Sunteți pe pagina 1din 50

Radiografia (panoramică, dento-alveolară, a mîinii)

Radiografii retroalveolare (Individual Periapicals X-Ray)

Acest tip de radiografii este indicat în detectarea

traumatismelor dento-alveolare, viciilor de eruptie, poziției dinților incluși, numărul lor, prezența mugurilor dentari, infecțiilor periapicale, suferintelor parodontale,

corectitudinii

ortodontice, vizualizarea morfologiei radiculare,

precum și în alte situatii pe care le considera necesare medicul ortodont.

unor tratamente endodontice și

necesare medicul ortodont. unor tratamente endodontice și Radiografie in incidenta CLARK (1=ortoradial,

Radiografie in incidenta CLARK (1=ortoradial, 2=distoexcentric) -

CLARK periapical Acest tip de radiografie permite localizarea spatiala a doua structuri ce

se suprapun pe o radiografie normala retroalveolara. Prin efectuarea celei de-a doua radiografii in incidenta excentrica, medicul ortodont va reusi sa

diferențieze momentele neclare ale radiografiei, precum și a concretiza

amplasarea spațială a unui dintel inclus spre exemplu.

Radiografia ocluzala / Occusal X-Ray

Este un alt tip de radiografie care permite vizualizarea aranjării spațiale a formațiunilor de interes.

Avînd în vedere că radiografiile convenționale suprapun toate structurile pe un singur plan,

este uneori dificilă stabilirea lor tridimesională.

maxilara

toate structurile pe un singur plan, este uneori dificil ă stabilirea lor tridimesional ă . maxilara

mandibulară

toate structurile pe un singur plan, este uneori dificil ă stabilirea lor tridimesional ă . maxilara
toate structurile pe un singur plan, este uneori dificil ă stabilirea lor tridimesional ă . maxilara
toate structurile pe un singur plan, este uneori dificil ă stabilirea lor tridimesional ă . maxilara

Ortopantomograma (OPG) / Panoramic X-Ray

Ortopantomograma

reprezinta un examen radiologic complet pe care se vizualizeaza structurile dentare coronare si radiculare (evidentiind forma acestora cat si eventualele afectiuni ale

lor), pozitia si relatia lor spatiala, mugurii dentari inca neerupti, structura oaselor

maxilare si eventualele afectiuni, aspectul tesuturilor parodontale (tesuturile de sustinere dentare) si evnetualele afectiuni, aspectul articulatiilor temporo- mandibualre, cat si al sinusurilor maxilare. OPG-ul este necesar in etapa de

diagnostic pentru elaborarea planului de tratament, precum si pe parcurusul sau la

sfarsitul tratamentului pentru a evalua evolutia tratamentului.

tratamentului pentru a evalua evolutia tratamentului. Pe OPG putem observa - gradul de formare a mugurilor

Pe OPG putem observa

- gradul de formare a mugurilor

dentari ;

- profunzimea localizării mugurilor

molarilor III superiori/ inferiori ;

- poziţia incisivilor permanenţi şi

poziţia lor anormală ;

- unghiul de înclinaţie a axei

dinţilor permanenţi în raport cu

suprafaţa

perpendiculară ;

- unghiul de înclinare a incisivilor

permanenţi faţă de linia mediană a

feţei

Teleradiografie / Cephalometric X-Ray

Teleradiografia de profil oferă o imagine de ansamblu a oaselor viscero și parțial a

neurocraniului, ajutînd la stabilirea diagnosticului în ortodonție și chirurgia maxilo-

facială ortognată (vis-a vis de poziția relativă a maxilarelor între ele și față de baza

craniului), precum și în alte domenii medicale.

Imaginea evidențiază și evoluția osificării vertebrelor cervicale, ce permite medicului

specialist stablirea evoluției pre si post pubertare a pacientului. Este o incidentă ce se utilizează cu precadere în ortodontie, evidențiaza raportul dinților cu maxilarele și

a maxilarelor cu oasele craniului, fiind o metodă ce permite standardizarea prin reperarea unor puncte antropometrice.

standardizarea prin reperarea unor puncte antropometrice. Index carpal . Utilizat in ortodontie, permite o evaluare

Index carpal. Utilizat in ortodontie, permite o evaluare obiectiva a cresterii osoase, si poate indica rata cresterii osoase.

carpal . Utilizat in ortodontie, permite o evaluare obiectiva a cresterii osoase, si poate indica rata

Punctele antropometrice principale, unghiurile principale

utilizate în diagnosticul ortodontic

Punctele antropometrice principale, unghiurile principale utilizate în diagnosticul ortodontic
Punctele antropometrice principale, unghiurile principale utilizate în diagnosticul ortodontic

Tomografia computerizată

Tomografia computerizată Cu ajutorul unei tomografii computerizate ș i a reconstituirii 3D, medicul poate studia mai

Cu ajutorul unei tomografii computerizate și a reconstituirii 3D, medicul poate studia mai ușor un dinte cu poziționare

atipică ca în exemplu de mai jos.

Avantajul față de o radiografie panoramică normală unde

se pot suprapune detalii osose sau elemente anatomice

este că imaginea poate fi rotită și privită din toate

unghiurile posibile,poate fi mărită,micșorată.

unghiurile posibile,poate fi m ă rit ă ,mic ș orat ă . Ortodon ț ia s-a

Ortodonția s-a bazat în mod tradițional pe radiografiile bidimensionale pentru evaluarea unor

structuri tridimensionale. Cu imagistica CT cu fascicul conic sunt posibile o diagnoză ortodontică și

o planificare completă a tratamentului, prin faptul că sunt permise:

- Vizualizări 3D ale structurilor vitale

- Evaluarea 3D a poziției și anatomiei dintelui afectat

- Planificarea tratamentului ortodontic și estimarea creșterii în imagistica realistică 1:1

- Evaluarea căilor respiratorii

- Planificarea inserării implanturilor dentare atît pentru restaurarea dentară sau ancorarea

ortodontică cît și pentru poziționarea dispozitivelor de ancorare temporare (TAD).

- Evaluarea simetriei sau asimetriei structurii osoase

Examenul fotostatic

Ajută la stabilirea unui diagnostic de anomalie dento-maxilară. Cu ajutorul ex. fotostatic se poate evidenția aspectul facial și modificările intervenite de-a

lungul tratamentului. Pentru examenul fotostatic sunt necesare fotografii de

față și profil executate la o distanță de 0,65 de m. Se pot fixa reperele

cutanate în prealabil cu un creion

dermatograf.

Puncte cutanate:

Tri- Trichion: punctul median la inserția frontală a parului

Gl- Glabella sau Oph-Ophrion: punctul median pe tangenta la linia sprâncenelor

osoase (rebordul orbital superior) N Nasion: punct situat pe rădăcina nasului

Sn- subnazal :corespunde cu spina nazală anterioară -la limita între filtrumul buzei

sup. și columela în planul mediosagital Pg- Pogonion:punctul cel mai proeminent pe bărbie

Gn-Gnation:pct. cel mai decliv pe marginea inferioară a mandibulei

Go-Gonion: la nivelul unghiului mandibular St- stomion: median,pe linia de contact a buzelor

Au auricular (Po-porion cutanat): punctul sup. al tragusului

Or- orbital:punctul osos cel mai inf. al rebordului orbital inferior

Se va aprecia pe fotografie:

Forma feței, simetria, proporționalitatea etajelor, aspectul sanțurilor faciale, fanta

labială

Analiza fotostatică din normă laterală:

Pune în evidență relația care se stabilește între conturul buzelor și cel al mentonului în cadrul

schemei faciale. Pe fotografia de profil se va trasa:

- planul de la Frankfurt: prin unirea pct Or si Au - pe acest plan se vor duce doua perpendiculare

Prima perpendiculara din N- se va numi planul naso-frontal sau planul Dreyfuss. A doua

perpendiculara din Or si se va numi planul orbito-frontal sau planul Simon. Cele doua

perpendiculare vor determina un camp denumit camp de profil.

Campul de profil se va imparti in 3 treimi egale:

In cazul unui profil drept care este considerat armonios:

- in 1/3 ant a campului de profil se va situa buza sup

-in 1/3 medie se va situa buza inf

-in 1/3 posterioara se va situa mentonul Prin trasarea campului de profil se poate evidentia :

-o procheilie sau retrocheilie sup sau inf

-o situare ant. sau post. a mentonului

Profilul drept este considerat armonios Profilul concav sau convex sunt

considerate patologice

Trebuie mentionat care din cele 3 elemente nu se incadreaza in campul de

profil

Un profil CONVEX indica o clasa a II-a

scheletica

Un profil CONCAV indica o clasa a III-a

scheletica

in campul de profil Un profil CONVEX indica o clasa a II-a scheletica Un profil CONCAV
in campul de profil Un profil CONVEX indica o clasa a II-a scheletica Un profil CONCAV

Examenul antropometric

Observația antropologică în scopul ortodontic constă în cunoașterea programului de dezvoltarea genetică, si a rolului mediului înconjurător în dezvoltarea somatică generală(peristaza). Examenul clinic antropologic înregistrează aspectul exterior al corpului, statura, dimensiunea, conturul, forma capului și a tuturor elementelor aparatului dento-maxilar. Trusa antropologică este compusă din:

-tijă antropometrică gradată

-tijă antropometrică din 2 brațe și o riglă ce alunecă pe aceste brațe

-compasul antropologic

-prosopometrul

-banda antropometrică. Se determină dimensiunile faciale prin înscrierea pe față a punctelor antropometrice cu ajutorul unui creion dermatograf.

Dimensiunile verticale: Tr-Gn, N-Gn, N-St, N-Nsa

Dimensiunile sagitale : T-N-T, T-Hy-T, T-Nsa -T, T-Gn-T, Go-Gn-Go

Dimensiunile transversale: lățimea Eu-Eu, distanța minimă frontală Ft-Ft, lățimea maximă facială Zy-Zy, distanța biauriculară Au-Au, distanța bigoniacă Go-Go, distanța EKM-

EKM, lărgimea comisurii orale Ch-Ch.

Pe baza măsurătorilor efectuate, se realizează somatograme pentru fiecare an și vîrstă și sex, oferind un mijloc simplu și eficace în stabilirea anomaliilor cantitative, de ritm, de poziție sau direcție a maxilarelor și arcadelor dentare.

Examenele funcționale (simetroscopia, axiografia, electromiografia)

Simetroscopia - permite studierea pozițiilor spațiale ale dinților în plan transversal și sagital. În acest scop se utilizează o plăcută transparentă, pe suprafața căreia se află o plasă milimetrică cu piciorul de 1,2 mm.

se află o plasă milimetrică cu piciorul de 1,2 mm. Axiografia - această metodă permite înregistrarea

Axiografia - această metodă permite înregistrarea grafică a

deviației traiectoriale condilului mandibular precum și a discului în timpul mișcărilor mandibulei, date preluate de axiograf.

Electromiografia- metodă de analiză a echilibrului neuro-muscular al aparatului dento-maxilar. Ea reprezintă activitatea electrică a fibrelor musculare striate ale unei unități motorii, excitată voluntar de motoneuron sau prin impuls electric aplicat indirect pe nervul motor, la o oarecare distanță de mușchi, sau aplicat direct pe mușchi. EMG studiază activitatea electrică a mușchilor, electromiografia obținîndu-se cu ajutorul electromiografului. Astfel, ni se oferă date despre intrarea în contracție a mușchiului, durata, intensitatea și modularea intensității contracției.

Au fost stabilite 3 tipuri de trasee EMG:

-traseu simplu format din potențiale mono sau bifazice(contracție ușoară)

-traseu intermediar sărac în potențiale electrice(contracție medie)

-traseu interferențial bogat în potențiale electrice(contracție maximală)

potențiale electrice(contracție medie) - traseu interferențial bogat în potențiale electrice(contracție maximală)

Examenul radiologic in ortodontie

Examenul radiologic in ortodontie Ortopantomografia (OPG)

Ortopantomografia (OPG)

Radiografia panoramică este o tomografie realizată ȋn

incidenţă ortoradială, care cuprinde aproape ȋntreg

masivul facial.

ORTOPANTOMOGRAFIE

- spotul de radiaţii :

1. trebuie

străbată

centrul

“sferei”

aparatului

dento-maxilar – “orto”

2. trebuie să acopere ȋntreg aparatul dento-maxilar

– “pan”

- pentru realizarea imaginii este utilizat principiul

tomografic – “tomo”, imaginea fiind ȋnregistrată grafic

pe film - “grama”.

Pe radiografia panoramică se evidenţiază:

maxilarul superior şi cel inferior, şi cel inferior,

procesul alveolar superior şi cel inferior, şi cel inferior,

cele două arcade în raporturile dintre ele, cât şi două arcade în raporturile dintre ele, cât şi

totalitatea mugurilor încă în formare în interiorul

procesului alveolar.

Relaţiile dento-dentare în cadrul aceleiaşi arcade sau

interarcadice sunt evidenţiate în plan vertical şi

proximo-aproximal. Sunt evidenţiate, de asemenea,

forma, mărimea, incidenţele sinuzale şi relaţiile

privind arcada dentară superioară.

Pentru arcada mandibulară, se vor putea face aprecieri cu privire la forma şi dimensiunile ramurii

Pentru arcada mandibulară, se vor putea face aprecieri cu

privire la forma şi dimensiunile ramurii orizontale şi verticale, a

unghiurilor mandibulare, mărimii şi sensul de dezvoltare condiliană, cât şi a poziţiei, formei şi angulaţiei canalului

mandibular. Din aceste elemente se vor putea trage concluzii

deosebit de importante privind tratamentul şi prognosticul

anomaliei determinate de sensul rotaţiei mandibulare.

Semnele care pot fi culese pe radiografia panoramică şi care

indică o rotaţie de tip anterior (după Björk):

Condil înalt ,orientat vertical, cu dezvoltare preponderent anterioară ; înalt,orientat vertical, cu dezvoltare preponderent anterioară;

Curbura preangulară lungă ; preangulară lungă;

Ramura ascendentă lungă ; ascendentă lungă;

Canalul mandibular foarte curb;Curbura preangulară lungă ; Ramura ascendentă lungă ; Inaltimea anterioara a fetei micşorată , cu buzele

Inaltimea anterioara a fetei micşorată , cu buzele presand una contra celeilalte. micşorată, cu buzele presand una contra celeilalte.

Unghiul interincisiv > 130-140 grade.micşorată , cu buzele presand una contra celeilalte. Pentru rotaţia de tip posterior, semnele sunt inversate.

Pentru rotaţia de tip posterior, semnele sunt inversate.

În ceea ce priveşte congruenţa dento-alveolară, se pot face aprecieri deosebite cu privire la dimensiunea dinţilor temporari şi a celor definitivi

de înlocuire şi anume poziţia mugurilor definitivi (rotaţii, înclinări, ectopii),

putându-se anticipa terapeutic viitoarele incongruenţe cu spaţiere sau înghesuire. Sub acest aspect se pot culege informaţii preţioase privind

poziţia şi şansele de erupţie a molarilor de minte.

INCONVENIENTE

- derivă din modul de realizare a radiografiei --- nu redă cu fidelitate :

- structurile osoase;

- spaţiul periodontal;

- aspectul suprafeţei radiculare.

--- nu redă cu fidelitate : - structurile osoase; - spaţiul periodontal; - aspectul suprafeţei radiculare.
--- nu redă cu fidelitate : - structurile osoase; - spaţiul periodontal; - aspectul suprafeţei radiculare.

Examenul radiologic in ortodontie

Examenul radiologic in ortodontie Teleradiografia

Teleradiografia

Introducere

Introducerea teleradiografiei în practica medicală (1931 Dr. Broadbent in SUA și Hofrath în Germania) a reprezentat un moment deosebit de important pentru ortodonţia şi ortopedia dento-facială, datorită posibilităţii de a identifica şi cuantifica relaţiile spaţiale dintre

elementele componente ale aparatului dento-maxilar.

Evaluarea structurilor cranio-faciale ce face parte din

diagnosticul ortodontic

Craniometria poate fi considerată ca precursor al

cefalometriei.

Craniometria - măsurători implicate de dimensiuni cranio- faciale de cranii ale persoanelor decedate.

Inițial nu a fost utilizată pe persoanele în viață din cauza

părților moi ce împiedicau realizarea măsurătorilor directe.

TELERADIOGRAFIA
TELERADIOGRAFIA

Teleradiografia constă in radiografierea

oaselor craniului şi ale feţei, precum şi a

părţilor moi în proiecţie ortogonală, fără deformarea imaginii.

Se obţine prin radiografierea subiectului

aşezat la o distaţă de 1,5 4 m de tubul aparatului. Placa radiografică trebuie fie

în contact cu faţa pacientului şi paralelă cu

planul medio sagital. Capul pacientului se fixează cu ajutorul

unui cefalostat, astfel încât planul Frankfurt fie orizontal, iar gura fie inchisă în

ocluzie centrată. Fascicolul de raze trebuie

fie centrat pe conductul auditiv extern, iar timpul de expunere fie constant.

. Fascicolul de raze trebuie să fie centrat pe conductul auditiv extern, iar timpul de expunere

Există mai multe tipuri de teleradiografii:

Teleradiografia de faţă ,care furnizează date asupra dezvoltării verticale şi transversale a masivului facial; faţă ,care furnizează date asupra dezvoltării verticale şi transversale a masivului facial;

Teleradiografia axială , ,care urmăreşte dezvoltarea ramurilor orizontale mandibulare şi într -o mică măsură, a masivului axială, ,care urmăreşte dezvoltarea ramurilor orizontale mandibulare şi într-o mică măsură, a masivului facial;

Teleradiografia de profil ,care furnizează date legate ,care furnizează date legate

de tulburările de dezvoltare în sens vertical şi sagital a

masivului facial, dând cele mai multe informaţii despre natura, direcţia şi gradul de dezvoltare a structurilor osoase.

Evidenţierea diferitelor structuri maxilare şi mandibulare

oferă date asupra gradului şi sensului de dezvoltare a

elementelor dentare, a proceselor alveolare şi a bazelor osoase.

Cele mai importante informaţii sunt cele referitoare la poziţia,

angulaţia şi proporţiile craniului facial în raport cu cel neural.

Radiografia in norma frontala

Ne furnizeaza informatii diagnostice

indispensabile in plan transversal si lateral.

Ea ne arata:

configuratia anatomica a foselor nazale,

deviatia de sept, cu problemele respiratorii date de obstructia nazala

orientarea si evolutia dintilor inclusi, in

special a caninilor superiori

anomalii dentare si dento-alveolare

transversale (ocluzii incrucisate precum si anomaliile verticale)

deviatii ale liniei mediane dentare, osoase

sediul si cauza patogena.

precum si anomaliile verticale)  deviatii ale liniei mediane dentare, osoase – sediul si cauza patogena.

analiza disimetriei transversale in particular, cu

referire la hipodezvoltarea maxilara si relativa simetrie bilaterala de crestere

posibilitati de expansiune transversala

evaluarea excesului sau reducerilor structurale verticale

evaluarea spatiala a mandibulei si simetria

rapoartelor articulare

evaluarea articulatiei intre as. atlant / occipital si

intre atlant / odontoid

consideratii functionale si de postura in raport cu axul median cranian si axul tractului cervical

existenta patologiei endocraniene, faciale,

gnatologice

raport cu axul median cranian si axul tractului cervical  existenta patologiei endocraniene, faciale, gnatologice
raport cu axul median cranian si axul tractului cervical  existenta patologiei endocraniene, faciale, gnatologice

Radiografia in norma axiala

Reprezinta a treia proiectie a dosarului cefalometric tridimensional, indispensabila

in diagnosticarea disimetriilor cranio-faciale.

Este indicata:

dentare fara

suprapozitie intre hemiarcada dreapta si

stanga

existenta

laterognatiilor

consideratii functionale si posturale, derivate

torsiuni

vizualizarea

arcadei

intermaxilare

cu

din observatii asupra boltii craniene

evaluarea posturala si dimensionala a

mandibulei cu respect la baza craniului

disimetrii si patologii de la baza craniului, endocraniului si splahnocraniului

evaluarea foramenului occipital si raporturile

sale cu osul odontoid

conformatia

condililor

occipitali

si

a

articulatiei atlanto-occipitale.

sale cu osul odontoid  conformatia condililor occipitali si a articulatiei atlanto-occipitale.

Teleradiografia de profil

PUNCTE şi REPERE utilizate în ANALIZA TELERADIOGRAFIEI

1 2 5 4 16 6 7 9 3 8 10 14 12 11 13
1
2
5
4
16
6
7
9
3
8
10
14
12
11
13
1. Nasion; 2. Sellae; 3. Basion; 4. Porion; 5. Orbitale; 6. SNA; 7. SNP; 8.
1.
Nasion;
2.
Sellae;
3.
Basion;
4.
Porion;
5.
Orbitale;
6.
SNA;
7.
SNP;
8.
Prosthion;
9.
Punct A;
10. Infradentale;
11. Pogonion;
12. Punct B;
13. Menton;
14 Gonion;
NASION (N): punctul cel mai anterior pe sutura nazo – frontală în plan medio –

NASION (N): punctul cel mai anterior pe sutura nazo – frontală în plan medio sagital, corespunde rădăcinii nasului.

plan medio – sagital, corespunde rădăcinii nasului. SELLAE (S): centrul geometric al conturului şeii
plan medio – sagital, corespunde rădăcinii nasului. SELLAE (S): centrul geometric al conturului şeii

SELLAE (S): centrul geometric al conturului şeii turceşti.

BASION (Ba): este punctul cel mai decliv pe marginea anterioară a Foramenului Magnum, situat la baza lui Clivus Occipitalis.

Magnum , situat la baza lui Clivus Occipitalis . PORION (Por) sau (P): punctul cel mai

PORION (Por) sau (P): punctul cel mai înalt (extern) pe delimitarea osoasă

a conductului auditiv extern (Meatus Acusticus Externus), este o radiolucenţă de 3 4 mm, situată aproximativ la înălţimea capului

condilului.
condilului.

ORBITALE (O): punctul cel mai inferior corespunzător marginii inferioare a orbitei osoase situat pe o verticală care trece prin pupilă când ochiul

priveşte înainte. Punctele „P” şi „O” se folosesc pentru localizarea

Planului Frankfurt. SPINA NASALIS acesteia.
Planului Frankfurt.
SPINA
NASALIS
acesteia.
localizarea Planului Frankfurt. SPINA NASALIS acesteia. ANTERIOR (ANS; SNA): punctul cel mai anterior al SPINA
localizarea Planului Frankfurt. SPINA NASALIS acesteia. ANTERIOR (ANS; SNA): punctul cel mai anterior al SPINA

ANTERIOR (ANS; SNA): punctul cel mai anterior al

SPINA NASALIS POSTERIOR (PNS; SNP): punctul cel mai posterior al palatului dur. Fisura pterigomaxilară are o orientare spre PNS. Punctele

Fisura pterigomaxilară are o orientare spre PNS. Punctele „ANS” şi „PNS” se folosesc pentru localizarea

„ANS” şi „PNS” se folosesc pentru localizarea planului palatin.

PROSTHION (Pr): punctul cel mai inferior şi anterior al procesului alveolar superior în plan medio sagital. Pe radiografie corespunde cu marginea

alveolei incisivului central superior.

PUNCTUL A : punctul cel mai posterior (mai dorsal) pe curbura spinei nazale anterioare sub

PUNCTUL A: punctul cel mai posterior (mai dorsal) pe curbura

spinei nazale anterioare sub ANS şi în faţa rădăcinii incisivului

central superior. Este punctul scheletal care se foloseşte pentru determinarea poziţiei anteroposterioare a maxilarului.

determinarea poziţiei anteroposterioare a maxilarului. INFRADENTALE (Id): punctul median aparţinând procesului
determinarea poziţiei anteroposterioare a maxilarului. INFRADENTALE (Id): punctul median aparţinând procesului

INFRADENTALE (Id): punctul median aparţinând procesului

alveolar mandibular, între incisivii centrali. Este situat pe marginea cea mai anterioară şi superioară a procesului alveolar

inferior în plan medio sagital. Pe radiografie delimitează

alveola incisivului central inferior.

POGONION mentonieră.
POGONION
mentonieră.

(Po): punctul median cel mai anterior pe eminenţa

PUNCTUL B: punctul cel mai posterior (mai dorsal) pe curbura

dintre dintre Pogonion şi Infradentale, sau punct median, situat

cel mai posterior pe profilul procesului alveolar mandibular, dedesubtul incisivilor centrali.

alveolar mandibular, dedesubtul incisivilor centrali. MENTON (Me): punctul cel mai inferior pe simfiza

MENTON (Me): punctul cel mai inferior pe simfiza mentonieră.

GONION (Go): este un punct lateral, localizat cel mai posterior,

lateral şi inferior pe faţa externă a unghiului mandibulei; este

punctul cel mai inferior al ramurei ascendente (la unghiul mandibulei). Împreună cu punctul Me se foloseşte pentru

determinarea Planului Mandibular.

PLANURI şi AXE folosite în ANALIZA TELERADIOGRAFIEI

PLANURI şi AXE folosite în ANALIZA TELERADIOGRAFIEI CRANIAL S – N (Sella – b. PLANUL CRANIAN

CRANIAL S N (Sella

b. PLANUL CRANIAN după Ricketts Ba N (Basion Nasion);

P O (Porion

d. PLANUL PALATINAL ANS PNS (Spina nasalis anterior Spina nasalis

c. PLANUL

a. PLANUL

nasalis anterior – Spina nasalis c. PLANUL a. PLANUL Nasion); FRANKFURT Orbitale); posterior); e. PLANUL OCLUZAL

Nasion);

anterior – Spina nasalis c. PLANUL a. PLANUL Nasion); FRANKFURT Orbitale); posterior); e. PLANUL OCLUZAL :
anterior – Spina nasalis c. PLANUL a. PLANUL Nasion); FRANKFURT Orbitale); posterior); e. PLANUL OCLUZAL :

FRANKFURT

Orbitale);

posterior);

e. PLANUL OCLUZAL: linie care bisectează ocluzia primilor molari şi trece prin

punctul de înjumătăţire a overbitului sau a

spaţiului dintre incisivii centrali, în caz de

sau a spaţiului dintre incisivii centrali, în caz de ocluzie frontală deschisă . f. PLANUL MANDIBULAR

ocluzie frontală deschisă.

f. PLANUL MANDIBULAR: Me Go (linia de la Menton la Gonion este tangentă cu

marginea inferioară a ramului ascendent).

PLANUL

cu marginea inferioară a ramului ascendent). PLANUL g. Pogonion); FACIAL : N – Pog (Nasion –

g. Pogonion);

inferioară a ramului ascendent). PLANUL g. Pogonion); FACIAL : N – Pog (Nasion – h. AXA

FACIAL: N Pog (Nasion

PLANUL g. Pogonion); FACIAL : N – Pog (Nasion – h. AXA Y : S –

h. AXA Y: S Gn (Sella Gnathion);

i. AXA FACIALĂ după Ricketts: Pt Gn (Pterigoid Gnathion).

ANALIZA după SASSOUNI

A fost prima metodă cefalometrică care a

evidenţiat atât relaţiile verticale cât şi cele orizontale, precum şi interacţiunea între

acestea.

Planurile de referinţă utilizate în această tehnică sunt:

Planul Bazei Craniului N – S; S;

Planul Frankfurt;această tehnică sunt: Planul Bazei Craniului N – S; Planul Bispinal SNA – SNP; Planul Ocluzal

Planul Bispinal SNA – SNP; SNP;

Planul Ocluzal ;N – S; Planul Frankfurt; Planul Bispinal SNA – SNP; Planul Bazal Mandibular Me – Go.

Planul Bazal Mandibular Me – Go. Go.

Conform teoriei elaborate de Sassouni se

consideră că la feţele bine proporţionate aceste planuri converg spre un singur punct

situat posterior. Înclinarea acestor planuri unul

faţă de celălalt reflectă proporţionalitatea verticală a feţei.

Înclinarea acestor planuri unul faţă de celălalt reflectă proporţionalitatea verticală a feţei .
Înclinarea acestor planuri unul faţă de celălalt reflectă proporţionalitatea verticală a feţei .

Autorul trage din punctul O trei arcuri de cerc care

vor delimita:

Tipul profilului;trage din punctul O trei arcuri de cerc care vor delimita: Tipul de clasă alveolară; Creşterea

Tipul de clasă alveolară;O trei arcuri de cerc care vor delimita: Tipul profilului; Creşterea dimensională a corpului mandibular în

Creşterea dimensională a corpului mandibular în relaţie cu baza craniului. baza craniului.

profilului; Tipul de clasă alveolară; Creşterea dimensională a corpului mandibular în relaţie cu baza craniului.

Arcul I defineşte tipul profilului.

Se foloseşte arcul de cerc ce trece prin

Na Spna şi Pog profil arhial, corespunde clasei I-a scheletice;

Dacă arcul va trece în spatele Spna → arcul va trece în spatele Spna

profil retroarhial, corespunde clasei a II-a

scheletice; Dacă arcul trece înaintea Spna profil prearhial, corespunde clasei a III-a scheletice.

→ profil prearhial, corespunde clasei a III-a scheletice. Arcul II defineşte clasa alveolară : Arcul trece
→ profil prearhial, corespunde clasei a III-a scheletice. Arcul II defineşte clasa alveolară : Arcul trece

Arcul II defineşte clasa alveolară:

III-a scheletice. Arcul II defineşte clasa alveolară : Arcul trece prin punctul A şi B →
III-a scheletice. Arcul II defineşte clasa alveolară : Arcul trece prin punctul A şi B →
III-a scheletice. Arcul II defineşte clasa alveolară : Arcul trece prin punctul A şi B →

Arcul trece prin punctul A şi B clasa I-a alveolară;

Dacă punctul B se află în interiorul

arcului de cerc clasa a II-a alveolară;

Dacă punctul B se află în afara arcului

clasa a III-a alveolară.

Arcul III

Se construieşte pornind din Sellae şi

se prelungeşte în jos până la Go. În mod normal ambele repere trebuie se afle pe

arcul de cerc, şi denotă echilibrul de

dezvoltare în lungime a corpului mandibular faţă de baza craniului. Corelând poziţia Go faţă de ultimul arc şi poziţia lui Pog, faţă de primul arc se obţin valori în ceea ce priveşte dezvoltarea dimensională a corpului mandibular.

faţă de primul arc se obţin valori în ceea ce priveşte dezvoltarea dimensională a corpului mandibular.

ANALIZA după STEINER

În analiza Steiner prima determinare este cea a unghiului

SNA care evaluează poziţia antero

– posterioară a maxilarului faţă de baza craniului. Valoarea normală a

acestui unghi este de 82° +/- 2 grade.

Dacă valoarea unghiului SNA:

este mai mare de 84° rezultă protruzia maxilară, ° rezultă protruzia maxilară,

SNA: este mai mare de 84 ° rezultă protruzia maxilară, este mai mic de 80 °

este mai mic de 80° este ° este

vorba de o retruzie maxilară.

este mai mare de 84 ° rezultă protruzia maxilară, este mai mic de 80 ° este
este mai mare de 84 ° rezultă protruzia maxilară, este mai mic de 80 ° este
este mai mare de 84 ° rezultă protruzia maxilară, este mai mic de 80 ° este

Unghiul SNB este folosit pentru evaluarea poziţiei antero posterioare a mandibulei; valoarea normală este de 78° +/- 2 grade.

pentru evaluarea poziţiei antero – posterioare a mandibulei; valoarea normală este de 78 ° +/- 2

Diferenţa dintre unghiurile SNA şi SNB este reprezentată de unghiul ANB, a cărui valoare normală este de 2 grade. Acest unghi indică discrepanţa dintre maxilare. Dimensiunea unghiului ANB este influenţată de următorii factori:

Înălţimea verticală a feţei : unghiul ANB va descreşte pe a feţei: unghiul ANB va descreşte pe

măsură ce va creşte distanţa (verticală) dintre punctele Nasion şi punctul A, respectiv punctul B;

Poziţia în sens antero – posterior a punctului Nasion. sens antero posterior a punctului Nasion.

punctele Nasion şi punctul A, respectiv punctul B; Poziţia în sens antero – posterior a punctului

În continuare Steiner urmăreşte:

Relaţia în grade şi mm dintre incisivii superiori şi grade şi mm dintre incisivii superiori şi

planul N A;

Relaţia în grade şi mm dintre incisivii inferiori şi planul N – B; grade şi mm dintre incisivii inferiori şi planul N B;

Relaţia dintre punctul Pogonion şi planul N – B. dintre punctul Pogonion şi planul N B.

Distanţa în milimetri stabileşte cât de proeminent este incisivul faţă de suportul osos, în timp ce unghiul de înclinare indică dacă dintele este în poziţie normală.

Pentru o valoare a unghiului ANB de 2°, incisivii

superiori trebuie fie cu planul N A intr-un raport evaluat la 22° sau 4 mm; în mod similar,

pentru incisivii inferiori, valorile normale în raport

cu planul N B sunt de 25°sau 4 mm. Dacă unghiul ANB are o valoare diferită de 2°,

poziţionarea diferită a incisivilor dată de înclinare

şi protruzie, necesită un compromis pentru compensarea poziţiei dinţilor în raport cu

discrepanţa maxilară.

şi protruzie, necesită un compromis pentru compensarea poziţiei dinţilor în raport cu discrepanţa maxilară .
şi protruzie, necesită un compromis pentru compensarea poziţiei dinţilor în raport cu discrepanţa maxilară .
şi protruzie, necesită un compromis pentru compensarea poziţiei dinţilor în raport cu discrepanţa maxilară .
R etruzie maxilară SNA = 77 ° SNB = 70 ° ANB = 7 °

Retruzie maxilară

SNA = 77°

SNB = 70°

ANB = 7°

R etruzie maxilară SNA = 77 ° SNB = 70 ° ANB = 7 ° Normal

Normal

SNA = 80°

SNB = 78°

ANB = 2°

ANB = 7 ° Normal SNA = 80 ° SNB = 78 ° ANB = 2
ANB = 7 ° Normal SNA = 80 ° SNB = 78 ° ANB = 2

Protruzie maxilară

SNA = 88°

SNB = 84°

ANB = 4°

ANALIZA după TWEED
ANALIZA după TWEED

Analiza Tweed a fost imaginată de autor pornind

de la o concepţie fizionomică proprie, conform

căreia profilul armonios este plat. Aceasta masuratoare a fost preconizata in 1946 cand

analiza cefalometrica era limitata. Tweed porneste

de la premiza ca in aceasta constructie geometrica, ideal este realizarea uni profil rectiliniu.

Corecta pozitie a incisivului inferior este utilizata

ca punct de referinta in repozitionarea arcadei ghid,

cu consecinte asupra maxilarului superior.

Prin această analiză se apreciază creşterea verticală a ramurii ascendente a mandibulei, prin

determinarea valorii unghiului format de planul

Frankfurt cu planul bazal mandibular (FMA acest unghi poartă numele de unghi de fertilitate condiliană şi valoarea sa normală este de 25°).

FMA – acest unghi poartă numele de unghi de fertilitate condiliană şi valoarea sa normală este

Analiza după Tweed

FMIA 67°+/- 3 FMA 25° +/- 3 IMPA 88°+/- 2
FMIA
67°+/- 3
FMA
25° +/- 3
IMPA
88°+/- 2

La baza metodei stă construirea unui triunghi „triunghiul lui Tweed”

format din:

Planul superior al lui Frankfurt delimitat de Porion si Suborbitale Planul mandibular PMprelungit posterior Axul incisivilor inferiori, care trece prin marginea incizală şi prin apexul acestora, fiind prelungit în sus şi în jos până la intersecţia cu

planul Frankfurt, respectiv planul Bazal Mandibular.

Acest triunghi include următoarele unghiuri:

Unghiul FMA , permite aprecierea tipologiei scheletice în sens vertical. Valoarea FMA, permite aprecierea tipologiei scheletice în sens vertical. Valoarea

normală este de 25° +/- 3 grade. Când valoarea lui FMA este cuprinsă între limitele normale, tipul vertical de creştere este normodivergent, peste 28° este

hiperdivergent iar sub 22° este hipodivergent. Are stabilitate in crestere cu 3˚ la

fiecare an.

Cunoaşterea valorii acestui unghi ajută în decizia de tratament, deoarece valorii acestui unghi ajută în decizia de tratament, deoarece

tipul normodivergent va avea mai multe şanse de succes la tratamentul ortodontic, spre deosebire de celelalte două.

Pozitia verticala a mentonului

Tipologia scheletica mandibulara

Pozitia sagitala mandibulara

Dezvoltarea ramurii ascendente

Deschiderea unghiului goniac.

mandibulara ○ Pozitia sagitala mandibulara ○ Dezvoltarea ramurii ascendente ○ Deschiderea unghiului goniac.
Unghiul IMPA , permite aprecierea situării părţii anterioare a arcadei mandibulare în raport cu baza

Unghiul IMPA, permite aprecierea situării

părţii anterioare a arcadei mandibulare în

raport cu baza osoasă. Valoarea sa optimă se defineşte în funcţie de sensul vertical

scheletic şi va fi dată de regula lui Tweed. În

mod normal axul incisivului inferior trebuie

fie perpendicular pe planul mandibular, deci

unghiul IMPA = 88° +/- 2 grade.

Unghiul FMIA, permite aprecierea situării incisivului mandibular în schema facială. Valoarea optimă se defineşte în funcţie de sensul vertical scheletic şi este dat de regula lui Tweed. Valoarea medie este de 67° +/- 3 grade. Este format din prelungirea incisivului

inferior pe planul Frankfurt.

Aceasta variabila exprima inclinarea

incisivilor inferiori pe axa bazala, prevazand

pozitia lor dreapta, pe planul mandibular.

variabila exprima inclinarea incisivilor inferiori pe axa bazala, prevazand pozitia lor dreapta, pe planul mandibular.

Unghiul FMA este cel care decide valoarea celorlalte două unghiuri şi anume:

Pentru un unghi FMA de 22 - 28 ° corespunde un unghi FMIA de FMA de 22 - 28° corespunde un unghi FMIA de

68°;

Pentru un unghi FMA mai mare de 28 ° corespunde un unghi FMIA de 65 ° ; FMA mai mare de 28° corespunde un unghi FMIA de 65°;

Pentru un unghi FMA mai mic de 28 ° , unghiul IMPA nu trebuie să FMA mai mic de 28°, unghiul IMPA nu trebuie

aibe o valoare mai mică de 90°.

de 65 ° ; Pentru un unghi FMA mai mic de 28 ° , unghiul IMPA
de 65 ° ; Pentru un unghi FMA mai mic de 28 ° , unghiul IMPA

Unghiul conicitatii faciale

Este format din Na Pg si planul

mandibular.

Val. nominale: 68˚

Nu se modifica cu cresterea.

Ca valoare diagnostica exprima:

Pozitia sagitala si verticala a mentonului

Clasificare tipologica verticala si structurala

Directia de crestere faciala

Parametru de referinta in ceea ce priveste inaltimea faciala si deschiderea

unghiului goniac.

de crestere faciala  Parametru de referinta in ceea ce priveste inaltimea faciala si deschiderea unghiului
de crestere faciala  Parametru de referinta in ceea ce priveste inaltimea faciala si deschiderea unghiului

Poate creste:

La brahicefali o mandibula mai dreapta, cu un unghi goniac mai inchis

Inaltime faciala redusa anterior

Ram.mandibular lung, cu cresterea

arcului mandibular

Tendinta de crestere mandibulara anterioara, cu vector prevalent orizontal

lung, cu cresterea arcului mandibular  Tendinta de crestere mandibulara anterioara, cu vector prevalent orizontal
lung, cu cresterea arcului mandibular  Tendinta de crestere mandibulara anterioara, cu vector prevalent orizontal
lung, cu cresterea arcului mandibular  Tendinta de crestere mandibulara anterioara, cu vector prevalent orizontal

Se reduce :

La dolicocefali

Crestere mandibulara cu vector

prevalent vertical

Cresterea inaltimii faciale

anterioare, cu reducerea arcului

mandibular

Reducerea valoriilor inaltimii

faciale posterioare

faciale anterioare, cu reducerea arcului mandibular  Reducerea valoriilor inaltimii faciale posterioare

Unghiul S Gn cu planul Frankfurt, este unghiul care arată

poziţia mentonului în planul facial, adică gradul de avansare

a mandibulei faţă de baza craniului.

arată poziţia mentonului în planul facial, adică gradul de avansare a mandibulei faţă de baza craniului.
arată poziţia mentonului în planul facial, adică gradul de avansare a mandibulei faţă de baza craniului.

Unghiul Se Gn/PF este format de linia Se Gn care Se Gn/PF este format de linia Se Gn care

intersectează planul

Frankfurt.

Unghiul Se Gn / PF < 55 ° Se Gn / PF < 55°

semnifică o rotaţie

anterioară a mandibulei.

Unghiul Se Gn / PF > 65 ° semnifică o rotaţie posterioară a mandibulei . Se Gn / PF > 65° semnifică o rotaţie posterioară a mandibulei.

anterioară a mandibulei. Unghiul Se Gn / PF > 65 ° semnifică o rotaţie posterioară a

Unghiul interincisiv: Normal 130˚ ± 5˚. Exprima angulatia reciproca dintre incisivi, fara nici o referire la bazele osoase.

: Normal 130˚ ± 5 ˚. Exprima angulatia reciproca dintre incisivi, fara nici o referire la
ANALIZA după RICKETTS
ANALIZA după RICKETTS

Ricketts analizează distanţa de la marginea

incisivilor inferiori la planul A Pg şi ajunge la următoarele concluzii:

În medie incisivii inferiori se găsesc medie incisivii inferiori se găsesc

înaintea acestui plan cu 1 mm.

Valoarea este negativă, în sens algebric, negativă, în sens algebric,

când incisivii inferiori se găsesc drept

pe plan. Pentru incisivul inferior există o valoare care ne descrie înclinarea şi

care cuprinde axa incisivului, raportul

lui cu planul dentar.

Acest unghi are valoarea normală de 22 ° normală de 22°

+/- 4 şi nu variază cu creşterea.

Unghiul dintre axa incisivului inf./APg exprima gradul de protruzie labiala –

privind raportul de reciprocitate intre

buza inferioara si incisivul inferior.

gradul de protruzie labiala – privind raportul de reciprocitate intre buza inferioara si incisivul inferior.

Linia Mac Namara

Este o linie pentru adulţi care arată că pacientul la sfârşitul creşterii trebuie să aibe mentonul pe această linie. adulţi care arată că pacientul la sfârşitul creşterii trebuie aibe mentonul pe această linie. Linia Mac Namara este construită la 90° pe planul orizontal de la Frankfurt

plecând de la punctul Nasion.

La nouă ani ar trebui să se afle înaintea Pogonionului cu 6 mm nouă ani ar trebui se afle înaintea Pogonionului cu 6 mm

2 mm. La terminarea creşterii, la subiecţii de sex masculin,

această linie ar trebui fie tangentă la Pogonion.

La fete se construieşte la 89 ° , pentru că fetele termină creşterea mai înainte ca bă ie construieşte la 89°, pentru fetele termină creşterea mai înainte ca ieţii.

Pogonion. La fete se construieşte la 89 ° , pentru că fetele termină creşterea mai înainte
Pogonion. La fete se construieşte la 89 ° , pentru că fetele termină creşterea mai înainte