1. Particularitatile izvoarelor formale ale dreptului mediului; 1. Toate normele de dr mediului au caracter imperativ 2.

Unele din normele de dr mediului sunt norme tehnice care, prin includere a lor n diferite acte normative, produc efecte juridice 3. Sunt izvoare speciale tratatele i conveniile internaionale, sub dou condiii: a) om!nia s" fie parte#s" le fi ratificat $)s" fie n vi%oare la data invoc"rii lor

2. &auzele si efectele principale ale poluarii atmosferei Poluarea atmosferei n 1'(', la )eneva prima &onferin" *uropean" privind protecia mediului , la care s-au adoptat &onvenia i ezoluia privind poluarea atmosferic" i transfrontier" pe distane lun%i . - Convenia a definit poluarea atmosferei n %eneral + introducerea de c"tre om direct sau indirect de su$stante#ener%ie cu efecte nocive: periclitarea sntii omului, producerea de daune comorilor vii i ecosistemelor, limitarea eneficiilor mediului i a altro drepturi de folosire de drept a mediului! poluarea atmosferic" transfrontier" pe distane lun%i " acea poluare a c"rei surs" fizic" se afl" cuprins" total sau parial n limitele de jurisdicie ale unui stat, efectele produc!ndu,se ntr,o zon" supus" jurisdiciei altui stat, la o distan" la care nu e n %eneral posi$il s" se sta$ileasc" contri$uia sursei %eneratoare de emisii. Poluarea atmosferei t tratat n fcie de modul de folosire de c"tre om al acestui component al mediului. a. Privit #n calitatea sa de cadru %eneral al vieii, aerul e considerat poluat atunci c!nd concentraiile su$stanelor st"ine introduce accidental sau intenionat se situeaz" la un nivel care poate d"una vieii omului, florei i faunei. . Privit #n calitatea de materie prim" aerul e considerat poluat atunci c!nd altereaz" produsele sau erodeaz" construciile#instalaiile. $%. #n tursim, poluarea aerului nu e privit neaprat dpdv al alterrii sntii omului, ci poluarea #ntr-un mod #n care #l face mai puin a&rea il. Poluanii atmosferei Primari , emii direct din surse identificate sau identifica$ile .ecundari , re'ultai din com$inaia dintre ei, sau dintre un poluant i un factor de mediu. Principalele efecte(. /nc"lzirea %lo$al" datorat" cantit"ii uriae de de &02 provenit de la marile industrii raport U)$SC*: accelerarea topirii calotei de &+ea creterea nivelului mrilor i oceanelor ,cu (-(,- m.

/. .u$ierea pro%resiv" a stratului de ozon permite p"trunderea pe 1erra a unei cantit"i mai mari de raze ultraviolete care conduc la inmultirea ca'urilor de cancer de piele i cataracte oculare, in paralel cu scderea produciilor de cereale i a planctonului oceanelor. 0. Ploile acide - conin sulf i emanaii ale &a'elor de eapament si duc la distru&erea recoltelor1pdurilor i la #ncl'irea &lo al. 2. .mo%ul - este un amestec de vapori de ap" i poluani. - este de dou tipuri : smo%ul londonez 2reduc"tor) i smo%ul californian 2o3idant).

3. Principiul prevenirii riscurilor ecolo%ice si a producerii daunelor 4 principiul poluatorul plateste;

Principiile interne de $az" (. Principiul aciunii preventive ,*U3 (4-1/55-, art. 0, lit. c.. este fundamentat pe ideea c" activit"ile de prevenire a riscurilor ecolo%ice sunt mai puin costisitoare dec!t repararea daunelor ecolo%ice care, de cele mai multe ori, au caracter ireversi$il. 6plicarea acestui principiu este asi&urat, pe de o parte, prin re%lementarea unor m"suri cu caracter preventiv, iar, pe de alt parte, prin promovarea unor activit"i care s" conduc" la evitarea producerii unor consecine ne%ative asupra calit"ii mediului. n cadrul acestei activiti, un rol important revine impactului asupra mediului. Principiul activitii preventive se reali'ea' i prin aplicarea sectorial" a altui principiu, cel al utiliz"rii celor mai $une tehnici disponi$ile pentru activit"i care produc polu"ri semnificative. &ele mai $une tehnici disponi$ile se refer la stadiul de dezvoltare cel mai avansat i eficient nregistrat n evoluia unei activiti, care demonstreaz" posi$ilitatea practic" a tehnicilor specifice de a constitui referin" pentru sta$ilirea valorii,limit" de emisie n vederea prevenirii polu"rii.

/. Principiul poluatorul pltete ,art. 0, lit. e. din *U3 (4-1/55-. #n a'a cruia, prin *U3 781/559 a fost re%lementat" r"spunderea de mediu n scopul prevenirii i repar"rii prejudiciului adus mediului ,este vor a, de fapt, despre r"spunderea material" pentru mediu.. 6cest principiu are i o :ustificare economic: neefectuarea la timp a cheltuielilor pentru protecia mediului atra%e ulterior costuri mai ridicate care tre$uie acoperite . - 6cest princpiu a fost dezvoltat ca o metod" de alocare a costurilor, de meninere su$ control a polu"rii. - $l se poate aplica direct ca o ta3" de poluare sau ca o penalitate. - .u$ aspect %eneral, acest principiu este repre'entat de suportarea cheltuielilor le%ate de poluare, de autorul acesteia, iar su$ aspect particular, de e3ecutarea de c"tre ntreprinz"torul poluator a o$li%aiilor ce conver% spre evitarea i limitarea polu"rii.

- Principiul poate fi aplicat doar coro$orat cu principiul aciunii preventive, al reinerii poluanilor la surs" i al precauiilor n luarea deciziilor pentru a nu se a:un&e la consecina inadmisibil a considerrii c dac se efectueaz o plat se permite poluarea. - ;eclaraia Consiliului $uropei din (478 privind lupta #mpotriva polurii aerului afirm c toate cheltuielile privind prevenirea i reducerea polu"rii cad n sarcina autorului. - 6ceeai prevedere fi&urea' i #n principiile directoare ale relaiilor economice internaionale care intr su incidena politicilor de mediu adoptate de statele mem re ale *r&ani'aiei pentru Cooperare i ;e'voltare $conomic la /7 mai (49/. 5. Principiul participarii pu$licului la ela$orarera si aplicarea deciziilor de mediu4principiul interzicerii poluarii; 6) Principiul particip"rii pu$licului la ela$orarea i aplicarea deciziei de mediu prev'ut #n art. 3 lit. h) din 07) 1'8#2998 potrivit ;eclaraiei de la Stoc<+olm ,(49/., omul are dreptul la un mediu a c"rui calitate s",i permit" s" tr"iasc" n demnitate i $un"stare! acest drept include #n coninutul su i: dreptul de informare asupra politicilor i proiectelor ce pot avea consecine ne%ative asupra mediului dreptul de a participa la procesele prin care se adopt" decizii privitoare la mediu i dreptul de a dispune de mijloacele juridice adecvate pentru repararea prejudiciilor suferite ca urmare a nerespectrii &araniilor le&ale acest principiu este prev"zut n documentele &onferinei 0:7 pentru mediu i dezvoltare de la io 21''2) i 6%enda ;;<, precum i #n ma:oritatea tratatelor i conveniilor cu inciden #n domeniul proteciei mediului #n cadrul Conferinei de la 6ar+us =un mediu pentru $uropa= ,(448., a fost adoptat &onvenia privind accesul la informaie, participarea pu$licului la luarea deciziei i accesul la justiie n pro$lemele de mediu, ratificat de >*? prin @e&ea 871/555! aceast Convenie %aranteaz" dreptul oric"rei persoane de a solicita o informaie de mediu, f"r" s" declare un anumit interes ! Convenia prevede situaiile n care poate fi refuzat" solicitarea unei informaii de mediuo autoritatea pu$lic" nu deine informaia solicitat" o solicitarea este v"dit nerezona$il" sau este formulat" ntr,o manier" prea %eneral" o cererea privind documentele n curs de ela$orare sau sistemul de comunicaii interne ale autorit"ilor pu$lice, atunci cnd o astfel de excepie este prevzut de legislaia naional sau de practica obinuit, luAndu-se #n considerare interesul pu lic #n ca'ul unei asemenea de'vluiri, dac" dezv"luirea ar afecta:

confidenialitatea procedurilor autorit"ilor pu$lice relaiile internaionale si%urana naional" securitatea pu$lic" cursul justiiei confidenialitatea informaiilor comerciale i industriale dreptul de proprietate intelectual" confidenialitatea unor date cu caracter personal

refuzul tre$uie s" fie f"cut n scris, dac cererea de informaii a fost formulat" n scris, ori dac" solicitantul cere acest lucru

refu'ul solicitrii tre$uie motivat i s" conin" informaii cu privire la procedura de recurs! rspunsul cuprin'And refu'ul solicitrii tre$uie dat c!t mai cur!nd posi$il, f"r" a se dep"i 1 lun" , cu e%cepia situaiei n care comple3itatea informaiei justific" prelun%irea aceste perioade p!n" la 2 luni de la data naint"rii cererii n cadrul legislaiei naionale, fiecare parte la Convenie se oblig s asigure pentru orice persoan care consider c solicitarea i-a fost ignorat, greit refuzat, sau care consider c a primit un rspuns neadecvat, dreptul de a avea acces la o procedur" de recurs n faa unei instane de judecat" ori a unui alt or%anism independent i imparial, prev"zut de le%e statul va lua msuri ca respectiva persoan s ai acces i la o procedur" de fond, nefiind e%clus nici posi$ilitatea unei proceduri preala$ile de recurs, n faa unei autorit"i administrative n 0=, cadrul le%al pentru ela orarea i aplicarea deci'iei de mediu este dat, #n afar de Convenia de la 6ar+us, i de Constituia >*? *U3 (4-1/55B3 8981/55- privind accesul pu licului la informaia de mediu @e&ea -221/55( privind accesul la informaiile de interes pu lic @e&ea --21/552 privind C6 amd

&onstituia 0= prevede dreptul la un mediu sntos ,art. 0-., dreptul la ocrotirea sntii ,02., accesul la :ustiie ,/(., dreptul la informaie ,0(., dreptul de asociere ,25. i dreptul de petiionare ,-(. 07) 1'8#2998 prevede #n art. - c statul recunoate oric"rei persoane dreptul la un mediu s"n"tos i echili$rat ecolo%ic, %arant!nd n acest scop accesul la informaie cu respectarea condiiilor de confidenialitate prev'ute de le&e dreptul de asociere n or%anizaii pentru protecia mediului

dreptul de a fi consultat n procesul de luare a deciziilor privind de'voltarea politicii i le&islaiei de mediu, emiterea actelor de re&lementare #n domeniu, ela orarea planurilor i pro&ramelor dreptul de a se adresa , direct sau prin intermediul or&ani'aiilor pentru protecia mediului , autorit"ilor administrative i judec"toreti, indiferent dac s-a produs sau nu un pre:udiciu, precum i dreptul la desp"%u$iri pentru prejudiciul suferit

dispo'iiile le&ale menionate se completea' cu numeroase alte prevederi privind ela orarea i aplicarea deci'iei de mediu >) Principiul interzicerii polu"rii inter'icerea polurii repre'int o pro lem de ma%im importan, ce necesit" o cooperare susinut" ntre toate statele, n vederea prevenirii i limit"rii prejudiciilor aduse mediului limitarea i stoparea efectelor polurii mediului a fcut o iectul preocuprilor &onferinei de la .toc?holm 21'(2), care a ela orat i a recomandat statelor o serie de instrumente #n acest scop! astfel pentru situaiile #n care su stanele periculoase nu pot fi asimilate de mediu s-a recomandat m"sura interdiciei activit"ii %eneratoare de poluare iar pentru alte situaii mai puin &rave, s-a recomandat instituirea anumitor restricii care pot m$r"ca fie forma licenelor sau a permiselor, fie pe cea a autorizaiilor tot #n cadrul Conferinei de la Stoc<+olm, s-a propus i un sistem de mijloace stimulative , constAnd #n acordarea unor mprumuturi favora$ile, a unor avantaje fiscale, iar #n literatura de specialitate s-a vor it despre eficacitatea sanciunilor #n domeniul atenurii sau #mpiedicrii polurii un rol #nsemnat #n evitarea polurii revine sistemelor de suprave%here i evideniere a schim$"rilor intervenite n calitatea factorilor de mediu #n acest sens menionm .istemul )lo$al de =onitorin% al =/ ,creat #n (49/. #n cadrul Conferinei *)U de la Stoc<+olm, ca parte inte&rant a pro&ramului =* servarea planetei= #n cadrul &onsf"tuirii inter%uvernamentale de la :airo$i 21'(5) convocat de Pro&ramul *)U pentru ?, au fost formulate principiile i scopurile .istemului )lo$al de =onitorin% al =/ , propunAndu-se urmtoarele domenii de aplicare a monitori'rii: controlul continuu al polu"rii de fond a atmosferei , precum i #n 'onele ur ane i centrele industriale! controlul continuu al polu"rii marilor i oceanelor! controlul continuu al %radului de poluare a solurilor

se pune accentul pe o$li%aia statelor de a lua m"suri adecvate pentru evitarea polu"rii 8. &lasificarea apelor; .u$ aspectul administrarii lor

6pe internationale " cele cu privire la care statul nostru este riveran cu ale state , cele care intra sau trec prin %ranitele tarii sau cele cu privire la care interesele unor state straine au fost recunoscute prin tratate si conventii internationale

6pe maritime teritoriale + cele cuprinse in portiunea dintre tarmul t.n. spre lar%, a caror intindere si delimitare sunt sta$ilite prin le%e - (/ mile marine

6pe nationale " fluviile, raurile, canalurile, apele navi%a$ile interioare, precum si apele raurilor si fluviilor de frontiera de la malul roman pana la linia de frontiera sta$ilita prin tratate si conventii internationale

@upa asezarea lor 6pe de suprafata ,care pot fi de interes &eneral sau de interes local. 6pe su$terane

@upa destinatia economica concreta 6pe de folosinta %enerala 6pe destinate a%riculturii ,in special iri&atii. 6pe cu destinatie speciala ,folosite pt navi&atie, producerea ener&iei electrice, pescuit. - raporturile juridice care se nasc, modifica sau se stin% in le%atura cu folosinta apei difera astfel :

6tunci cand apa este destinata nevoilor populatiei apa apare dupa criteriile economiei politice ca o$iect de consumatie individual raporturile :uridice sunt asemanatoare celor din contr de vanzare, cumparare, fie celor din contractul de furnizare

Cand apa este folosita in a%ricultura, ea apare ca o$iect al muncii rap :uridice sunt asemanatoare celor din contr de cesiune sau de vanzare,cumparare

Cand apa are o destinatie speciala, ea apare dupa criteriul economiei politice ca mijloc de productie raporturile :uridice sunt asemanatoare fie celor din contr de comodat ,cand folos apei se face &ratuit., fie din contr de vanzare,cumparare

@pdv al pescuitului si al protectiei fondului piscicol

- apele nationale si maritime interne sunt &rupate pe a'ine piscicole, care pot fi :

 naturale artificiale ,amena:ate de om.

A. 6dministarea si folosinta apelor in omania; - 1oate apele din domeniul pu$lic sunt n administrarea 6dministraiei :aionale 6pele administrare #ncredinat, #n condiiile le&ii, de ctre ?inisterul ?ediului i ;e'voltrii ;ura ile. - 6dministrarea a'inelor +idro&rafice naionale se face la nivelul districtelor de $azin de c"tre direciile de ap" ale 6:6 ,6dministraiei )aionale 6pele >omAne.. - 6pele din teritoriul >e'ervaiei Ciosferei ;elta ;unrii sunt date #n administrarea 6dministraiei ezervaiei. Bolosina apelor poate fiD: (. folosin" li$er" pentru nevoi de $"ut, ad"pat, sc"ldat i nevoi %ospod"reti pentru care nu se utilizeaz" instalaii de capacitate mare! /. folosin" autorizat" pentru producerea ener%iei electrice, pescuit, navi%aie, iri%aie, alimentare cu ap" pota$il" i industrial", etc. Prioriti n legtur cu folosina apei. 6u prioritate: 1) asi%urarea apei necesare populaiei; 2) alimentarea cu ap" pentru animale; 3) refacerea rezervei de ap" dup" incendii; 5) de$itele necesare meninerii echili$rului ecolo%ic al ha$itatelor acvatice. Ce%ea chiar interzice restr!n%erea utiliz"rii apei pota$ile pentru populaie n folosul altor activit"i. n folosirea apei se pot aplica i unele restricii temporare atunci cnd, din cauza secetei sau a altor calamiti naturale nu pot fi asigurate debitele pentru toi utilizatorii. 6ceste restricii se sta$ilesc prin planuri speciale ela$orate de direciile de ape dup" consultarea utilizatorilor autorizai i cu avizul 6dministraiei :aionale 6pele om!ne. n le&tur cu folosirea apei e%ist i o serie de servitui. 6stfel, #n art. /7 din le&ea apelor este instituit o servitute natural" pentru dein"torii terenurilor din aval care sunt o$li%ai s" primeasc" apele ce se scur% n mod natural de pe terenurile situate n amonte. - n art. /8 sunt re&lementate servitui le%ale, permanente, pe care sunt o$li%ate s" le acorde riveranilor, f"r" a percepe ta3e, n zonele sta$ilite de comun acord cu 6dministraia :aional" 6pele om!ne, pentru1) trecerea sau circulaia personalului cu atri$uii de serviciu n %ospod"rirea apelor; /. amplasarea, #n al ie i pe maluri, de $orne, repere sau alte instalaii necesare unor studii privind re%imul apelor. om!ne ,

0. transportul i depozitarea temporar" a materialelor i utilajelor pentru intervenii operative privind aprarea #mpotriva inundaiilor! 2. transportul i depozitarea temporar" de materiale, utilaje, precum i circulaia acestora i a personalului, n cazul e3ecut"rii de lucr"ri de ntreinere , reparaii, precum i pomp"ri e3perimentale n cazul forajelor hidro%eolo%ice . - .unt scutite de servitui permanente cl"dirile, curile, %r"dinile aferente locuinelor, monumentele publice, cimitirele i bisericile, precum i parcurile declarate monumente ale naturii. - n ca'ul lucrrilor menionate, dac" aceste lucr"ri au fost a$andonate cel puin 3 ani servitutea se stin%e. Pentru efectuarea unor lucrri #n cursuri i pe al ii pot fi e3propriate cu desp&u iri sau ocupate temporar terenuri i cldiri #n condiiile le&ii. - Pentru e%ploatarea apelor de suprafa i su terane, a materialelor din al ii, etc. =inisterul =ediului i @ezvolt"rii @ura$ile poate concesiona sau nchiria p"ri din domeniul pu$lic al apelor.

(. Protectia apelor; Sediul materiei: C 19(#1''A, le%ea apelor. Conform acesteia, conservarea i protecia tuturor resurselor de ap" are la $az"1) principiul precauiei; 2) principiul prevenirii; 3) principiul evit"rii daunelor la surs"; 5) principiul Dpoluatorul pl"teteE. Protecia :uridic a apelor se reali'ea' su aspect cantitativ i calitativ. Pentru protecia cantitativ" a resurselor de ap utili'atorii sunt o li&ai: s" economiseasca apa prin recirculare, s" asi%ure ntreinerea i repararea instalaiilor proprii , s" foloseasc" cele mai $une tehnici disponi$ile care permit utilizarea unor cantitati mai mici de apa, sa ia masuri de reducere a pierderile din retelele de distri utie etc.

- n acelai scop 6dministraia )aional 6pele >omAne poate limita sau suspenda provizoriu folosirea unor surse de ap" prin folosirea :udicioas pentru a face fa unui pericol, consecinelor unor accidente, secetei sau inundaiilor. n scopul proteciei calitative a resurselor de ap le%ea interzice poluarea n orice modalitate a acestora. :ormele de calitate a apei sunt apro ate prin hot"r!re de %uvern la propunerea autorit"ilor pu$lice centrale din domeniu2==@@). Pentru protecia calitativ utili'atorii sunt o li&ai s adopte tehnolo%ii de producie cu consumuri mici, s" asi%ure ntreinerea i e3ploatarea instalaiilor proprii, etc. .

Cimitele de descarcare a poluantilor in cursurile de apa sunt limite ma3ime fiind interzisa depasirea lor. - Pt prevenirea polu"rilor accidentale si diminuarea efectelor lor , 6dministraia )aional 6pele >omAne prin direciile de ap ela$oreaza unor planuri adaptate condiiilor specifice fiec"rui $azin hidro%rafic si in functie de natura su$stantelor poluante. - En a'a acestor planuri, titularii de folosinta autorizata a apelor ela$oreaza planul propriu. - Persoanele fizice i persoanele juridice care au suferit daune ca urmare a unei poluri accidentale au dreptul la desp"%u$iri de la persoana vinovat" n condiiile prev"zute de le%e. - Poluarea intenionat" se pedepsete. @e&ea instituie o serie de interdicii precum: (. darea n funciune sau dezvoltarea ansam$lurilor de locuit f"r" dotarea corespunz"toare pentru evacuarea apelor u'ate i punerea concomitent #n funciune a reelelor i staiilor de epurare i canali'are! /. sunt inter'ise aruncarea sau introducerea n orice mod #n al iile cursurilor de ap #n cuvetele locuite i #n ?area )ea&r, precum si depozitarea pe malurile acestora a su$stanelor i deeurilor de orice fel; 0. se inter'ice sp"larea autovehiculelor n cursurile de ap"! se inter'ice evacuarea apelor uzate neepurate n apele de suprafa",lacuri naturale sau de acumulare pentru prote:area surselor de ap pota il F. Particularitatile poluarii marilor si oceanelor; Particularit"ile polu"rii privesc / coordonate : a) natura i modul de aciune al poluanilor 7nii poluani i conserv" compoziia chimic" timp de decenii, #n timp ce alii se transform i devin inofensivi #n cAteva 'ile sau ore. 7nii into3ic" flora i fauna prin simplul contact cu ele , alii se a&lomerea' #n corpul vieii marine, re'ultAnd specii noi, care le devorea' pe altele. $) locurile unde se produce ="rile i oceanele nu sunt un spaiu omo&en, masele de ap fiind deplasate de cureni, iar flora i fauna fiind concentrate #n anumite spaii. Cei mai nocivi poluani sunt su stanele radioactive, petrolul, +idrocar urile, pesticidele i deter&enii. &ate%oriile de norme juridice privind protectia marii teritoriale si a apelor maritime interne; n acest domeniu, e%ist dou cate&orii de re&lementri: a) re%lement"ri naionale

$) re%lement"ri internaionale, care pot fi : cu caracter %lo$al sau universal, cele obligatorii pentru toate statele cu caracter re%ional, cele obligatorii doar pentru statele riverane

;in practic, mai ales din cea privind protecia mrii teritoriale, se desprind urmtorii numitori comuni privind cate%oriile de norme e3istente: un &rup de norme care re%lementeaz" operaiunea de amestecare a petrolului cu apa , #n situaii de curire a navelor i restriciile n operaiunile de desc"rcare i transferare a hidrocar$urile din navele petroliere norme care sta$ilesc zone prohi$itive n operaiunile de desc"rcare i transferare de produse poluante de la nav la nav sau la uscat norme care re&lementea' dreptul de inspectare a navelor $"nuite a prejudicia mediul marin , acest drept fiind recunoscut or&anelor statului riveran #n spaiul marin supus :urisdiciei sale i este re&lementat i ca o o$li%aie de a reclama nava tuturor celorlalte nave n marea li$er" norme privind pescuitul i protecia resurselor vii ale m"rii e%lementari nationale in le%atura cu protectia mediului marin 2C.1(#'94&onventia de la >ucuresti, 1''2); >e&lementarea-cadru #n materie o repre'int le%ea 1(#1''9, privind re%imul juridic al apelor maritime interioare, al m"rii teritoriale, zonei conti%ue i zonei economice e3clusive a om!niei. @e&ea e%plic aceste noiuni astfel: Dape maritime interioareE sunt apele dintre "rm i liniile de $az" , acestea din urma repre'entAnd liniile celui mai mare reflu% de-a lun&ul rmului sau cele care unesc punctele cele mai avansate ale rmului spre lar&, acolo unde nu e%ist reflu% D marea teritorialaE repre'int marea adiacent" apelor maritime interioare, p!n" la 12 mile marine de la acestea Dzona conti%u"E este cea adiacent" m"rii teritoriale, ntinz!ndu,se spre lar% 25 de mile marine de la marea teritorial" Dzona economic" e3clusiv"E este cea situat" dincolo de limitele apelor m"rilor teritoriale, adiacent lor, unde om!nia i e3ercit" drepturile suverane i jurisdicia asupra resurselor naturale ale solului i su$solului i efectueaz" operaiuni de prevenire i control al traficului ilicit de frontier", al com$aterii introducerii dro%urilor i a nc"lc"rilor le%ilor fiscale, vamale i sanitare. - @e&ea (9 #mputernicete or%anele rom!ne competente: s" sta$ileasc" norme i s" ia m"suri pentru protecia i conservarea mediului marin i

s" asi%ure respectarea aplic"rii lor n porturi, n apele maritime interioare, marea teritorial, zona contigua i n zona economic e clusiv a !om"niei.

- Conform aceleiai le&i, este interzis" orice fel de poluare a m"rii teritoriale, apelor maritime interioare i a zonei economice e3clusive, precum i a atmosferei de deasupra acestora, prin orice mod sau mijloace. - CAnd o nav comercial este nuit c a fcut deversri de su stane poluante #n aceste 'one, or%anele rom!neti au dreptul s": cear" navei e3plicaii privind faptele ce i se imput inspecteze nava cAnd oferirea de e%plicaii este refu'at sau acestea sunt vdit mincinoase acioneze n justiie conform le%ii rom!ne , cAnd elementele de pro o :ustific ordone, cu respectarea normelor internaionale, reinerea navei i arestarea echipajului

- ;ac e%ist dove'i evidente c nava a #nclcat le&ea romAn sau conveniile internaionale #n materie, or%anele rom!ne competente o pot urm"ri i dincolo de marea teritorial" i pot lua aceleai m"suri. - ;ac se produce o coliziune de nave, o euare sau orice alt avarie maritim , iar aciunile #ntreprinse pot avea consecine duntoare asupra mrii , or%anele rom!ne au dreptul s" ia orice m"suri considerate necesare pentru reducerea prejudiciului i diminuarea polu"rii. - Pentru imersarea deeurilor n marea teritorial" , este necesar acordul preala$il al or%anelor competente, care tre uie solicitat i acordat cu minim 58 de zile nainte de imersare. - Conform le&ii, este interzis" intrarea n marea teritorial" a navelor care au la $ord arme nucleare, chimice sau alte arme de distru%ere n mas", sau care transport" m"rfuri sau produse interzise de le%ea rom!n". Ce%ea mai prevede i alte interdicii privind de$arcarea sau m$arcarea de te#nic militar, de submarine sau aparate de cercetare subacvatic fr aprobare de$arcarea sau m$arcare de mrfuri stupefiante, de bani sau persoane contrar legii rom"ne orice activitate de pescuit f"r" apro$are navele str"ine care transport" su$stane radioactive sau alte su$stane periculoase pot trece prin marea teritorial doar cu apro$are, iar aceasta tre$uie data cu 39 de zile nainte de intrare privind bogiile solului i subsolului din zona economic , asupra acestora, statul are drepturi suverane, #n acord cu principiile internaionale * alt re&lementare naional #n materie o repre'int &onvenia de la >ucureti din 1''3 privind protejarea apelor ="rii :e%re mpotriva polu"rii. ,convenia va fi predat ulterior, dar tre uie scris despre ea la acest su iect.. '. >ucuresti,1''2 D&onventia privind protectia =arii :e%re impotriva poluariiE - Conventia face parte din cate%oria masurilor internationale, ?area )ea&ra avand le&atura cu ?area ?editerana prin Stramtoarea Cosfor si cu ?area ?armara si ?area $&ee prin Stramtoarea ;ardanele

-partile au avut in vedere particularitatile =arii :e%re : este o mare aproape inchisa este un $azin colector al unei vaste retele hidrolo%ice,rauri si fluvii. se caracteri'ea'a prin stratificarea apelor sale de adancime si prin sensi$ilitatea deose$ita a florei si faunei la sc+im area de temperatura si de compo'itie a apei -&onventia se aplica la =area :ea%ra propriu,zisa , avand ca limita, in sud, pentru scopurile care se urmaresc, linia care uneste Capul Fela&a si Capul ;alGan, referitor la ?area )ea&ra inclu'and marea teritoriala si 'ona economica e%clusiva a fiecarei parti din ?area )ea&ra. H $lemente de superioritate al Conventiei de la Cucuresti E. da cea mai ampla definitie a poluarii mediului marin al ?arii )e&re, si anume: introducerea de catre om, direct sau indirect, de su stante sau ener&ie in mediul marin, indus in estuare, care are sau poate avea asemenea consecinte daunatoare cum sunt: -vatamarea resurselor vii si a vietii marine -pericole pentru sanatatea omului -o stacole pentru activitatile pe mare , inclusiv pescuitul. -alte folosinte le&itime ale marii si deteriorarea conditiilor de a&rement -fiecare parte de la conventie se o li&a sa tina seama de efectele ne&ative ale poluarii dinauntrul apelor sale teritoriale asupra mediului marin al ?arii )e&re in care ea isi e%ercita suveranitatea si :urisdictia, fara insa a aduce atin&ere normelor de drept international. EE.conventia se refera la poluarea din orice surse, si nu numai cu su stante e%pres preva'ute, ci si cu materiale considerate periculoase Pentru aplicarea prevederilor conventiei, au fost semnate 3 protocoale, care fac parte inte%ranta din conventie 6. Primul protocol se refera la protejarea mediului marin al =arii :e%re din surse de pe uscat ,descarcarile de su stante poluante din surse aflate in teritoriul statelor parti. C. 6l doilea protocol se refera la poluarea mediului marin al =arii :e%re prin descarcare - Iara sa se foloseasca te+nica listelor, se prevede ca su$stantele deose$it de nocive nu pot fi descarcate in =area :ea%ra decat de la caz la caz, si in baza unui permis special emis de o autoritate nationala competenta -toate celelalte su$stante pot fi descarcate in =area :ea%ra in baza unui permis general emis de aceeasi autoritate nationala competenta - Protocolul nu se aplica atunci cand securitatea vietii pe mare, a navei sau aeronavei sunt amenintate de distru%erea completa, pierdere totala, sau e3ista pericol pentru viata umana si e sin%ura modalitate de inlaturare a pericolului, e3istand toate posi$ilitatile ca daunele realizate prin descarcare sa fie mai mici decat daca s,ar fi procedat altfel C. 6l treilea protocol se refera la cooperarea privind com$aterea poluarii cu petrol si cu alte su$stante nocive ptr mediul marin in situatii de ur%enta. $l cuprinde, in principal, o$li%atiile asumate de parti in

cazul producerii mareei ne%re. $ooperarea partilor imbraca o paleta foarte larga : cercetarea stiintifica, ela$orarea de pro%rame comune, schim$ de date, acordarea de asistenta tehnica. Pentru a sta ili prioritatile care au decurs din aceasta conventie in 1''3 au avut loc 2 reuniuni ale partilor ,*dessa, (440. -aprilie , s-a adoptat @eclaratia =inisteriala asupra Protejarii =ediului =arin al =arii :e%re -iunie , s-a adoptat un plan intitulat Pro%ramul pentru =ediu al =arii :e%re su$ auspiciul >ancii =ondiale '. &irculatia terenurilor din ffn; Potrivit art. 02 ,(. din Codul silvic:

terenurile forestiere proprietate pu$lic" a statului nu pot face o$iectul constituirii dreptului de proprietate sau al unui dezmem$r"m!nt al acestuia. ;in economia te%tului re'ult c celelalte terenuri forestiere:

proprietate pu lic i privat a unitilor adminsitrativ teritoriale i proprietate privat a persoanelor fi'ice i :uridice ,indivduale sau asociate. sunt n circuitul civil i ca urmare pot fi do Adite sau #nstrinate prin oricare din modalitile prev'ute de Codul civil, cu respectarea Codului silvic i a le&islaiei completatoare. Codul silvic sta ilete 2 principii n le%"tur" cu circulaia terenurilor din fondul forestier: <. <<. proprietatea forestier" nu poate fi divizat" su$ limita de 1 ha este interzis" reducerea suprafeei fondului forestier naional.

n ca'ul #n care prin desc+idere unei succesiuni, din cau'a numrului de motenitori se creea' posi ilitatea divi'rii proprietii forestiere su limita de ( +a, se constituie motenirea n favoarea unuia sau unor motenitori la nivelul minim de % #a cu plate unei sulte de c"tre cel#cei n favoarea c"rora s,a constituit mostenirea . este permis reducerea fondului forestier naional prin scoatere definitiv a terenului forestier pentru realizarea o$iectivelor de interes naional declarate conform le%ii de utilitate pu$lic". Solicitantul terenului pentru amplasarea acestor o iective poate s opte'e la cerere s" compenseze suprafaa de terenuri ocupat cu terenuri echivalente ca suprafa" i $onitate. Compensarea se reali'ea' #n echivalen" valoric" #n condiiile #n care suprafaa terenului dat n compensare nu este mai mic dect suprafaa terenului care este scoas definitiv din fondul forestier.

Ir reducerea suprafeei fondului forestier, cu condiia compens"rii i cu plata anticipat" a o$li%aiilor $"neti, pot fi scoase defitinitv din fondul forestier naional terenurile necesare reali'rii sau e%tinderii o$iectivelor e3pres prev"zute n art. 3( 21) din &odul silvic i anume: (. cele necesare e3ploat"rii resurselor minerale ,cr uni, a&re&ate minerale. /. cele necesare unor structuri de primire turistic", unit"ilor administrativ teritoriale, unit"ilor de cultur", o$iectivelor sociale, sportive i medicale, construciilor hidrotehnice de interes local i surse de ap" pota$il" 0. cele necesare unor locuine sau case de vacant", dar numai din fondul forestier proprietate privat 2. pentru o$iectivele instalate n fondul forestier nainte de 1 ianuarie 1''9 cuprinse #n amena:amentele silvice #n vi&oare la acea perioad #n cate&oria Jocupaii i liti&ii=.

6mplasarea tuturor acestor o iective se poate face cu #ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor condiii: a. construcia i teritoriul pe care se amplasea' sunt proprietatea aceleiasi persoane . suprafaa ma3im" care face o iectul scoaterii definitive din fondul forestier inclu'And construcia, accesul i #mpre:muirea este de ma3 8G din suprafaa forestier", dar nu mai mare de 299 m.p. Compensarea se reali'ea' fi'ic cu un teren care are de 8 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naional iar suprafaa terenului dat #n compensare nu poate fi mai mic" dec!t de 3 ori suprafaa terenului care face o iectul scoaterii definitive din fondul forestier. Terenurile cu care se reali'ea' compensarea tre uie s fie numai din afara fondului forestier naional, dar limitrofe acestuia i apte de a fi mp"durite . Compensarea nu se poate reali'a cu terenuri situate n zona alpin i sublpin i nici cu terenuri limitrofe perdelelor forestiere de protecie. Terenurile primite #n compensare ca efect al su ro&aiei reale cu titlu particular do$!ndete acelai re%im juridic cu terenurile pe care le nlocuiesc. *cuparea temporar de terenuri din fondul forestier este permis numai pe o perioad" determinat" de timp pentru reali'area unor o iective de interes naional declarate de utilitate pu lic i a o iectivelor e%pres preva'ute de Codul silvic cu plata anticipat" a o$li%aiilor $"neti de ctre eneficiarul apro rii de scoatere temporar a terenului din fondul forestier naional. Scoaterea temporar se poate face pe o perioad" de ma3im 19 ani. *cuparea temporar se apro de: a. conductorul autoritii pu lice centrale care rspunde de silvicultur , ministrul. pentru suprafeele de pAn la (5 +a . )uvern pentru suprafeele de peste (5 +a.

Iondul forestier proprietate pu lic a statului nu poate fi concesionat cu e3cepia terenurilor aferente activelor vndute de Regia aional a !durilor Romsilva . @e&ea prevede c pentru lichidarea enclavelor i corectarea perimetrului p"durilor, administratorul p"durilor proprietate pu$lic" a statului 2 :P ) poate face sc#imburi i&sau cumprri de terenuri n numele statului pe $az" de acte autentice. / modalit de lic+idare a enclavelor si corectarea perim padurilor: (. Sc+im ul /. Cumpararea de terenuri in numele statului pe a'a de acte autentice 1).&H<=>7C

n situaia #n care unul din terenuri este proprietate pu lic a statului, sc+im ul tre uie s #ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: s conduc la eliminarea de enclave din fondul forestier naional proprietate pu lic s determine comasarea terenurilor forestiere proprietate pu lic a statului s asi%ure majorarea suprafeelor mp"durite din zonele deficitare de p"duri

Sc+im ul se iniia' de administratorul p"durilor proprietate pu$lic" a statului , se poate reali'a doar n cadrul aceluiai jude i se apro prin ordin al autorit"ii pu$lice centrale. 2)&7=P6 6 *6 * alt modalitate este cea a v!nz"rii de terenuri din forndul forestier.

n ceea ce privete proprietatea privat" a personanelor fizice i juridice , se menine dreptul de preemiune al statului la cumprarea de pduri ce constuie enclave #n fondul forestier proprietate pu lic a statului. n acest scop, vAn'torul e o$li%at s" ntiineze n scris adminstratorul p"durilor proprietate pu$lic" a statului, statul put!nd s",i e3ercite dreptul de preemiune n termen de 39 de zile. ;ac #n acest termen, administratorul pdurilor nu-i e%ercit acest drept, vAn'area eeste li er. ;ac vAn'torul nu #i #ndeplinete o li&aia de a anuna administratorul de intenia sa, atunci contractul de v!nzare,comp"rare este lovit de nulitate a$solut" . @reptul de preemiune este un drept patrimonial de natur" le%al", recunoscut statului #n calitatea sa de persona :uridic titular a fondului forestier proprietate pu lic.. ?6;> prin >)P> poate cump"ra terenuri de%radate proprietate privat" inapte pentru folosin" a%ricol" #n vederea ameliorrii prin #mpdurire prin constituirea lor #n perimetre de ameliorare. Statul mai poate do Andi #n proprietate terenuri cu destinaie forestier i prin donaii.

11. *)<=7C I7 <@<& 6C *J* K61<*< ><0.B* *< @*C16 @7:6 <<. DCrearea >e'ervaiei Ciosferei J;elta ;unrii= este re'ultatul lansrii de ctre U)$SC* in anul (49( a pro&ramului *mul si )atura. 6ctivitatea >e'ervaiei Ciosferei ;elta ;unrii se desfasoara in temeiul @e&ii nr8/1(440 privind constituirea >e'ervaiei si a statutului propriu.

D>e'ervaia este #nscrisa pe lista Patrimoniului natural mondial , U)$SC*, (44( si este declarata ca 'ona umeda de importanta internaionala , ca +a itat pentru pasrile acvatice ,Convenia de la >amsar, (49(. D>e'ervaia Ciosferei ;elta ;unrii are o suprafaa de -855<mK , din care ;elta ;unrii propriu 'isa are o suprafaa de 2(98<mK din care cea mai mare parte ,0227<mK, pe teritoriul >omAniei si ,8/L. , restul de 90/ <mKin Ucraina. D6re peste 255 de lacuri de diferite mrimi cu cea mai compacta si #ntinsa 'ona de stufri din lume , are 05 de tipuri de ecosisteme si peste -055 de specii de flora si fauna. , &onform art.2 din Ce%ea nrF2#1''3 prin rezervaie a $iosferei se nele%e- Dzona %eo%rafica cu suprafee de uscat si de ape , in care e3ista elemente si formaiuni fizico,%eo%rafice , specii de plante si de animale care ii confer" o importanta $io%eo%rafica , ecolo%ica si estetica deose$ita, cu valoare de patrimoniu natural naional si universal , fiind supusa unui re%im special de administrare in scopul proteciei si conserv"rii acesteia prin dezvoltarea aez"rilor umane si or%anizarea activit"ilor economice in corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic si a resurselor sale naturaleE. ->e'ervatia iosfera ;elta ;unrii cuprinde :- ;elta ;unrii - Comple%ul la&unar >a'elm-Sinoe-;unarea maritima pana la cotul Pisicii , sectorul Esaccea Tulcea cu 'ona inunda ila , saraturile ?uri&+iol-Plopu si litoralul ? )e&re de la raul C+ilia pana la Capul ?idia, inclusiv marea teritoriala pana la i'o ata de /5m, in vest podiul ;o ro&ei cu 'onele umede si palustre este #ntinsa pe teritoriul :udeelor Tulcea , Constanta , 3alai , suprafeele terestre si acvatice inclusiv terenurile aflate permanent su$ ape, e3istente in perimetrul ezervaiei , mpreuna cu resursele naturale pe care le %enereaz" constituie patrimoniul natural al domeniul pu$lic de interes naional. ;e la aceste prevederi fac e%cepie: - terenurile din perimetrul >e'ervaiei care sunt proprietatea privata a persoanelor fi'ice, cele care sunt in proprietate pu lica sau privata a unit-teritorial administrative, terenurile ocupate de amena:rile a&ricole si piscicole care sunt adm de CM Tulcea. DNonarea re'ervaiei si desfurarea diferitelor activitati . este delimitat de trei cate&orii de 'one: a)Jonele cu re%im de protecie inte%rala ., se sta ilesc prin B3 la propunerea consilierului tiinific al adm re'ervaiei , cu avi'ul 6cademiei >omane si al ?inisterului ?ediului si ;e'voltrii ;ura ile si cuprind: - formaiuni fi'ice si iolo&ice care au valoare universala e%cepionala dpdv tiinific sau estetic, +a itatele speciilor de animale si ve&etale ameninate care au valoare universala e%cepionala dpdv tiinific sau al conservrii lor, siturile naturale care au valoare e%cepionala dpdv tiinific , istoric, estetic sau conservativ, aceste 'one se afla in administrarea directa a 6dministraie >e'ervaiei Ciosfera ;elta ;unrii, in aceste 'one se pot desfura activitati care au urmtoarele o iective:- cercetarea evoluiei 'onei, meninerea si conservarea calitilor acesteia, monitori'area principalilor parametri ce definesc starea de evoluie , cercetarea iolo&ica a 'onei , reali'area actiunilor de pa'a si control asupra 'onei. $)Jonele tampon , cuprind suprafee de teren sau ape care #ncon:oar 'onele cu re&im de protecie inte&rala, au acelai re&im ca cel al 'onelor pe care le prote:ea'. om!niei si face parte din

c)Jonele economice,sunt constituite din suprafee ale >e'ervaiei ramase dup delimitarea celor doua 'one menionate mai sus, in aceste 'one in a'a acordurilor , autori'aiilor de mediu si a permiselor emise de 6dm >e'ervaiei , se pot desfura activitati economico-sociale tradiionale, turism si alte activitati specifice. DPt. refacerea anumitor poriuni din 'onele tampon si 'onele economice se pot constitui 'one de reconstrucie ecolo&ica in care se pot e%ecuta lucrri de renaturare. DConcesionarea valorificrii resurselor piscicole din 'onele aparinAnd domeniului pu lic de interes naional se face prin licitaie pu lica. DPopulaia cu domiciliul in perimetrul re'ervaiei poate recolta &ratuit / tone de stuf si papura pt. nevoi &ospodreti, poate pescui fara ta%e cu mi:loace proprii tradiionale , o cantitate de peste destinata consumului propriu in perioadele si din speciile admise.

12. @reptul fundamental al omului la un mediu sanatos; Consacrarea :ur a dr fund. al omului la un mediu sanatos a fost facuta pt prima data pe plan international in ;eclaratia de la Stoc<+olm in (49/ care a preva'ut dreptul omului la un mediu a carui calitate sa,i permita sa traiasca in demnitate si in $unastare. ;eclaratia a preva'ut in acelasi timp o$li%atia cu caracter universal a statelor ca prin activitatile desfasurate in limitele jurisdictiilor nat. sa nu cauzeze daune mediului in alte state sau in re%iuni statale dincolo de limitele jurisdictionale nat. Cu un continut asemanator acest dr. a fost preva'ut ulterior in Carta 6fricana a dr omului si al popoarelor din (48( , in Protocolul aditional la Conventia 6mericana privind dr omului din O88 si in Proiectul de ;eclaratie inter. a dr omului si mediului din O42 si altele. o Pe plan national dr omului la un mediu sanatos apare consacrat fie in &onstitutie ca dr fundamental ,fie in le%i or%anice. En continutul dr fundamental al omului la un mediu sanatos surprindem 2 dimensiuni (.una individuala care implica dr fiecarui individ la prevenirea poluarii, dr de a cere incetarea activitatii &eneratoare de poluare, dr de a fi despa%u$it pt daunele suferite in urma poluarii! /.alta colectiva care se refera la o$li%atia %enerala a statelor de a coopera in vederea prevenirii si combaterii poluarii, a prote"arii mediului la nivel, nat si internat. En lit :ur straina si in practica instantelor internat. discutiile s-au purtat nu cu privire la e%istenta sau ine%istenta acestui dr pt ca este recunoscut de toate statele ,ci cu privire la posi$ilitatea intentarii unei actiuni individuale de aparare izvorata dintr,un dr colectiv .?ai multe re'olutii ale or&anismele internat. si +ot ale C.E. de :ustirie au preva'ut posi ilitea intentarii unei actiuni individuale pt apararea acestui dr.

<n omania Const din O4( nu a preva'ut initial ca tare acest drept ci el a fost introdus expres dupa revizuirea din #$$% art 0-: E.tatul recunoste persoanei dr la un mediu sanatos si echili$rat ecolo%ic. .tatul asi%ura cadrul le%islativ pt e3ercitarea acestui dr ;pers fizice si jur au indatorirea de a proteja si a ameliora mediul inconjurator=.

*U3(4-1/55- privind protectia mediului cu modif.ulterioare pornind de la recunosterea principiului cf. caruia statul recunoaste pers. ;r la un mediu sanatos si ec+ili rat ecolo&ic in art 8 consacra %arantiile acestui dr accesul la informare privind mediul , cu respectarea cond. de confidentialitate preva'ute de le&islatia in vi&oare! dr de a se asocia in or%anizatii pt protectia mediuluiL dr de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dez$aterile politice si le%islatia de mediu, emitera actelor de re%lem. in domeniu, ela$orarea planurilor si pro%ramelor; dr de a se adresa direct sau prin intermediul 0r%.pt protectia mediului autoritate adm si#sau jud, dupa caz, in pro$lemele de mediu indiferent daca s,a produs sau nu un prejudiciu; dr la despa%u$ire pt prejudiciul suferit.

En raport cu celelalte dr fundamentale acest dr este in acelasi timp fundamental de' celorlalte dr si totodata o premisa pt aparitia de noi dr fundamentale. .e constata in prezent in practica inst internat. si nat. din statele dez. o orientare cu privire la acest dr in sensul considerarii ca dr individual si nu colectiv. 13. 1ransportul peste frontiera al deeurilor si su$stanelor periculoase; Prin le&ea A#1''1, >omAnia a ratificat &onvenia de la >asel privind controlul transportului peste frontiera al deeurilor periculoase i al eliminrii acestora, din (484. Conform acesteia, statele pri sunt obligate s adopte msurile necesare pentru ca gospodrirea deeurilor periculoase i a reziduurilor s fie n concordan cu normele de protecie a mediului i s"n"t"ii umane. ="suriimportul de la el.. Iiecare state parte se o li& s interzic tuturor persoanelor aflate su :urisdicia sa naional s transporte sau s elimine deeuri periculoase fr autorizaie sau fr s fie abilitate. 1ransportul peste frontiere poate fi autorizat doar dac"statul e%portator dovedete c nu are capacitatea tehnic" pentru eliminarea acestor deeuri #ntr-un mod eficient i raional producerea de deeuri s" fie redus" la minim s" fie puse n funciune instalaii adecvate de eliminare a deeurilor periculoase transportul s" nu afecteze s"n"tatea i mediul

Statele nu pot autori'a transportul de deeuri periculoase ctre un stat care nu e parte la Convenie ,sau

deeurile sunt solicitate ca materii prime pentru reciclare de statul importator industria se conformea' i altor criterii convenite de pri ,cu condiia ca actul normativ s nu contravin o iectului conveniei.

Pentru ca un transport peste frontiere #ntre pri s ai loc, statul e%portator tre uie s informe'e sau s cear ca e3portatorul s" informeze n scris autorit"ile competente ale statului# statelor prin care deeurile periculoase urmeaz" s" treac".

Biecare stat implicat tre$uie s" r"spund" n scris, accept!nd transportul cu sau f"r" condiii, put!nd cere i informaii suplimentare, sau pot refuza permisiunea pentru transport . Statul e%portator nu va autori'a #nceputul transportului pAn nu primete ntiinarea n scris de la statul importator, plus dovedirea e%istenei unui contract ntre exportator i eliminator , din care s re'ulte c deeurile vor fi eliminate #n mod ecolo&ic i raional.

;e asemenea, statul e%portator tre uie s primeasc ntiinarea scris a statelor de tranzit. $ste considerat trafic ilicit orice deplasare transfrontier a unor deeuri periculoase sau a altor re'iduuri, dac

aceasta s-a efectuat: fr notificarea e%pres a tuturor statelor interesate fr #ntiinarea unui anume stat interesat sau cu #ntiinarea o inut prin declaraie fals sau fraud prin eliminarea deli erat a deeurilor periculoase cu #nclcarea prevederilor conveniei i a principiilor &enerale ;e traficul ilicit se face rspun'tor e portatorul sau productorul. Statul e%portator va tre ui s asi&ure reimportarea deeurilor periculoase, dac nu e posi il s le elimine ecolo%ic #n 05 de 'ile de cAnd a fost informat privind e%istena traficului ilicit. &onvenia de la >ale, (484 statuea' ca principiu eliminarea deeurilor cat mai aproape de locul producerii lor. e%ulamentul 2&**) nr. 28'#'3 modaliti i proceduri pentru suprave&+erea i controlul transporturilor de deeuri #n interior, la intrare i la ieire din Comunitatea $uropean 6&enia )aional pentru Protecia ?ediului - autoritate competent pt. autori'are 15. Principiile si condiiile activit"ilor nucleare in om!nia; Principiile desf"ur"rii activit"ilor nucleare, sunt de interes naional i se desf"oar" n condiii de si%uran" i securitate nuclear", de protecie a personalului e3pus profesional, a populaiei, a mediului i a propriet"ii, cu riscuri minime, n re%im de autorizare, su$ ndrumarea i controlul statului i cu respectarea o$li%aiilor ce decur% din acordurile i conveniile internaionale la care om!nia este parte. 6utorizarea activit"ilor nucleare ;esfasurarea pe teritoriul >omaniei a unei activitati permise de le&e se face pe a'a autorizatiei emise de &omisia :ationala pt controlul activitatilor nucleare .

6utori'atia se eli erea'a pesoanelor juridice la cererea acestora daca fac dovada indeplinirii cond le&ale. 6utori'atia se poate eli era si unitatilor fara personalitate juridica constituite cf le&ii nominali'ate in 6ne%a 2 din le&ea (((147 cu modif. si completarile ulterioare daca fac dovada ca respecta cond le&ale. P En cadrul activ. autori'ate pers. care isi desfasoara activ. tre uie sa fie posesorul unui permis de e%ecutare eli erat de aceeasi autoritate. 6tat autori'atiile cat si permisele se acorda pe o perioada determinata, dreptul dobandit in baza acestor documente neputand fi transmis fara acordul emitentului . 6utori'atia se poate eli era de la inceput pt intrea%a activitate nucleara sau pt diferite faze de realizare sau functionare a unor instalatii cu cond. ca fa'ele anterioare sa fi fost autori'ate. 6utori'atia se suspenda sau se emite din proprie initiativa sau la sesizarea pers fizice sau jur in toate situatiile in care C)C6), Comisia )ationala pt controlul activitatilor nucleare. constata ca: (. titularul autori'atiei nu a respectat prevederile le&ii (((147 sau cond. preva'ute in autori'atie! /. nu sunt indeplinite inte&ral si la termenul sta ilit masurile desprinse de or&anele de control! 0. apar situatii noi dpdv te+nic sau de alta natura necunoscute la data autori'atiei care pot afecta

desfasurarea in si&uranta a activitatilor nucleare! 2. titularul autori'atiei nu isi indeplineste o li&atiile cu privire la constituirea surselor financiare proprii pt constiuirea si finali'area definitive a deseurilor radioactive si a com usti ililor u'uali si de'afectarea instalatiilor nucleare sau cu privire la asi&urarea de rasp civila pt daune catre terti in ca' de accidente nucleare. -. titularul de autori'atie inceteaza sa fie le%al constituit 7. titularul autorita'iei isi pierde capacitatea juridica. @a randul sau permisul de e3ercitare poate fi suspendat sau se poate retra%e de catre emitent in urmatoarele situatii: (. titularul autori'atiei nu a respectat re&lem. emise de C)C6) /. titularul permisului incetea'a din viata sau isi pierde cap :ur ;aca din interes de stat autorizatia se retra%e titularul ei are dreptul la compensatie din partea autoritatii care a dispus masura cuantumului acestora urmand sa fie sta ilit cu luarea in considerare a interesului pu lic si al titularului autori'atiei fiiind sta ilit prin intele&erea partilor sau in ca' de neintel&ere de inst de :udecata. Bara compensatie autori'atia se retra&e in urmatoarele situatii: (. cand titularul a incalcat prevederile le&ale , dispo'itiile or&anelor de autori'are si control sau in limitele si cond preva'ute in autori'atie! /. cand titularul a o tinut autori'atia facand u' de declaratii false! 0. cand retra&erea autori'atiei s-a desprins datorita 6utoritatea competenta! faptului ca personalul titularului , tertele persoane, populatia sau mediul au fost supuse la riscuri peste limitele le&ale &enerate de

?inisterul Sanatatii Pu lice autori'ea'a introducerea in circuitul eco si soc in vederea utili'arii sau a consumului de catre populatie produsele care au fost supuse iradierii sau care contin materiale radioactive ,autori'ea'a introducerea in dom.medical pt dia&nosticarea si tratament a dispo'itivelor &eneratoare de radiatii ioni'ante si a produselor farmaceutice care contin materiale radioactive!

?inisterul Si&urantei )at autori'ea'a reali'area ,utili'area, detinerea , proiectarea si verificarea mi:l de masurare in dom, radiatiilor pt necesitatile armatei. Pt desfasurarea activitatilor nucleare in afara autori'atiei de functionare si a permisului de e%ercitare mai sunt necesare solicitarea si o$tinerea acordurilor si autorizatiilor de mediu pe $aza ela$orarii studiilor de impact.

6cordul si autori'atia de mediu preva'ute de le&e se emit de 6utoritatea Pu$lica &entrala pt protectia mediului pe a'a criteriilor de autoritate si control preva'ute de le&e completate cu criteriile de autoritate si control specifice , cuprinse in re&lem. emise de aceasta autoritate cu consultarea C)C6) si a ?.Sanatatii Pu lice referitor la suprave&+erea si raporturile evaluarilor de elementi radioactivi in mediu precum si a contaminarii radioactive a factorilor de mediu.

18. Particularitatile elementelor constitutive ale raspunderii delictuale in dreptul mediului; in dreptul civil pt nasterea raspunderii delictuale sunt necesare a fi indeplinite cumulativ urmatoarele elemente: savarsirea unei fapte ilicite producerea unui prejudiciu prin fapta ilicita e3istenta unui raport de cauzalitate intre fapta si prejudiciu culpa autorului faptei ilicite daca autorul este pers fi'ica nu se mai cere si capacitatea de e%ercitiu a autorului in ... faptei si in dreptul mediului pt nasterea raspunderii delictuale se cer a fi intrunite cumulativ aceleasi elemente, elementele comportand inca o serie de particularitati in dreptul mediului faptele %eneratoare de r"spundere includ fie conduite ilicite 2culpa M raspundere su$iectiv") prin care se produc pa%u$e mediului fie fapte licite 2riscul M r"spundere o$iectiv") dar care pot constitui cauze ale v"t"m"rilor produse mediului de aceea re&ula este a rasp o$iective intemeiata pe ideea de risc si de %arantie

in dreptul civil e%ista o serie de situatii care inlatura caracterul ilicit al faptei si ca urmare raspunderea delictuala- starea de le%itima aparare; starea de necesitate; indeplinirea unei indatoriri de serviciu; consimtamantul dat in mod vala$il de victima; forta majora si cazul fortuit; uneori si e3ercitarea unui drept

dintre aceste situatii in dreptul mediului au fost considerate drept cauze care inlatura raspunderea delictuala; starea de necesitate, cu condiia s nu fie urmri vdit mai &rave! consim"m!ntul dat n mod vala$il de c"tre victim" culpa %rav" a victimei care a acionat %reit sau a omis sa actione'e fora major" in domeniul daunelor nucleare starea de conflict armat, raz$oi civil sau insurectie armata

starea de necesitate este diferita de cea preva'uta in Codul Penal

" acea situatie in care se %aseste o persoana care nu avea la indemana o alta posi$ilitate de a salva de la un pericol %rav si iminent un $un al sau sau al altuia, persoana sa sau a altuia ori un interes pu$lic in art 58 alin 22) &.pen. se prevede ca nu se considera in stare de necesitate persoana care in momentul in care a actionat putea sau tre$uia sa isi dea seama ca procedand in acest mod va cauza o pa%u$a mult mai mare decat cea care s,ar fi produs initial in ceea ce priveste e3ercitarea unui drept, in dreptul mediului se considera ca niciun drept su$iectiv al niciunei persoane nu poate fi considerat a fi e3ercitat potrivit scopului si finalitatii sale de vreme ce mediul inconjurator a fost prejudiciat Prejudiciul ,dauna ecolo&ica. in dreptul mediului pt pre:udiciu se foloseste termenul de Ddauna ecolo%icaE prin care se intele&e atat: prejudiciul suferit de om si de $unurile sale, cat si prejudiciul adus mediului sau diferitelor componente ale acestuia

si in dr mediului prejudiciul tre$uie sa fie considerat cert si actual spre deose ire insa de dreptul civil se considera actual si prejudiciul viitor : daca este si&ur ca se va produce si

 sunt suficiente elemente pt a-i determina intinderea daca in dreptul civil e%ista principiul reparatiunii in natura si numai in s sidiar prin ec+ivalent anesc, in dr mediului principiul reparatiunii in natura nu poate fi aplicat pt ca daunele aduse mediului sau componentelor de mediu au caracter ireversibil, fapt pt care se recur%e la sta$ilirea unei sume de $ani care rareori acopera inte%ralitatea prejudiciului adus mediului aportul de cauzalitate in dr mediului este si mai %reu de sta$ilit deoarece de cele mai multe ori cauzele interfereaza cu o multitudine de conditii care pot accelera sau intarzia producerea efectelor &ulpa si in dr mediului e3ista raspunderea su$iectiva $azata pe culpa , doar ca pro a culpei este foarte greu de realizat tre$uie si in dr mediului ca autorul sa ai$a capacitate civila delictuala

1A.

"spunderea pentru prejudicii aduse mediului re%lementata de C AF#299( su$ aspectul

elementelor constitutive; @e&ea 781/559 transpune i re&lementea' inte&ral directiva &omunit"ii *uropene &* 2995#38. )atura :uridic comple% a dreptului mediului i caracterul su interdisciplinar se re&sesc i #n principiile rspunderii :uridice referitoare la prevenia i repararea pre:udiciului asupra mediului. !spunderea specific acestei ramuri de drept care, avAnd la a' principiile sale specifice, m$in" elementele de dreptul mediului cu elementele de drept administrativ i drept civil. *lementele de drept administrativ decur% din consacrarea e3pres" a le%ii proteciei mediului este un o$iectiv de interes pu$lic major, de unde re'ult c msurile reparatorii i evaluarea caracterelor semnificative ale prejudiciului trebuie s se fac n mod unilateral de ctre autoritile administraiei publice pentru protecia mediului ! deci'iiile acestor autoriti #n domeniul preveniei i a reparrii pre:udiciului pot fi atacate conform procedurii specifice contenciosului nerespectarea obligaiilor de ctre operatorii economici n legtur cu prevenirea&limitarea prejudiciului asupra mediului, precum i nerespectarea de ctre autoritile competente pentru protecia mediului a obligaiilor privind furnizarea de informaii operatorului despre

orice ameninare iminent cu un prejudiciu asupra mediului i a altor obligaii legate de aceasta se sancioneaz" cu amenda contravenional" *lementele de drept civil rspunderea operatorilor economici pentru pre:udiciile de mediu poate fi fie o: r"spundere o$iectiv", fie una su$iectiv" #n condiiile le&ii.

$ important c la a'a instituirii i funcionrii acestei rspunderi stau:

principiile dreptului mediului, principiile dezvolt"rii dura$ile, principiile aciunii preventive, principiile conserv"rii $iodiversit"ii i a ecosistemelor specifice cadrului $io%eo%rafic natural i principiul poluatorul pl"tete.

&ondiii necesare pentru e3istena r"spunderii 1. @esf"urarea unei activit"i permise de le%e care implic" riscul cauz"rii de prejudicii mediului *U3 781/559 se aplic: a. pre:udiciilor asupra mediului cau'at oricrui tip de activitate profesional" e3pres menionat" n ane3a 3 i oricror amenin"ri iminente cu un astfel de prejudiciu determinat de oricare din aceste activit"i. . prejudiciului asupra speciilor i #abitatelor naturale protejate i oricrei ameninri iminente cu un astfel de prejudiciu, cau'at de orice activitate profesional", alta dec!t cele prev"zute n ane3a nr.3 , ori de cAte ori operatorul acionea' cu intenie sau din culp +N prejudiciul adus mediului echivalent cu orice tip activitate profesional" pu lic sau privat, profit1nonprofit, desfurat #n cadrul unei activiti economice, afaceri1intreprinderi, care conform ane%ei 0, face o$iectul procedurii de autorizare inte%rat" de mediu, conform *U3 (-/1/55- priv prevenirea i controlul inte&r al poluarii: activitile de %estionare a deeurilor toate activitile referitoare la evacu"rile n apele interioare de suprafa" i n apele su$terane a poluanilor producerea, depozitarea, eli$erarea n mediu i transportul pe amplasament a: su stanelor i preparatelor periculoase produselor de protecie a plantelor i produselor iocide

n toate aceste situaii, r"spunderea este o$iectiv"O *U3 781/559 are #n vedere i prejudiciile aduse speciilor i ha$itatelor naturale protejate i amenin"rilor iminente cu astfel de prejudicii cauzate de orice activitate uman", alta dec!t cele prev"zute n ane3a 3, dac" operatorul acioneaz" cu intenie#din culp". 6ceasta este o r"spundere su$iectiv". *U3 781/559 se aplic nu numai pentru prejudiciile actuale, ci i n cazurile amenin"rii iminente cu producerea unor astfel de prejudicii. 07) nu d persoanelor fizice sau juridice de drept privat dreptul la compensaie pentru prejudiciile asupra mediului&a ameninrii cu un astfel de prejudiciu , urmAnd s se aplice acestor situaii dreptul comun. 07) se aplic" f"r" s" aduc" atin%ere le%islaiei comunitare i naionale care re%lementeaz" mai sever desf"urarea oric"ror activit"i care intr su incidena re&lementrilor care prevd re&uli #n ca'ul conflictelor de :urisdicie. 07) AF#299( nu are o aplica$ilitate %eneral" 'unele activiti sunt e cluse din domeniul acesteia(. 6stfel, art. 2 nu se aplic" prejudiciul asupra mediului#ameninarea cu un astfel de prejudiciu produs dea. aciuni cu caracter de conflict armat, ostilit"i, r"z$oi civil, insurecie . un fenomen natural catastrofal inevita$il i insuporta$il c. un incident pentru care r"spunderea#compensarea e re%lementat" de una din conveniile internaionale prev'ute #n ane%a 2 d. riscurile nucleare#ameninarea cu riscuri nucleare, activiti ce intr su incidena tratatului C$$6 e. activit"i al c"ror scop principal l reprezint" ap"rarea naional"#securitatea internaional" ori al cror scop e ap"rarea mpotriva dezastrelor naturale f. utilizarea n scopuri a%ricole a n"molului provenit din staiile de epurare a apelor u'ate ur ane 39 aprilie 299(, produs #n urma unei emisii1eveniment1incident care a avut loc cu cel mult )* de ani n urm. 2. Producerea unui prejudiciu *U3 781/559 Dprejudiciu %eneralE o schim$are ne%ativ" m"sura$il" a unei resurse naturale#o deteriorare m"sura$il" a unui serviciu le%at de resursele naturale ce poate surveni direct sau indirect. ;efiniia pre:udiciului include schim$area ne%ativ" m"sura$il" a unei resurse naturale i deteriorarea m"sura$il" a unui serviciu al resurselor naturale. &. o emisie# eveniment# incident care a avut loc nainte de 39 aprilie 299(, pe 39 aprilie 299( sau dup"

Dprejudiciu asupra mediuluiEa. prejudiciul asupra speciilor i ha$itatelor naturale protejate oricare prejudiciu care are efecte semnificative negative asupra atingerii&meninerii unei stri favorabile de conservare a unor astfel de specii i #abitate+ &aracterul semnificativ al acestor efecte se evaluea' n raport cu stadiul conserv"rii la momentul producerii prejudiciilor cu serviciile furni'ate de activ pe care ele o ofer speciilor i +a itatelor.

. prejudiciul asupra apelor orice prejudiciu care are efecte adverse semnificative asupra strii ecologice, c#imice i&sau cantitii sau al potenialului ecologic al apelor ! c. prejudiciul asupra solului orice contaminare a solului care prezint risc semnificativ pentru sntatea uman afectat negativ ca rezultat al introducerii directe& indirecte a unor substane& preparate& microorganisme n sol i subsol! epararea prejudiciului adus speciilor i apelor se face prin readucerea lor la starea iniial" printr,o reparare primar" complementar" compensatorie.

Scopul reparrii primare: readucerea la o stare iniial" sau o stare apropiat" de aceasta. CAnd nu mai e posi il acest lucru, se recur&e la reparaia complementar, al crei scop e de a furniza un nivel al resurselor naturale#serviciilor ntr,un sistem similar cu cel ce ar fi fost furnizat dac" sit,ul prejudiciat ar fi revenit la starea lui iniial". >epararea compensatorie are ca scop a compensa pierderile interimare ale resurselor p!n" la refacerea acestora. 3. aportul de cauzalitate ntre activitate i prejudiciu 6cesta este menionat n preambulul directivei Dnu toate felurile de daune de mediu pot fi reparate prin mijloacele mecanismului r"spunderiiE. $ necesar sa se sta ileasc o le%"tur" de cauzalitate ntre daun" i poluatorul#poluatorii identificai. ;in acest motiv, r"spunderea de mediu nu e un instrument juridic corespunz"tor n cazul polu"rii e3tinse, cu caracter difuz, unde nu e posi il s se sta ileasc le&tura de cau'alitate dintre efectele ne&ative asupra mediului i aciunile1inaciunile unor actori individuali

1(. "spunderea civila in materie de daune nucleare; - in cf cu prevederile Conveniei de la Paris asupra rspunderii in domeniul ener&iei nucleare din (475, ale Conveniei de la Qiena privind rspunderea civila pentru daune nucleare din (470 si a Protocolului comun referitor la aplicarea acestor Convenii de la Paris in (488, documente ratificate de >omAnia prin @ (571(44/, a Conveniei de la Qiena din (449 privind compensaiile suplimentare pentru daune nucleare a fost adoptata @ 9501/55(, privind rasp civila pt daune nucleare. - Potrivit art 0 din @ 9501/55( prin dauna nucleara se intele%e(. *rice deces sau orice ranire /. *rice pierdere sau orice deteriorare a unui un

0. *rice pierdere economica care rezulta dintr,o dauna la care s-a facut referire la la pct ( si / neinclusa in aceste prevederi ,daca e suferita de o persoana indreptatita sa ceara despa&u iri in ceea ce priv o astfel de pierdere. 2. Costul masurilor de refacere a mediului incon:urator deteriorat in urma producerii unui accident nuclear -. *rice pierdere a veniturilor care deriva dintr-un deces economic fata de orice utili'are a mediului incon:urator, datorita deteriorrii semnificative a mediului si dc nu e inclusa la pct / . 7. Costul masurilor preventive si orice pierderi sau daune cau'ate de astfel de masuri. 9. *rice alta dauna economica, alta decat cea cau'ata de de&radarea mediului ,daca este admisa si de le&islatia privind raspunderea civila a instantei competente. *peratorul unei instalaii nucleare este inut s rspund o iectiv i e%clusiv pentru orice daun nuclear, dac s-a dovedit a fi provocat de un accident nuclear survenit la instalaia sa, ori implic!nd un material nuclear care provine din aceast" instalaie sau este trimis c"tre ea. 6ccident nuclear- orice fapt sau succesiune de fapte care, avand acceasi ori%ine, cauzeaza o dauna nucleara sau o amenintare iminenta cu producerea unui astfel de daune. Potrivit art 3 lit d) din (93#2991, privind raspunderea civila pentru daune nucleare

En ca'ul in care daunele nucleare antrenea'a rasp mai multor operatori si nu se poate det cu certit partea de dauna imputa ila fiecaruia dintre acestia: aspund toti solidar si inte%ral pentru dauna nucleara.

;aca mai multe instalatii nucleare, apartinand aceluiasi operator sunt implicate intr-un accident nuclear, operatorul raspunde pt fiecare instalatie implicata pana la concurenta cunatumului care ii este aplica il in cond prev de le&e.

@aca dauna nucleara este rezultatul direc si nemijlocit al unui act de terorism din domeniul nuclear raspunde statul, despa& urmand a fi suportata de catre acesta din fondurile pu lice.

*peratorul este e%onerat de raspundere in temeiul le&ii, dc dauna nucleara este re'ultatul unor acte de conflict armat ,ra' oi civil,insurectie, a unui fenomen catastrofal natural sau se datorea'a total sau partial ne&li:entei victimei care a omis sa actione'e sau a actionat &resit.

>aspunderea civila a operatorului este acoperita printr-un cont de asi%urare sau o %arantie financiara , inc+eiata in con& le&ii 9501/55( si a le&islatiei ce o completea'a.

Qaloarea contr de asi&urare sau a &arantiei financiare este sta pana la concurenta sunmei de 055 mil R, ec+ivalenta in lei, pt fiec instalatie nucleara care apartine aceluiasi operator.

En limita sumei platite victimelor cu titlu de despa&u ire, operatorul are aciune in re%res in urm situatii(. 6t cand e%istenta dr de re&res a fost e%pres prev intr-un contract scris. /. 6t cand accidentul nuclear este re'ultatul unei actiuni sau omisiuni sav cu intentia de a cau'a o dauna nucleara de asem se prevede dr la actiunea in re&res si pt stat in vederea recuperarii sumei platite ca despa& din fondurile pu lice. act in despa&u ire se prescrie in termen de (5 ani de la data prod accidentului nuclear si a cun persoanei responsa$ile Pt ca efectele accidentului nuclear sunt nelimitae in timp si practic inca necun, le&iuit a creat o e3ceptie de la aplicarea acestui term, preva'and ca o astfel de actiune poate fi introd si dupa e%pirarea termenului de (5 ani dc: Qictima dovedeste ca pre:udiciul initial s-a marit sau au aparut pre:udicii noi, datorate aceluiasi accident nuclear produs inauntrul ter de (5 ani si pt care a fost de:a depas&u ita. 1'. aspunderea delictuala a produc"torilor pentru produsele defectuoase calitativ; >e&lem de C 259#2995 priv rasp producatorilor pt produsele defectuoase calitativ

Potrivit @/25, rasp producatorilor este o iectiva, dar ea se deose este de rasp o iectiva din dr comun printr-o serie de particularitati: (. Producator rasp atat pt pre: actual cat si pt pre: viitor, cau'at de defectul produsului sau. /. Producatorul este tinut sa rasp si in sit in care pa&u a este re'ultatul cumulat al defectului produsului cu actiunea1 omisiunea unei terte persoane. 0. >aspunderea e solidara 2. $ste indiferent faptul dac produsele respective sunt sau nu periculoase

Bundamentul raspunderii producatorului este prezumtia de raspundere. Kictima nu tre$uie sa dovedeasc" culpa produc"torului

&auzele e3oneratoare de raspundere sunt specifice acestui domeniu: E. Producatorul dovedeste ca nu este el cel care a pus produsul in circulatie

EE.

En fct de impre:urari,defectul care a &enerat pa&u a nu a e%istat la data punerii produsului in circulatie sau a aparut ulterior acestei date dintr-o cau'a care nu ii este imputa ila

EEE. EQ.

Produsul nu a fost fa ricat pt a fi comerciali'at. ;efectul se datorea'a respectarii de catre producator a unor cond o li&atorii impuse prin re&lem emise de autorit competenta

Q.

)ivelul cunostintelor stiintifice si te+nice e%istente la data punerii produsului in circulatie nu i-au permis producatorului depistarea defectului.

QE.

;efectul se datorea'a nerespectarii de catre consumator a instructiunilor de utli'are care insotesc produsul

>aspunderea producatorului poate fi inlaturata sau limitata de instanta competenta in sit in care pa&u a se datorea'a atat defectului produsului cat si culpa persoanei vatamate sau altei pers pt care producatorul nu e tinut a raspunde. termen de prescripie M 3 ani de la data la care reclamantul a avut sau ar fi tre uit s ai cunotin de e%istena pa&u ei, a defectului sau a identitii productorului i un termen special de prescripie de 19 ani care #ncepe s cur& de la data de la care productorul a pus produsul #n circulaie, cu condiia ca pa&u a s se fi produs #n interiorul acestui termen.

29. "spunderea civila su$iectiva si o$iectiva in dreptul mediului; Pana la apariia vec+ii le&i a mediului, (091/55-, dat fiind faptul ca pro a culpei e &reu de facut, mai ales in ca'ul pre:udiciului produs prin poluare, in lit :uridica s-a mers pe ideea ca un pre:udiciu adus mediului se poate datora si viciului ascuns al lucrului,de care cel ce foloseste nu avea cunostinta. s-au interpretat dispo'itiile art (555 alin,(. C Civ ca fiind o raspundere o iectiva si aplica ila domeniului. 6ceasta solutie &arantea'a intr-o masura mai mare ,in conditii de pro a mai putin mai putin dificile ,dreptul la despa%u$ire al persoanei prejudiciate. ;ovada t facuta in sensul ca activitatea celui c+emat sa raspunda i-a creat reclamantului un pre:udiciu. Paratul se poate e%onera de rasp facand dovada fortei ma:ore, faptei tertului sau culpei reclam. @ (091(44- a consacrat e%pres principiul raspunderii o iective pt pre: aduse , principiu pastrat si in re&lem actuala: *U3 (4-1/55-.

>asp su iectiva se aplica rar, cu caracter de e%ceptie, victima tre uind sa dovedeasca pe lan&a fapta ilicita, pre: si raportul de cau'alitate si culpa celui care e c+emat sa raspunda.