Sunteți pe pagina 1din 7
TEMATEMA PROIECTULUI:PROIECTULUI: ""PrevenireaPrevenirea sisi combatereacombaterea abandonuluiabandonului
TEMATEMA PROIECTULUI:PROIECTULUI: ""PrevenireaPrevenirea sisi combatereacombaterea
abandonuluiabandonului scolarscolar““
TITLULTITLUL PROIECTULUIPROIECTULUI :: AbandonulAbandonul şşcolarcolar
Prof.Prof. ConsilierConsilier ȘȘcolarcolar
GogaGoga--BBăăttăăeeșșescuescu OanaOana

UnaUna dintredintre celecele maimai gravegrave problemeprobleme cucu carecare sese confruntconfruntăă îînvănvăţţământulământul şşcolarcolar esteeste abandonulabandonul şşcolar.colar.DacDacăă îînaintenainte dede 19891989 ratarata abandonuluiabandonului şşcolarcolar eraera foartefoarte scăzutăscăzută,, imediatimediat dupadupa schimbareaschimbarea regimuluiregimului şşii trecereatrecerea lala democrademocraţţieie ss--aa constatatconstatat eleviielevii tindtind tottot maimai multmult părăseascăpărăsească băncilebăncile şşcolii.colii. AbanAbandonuldonul reprezintareprezinta conduitaconduita dede evaziuneevaziune definitivădefinitivă cece constăconstă îînn îîncetareancetarea frecventăriifrecventării şşcolii,colii, părăsireapărăsirea sistemuluisistemului educativeducativ indiferentindiferent dede nivelulnivelul lala carecare ss--aa ajuns,ajuns, îînainteanaintea obobţţineriiinerii uneiunei calificăricalificări sausau pregătiripregătiri profesionaleprofesionale completecomplete sausau îînainteanaintea îîncheieriincheierii actuluiactului dede studiistudii îînceput.nceput. ClimatulClimatul familialfamilial -- areare unun rolrol hothotărâtorărâtor îînn cauzelecauzele dede abandonabandon şşcolar.colar. Astfel,Astfel, dezorganizareadezorganizarea vievieţţiiii dede familie,familie, consecinconsecinţţăă aa divordivorţţului,ului, climatulclimatul familialfamilial conflictualconflictual şşii imoral,imoral, excesivexcesiv dede permisiv,permisiv, divergendivergenţţaa metodelormetodelor educativeeducative şşii lipsalipsa dede autoritateautoritate aa părinpărinţţilor,ilor, atitudineaatitudinea rece,rece, indiferenindiferenţţa,a, conducconduc sprespre abandonulabandonul şşcolar.colar. EiEi auau fostfost îîncurajancurajaţţii dede atitudineaatitudinea părinpărinţţilorilor pentrupentru carecare carteacartea nunu maimai repezintărepezintă oo prioritateprioritate,, nicinici garangaranţţiaia asigurariiasigurarii unuiunui locloc dede muncămuncă SărăciaSărăcia esteeste dede asemeneaasemenea unun factorfactor dede aabandonbandon şşcolarcolar carecare sese reflectăreflectă lala toatetoate nivelurilenivelurile dede vârstăvârstă şşii îînvănvăţţare.are.

reflectă la la toate toate nivelurile nivelurile de de vârstă vârstă ş ş i i î
AnturajulAnturajul dede proastproastăă calitatecalitate debusoleazădebusolează eleviielevii cucu unun psihicpsihic
AnturajulAnturajul dede proastproastăă calitatecalitate debusoleazădebusolează eleviielevii cucu unun psihicpsihic labillabil
datoratdatorat unorunor carencarențțee dindin copilăriecopilărie -- dorindorinţţaa dede aa scăpascăpa dede subsub tutelatutela educaeducaţţionalăională
sausau familialăfamilială,, dorindorinţţaa dede aa captacapta obiecte,obiecte, hainehaine sausau mâncaremâncare prinprin căicăi
ocolite,necurate.ocolite,necurate.
EEşşeculecul şşcolarcolar esteeste unun fenomenfenomen periculospericulos deoarecedeoarece elel determideterminănă efecteefecte
negativenegative atâtatât inin planplan psihologicpsihologic individual,individual, respecrespectivtiv oo alteraralteraree aa imaginiiimaginii dede sinesine aa
elevuluielevului îînn cauzăcauză,, carecare--şşii vava pierdepierde tottot maimai multmult îîncredereancrederea îînn propriilepropriile posibilităposibilităţţii
şşii capacităcapacităţţii ajungândajungând săsă dezvoltedezvolte oo teamăteamă dede eeşşec,ec, câtcât şşii pepe planplan social,social,pentrupentru
căcă eeşşeculecul şşcolarcolar permanentizatpermanentizat ““stigmatizeazăstigmatizează””,, ““eticheteazăetichetează”” şşii conduceconduce lala oo
marginalizaremarginalizare socialăsocială cucu unun nivelnivel crescutcrescut dede comporcomportamentetamente deviadeviantente şşii
infracinfracţţionale.ionale. EEşşeculecul şşcolarcolar areare lala bazăbază maimai multimulti factorifactori carecare potpot fifi difdiferieriţţi,i, dardar
celcel maimai adeseaadesea asociaasociaţţi,i, elevulelevul sese confruntăconfruntă cucu oo serieserie dede dificultădificultăţţii şşcolarecolare carecare
auau caca principaleprincipale cauzecauze :p:propriaropria persoanăpersoană,, părinpărinţţiiii şşii familia,familia, şşcoala,coala, comucomunitateanitatea
localălocală etcetc
DificultDificultăăţţileile pepe carecare elevulelevul lele poatepoate îîntâmpinantâmpina suntsunt cauzelecauzele
DificultDificultăăţţileile pepe carecare elevulelevul lele poatepoate îîntâmpinantâmpina suntsunt cauzelecauzele pedagogice.pedagogice. EleEle suntsunt foartefoarte frecventefrecvente şşii
diversediverse caca şşii mecanismelemecanismele carecare provoacprovoacăă problemeleproblemele şşcolare;colare; eleele ssee situeazsitueazăă îînn cadrulcadrul şşcolarcolar şşii
familial.familial.
LaLa nivelulnivelul şşcolii:colii: trebtrebuieuie studiatstudiatăă şşcolaritateacolaritatea anterioaranterioarăă aa elevuluielevului AAbsenteismul,bsenteismul, dede pilpilddăă,, sese poatepoate
datora:datora: -- bolilorbolilor
-- relarelaţţiiloriilor dificiledificile cucu dascdascăălullul
-- dificultdificultăăţţii dede îînvnvăăţţare,are, suprasupraîîncarcncarcăăriirii,, neadecvatelorneadecvatelor metodemetode dede îînvnvăăţţare,are, perturbaperturbaţţiiloriilor
psihologicepsihologice anterioare,anterioare, dezinteredezinteresulsul fatfatăă dede şşcoalcoalăă caca urmareurmare aa unorunor eeşşecuriecuri repetate.repetate.
LaLa nivelulnivelul familieifamiliei:: esteeste clarclar ccăă rolulrolul familieifamiliei esteeste primordialprimordial maimai multmult pepe planplan afafectivectiv decâtdecât
pedagogic.pedagogic. SuntSunt cazuricazuri îînn carecare realitatearealitatea esteeste greugreu dede modificat:modificat: disocieredisociereaa familiei,familiei, ddecesele,ecesele, divordivorţţul,ul,
neneîîntelegereantelegerea gravgravăă,, ccerturierturi frecvente,frecvente, consconsumum dede alcool,alcool, boalaboala psihicpsihicăă aa unuiaunuia sausau altuiaaltuia dindin ppăărinrinţţi.i.
AlteAlte cazuricazuri sese referreferăă lala situasituaţţiiii cândcând ppăărinrinţţiiii (con(conşştienttient sausau inconinconşştient)tient) nunu ppermitermit caca elevulelevul ssăă--şşii
dobândeascdobândeascăă autonomiaautonomia şşii ssăă devindevinăă responsabilresponsabil dede acacţţiunileiunile sale;sale; îînn acesteaceste cazuricazuri copilulcopilul poatepoate
reacreacţţionaiona printrprintr--oo conduitconduităă dede opoziopoziţţieie pasivpasivăă sausau activactivăă,, ggeneralizateneralizatăă sausau focalizatfocalizatăă pepe şşcolaritate.colaritate.
UniiUnii ppăărinrinţţii suntsunt preaprea exigenexigenţţii pepe planulplanul şşcolaritcolarităăţţii,ii, vorvor cucu oriceorice prepreţţ caca odrasleleodraslele lorlor sasa fiefie primiiprimii dindin
clasclasăă,, ccopilulopilul esteeste suprasolicitat,suprasolicitat, ssăăturatturat,, dezgustatdezgustat şşii sfârsfârşşeeşştete curândcurând îînn eeşşec.ec.
Pentru prevenţia şi intervenţia în cazuri de eşec şi abandon şcolar este necesara o analiza
Pentru prevenţia şi intervenţia în cazuri de eşec şi abandon şcolar este necesara o analiza

Pentru prevenţia şi intervenţia în cazuri de eşec şi abandon şcolar este necesara o analiza atentă a factorilor ce pot declanşa aceste fenomene şi utilizarea unor metode şi tehnici de consiliere individuală care să conducă la rezultate pozitive. Sunt cunoscute diverse metode de consiliere individuală care pot fi utilizate pentru a sprijini elevul aflat în situaţie de eşec şcolar în funcţie de factorii/cauzele care au declanşat acest fenomen ca:

-metode privind întăriri pozitive şi negative ale comportamentului -tehnici de accelerare/încetare a comportamentului -metode în care se utilizează jocul de rol -metode privind rezolvarea unor conflicte - analiza rezultatelor activităţii.

Dintre deficien ţ ele/factorii care contribuie la e ş ecul ş colar au fost analizate

Dintre deficienţele/factorii care contribuie la eşecul şcolar au fost analizate acelea care ţin de familie în special, de relaţiile pe care elevul le stabileşte, în special relaţiile afective care au un punct de pornire - relaţia de ataşament intre copil şi mamă încă din primii ani ai existenţei sale.

Când depistarea unor modificări comportamentale ale copilului raportat la tipul de ataşament ce necesită intervenţia
Când depistarea unor modificări comportamentale ale copilului raportat la
tipul de ataşament ce necesită intervenţia la vârsta preşcolară ( peste 5 ani) şi
se poate contura un diagnostic de tulburare primară de ataşament de tip
inhibant sau dezinhibant se pot utiliza tehnici şi metode speciale de terapie în
grup sau individuale ca: tehnici de desen, marionete sau chiar psihodramă,
terapia de joc se poate combina cu tehnici de la vârste mici sau mai mari, în
funcţie de abilitatea, interesele copilului, de sistemul de suport aflat la
dispoziţie dar şi de pregătirea terapeutului.
După 12 ani, pentru obţinerea unor comportamente asemănătoare
ataşamentului sigur, care să permită relaţii sociale integrative se pot aplica
tehnici de terapie cognitivă de inspiraţie psihodinamică: terapie de grup şi
individuală centrată pe problema specifică, educaţia elevului în relaţii
sănătoase de cuplu bazate pe încredere şi respect reciproc, educaţia
limitelor de intimitate şi nonintrusivitate, al permisivităţii, al abuzului de
substanţe (alcool, droguri) cât şi asupra abuzurilor fizice, emoţionale sau
sexuale, a maltratării, evitarea transformării persoanei abuzate sau
neataşate la rândul ei în abuzator.