Sunteți pe pagina 1din 16

Facultatea de Arhitectura Navala

Metoda elementului finit in constructii navale


Referat

Student: Lupascu Bogdan Grupa:2131

Cuprins
Capitolul I
-Etapele analizei prin metoda elementului finit. Generalitati

Capitolul II
-Ecuatiile Cauchy, deformatii specific-deplasari, cazul 3D -Ecuatiile Hooke, tensiuni-deformatii specific cazul analizei tridimensionale 3D

Capitolul III
-!rincipiul lucrului mecanic "irtual#principiul deplasarilor "irtuale$ -Deducerea matricei de ri%iditate a unui element finit folosind principiul lucrului mecanic

Capitolul I&
-Elementul de "olum tetraedru #' noduri()* %rade de li+ertate$ -Coordonate natural de "olum -,ormularea matricei de ri%iditate a elementului de "olum tetraedru

Capitolul &
-Elementul de "olum tetraedru

Capitolul &I
-Element de placa triun%hiulara

Capitolul &II
--e%ea sistemului %lo+al..atricea de ri%iditate si "ectorul fortelor nodale ale sistemului %lo+al -Conditii de mar%ine #metoda functiilor de penalizare$ -/tructura %enerala a pro%ramelor ,E. la o analiza static liniara

GENERAL !
.etoda elementului finit a fost ini0ial aplicat1 la construc0ia a"ioanelor, structurile fiind idealizate prin modele simple de re0ele de +are. 2ermenul de element finit a fost introdus de Clou%h 3n )456. .etoda elementului finit a cunoscut o dez"oltare rapid1 3n tandem cu cre7terea capacit10ilor tehnicii de calcul 7i s-a impus ca o metod1 numeric1 %eneral1 de rezol"are a pro+lemelor in%inere7ti din domenii di"erse, inclusi" cel na"al. 8n %eneral o analiz1 structural1 are urm1toarele etape9 sta+ilirea o+iecti"elor, tipului 7i dimensiunea analizei: modelarea structurii 7i a condi0iilor de mar%ine: sta+ilirea 7i modelarea sarcinilor: efectuarea analizei 7i e"aluarea rezultatelor. 2ipul 7i dimensiunea analizei depind de natura r1spunsului structural ce urmeaz1 s1 se o+0in1. -a analizele structurale se pot o+0ine urm1toarele cate%orii de r1spunsuri9 tensiuni 7i deforma0ii pentru un caz de 3nc1rcare: moduri proprii de "i+ra0ie: comportarea elementelor structurale la pierderea sta+ilit10ii. Metoda elementului finit n construcii navale 8nc1rc1rile la analiza structurilor na"ale includ9 for0e 7i presiuni e;terne, for0e ce rezult1 din masa proprie a na"ei 7i a 3nc1rc1turii din ma%aziile na"ei, sarcini termice la na"ele ce transport1 marf1 3nc1lzit1, suprapresiuni la na"ele tancuri de %aze, etc. R1spunsul structural poate depinde de intensitatea solicit1rilor, liniar sau neliniar. 8n cazul structurilor na"ale analizele liniare sunt de cele mai multe ori suficiente. Efectele neliniare de"in semnificati"e 3n urm1toarele cazuri9 la structuri relati" elastice cu deforma0ii mari #neliniarit10i %eometrice$: la analiza sta+ilit10ii elementelor structurale: 3n cazul apari0iei deforma0iilor 3n domeniul plastic #neliniarit10i de material$. -a structurile na"ale deforma0iile 7i tensiunile pot fi 3mp1r0ite 3n urm1toarele cate%orii 3n func0ie de pro+lema analizat19 deforma0ii 7i tensiuni %lo+ale ale %rinzii na"1 7i a elementelor structurale principale: deforma0ii 7i tensiuni locale ale elementelor structurale principale 7i secundare: concentr1ri de tensiuni 3n componentele structurale.

EC"A LE CA"C#$% &EF'R(A S)EC F CE * &E)LASR


Deformata unei structuri elastice ca urmare a ac0iunii unui sistem de for0e sau c<mp de temperatur1 dat, poate fi inte%ral descris1 de cele 3 deplas1ri9 u = u(x, y, z) v = v(x, y, z) w = w(x, y, z) {u}= {u v w}T #*.)$ &ectorul deplas1rilor {u} con0ine cele 3 componente ale deplas1rii pe cele 3 direc0ii ale sistemului cartezian de a;e ;,y,z. 8n ipoteza deforma0iilor mici, rela0iile dintre deforma0iile specifice 7i deplas1ri sunt liniare , respecti" ecua0iile Cauchy sunt9

7i matriceal rela0iile Cauchy #*.*$ pentru cazul 3D al st1rii de deforma0ii pot fi scrise9

unde exx ,eyy ,ezz reprezint1 deforma0iile specifice normale #alun%ire specific1$, iar exy ,eyz ,ezx sunt deforma0iile specifice de forfecare #tan%en0iale, lunecare specific1$. =+s. /e o+ser"1 din rela0iile #*.*$ c1 e;ist1 pentru deforma0iile specifice de forfecare urm1toarele rela0ii de simetrie9 exy = eyx eyz = ezy ezx = exz #*.'$ astfel 3nc<t doar 5 componente sunt necesare pentru descrierea deforma0iilor specifice 3n cazul analizelor tridimensionale #3D$ de elasticitate.

EC"A LE #''+E% !ENS "N ,&EF'R(A S)EC F CE


2-3-1 CA."L ANAL .E !R & (ENS 'NALE 3&
8n ipotezele teoriei elasticit10ii, rela0iile dintre deforma0ii specifice elastice {} 7i {} tensiuni sunt liniare, respecti" le%ea lui Hooke este9

unde9 E este modulul de elasticitate al lui >oun% 7i este coeficientul !oisson: xx , yy ,zz sunt deforma0iile specifice normale elastice: xy = xy , yz = yz , zx = zx sunt lunec1rile specifice #tan%en0iale$ elastice. 8n cazul corpurilor din materiale izotropice dilat1rile termice sunt acelea7i 3n orice direc0ie. ?ceasta 3nsemn1 c1 pentru un corp izotrop paralelipipedic infinit mic supus unei "aria0ii de temperatur1, acesta se "a dilata termic f1r1 apari0ia de distorsiuni un%hiulare 7i 37i p1streaz1 forma rectan%ular1. deforma0iile specifice totale eij 3ntr-un punct al unui corp supus 7i la o sarcin1 termic1 sunt date de suma dintre deforma0iile specifice elastice ij 7i deforma0iile specifice termice eTij 9 !rin defini0ie modulul de elasticitate trans"ersal se calculeaz1 cu rela0ia9

)R NC ) "L L"CR"L" (ECAN C / R!"AL 0)R NC ) "L &E)LASR L'R / R!"ALE1


= structur1 elastic1 se afl1 3n echili+ru la ac0iunea unui sistem de 3nc1rc1ri dat 7i o distri+u0ie de lucrul mecanic "irtual W este e%al cu ener%ia intern1 de deforma0ie "irtual1 U . W = U temperatur1 dat1, dac1 pentru orice deplasare "irtual1 {u} compati+il1 cu c<mpul de deforma0ii {u},

&E&"CEREA (A!R CE &E R G & !A!E A "N" ELE(EN! F N ! F'L'S N& )R NC ) "L L"CR"L" (ECAN C / R!"AL

ELE(EN!"L &E /'L"( !E!RAE&R" 02 N'&"R 3 12 GRA&E &E L BER!A!E1


Elementele finite de "olum 3n cazul structurilor na"ale se folosesc mai rar, doar la pro+leme de analiz1 local1 structural1, de e;emplu starea de tensiuni 3n cordoane de sudur1, 3n pala elicelor de propulsie, etc. Consider1m un element de "olum tetraedru, izoparametric, liniar cu 3 %rade de li+ertate pe nod, deplas1rile u,v,w 3n sistemul local cartezian de coordonate ;yz al elementului #fi%.@.)$. &ectorul %radelor de li+ertate nodale pentru elementul de "olum tetraedru #fi%.@.)$ este9 ,unc0iile de interpolare ale c<mpului deplas1rilor sunt liniare9

unde matricea func0iilor de interpolare este9

C''R&'NA!E NA!"RALE &E /'L"(


Coordonatele normale de "olum pentru elementul tetraedru reprezint1 o %eneralizare a coordonatelor de suprafa01 definite pentru elementul triun%hiular

consider1m un punct P(x,y,z) ar+itrar 3n interiorul elementului tetraedru #)*3'$ pentru care se pot defini "olumele 1, !, ", #. )+ *+ 3+ '= /e "a descrie fiecare punct P, interior elementului, prin raportul "olumelor o+0inute prin unirea punctului cu nodurile tetraedrului 7i "olumul total . Coordonatele naturale de "olum au e;presia9

$' = ) $) $* $3 7i deci coordonatele de "olum independente sunt doar trei $), $* , $3 . .atricea de ri%iditate pentru elementele finite de "olum se calculeaz1, ca urmare a transform1rii de coordonate, cu rela0ia9 d = dxdydz = det# %) d$)d$*d$

F'R("LAREA (A!R CE &E R G & !A!E A ELE(EN!"L" &E /'L"( !E!RAE&R" F'L'S N& C''R&'NA!ELE NA!"RALE &E /'L"( 02 N'&"R 312 GRA&E &E L BER!A!E N'&ALE1

ELE(EN!"L &E /'L"( !E!RAE&R"

LEGEA S S!E("L" GL'BAL- (A!R CEA &E R G & !A!E /EC!'R"L F'REL'R N'&ALE ALE S S!E("L" GL'BAL

(E!'&A F"NC L'R &E )ENAL .ARE

S!R"C!"RA GENERAL A )R'GRA(EL'R FE( LA ' ANAL . S!A! C L N AR


('&"L"L )R NC )AL
.odulul principal al unei aplica0ii ,E. %estioneaz1 resursele sistemului de calcul 7i comand1 utilizarea modulelor su+pro%ram specializate, func0ie de specificul analizei.

N!R'&"CEREA &A!EL'R
/e realizeaz1 citirea datelor necesare cu proceduri de "erificare preliminar1 a acestora. -a maAoritatea pro%ramelor actuale ,E. introducerea clasic1 a datelor pe +aza unui fi7ier tip te;t a fost 3nlocuit1 cu module de interfa01 C?D, facilit<nd mult opera0ia de %enerare a modelului ,E. pentru structura idealizat1. ?ceste module de C?D denumite 7i module de preprocesare, 3n maAoritatea cazurilor prezint1 7i facilitatea %ener1rii automate a modelului ,E. pe +aza modelului C?D. 8n cate%oria datelor de intrare pentru un pro%ram ,E. intr1 urm1toarele informa0ii9 modelul C?D +azat pe entit10i ca9 puncte, cur+e, suprafe0e, "olume: modelul ,E. +azat pe entit10i ca9 noduri, elemente finite, propriet10i %eometrice, propriet10i de material, sarcini e;terioare, condi0ii de mar%ine 7i tipul analizei. =+s. 2oate aplica0iile ,E. permit 7i introducerea direct1 a modulului ,E., elimin<nd etapa modului de interfa01 C?D.

(A!R CEA &E R G & !A!E /EC!'R"L F'REL'R GENERAL .A!E N'&ALE
?cest modul de calcul realizeaz1 determinarea matricelor de ri%iditate pentru fiecare element, transformarea din coordonate locale 3n coordonate %lo+ale 7i construirea matricei de ri%iditate a sistemului structurii idealizate. 2ot 3n acest modul se realizeaz1 reducerea 3nc1rc1rilor e;terne la noduri 7i o+0inerea "ectorului for0elor nodale %eneralizate.

RE.'L/AREA N"(ER C A LEG

S S!E("L" GL'BAL

?le%erea metodelor numerice pentru rezol"area sistemului al%e+ric liniar al le%ii sistemului %lo+al tre+uie s1 fie compati+il1 cu cerin0ele le%ate de tehnica pro%ram1rii, respecti" de resursele de calcul. ,actorul determinant la ale%erea unei metode numerice pentru rezol"area unui sistem al%e+ric liniar 3l reprezint1 necesarul de memorie pentru matricea sistemului, aceste metode put<nd fi 3mp1r0ite 3n dou1 cate%orii9 a$ metode directe de rezol"area a sistemelor al%e+rice liniare, +azate 3n principal pe procedura de triun%hiularizare Gauss 7i aplica+ile la pro+leme de dimensiuni mici 7i miAlocii: +$ metode indirecte de rezol"are a sistemelor al%e+rice liniare, +azate 3n principal pe metode iterati"e 7i care se utilizeaz1 la pro+leme de dimensiuni mari.

RE."L!A!ELE ANAL .E FE( LA N /EL &E ELE(EN! F N !


!rin rezol"area le%ii sistemului %lo+al se o+0in deplas1rile sistemului %lo+alB u& .C ,olosind matricele de transformare #%lo+al local$ 7i le%ea elementului finit, o+0inem starea de tensiuni 7i deforma0ii la ni"elul fiec1rui element al structurii idealizate. -a pro%ramele e;istente afi7area rezultatelor {u},{e},{} se realizeaz1 %rafic, folosind coduri de culoare, 3n cadrul modulurilor de postprocesare.