B A S CH E T

Initiativa libera nu este decat o meditatie intre functiunea care defineste pe fiecare echipier ca individ comun si echipa. Daca initiativa individuala ar lua-o inaintea acestei or ani!ari colective si ar tinde se se afirme pentru ea insasi" spiritul de echipa ar fi pierdut# $.%. Sartre

Baschet-ul este unul dintre cele mai r&sp'ndite (ocuri sportive din lume De la )e* +or, in -ondra" in %aris sau in To,io. Din Sara(evo in Buenos Aires sau in -os An eles. Din Bucuresti in .oma sau in /oscova. Din .uc,er %ar, si celelalte pla0 round-uri americane la terenurile din campiile prafuite ale Africii. Din 1Studentesc-ul# bucurestean la terenurile din supersofisticatele arene americane. 2riunde in lume unde e3ista o min e si un obiect care are forma de inel" se poate (uca baschet.

Istoric $ocuri cu min ea" asemanatoare baschetului pe care-l cunoastem noi asta!i" au fost practicate cu multe secole in urma in diferite !one ale lumii.4echile popula5ii inca6e" maia 6i a!tece practicau un (oc 7n care min ea era aruncat& 7ntr-un inel de piatr&" suspendat ori!ontal pe un !id. B&6tina6ii din 8lorida aveau o 5int& format& dintr-un co6 de nuiele iar indienii din America plasau un fel de co6 7n trunchiuri de copac. 9n anul :;<:" un t'n&r asistent de la cole iul Sprin -field" din statul /assachusetts" S=A" pe numele sau $ames A. )aismith" 7ncerc'nd s& fac& mai variate lec5iile de educa5ie fi!ic& ale studen5ilor" cu un con5inut mai atractiv 6i mai dinamic" f&r& condi5ii materiale deosebite" a combinat unele re uli din (ocul de fotbal cu :> re uli noi 6i a 7nlocuit poarta cu un co6 suspendat pe un perete. Astfel a luat na6tere sportul c&ruia i s-a spus apoi baschet ball ?bas,et @ co6" ball @ min eA. -a 7nceput echipele erau alc&tuite din c'te BC de (uc&tori" apoi num&rul s-a redus treptat pentru a se a(un e la echipe formate din B (uc&tori pe teren. $ocul se r&sp'nde6te 7n Europa" fiind pre!entat demonstrativ la $ocurile 2limpice din :<CD ?de la St. -ouisA. 9n :<>E se constituie 8edera5ia Interna5ional& de Baschet Amator ?8.I.B.A.A 6i din :<>B se disput& campionatele europene ?la care a participat 6i 5ara noastr&A. Este de mentionat ca baschetul a fost primul (oc pe echipe in care au aparut fetele pe terenurile sportive.

Baschetul 7n .om'nia $ocul de baschet se raspandeste in Europa la inceputul secolului FF" fiind pre!entat demonstrativ la $ocurile 2limpice din :<CD" de la St. -ouis. In :<>E se constituie 8ederatia Internationala de Baschet Amator ?8.I.B.A.A. .omania s-a aflat printre cele ; tari membre fondatoare ale forului mondial alaturi de An lia" Ar entina" Cehoslovacia" Grecia" Italia" -ituania" Elvetia si %ortu alia. Din :<>B se disputa campionatele europene ?la care a participat si tara noastraA. -a noi in tara" primele demonstratii de baschet au fost efectuate in :<EC.. " 7n anul :<EE apare si primul si unicul teren re ulamentar din Bucuresti" care a fost amena(at 7n curtea -iceului /ihai 4itea!u. -a putin timp dupa aparitia HcadruluiH oficial" este or ani!at si primul campionat inter-scolar" c'sti at" evident" de echipa a!delor de la -iceul /ihai 4itea!u. Totodata" firul istoriei baschetului rom'nesc consemnea!a faptul ca prima 7nt'lnire oficiala de baschet din .om'nia a fost c'sti ata de echipa -iceului /ihai 4itea!u" cu scorul de ::- <" 7n disputa cu (ucatorii -iceului Dimitrie Cantemir. 9n :<EE este or ani!at primul campionat re ional al /unteniei" cu participarea a :B echipe" provenind de la ; cluburi sportive.. . Incepand cu anul :<E; se constituie diferite echipe" e3clusiv masculine" la cluburile Sportul Studentesc" $uventus sau T.C.. " 7n :<E< este or ani!at primul campionat bucurestean" care s-a desfasurat 7n luna mai cu participarea a cinci echipeI Tenis Club .om'n" %TT" +/CA" 4iforul Dacia si .u b0 Club .om'n. 7n ultimul act al competitiei au intrat TC. si +/CA" prima echipa c'sti 'nd laurii primului turneu din Capitala" cu scorul >;->E. Totodata" or ani!atorii l-au desemnat pe .ichard Hillard ca fiind cel mai valoros (ucator" acesta dovedindu-se" ulterior" unul dintre promotorii importanti ai baschetului rom'nesc. 9n anul de referinta:<>: ia fiinta si 8ederatia .om'na de Baschet si 4olei" av'ndu-l ca presedinte pe I. C. /arinescu . In aceasta perioada nu e3istau mai mult de :BC-ECC sportivi le itimati" baschetul traind mai ales din insistentele si pasiunea unor animatori. Dupa E> au ust :<DD" odata cu instaurarea re imului comunist acest sport incepe sa aiba caracter de masa" ca de altfel ma(oritatea activitatilor sportive din acea vreme. Sunt or ani!ate campionate republicane ?incepand cu anul :<DJA" se participa la primele $ocuri Balcanice ?:<DKA" sunt or ani!ate anual campionate scolare si universitare precum si festivaluri de minibaschet pentru copii. Dintre performantele .omaniei pe plan international mentionam clasarea de > ori pe locul I4 la campionatele feminine europene ?:<KD":<KK" :<K;A si de E ori pe locul 4 la cele masculine ?:<BJ":<KJA" precum si unele succese ale

echipelor de club Steaua" Dinamo" %olitehnica Bucuresti" .apid in cupele europene. In :<;:" la Campionatele /ondiale =niversitare echipa de fete a .omaniei s-a clasat pe locul III" cucerind medalia de bron!" iar echipa masculina a ocupat locul I4. In :<<: echipa masculina de baschet (uniori a .omaniei a inre istrat cea mai buna peformanta a vreunui lot din .omania la un campionat mondial de baschet clasandu-se pe locul 4 la C/ de la Edmonton" Canada. Din lot faceau parte" printre altii" Ghita /uresan" sin urul roman care a evoluat in )BA sau Constantin ?TitiA %opa" doi dintre cei mai cunoscuti baschetbalisti romani pe plan international .e ulament =n (oc de baschet are loc 7ntre dou& echipe a c'te B (uc&tori pe teren fiecare. Scopul fiecarei echipe este s& introduc& min ea 7n co6ul adversarilor 6i s& 7ncerce s& 7mpiedice cealalt& echipa sa 7nscrie. Echipa care 7nscrie cele mai multe puncte la terminarea timpului de (oc va fi 7nvin atoarea (ocului respectiv. /in ea poate fi pasat&" aruncat&" lovit&" rosto olit&" driblat&" 7n orice direc5ie. Terenul de (oc Terenul de (oc este o suprafa5& dreptun hiular&" plan& 6i dur&" liber& de orice obstacol. Dimensiunile terenului trebuie s& fie de E; m" 7n lun ime pe :B m 7n l&5ime acestea fiind m&surate de la mar inea interioar& a liniilor care delimitea!& terenul. 8edera5iile na5ionale au autoritatea s& aprobe pentru competi5iile na5ionale" terenurile de (oc e3istente cu dimensiunile minime de EK m lun ime 6i :D m l&5ime. Terenul de (oc va fi delimitat de linii. Toate liniile trebuie s& fie trasate cu aceia6i culoare ?de preferin5& albA" s& aib& o l&5ime de B cm 6i s& fie clar vi!ibile. Aceste linii suntI liniile de fund ?pe l&5imile terenuluiA 6i linii laterale ?pe lun imile terenuluiA. Aceste linii nu fac parte din terenul de (oc. 2rice obstacol inclusiv scaunele din !ona b&ncii echipelor trebuie s& fie situate la cel pu5in E m distan5& de terenul de (oc. -inia de centru trebuie trasat&" paralel cu liniile de fund" din punctele centrale ale fiec&rei linii laterale. Ea va fi prelun it& cu :B cm 7n afara fiec&rei linii de tu6&. Cercul central trebuie trasat la centrul terenului 6i va avea o ra!& de :";C m m&surat& de la mar inea e3terioar& a circumferin5ei. Dac& suprafa5a cercului central este colorat&" atunci culoarea va fi aceia6i cu

cea a !onelor de restrictie. Semicercurile vor fi trasate pe terenul de (oc av'nd centrul al (um&tatea liniilor de arunc&ri libere 6i o ra!& de :";C m m&surat& de la mar inea e3terioar& a liniilor care le delimitea!&. -iniile de arunc&ri libere 6i !onele de restric5ie 2 linie de arunc&ri libere trebuie trasat& paralel cu fiecare linie de fund. /ar inea ei e3terioar& trebuie situat& la B";C m de la mar inea interioar& a liniei de fund 6i trebuie s& aib& >"KC m lun ime. Centrul liniei trebuie situat pe linia ima inar& care une6te mi(locul celor dou& linii de fund. Lonele de restric5ie trebuie s& fie spa5iile delimitate pe terenul de (oc de liniile de fund" liniile de arunc&ri libere 6i liniile care unesc e3tremit&5ile liniilor de arunc&ri libere cu punctele situate pe liniile de fund la > m de o parte 6i de cealalt& a mi(locului acestor linii" m&surate de la mar inea e3terioar& a acestor linii. Toate aceste linii" cu e3cep5ia liniilor de fund" fac parte din !ona de restrictie %anoul de baschet este fabricat din lemn tare" sticl& sau plastic" av'nd rosimea de > cm. /in ea de baschet este confec5ionat& dintr-o camer& de cauciuc" acoperit& cu o anvelopa de piele" material plastic sau cauciuc" av'nd reutatea de KCC-KBC r. 6i circumferin5a de JB-;C cm. $ocul este condus de > arbitri 7n teren ?conform re ulamentului 8IBAA" a(uta5i de un scorer 6i un cronometror. /in ea poate fi vie sau moarta. /in ea devine vie" c'ndI - 9n timpul unei an a(ari 7ntre doi" min ea este re ulamentar atinsa de unul dintre saritori. - 9n procedura de e3ecutate a aruncarilor libere" arbitrul pune min ea la dispo!itia celui care urmea!a sa e3ecute aruncarea M aruncarile libere. - 9n timpul repunerii 7n (oc din afara limitelor terenului" min ea este la dispo!itia (ucatorului care efectuea!a repunerea 7n (oc. /in ea devine moarta" c'ndI - A fost reusit un cos din actiune sau o aruncare libera. - =n arbitru fluiera c'nd min ea este vie. - Este vi!ibil ca min ea nu va intra 7n cos 7n urma unei aruncari libere" care este urmata deI - =na sau mai multe aruncari libere. - 2 noua sanctiune ? aruncare sau aruncari libereA si M sau o repunere 7n (oc din afara limitelor terenului.

- Se aude semnalul operatorului de ED secunde si min ea este vie. - Se aude semnalul sonor care marchea!a terminarea timpului de (oc al unei perioade sau al unei prelun iri. - /in ea care este de(a 7n aer ca urmare a unei aruncari la cos este atinsa de un (ucator al uneia dintre echipe" dupaI - E3pirarea timpului de (oc al unei perioade sau prelun iri. - Ce un arbitru a fluierat. - Ce se aude semnalul sonor al aparatului de ED secunde. /in ea nu devine moarta si punctele trebuie acordate daca ele au fost reusite atunci c'ndI - /in ea este 7n aer 7n urma unei aruncari la cos din actiune si un arbitru fluiera sau se aude semnalul sonor al cronometrului oficial de (oc sau al celui de ED secunde. - /in ea este 7n aer dupa o aruncare libera si un arbitru fluiera pentru a penali!a o infractiune" alta decat cea comisa de e3ecutantul aruncarilor. - =n adversar comite o reseala atunci c'nd min ea este 7nca controlata de un (ucator care arunca la cos si care 7si termina actiunea printr-o miscare continua" 7nceputa 7nainte ca reseala sa fi fost comisa. =n meci de baschet se desf&6oara 7n D repri!e de c'te :C minute fiecare" cu o pau!& de E minute intre sferturile :-E si >-D" precum si o pau!a de :B minute 7ntre sferturile E-> conform re ulamentului 8IBA. In campionatul nord-american )BA meciul se desfasoara in D repri!e de cate :E minute fiecare. Spre deosebire de alte (ocuri" la baschet se cronometrea!& timpul efectiv de (oc" cronometrul fiind oprit la toate 7ntreruperile (ocului. Co6 7nscris este valabil numai dac& min ea intr& 7n co6 pe deasupra lui 6i trece prin el. =n meci de baschet nu se termina niciodata cu un scor de e alitate intre cele doua echipe. In ca!ul in care la sfarsitul timpului re ulamentar de (oc cele doua echipe se afla la e alitate meciul se va prelun i cu o repri!a de prelun ire de B minute de (oc efectiv. Daca si la capatul acestei repri!e situatia de e alitate continua meciul se va prelun i cu atatea repri!e cat este necesar ca la final o echipa sa aiba cel putin un punct mai mult decat adversara sa. Dup& fiecare co6 marcat" min ea se repune 7n (oc de c&tre echipa aflat& 7n ap&rare din orice loc aflat 7napoia liniei de fund a propriului teren. Timeoutul se poate acorda 7n ambele repri!e de c'te E ori fiec&rei echipe" la cererea antrenorului sau a (uc&torilor.

9n (ocul de baschet sunt sanc5ionate ?prin pierderea min iiA" fie abaterile de la re ulament" fie re6elile personate ?efectuate prin contact direct cu un adversarA. 9n timpul driblin ului (uc&torul se poate deplasa pe teren" dar daca a oprit driblin ul" nu-l poate relua" f&c'ndu-se vinovat astfel de Hdublu driblin H. %ivotuI este un post de5inut de un (ucator 7ntr-o echipa de baschet" sau mai este 6i mi6carea unui (uc&tor cu min ea" care men5ine cu un picior contactul cu solul" iar cu cel&lalt 76i schimb& direc5ia o dat& sau de mai multe ori. .e ula pa6ilor inter!ice (uc&torului aflat 7n posesia min ii s& se deplase!e cu ea 7n bra5e. .e ula celor > secunde nu permite unui (uc&tor 7n atac s& stea mai mult de > secunde 7n suprafa5a de arunc&ri libere sau s& 5in& mai mult de > secunde min ea 7n posesia sa" f&r& s-o bat& 7n podea. .e ula celor :C secunde obli & echipa care are min ea s& treac& 7n acest interval de timp 7n terenul advers ?cu min eaA. .e ula celor >C de secunde impune echipei 7n atac s& arunce la co6 7n timp de ma3imum ED de secunde. =n (uc&tor care comite B re6eli personale 7n timpul (ocului este eliminat definitiv de pe teren. Baschet-ul modern se caracteri!ea!a prin efortul sustinut de (ucatori pentru a mentine un ritm de (oc rapid" ceea ce presupune sportivi cu o pre atire fi!ica" tehnica si tactica superioara" intr-un meci se inscriu in medie cca ;C de puncte ?uneori chiar peste :CCA. /edia de inaltime a echipelor masculine este in (ur de E m iar acelor feminine de :";J m" fiecare echipa straduindu-se sa aiba pe teren in timpul unui meci :-E (ucatori foarte inalti" de peste E"CK m la baieti si peste :"<E m la fete. /area ma(oritate a (ucatorilor au o pre atire multilaterala" folosesc in (oc ambele maini cu usurinta si reali!ea!a e3ecutii tehnice in mare vite!a si derutante. Baschet-ul se caracteri!ea!& prin fine5ea" preci!ia 6i fante!ia e3erci5iilor tehnice 6i tactice" prin talia 7nalt& 6i calit&5ile fi!ice deosebite ale sportivilor" toate acestea implicate 7ntr-o lupt& sportiv& care pretinde spirit de echip& 6i de sacrificiu" inteli en5& 6i re!isten5& nervoas&.