Sunteți pe pagina 1din 3

Catedrala Sf.

Iacob (Santiago de Compostela)


Catedrala din Santiago de Compostela este cldit dup spuse pe mormntul apostolului Iacob n Santiago de Compostela, Galicia, Spania. Aceasta a fost certificat i recunoscut de episcopie i pap prin gsirea relicvelor apostolului. Construcia catedralei a nceput n anul 1077 n timpul lui Alfons VI regele Leonului i Castiliei (1040-1109) pe ruinele unei biserici mai vechi. Ea a devenit n anul 1120 sediul episcopului de Compostela, Diego Gelmrez. Azi s-a pstrat din cldirea de odinioar numai Portalul roman de Sud (Porta das Prateras). Catedrala rennoit se prezint azi ca o construcie ce ocup o suprafa de 23.000 2 , fiind o combinaie de stil baroc i neogotic. Una din fatadele catedralei din Santiago, numita si Obradoiro, este cea mai cunoscuta si datorita faptului ca aceasta este reprezentata pe monedele spaniole de 1 cent, 2 centi si 5 centi.

In interiorul catedralei din Santiago de Compostela se afla o capela a Relicvelor in care se pastreaza si un crucifix din aur datat inca din anul 874 - acesta ar contine o bucatica din Sfanta Cruce. Catedrala a reusit sa isi pastreze forma sa initiala boltita cat si forma cruciforma romanica a interiorului. Probabil, cel mai valoros punct al catedralei il constituie Portalul Slavei, lucrare a secolului XII, aflat in spatele fatadei baroce tarzii. Apogeul perioadei de pelerinaj catre Santiago de Compostela a constituit-o perioada dintre secolele XI si XIII, cand aici ajungeau chiar si 1000 de pelerini crestini pe zi din toata Europa. Perioada sa suprapus cu Reconquista, miscarea de alungare a maurilor, care din anul 929 pusesera bazele unui Califat in Peninsula Iberica, cu resedinta la Cordoba. Pentru a incuraja reafirmarea crestinatatii in aceasta regiune, in anul 1120 Papa Calixt al II-lea a acordat o indulgenta speciala prin care garanta un loc in Rai tuturor celor ce ar fi murit in Santiago de Compostela sau in timpul pelerinajului spre aceasta.

Toate componentele celor trei usi care se deschid spre nava si spre abside constituie o masa de sculpturi puternice si bine conturate infatisand Judecata Finala. Pe fatada baroca, ce constituie una din partile originalei catedrale romanice, se poate observa foarte usor o carapace de aur, strajuind altarul. Pelerinii se chinuie de fiecare data sa ajunga si sa sarute acea cochilie, drept dovada a evlaviei lor. Intrarea in catedrala se face urcand un rand de trepte bine conturate si flancate de o parte si de alta de statuile lui David si Solomon. Accesul la scarile catedralei se face trecand mai intai de o serie de porti din fier forjat, iar in centru, la nivelul pietei, se afla intrarea intr-o capela romanica numita Iglesia Baja, adica "Biserica de Jos", ridicata sub portic in acelasi timp cu marea catedrala. Pelerinajul vechi de 1000 de ani ce se face la mormantul Sfantului Ioan din Catedrala din Santiago de Compostela este cunoscut in limba engleza sub denumirea de "calea Sfantului Ioan", iar in spaniola ca "Camino de Santiago". Peste 100.000 de pelerini trec anual prin catedrala din Compostela.

S-ar putea să vă placă și