CUPRINS

INSTALATII DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE A. Generalitati ..2 B. Efectul factorului de putere scazut in instalatiile electrice 4 C. Mijloace pentru ameliorarea factorului de putere.5 D. Calculul capacitatii bateriei de condensatoare.. E. Eliberarea bateriilor de condensatoare!2 ". E#ploatarea$ intretinerea si repararea instalatiilor de ameliorare a factorului de putere...!5 G. %orme de te&nica securitatii muncii...!' Norme de protecia muncii la utilizarea in talaiilor i ec!ipamentelor electrice!

INSTALATII DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE A. GENERALITATI

Este cunoscut din electrote&nica ca intre tensiunea de la bornele unui receptor de curent alternati( si curentul care trece prin receptor e#ista un defazaj$ e#primat prin un)&iul *fi). !.!+. daca un)&iul ,-$ curentul si tensiunea sunt in faza si receptoarele sunt rezisti(e. Daca un)&iul .- *s/a ales sensul poziti($ sensul tri)onometric de parcur)ere a un)&iurilor de la fazorul sunt inducti(e. Daca un)&iul 0-$ curentul se afla 1naintea tensiunii si receptoarele sunt capaciti(e. 2rin factor de putere se intele)e (aloarea cosinusului un)&iului *cos +. Din triun)&iul puterilor *fi).!.2+$ triun)&i in care laturile sunt propor3ionale cu puterile4 acti(a 2$ reacti(a 5 si aparenta 6$ rezulta4 cos, S
P

7n func3ie de puterea aparenta 6 se dimensioneaz8 instala3iile furnizorului de ener)ie electrica *centrale electrice si liniile de transport+. 2uterea acti(a 2 este puterea pe care receptoarele *sau instala3iile+ de ener)ie electrica o transforma intr/o alta forma de putere utila4 mecanica$ luminoasa$ c&imica si c&iar electrica. 2entru o utilizare cat mai buna a instala3iilor de furnizare a ener)iei electrice este bine cu raportul 296 sa fie cat mai aproape de unitate. 2entru instalatiile de furnizare a ener)iei electrice situa3ia cea mai a(antajoasa o reprezint8 receptoarele rezisti(e$ deoarece cos,!$ deci 2,6.

:eceptoarele inducti(e au un factor de putere cos 0 !. acestea sunt deza(antajoase pentru instala3iile de alimentare cu ener)ie electrica$ deoarece absorb de la re3ea at;t putere acti(a 2$ cat si putere reacti(a 5 de (aloare4 5 , 2 t) * din triun)&iul puterilor+ Aceste instala3ii trebuie dimensionate pentru o putere 4 6,
P
2

<

Q2

P 2 +P 2tg 2

P cos

:eceptoarele capaciti(e au de asemenea un factor de putere cos 0 ! dar debiteaz8 in instala3iile de alimentare putere reacti(a 5$ lucru la fel de deza(antajoase pentru acestea$ deoarece trebuie dimensionate la o putere 6.2. 2entru instala3iile de furnizare a ener)iei electrice este a(antajos ca in consumatorii pe care ii alimenteaz8 sa se )8seasc8 at;t receptoarele inducti(e *care absorb puterea reacti(a+$ cat si receptoare capaciti(e *care debiteaz8 putere reacti(a+$ astfel ca factorii de putere ai consumatorilor sa fie cat mai apropia3i de unitate.

B. EFECTUL FACTORULUI DE PUTERE SCAZUT IN INSTALATIILE ELECTRICE 2entru a alimenta un receptor *consumator+ trifazat de putere acti(a 2 si de factor de putere cos $ linia electrica trebuie sa transporte un curent electric 7. 7,
P =U cos

:ezulta ca o data cu sc8derea factorului de putere creste curentul transportat de re3ea$ bineinteles in ipoteza aceleia>i puteri acti(e absorbite. Cre>terea curentului are drept consecin3e4 / necesitatea m8ririi sec3iunii conductoarelor ce trebuie transportate de acest curent ? / necesitatea supradimension8rii aparatajului de ac3ionare *1ntreruptoare$ contactoare+ si de protec3ie *si)uran3e fuzibile$ relee termice+$ parcurse de acest curent. Deci instala3iile in care factorul de putere este sc8zut sunt neeconomice$ costa scump. De e#emplu o instala3ie care are o putere acti(a de 4- @A alimentata la tensiunea =#= -922- B si cu un factor de putere cos ! , -.C5 absoarbe de la re3ea un curent4 7! ,
P =U cos !

4---,D4A = = - -.C5

E alta instala3ie care absoarbe aceea>i putere de la re3ea$ dar cu un factor de putere mai mic * cos 2 , -.'-+$ absoarbe un curent4 72 ,
P =U cos 2

4---, 'A = = - -.'-

ceea ce 1nseamn8 cu ==.'F mai mult. 2rimul curent ar conduce la ale)erea unei sec3iuni de aluminiu A"G de 25 mm 2$ iar al doilea la o sec3iune din acela>i material de 5- mm 2 . 6e poate (edea u>or influenta pe care o are factorul de putere at;t asupra curentului absorbit cat si asupra sec3iunii conductelor. Cre>terea curentului absorbit (a influenta ne)ati( si pierderea de putere din re3elele de distribu3ie si transport4
= =rI 2

, sau

p =

rp 2 U cos 2
2

Datorita cre>terii pierderii de putere pe re3elele electrice de distribu3ie ai de transport este necesar ca a)re)atele din centralele electrice sa fie supradimensionate pentru a acoperi si acest consum suplimentar.

:ezulta ca este important ca receptoarele si instala3iile electrice sa func3ioneze cu un factor de putere cat mai ridicat. C MIJLOACE PENTRU AMELIORAREA FACTORULUI DE PUTERE Acestea sunt4 / mijloace naturale pentru m8rirea factorului de putere care cuprind totalitatea masurilor ce se pot adopta fara instala3ii speciale fara c&eltuieli$ sau cu c&eltuieli foarte mic? / mijloace artificiale pentru m8rirea factorului de putere care cuprind instala3ii special destinate producerii ener)iei reacti(e de compensare. Mijloacele naturale pentru m8rirea factorului de putere constau in4 / m8sur8ri or)anizatorice pri(ind utilarea receptoarelor electrice inducti(e *motoare electrice asincrone$ instala3ii in componenta c8rora un loc important il ocupa bobinajele electroma)netice$ cuptoarele cu induc3ie sau cu arc electric$ instala3iile de sudare etc.+. Acestea se refera la or)anizarea procesului de productie$ astfel 1nc;t aceste receptoare sa nu func3ioneze in )ol$ sau timpul de func3ionare in )ol sa fie redus la minimum. :eceptoarele de felul acesta trebuie sa func3ioneze tot timpul la parametrii nominali sau cat mai aproape de ace>tia$ pentru a a(ea un factor de putere cat mai ridicat. Atunci c;nd functioneaza subincarcate$ factorul de putere scade si ener)ia electrica este r8u utilizata. 6ubincarcarea se poate e(ita prin or)anizarea cat mai buna a procesului de produc3ie$ sau prin 1nlocuirea cu alte motoare de putere mai mica. 7n acest ultim caz$ se (erifica daca motorul de putere mai mica se comporta corespunz8tor la pornire *adic8 daca poate 1n(in)e cuplul rezistent+4 / 1nlocuirea motoarelor asincrone *in special cale de putere mare+ cu motoare asincrone de aceea>i putere$ deoarece acestea au un factor de putere cos , !. aceasta m8sura se (a preconiza numai atunci c;nd motorul sincron corespunde din punct de (edere te&nic procesului de produc3ie? / deconectarea transformatoarelor c;nd acestea sunt 1nc8rcate cu o sarcina sub =-F din sarcina nominala. 6arcina r8masa este preluata de alte transformatoare de putere mica *=-F din puterea
5

nominala a primelor+$ care se conecteaz8 anterior deconect8rii transformatoarelor subincarcate? / repararea corecta a motoarelor electrice$ astfel ca acestea sa/si p8streze parametrii ini3iali. Dintre mijloacele artificiale pentru m8rirea factorului de putere$ cel mai mult se folosesc condensatoarele statice sub forma de baterii de condensatoare. Bateriile de condensatoare au c;te(a a(antaje foarte importante4 au pierderi mici si constante in timp? nu au mecanisme in mi>care si uzura este foarte mica? se poate monta u>or? intretinerea este deosebit de simpla? se fabrica intr/o )ama de puteri deosebit de lar)a. Dintre a(antaje se pot enumera4 / imposibilitatea realiz8rii unui re)laj fin al factorului de putere. :e)lajul se face numai in trepte$ in func3ie de modul cum se conecteaz8 elementele bateriei. / spa3iul mare pe care il ocupa in special la puteri mari. 6unt necesare spatii special destinate mont8rii bateriilor de condensatoare si de>i se pot monta pe (erticala$ de multe ori *in special la consumatorii industriali+ bateriile de condensatoare ocupa suprafe3e importante din camera tabloului electric. Bateriile de condensatoare se ale) in urma unui calcul te&nico H economic. C&eltuielile I ce se fac pentru bateriile de condensatoare *c&eltuieli de in(esti3ii$ de e#ploatare$ de intretinere etc.+ depun de factorul de putere *cos + pe care 1l realizeaz8 acestea. "actorul de putere pana la care se face ameliorarea (a fi cel corespunz8tor c&eltuielilor minime Iminim. Aceasta (aloare se nume>te factor de putere optima din fi)ura !.= se obser(a u>or ca daca s/ar mari factorul de putere pana la (aloarea ma#ima cos , !$ c&eltuielile I ar creste$ ceea ce nu este ra3ional din punct de (edere economic. De aceea$ este )re>it sa se adopte o instala3ie de ameliorare a factorului de putere pentru cos , ! fara ca anterior sa se e#ecute calculul economic a>a cum s/ a ar8tat mai sus. 2entru instala3iile noi cu puterea mai mare de 5-@A si care ar func3iona cu un factor de putere$ astfel ca (aloarea acestuia sa fie cos,-.C=. aceasta (aloare poarta numele de factor de putere neutral.

D. CALCULUL CAPACITAII BATERIEI DE CONDENSATOARE

bateria de condensatoare se monteaz8 in paralel cu receptorul *sau instala3ia+ ce functioneaza cu un factor de putere sc8zut. 7n fi)ura !.4 se arata acest mod de le)are al condensatorului J de capacitate C si reactan3a capaciti(a *K, +L. C Mnainte de montarea condensatorului$ receptorul inducti( absorbea de la re3ea curentul 7! si puterea reacti(a 5! si func3iona cu un factor de putere sc8zut cos!. Dup8 montarea condensatorului de capacitate C$ receptorul absoarbe de la re3ea o putere reacti(a4 52,5!/ 5$ Nnde 5 este puterea reacti(a debitata de condensatorul C in re3ea. 7n aceasta situa3ie$ receptorul (a func3iona cu un factor de putere cos2 . cos! *fi).!.5+. 2uterea acti(a absorbita de receptor 1nainte si dup8 ameliorarea factorului de putere este aceea>i *p+. :ezulta4 5! , p t)! si 52, 2 t)2 2uterea reacti(a debitata de condensator in re3ea mai rezulta din rela3ia
!

'

5,Nf7c sin Nnde ,C--$ deoarece e#prima defazajul dintre tensiunea de faza N f si curentul ce trece prin condensator 7c Deci4 2*t) ! H t) 2+, Nf7c Nnde4
Uf 7c, Xc

Uf ! C

, CNf

Daca tensiunea la bornele receptorului si a condensatorului este N *adic8 tensiunea de linie+$ capacitatea acestuia. C, 6e inlocuieste N cu
=N

p *tg! tg2 + U 2

rezulta4
P *tg!tg2 + C ,= =U 2

C,

Aceasta rela3ia ne arata ca (aloarea capacitatii le)ate intre doua faze este de trei ori mai mica dec;t capacitatii le)ate intre faza si nul in condi3iile debut8rii acelea>i puteri reacti(e in re3ea. Oa re3elele trifazate$ bateriile de condensatoare se pot le)a fie in stea$ fie in triun)&i *fi).!.D+. 7n cazul c;nd bateriile de condensatoare sunt le)ate in stea rela3ia de(ine4 2* tg ! tg2 + = =C4U 2 Nnde CP este capacitatea pe faza a bateriei. :ezulta4 CP ,
P *tg! tg2 + P *tg! tg2 + , =U 2 U 2

daca bateriile sunt le)ate in triun)&i rela3ia se (a scrie4 2*t)!/t)2+,=CAN2 Nnde CA este capacitatea pe faza a bateriei. :ezulta4 CA ,
P *tg! tg2 + =U 2

Compar;nd cele doua rela3ii de mai sus$ rezulta ca (aloarea necesara a capacitatii bateriei$ c;nd le)area se face in triun)&i$ este de trei ori mai mica dec;t in cazul le)8rii in stea$ in condi3iile in care se debiteaz8 in re3ea aceea>i putere reacti(a4 CA ,
Cy =

E. LEGAREA BATERIILOR DE CONDENSATOARE Bateriile de condensatoare$ pentru ameliorarea factorului de putere se poate le)a4 descentralizat Q la bornele fiec8rui receptor de mica putere$ ca in fi)ura !.4$ daca acestea sunt in num8r foarte mare. Astfel se procedeaz8 pentru m8rirea factorului de putere al l8mpilor fluorescente. Condensatorul este montat in corpul de iluminat si le)at in paralel cu acesta la bornele de alimentare *fi).!.'+. fara condensator$ circuitul l8mpii fluorescente ar func3iona cu un factor de putere cos !,-.55. pentru a aduce circuitul acestei l8mpi la un factor de putere cos 2,-.C5 este necesar un condensator de capacitate C. Aceasta se poate calcula cu rela3ia '.!5 unde4 2,5-A puterea circuitului l8mpii fluorescente de 4- A *!-A reprezint8 puterea balastului O necesar func3ionarii l8mpii+ t) !,!.5! *din cos!,-.55 rezulta !,5D.D-+? t) 2,-.=2C *din cos2,-.C5 rezulta 2,! .2-+? ,2 ", !--rad9s *unde f,5-Rz este frec(enta re3elei+? Nf, 22-B *tensiunea de faza a re3elei de alimentare+. :ezulta4
5-*!.!5 -.=2C+ = =.C !- D F = =.CuF 2 !-- 22-

C,

Q la bornele fiec8rui receptor de mare putere *motor asincron$ cuptor electrice ca in fi)ura !.D a sau b. De re)ula se ale)e sistemul de le)are a bateriilor de condensatoare in triun)&i? deoarece acestea au o capacitate mai mica. Bateriile de condensatoare c;nd sunt deconectate de la re3ea *se afla in )ol+$ au o tensiune la borne de = -

!-

B *sau 22-B la le)area in stea+. 2entru a 1nl8tura pericolul de electrocutare$ dup8 scoaterea din func3iune a receptorului se desc&ide contactorul C2 cupland astfel bateriile de condensatoare pe rezistentele electrice :$ pana c;nd acestea se descarc8.

centralizat4 Q la bornele tablourilor electrice *tablouri )enerale sau principale+ atunci c;nd adoptarea sistemelor de le)are ar8tate mai sus este costisitoare. 7n principiu$ le)area bateriilor de condensatoare la barele tabloului se face ca in fi)ura '. . cele trei baterii de condensatoare la barele tabloului se face ca in fi)ura !. . cele trei baterii de condensatoare B!B= se pot le)a la barele tabloului electric prin 1nc&iderea contactoarelor C!C= utiliz;nd butoanele b!bD$ dup8 ce$ anterior$ intreruptorul automat a fost 1nc&is. Bateriile prin desfacerea contactoarelor C!C=$ acestea se descarc8 pe )rupul de rezistente :$ actionand contactoarele C4CD cu butoanele b!b!2? moderat centralizat Q o parte din baterii se lea)8 descentralizat$ in paralel cu receptoarele electrice si altele se lea)8 centralizat$ la barele tabloului )eneral.

!!

F. EXPLOATAREA INTRETINEREA SI REPARAREA INSTALATIILOR DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE Mnainte de montarea condensatoarelor$ se (erifica starea lor. 2entru aceasta se (erifica ca izolatoarele electrice sa fie intre)i si etas fi#ate pe carcasa condensatorului. De asemenea$ se (erifica sa nu e#iste scur)eri de ulei pe la 1nc&eieturile carcasei si aceasta sa nu prezinte deform8ri. Condensatoarele cu defecte nu se (or monta in cadrul bateriei. Dup8 montare se e#ecuta le)8turile electrice intre bornele condensatoarelor pentru formarea bateriilor$ apoi le)8turile intre baterii si in final le)8turile de la acestea la barele tabloului electric *sau bornele receptorului+. Aceste le)8turi se e#ecuta in bare sau cabluri electrice. Mnainte de darea in e#ploatare$ se face o proba a bateriilor prin conectarea la re3ea de trei ori$ timp de cate cinci minute. 7ntre conect8ri se face o pauza de doua minute. 7n timpul fiec8rei conect8ri pot sa ap8ra4 / sc;ntei la bornele condensatoarelor. 7n acest caz se str;n) le)8turile electrice? / scurtcircuit. 7n acest caz se refac le)8turile electrice sau$ daca acestea sunt bune$ se 1nl8tura condensatorul str8puns$ (erific;ndu/se fiecare element in parte? / z)omote in carcasele condensatoarelor. Condensatoarelor defecte se 1nlocuiesc. Dup8 aceste probe de punere in func3iune$ bateriile de condensatoare se conecteaz8 la re3ea timp de 24 de ore. 7n acest inter(al de timp se (erifica periodic curentul pe fiecare faza si temperatura mediului. Daca curen3ii nu sunt e)ali pe faze$ prin m8sur8ri din aproape in aproape se depisteaz8 elementele care produc dezec&ilibrul *acestea se 1nlocuiesc+. C;nd temperatura

!2

mediului ajun)e la =--C *in special (ara+$ bateriile se deconecteaz8 de la re3ea. 7n prima luna de func3ionare se (a efectua zilnic$ da c8tre personalul de e#ploatare$ un control (izual pri(ind starea condensatoarelor. Elementele in care se aud z)omote si din care apar scur)eri de ulei se 1nlocuiesc. Soate inter(en3iile la condensatoare se fac numai dup8 ce bateriile au fost scoase de sub tensiune si desc8rcate. Srimestrial$ se e#ecuta o (erificare )enerala in cadrul c8reia4 / se desfac le)aturile electrice$ se curata contactele cu peria de sarma pana la ob3inerea luciului metalic$ se refac le)8turile electrice str;n);ndu/se cu aten3ie? / se (erifica daca aparatajul de ac3ionare si protec3ie are le)8turile electrice bine str;nse si nu prezint8 deterior8ri. 6e (erifica prin 1ncerc8ri func3ionarea circuitului de comanda. 7n timpul e#ploat8rii$ bateriile de condensatoare nu se (or l8sa in )ol$ 1nc8rcate. 7mediat dup8 scoaterea din func3iune$ ele se lea)8 pe rezistentele de 1nc8rcare. 7mediat dup8 scoaterea din func3iune$ ele se lea)8 pe rezistentele de desc8rcare. De cele mai multe ori$ acestea sunt becuri electrice plasate deasupra stelajului de sus3inere a bateriilor$ sau in incinta 1ntreprinderii *pot face parte din iluminatul de paza al acesteia+. Elementele de condensatoare defecte *din care cur)e uleiul$ din care se aud z)omote la punerea sub tensiune$ care au izolatoarele defecte etc.+ nu se repara in 1ntreprindere$ ci in atelierele speciale ale 1ntreprinderilor furnizoare de astfel de elemente.

!=

G. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII 2rincipala norma de securitate a muncii care trebuie sa se tina seama in utilizarea bateriilor de condensatoare se refera la deconectarea acestora imediat dup8 oprirea receptorului la care sunt le)ate si conectarea pe rezistentele de desc8rcare. Acest lucru este obli)atoriu$ 1ntruc;t la bornele bateriilor de desc8rcare. Acest lucru este obli)atoriu$ 1ntruc;t la bornele bateriilor de condensatoare tensiunea este de = -B sau 22-B$ in func3ie de modul cum se realizeaz8 le)8tura acestora *in triun)&i sau in stea+. Bateriile de condensatoare se monteaz8 pe stelaje metalice$ special confec3ionate si ocupa un loc aparte$ 1n)r8dit cu plasa de sarma$ in apropierea receptorului sau tabloului electric la care sunt conectate. 7n timpul func3ionarii$ accesul in spa3iul destinat bateriile de condensatoare se face numai de c8tre personalul autorizat. Oa intrarea in zona$ o data cu desc&iderea u>ii de acces$ automat bateriile de condensatoare sunt deconectate de la re3ea si conectate pe rezistentele de desc8rcare. De cele mai multe ori$ ca rezistente de desc8rcare sunt folosite becurile incandescente$ pentru a putea obser(a cu usurinta ca acestea se afla in re)imul de descarcare.

!4