"Legi" ale moralei si ale politicii - Pitagora Viaa cumptat, n slujba binelui i a dreptii, trebuie s stea i la baza alctuirii

politice a unui stat. Nu ncerca s vindeci un popor mare i corupt: cangrena nu se poate vindeca. Nu ncerca s schimbi ornduirea unei mari naiuni. Un popor numeros e ca o dihanie hd; e ceva mpotriva firii. Dintre toate soiurile de dobitoace cea mai rea e spea uman ce se cheam "popor". Nu rspndii vestea unei fapte rele! Facei n aa fel nct s-i dispar ct mai curnd i cele mai mici urme. Lsai rul s moar! S crezi doar pe jumtate pe cei ce vin s prasc fapte rele. Nu nzui la himera unei democraii pure; egalitatea perfect exist numai la mori. Legiuitorule! Nu lsa oamenilor de stat timpul s se deprind cu puterea i onorurile! Legiuitorule! Nu uni credina cu morala. Roadele acestei legturi nepotrivite nu pot fi dect nite montri. Legiuitorule, bag de seam s nu te neli! Drepturile omului nu sunt la fel cu ale popoarelor din cauz c oamenii devenii "popor" nceteaz a mai fi oameni. Un Senat de 100 de capete e mult prea mult! Puini legiuitori, dar nelepi! Puini rzboinici, dar viteji! Puin "popor", dar multi ceteni! D legi poporului taur i boabe poporului bou. Supune-te legilor chiar dac snt proaste! Nu te supune oamenilor dac nu sunt mai buni ca tine. Taie unghiile poporului, dar nu-i spla capul cu propria-i urin; pedepsete-l, fr s l njoseti. Nu chemai n magistraturi dect brbai ce sunt n sptmna mare a vieii lor. Magistrai! Fiti precum n Sparta! La intrarea n tribunale: ridicai un altar al Fricii, frica de a fi pedepsit nspimnt poporul i copii. Magistratule! Legea i e soie legitim; desparte-te de ea mai bine dect s o faci s devin o femeie trndav i care se nvoiete cu orice. Magistrai ai poporului! Nu urmai pilda pescarilor de pe Nil care arunc cu noroi n ochii crocodilului ca s-l poat stpni. S nu fii legiuitorul ori magistratul unui popor care se lauda cu mintea sa luminat. Urmand pilda locuitorilor din Creta, la fiecare 9 ani, legile sa fie citite si indreptate de un intelept. Cnd magistratul vorbete, preotul s tac! Scutii-v magistraii de jurmnt atunci cnd intr n funcie, dar nu-i scutui s dea socoteal cnd o prsesc. Poporule !

Cntrete-i legile! Numr-i magistraii! Poporule! Dac i doreti o bun rnduial n ceea ce privete politica, ferete -te de o organizaie fr vlag, o administraie fr putere i de luxul ospeelor. Aceste a trei dau ntotdeauna natere vrajbei n viaa civil i n gospodrii i au ca urmare nruirea statului i a familiei. Nu tulbura o ap stttoare ori un popor n sclavie. Fugi de poporul cruia i place eafodul. Nu te atepta s i se mulumeasc atunci cnd faci un bine poporului: dintre toate dobitoacele, el este cel mai nerecunosctor. Lucrul cel mai ruinos al unei stpniri este pndirea i iscodirea oamenilor. Nu urma pilda omizii: nu primi s te trti la picioarele prinului sau n faa poporului pentru ca ntr-o zi s pori aripi. Toi sntem egali! S nu credei ns c neghiobul este egalul neleptului. n fiecare an s avei o zi de srbtoare numit "pacea familiei". n aceast zi, soul i soia, la prnz, n mijlocul familiei, i vor da mna i i vor ierta unul altuia greelile fcute de-a lungul anului. nva s vezi mai departe dect pot ajunge privirile tale. Lebda tace toat viaa ca s poat cnta desvrit o singur dat. Omule de geniu! Rmi n umbr i pstreaz tcerea pn n clipa n care vei putea s apari cu toat strlucirea unei faime pe care nimeni nu o mai poate tgdui. Nu admira nimic! Zeii s-au nscut din admiraia oamenilor. S nu ai alt Zeu n afar de propria contiin. Fii cetean al lumii ntregi pn cnd vei ntlni un popor nelept i cu legi drepte. Triete-i viaa; nu exist nimic nainte i nimic dup ea. S-i plac s trieti i s trieti bine. Cel ce privete viaa cu dezgust fie c are spiritul bolnav, fie inima putrezit.

Paharul lui Pitagora Legenda spune ca acesta a fost inventat chiar de Pitagora in timpul lucrarilor de alimentare cu apa a insulei Samos, in jurul anului 530 i.e.n. Scopul inventiei ar fi fost impartirea corecta a vinului catre constructorii acelor vremuri (de unde se vede ca obiceiul bautului pe santier e milenar). Mai exact, cei care erau mai iuti de mana si largi de gat isi umpleau rapid paharele si le dadeau pe gat la fel de repede spre deosebire de cei mai cumpatati. Rezultatul : cei care beau mult faceau si pagubasi se odihneau si mai mult decat ceilalti lucrand, evident, mai putin. Atunci, lui Pitagora i-a venit ideea unei cupe, care sa distribuie uniform/egal (fair cup) cantitatea de vin pe care s-o bea fiecare, marcand pe interior nivelul maxim pana la care se poate umple cupa. Nimic deosebit pana aici. Partea cu adevarat interesanta abia acum vine: cupa are in mijloc o coloana cu o gaura in partea inferioara, prin care (surpriza) nu curge continutul cupei daca aceasta e umpluta ... pana la nivelul marcat. In schimb, daca incerci sa mai torni fie si o picatura peste acel nivel, vei avea (ne)placuta surpriza sa vezi cum ti se goleste intreaga cupa.

De aceea Cupa lui Pitagora a cunoscut diverse denumiri de-a lungul timpului: cupa echitatii, cupa egalitatii sau cupa lacomiei. Pentru ingineri si/sau curiosi iata o sectiune cu aceasta cupa pentru a putea observa principiul de functionare (bazat pe principiul vaselor comunicante):

Pentru toti ceilalti, interesati mai degraba de utilitate si mai putin de principii de functionare, mesajul care il transmite cupa e urmatorul : Multumeste-te/Bucura-te de ceea ce ai in prezent (sanatate, prieteni, familie, iubire) pentru ca daca incerci sa adaugi de la tine fie si o picatura in plus peste ceea ce ti-a dat Dumnezeu vei strica echilibrul din viata ta si nu vei mai ramane cu nimic. Iar exemplele le vedem peste tot in jurul nostru : Cel ce lucreaza de dimineata pana seara isi pierde sanatatea si libertatea, Cei plecati afara la munca aduna mai multi bani dar isi pierd familiile, Cel ce sta acasa asteptand totul de-a gata devine supraponderal, pierzandu-si bucuria de-a trai.

Cei ce se relaxeaza si socializeza mereu la baut cu prietenii isi pierd spiritualitatea si nu mai evolueza profesional/personal.