (#&'-) >i !alogeni (/). $%AC(IA D% DIA*'(A$%
8a aceast< reac=ie particip< doar aminele primare alifatice sau aromatice, reactantul folosit fiind acidul azotic (#&'-). Deoarece #'&' este instabil, el se prepar< c!iar ?n mediul ?n care se dore>te a fi folosit.
Din diazotarea aminelor alifatice rezult< alcooli >i ap<. Drupa amino din amin< este ?nlocuit< de !idro4ilul din acolad<, rezult@nd astfel alcoolul. Drupa amino se desface >i ea, atomii de azot unindu-se, iar cei doi atomi de !idrogen se leag< de o4igenul r<mas din acid, form@nd apa.
'
S<rurile de diazoniu sunt foarte instabile, de aceea ele sunt supuse, imediat dup< ob=inere, altor reac=ii.
E $%AC(IA D% C)P"A$% A 0A$)$I"'$ D% DIA*'&I): * alt< reac=ie la care pot fi supuse s<rurile de diazoniu este reac=ia de cuplare cu fenoli sau amine aromatice (care pot fi primare, secundare sau ter=iare). Din aceast< reac=ie reult< azoderiva=i, care sunt folosi=i drept coloran=i ?n industria te4til<.
#'20-C3#4-& &65Cl-5#-C3#4-&-7C#2)-
#'20-C3#4-&8&-C3#4-&-7C#2)- 5 #Cl
#'20-C3#4-&8&-C3#4-&-7C#2)- 5&a'#-#Cl
&a5'20-C3#4-&8&-C3#4-&-7C#2)7p9p: ;dimetilamina azobenzensulfonat de &a sau metiloran18 colorant<indicator acidobazic =alben-portocaliu in mediul bazic9 rosu in mediu acid)