Sunteți pe pagina 1din 6

Radu Sorin Mihai

Sistemul nervos

Sistemul nervos receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul extern si intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri

adecvate, motorii si secretorii. Prin functia reflexa, care sta la baza activitatii sale, sitemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediul inconjurator. Elementele principale ale sistemului nervos sunt neuronii i celulele gliale. Cu ct urcm pe scara de evolu ie a organismelor, sistemul nervos devine tot mai complex, iar posibilit ile lui de a recep iona, interpreta i reac iona corespunztor informa iilor din mediul !nconjurtor sunt tot mai perfec ionate. Neuronii sunt celule difereniate, care au obinut funcii specifice. Ei transmit, genereaz i recepioneaz impulsul nervos. Spre deosebire de alte celule, ei nu se divid. Acest fapt nseamn c tumorile esutului nervos sunt date numai de celulele gliale. Celulele gliale sunt celule satelit ale neuronului, cu rol trofic, de susinere i de protecie. "euronii sunt alctui#i din corp celular, dendrite $i axon. Corpul celular se mai nume$te som. %e obicei, corpul celular este direct propor#ional cu mrimea neuronului, astfel !nct dac axonul este lung, iar dendritele mult ramificate $i corpul celular este mai mare. &stfel, soma are dimensiuni variate '!ntre ( $i )*+ microni diametru,. Corpul celular este alctuit din acelea$i elemente ca o celul normal- membran, citoplasm, nucleu. .embrana se nume$te neurilema $i delimiteaz la periferie citoplasma, fiind specializat !n recep#ionarea, transmiterea $i generarea impulsului nervos. Citoplasma con#ine organite comune $i, !n plus, cteva organite specifice 'care se gsesc doar !n neuron,- corpusculii "issl 'corpii tigroizi, $i neurofibrilele. "ucleul neuronului este sferic, cu dimensiuni ce variaz !ntre /0)1 microni. Corpii tigroizi au fost identifica#i prima dat la microscopul optic $i s0a crezut despre ei c sunt un tip nou de organite. 2ns cnd ace$tia au fost privi#i la microscopul electronic 'care s0a inventat mai trziu dect cel optic, fiind $i mai performant, s0a descoperit c ,de fapt, ace$ti corpusculi "issl nu sunt altceva dect conglomerri foarte dense de reticul endoplasmatic asociat cu ribozomi.

3nii axoni sunt inf$ura#i !ntr0o teac alb, groas 4 numit teac de mielin. &ceast teac izoleaz axonul, astfel !nct semnalele nu sunt trimise, !n mod eronat, ctre alte celule. &xonii !nveli#i !n aceast teac transmit semnalele mult mai rapid. 5eaca este format din celule numite 6celule 7ch8ann9. .embrana acestor celule este mare $i se infasoara de multe ori in jurul axonului. 2ntre fiecare celul 7ch8ann, exist un gol, numit 6strangulatie :anvier9. 3n impuls este capabil s treac de la o strangulatie la alta 'motivul pentru care semnalul trece mai repede prin axonul invelit !n teaca de mielin, . %endritele sunt prelungirile scurte ale neuronului, care preiau impulsul nervos $i !l transmit ctre corpul celular, realiznd astfel conducerea celulipet. %endritele sunt mai groase lng corpul celular $i scad !n diametru pe msur ce se !ndeprteaz de acesta. Cele mai sub#iri dendrite au la captul lor prelungiri numite spini sau gemule, care au rolul de a mri suprafa#a de contact $i numrul de sinapse. ;iecare regiune a sistemului nervos are un numr specific de dendrite. "euronii pot avea $i func#ia de aprare a organismului. &stfel, prin transport retrograd, sunt aduse !n corpul celular unele virusuri neurotrope, cum ar fi herpex simplex. &ici, virusurile sunt degradate. 2n func#ie de forma corpului celular, neuronii pot fi< stela#i < piramidali < fuziformi < sferici .ai pot fi clasifica#i !n func#ie de numrul prelungirilor astfel< unipolari 'neuronul are numai axon, dendritele fiind doar mici spini pe suprafa#a corpului celular, < pseudounipolari 'ramifica#ia unic se divide sub form de 5, bra#ul central fiind axonul, iar cel periferic dendrita, < bipolari 'neuronul are cte o prelungire la fiecare pol, < multipolari 'neuronul are un axon $i mai multe dendrite,

"euronii din cortexul cerebelului $i cel cerebral sunt cei mai mici. Cei mai mari sunt neuronii Pur=inje din scoar#a cerebelului $i neuronii >ertz din scoar#a cerebral.

5ipuri de neuroni
In creierul nostru exista mai multe tipuri de neuroni. Toti transporta semnale electro-chimice, insa difera ca structura: numarul de procese sau axoni. Neuronii senzoriali sau bipolari sunt neuroni ce transporta mesajele de la receptori (ochi, urechi, etc) la sistemul nervos central. Acesti neuroni au doua procese si reprezinta ,! " din totalul neuronilor. #xemple de astfel de neuroni sunt celulele retinei, celulele olfactorii epiteliale. Neuronii motori sau multipolari transporta semnalele din sistemul nervos central catre muschi si $lande. Acesti neuroni au mai multe procese si reprezinta ! " din totalul neuronilor. %euronii spinali motori, neuronii piramidali, celulele &ur'inje, sunt astfel de neuroni motorii. Interneuronii sau pseudopolari sunt neuronii din sistemul nervos central. Acestia au doi axoni. (nul comunica cu coloana vertebrala, iar celalalt cu pielea sau muschii. Acesti neuroni au doua procese. (n exemplu de interneuroni sunt celulele $an$lia.

Precum majoritatea celulelor, neuronii nu se pot reface dupa ce au fost afectati. ?nsa exista mici exceptii, neuronii din hipocamp se pot reface. %in fericire, exista in jur de )++ de miliarde de neuroni in creier. Celulele gliale mai poart i denumirea de celule nevroglice i au rolul de sus inere a neuronilor, de hrnire a acestora, de transmitere a influxului nervos, de digestie a resturilor neuronale. Celulele gliale sau nevrogliile sunt capabile de diviziune, spre deosebire de neuron care nu este. @a mamiferele superioare, numrul nevrogliilor depete de )+ ori numrul neuronilor. Pe criterii embriologice, structurale si functionale, celulele gliale se impart in Microglii si Macroglii. Microgliile sunt situate in mod predominant in substanta cenusie, ca satelit al neuronilor si al vaselor sanguine. ?n substanta alba este situata ca satelit prefibrilar. Corpul acestor celule este mic, dens si alungit

aparand foarte polimorf. "ucleul lor prezinta o cromatina foarte condensata aparand alungit in axul mare al celulei. Prelungirile microgliei sunt scurte, dar cu aspect spinos. 7unt prezente in substanta alba, in substanta cenusie dar si in substanta cenusie a 7"C. Ele reprezinta aproximativ )AB din totalul celulelor sistemului nervos central. Macrogliile sunt de mai multe tipuri- astrocite, oligodendrogli, celule 7ch8ann, celulele ependimare, celule gliale radiale, celulele satelit si celulele gliale enterice. &strocitele sunt cele mai mari dintre nevroglii, au numeroase prelungiri si nucleu sferoidal situat central. 7i ele se impart in doua categorii- astrocite protoplasmatice si astrocite fibroase. &strocitele protoplasmatice se gasesc in substanta cenusie, iar cele fibroase in substanta alba. Cligodendrogliile se ocupa cu sintetizarea tecii de mielina. &cestea sunt mai mici decat astrocitele. Prelungirile sunt mai numeroase si mai scurte spre deosebire de cele prezente la astrocite. Cligodendrogliile sunt prezente atat in substanta alba cat si in substanta cenusie. Prelungirile lor nu vin in contact cu capilarele, intre ele intrepunandu0se prelungirile lamelare ale astrocitelor. Celulele ependimare sunt celule modificate cu microvili. &u proprietati de captusire a sistemului ventricular. Prelungirile celulelor ependimare se unesc cu cele ale astrocitelor, rezultand membrana limitanta interna. Celulele captusesc plexurile coroidale si intervin in formarea @C:. &u rol important in transport, realizat de celulele ependimare ale neurohormonilor si factori eliberatori si inhibitori 4 secretor, realizat de celuele secretoare. Celulele 7ch8ann ?n sistemul nervos periferic gasim nevroglii satelite din ganglionii periferici si celule 7ch8ann. Celulele 7ch8ann sunt niste formatiuni de celule gliale ce au ca rol secretia mielinei, astfel formand teaca 7ch8ann. ?ntre doua astfel de celule se afla cate o strangulatie :anvier. ?nsa odata procesul de demielinizare partiala sau totala a unui nerv, nu mai poate fi refacut cu aceste celule 7ch8ann. DPansamentul9 aferent portiuni demielinizate este realizat cu ajutorul celulelor gliale. Celule gliale radiale Celulele gliale radiale sunt esentiale in dezvoltarea sistemului nervos central si sunt implicate in procesele de dezvoltare, de la sablonare si migrarea neuronala. &ceste celule sunt precursoarele neurogenezei. Celule satelit Celulele satelit inconjoara neuronii din sistemul nervos periferic. 7e presupune ca ar avea un rol asemanator cu celulele astrocite din sistemul nervos central. Ele se ocupa in principal cu aprovizionarea cu nutrienti a

neuronilor din jurul lor. Precum astrocitele, ele sunt interconectate si raspund la &5P prin eliberarea concetratiei intercelulare de ioni de calciu. Celulele sunt foarte sensibile la inflamatii si vatamare si contribuie la starile patologice precum durerea cronica. Celule gliale enterice Celulele enterice apartin sistemului digestiv si sunt esentiale in controlul functiilor gastrointestinale. 7istemul nervos uman este cel mai complex produs al evolutiei biologice. .iliardele de unitati constituente, aflate intr0o permanenta activitate, reprezinta baza fizica fundamentala a fiecarui aspect al comportamentului uman. 7istemul nervos este unul din cele mai active domenii de cercetare din cadrul medicinei si biologiei contamporane. .ii de oameni de stiinta si clinicieni din intreaga lume, condusi de pasiune si curiozitate sau cu scopul de a identifica metode mai eficiente de prevenire si tratament a afectiunilor neurologice, au studiat sistemul nervos timp de multi ani, insa in ciuda cantitatii enorme de date disponibile, cunoasterea organizarii complexe a sistemului nervos, cat si a unor functii ale sale, este departe de a fi completa, la fel este si capacitatea specialistilor de a se confrunta cu multe din patologiile sale.