Thomas Mann MUNTELE VRJIT

editura rao
Editura RAO Bucureti Grupu Editoria RAO !" #" $% $& Bucureti' ROM(NIA
T)OMA* MANN Der Zauberberg +,$& *" -ischer Ver a.' Ber in + +,/$ *" -ischer Ver a.' -ran01urt am MaLn Traducere din im2a .ermana #ETRU MANOLIU !operta co ec3iei 4ONE *TAN 5 Editura RAO Bucureti +,,, pentru 6ersiunea 7n im2a rom8na Tiparu e9ecutat de R A" :Monitoru O1icia ; Bucureti' Rom8nia +,,, I*BN ,<=%,&>?%@ %9

E9punere premer.Atoare
#o6estea ui )ans !astorp' pe care a6em inten3ia s%o istorisim' nu de dra.u ui BcAci ectoru 6a 7n6A3a a% cunoate ca pe un t7n8r modest i deopotri6A de simpaticC' ci de ace a a 7nt7mp Arii 7nsAi care ni se pare demnA 7n ce mai 7na t .rad de a 1i re atatA Bi' 7n e.AturA cu aceasta' este totui potri6it sA reamintim cA e po6estea sa i cA un e6eniment oarecare nu se 7nt7mp 8 nu importA cuiCD aadar' po6estea aceasta s%a petrecut cu mu tA 6reme 7n urmA' i este' ca sA spunem aa' acoperitA de patina istorica' ast1e cA e a2so ut necesar sA 1ie preEentatA su2 7n1A3iarea trecutu ui ce ui mai 7ndepArtat" *%ar putea ca' pentru o po6este' 1aptu acesta sA nu 1ie un neaFuns' ci' mai cur7nd' un a6antaFG se cu6ine doar ca po6estiri e sA apar3inA trecutu ui 7ntruc7t' se poate spune' cu c7t s%au petrecut 7ntr%o 6reme mai 7ndepArtatA' cu at7t rAspund mai precis e9i.en3e or po6estirii' i acest 1apt este cu at7t mai 1a6ora2i pentru po6estitor' adicA pentru e6ocatoru 7n oaptA a timpu ui trecut" 4ar se 7nt7mp A cu ea ca i cu oamenii de astAEi i a urma urme or i cu po6estitoriiD e cu mu t mai 2atr7n8 dec7t 67rsta or' 6echimea%i nu se poate mAsura 7n Ei e' iar timpu care o apasA nu se mAsoarA cu re6o u3ii 7n Furu soare uiG pe scurt' treapta sa de 6echime de 1apt nu timpu ui i%o datorete i' prin aceastA o2ser6a3ie' 7n3e e.em sA 1acem a uEie a du2 a esen3A' 7ndoie nicA i ciudatA' a acestui tainic e ement" 4ar ca sA nu 7ntunecAm cu meteu.ire o stare impede a 1apte or' iat8 despre ce este 6or2aD nemAr.inita 6echime a po6estirii noastre iE6orAte din aceea cA se des1AoarA naintea unei anumite rAsturnAri i a unui anumit hotar care a tu 2urat ad7nc Via3a i !ontiin3a""" Ea se des1AoarA sau H pentru a e6ita cu 2unA tiin3a orice urma de preEent H se des1Aura' adicA s%a des1Aurat odinioarA' c7nd6a' 7n ace e apuse Ei e
6

T)OMA* MANN a e umii dinaintea Mare ui RAE2oi' cu a cArui 7nceput at7tea 7nt7mp Ari au 7nceput' i care de atunci 18ra 7ndoia a a2ia au 7ncetat sA 7nceapA" #rin urmare' po6estea aceasta s%a des1Aurat mai 7nainte' daca nu cum6a cu 1oarte mu t 7nainte" 4ar caracteru trecut a unei po6estiri nu este cu at7t mai pro1und' mai 7mp init i mai e.endar cu c7t se des1AoarA mai apropiat de :odinioarA;I #e deasupra s%ar putea ca aceastA po6estire a noastrA sA apar3inA 7n a te pri6in3e' i chiar prin natura ei intimA' mai mu t sau mai pu3in e.endei" Vom re ata%o 7n amAnun3ime' cu 7n.riFire i cu cea mai mare 2A.are de seama' dar oare' 7n ade6Ar' p Acerea sau p ictisea a ce ne%o pro6oacA au at7rnat 6reodatA de spa3iu i de timpu pe care e%au cerut cu stAruin3aI -ArA a ne teme cA ne e9punem 7n6inuirii de%a 1i e9a.erat de meticu oi' 7nc inam dimpotri6A sA credem cA p Acut cu ade6Arat este numai ceea ce%i ucrat cu 7n.riFire" #rin urmare' po6estitoru nu 6a s17ri c7t ai 2ate din pa me istoria ui )ans" Nu%i 6or 1i su1iciente nici ce e apte Ei e a e s8pt8m7nii' i nici apte uni" !e mai potri6it este sA nu se 7ntre2e dinainte c7t timp se 6a scur.e pe p8m7nt' 7n 6reme ce po6estirea aceasta 7 6a 3ine 7n mreFe e sa e" Ji' 4oamne 4umneEeu e' nu 6or 1i chiar apte aniK Ji cu aceasta' 7ncepem"

*osire
Un t7nAr modest p eca 7n toiu 6erii de a )am2ur.' orau sau nata ' spre 4a6os%# atE' 7n Grau2iinden" *e ducea 7n 6iEita pentru trei sApt8m7ni" 4ar de a )am2ur. i p7nA aco o Fos cA Atoria este un.aG de 1apt' prea un.A pentru scurtimea ederii proiectate" Treci de pe p atou 7na t a Germaniei meridiona e mai 7nt7i prin di1erite 3inuturi' urcind i co2or7nd' i 7n ce e din urmA aFun.i p7nA a 3Armu acu ui !onstan3a' iar de aici p uteti cu 6aporu peste 6a uri e sA tAre3e' dinco o de prApAstii socotite odinioarA ca 1iind .enuni 1ArA 1und" Apoi' cA Atoria 7ncepe sA se 1Ar7mi3eEe' dupA ce at7ta 6reme se des18%urase 7n inie dreaptA' ca dintr%un sa t" Inter6in 7nt7rEieri i .reutA3i" #e teritoriu e 6e3ian' 7n oca itatea Rorschach' tre2uie sA 1o oseti din nou drumu

de 1ier' 7nsA nu aFun.i dec7t p7nA a LandLuart' o micA sta3iune a pinA' unde eti si it sA schim2i trenu " E o inie 7n.ustA de ca e 1eratA' unde urci 7n 6a.on dupA ce ai stat mu tA 6reme 7n 2Ataia 67ntu ui' 7ntr%un 3inut ipsit de orice 1armec' i chiar din c ipa c7nd se urnete ocomoti6a %micA' dar cu o putere de trac3iune e9cep3iona A dupA c7t se pare H 7ncepe partea cu ade6Arat a6enturoasA a cA Atoriei' un sui a2rupt i .reu' care parcA nu mai ia s17rit" 4eoarece .ara LandLuart se a1 A 7ncA a o a titudine re ati6 scAEutaG dar acum o apuci serios cAtre inima mun3i or' pe un drum st7ncos' sA 2atic i ane6oios" )ans !astorp H cAci acesta este nume e t7nAru ui H stAtea sin.ur 7ntr%un compartiment capitonat 7n cenuiu' cu 6a iEa din pie e de crocodi ' un dar din partea unchiu ui i tutore ui sAu' consu u Tienappe % ca s8% preEentAm de pe acum pe nume e ui % ' cu pa tonu ce se e.Ana a.A3at de un c7r i. i cu pAtura 1AcutA su G stAtea a 1ereastra cu .eamu Asat i' cum rAcoarea dupA%amieEii se sim3ea din ce 7n ce mai tare' 7i ridicA'

J
@

T)OMA* MANN asemenea unui copi rAs1A3at i p Ap7nd ce era' .u eru pardesiu ui de o croia a ar.A i modernA' cAptuit cu mAtase" L7n.A e " pe 2ancA' se a1 a o carte 2roata' intitu atA Ocean Steamships pe !are 7i aruncase ochii din c7nd 7n c7nd a 7nceputu cA AtorieiG dar acum cartea EAcea aco o' uitata' iar rAsu1 area .717itoare 8 ocomoti6ei presAra pu 2ere de cAr2une pe copertA" 4ouA Ei e de cA Atorie 7ndepArteaEA omu % i cu at7t mai mu t pe un t7nar care 7ncA nu i%a 7n1ipt destu de puternic rAdAcini e 7n 6ia3a % 7 7ndepArteaEA de uni6ersu sau cotidian' de tot ceea ce e numea datorii' interese' .riFi' speran3e' 7 7ndepArteaEA in1init mai mu t dec7t i%ar 1i putut 7nchipui 7n timpu drumu ui cu trAsura spre .arA" *pa3iu care' rotindu%se i .onind' se interpune 7ntre e i ocu sAu de 2atinA' des1AoarA 1or3e pe care' de o2icei' e credem reEer6ate duratei timpu uiG din orA 7n orA e determinA pre1aceri interioare' 1oarte asemAnAtoare ce or pro6ocate de timp' dar pe care' 7ntr%un anumit chip' e 7ntrece" Asemenea acestuia din urmA e EAmis ete uitarea' dar o rea iEeaEA desprinE7nd 1Aptura omeneascA din cercu contin.en3e or ei' pentru A o transpune 7ntr%o stare de i2ertate ini3ia AG ast1e ' c7t Ai 2ate din pa me' 1ace un 6a.a2ond chiar dintr%un pedant i un 1i istin" *e spune cA timpu este o LeteG 7nsA aeru depArtAri or este i e un 1e de e i9ir' iar dacA e1ectu sAu este mai pu3in des867rit' 7n schim2 e cu at7t mai rapid" )ans !astorp a6ea sA simtA toate acestea chiar pe pie ea ui" Nu era dispus sA ia prea 7n serios cA Atoria aceasta i sa se an.aFeEe su1 etete" Inten3ia sa 1usese' m8i cur7nd' sA se achite c7t mai iute de aceastA o2 i.a3ie' pentru ca tre2uia sA se achite' apoi sA se 7ntoarcA Acasa a 1e cum p ecase i sA%i reia traiu e9act de aco o de unde' pentru scurtA 6reme' 1usese si it sa% pArAseascA" Ieri 7ncA era a2sor2it 7n 7ntre.ime de umea .7nduri or sa e o2inuite' cu a te cu6inte se ocupase at7t de trecutu ce mai apropiat' deci de e9amenu dat' c7t i de 6iitoru imediat' adicA de de2utu 7n practicA' a :Tunder M Ni ms; B:Jantier de construc3ii na6a e' 1a2ricA de maini i caEan.erie;C' si aruncase o pri6ire H at7t de nerA2dAtoare pe c7t 7i 7n.Aduia temperamentu H asupra urmAtoare or trei sapt8m7ni" Acum 7nsA' i se pArea cA 7mpreFurAri e 7i cer 7ntrea.a aten3ie i cA nu%i era 7n.Aduit sa treacA peste e e cu uurin3a" 7ncepea s8% 1rAm7nte i sA%i st7rneasca o oarecare 7n.riForare sim38m7ntu de a 1i aFuns 7n re.iuni 7na te' a cAror aer nu% respirase 7ncA niciodatA' i unde' dupA cum tia' domneau condi3ii de 6ia3A neo2inuit de 1ira6e i MUNTELE VRJIT , ne7ndestu Atoare" #atrie i or7nduire socia A erau no3iuni care nu numai cA rAmAseserA 1oarte departe 7n urma ui' dar' mai a es' rAmAseserA cu mu 3i st7nFeni su2 e ' iar ascensiunea continua mereu i mereu" *uspendat 7ntre aceste no3iuni i necunoscut' se 7ntre2a ce se 6a petrece cu e aco o sus" Oare nu era nechi2Euit i nesAnAtos pentru unu cA e ' nAscut i o2inuit sA respire a numai c73i6a metri deasupra ni6e u ui marii' sa se asO purtat dintr%o datA cAtre aceste re.iuni 7na te' 1ArA sA 1i petrecut c7te6a Ei e 7n 6reun oc intermediarI 4orea sa 1i aFuns deFa a destina3ie cAci' 7i spunea e ' odatA aFuns sus' 6a putea trAi ca 7n orice a t oc' iar nu ca 7n c ipa de 1a3A' a urcuu ui' c7nd tot ce% 7nconFoarA 7i amintete ca se a1 A 7n re.iuni neo2inuite" *e uitA a1araD trenu erpuia prin de1i eu 7n.ustG se 6edeau prime e 6a.oane' se 6edea ocomoti6a chinuindu%se i E67r ind 6a uri de 1um 2run' 6erde i ne.ru' ce se risipeau" La dreapta' murmurau ape 7n ad7ncuriG a st7n.a' dintre 2 ocuri de st7nc8' 37neau 2raEi 7ntuneca3i spre un cer sur ca piatra" ApAreau tune e scu1undate 7n 2eEnA' i c7nd se 1Acea iarAi uminA' se deschideau 6aste prApAstii cu mici aeEAri a1 ate pe 1undu or" Apoi toate se 7nchideau i apAreau a te de1i ee' cu rAmAi3e de EApadA printre crApAturi i surpAturi" Urmau opriri 7n 1a3a unor .Ari prApAdite' capete de inii' pe care trenu e pArAsea pornind 7n sens opus' 1apt ce te EApAcea comp et' cAci nu mai tiai 7n ce direc3ie cA Atoreti i nici nu%3i puteai da seama unde se a1 A puncte e cardina e" #ri6e iti mAre3e asupra miracu oasei 7n1A3iAri i a. omerAri a uni6ersu ui a pin' 7n care pAtrundeai urc7nd' se deE6A uiau i' apoi' dispAreau' a o cotiturA' din 1a3A ochi or pierdu3i 7n admira3ie" )ans !astorp 7i spuse cA 1ArA 7ndoia A Asase 7n urma Eona copaci or 7n1runEi3i i'

de asemenea' dacA nu se 7ne A' pe aceea a pAsAri or c7ntAtoare' iar .7ndu acesta a 7ncetArii tota e' a despuierii' 7 1Acu sA 1ie cuprins de un 1e de ame3ea A i de o uoarA .rea3a' 7nc7t 6reme de doua minute 7i acoperi ochii cu m7na" 4ar 7i trecu" !onstatA cA urcuu uase s17rit i cA depAise punctu ce mai 7na t A de1i eu ui" Acum' trenu mer.ea mu t mAi in' pe 1undu unei 6Ai" ErA cam cAtre ora opt seara i uminA Ei ei 7ncA mai dAinuia" In depArtare' a e9tremitatea peisaFu ui' apAru un ac cu 6a uri cenuii' iar 2raEii se 7nA 3au ne.ri deasupra 3Armuri or i de%a un.u po67miuri or" se rAreau' se pierdeau' ne As7nd dupA ei dec7t o 7n.rAmAdire st7ncoasa' de%o .o iciune trista' 7n6A uitA de cea3A" Trenu se opri 7n.A o .ara micAG era 4a6os%4or1' dupA cum auEi )ans !astorp stri.7ndu%se pe peron' prin
+?

T)OMA* MANN urmare 7n cur7nd a6ea sA aFun.A a capAtu cA Atoriei" Ji deodatA' 7n.A e ' rAsunA 6ocea ui Joachim Piemssen" 6ocea poto itA i ham2ur.heE8 8 6Aru ui sAu care%i spuneaD H BunA Eiua' 2Aiete' e timpu sA co2ori" Ji cum pri6ea pe 1ereastrA' 7 EAri pe peron chiar pe Joachim 7n persoanA' purt7nd un ra. an castaniu' 1ArA pA Arie i cu un aer de sAnAtate pe care nu i% mai 6AEuse niciodatA p7nA atunci" Joachim r7se i spuse iarAiD H Ei' h8i' 2Aiete' co2oarA odatAG nu te mai codiK H 4ar 7ncA n%am aFuns' Eise )Ans !8storp u uit i 1ArA sA se urneascA din oc" H Ba da' ai aFuns" Uite satu " 4e aici e mai aproape a sanatoriu" Am tocmit o trAsurA" )Ai' da%mi 2a.aFe e" Ji r7E7nd EApAcit 7n tu 2urarea sosirii i a re6ederii' )ans !astorp 7i 7ntinse 6a iEa i pa tonu ' pAtura 1AcutA su 7n Furu 2astonu ui i a um2re ei i' 7n s17rit' Ocean Steamships. Apoi strA2Atu 7n .oanA coridoru 7n.ust i sAri pe peron sA%i sa ute 6Aru mai de aproape % de 1apt' a2ia acum urmA sA% sa ute propriu%Eis % aa cum se cu6enea' adicA 1ArA e9u2eran3A' ca 7ntre oameni cu mora6uri reci i aspre" #oate sA parA oarecum ciudat' dar de c7nd se tiau Au eEitat sA%i spunA pe nume' de teama unei iE2ucniri prea a1ectuoase" Totui' cum nu puteau s8%i EicA nici pe nume e de 1ami ie' se opriserA a :2Aiete;" Asta de6enise un 1e de re.u A sta2i itA 7ntre cei doi 6eri" Un 2Ar2at 7n i6rea' cu apca 7mpodo2itA cu .a oane' 7i pri6i cum 7i str7n. m7na H t7n8ru Piemssen st7nd 7ntr%o poEi3ie mi it8reasc8 H iute i cu un aer de stin.herea A' apoi omu se apropie ca s8%i cearA ui )ans !astorp recipisa de 2a.aFeG era portaru sanatoriu ui interna3iona :Ber.ho1Q' care e spuse c8 6rea sA se ducA sA ridice cu1Aru 6iEitatoru ui de a .ara 4a6os%# atE' 7n 6reme ce domnii pot p ecA imediat cu trAsurA' spre A mer.e sA cineEe" Omu chiopAta 6iEi2i ' ast1e c8 primA 7ntre2are pe care )ans !astorp i%o puse ui Joachim Piemssen a 1ostD H E in6a id de rAE2oiI 4e ce chio8p8t8 7n ha u AstaI H Ei' asta%i' 3i%ai .AsitK rAspunse Joachim cu o oarecare amArAciune" In6a id de rAE2oiK Asta o are a .enunchi' sau a a6ut%o' c8 i%8u scos rotu a" )ans !astorp rea iEA 7ntr%o c ipA ce 6oise sA spunA Joachim" H AhK Asta%iK e9c amA i%i 7nA 3A capu din mers' 7ntorc7ndu%se pu3in" 4oar nu 6rei sA m8 1aci sa cred c8 tu 7ncA mai Ai ce6aI Ara3i ca un MUNTELE VRJIT ++ dra.on' s%ar Eice cA mai por3i centironu i cA 6ii direct de pe c7mpu de mane6rA" Ji )ans 7i pri6i 6Aru pe 1uri" Joachim era mai 7na t i mai at 7n spate dec7t e ' un mode de 1or3a tinereascA' croit parcA sa poarte uni1ormA" Apar3inea ace ui tip 1oarte 2run' pe care patria sa 2 ondA nu contenete s8% creeEe' iar pie ea ui" oacheA din natere' cApAtase' datoritA soare ui i 67ntu ui' cu oarea 2ronEu ui 7ntunecat" !u ochii mari i ne.ri' cu musta3A micA' 2runetA' deasupra unei .uri cArnoase i 1rumos conturate' ar 1i 1ost cu ade6Arat 1rumos dacA n%ar 1i a6ut urechi e prea depArtate" Aceste urechi 1useserA sin.ura amArAciune i durere a 6ie3ii sa e' p7n8 a o anume 6reme" Acum a6ea a te .riFi" )ans !astorp continuAD H 4ar ai s8 te 7ntorci cur7nd acasA' 7mpreunA cu mineI Nu 6ad' 7n ade6Ar' sA e9iste 6reo piedicA" H !u tine' cur7ndI 7ntre2A 6Aru ' 7ntorc7ndu%i spre !astorp ochii mari' care 1useserA totdeauna 2 7nEi' dar care' 7n u time e cinci uni' cApAtaserA o e9presie pu3in o2ositA' aproape tristA" !ur7nd' c7ndI H #Ai' peste trei sApt8m7ni" H Ah' prin urmare tu te i 6eEi' 7n .7nd' re7ntors acasA' 7i rAspunse Joachim" 4ar ateaptA pu3in' cAci de a2ia ai sosit" -ArA 7ndoia A' trei sAptAm7ni nu 7nseamnA aproape nimic pentru noi' cei de aici' 7nsA pentru tine' care ai 6enit 7n 6iEitA i care nu tre2uie sA stai cu totu dec7t trei s8ptAm7ni' pentru tine repreEintA totui o 2una 2ucatA de 6reme" 7n primu r7nd' ac imatiEeaEA%teG o s8 6eEi cA nu%i o trea2A chiar at7t de uoarA" Ji apoi' a noi c ima nu e unica ciudA3enie" O sA 6eEi aici o di6ersitate de ucruri noi pentru tine' dar sA trecem peste asta" !7t despre ceea ce creEi re ati6 a starea mea' ucruri e nu mer. chiar aa' ca pe roate' i tu tii cA :a te 7ntoarce acasA 7n trei s8ptAm7ni; este o idee de aco o' din 6a e" !e%i drept' s7nt 2ronEat' dar 2ronEu se datorete soare ui i EApeEii' iar 7n a1ara de asta' cu oarea 2ronEatA nu do6edete prea mu t' dupA cum spune mereu Behrens' care a u timu consu t .enera mi%a comunicat cA mai am de stat ce pu3in 7ncA 6reo FumAtate de an" H O FumAtate de anI BAiete' eti ne2unI stri.A )ans !astorp"

*e aeEarA 7n trAsura .a 2enA care%i atepta 7n pia3a pietruitA din 1a3a .Arii' a cArei c Adire aducea mai mu t cu un 1e de opron' i 7n 6reme ce mur.ii pornirA a drum' )ans !astorp se 1r8m7nta indi.nat pe perna tare a scaunu uiD
+$

T)OMA* MANN H O FumAtate de anI 4ar e aproape FumAtate de an de c7nd eti aiciK Nu a6em chiar at7ta timp"""K H 4a' timpu ' Eise Joachim i' 1ArA sA dea aten3ie indi.nArii sincere a 6aru ui sau' c atinA capu de mai mu te ori' pri6ind drept 7nainte" Nici nu%3i 7nchipui c7ta i2ertate 7i iau Atia de aici cu timpu oameni or" #entru ei' trei saptam7ni s7nt c7t o Ei" 4e a t1e ' o sA 6eEi" O sa mai a1 i tu mu te' continuA e i adAu.AD Aici 73i schim2i concep3ii e" )ans !astorp se 7ntorcea mereu sa% pri6eascA dintr%o parte" H Totui te%ai 7ndreptat minunat' spuse d7nd din cap" H 4a' creEiI rAspunse Joachim" Ji eu cred cA da' 1Acu e i se ridicA pe pernaG dar imediat se aeEa 7ntr%o poEi3ie mai pieEiA" 4a' m8 simt mai 2ine' 7 amuriG totui nu s7nt 7ncA sAnAtos" 7n st7n.a' sus' unde a tAdatA se auEea un ra ' acum se aude mai pu3in' nu mai e 1oarte .roEa6' 7nsA Fos h7r7ie 7ncA 1oarte tare' i se mai aud E.omote i 7n a doi ea spa3iu intercosta " R H !7t de sa6ant ai de6enitK Eise )ans !astorp" H 4a' numai 4umneEeu tie c7t este de p Acut sa6ant 7cu Asta" Mi%ar 1i p Acut sa% uit c7t mai repede i sA%mi 1ac sta.iu ' rAspunse Joachim" 4in pAcate' mai e9pectoreE sputa' continuA e ridic7nd din umeri' nepAsAtor i iritat 7n ace ai timp' ceea ce nu% prindea prea 2ine' i%i arata 6aru ui sau un o2iect pe care% scoase pe FumAtate din 2uEunaru interior a ra. anu ui' .r82indu%se apoi sA% ascundAD era un 1 acon turtit din stic a a 2astra' cu dop de meta " Aici' sus' cei mai mu 3i dintre noi au c7te unu asemAnAtor' spuse e " 7ntre noi are i un nume' o porec a destu de cara.hioasA" #ri6eti peisaFu I Era e9act ceea ce 1Acea )ans !astorp' care% asi.uraD H E .randiosK H GAsetiI 7ntre2a Joachim" O 2una 2ucata de 6reme' drumu ducea para e cu ca ea 1eratA' pe 1iru 6Aii' mAr.init ici i co o de caseG apoi' u7nd%o a st7n.a peste inia 7n.ustA' trecurA un r7u i urcarA a trap pe un drumea. 7n panta uoarA cAtre 6ersantu 7mpAdurit' aco o unde' pe un mic podi' cu 1a3a 7ndreptatA spre sud%6est se 7na 3A o c Adire un.A' cu un turn cu cupo A' 7n care tocmai se aprindeau umini e i care' din cauEa at7tor 2a conae' pArea' de departe' .AuritA i poroasa ca un 2urete" *eara se asA repede" #a ida roea3a a amur.u ui' care 7nsu1 e3ise 6reme de o c ipa ceru acoperit 7n 7ntre.ime' e i stinsese' i peste naturA domnea acea stare de trecere MUNTELE VRJIT
+=

deco oratA' ne7nsu1 e3itA i tristA' ce precede cAderea de1initi6a a nop3ii" Jos se 7ntindea 6a ea ocuita' 7n.ustA i pu3in erpuitoare' i pretutindeni se aprindeau umini' at7t pe 1undu 6Aii c7t i pe ce e doua po67rniuri" dar mai a es pe ce din dreapta ce ieea 7n a1arA i pe care' 7n terase' se c838rau case e" *pre st7n.a urcau poteci printre i6eEi' pierE7ndu%se 7n 7ntunecimea o2ositA a pAduri or de 2rad" In spate e intrArii 7n de1i eu' 7ncep7nd de aco o de unde 6a ea se 7n.usta' 1unda u mun3i or mai 7ndepArta3i a6ea o cu oare rece' de ardeEie" Ji cum se st7rni pu3in 67ntu ' 7ncepu sA se simtA tot mai tare rAcoarea serii" % Nu' ca sa 1iu sincer' nu .Asesc cA pri6e itea este chiar at7t de 1ormida2i A' Eise )ans !astorp" Unde s7nt oare .he3arii i creste e 7nEApeEite i masi6e e uriaeI 4rept sA%3i spun' 1 eacuri e astea nu mi se par chiar at7t de 7na te" % Ba da' s7nt 7na te' rAspunse Joachim" Aproape pretutindeni dai de imita p7nA a care cresc copacii' i care este marcatA cu o preciEie deose2it de iE2itoareG 2raEii se opresc 2rusc' i o datA cu ei se oprete totu ' nu mai este nimic' nimic a tce6a dec7t st7nci e' dupA cum po3i sA%3i dai seama" #e partea cea a tA' aco o' 7n dreapta V7r1u ui Ne.ru' ai i un .he3ar' piscu A a de sus H 7i mai EAreti 7ncA a 28strea aI Nu mare' dar este un .he3ar autentic' .he3aru *ca etta" #iE Miche i TinEenhorn' pe care nu po3i s8%i 6eEi de aici' s7nt i ei acoperi3i de EApadA tot anu " % 4e EApadA 6enica' Eise )ans !astorp" % 4a' 6enica' daca 6rei" 4a' toate acestea s7nt destu de sus' dar .7ndete%te c8 i noi s7ntem a o 7nA 3ime 7nspaim7ntatoare" O mie ase sute de metri deasupra ni6e u ui marii" Aa se 1ace ca piscuri e nu mai ies chiar at7t de tare 7n e6iden3a" % 4a' m%am cA3Arat p7na aici' nu . umAK *e cui2Arise spaima 7n mine' at7t pot sa%3i spun" O mie ase sute de metriK Asta 7nseamnA aproape cinci mii de picioare' dacA 1aci socotea a" 7n 6ia3a mea nu am urcat at7t de susK Ji cu oarecare curioEitate' )ans !astorp aspirA pre un. i ad7nc acest aer strAin' ca sA% 7ncerce" Era rece H nimic a tce6a" Lipsit de mireasma' de consisten3a' de umiditate' pAtrundea cu uurin3a i nu spunea nimic su1 etu ui" % MinunatK remarca e cu po ite3e" % 4a' este un aer renumit" 4e a t1e ' 7n seara aceasta re.iunea nu se preEintA 7ntr%o umina a6antaFoasa" !iteodata' mai a es c7nd nin.e' arc o
+&

T)OMA* MANN 7n1A3iare mai p AcutA" 4ar s17reti prin a o2osi" #o3i sA mA creEi cA noi Atia de%aici' de sus' s7ntem s8tui p7n8%n .7t' spuse Joachim i .ura i se str7m2a o c ipA cu deE.ust' 7ntr%un 1e e9a.erat i nest8p7nit i care nu%i stAtea' de oc 2ine" H Vor2eti 1oarte ciudat' o2ser6a )ans !astorp" H Eu 6or2esc ciudatI 7ntre2A Joachim cu o oarecare 7n.riForare' 7ntorc7ndu%se cAtre 6Aru sAu""" H Nu' nu' iart8%mA' am a6ut aceastA impresie doar o c ipA' se .rA2i sA spunA )ans !astorp" 4aca se e9primase 7nsA ast1e ' era din cauEa e9presiei :noi Atia de%aici' de sus;' pe care Joachim o 7ntre2uin3ase de patru sau cinci ori p7nA atunci' i care i se pAruse 7ntr%o anumitA mAsurA apAsAtoare i stranie" H *anatoriu nostru este aeEat 7ncA i mai sus dec7t satu ' dupA cum 6eEi' continua Joachim" !u cinciEeci de metri mai sus" 7n prospect se speci1icA o sutA' dar nu s7nt dec7t cinciEeci" *anatoriu :*chatEa p; se a1 A a a titudinea cea mai mareG e pe partea cea a tA i nu se poate 6edea de aici" Iarna' aia s7nt si i3i sA%i transporte cada6re e cu 2o2u ' deoarece drumuri e nu mai s7nt practica2i e" H !ada6re eI Asta%i 2unaK )aida%deK e9c amA )ans !astorp" Ji deodatA sim3i c8% cuprinde ne6oia de a r7de' un r7s puternic i nest8p7nit' ce%i E.uduia pieptu ' schimonosindu%i 1a3a uscatA de 67ntu rece 7ntr%o .rimasa pu3in cam dureroasA" !u 2o2u K Ji asta mi%o spui cu ce mai mare ca mI !onstat cA ai de6enit teri2i de cinic 7n aceste cinci uniK H !7tui de pu3in cinic' rAspunse Joachim ridic7nd din umeri" !um aaI !ada6re or nu e pasA""" 4e a t1e ' tii' aici a noi este 1oarte posi2i sA de6ii cinic" 7nsui Behrens este un cinic 28tr7n H o ce e2ritate' 7n treacAt 1ie spus' un 6echi mem2ru a unei asocia3ii studen3eti i chirur. remarca2i ' dupA c7te se pare' i care o sA%3i p acA' 1ArA 7ndoia A" Mai este apoi i Sro0oTs0i' asistentu ' un tip 1oarte inte i.ent i priceput" 7n prospect se insistA mu t pe acti6itatea ui" E specia ist 7n disec3ia su1 ete or pacien3i or" H !e 1aceI 4isec3ia su1 ete orI 4ar asta este deE.ustAtorK e9c amA )ans !astorp' i a2ia acum 6ese ia 7 cuprinse de1initi6" Nu mai era de oc stAp7n pe sine i' dupA toate ce e auEite' disec3ia su1 ete or 7 dAduse .ata' 7nc7t acum r7dea at7t de tare' c8%i cur.eau acrimi e de su2 m7na cu care' ap ecat 7nainte' 7i acoperise ochii" Joachim r7se i e din toatA inima % ceea ce pArea c8%i 1ace 2ine % i ast1e MUNTELE VRJIT
+/

se 7nt7mp 8 c8 dispoEi3ia ce or doi tineri era e9ce entA c7nd se dadur8 Fos din trAsura care 7i condusese c7te6a c ipe a pas' de%a un.u unei rampe 7n Ei.Ea.' 7ntinsA p7n8 a porta u sanatoriu ui interna3iona :Ber.ho1Q"

NumAru =&
Imediat a dreapta' 7ntre poartA i apArAtoarea de 67nt' era camera portaru ui' i de aco o e iei 7n 7nt7mpinare' 7m2rAcat cu aceeai i6rea cenuie ca a omu ui chiop din .arA' un s uF2a cu 7n1A3iare de 1ranceE' care stAtuse 7n.A te e1on' citind Eiare e' i%i conduse prin ho u 2ine uminat' 7n dreapta cAruia se 7ntindeau sa oane e" 4in mers' )ans !astorp aruncA o pri6ire i o2ser6A c8 s7nt .oa e" Unde%or 1i oare 6iEitatorii' 7ntre2A e ' iar 6Aru s8u 7i rAspunseD H 7i 1ac cura pe eE on.uri" Eu am cApAtat aEi permisiunea sA ies' deoarece 6oiam sa te 7nt7mpin" 4ar 7n mod o2inuit' dupA cinA stau i eu 7ntins pe 2a con" #u3in a ipsit ca )ans !astorp s8 nu iE2ucneascA din nou 7n r7s" H !um' 6A 7ntinde3i pe 2a con chiar i 7n timpu nop3iiI 7ntre2a e cu 6oce tremurAtoare" H 4a' asta%i re.u a" 4e a opt a Eece" 4ar acum' hai sA%3i 6eEi camera i sA te spe i pe m7ini" IntrarA 7n ascensor' a cArui dispoEiti6 e ectric 1u mane6rat de s uF2au 1ranceE" 7n timp ce urcau' )ans !astorp 7i ter.ea ochii" H *7nt comp et stors i s eit de mu t ce%am r7s' Eise e respir7nd pe .urA" Mi%ai po6estit at7tea ucruri cara.hioase""" !hestia aia cu disec3ia su1 ete or a 1ost prea tare' a 7ntrecut orice mAsura" Ji apoi' poate s7nt pu3in cam o2osit' din cauEa cA Atoriei" Ji picioare e ta e s7nt reciI !eea ce%i ener6ant este cA 7n ace ai timp 1a3a 7mi arde" Mer.em imediat a masA' nu%i aaI Mi se pare cA mi%e 1oame" !e pu3in se mAn7nc8 2ine' a 6oi' aici susI #Aeau' 1ArA E.omot' pe co6oru de iutA a coridoru ui 7n.ust" G o2uri de stic A matA rAsp7ndeau o umina pa idA" #ere3ii uceau' a 2i i se6eri' acoperi3i cu un strat de 6opsea de u ei ca acu " 4e unde6a apAru ? in1irmierA cu 2onetA a 2A i cu un pince%neE a cArui nur era trecut pe dupA ureche" 4upA toate aparen3e e' era o sorA de con1esiune protestantA' curioasA' 1r8m7ntatA' chinuitA i 1ArA chemare autenticA pentru naeserie" 7n douA ocuri a e coridoru ui' pe duumea' se a1 au nite
+>

T)OMA* MANN 2a oane' mari 6ase p7ntecoase' cu .7tu scurt' despre a cAror rost )ans !astorp uita sA mai 7ntre2e" H Asta%i camera ta' spuse Joachim" NumAru treiEeci i patru" La dreapta stau eu' iar a st7n.a e o pereche de rui H cam deEordona3i i E.omotoi' tre2uie s%o recunosc' dar n%am putut .Asi ce6a mai potri6it" Ei' ce EiciI Ua era du2 a' iar 7n spa3iu interior a6ea cuier pentru haine" Joachim aprinsese p a1oniera i' 7n umina ei tremurAtoare' camera se i6i 6ese A i initita' cu mo2i e e a 2e' comode' cu tapetu de asemenea a 2' .ros i

7a6a2i ' cu ino eumu neted i curat i cu perde e e de p7nEA strA ucind de curA3enie' 2rodate simp u 7n cu ori 6ii' dupA .ustu a moda" Ua de a 2a con era deschisaG se EAreau umini e din 6a e i din depArtare rAE2Atea' a2ia auEita' o muEica de t7ans" #e scrin' 2unu1 Joachim pusese 7ntr%un 6as mic c7te6a 1 ori H ce putuse .Asi dupA primu cosit' c7te6a 1ire de coada%orice u ui i c73i6a c opo3ei de munte H cu ese chiar de e de pe po67rni" % 4rA.u3 din partea ta' spuse )ans !astorp" !e camerA 1rumoasaK Aici se poate sta comod i p Acut c7te6a saptam7ni" H A a tAieri a murit aici o americancA' Eise Joachim" Behrens a tiut de a 7nceput cA o sA dea ortu popii 7nainte de%a sosi tu i ca' ast1e ' camera 6a putea 1i a ta" Lo.odnicu ei' un o1i3er din marina en. eEa' a stat 7n.a ea' dar n%a prea 1ost a 7nA 3ime" Ieea pe coridor 7n 1iecare c ipa sa p 7n.a' ca un copi a" 4upA aceea 7i 1reca o2raFii cu crema' pentru ca era 2Ar2ierit proaspAt i acrimi e 7 usturau" A a tAieri searA' americanca a mai a6ut doua hemoptiEii 1oarte puternice i cu asta i%a dat s17ritu " 4ar' de 1apt' a 1ost e6acuatA 7ncA de ieri diminea3A i' 2ine7n3e es' s%au 1Acut 1umi.a3ii serioase cu 1ormo care' 7n asemenea caEuri' tii' s7nt minunate" )ans !astorp primi aceasta re atare cu o 6Adita indi1eren3A" !u m7neci e cAmAii su1 ecate' st7nd 7n picioare 7n 1a3a chiu6etei mari a e cArei ro2inete niche ate strA uceau 7n umina e ectricA' a2ia de arunca o pri6ire scurta spre patu de meta a 2' 7n1a3at cu ru1arie proaspAtA" % -umi.a3ii' asta e .roEa6' spuse spa 7ndu%se i ter.7ndu%i m7ini e' sim3ind 7ndemnu sA 6or2eascA nu importa ce' chiar i 1ara noima" 4a' meti a dehidei nu%i reEista nici cei mai 6i.uroi micro2i % )$!OG dar 7n3eapA a nas' nu%i aaI Bine7n3e es ca o curA3enie ri.uroasA este o condi3ie de cea mai mare importan3a" Rosti cu67ntu :2ine7n3e es; cu oarecare a1ectare' iEo 7nd i pre un.ind si a2e e' ca pe timpu c7nd 6Aru MUNTELE VRJIT
+<

sAu era student i 1Acea propa.anda pentru acest 1e de pronun3are' apoi continua cu muita 6o u2i itateD !e 6oiam sa mai spun""" #resupun ca o1i3eru de marina se r8dea cu o maina de 2Ar2ierit norma a' iar cu 1 eacuri e astea te E.7rii mu t mai uor dec7t cu un 2rici 2ine ascu3it' e%un ucru pe care% tiu din e9perien3A' cAci 1o osesc i una i a ta""" 4e asemenea este norma ca pe o pie e iritatA apa sArata sa dea o senEa3ie de usturime' iar e ' ca marinar' o2inuiete sa 7ntre2uin3eEe crema' datorita ser6iciu ui' aa 7nc7t ucru acesta n%are de ce sa ne surprindA""" !ontinu7nd sa sporo6AiascA' mai adau.A ca a6ea 7n cu1Ar doua sute de 2ucA3i de MAria Mancini H 3i.ara sa pre1erata H ' ca a 6ama contro oru a 1ost 1oarte 7n3e e.Ator' i%i transmise ui Joachim sa utari de a di1erite cunotin3e din orau nata " 4ar aici nu se 1ace de oc 1ocI stri.a e deodatA i se repeEi a radiatoare ca sa%si ipeascA pa me e" % Nu' aici ne 3in mai cur7nd 7n 1ri.' rAspunse Joachim" Ar tre2ui sa 1ie un 1ri. mai mare dec7t asta' ca sa se dea drumu a ca ori1er 7n au.ust" % Au.ustK Au.ustK e9c ama )ans !astorp" 4ar am 7n.he3atK 7n specia trupu mi%e cump it de 7n.he3at' dei 1a3a 7mi este .roaEnic de 7n1ier27ntata H uite' pune m7na sa 6eEi cum ardK #osi2i itatea ca cine6a s8%i atin.A 1a3a nu se potri6ea nicidecum cu 1irea ui )ans !astorp' ceea ce' de a t1e ' 7 oca chiar i pe e " 4e a tminteri' Joachim nu o 1Acu' ci se mu 3umi sa EicAD % -ier2in3ea a se datorete aeru ui i nu 7nseamnA nimic" 7nsui Behrens are o2raFii 7nroi3i din Eori i p7na%n noapte" Unii nu e o2inuiesc niciodatA" 4ar' go on, a t1e nu mai .Asim nimic de m7ncare" #e coridor' in1irmiera apAru din nou' pri6indu%i cu un aer curios i miop" La primu etaF 7nsA' )ans !astorp se opri deodatA pironit de un E.omot 7n1iorAtor' care se auEea destu de aproape' de dupA un co i aK coridoru ui' un E.omot nu prea tare' dar 7ntr%un 1e at7t de e6ident ori2i ' 7nc7t )ans !astorp 1Acu o str7m2atura i 7i ho 2a ochii 7n direc3ia ui Joachim" Era 1ara 7ndoia a o tuse % tuea unui omG 7nsA o tuse care nu semAna cu nici o a ta auEita de )ans !astorp 6reodatA' da" o tuse 7n compara3ie cu care orice a ta tuse auEita c7nd6a 1usese mArturia 6i.uroasa a unei minunate sAnAtA3i' % de a t1e o tuse 1ara che1 i 6ia3a' ce nu se mani1esta prin E67cmturi re.u ate' ci suna asemenea unui mestecat m1iorator de s a2 7n terciu unei descompuneri or.anice" % 4a' asta de aici este un caE .ra6" E un aristocrat austriac' tii" un 2Ar2at e e.ant' nAscut parca pentru cA Arie" Ji iatA unde a aFuns" Totui' mai poate 1ace 7ncA p im2Ari"
+@

T)OMA* MANN 7n timp ce%i continuau drumu ' )ans !astorp 6or2i 7nde un. despre tuea ce ui nAscut pentru cA Arie" % Tre2uie sa te .7ndeti' spuse e ' ca n%am mai auEit p7nA acum nimic asemAnAtor' ca este ce6a cu totu nou pentru mine i ca e 1iresc sa ma impresioneEe" E9ista at7 ea soiuri de tuse' 1ie uscate' 1ie cu e9pectora3ie' iar cea cu e9pectora3ie se spune 7n .enera cA este pre1era2i a i mai 2una dec7t atunci c7nd te%apuci sa atri 7n 1e u acesta" 7n tinere3ea mea' adau.A e ' c7nd a6eam an.hina' ur am ca un up i%mi aduc aminte ca to3i erau 1erici3i c7nd 7ncepeam sa e9pectoreE" 4ar' ce pu3in pentru mine' o asemenea tuse 7ncA n%a e9istatG nici mAcar nu mai este o tuse 6ie" Nu%i uscata' dar nici nu po3i sa spui ca e cu e9pectora3ie' iar cu67ntu tuse nu i se mai potri6ete nici pe departe" Este 7ntocmai ca i cum ai pri6i 7n trupu omu ui sa consta3i cum arata aa ce6aD numai mocir a i noroi""" H 4estu ' Eise JoachirnG o aud 7n 1iecare Ei i nu simt ne6oia sa mi%o descrii" Insa )ans !astorp nu era 7n stare sa treacA peste impresia ce i%o 1Acuse tuea auEitaG 7 asi.ura de mai mu te ori

ca itera mente 6edea 7n interioru ce ui nAscut pentru cA Arie' iar c7nd intrarA 7n restaurant' ochii ui o2osi3i de cA Atorie a6eau o sc ipire cam 1e2ri a"

La restaurant
Restaurantu era uminat' e e.ant i p Acut" AeEat imediat 7n dreapta ho u ui' 7n 1a3a sa oane or' era' dupA cum 7i e9p ica Joachim' 1rec6entat mai a es de oaspe3ii nou%sosi3i' care uau masa 7n a1ara pro.ramu ui' sau de aceia care primeau 6iEite" 4ar mai erau ani6ersAri e Ei e or de natere i' de asemenea' sAr2Atorirea p ecAri or apropiate' ca i reEu tate e 1a6ora2i e a e consu turi or .enera e" 7n restaurant se 1Aceau' c7teodata' che1uri' 7i mai spuse JoachimG se ser6ea chiar i ampanie" 4ar acum' nu se a1 a aici decit o sin.ura 6iEitatoare' o 1emeie t7nara' de 6reo treiEeci de ani' care citea o carte' 1redon7nd 7n ace ai timp' i care ciocAnea mereu cu de.etu miF ociu de a m7na dreapta 7n 1a3a de masa" !7nd tinerii se aeEarA' 1emeia 7i schim2a ocu ' 7ntorc7ndu% e spate e" H E 1oarte retrasa' 7 e9p ica Joachim 7n oaptaG c7nd ia masa are 7ntotdeauna a ea o carte" *e spune ca a co indat sanatorii e de tu2ercu% oi 7ncA de pe c7nd era copi a i de atunci n%a mai trAit 7n ume" MUNTELE VRJIT
+,

% 7n caEu acesta' pe 7n.a ea' tu nu eti dec7t un 2iet de2utant' cu ce e cinci uni a e ta e i 7ncA 6ei mai 1i c7nd 6ei 7mp ini anu ' 7i spuse )ans !astrop 6aru ui sau' a care Joachim se mu 3umi sa ia ista de 2ucate ridic7nd din umeri 7ntr%un 1e pe care nimeni nu i% cunoscuse a tAdatA" OcupaserA o masa pe ocu ce mai 2ine p asat i mai p Acut' aproape de 1ereastra" *tAteau 7n.a storu .a 2en% deschis' 1a3a%n 1a3A' cu chipuri e uminate de a2aFuru rou a Ampii de pe masa" )ans !astorp 7i 7mpreuna m7ini e proaspAt spA ate i e 1reca una de a ta cu o senEa3ie de ateptare p AcutA' aa cum proceda de 1iecare data c7nd se aeEa Ia masa H poate pentru cA strAmoii ui 7i 1AcuserA ru.Aciunea 7nainte de%a m7nca supa" 7i ser6i o 1ata drA.A aA' cu 6oce de a to' chipu 2uca at' rochie nea.rA' sor3 a 2 i cu o cu oare e9traordinar de sAnAtoasa 7n o2raFi i' spre marea ui 6ese ie' )ans !astorp a1 a ca aici che neri3e e se numeau :1ete de sa on;" !omandarA o stic a de Gruaud%Larose' pe care )ans !astorp o dAdu 7napoi spre a 1i 7ncA Eita" M7ncarea era e9ce enta" M7ncarA supa de sparan.he ' roii ump ute' 1riptura cu di1erite .arnituri' o prAFitura deose2it de .ustoasa' di1erite 2r7nEeturi i 1ructe" )ans !astorp m7nca mu t' dei po1ta de m7ncare era mai mica dec7t ar 1i creEut" 4ar a6ea o2iceiu sa man7nce mu t chiar i atunci c7nd nu%i era 1oame H din respect pentru e 7nsui" Joachim nu cinsti prea mu t m7ncaruri e" 7i spuse ca era satu de 2ucAtAria asta' 1apt care se petrecea cu to3i' aici' sus' i%i 1AcuserA o2iceiu sa 7nFure m7ncareaG cAci atunci c7nd te%ai insta at aici pentru 6enicie i 7ncA ce6a pe deasupra""" 7n schim2 2Au 6in cu p Acere' 2a chiar cu o oarecare 6o uptate i' oco ind cu .riFA e9presii prea sentimenta e' mani1esta de mai mu te ori 7nc7ntarea de a a6ea pe cine6a cu care sA schim2e c7te6a cu6inte spiritua e" % 4a' este minunat cA ai 6enit' Eise e ' iar 7n 6ocea ui domoa a se sim3ea emo3ia" #o3 sA%3i spun ca' pentru mine' este aproape un e6eniment" In s17rit a tce6a' o schim2are' o spArtura 7n aceasta monotonie 6enica i nemAr.inita""" % 4ar pentru 6oi timpu tre2uie sa treacA re ati6 repede' spuse )ans !astorp" % Repede i 7ncet' cum 6rei s%o iei' rAspunse Joachim" Vreau sa spun caU 7n .enere' nu trece' ca aici nu e9ista nici timp' nici 6ia3a H nu" nu e9ista nimic' spuse e c Atin7nd din cap i apuca din nou paharu " )ans !astorp 2Au de asemenea' cu toate cA' acum' 1a3a 7i ardea ca 1ocu " 4ar
20

T)OMA* MANN trupu i% sim3ea 7ncA 7n1ri.urat i 7n toate mem2re e a6ea un 1e de ne inite deose2it de p AcutA' care 7ns8' 7n ace ai timp' 7 i 7n.riFora pu3in" Vor2e e se precipitau' im2a i se 7mp eticea destu de des" dar trecea peste toate astea cu un .est ne. iFent a m7inii" 4e a t1e i Joachim era 1oarte 7nsu1 e3it' i con6or2irea or continua i2erA i 7n cea mai 2unA dispoEi3ie mai a es dup8 ce t7nAra 1emeie care 1redonase i ciocAnise 7n masA se ridicA deodatA i dispAru" 7n timp ce m7ncau' .esticu au cu 1urcu i3e e' uau aere impunAtoare i' a67nd 7ncA .uri e p ine' r7deau' dAdeau din cap' ridicau din umeri' i nu apucau sA 7n.hitA 2ine' cA iarAi 7ncepeau sA 6or2eascA" Joachim 6oia sa a1 e noutA3i de a )am2ur. i aduse 6or2a despre proiectu de re.u ariEare a E 2ei" H -ormida2i K spuse )ans !astorp" -ormida2i pentru deE6o tarea na6i.a3iei noastre' de o 6a oare ce nici nu poate 1i ca cu atA" Vom in6esti cinciEeci de mi ioane' suma ce repreEintA doar che tuie i e ini3ia e' 7nscrise 7n 2u.et' i po3i 1i 7ncredin3at cA tim cu preciEie ce 1acem" 4e a t1e ' cu toata importan3a ce%o acorda re.u ariEArii cursu ui r7u% ui E 2a' )ans !astorp pArAsi imediat acest su2iect de discu3ie i% ru.a pe Joachim sA%i 6or2eascA despre 6ia3a care se ducea :aici' sus;' c7t i despre cei interna3i 7n sanatoriu' a care Joachim se .rA2i sa rAspundA' cAci erA 2ucuros s8%i uureEe su1 etu ' sA se destAinuiascA" #entru 7nceput' 6aru sau 7 si i sA repete po6estea cu cada6re e co2or7te pe p7rtia de 2o2' ceea ce 1Acu' 7ncredin37ndu% 7ncA o data 7n mod 1orma cA era ade6Aru ade6Arat" 4ar cum )ans !astorp se porni iarAi pe r7s' r7se i e ' p8r7nd cA se 2ucurA din toatA inima' i istorisi tot 1e u de 7nt7mp 8ri cara.hioase ca sA 7ntre3inA aceastA 2una dispoEi3ie" O doamna' care se numea doamna *tohr i stAtea a aceeai masA cu e ' o persoanA de a tminteri destu de 2o na6a' so3ia unui muEicant din !annstatt' era de o incu tura nemai7nt7 nita" *punea :deEin1i9are;' cu un aer c7t se poate de serios" Asistentu ui Sro0oTs0i 7i spunea :1omu us;" Ji tre2uia sA i e

7n.hi3i pe toate' 18ra mAcar sA c ipeti" Ba' pe deasupra' mai era i c e6etitoare' cum s7nt de a t1e mai to3i aici' sus' iar despre o a tA doamna' doamna I tis' Eicea ca poarta un :steri et;" % *teri et' aa spune' recunoate ca e9presia e de nepre3uit" Ji rAsturna3i pe FumAtate pe spate' spriFini3i 7n spAtare e scaune or' r7deau at7t de tare' 7nc7t trupuri e e erau cuprinse de tremur i pe am7ndoi' aproape 7n aceeai c ipa' 7i apuca su.hi3u " 4upA aceea' Joachim se 7ntrista' .7ndindu%se a soarta ui" MUNTELE VRJIT $i H Ei' noi stAm acum i r7dem' Eise cu o 1i.urA 7ndureratA' tresArind din c7nd 7n c7nd din pricina su.hi3u uiG i cu toate acestea' nu se poate pre6edea nici mAcar cu apro9ima3ie c7nd 6oi putea p eca de aici' cAci atunci c7nd Behrens 6or2ete de 7ncA o FumAtate de An' 7i 1ace ca cu e e cu E.7rcenie' i tre2uie s8 te atep3i a mai mu t" Totui' e cump it' spune i tu dacA nu%i trist pentru mine" 7n mod norma ' ar 1i tre2uit de mu t s8 1iu 7nro at i una 6iitoare s8 mA preEint a e9amenu de o1i3er" Iar eu' uite' t7nFesc aici' cu termometru 7n .urA' 7nre.istreE .ree i e acestei incu te doamne *tohr i%mi pierd timpu " La 67rsta noastrA' un an' aco o' Fos' FoacA un ro at7t de mare' aduce at7tea schim2Ari i pro.rese in 6ia3a" #e c7nd eu s7nt si it s8 7ncremenesc aici ca 7ntr%o 2A toacA cu apa mur% darA H d8' ca%ntr%o m atinA c ocitA' i compara3ia nu%i de oc e9a.erata""" 4ar ca rAspuns a toate acestea' )ans !astorp nu .Asi a tce6a dec7t sA 7ntre2e dacA aici nu era posi2i sA comande o stic a de 2ere porterG 6Aru sAu 7 pri6i cu un aer pu3in cam mirat i o2ser6A cA era .ata sa adoarmA' adicA a drept 6or2ind aproape cA adormise" H 4ar tu chiar dormiK spuse Joachim" )ai' e timpu pentru am7ndoi sA mer.em a cu care" H 4ar nu%i de oc timpu ' Eise )ans !astorp cu im2a 7mp eticitA" Totui' porni dupA 6Aru sAu' pu3in ap ecat 7nainte i cu picioare e 3epene' ca un om care' 7ntr%ade6Ar' cade de o2osea A' apoi 1Acu un e1ort c7nd' 7n ho u 7ncA uor uminat' 7 auEi pe Joachim spun7ndD H Uite% pe Sro0oTs0i" !red totui cA tre2uie s8 te preEint" 4octoru Sro0oTs0i stAtea aeEat 7n p ina uminA' 7n 1a3a cAminu ui unuia dintre sa oane' 7n.8 ua . isantA' i citea Eiaru " *e ridicA 7n picioare c7nd cei doi tineri se apropiarA i Joachim' u7nd o poEi3ie mi it8reasc8' 7i spuseD H 7n.Adui3i%mi' 6A ro.' domnu e doctor' sA 6i% preEint pe 6aru meu !astorp de a )am2ur." A2ia a sosit" 4octoru Sro0oTs0i 7 sa utA pe nou oaspete cu 2ucurie sincerA' 7ntr%un 1e 6i.uros i 7m28r28t8tor' ca i cum ar 1i 6rut s8%i dea de 7n3e es cA orice stin.herea A era de prisos i cA intre ei tre2uia s8 dAinuiascA o dep inA 7ncredere" A6ea apro9imati6 treiEeci i cinci de ani' era at 7n umeri' .ras' mu t mai scund dec7t cei doi tineri ce stAteau 7n picioare 7n 1a3a ui' ast1e cA pentru a%i pri6i se 6edea ne6oit s8%i ase pu3in capu s#re spate' deE6e indu%i chipu de o e9traordinarA pa oare' strA6eEie' aproape 1os1orescenta' i mai accentuatA de strA ucirea 7ntunecatA a ochi or' de ne.rea3A spr7ncene or i a unei 2Ar2i destu de p ine' termi%
22

T)OMA* MANN nAtA prin doua 67r1uri unde apAruserA c7te6a 1ire a 2e" #urta un costum ne.ru cam 6echi' a douA r7nduri' panto1i ne.ri' ca nite sanda e' ciorapi scur3i' .roi' de 7nA cenuie' i cAmaA cu .u er moa e' r8s1r7nt cum )ans !astorp nu mai 6AEuse p7nA atunci dec7t a un 1oto.ra1 din 4anEi. % care 7mprumuta 7n1A3iArii doctoru ui Sro0oTs0i un aer de artist" R7E7nd din toatA inima' ast1e cA din3ii .a 2eni i se i6irA 7n miF ocu 2Ar2ii' scuturA m7na t7n8ru ui i spuse cu 6ocea sa de 2ariton' cu un oarecare accent strAin' uor c7ntatD H -i3i 2ine 6enit' domnu e !astorpK 4oresc sA 6A o2inui3i repede aici i sa 6A sim3i3i 2ine 7n miF ocu nostru" Veni3i a noi ca pacient' dacA 7mi 7n.Adui3i sA 6A pun aceasta 7ntre2areI Era de%a dreptu emo3ionant sA po3i urmAri e1orturi e ce e 1Acea )ans !astorp ca sA se arate po iticos i sA 7n6in.A somno en3a" ErA necAFit ca se 7nt7mp ase sA 1ie 7ntr%o stare at7t de proastA i' cu 1irea 2Anuitoare a tineri or' credea cA simte 7n r7su i atitudinea Fo6ia A a asistentu ui semne e unei Ee1 eme i 7n.Aduitoare" RAspunse' 6or2ind despre ce e trei sAptAm7ni a e ui' 1Acu a uEie' de asemenea' a e9amenu sAu i adAu.a cA' s a6A 4omnu ui' era per1ect sAnAtos" H Ade6AratI 7ntre2A doctoru Sro0oTs0i repeEind pieEi capu 7nainte' ca i cum %Ar 1i uat peste picior' i E7m2etu i se accentua" 4ar' 7n caEu acesta' s7nte3i un 1enomen 6rednic 7ntru totu de a 1i studiatK adAu.A e " !Aci n%am 7nt7 nit niciodatA un om comp et sAnAtos" Ji ce e9amen a3i d8t' dacA 7mi 7n.Adui3i sA 6A 7ntre2I H *7nt in.iner' domnu e doctor' rAspunse )ans !astorp cu o demnitate s1ioasA" H Ah" in.inerK 1Acu doctoru Sro0oTs0i i o c ipA E7m2etu 7i dispAru' pierE7nd' 7ntr%o Oarecare mAsurA' din 6i.oare i 2unA6oin3A" AstA%i stranic" Ji prin urmare' aici n%o sA a6e3i ne6oie de nici un 1e de tratament medica ' nici de ordin 1iEic' nici de ordin su1 etescI H Nu' i 6a mu 3umesc de mii de ori' spuse )ans !astorp care era .ata sa 1acA un pAs 7ndArAt" In aceasta c ipA' r7su doctoru ui Sro0oTs0i iE2ucni iarAi 2iruitor i 7n 6reme ce scutura m7na t7n8ru ui' spuse cu 6oce tareD H Ei 2ine' domnu e !astorp' dormi3i 1ArA .riFA' cu dep ina contiin3A a sAnAtA3ii dumnea6oastrA per1ecteK *omn uor i a re6edereK

!u aceasta considerA c8%i uase rAmas 2un de a cei doi tineri i se reaeEA s8%i citeascA Eiaru " MUNTELE VRJIT
23

La ascensor nu mai era nimeni de ser6iciu' ast1e ca urcarA pe Fos tAcu3i i uor tu 2ura3i de 7nt7 nirea cu doctoru Sro0oTs0i" Joachim 7 7nso3i pe )ans !astorp p7n8 a numAru treiEeci i patru' unde chiopu nu uitase s8 ase 2a.aFe e nou ui sosit' i mai sporo6AirA 7nc8 6reun s1ert de ora' 7n 6reme ce )ans !astorp 7i despacheta enFeria de noapte i o2iecte e de toa eta' 1um7nd o 3i.ara .roasa' de 2una ca itate" 4ar de data aceasta o2ser6A ca nu mai simte .ustu 3i.Arii' ceea ce i se p8ru ciudat i destu de neo2inuit" % *e 6ede cA e cine6a' Eise e ' iar 7n timp ce 6or2ea dAdea a1ara 1umu pe care% inspirase" E de o pa oare de cearA" 4ar 7ncA 3Amintea ui' recunoate' e o oroare" Josete de 7nA .ri i apoi sanda e e a ea" 4ar spune" 7n de1initi6' creEi cA p7n8 a urmA s%a sim3it Fi.nitI % E destu de suscepti2i ' recunoscu Joachim" N%ar 1i tre2uit sa re1uEi at7t de 2rusc tratamente e medica e sau' mAcar' pe ce e su1 eteti" Nu prea 7i p ace s8 te sustra.i de a asta" Nici eu nu m8 prea 2ucur de o 1a6oare deose2itA din partea ui' deoarece nu i%am 1Acut destu e mArturisiri" Totui' din c7nd 7n c7nd' 7i po6estesc c7te un 6is' ca sA ai2A ce6a de disecat" % #rin urmare' %am cam Fi.nit' Eise )ans !astorp cu un aer p ictisit' cAci era nemu 3umit de sine pentru ca putuse Fi.ni pe cine6a i' 7n ace ai timp' o2osea a pusese st8p7nire pe e cu o i mai mare putere" % Noapte 2unA' spuse" #ic de somn" % O sA 6in a opt sA te iau pentru micu deFun' Eise Joachim i p eca" )ans !astorp nu%i 1Acu dec7t o sumarA toa eta de noapte" *omnu 7 cop ei de cum stinsese mica ampa de pe noptiera' dar mai tresAri o datA' amintindu%i ca a a tAieri murise cine6a 7n patu ui" :Nu se 7nt7mp A' 1ArA 7ndoia A' pentru prima oara;' 7i Eise 7n .7nd' ca i cum putea .Asi 7n asta ce6a ca sa% initeascA" :7n de1initi6' e un pat de moarte' un pat de moarte cu totu o2inuit;' i adormi" 4ar a2ia adormi cA i 7ncepu s8 6iseEe' i 6isa aproape 1ArA 7ntrerupere p7nA a doua Ei diminea3a" 7 6AEu mai a es pe Joachim Piemssen' 7ntr%o poEi3ie ciudat de str7m2A' co2or7nd 7ntr%un 2o2 pe un drum pieEi" Era de o pa oare tot at7t de 1os1orescentA ca i doctoru Sro0oTs0i' iar 7n 1a3A stAtea i conducea ce nAscut pentru c8 arie' a67nd o 7n1A3iare nespus de tu 2ure' ca unu pe care nu% 6AEuse ci doar 7 auEise tuind" ;Ne asA comp et nepAsAtori H pe noi' aici' sus;' Eicea Joachim din poEi3ia ui str7m2a' apoi ramase numai e ' cAci ca 8re3u care tuea 7ntr%un te at7t de 7nsp8im7ntator de 1 ecAit dispAruse" Atunci' )ans !astorp
$& T)OMA* MANN 7ncepu sa p 7n.a 7n hohote i pricepu cA tre2uie sA a er.e a 1armacie sa cumpere crema de 2Ar2ierit" 4ar doamna I tis cu 2otu ascu3it i se pusese 7n ca e i 3inea 7n m7na ce6a care' 1ara 7ndoia a' tre2uie ca era :ster%i etu ; ei' dar care nu era a tce6a dec7t o maina de 2Ar2ierit" Atunci )ans !astorp 7ncepu iarAi sa rida i' 7n 1e u acesta' 1u E67r it dintr%o stare su1 eteasca 7n a ta' p7na c7nd Eori e se i6irA 7ndArAtu uii 7ntredeschise de a 2a con' i% treEirA"

II
4espre criste ni3a i ce e douA 7n1A3iAri a e 2unicu ui
)ans !astorp nu pAstrase dec7t amintiri pa ide despre casa pArinteascA propriu%EisAG a2ia daca a6ea dreptu sa spunA ca%i cunoscuse tatA i mama" MuriserA a scurt inter6a unu dupA a tu ' 7ntre a cinci ea i a apte ea an a 6ie3ii sa e' m8i 7nt7i mama' 7ntr%un chip cu totu neateptat' 7n aFunu unei nateri' de o o2turare a 6ase or' ca urmare a in1 ama3iei 6ene or' adicA de o em2o ie' cum spunea doctoru )eide0ind' i care%i para iEase inima 7ntr% o c ipA H 7n 6reme ce r7dea' st7nd 7n pat' 7nc7t s%ar 1i putut spune cA' de at7ta r7s' cAEuse pe spate' pe c7nd 7n rea i% tate ea murise" Lui )ans )ermann !astorp' tatA ' nu i%a 6enit de oc uor sA priceapA aceastA 7nt7mp Are' i sa treacA peste ea' cAci nutrea 7n ad7n%cu su1 etu ui o mare a1ec3iune pentru so3ie i' de a t1e ' nici e nu era prea 6i.uros" 4e atunci' mintea i se tu 2urase i de6enise cam sArac cu duhu G din pricina torope ii' comise .ree i 7n a1aceri' ce 1acura ca 1irma :!astorp M 1iu ; sA su1ere pa.u2e sim3itoareG iar 7n a doua primA6ara dupA moartea so3iei' se 7m2o nA6i de o pneumonie' 7n timpu unei inspec3ii a antrepoEite e 27ntuite de 67nturi e portu ui' i cum inima 7i era EdruncinatA' nu putu sa suporte 1e2ra prea mare' ast1e ca muri' dupA cinci Ei e' cu toate 7n.riFiri e ce i e dAduse doctoru )eide0ind' i porni sa%i 7nt7 neascA so3ia' condus de un impoEant a ai de concetA3eni p7na Ia ca6ou 1ami iei !astorp' ce a6ea' 7n cimitiru *17nta Ecaterina' o poEi3ie 1oarte 1rumoasa' cu 6edere spre GrAdina BotanicA" TatA sAu' senatoru ' 7i supra6ie3ui' ce%i drept' dar pu3ina 6reme' iar acest scurt rAstimp' p7n8 a moartea 2unicu ui % de a K1e acesta se stinse Vot de o pneumonie' 7nsA dupA upte mari i chinuri' cAci )ans LorenE Lastorp' spre deose2ire de 1iu sau' era o 1ire .reu de do2or7t i puternic
$>

T)OMA* MANN 7nrAdAcinata 7n 6ia3a H deci' acest scurt rAstimp' adicA numai un an i FumAtate' )ans !astorp 7 petrecu 7n casa 2unicu ui' construita 7n sti u c asic din nord' pe un oc strimt' a 7nceputu seco u ui trecut' o casA pe esp anada 6opsita 7ntr%o cu oare spA Acita' cu intrarea 7ncadrata de FumAtA3i de co oane i aeEate chiar a miF ocu parteru ui 7nA 3at pe cinci trepte' cu doua etaFe' 7n a1ara de meEanin' a e cArui 1erestre co2orau p7na a duume e i erau

pre6AEute cu .ratii de 1ier" Aici nu se a1 au dec7t odAi e de primire' inc usi6 su1ra.eria uminoasA' ornamentatA cu stuc' a67nd trei 1erestre acoperite cu perde e de cu oarea 6inu ui rou' ce dAdeau spre .rAdini3a din spate' i unde' 7n ace e optspreEece uni' 2unicu i nepotu uaserA masa 7mpreuna' 7n 1iecare Ei cAtre ore e patru' ser6i3i de 2atr7nu -iete care purta cercei' nasturi de ar.int a 1rac i aceeai a6a iera de 2atist ca i stap7nu casei' 6adindu%se 1oarte asemAnAtor cu acesta' ascunE7ndu%i ca i e 2Ar2ia rasa 7n a6a iera de 2atist' i pe care 2unicu 7 tutuia' 6or2indu%i 7n dia ectG dar nu 7n . uma H cAci n%a6ea nici o 7nc ina3ie cAtre umor H ci 1oarte 1iresc' 7ntruc7t aa o2inuia sa 6or2eascA e cu oamenii din popor' cu ucrAtorii de a antrepoEite' 1actorii pota i' 2irFarii i ser6itorii" )ans !astorp 7 ascu ta cu p Acere' dar i pe -iete 7 ascu ta' cu mu tA p Acere' cum rAspundea 7n dia ect 7n timp ce ser6ea' ap ec7ndu%se spre stap7nu sau s8%i 6or2eascA a urechea dreapta' cu care senatoru auEea mu t mai 2ine dec7t cu st7n.a" Batr7nu 7n3e e.ea' dAdea din cap i continua sa man7nce' st7nd 1oarte drept 7ntre spAtaru 7na t a scaunu ui de mahon i masa' ap ecat pu3in spre 1ar1urie' 7n timp ce nepotu ' 7n 1a3a ui' urmarea cu aten3ie' 1ara sa%i dea Insa seama' .esturi e scurte i cAutate cu care 1rumoase e m7ini a 2e' s a2e i 2atr7ne a e 2unicu ui' cu un.hii e un.i i 2om2ate' i cu ine u cu si.i iu 6erde a arAtAtoru drept' aranFau pe 67r1u 1urcu i3ei o 2ucA3ica de carne' pu3ine e.ume i carto1i' ca apoi s%o duca a .ura" )ans !astorp se uita a proprii e sa e m7ini' nemdem7na%tice' i sim3ea pre1i.uratA posi2i itatea de%a m7nui 7ntr%o Ei cu3itu i 1urcu i3a tot aa ca i 2unicu sau" O a ta 7ntre2are era aceea de%a ti daca 6a reui 6reodatA sa%i 7n1Aoare 2Ar2ia cu o a6a ierA asemAnAtoare ace eia care ump ea deschiEAtura ar.a a ciudatu ui .u er' a e cArui 67r1uri ascu3ite atin.eau o2raFii 2unicu ui" !Aci' pentru a aFun.e aici' tre2uia sa 1ii tot at7t de 2atr7n ca i e ' 7ntruc7t astAEi nimeni 7n a1ara de 2unic i de 2atr7nu sau -iete nu mai purta asemenea .u ere i a6a iere" Ji era pAcat' cAci micu ui )ans !astorp 7i p Acea nespus de mu t sa pri6eascA 2Ar2ia 2unicu ui spriFinita pe nodu MUNTELE VRJIT
27

1rumos' de un a 2 imacu atG chiar mai t7rEiu' c7nd crescuse' 7i 1Acea p Acere sa%i aducA aminte de eaG dAinuia 7n aceasta ce6a cu care era de acord din ad7ncu su1 etu ui" 4upA ce isprA6eau de m7ncat i%i rAsuceau er6ete e' trec7ndu% e prin ine e e de ar.int' o o2 i.a3ie pe care' pe 6remea aceea' )ans !astorp o 7ndep inea cu oarecare .reutate' deoarece er6ete e erau mari ca nite 1e3e de masa' senatoru se ridica de pe scaunu pe care -iete i% trA.ea 7ndArAt i' cu pai a2ia auEi3i' se ducea 7n :ca2inet; sa%i ia o 3i.arA de 1oiG c7teodata' 7 7nto6ArAea i nepotu " Acest :ca2inet; 7i datora e9isten3a 1aptu ui cA su1ra.eria ocupa 7ntrea.a A3ime a casei i a6ea trei 1erestre' ast1e 7nc7t nu mai rAmAsese destu oc pentru trei sa oane' cum este o2iceiu a case e construite 7n acest sti ' ci numai pentru doua' dintre care unu ' perpendicu ar pe su1ra.erie' cu o sin.urA 1ereastrA spre strada' ar 1i 1ost de o un.ime dispropor3ionata" 4e aceea se tAiase cam un s1ert din un.ime' adicA tocmai :ca2inetu ;' un spa3iu 7n.ust' pe FumAtate 7ntunecos' primind umina printr%un o2er iht i mo2i at doar cu c7te6a ucruriD o etaFera pe care se a1 a cutia cu 3i.Ari de 1oi a e senatoru ui' o masa pentru Foc' a cArei sertar con3inea o2iecte ispititoareD cAr3i de Thist' 1ise' un mic a2ac pentru 7nsemnat puncte e' o tA2 i3a cu 2ucA3i de cretA' port3i.arete din carton i mu te a te eG 7n s17rit' 7ntr%un co 3' o 6itrina 7n sti rococo din emn de pa isandru' cu .eamuri 7ndArAtu cArora erau 7ntinse perde e de mAtase .a 2enA" H Bunicu e' spunea micu )ans !astorp' odatA aFuns 7n ca2inet 7n timp ce se 7nA 3a 7n 67r1u picioare or ca sa se apropie de urechea 2atr7%nu ui' arata%mi' te ro.' criste ni3a" Iar 2unicu 7i ridica pu pane e redin.otei un.i i moi' scotea e.Atura de chei din 2uEunar' dupA care deschidea 6itrina din interioru cAreia ieea 7n 7nt7mpinarea 2Aiatu ui o mireasma p Acuta i ciudata" *e pAstrau aco o tot 1e u de ucruri ne1o ositoare i cu at7t mai atrA.AtoareD o pereche de s1enice rAsucite din ar.int' un 2arometru spart' cu 1i.urine e scu ptate 7n emn' un a 2um cu da.herotipuri' o adi3a de cedru pentru ichior' un turc mitite ' aspru a pipAit su2 costumu de mAtase mu tico ora' cu o mainArie de ceasornic 7n trup' datorita cAreia' a tAdatA' mer.ea pe masa' dar care nu mai 1unc3iona de mu ta 6reme' un prototip Re cora2ie i' 7n 1und de tot' chiar o cursa pentru oareci" Batr7nu ua msa de pe ra1tu din miF oc o cupa rotunda de ar.int' 1oarte patinatA' aJeEat8 pe o 1ar1urie tot de ar.int i' r7nd pe r7nd' e arata 2Aiatu ui'
28

T)OMA* MANN 7n67rtindu% e mereu i 7nso3indu% e cu e9p ica3ii pe care e mai dAduse adesea" La 7nceput' cupa i 1ar1uria nu 1AcuserA parte din ace ai ser6iciu' 1apt de care 73i puteai da seama' dei 2unicu 3inea sA i%o spunA tot mereu micu3u uiG dar' adAu.a 2unicu ' au 1ost reunite prin 7ntre2uin3are de aproape o suta de ani' adicA dupA ce 1usese cumpArata cupa" Era 1rumoasa' de 1ormA simp A i no2i a' purt7nd pecetea .ustu ui se6er de a 7nceputu seco u ui trecut" NetedA i masi6a' se spriFinea pe un picior rotund' 1iind auritA pe dinAuntruG dar 6remea nu Asase din aur dec7t o pa idA icArire" A6ea' ca sin.urA podoa2a' o cununa de tranda1iri i de 1runEe Eim3ate care 1Acea 7nconFuru 2uEei superioare" !it pri6ete 1ar1uria' pe ea se putea citi 67rsta%i mu t mai mare" :+>/?; indicau ci1re e' i tot 1e u de .ra6uri ciudate 7ncadrau acest numAr' ucrat 7n maniera :moderna; de odinioarA' 6oit sau ar2itrar 2om2astica cu paFure i ara2escuri' FumAtate ste e i FumAtate 1 ori" 7nsA pe dosu 1ar1uriei erau .ra6ate cu itere ascu3ite nume e capi or de 1ami ie care' de%a un.u timpu ui' 1useserA posesorii

o2iectu uiG erau' 7ncA de pe atunci' 7n numAr de apte' 1iecare cu anu 7n care transmisese motenirea' iar 28tr7nu i e arAta nepotu ui' unu dupA a tu ' cu 67r1u arAtAtoru ui 7mpodo2it cu ine " Nume e tatA ui sau era printre ei' ca i nume e 2unicu ui i a strA2unicu ui" 4upA care' pre1i9u :stra; se du2 a' se trip a' se c6adrup a 7n .ura po6estitoru ui' iar 2Aiatu ascu ta cu capu p ecat 7ntr%o parte' cu ochii .7nditoriG sau distrat%6is8tori i 1ici' i cu .ura concentrat%som%noroasa' pome nicu de stra%strA%stra%strA H acest . as 7ntunecat 6enit parca din morm7nt' . as a 6remuri or de mu t apuse' care mArturisea cu toate acestea e.Atura 7ntre3inutA cucernic 7ntre preEent' propria sa 6ia3a' i aceste ucruri ad7nc 7n.ropate' i care a6ea un e1ect cu totu deose2it asupra uiG adicA' 7ntocmai ceea ce i se o. indea pe 1a3A" AuEind acest . as i se pArea cA respirA un aer muced%rece' aeru 2isericii *17nta Ecaterina sau a criptei Arhan.he u ui Mihai G a6ea impresia cA simte adierea ocuri or ce te 7ndeamnA a o anumitA 3inuta respectuoasA i p AcutA' cu pA Aria 7n m7na' 7n 67r1u picioare orG mai credea' de asemenea' cA aude tAcerea 7ndepArtatA i ocrotita a ace or ocuri p ine de ecouri sonoreG sentimente cucernice se 7m2inau cu sunetu 6or2e or 7nA2uite' cu .7nduri e despre moarte i po6estirea ascu tata' i cu toate acestea' i se pAreau 2Aiatu ui 7ntruc7t6a 2ine1AcAtoare' 2a' era chiar posi2i cA dorea sA 6adA criste ni3a mai a es din dra.oste pentru aceste pre1i9e' spre a e mai putea auEi i repeta" MUNTELE VRJIT
$,

Apoi' 2unicu aeEa cupa pe 1ar1urie i 7i arata copi u ui ca6itatea netedA i pa id%auritA care sc7nteia 7n umina 6enita prin o2er iht" % 7n cur7nd se 6or 7mp ini opt ani' spunea e ' de c7nd te%am 3inut deasupra%i i de c7nd apa cu care%ai 1ost 2oteEat' a curs aici' 7nAuntru""" Lassen' epitropu de a *17ntu Iaco2' este ace a care a turnat%o 7n cAuu rn7inii 2unu ui pastor Bu.enha.en i' de aco o' s%a re6Arsat pe cretetu tAu' pre in.7ndu%se 7n aceastA 1ar1urie" Am a6ut 7nsA .riFA sA 7ncA Eesc apa ca sa nu te sperii i A nu p 7n.i' ceea ce' 7n ade6Ar' nu s%a 7nt7mp at' cAci 3ipasei 7nainte at7t de tare' 7nc7t ui Bu.enha.en i%a 1ost 1oarte .reu sA%i 3inA predica' dar ai tAcut c7nd te%a atins apa i tra. nAdeFde ca s%a 7nt7mp at ast1e din respect pentru s17ntu 2oteE" Ji s%ar 1i 7mp init' Ei e e acestea' patruEeci de ani de c7nd rAposatu tau tata a primit 2oteEu ' i de c7nd apa a curs de pe capu Iui tot aici' 7n auntru" Aici a a6ut oc e6enimentu ' 7n aceastA casa' casa ui pArinteascA" 7n sa onu de a Aturi' 7n 1a3a 1erestrei de a miF oc' i 2Atr7nu pastor )ese0ie a 1ost ace a care a o1iciat 2oteEu ' ace ai pe care' t7nAr pe atunci' 1ranceEii au 1ost c7t pe ce sa%W 7mpute 1iindcA a predicat 7mpotri6a t7 hani or or i a contri2u3ii or de rAE2oi H 7nsA i e se a1 A acum a 4umneEeu' de mu tA' mu tA 6reme" Iar 7n urma cu apteEeci i cinci de ani chiar i pe mine 7nsumi m%au 2oteEat tot 7n ace ai sa on i mi%au 3inut capu deasupra ace uiai 6as' 7ntocmai cum stA aici' aeEat 7n 1ar1urie' iar pastoru a rostit ace eai cu6inte ca pentru tine i tatA tAu' i apa impede i cA du3A s%a pre ins 7n ace ai 1e de pe pAru meu Bnici atunci nu a6eam pe cap mai mu t dec7t astAEiC 7n aceastA cupA auritA" !opi u ridica pri6irea spre 1a3a 7n.usta a 2unicu ui' ap ecata deasupra criste ni3ei' aa cum se 7nt7mp ase i 7n ace ceas dispArut de mu t' despre care%i po6estea 7n c ipa aceea' i mereu punea stap7nire pe e un sim38m7nt ciudat' ce% mai 7ncercase' care 3inea pe FumAtate de 6is i pe FumAtate de o senEa3ie 7n1ricoAtoare' de o nemicare micAtoare' de o 7ncremenire%schim2are' de o primenire i monotonie ce%3i dau ame3ea a H un sim38m7nt ce% mai a6usese i 7n a te 7mpreFurAri i a cArui re7ntoarcere o atepta i%o doreaD 3inea' 7n parte' i pentru acest sim38m7nt' sa i se arate o2iectu de 1ami ie' micAtor i nemicAtor 7n ace ai timp" !7nd' mai t7rEiu' t7nAru se e9amina pe sine' .Asi cA ima.inea 2unicu ui se 7ntipArise 7n e cu o ad7ncime mai uminoasA i mai semni1icati6A dec7t aceea a pArin3i or sAiG 1apt care 3inea' poate' de o simpatie i de o a1initate su1 eteasca cu totu deose2itA' cAci nepotu semAna cu 2unicu + c7t este 7n stare sA semene un 37n.Au tranda1iriu cu un septua.enar

II
30

T)OMA* MANN pa id i 3eapAn" -aptu acesta 7nsA a6ea importan3A pentru 2atr7nu care 1usese' 7n 1ami ie' o 1i.ura caracteristica' o persona itate pitoreasca" La drept 6or2ind' 1e u de%a 1i i de a .7ndi a ui )ans LorenE !astorp 1usese depAit de timp cu mu t 7nainte de moartea sa" 7i petrecuse 6ia3a 7ntr%o credin3A pro1und cretina' ca mem2ru a 2isericii re1ormate' cu 6ederi stranic de tradi3iona e' preocupat sA restr7n.A cercu societA3ii aristocratice destoinica sA conducA' de parcA ar 1i trAit 7n seco u a X V% ea' atunci c7nd meteu.arii' trec7nd peste reEisten3a 7ncApA37nata a patricieni or 7ndrA.osti3i de 6echi e or i2ertA3i' 7ncepuserA sA cucereascA ocuri i 6oturi 7n consi iu orAenesc' i era .reu de c7ti.at pentru tot ce era noutate" Acti6itatea sa a coincis cu decenii de a67nturi 6io ente i 1e urite rAsturnAri' decenii de pro.rese 7n maruri si ite' care ceruserA sacri1icii i riscuri 7n 6ia3a pu2 icA" 4ar numai 4umneEeu tie ca nu datoritA 28tr7nu ui !Astorp spiritu timpuri or noi a cunoscut uriae e i strA ucitoare e sa e 2iruin3e" -iindcA 2atr7nu 1Acuse mai mu t caE de datine e pArinteti i de 6echi e institu3ii dec7t de 7ndrAEne3e e ucrAri de Ar.ire a portu ui i a te 1an1aronade i ne e.iuiri e.ate de un ora mare' 1r7nase i poto ise pretutindeni unde putuse i daca ar 1i 1ost ascu tat' administra3ia ar 1i 1ost i 7n Ei e e noastre o idi A de modA 6eche' a 1e cum se petreceau ucruri e i 7n propriu sau 2irou"

Ast1e se 7n1A3iase 2atr7nu 7n ochii concetA3eni or sai c7t a trAit' i 7ncA mu ta 6reme dupA aceea' iar micu )ans !astorp' cu toate cA nu pricepea nimic din tre2uri e o2teti' 1Acea' cu ochii sAi de copi cu pri6irea inititA' aproape ace eai o2ser6a3ii H o2ser6a3ii 1ArA cu6inte i prin urmare necritice' dar p ine de 6ia3a' care 7ncA mu t timp dupA aceea 7i pAstrarA' ca o ima.ine a amintirii contiente' caracteru or a1irmati6' osti 6or2e or i disec3ii or" 4upA cum am mai spus' era 7n Foc simpatia' acea a1ec3iune i a1initate intima ce sare' adesea' c7te o .enera3ie" !opiii i nepo3ii pri6esc ca sa admire' i admirA ca sA 7n6e3e i sA desA67reasca ceea ce se a1 a pre1i.urat 7n ei datoritA ereditA3ii" *enatoru !astorp era uscA3i6 i deirat" Anii 7i 7nco6oiaserA spinarea i .7tu ' dar e se si ea sa%i 7ndrepte 7n.he2oarea' caEnindu%se sA se 3inA drept' iar din aceastA cauEA' .ura' a e cArei 2uEe nu se mai spriFineau pe din3i' ci numai pe .in.ii BcAci nu%i punea proteEa dec7t a masAC' se contracta 7n Fos' a co 3uri' cu o demnitate sus3inutA cu .reutate' i poate tocmai de aici pro6enea' o data cu .riFa de%a 7n1r7n.e un 7nceput de tremurare a capu ui' atitudinea 3eapAnA i asprA' c7t i 7n1un% MUNTELE VRJIT
=+

darea 2Ar2iei 7n .u er' care 7 7nc7ntau at7t de mu t pe micu3u )ans !astorp" 7i era dra.a ta2achera H se 1o osea de o ta2achera un.uia3A' de 2a.a 7ncrustatA cu aur H i 7ntre2uin3a 2atiste roii a e cAror co 3uri at7rnau c7teodata din 2uEunaru de a spate a redin.otei" !u toate ca era o s A2iciune oarecum 6rednica sa st7rneascA r7su ' ea apArea mai a es ca 7n.Aduin3a 1Acuta 28tr7ne3ii' ca o ne. iFen3a pe care 67rsta 7naintata i%o poate 7n.Adui' 1ie cu 2una tiin3a i 7ntr%un 1e 6ese ' 1ie cu o incontien3a ce impunea respectG i oricum ar 1i 1ost' era sin.ura s A2iciune ce%o o2ser6ase 6reodatA perspicacitatea copi Areasca a pri6irii ui )ans !astorp 7n 3inuta 2unicu ui sau" 4ar at7t pentru copi u de apte ani' c7t i mai t7rEiu' 7n amintirea adu tu ui' 7n1A3iarea de toate Ei e e a septua.enaru ui nu era cea ade6Arata i rea a" 7n ade6Arata sa rea itate' daca se poate spune aa' era mai di1erit' mu t mai 1rumos i mai demn dec7t de o2icei % adicA aa cum apArea 7ntr%un ta2 ou' un portret de mArime natura a' ce stAtuse at7rnat mu ta 6reme 7n camera de ocuit a pArin3i or copi u ui i care p ecase dupA aceea' 7mpreuna cu micu3u )ans !astorp' sA se statorniceascA de1initi6 7n casa de pe esp anada' 1iind aeEat 7n sa on' deasupra canape ei mari de mAtase roie" 7 7n1A3ia pe )ans LorenE !astorp purt7nd costumu o1icia de senator a orau ui % 7n acea se6erA' dar i cu6ioasa haina 2ur.heEa a unui seco dispArut' care asi.urase de%a un.u 6remii o comuniune so emnA i cuteEAtoare totodatA' i pe care o pAstrase pentru ocaEii e o1icia e' pentru a contopi' 7n acest mod ceremonios' trecutu cu preEentu i preEentu cu trecutu i a ade6eri ast1e trAinicia 6enera2i ei sa e semnaturi comercia e" 7n ta2 ou' senatoru !astorp apArea 7n 7ntre.ime' postat pe o podina roietica' 7n perspecti6a unor co oane i o.i6e" *tAtea cu 2Ar2ia ap ecata' cu co 3uri e .urii uor Asate 7n Fos' cu ochii a 2atri Ji pun.i e de su2 ochi mArite i' din aceasta cauEa' cu pri6irea pe .7nduri' pierduta 7n depArtare' purt7nd o tunica nea.ra' mai un.a de .enunchi' i care' deschisa 7n 1a3a' asA sa se 6adA pe mar.ini i ti6uri o 2andA ata de 2 ana" 4in m7neci e scurte p7na a coate' 2u1ante i ti6ite a 1e ' ieeau nite m7neci mai 7n.uste i un.i' dintr%o sto1A o2inuita' iar manete e de dante a acopereau m7ini e p7na a 7ncheietura de.ete or" ;u pe e su23iri a6eau ciorapi de mAtase nea.ra' iar 7n picioare purta #anto1i cu catarame de ar.int" 4ar 7n Furu .7tu ui a6ea co ereta scro2ita * + p isat8' ap ecata 7n 1a3a i ridicata 7n pAr3i' de su2 care mai co2ora i

A
32

T)OMA* MANN un Fa2ou de 2atist' de asemenea p isat" *u2 2ra3 3inea strA6echea pA Arie cu 2oruri e ar.i' a cArei ca ota se 7n.usta spre partea de sus" Era un portret e9ce ent' p Asmuit de un artist ce e2ru' 1Acut cu .ust' 7n sti u 6echi or maetri' spre care 7nc ina su2iectu ' iar 7n spectator treEea tot 1e u de ima.ini hispano%o andeEo%medie6a e" Micu )ans !astorp 7 contemp ase adesea' 1ArA 7ndoia a cA nu cu pricepere artistica' totui cu o oarecare 7n3e e.ere pAtrunEAtoare' de un ordin mai .enera G i cu toate ca pe 2unic nu% 6AEuse aa cum 7 7n1A3ia ta2 ou dec7t o sin.urA data i pentru 1oarte pu3in timp' cu pri eFu sosirii sa e 7ntr%o procesiune a primArie' nu se putea opri' dupA cum am mai spus' de a considera portretu ca o 7n1A3iare ade6AratA i 1ide A A 2Atr7nu ui' 7n 6reme ce' 7n 2unicu de toate Ei e e' nu 6edea dec7t un 2unic interimar' o 7mp etire st7n.ace de 7nsuiri nedes867rite" -iindcA ceea ce 7n aspectu sAu o2inuit era ciudat i 2AtAtor a ochi i 3inea poate de aceasta 7mp etire nedesa67rita i oarecum st7n.ace' erau de 1apt urme i indicii a e 1Apturii sa e pure i ade6Arate" 4e pi da' .u eru mare i a6a iera 7na ta i a 2a erau demodate' dar era imposi2i sa ap ici acest epitet minunatu ui .u er spanio din ta2 ou' a care e e 1Aceau doar a uEie" Ji era a 1e i cu Fo2enu cu 2oru 7ndoit 7ntr%un 1e neo2inuit' pe care 2unicu 7 purta pe strada i cAruia 7i corespundea' 7ntr%o rea itate superioara' pA Aria mare de 1etru din portretG tot ast1e i cu poa e e un.i A e

redin.otei cu p iuri' a cArei ima.ine ori.inara i esen3ia a r8m7neA' 7n ochii micu ui )ans !Astorp' tunicA 2rodatA i ti6itA cu 2 anA" 4e aceea 7ncu6iin3A din toata inima ca 2unicu sa se 7n1A3ieEe 7n autenticitatea i per1ec3iunea sa somptuoasA 7n Eiua c7nd tre2ui sa%i ia rAmas 2un de a e " *cena se petrecea 7n sa on' 7n ace ai sa on 7n care au uat masa at7t de des' unu 7n 1a3a ce ui a tG acum 7nsA' )ans LorenE !astorp era 7ntins 7n cociu.' pe cata1a c' 7n miF ocu coroane or reEemate i rasp7ndite de Fur%7mpreFur" Luptase contrA pneumoniei' uptase mu tA 6reme i cu 7n6erunare' dei dAduse impresia ca 7n sinea ui nu se acomodase dec7t destu de .reu cu 6ia3a 6remuri or actua e' i iatA% ca stAtea 7ntins pe cata1a c' 1ara sa po3i ti 2ine dacA era un 7n6in.Ator sau un 7n6ins' dar' 7n orice caE' cu o 7n1A3iare c7t se poate de inititA i 1oarte schim2atA' cu nasu mai ascu3it 1iindcA a6usese de uptat cu 2oa a at7ta 6reme' cu partea in1erioara a trupu ui acoperitA de un co6or pe care erau c7te6a 1runEe de pa mier' i cu capu spriFinit pe perne de mAtase' ast1e 7nc7t 2Ar2ia i se odihnea 1rumos 7n rAscroia a din 1a3a a co eretei ce 1Acea parte din straie e 1esti6eG iar 7ntre m7ini e pe FumAtate acoperite de MUNTELE VR(JIT
33

dante a' aeEate 7n aa 1e 7nc7t imitau o atitudine 1ireasca i nu 7n.Aduiau ca poEi3ia sA dea impresie de rAcea a i ne7nsu1 e3ire' i se pusese un cruci1i9 de 1i de pe care pri6irea de su2 p eoape e Asate 7n Fos pArea c8% cerceteaEA ne7ncetat" La 7nceputu 2o ii' )ans !astorp 7 6AEuse pe 2unicu sau de mai mu te ori' dupA aceea 7nsA' nu% mai 6AEu de oc" -usese cu totu cru3at de pri6e itea uptei care' de a t1e ' se des1Aurase 7n cea mai mare parte noaptea' i o sim3ise ce mu t prin miF ocirea atmos1erei de 7n.riForare ce domnea 7n casA' prin ochii 7nroi3i ai 2atr7nu ui -iete' c7t i prin p ecAri e i sosiri e doctoru uiG reEu tatu 7nsA' cu care se con1runta acum 7n sa on' putea sA se reEume Ia 1aptu cA 2unicu 1usese 7n mod so emn e i2erat de 7ndep inirea interimatu ui i se 7ntorsese de1initi6 a 1orma ui autenticA' at7t de armoniEatA cu e H un reEu tat pe care tre2uia s8% apro2i' cu toate cA 28tr7nu -iete p 7n.ea i%i e.Ana capu 1ara 7ncetare i cu toate cA 7nsui )Ans !Astorp p 7n.ea' aa cum o 1Acuse i a 6ederea mamei sa e' moartA su2it' ca i Ia aceea a tatA ui' pe care' pu3ina 6reme dupA mamA' %a 6AEut de asemenea 7ntins aco o' tAcut i strAin" Aadar' era pentru a treia oara c7nd' 7ntr%un rAstimp at7t de scurt i a o 67rst8 at7t de 1ra.edA' moartea 7nr7urea spiritu i 1irea H mai a es 1irea H micu3u ui )ans !astorpG aceastA pri6e ite i 7nr7urire nu mai erau noi pentru e ' ci dimpotri6A' chiar 1oarte 1ami iare i' a 1e ca 7n ce e a te douA ocaEii precedente' se arAtase e9trem de serios i deopotri6A de stAp7n pe sine' nicidecum a 2unu p ac a ner6i orG i cu toate cA sim3ea o m7hnire 1ireascA' do6edi cA are' tocmai cu acest pri eF' un ca m mai mare dec7t de o2icei" Nesocotind 7n3e esu practic a 7nt7mp ari or pentru 6ia3a sa sau do6edind o copi Areasca nepAsare 7n pri6in3a or' cu con6in.erea cA umea' oricum' 6a a6ea .riFA de e ' mani1estase 7n 1a3a acestor sicrie o anumitA indi1eren3A copi Areasca i mai de.ra2A aten3ie pentru ucruri e din a1arA' care' 7n cea de%a treia 7mpreFurare' 1ura nuan3ate de anumite stAri su1 eteti i un aer de cunoscAtor e9perimentat H cAci nu 3inem seama de acrimi e repetate' datorate emo3iei sau mo ipsirii de a p 7nsu a tuia' socotindu% e ca pe o reac3ie norma a" 7n ce e trei sau patru uni dupA decesu tatA ui' uitase moarteaG acum 7nsA 7i amintea de ea' i toate impresii e de atunci se resta2i eau 7ntocmai' simu tane i #AtrunEAtoare 7n ciudA3enia or 1ar8 asemAnare" Topite i turnate 7n cu6inte' e e ar 1i arAtat' 7n sine' apro9imati6 7n uQ urmAtor" Moartea era de o esen3a pioasa' semni1icati6A' i de o 1rumuse3e tristA' pro6enind' aadar' din spiritG 7n ace ai timp 7nsA era i de

I
34

T)OMA* MANN cu totu a tA naturA' aproape contrarA' 1oarte trupeasca' 1oarte materia A' pe care n%o puteai socoti nici 1rumoasA' nici semni1icati6A' nici pioasA i nici mAcar trista" 7n1A3iarea so emn%spiritua a se rea iEa prin somptuoasa aeEare 7n sicriu a de1unctu ui' prin 2o.A3ia 1 ori or' prin m8nun%chiuri e de 1runEe de pa mier care' cum se tie' sim2o iEeaEA pacea cereascaG dupA aceea' i 7ncA mu t mAi impede' prin cruci1i9u dintre de.ete e 2unicu ui de odinioarA' prin M7ntuitoru Iui ThorTa dsen' 2inecu67nt7nd 7n picioare a capat7iu cociu.u ui' i prin ce e doua s1enice puse de o parte i de a ta' care cApAtaserA i e e 7n aceastA 7mpreFurare un caracter re i.ios" Toate aceste pre.Atiri 7i .Aseau' 7n aparen3a' sensu e9act i 2ine1AcAtor' a .7ndu cA 2unicu 7i uase pentru totdeauna chipu sau de1initi6 i ade6Arat" 4ar' pe deasupra % aa cum micu )ans !astorp nu 7ncetase sa o2ser6e' mAcar cA nu i%o mArturisea cu . as tare H ' toate 7mpreunA i' mai a es' cantitatea de 1 ori' 7n specia tu2eroEe e r8sp7ndite pretutindeni' a6eau drept scop sA ascundA cea a tA 1a3A a mor3ii' care nu era nici 1rumoasA' nici cu ade6Arat trista' ci mai de.ra2A pu3in cAm necu6iincioasA' de o esen3A de ca itate in1erioarA' trupeascA' spre a te 1ace s%o ui3i sau sA te 7mpiedice de a de6eni contient de ea" Acestei a te naturi a mor3ii i se datora 1aptu cA' decedat' 2unicu pArea at7t de strAin i ca' a drept 6or2ind' nu

mai arAta a 7n1A3iare ca 2unicu ' ci ca o pApuA de cearA 7n mArime natura A' pe care moartea o su2stituise 1Apturii sa e i cAreia i se aduceau toate aceste pioase i somptuoase onoruri" !e care EAcea aco o H sau mai precis' ceea ce EAcea aco o H nu mai era' prin urmare' 2unicu 7nsui' ci un 7n6e i care' )ans !Astorp o tia 2ine' nu era de cearA' ci a cAtuit din propria sa materieG numai din materie' or tocmai 7n asta consta ceea ce era necu6iincios i' de asemenea' destu de pu3in trist H at7t de pu3in trist c7t s7nt ucruri e ce pri6esc trupu i numai pe e " Micu )ans !astorp iscodea atent aceasta su2stan3A de ceara .a 2enA' ucioasa i asemAnAtoare cu o 2r7nEA uscata' din care era 1Acut trupu mortu ui' 7n mArimea natura a a unui om 6iu' iscodea chipu i m7ini e 2unicu ui de a tAdatA" O musca tocmai se aeEa pe 1runtea 7ncremenitA i 7ncepu s8%i p im2e trompA 7n sus i 7n Fos" BAtr7nu -iete' cu o posomor7re stin.herita pe chip" 1erindu%se sA atin.A 1runtea' o .oni cu 2A.are de seama' ca i cum nu tre2uia i nici nu 6oia sa tie ce cAuta ea aco o % iar atitudinea asta s1ioasa pro6enea' dupA c7t se pArea' din 1aptu ca 2unicu nu mai era dec7t un trup i nimic a tce6aG 7nsA muscA' dupA un E2or e.Anat' 7i MUNTELE VRJIT
=/

re uA 2rusc ocu pe de.ete e 2unicu ui' 7n apropierea cruci1i9u ui de 1i de" 7n 6reme ce se petrecea aceastA scenA' )ans !astorp a6u credin3a c8 respirA' mai impede dec7t p7n8 acum' emana3ia uoarA 7nsA at7t de ciudat de stAruitoare' ce%o cunoscuse cu a t pri eF care' spre ruinea ui' 7i reamintea de un co e. de coa a o6it de o 2oa A supArAtoare i' din aceastA cauEA' oco it de to3i' i ca par1umu tu2eroEe or aeEate pe m7ini a6ea ca scop' printre a te e' s%o 7nA2ue' 1ArA sA reueascA de a t1e ' 7n ciuda risipei i persisten3ei or" 7n 1a3a cada6ru ui stAtu de mai mu te oriD o datA sin.ur' numai cu 2Atr7nu -iete' a doua oarA cu unchiu%mare Tienappe ' ne.ustoru de 6inuri' i cu cei a 3i doi unchi' James i #eter' i pentru a treia oarA atunci c7nd un .rup de ucrAtori din port' 7m2rAca3i de sAr2Atoare' ramase c7te6a c ipe 7n 1a3a sicriu ui deschis' ca sa%i ia rAmas 2un de Ia e1u de a tAdatA a casei :!astorp M 1iu ;" 4upA aceea' 6eni 7nmorm7ntarea' sa onu se ump u de ume' iar pastoru Bu.enha.en' de a 2iserica Arhan.he u Mihai ' ace ai care% 2oteEase pe )ans !astorp' rosti predica de pomenire' purt7nd a .7t .u erau spanio ' i apoi' 7n trAsura ce mer.ea prima dintr%un un.' un. ir de trAsuri' 7n urma dricu ui' 6or2i 1oarte prietenete cu micu )ans !astorp H i atunci ua s17rit i aceastA parte a e9isten3ei sa e' iar )ans !astorp schim2A imediat dupA aceea i casa i pe cei din preaFmA H pentru a doua oarA 7n scurta sa 6ia3a"

La 1ami ia Tienappe " Ji despre starea mora A a ui )ans !astorp

N%a 1ost spre nenorocu sau' cAci ocui de acum 7nainte a consu u Tienappe ' ce 1usese 7mputernicit ca tutore' i nu%i ipsi nimicD nici 7n ceea ce pri6ete persoana' nici su2 raportu apArArii ce or a te interese a e sa e' despre care nu tia 7ncA nimic" 4eoarece consu u Tienappe ' un unchi din partea rAposatei mame a ui )ans' administra motenirea ami iei !astorp' scoase imo2i e e a 67nEare' se 7nsArcina cu ichidarea succesiunii casei :!astorp M 1iu % impori i e9port;' i rea iEa 6reo #atru sute de mii de mArci 7n 2ani ichiEi' motenirea ui )ans !astorp' #e care consu u Tienappe e p asa 7n 6a ori si.ure' re3in7nd' 7n ciuda sentimente or de rudenie' un comision de doi a sutA' a 1iecare trimestru' 7n contu sau"
=>

T)OMA* MANN !asa Tienappe era aeEatA 7n 1undu unei .rAdini pe drumu )ar6estehud' cu 1a3a spre o paFite unde nu era 7n.AduitA nici cea mai mica 2uruiana i cAtre a ei e de tranda1iri ce mAr.ineau 1 u6iu " !onsu u ' cu toate ca a6ea o trAsura 1rumoasa' p eca 7n 1iecare diminea3A pe Fos a 2iiou' cAci su1erea' adesea' de uoare dureri de cap' i se 7ntorcea tot pe Fos cAtre ora cinci seara' dupA care 7n casa Tienappe se ua pr7nEu cu tot 1astu " Era un 2Ar2at impoEant' 7m2rAcat cu ce e mai 2une posta6uri en. eEeti' cu ochii 2u 2uca3i' de un a 2astru spA Acit' 7ndArAtu oche ari or cu rame de aur' cu un nas 2orcanat' o 2ar2a cArunta' de marinar' i purta a de.etu mic un diamant cu 1ocuri sc7nteietoare" *o3ia 7i murise de mu t" A6ea doi 1ii' #eter i James' dintre care primu era marinar i 6enea rar pe acasA' iar a doi ea ucra 7n comer3u pArintesc de 6inuri' 1iind socotit ca motenitor a 1irmei" 4e mu ta 6reme casa era condusa de *cha een' 1iica unui .iu6aier.iu din A tona' care purta a 7ncheieturi e rotunde a e m7ini or 6o ane de dante a scro2ita" A6ea .riFa ca deFunu i cina sa 1ie 7nEestrate din 2e u. cu preparate reci' cra2i i somoni' 3ipari' piept de .7sca i tomato catsup a ros2i1G era 1oarte atenta a che nerii an.aFa3i ocaEiona ' c7nd consu u Tienappe o1erea dineuri i tot ea a 1ost aceea care' c7t se pricepu mai 2ine' 3inu oc de mama micu3u ui )ans !astorp" )ans !astorp crescu pe o 6reme ur7ta' pe 67nt i cea3a' crescu 7n mantaua .a 2ena de cauciuc' daca se poate spune ast1e ' i se sim3i' 7n .enera ' 1oarte 2ine dispus" 7ncepu' ce%i drept' prin a su1eri de o uoara anemie' iar doctoru )eide0ind prescrise ca a deFun' c7nd se 7ntorcea de a coa a' sa i se dea un pahar mare de 2ere porter' care' dupA cum se tie' este o 2Autura 7ntAritoare i cAreia sus%numitu doctor 7i atri2uia o in1 uen3a 2ine1AcAtoare asupra s7n.e ui' 2AuturA care poto i' 7n ade6Ar' 7n mod 6Adit' 1irea neast7mparata a ui )ans !astorp i dAdu reEu tate satis1AcAtoare' com2at7nd 7nc ina3ia sa spre :6isAtorie;' cum se e9prima unchiu Tienappe ' adicA ace o2icei de a r8m7ne cu .ura cAscata i 1ara nici un .7nd serios" A t1e 7nsA' era sAnAtos i norma ' un destoinic FucAtor de tenis i 2un 67s a' cu toate cA' 7n oc sa m7nuiascA 67s a" pre1era sa stea' 7n nop3i e de 6ara' 7n 1a3a unui

pahar cu 2Autura a easa' pe terasa 2arca.iu ui de pe Uh enhorst' sa ascu te muEica i sa pri6eascA 2Arci e uminate' printre care p uteau e2ede' pe apa sc ipitoare i mu tico oraG iar c7nd 7 auEeai 6or2ind' 2 7nd' cuminte' cu o 6oce monotonA i un uor accent nordic H i nu numai c7nd 6or2ea' dar era su1icient sa arunci o sin.ura pri6ire asupra 2 ondei sa e corectitudini' cu capu mode% MUNTELE VRJIT
37

at 1in' dupA tipar strA6echi' prin care se e9prima o 7n.7m1are motenitA Y incontientA su2 1orma unei oarecare ncpasari seci' era deci su1icient sa arunci doar o pri6ire pentru ca nimeni sa nu poatA pune a 7ndoia a ca t7naru )ans !astorp era produsu ne1a si1icat i onest a acestui pain7nt 2Atina' cA%i ocupa ocu 7ntr%un mod strA ucit H i' 7n pri6in3a asta" daca %ai 1i 7ntre2at chiar pe e 7nsui' n%ar 1i sta nici o c ipa a 7ndoia a" Respira cu o adinca mu 3umire' 7ncu6iin37nd i sa6ur7nd atmos1era umedA a mare ui ora maritim' aceasta atmos1era de comer3 mondia i de prosperitate' care 1usese aeru datator de 6ia3a a pArin3i or sai" !u nAri e pAtrunse de arome e tari a e mAr1uri or din co onii' 7n.rAmAdite 7n depoEite' printre mirosuri e rAsp7ndite de apa' cAr2une i catran' 6edea pe cheiuri e portu ui macara e enorme' ce imitau ca inu ' inte i.en3a i 1or3a .i.antici or e e1an3i domestici3i descarc7nd din p7ntece e 6apoare or ancorate tone de saci' 2a oturi' AEi' 2utoaie' 2ute ii p7ntecoase de stic A 7n 6a.oane de ca e 1erata i 7n antrepoEite" Vedea ne.ustori cu manta e .a 2ene de cauciuc' a 1e cu aceea pe care o purta i e ' re6ar%s7ndu%se' a amiaEa' cAtre 2ursa unde' dupA c7te a1 a' se Fuca stranic' i se 7nt7mp a adesea ca unu sau a tu sa 1acA a repeEea a o in6ita3ie a un mare dineu pentru a%i sa 6a creditu " Vedea 1urnicaru antiere or Bi acesta era domeniu ce a6ea sa% intereseEe mai t7rEiu 7n mod deose2itC' 6edea trupuri e de mamu3i a e transat antice or purtate prin Asia i A1rica' 7na te c7t nite turnuri' intrate a reparat' 1ArA carenA i e ice' proptite cu 27rne de .rosimea unor copaci' .o ite i 7ncremenite 7n .reutatea or monstruoasa i nApAdite de o droaie de pitici muncind sa rAEuiascA' sA ciocAneascA i sa 6opseascAG i mai 6edea' de asemenea' su2 acoperiuri e unor ha e uriae' 7ntr%o cea3a 1umurie' 7na 37ndu%se sche ete de 6apoare 7n construc3ie' 6edea in.inerii cu p anuri e i carnete e 7n m7nA' d7nd instruc3iuni ucrAtori or' si uete 1ami iare ui )ans !astorp de pe c7nd era mic copi i care nu%i treEeau dec7t impresii p Acute i intime' impresii ce se trans1ormau oarecum 7ntr%o marc 2ucurie c7nd i se 7nt7mp a sA ia o .ustare' duminica' a pa6i ionu ui A ster' cu James Tienappe sau cu 6aru sau Piemssen % Joachim emssen H ' consum7nd o 2ucata 2una de 2i1tec cu s Anina' un pahar de orto 6echi i' apoi' sA se ase pe spate 7n Fe3' tra.7nd cu po1ta un 1um aQn 3i.ara de 1oi" !Aci 7n asemenea 7mpreFurAri era autentic' mai cu seama cA%i p Acea sa trAiascA 2ine' da' cAci 7n ciuda 7n1A3iArii sa e ane%Yce i 1ira6e' era 7ntocmai ca un su.aci ce se iasA 7n 6oie a s7nu7 Matern' a67nd 7nc ina3ie spre 2ucurii e stranice a e 6ie3ii"
38

T)OMA* MANN #urta uor pe umeri i nu 1ArA demnitate 7na ta ci6i iEa3ie pe care c asa conducAtoare a acestei democra3ii orAeneti de ne.ustori o transmitea copii or ei" Era totdeauna 7m2Aiat ca un prunc i se 7m2rAca a croitoru care se 2ucura de 7ncrederea tineri or din cercu ui" Ru18ria' cu mono.rame ucrate cu mi.a a' r7nduit8 7n sertare e du apu ui sAu' era 7n.riFitA cu credin3A de *cha eenG c7nd )ans !astorp p ecA a studii 7n a te pAr3i' continua cu re.u aritate sA%i trimitA acasA ru1e e a spA at i cA cat BcAci pArerea ui era ca' 7n a1arA de )Am2ur.' nicAieri 7n Germania nu se cA ca 2ineC i o cutA c7t de mica a 6reuna din manete e 1rumoase or sa e cAmAi co orate %ar 1i indispus 1oarte tare" M7ini e' 1ArA sa%i 1ie de o 1orma deose2it de aristocratica' a6eau pie ea 1ra.edA i 7n.riFitA' purtau un ine 1ormat dintr%un an3 .ros presat' de p atinA i ine u cu si.i ii motenit de a 2unicu sAu' iar din3ii' cam s a2i' de care su1erise deseori' erau p om2a3i cu aur" A6ea o2iceiu ' c7nd stAtea sau mer.ea' sA%i scoatA 2urta 7nainte' ceea ce nu dAdea impresia de 6i.oareG 7ns8 a masA 3inuta 7i era 1ArA cusur" !u 2ustu drept' se 7ntorcea spre 6ecinu cu care 6or2ea B7n3e e.Ator i cam anostC' iar coate e 7i atin.eau uor o duri e 7n timp ce diseca 6reo 2ucatA de pui sau scotea cu 7ndem7nare' ser6indu%se de tac7muri e specia e' carnea tranda1irie din picioare e unui homar" #rimu ucru de care a6ea ne6oie a s17ritu mesei era i.henau cu apA par1umatA pentru spA at de.ete e' iar a doi ea 3i.areta ruseasca' ne6AmuitA' pe care i%o procura cu p Acere pe su2 m7n8' prin miF oace nu prea e.a e" O 1uma 7naintea tra2ucu ui' o marcA sa6uroasA din Bremen' numitA MAria Mancini' despre care 6a 1i 6or2a i mai t7rEiu' i a cArei otra6A aromatA se unea 7ntr%un chip at7t de p Acut cu cea a ca1e ei" )ans !astorp 7i 3inea pro6iEia de tutun a adApost de in1 uen3a 6AtAmAtoare a ca ori1eru ui' 7n pi6ni3a' unde co2ora 7n 1iecare diminea3A ca sA%i ump e port3i.aretu cu por3ia Ei nicA" Ji ar 1i m7ncat 7n si A untu d8c8 i s%Ar 1i preEentat 7ntr%o sin.ura 2ucatA' nu aranFat 7n 1ormA de me ci" 4upA cum se 6ede' ne dAm si in3a sa re atam tot ce ne poate 1o osi 7n e.AturA cu e ' dar 7 FudecAm 1ara e9a.erare i nu% 1acem nici mai 2un' nici mai rAu dee7t era 7n rea itate" )ans !astorp nu era un .eniu' nici un im2eci ' i daca' pentru a% caracteriEa' am oco it cu67ntu :mediocru;' am 1acut%o numai din moti6e ce nu au nici o e.AturA cu inte i.en3a sau cu modesta sa persoanA' deci numai din respect pentru destinu sAu' cAruia s7ntem si i3i sA%i acordam o oarecare importan3A' dinco o de persoana ui" Mintea ui rAspundea a cerin3e e .imnaEiu ui rea ' 1ArA sa MUNTELE VRJIT
39

1 a6ut ne6oie de un e1ort nemAsurat de mare' e1ort pe care' cu si.u%antA n%ar 1i 1ost dispus s8% 1acA nicic7nd i pentru nimic 7n umeD mai pu3in de teamA sa nu%i cAuneEe 6reun rAu' c7t din ipsa unui moti6 care s8% hotArascA

sau' mai 2ine spus" a unui moti6 presantG si tocmai de aceea nu% socotim mediocru' cAci i e sim3ea' oarecum' a2sen3a unui atare moti6" Omu ' ca indi6id' trAiete nu numai 6ia3a sa persona a' ci participA de asemenea' contient sau incontient' a aceea a timpu ui i a contemporani or' i chiar dacA ar pri6i 2aEe e .enera e i impersona e aie e9isten3ei sa e ca pe ce6a dat' 1iresc' pentru ca ast1e sa ram7na departe de .7ndu de%a 1ormu a 6reo criticA asupra or H aa cum 1Acea' 7n ade6Ar' 2unu )ans !astorp H este totui posi2i sA%i simtA starea su1 eteasca in1 uen3atA nedes uit de cusururi e acestor 2aEe" Omu iEo at poate sA%i ima.ineEe tot soiu de nAEuin3e persona e' scopuri' nAdeFdi' perspecti6e' din care 7i tra.e impu su pentru e1orturi mai mari i pentru acti6itatea saG dar c7nd' 7n ciuda E2ateri or sa e' impersona u din Furu%i' timpu 7nsui se do6edete a 1i ipsit de speran3e i de 3e uri' deEorientat din teme ii i 1ArA ieire' i c7nd a 7ntre2area H pusA contient sau incontient' dar p7nA a s17rit 1ormu ata 7ntr% un chip oarecare % asupra sensu ui suprem mai mu t dec7t persona i necondi3ionat a oricArui e1ort i a oricArei acti6itA3i' e opune o tAcere .AunoasA' atunci aceasta situa3ie 6a para iEa' pe 2unA dreptate' ostene i e unui om 7nEestrat cu caracter' iar in1 uen3a aceasta se 6a 7ntinde dinco o chiar de partea su1 etesc%mora a' cuprinE7nd%o i pe cea 1iEica i or.anicA a indi6idu ui" !a sA 1ii pre.Atit pentru a 1ace un e1ort care e 7ntrece pe toate i depAete mAsura a ceea ce se 7n1Aptuiete 7n mod o2inuit' 1ArA ca timpu sa 1ie 7n stare sa dea rAspunsu a 7ntre2areaD pentru ceI' este necesarA o sin.urAtate mora a i o 1ire directa at7t de rarA i de o esen3A de%a dreptu eroicA' sau de o 6ita itate 1oarte ro2ustA" )ans !astorp n%a6ea nici una' nici a ta' nu era' aadar' orice s%ar Eice' dec7t un om mediocru' dei 7ntr%un 7n3e es dintre ce e mai 6rednice de cinste" A6em 7n 6edere aici nu numai 3inuta interioarA a t7n8ru ui din timpu Jco ii' ci chiar i din anii ce au urmat' c7nd 7i a esese 2ur.heEa pro1esiune ce a6ea s%o practice" !7t pri6ete acti6itatea de co ar' semna am cA 1usese si it sA repete uneori c7te o c asA" 4ar' 7n de1initi6' ori.inea sa' ur2anitatea purtAri or i' 7n s17rit' un oarecare ta ent ipsit de pasiune pentru matematici' 7 aFutarA sA treacA aceste etape' iar c7nd 7i termina a.iu mi itar se decise s8%i continue studii e % mai aies ca" a drept

40

T)OMA* MANN 6or2ind' )ans !astorp dorea sA pre un.eascA o stare de ucruri pro6iEorie i nehotar7ta' cu care se o2inuise' socotind cA 7n 1e u acesta 6a c7ti.a timp ca sa .7ndeasca a ceea ce ar dori sA de6inA' cAci era departe de a ti' 2a nici chiar 7n u tima c asa de iceu ha2ar n%a6ea' i c7nd' 7n s17rit' acest ucru 1u hotar7t BcAci ar 1i prea mu t daca am a1irma ca el nsui ar 1i decisC' 7i dAdu seama ca ar 1i putut tot at7t de 2ine s%o apuce pe a ta ca e" 4ar' oricum' de ce6a era si.ur' anume ca prinsese un .ust ne2un pentru 6apoare" !hiar de pe c7nd era un 2Aie3a' ump use pa.ini e caiete or de noti3e cu desene repreEent7nd cutere pescAreti' corA2ii cu p7nEe i cinci catar.e' 6ase pentru transportat e.ume' iar c7nd' a cincispreEece ani' a6u dreptu sa asiste' dintr%un Ioc reEer6at' a ansarea nou ui 6apor pota cu e ice du2 a :)ansa;' construit de antiere e na6a e :B ohm M Voss;' 1Acu o acuare a reuita i e9acta p7na 7n amAnun3ime' a 6aporu ui E6e t' ta2 ou pe care consu u Tienappe 7 at7rna 7n 2irou sau persona ' deoarece 6erde e stic os i transparent a marii 1urtunoase era rea iEat cu at7ta dra.oste i 7ndem7nare' 7nc7t cine6a 7i spuse consu u ui Tienappe ca ucrarea do6edea ta ent i ca )ans !astorp ar putea de6eni un 2un pictor de peisaFe marine H apreciere pe care consu u putu cu toatA initea s%o repete pupi u ui sAu' cAci )ans !astorp se mar.ini sa r7da din toata inima i nici o c ipa nu dAdu urmare unor asemenea e9tra6a.an3e i idei 2une pentru un coate%.oa e" % N%ai o a6ere prea mare' 7i spunea c7teodata unchiu Tienappe " !ea mai mare parte a a6erii me e 6a re6eni 7ntr%o Ei ui James i #eter' adicA 6a ram7ne 1irmei' iar #eter 6a primi o renta" !eea ce%3i apar3ine este 2ine p asat i%3i 6a aduce un 6enit si.ur" Numai ca aEi nu e prea p Acut sa trAieti din 6enituri' a1ara doar daca ar 1i 6or2a de o suma de ce pu3in de o suta de ori mai mare dec7t ai tu' iar daca r76neti sa 1ii cine6a 7n ora i sa trAieti cum eti o2inuit' atunci tre2uie sa cau3i sa c7ti.i 2inior' ucru asta sa%3i intre 2ine 7n cap' 2Aie3a" )ans !astorp nu atepta sa i se spunA a doua oarA i se interesa de o pro1esiune menita a%i 7n.Adui sa 7nsemne ce6a 7n 1a3a ui 7nsui i 7n 1a3a oameni or" Ji c7nd se hotAr7 sa a ea.A H asta a 1ost a 7ndemnu 28tr7nu ui Ni ms' de a 1irma ''Tunder M Ni ms;' care' 7ntr%o s7m2ata seara' 7i spuse consu u ui Tienappe ' a Thist' cA )ans !astorp ar tre2ui sa studieEe construc3ii e na6a e' ca' desi.ur' ar 1i o idee minunata' i dacA ar intra Ia e I%ar a6ea 7n 6edere' I%ar 7ndruma H ei 2ine' c7nd se hotAr7 sa a ea.A' 1Acu mAre caE de pro1esiunea sA' 7i dAdu seama ca 6a 1i o MUNTELE VRJIT
&+

munca teri2i de comp icata i o2ositoare' dar i deose2it de importanta si mArea3a i' 7n orice caE' pentru initea ui persona a' mu t mai pre1era2i A dec7t aceea a 6aru ui sau Joachim Piemssen' nepotu 6itre. a rAposatei sa e mame' care 3inea cu tot dinadinsu sa se 1acA o1i3er" 4e a t1e Joachim Piemssen' .7ndea )ans !astorp cu un pic de disprei' nu a6ea pieptu prea Edra6An' i tocmai din cauEa asta i s%ar potri6i mai 2ine o pro1esiune 7n aer i2er

care nu%i cerea nici o 7ncordare i nici un e1ort inte ectua " !Aci a6ea ce mai mare respect pentru munca' dei pe e munca 7 cam o2osea" Ne re7ntoarcem 7n acest moment a une e considera3ii a care am 1Acut a uEie mai sus' anume a presupunerea ca a terarea 6ie3ii persona e' datoratA timpu ui' este 1ntr%ade6ar capa2i a sa in1 uen3eEe or.anismu omu ui" 4eci' cum putea )ans !astorp sa nu respecte muncoI Atitudinea aceasta ar 1i 1ost 7mpotri6a 1irii" !hiar 7mpreFurAri e tre2uiau sA%i 7n1A3ieEe munca drept un 1apt 6rednic de respect 7n ce mai 7na t .rad' cAci 7n a1ara de munca' nimic nu se do6edea a 1i mai demn de respect' ea 1iind porunca timpu ui i tot ea se a1irma ca principiu prin care te puteai impune sau prin care te 6Adeai nedestoinic" Respectu sau pentru muncA era oarecum re i.ios i' dupA c7t 7i dAdea seama' de o naturA indiscuta2i a" 4ar e9ista o a ta 7ntre2are' anume aceea de%a ti daca%i p AceaG numai cA' despre aa ce6a nu putea 1i 6or2a' 7ntruc7t nu i se potri6ea" O munca 7ncordata 7i a373a ner6ii' 7 o2osea repede i recunotea 1A3i ca' 7n de1initi6' 7i p Acea mai mu t timpu i2er' timpu asupra cAruia nu apAsa nici una din .reutA3i e de p um2 a e unei munci trudnice' timpu ce s%ar 1i 7ntins i2er 7n 1a3a ui' nu Fa onat de piedici pe care tre2uia sA e 7n6in.A scr7nind din din3i" Aceasta contraEicere 7n atitudinea sa cu pri6ire a munca se cerea' Ia urma urmei' reEo 6ata" Tre2uie oare sa presupunem ca at7t trupu c7t i spiritu sau % mai 7nt7i spiritu i apoi' prin e ' i trupu % ar 1i 1ost mai 7nc inate cAtre munca i mai reEistente a munca' daca 7n ad7ncu su1 etu ui' unde nici e 7nsui nu 6edea impede' ar 1i putut sa creadA 7n munca' aa cum creEi 7ntr%o 6a oare a2so uta' 7ntr%un principiu ce rAspunde de sine 7nsui i ca" a67nd aceasta con6in.ere' s%ar 1i inititI 4eci se i6ete din nou 7ntre2area daca era mediocru sau mai mu t dec7t mediocru' i a care nu 6rem sA rAspundem pe scurt" !Aci nu ne socotim de oc a 1i apArAtorii Iui )ans !astorp i mArturisim chiar 2Anuia a ca munca 7i stin.herea 6ia3a i panica p Acere ce i%o dAdeau 3i.Ari e de 1oi MAria Mancini"
42

T)OMA* MANN

J
!7t pri6ete ser6iciu mi itar' n%a 1ost .Asit apt" Ad7ncu ui 1iin3ei sa e 7i repu.na mi itana i reui s%o 7ndepArteEe" 4e asemenea este posi2i ca medicu de stat%maFor' doctoru E2erdin.' care 6enea des 7n 6i a de pe strada )ar6estehud' sa% 1i auEit pe consu u Tienappe spun7nd 7n treacAt ca t7naru !astorp ar resim3i o2 i.a3ia de%a purta arma ca pe%o .reutate ce %ar st7nFeni 7n continuarea studii or uni6ersitare 7ncepute in a t ora" Mintea ui' care ucra 7ncet i poto it H mai a es ca )ans !astorp pAstra' chiar i 7n a1ara de )am2ur.' o2iceiu tihnit a deFunu ui cu 2ere nea.ra H se popu a cu .eometrie ana itica i ca cu e di1eren3ia e' mecanica' .ra1ostatica i proiectoare' ca cu a dep asAri e 7ncArcate i ne7ncar%cate' sta2i itatea' capacitatea ma.aEii or de pro6iEii i metacentru na6e or' dei' adesea' 7nt7mpina di1icu tA3i" 4esene e sa e tehnice' p anuri e repreEent7nd suprastructuri e 6apoare or' inii e de p utire i sec3iuni e on.itudina e nu erau chiar at7t de 2une ca ta2 ou pitoresc cu :)ansa; 7n p ina mare' 7nsA )ans !astorp 7i 7ntrecea pe cei mai mu 3i dintre co e.ii sai de 7ndatA ce era 6or2a de%a 1i9a o ima.ine a2stracta 7ntr%o repreEentare mai accesi2i a sim3uri or' de a 1ace um2re e cu tu i de a repreEenta sec3iuni e on.itudina e cu aFutoru unor inii co orate care sa indice materia u " !7nd 6enea acasA 7n 6acan3a' 1oarte e e.ant' 1oarte 2ine 7m2rAcat' cu o musta3a mica de un 2 ond%rocat' 7ncadrata de chipu somnoros de t7nar patrician' i' dupA c7te se pArea' cu perspecti6a unor posturi de rAspundere 1oarte 7nsemnate' oamenii care se ocupau de tre2uri e pu2 ice H i acetia constituie maForitatea 7ntr%un ora care se conduce sin.ur H aadar' concetA3enii 7 pri6eau iscoditori i curioi' 7ntre27ndu%se ce ro o1icia 6a Fuca 7ntr%o Ei t7naru !astorp" A6ea 7n urma sa o tradi3ie' nume e 7i era 6echi i 1ara pata' aa ca a6ea sa 6ina i 6remea c7nd urmau sa 3inA seama de persoana ui ca de un 1actor po itic" Va 1i atunci a e.ator sau a es' 6a e.i1era i 6a ua parte 7n e9erci3iu 1unc3iunii sa e onori1ice a .riFi e stap7nirii' 6a 1ace parte dintr%un consi iu de administra3ie' dintr%o comisie 1inanciara sau poate de arhitecturA' . asu sau 6a 1i ascu tat i uat 7n seama a Aturi de a a tora" Erai 7ndreptA3it sA te 7ntre2i a ce partid po itic 6a adera t7naru !astorp 7ntr%o 2una Ei" Aparen3e e puteau 1i 7ne Atoare' dar era 6Adit cA a6ea 7n cea mai mare mAsura aeru pe care n%ar 1i tre2uit sa%I ai2A pentru ca democra3ii sa se simtA 7ndreptA3i3i sa se 2iEuie pe e ' iar asemAnarea cu 2unicu sau 73i sarea 7n ochi" Era posi2i oare sa%i semene at7t' 7nc7t sa aFun.A o 1r7nA' un e e% MUNTELE VRJIT
43

ment conser6atorI Era cu putin3a' dar i contrariu putea 1i ade6Arat" !Aci' a urma urme or' era in.iner' un 6iitor constructor de 6apoare' un om a comer3u ui mondia i a tehnicii" Era' aadar' posi2i ca )ans !astorp sa se a Ature radica i or' sa se a1irme ca un om care mer.e drept a 3intA' un distru.Ator a 6echi or edi1icii i a 1rumoase or pri6e iti' ne e.at de nimic' ca un e6reu' i 1ara nimic sacru' ca un american' p ac7ndu%i sa rupA' 1ara nici o considera3ie' cu tiadi3ii e 6echi transmise cu demnitate i sa arunce statu 7n 6iitoarea unor e9perien3e 7n care sa%i 1r7n.a .7tu % dar tot at7t de 2ine 7i puteai 7nchipui ca 6a 1i preoeupnt de deE6o tarea pre6AEAtoare a condi3ii or de 6ia3a date i 1ireti" #urta' oare' 7n s7n.e haru de%a Fudeca' asemenea prea7n3e ep3i or pArin3i ai orau ui 7n 1a3a cArora .arda du2 a de a primArie dAdea onoru cu arma' credea cA tie totu mai 2ine dec7t a 3ii sau era .ata sa se spriFine pe cei dm opoEi3ieI 7n ochii sAi a 2atri' su2 spr7nccne e de un 2 ond%rocat' nu puteai citi nici un rAspuns a toate aceste 7ntre2Ari puse de concetA3enii curioi i 1ara 7ndoia a ca nici e 7nsui n%ar 1i tiut sa e9p ice' e ' )ans !astorp' aceasta pa.ina 7ncA nescrisa"

Era 7n pra.u 67rstei de douAEeci i trei de ani c7nd 7ntreprinse cA Atoria 7n cursu cAreia %am 7nt7 nit" #e atunci' a6ea 7n urma sa patru semestre de studii a coa a po itehnica din 4anEi.' i a te patru semestre pe care e trecuse a co i e tehnice superioare de a BraunschTei. i Sar sruhe' uase de cur7nd' 1ara distinc3ii deose2ite i 1ara sur e i trim2i3e' dar destu de onora2i ' primu e9amen de a2so 6ire' i se pre.Atea sA intre a :Tunder M Ni ms;' ca in.iner 6o untar' ca sa%i 1acA pe antier sta.iu de practica" 4ar' aFuns 7n acest punct' drumu sau ua pentru 7nceput urmAtoarea 7ntorsAturaD In 6ederea e9amenu ui de a2so 6ire' tre2uise sa 7n6e3e din .reu i cu perse6eren3a' 7nc7t 7ntorc7ndu%se acasA 7i dAdu seama ca e mu t mai o2osit ca de o2icei" 4octoru )eide0ind 7 mustra de 1iecare data c7nd 7K int7 nea i%i cerea stAruitor sa schim2e 7n mod 1undamenta aeru " 4e data aceasta' 7i spusese e ' nu mai este su1icient ce de a NorderneZ sau NZ0out #ohr i' daca 2ine6oiete sa% consu te' atunci 7i da s1atu ca 7nainte de%a 7ncepe ucru pe antiere e de construc3ii' sa petreacA 6reo cite6a saptam7ni 7n creieru mun3i or" -oarte 2ine' spusese consu u Tienappe nepotu ui i pupi u ui sau' msa dacA aa stau ucruri e' atunci pe timpu acestei 6eri drumuri e or se despart' cAci nici cu patru cai n%ar putea cine6a sa% smu .A pentru a% uce a munte" 4e a t1e ' o asemenea re.iune nici nu 7%ar con6eni

J
44

T)OMA* MANN consu u ui' 7ntruc7t a6ea ne6oie de o presiune atmos1erica mai potri6ita' a t1e 7i risca sAnAtatea" 4acA 6rea' )ans !astorp n%are dec7t sA p ece sin.ur 7n creieru mun3i or' sa%i 1acA o 6iEita ui Joachim Piemssen" Era o propunere 1oarte 1ireasca" 7ntr%ade6ar' Joachim Piemssen era 2o na6' nu 2o na6 ca )ans !astorp' ci 7ntr%un 1e cu totu supArAtor' i aceasta stare 1usese pri eF de mare spaima 7n 1ami ie" *u1erise dintot%deauna de un uor .uturai' mereu a6ea 1e2ra i iatA ca' 7ntr%o 2una Ei' scuipase s7n.e' 7nc7t se 6AEuse si it sa p ece 1oarte iute a 4a6os' spre marea ui durere i deEnAdeFde' cAci tocmai aFunsese aproape de 7n1Aptuirea nAEuin3e or" *tudiase dreptu ' c7te6a semestre' dupA dorin3a a or sai' dar ced7nd unui impu s de ne7n6ins 7i schim2ase 2rusc direc3ia' se preEentase a coa a mi itarA i tocmai 1usese primit" ata 7nsA ca se .Asea de cinci uni a sanatoriu interna3iona '"Ber.ho1; Bmedic%e1D doctoru Behrens' consi ier au icC i se p ictisea de moarte' dupA cum scria 7n cAr3i e sa e pota e" 4eci' daca 7nainte de%a intra a :Tunder M Ni ms;' )ans !astorp 6oia sa 7ntreprindA c7t de c7t ce6a pentru propriu sau 2ine' nimic nu era mai indicat dec7t sa se duca sa%i 3inA to6ArAie scumpu ui sau 6ar' trea2a ce a6ea sa 1ie pe p acu am7ndurora" !7nd se hotAr7 sa p ece' era chiar 7n toiu 6erii" U time e Ei e a e ui iu ie" # eca pentru trei saptam7ni"

III
#osomor7re castA
)ans !astorp se temuse ca a6ea sa doarmA peste ora o2inuita' deoarece 1usese peste mAsura de o2osit' dar se scu a mai de6reme dec7t ar 1i 1ost necesar' 7nc7t a6u timp 2erechet sa%i 6adA cu metic FioEitate de ta2ieturi e sa e matina e' ta2ieturi 1oarte ci6i iEate H intre caic un ro principa 7 Fucau 6ana de cauciuc precum [i h.henasu de emn cu sApun 6erde de a6anda' 7mpreuna cu pamatu1u H ' i sa 7mp eteascA 7n.riFirea trupeasca i curA3enia cu cea a tA preocupare' const7nd din despachetatu i aranFatu ucruri or" #e c7nd 7i trecea 2riciu cu m7ner ar.intat de%a un.u o2raFi or acoperi3i cu spuma par1umata' 7i aduse aminte de 6ise e 7nc7 cite a6ute 7n cursu nop3iiG i c atinA din cap sur7E7nd cu 7n.Aduin3a 1a3a de at7tea stupiditA3i' cu superioritatea initita a omu ui care se 2Ar2ierete a umina c ara a ra3iunii" Nu se sim3ea chiar per1ect odihnit' dar oricum destu de proaspAt pentru o Ei noua" Tot ter.7ndu%se pe m7ini' cu o2raFii pudra3i' 7n indispensa2i i din fii d'ecosse i cu papuci de marochin rou' iei pe 2a conu ce se 7ntindea de%a un.u 1a3adei' despAr3it doar prin pere3i de stic a mata 7n compartimente separate' corespunE7nd 1iecArei camere" 4iminea3a era rece i 7nnorata" 47re de cea3a se 7n indeau nemicate pe 7nA 3imi e itura nice" in timp ce nori mari' a 2i i cenuii se 7n.rAmAdeau peste mun3ii mai depArta3i" Ici i co o se 6edeau cr7mpeie sau dun.i de cer a 2astru' iar cind rAE2ea 6reo raEa de soare' satu a 2 sc7nteia 7n 1undu 6an' in contrast cu pAduri e 7ntunecate de 2raEi care acopereau po67miuri e" 4e unde6a rAE2Atea o muEica matina a' 1ara 7ndoia a tot din ace ai hote de unde asearA se auEise i concertu " AFun.eau p7na a e acorduri 7nA2uite muEica re i.ioasa' i dupA o pauEa urma un mar' iar )ans !astorp H care iu2ea muEica din tot su1 etu ' deoarece 7i producea ace ai e1ect ca Ji un pahar de porter 2Aut pe stomacu .o ' adicA 7 initea pro1und' 7

&>

T)OMA* MANN
1

ame3ea i% predispunea a somno en3A H ascu tA mu 3umit' cu capu p ecat 7ntr%o parte' cu .ura deschisA i ochii uor 7nroi3i" 4edesu2t erpuia drumu ucios urc7nd p7n8 a sanatoriu' drumu pe care 6enise 7n aFun" Gen3iane mici i 7nste ate creteau 7n iar2a umedA de pe coasta dea u ui" O parte din p at1ormA' 7mpreFmuitA' a cAtuia .rAdinaG aco o erau poteci cu pietri' straturi cu 1 ori i o peterA arti1icia A' a rAdAcina unui 2rad 1a nic" O terasA acoperitA cu ta2 A' pe care erau aeEate eE on.uri' se deschidea spre miaEAEi' iar 7n.8 ea se 7nA 3A un st7 p 6opsit 7n 2run%rocat' 7n 67r1u cAruia 1 utura c7teodatA un drape 1anteEist' 6erde i a 2' a67nd a miF oc em2 ema medicinii' arpe e 7nco Acit pe caduceu" 7n .radinA se p im2a o 1emeie' o doamnA mai 7n 67rstA' cu 7n1A3iarea 7ndurerata' aproape tra.icA" 7m2rAcata comp et 7n ne.ru' purt7nd un 6oa ne.ru rAsucit 7n Furu paru ui cArunt i rA6Ait' se sucea i se 7ntorcea 1ArA 7ncetare de%a un.u cArAri or' cu un pas monoton i .rA2it' cu .enunchii 7ndoi3i' cu 2ra3e e 3epene at7rn7ndu%i 7nainte' cu pri6irea pierdutA' cu ochii ne.ri ce se micau 7n sus i 7n Fos' su2 care sp7nEurau nite pun.i moi' i cu 1runtea 2rAEdata de E27rcituri" !hipu ei o1i it de o pa oare meridiona A' cu o .urA mare' marcatA de su1erin3A i at7rn7nd uor 7ntr%o parte" 7i aminti ui )ans !astorp de portretu unei tra.ediene ce e2re' pe care% 6AEuse odatA' i era un spectaco straniu sa consta3i cA 1emeia aceea pa idA i 7m2rAcatA 7n ne.ru' 1ArA sA parA ca%i da seama' 7i potri6ea paii mari' cop ei3i' dupA tactu muEicii de mar' ce rAE2Atea p7na aici 6enind de departe" )ans !astorp se uitA a ea din 7na tu 2a conu ui' cu o meditati6a compAtimire' i i se pAru cA aceastA 6edenie tristA 7i 7ntuneca soare e dimine3ii" 4ar aproape 7n ace ai timp mai 7nre.istra i a tce6a' ce6a a2ia percepti2i auEu ui' anume nite E.omote ce 6eneau din camera 6ecini or din st7n.a % perechea rusA' dupA cum 7i e9p icase Joachim %E.omote care nu se potri6eau de oc cu aceastA diminea3A proaspAta i impede' ci pAreau mai cur7nd cA o murdAresc cu o materie 67scoas8" )ans !astorp 7i aduse aminte cA a2ia ieri searA auEise ce6a asemAnAtor' 7nsA o2osea a 7 7mpiedicase s8%i dea 6reo aten3ie" Era o upta 7nso3itA de chicote i i .717ie i' a cArei 7nsuire neruinatA nu putea s8%i scape mu ta 6reme t7naru ui' cu toate cA' ia 7nceput' din 2unA6oin3A se si i s8%i dea siei o e9p ica3ie ne6ino6ata" *e puteau da i a te nume acestei 2unA6oin3e a 1irii' de e9emp u ace a mai pu3in sear2Ad de curA3enie su1 eteascA' sau .ra6u i 1rumosu nume de pudoare' ori umi itoare e denumiri de 1rica MUNTELE VRJIT
47

' aBFe6ar sau pre1AcAtorie' sau 7ncA i ace a de s1ia a mistica ori cucer% nFcFe \ i era pu3in din toate astea 7n atitudinea ce%o uase )ans !astorp 1a3A de E.omote e 6enite din camera 6ecina' iar 1iEionomia sa o e9prima nrintr%o posomor7re castA a chipu ui' ca i cum n%ar 1i tre2uiQ i nici n%ar 1i 6oit sA tie nimic din ceea ce auEeaD o e9presie de pudoare care nu era de oc ori.ina A' dar pe care' 7n anumite 7mpreFurAri' a6ea o2iceiu sA i%o 7nsueascA" !u e9presia aceasta se retrase' aadar' de pe 2a con 7n camerA' ca sA nu audA mai mu ta 6reme sunete e unor 1apte i .esturi ce i se pAreau serioase' 2a chiar cutremurAtoare' mAcar ca se mani1estau numai prin chicote i" 4ar din camerA se auEea 7ncA i mai 2ine ceea ce se petrecea de cea a tA parte a perete ui" Era o .oanA 7n Furu mo2i e or' sau aa i se pArea' un scaun 1u rAsturnat' se prindeau unu pe a tu ' se pa muiau' se sArutau i' a toate astea' se mai adAu.au acum i acorduri e unui 6a s' 1raEe e uEate i me odioase a e unui c7ntec a moda' ce acompaniau de departe scena ne6AEutA" )ans !astorp r8mase 7n picioare' cu prosopu 7n m7n8 i ascu tA 1ArA sA 6rea' i deodatA roi su2 pudrA' 1iindcA ceea ce pre6AEuse impede cA 6a urma' tocmai se petrecu' i Focu 1ara nici o 7ndoia A 3inea de domeniu instincte or anima ice" :Trasni%6%ar 2unu 4umneEeuK .7ndi e ' 7ntore7ndu%se sA%i isprA6eascA toa eta cu micAri inten3ionat E.omotoase" La urma urme or' pentru nume e ui 4umneEeu' s7nt cAsAtori3i' aa cA totu e 7n ordine" 4ar diminea3a' pe umina' e prea de tot" Ji s7nt si.ur ca nici asearA nu s%au poto it prea cur7nd" Ji s7nt totui 2o na6i' din moment ce se .Asesc aici sau mAcar unu din ei este 2o na6' aa cA pu3in mai mu tA cumpAtare n%ar strica" 7nsA' 1irete' 1aptu ce mai scanda os este cA pere3ii s7nt at7t de su23iri' 7i mai spuse e ener6atG e6ident' e o stare de ucruri .reu de suportatK !onstruc3ie ie1tina' desi.ur' dar de o ie1tinatate deE.ustAtoareK Oare dupA toate astea 6oi a6ea pri eFu sA%i i 6ad pe aceti oameni' sau poa e chiar e 6oi 1i preEentatI Ar 1i nespus de peni2i "; Ji atunci )ans !astorp o2ser6a cu mirare cA 7m2uForarea care%i cuprinsese adineauri o2raFii nu 6oia sA disparA cu nici un chip' i nici mAcar senEa3ia de 1ier2in3ea A care o 7nso3ea" !ontinua sA dAinuie i nu era a tce6a dec7t acea ari3a uscata de pe 1ata de care su1erise i ieri' pe care somnu o atenuase' dar care' cu acest #n eF' apAruse din nou" -aptu acesta nu% dispuse 7n chip 1a6ora2i 7n #ri6in3a 6ecini or cAsAtori3i i' str7n.7nd 2uEe e' 7n.7na o 6or2A de ocara estu de tare a adresa or i 1Acu .reea a sa%i rAcoreascA 7ncA o data a3a cu apA' ceea ce%i 7nte3i usturimea" Aa se 1ace ca . asu 7i tremura de
48

T)OMA* MANN necaE c7nd rAspunse 6aru ui sAu care' stri.7ndu% ' 2Atuse 7n perete' iar atunci c7nd Joachim intrA 7n camera' nu%i 1Acu impresia cA ar 1i un om per1ect odihnit i 2ucuros sA 7nt7mpine diminea3a"

Micu deFun
H BunA Eiui' spuse Joachim" #rin urmare' iatA cA ai petrecut prima noapte aici sus" Eti mu 3umitI

Era .ata de p ecare' 7m2rAcat 7ntr%un costum sport' 7ncA 3at cu ciEme so id ucrate' pe 2ra3 cu ra. anu 7n a cArui 2uEunar atera se 6edea 1 aconu turtit" !a i ieri' nu a6ea nici aEi pA Arie" H Mu 3umesc' rAspunse )ans !astorp' mer.e" Nu 6reau sA%mi dau prea repede pArerea" Am a6ut nite 6ise cam 1ArA noimA' i apoi c Adirea are neaFunsu cA pere3ii au urechi' ceea ce%i destu de nep Acut" Oare cine%i 1emeia 7n ne.ru din .rAdinAI Joachim 7i dAdu imediat seama despre cine 6or2ea 6Aru sau" H A' e Tous% es%deu9' spuse e " Aici' a noi' toatA umea 7i Eice aa' cAci s7nt sin.ure e 6or2e pe care e repeta mereu" E me9icanA i' 6eEi tu' nu 6or2ete o 2oa2A nem3ete' i 1ran3uEete a2ia de 7n.7nA c7te6a 1r7nturi" A 6enit aici de 6reo cinci s8ptAm7ni' sA stea 7n.8 1iu ei mai mare' care se a1 A 7ntr%o situa3ie a2so ut disperatA' 7nc7t se poate a1irma 1oarte 2ine cA se 6a s17ri destu de repede % s%a .enera iEat' e otrA6it din cap p7n8%n picioare' iar Behrens dec arA ca totu se 6a termina aproape ca un ti1os H ceea ce este .roaEnic pentru cei 6iEa3i" IatA 7nsA' cA acum cincispreEece Ei e i%8 sosit ce de%a doi ea 1iu' care 6oia s8%i 6adA 1rate e pentru u tima oarA H de a t1e un 2Aiat 1oarte 1rumos' ca i ce A a t H am7ndoi s7nt nite 1 AcAi sp endiEi' cu ochi ca de FAratic' iar 1emei e erau a2so ut 7nne2unite dupA ei" Toate 2une' numai cA ce mic tuise 7nainte de%a urca aici' dei' 1Ac7nd a2stiac3ie de asta' pArea per1ect sAnAtos" 4ar 7nchipuiete%3i cA a2ia sosit se i constatA cA are temperaturA' =,'/ dintr%o data' o temperatura destui de mare' 7n3e e.i' i atunci 7 67r8 7n pat' i Behrens a1irmA ca dacA se 6a mai scu a 7nseamnA cA are mai mu t noroc dec7t minte" A 6enit 7n ce de a doispreEece ea ceas' spune e ' aici" sus""" 4a' i de a unei mama se p im2A cum ai 6aEut%o' c7nd nu stA a cApAt7iu or' iar dacA cine6a i se adreseaEA nu spune dec7tD Tous Ies deu l cAci nu tie sA spunA a tce6a i' deocamdatA' aici nu e nimeni care sA priceapA spanio a" MUNTELE VRJIT
&,

%#rin urmare' aa stau ucruri e cu ea' tAcu )ans !astorp" Ma 7ntre2' are%mi 6a spune i mie a 1e c7nd 7i 6oi 1i preEentatI AdicA ar 1i ciudat' Teau sA spun cA ar 1i comic i u.u2ru 7n ace ai timp" adau.A e ' iar ochii 7i erau ca i ieriD i se pArea ca s7nt 1ier2in3i i .rei" de parca ar 1i n 7ns mai mu ta 6reme i a6eau iarAi acea sc7nteiere pe care i%o pro6ocase tuea 2Ar2atu ui pasionat de cA Arie" A6u impresia cA a2ia atunci reuise sa sta2i eascA e.Atura cu Eiua de ieri i' 7ntr%o mAsurA oarecare' sA se reacomodeEe' ceea ce nu se petrecuse imediat dupA deteptare" Ji stropindu%i cu un pic de a6andA 2atista cu care%i atinse 1runtea' trec7ndu%i%o de Fur%7mpreFuru ochi or' dec arA cA' 7n ceea ce 7 pri6ete' este .ata" H 4aca eti de acord' putem tous Ies deu sa mer.em a masa' . umi e cu o senEa3ie de 2unA dispoEi3ie e9a.eratA' Ia care Joachim 7 pri6i cu 2 7nde3e i E7m2i ciudat' cu o me anco ie uor 2atFocoritoare' pe c7t se pArea % de ce' asta% pri6ea pe e " 4upA ce se 7ncredin3a ca are asupra ui pro6iEia de 3i.Ari' )ans !astorp 7i uA 2astonu ' pardesiu i pA Aria' aceasta din urmA ca pe un 1e de s1idare' cAci erA prea si.ur de propriu sAu mod de 6ia3a si de o2iceiuri e sa e de om ci6i iEat' ca sa se supunA chiar at7t de uor i numai pentru trei 2iete s8ptAm7ni unor o2iceiuri noi i strAine H apoi ieirA i co2or7r8 scAri e' 7n timp ce Joachim 7i arAta pe coridoare c7nd o ua" c7nd a ta' men3ion7ndu%i pe cei ce ocuiau aco o' rostind nume .ermane i a te e ce a6eau toate soiuri e de reEonan3e strAine' i adAu.ind mici o2ser6a3ii asupra caracteru ui sau .ra6ita3ii caEuri or respecti6e" Int7 nirA' de asemenea' persoane care se 7napoiau deFa de a micu deFun' iar c7nd Joachim dAdea 2una Eiua cui6a' )ans !astorp 7i ridica po iticos pA Aria" Era nerA2dAtor i ner6os ca un t7nar pe ca e de a 1i preEentat unor oameni necunoscu3i i' 7n ace ai timp' supArat de senEa3ia impede cA are ochii tu 2uri i 1a3a 7m2uForatA' ceea ce' de 1apt' nu corespundea dec7t 7n parte ade6Aru ui' cAci era mai cur7nd pa id" % !a sA nu uit' 6reau sA%3i spun ce6aK 1Acu e deodatA i 7n 6oce i se distin.ea o oarecare uurin3A necu.etatA" #o3i 1oarte 2ine sa ma recomanEi doamnei din .radinA' daci se 6a i6i pri eFu ' nu 6ad nici un incon6enient" #u3in 7mi pasA dacA o sA%mi spunA tous!les!deu . 6oi i ce semni1ica3ie are asta i ce mutrA sA 1ac" 4ar nu 6reau cu nici un pre3 sa intru 7n re a3ii cu perechea rusA' 7n3e e.iI ]i%o cer 1oarte insistent" *7nt oameni ipsi3i comp et de 2unA cretere i chiar dAc8 s7nt si iK sA cuiesc trei sApt8m7ni 7n 6ecinAtatea or i%mi este imposi2i sA%i oco%
50

T)OMA* MANN ese' 7n schim2 nu doresc cu nici un pre3 sA%i cunosc i s7nt a2so ut 7n dreptu meu daca re1uE 7n mod cate.oric sA""" % Bine' 7 7ntrerupse Joachim' sa 7n3e e. cA te%au stin.heritI E ade6Arat cA 7ntr%un 1e s7nt nite sA 2atici' cu a te cu6inte nite neci6i iEa3i' 3i%am spus%o din capu ocu ui" E 6ine 7ntotdeauna a masa cu un 6indiac de pie e' i 1ara sa intru 7n amAnunte 73i spun doar ca arata 7n asemenea ha ' 7ne7t ma mir ca Behrens 7ncA n%a inter6enit" Ji nici ea nu e dintre ce e mai 7n.riFite' 7n ciuda pA Ariei cu pene""" 4e a t1e ' po3i 1i per1ect initit' cAci s7nt aeEa3i 1oarte departe de noi' a masa rui or de r7nd' 1iindcA tre2uie sa tii ca e9ista i o masa a rui or 2ine' Ia care se aaEa numai ruii mai deose2i3i' aa ca s7nt pu3ine anse sa%i 7nt7 neti' a1arA doar de caEu daca o 6ei dori chiar tu" 7n .enera ' aici nu este chiar at7t de uor sa ie.i cunotin3e' tocmai datorita 1aptu ui cA s7nt at73ia strAini printre pacien3i' i chiar eu' mAcar ca stau aici de at7ta 6reme' nu cunosc persona dec7t pe 1oarte pu3ini dintre ei"

% 4ar dintre cei doi care%i 2o na6I 7ntre2A )ans !astorp" E sau eaI % !red cA e " 4a' numai e ' spuse Joachim 6Adit distrat' 7n timp ce%i Asau haine e Ia .ardero2a' Ia intrarea 7n su1ra.erie" Apoi pAtrunserA 7n sa a uminoasa' cu p a1onu uor 2o tit' unde 6oci e EumEaiau' tac7muri e Eornaiau' iar 1ete e de ser6iciu se .rA2eau purt7nd c8ni din care ieeau a2uri" 7n su1ra.erie erau aranFate apte mese' dintre care doua 7n A3ime i ce e a te 7n un.ime" Mese e erau destu de mari' 1iecare pentru Eece persoane' dei nu toate ocuri e a6eau 7n 1a3a or tac7muri" 4upA c73i6a pai de%a curmeEiu sA ii' )ans !astorp se .Asi insta at a ocu sAu" Era aeEat pe partea 7n.usta a unei mese din miF oc' 7ntre ce e douA mese puse de%a atu " 7n picioare' 7ndArAtu scaunu ui' )ans !astorp se 7nc ina po iticos i cu oarecare ri.iditate cAtre 6ecinii de masa' cArora e 1u preEentat cu tot ceremonia u ' dar pe care a2ia%i 7nre.istra ca 1i.uri" 4oar nume e i persoana doamnei *tohr 7i re3inurA aten3ia' c7t i 1aptu ca a6ea o 1a3a roie i un par unsuros' de un 2 ond cenuiu" #ri6indu%i numai chipu ' 73i puteai e9p ica 1oarte uor .a1e e ei iE6or7te din ipsa de cu tura" Apoi ua oc i o2ser6a cu un aer satis1Acut ca micu deFun era socotit aici o masa importanta" Erau 6ase cu marme ada i miere' castroane cu oreE cu apte i terci din 1aina de o6AE' 1ar1urii cu Fumari de oua i 1riptura receG unt se .Asea din a2unden3a' cine6a ridica un c opot de stic a su2 care se 7ntindea o 2ucata .roasa de 6ai3er' ca sa%i taie o 1e ie i printre a te e mai era i o 1ructiera cu 1ructe proaspete sau uscate' aeEata 7n miF ocu mesei" O MUNTELE VRJIT
/+

1atA de ser6iciu 7m2rAcata 7n ne.ru i a 2 7 7ntre2a pe )ans !astorp ce dorete sA 2eaD cacao' ca1ea sau ceaiI Era micu3a ca un copi ' cu 1ata un.a i 7m2atr7nita' :o pitica;' se .7ndi e " sim3ind un 1e de spaima" *e uita a 6Aru sau' dar cum acesta ridica umerii i sprintene e cu indi1eren3A' ca i cum ar 1i 6rut sa spunAD :Ei' i%apoi' ce%i cu astaI; se poto i i comandA ceai cu o po ite3e deoss2ita tocmai 1iindcA aceea care% 7ntre2a era o piticA' dupA care 7ncepu sa man7nce oreE cu apte' cu scor3ioarA i EahAr' 7n timp ce' uit7ndu%se curios a ce e a te m7ncaruri din care ar 1i dorit sa se ser6eascA' 7i Asa pri6iri e sa p uteascA i peste comesenii de a ce e a te mese' camaraEii i to6arAii de destin ai ui Joachim care' cu to3ii' a6eau trupuri e mAcinate de 2oa A' dar m7ncau i sporo6Aiau *a a era construita 7n ace sti modern care reuea sa imprime ce ei mai se6ere simp itA3i o anumita trAsAtura de 1anteEie" Nu era prea ata 7n raport cu un.imea' a67nd de Fur%7mpreFur un 1e de .a erie ce aaapostea po i3e pentru 1ar1urii i se deschidea prin arcade ar.i spre interioru aranFat cu mese" *t7 pii erau acoperi3i p7na a FumAtate cu un p acaF imit7nd emnu de santa ' cu partea superioara 6AruitA 7n ace ai 1e ca i pere3ii i p a1onu ' ornamenta3i cu 2r7uri mu tico ore i cu moti6e simp e i nostime ce imitau ciucurii' moti6e care se 7nt7 neau une e cu a te e pe ta6anu ar. 2o tit" *a a era pre6AEutA cu mai mu te cande a2re e ectrice din meta a 2' 1ormate 1iecare din c7te trei arcuri suprapuse unite printr%o 7mp etiturA .in.aA' a67nd 7n partea in1erioarA c opote de stic a matA' ce at7rnau ca nite mici s1ere unare" *a a a6ea patru ui de stic a' doua pe partea ata' ce dAdea pe o 6eranda 7n 1a3a ui )ans !astorp' a treia a st7n.a rAspunE7nd 7n ho u de Ja intrare i apoi aceea pe care intrase )ans !astorp H cAci Joachim 7 condusese' de data aceasta' pe o a ta scara i un a t coridor dec7t ieri seara" La dreapta ui era o 1Aptura cu 7n1A3iare sArAcAcioasa' 7n ne.ru' cu pu1 pe 1a3a i cu o2raFii uor aprini' pe care o ua drept o croitoreasa sAu o enFereasa cu Eiua' impresie creata' 1ara 7ndoia a' de aptu ca 2ea numai ca1ea i m7nca p7ine cu unt' iar 7n mintea ui ima.inea unei mici crortorese se asociase 7ntotdeauna cu ca1eaua i Fim2 a cu unt" La st7n.a Qui stAtea o domnioara en. eEoaica' i ea destu de 67rstnica" 1oarte u ntA' cu de.ete e 3epene i de.erate' care citea scrisori sosite de acasA in ir np ce 2ea un ceai de cu oarea s7n.e ui" Urma Joachim i apoi doamna tonr cu 2 uEa ei ecoseEa de 7na" ]inea m7na dreapta strinsa pumn 7n reptu o2raEu ui i 7n 6reme ce m7nca se si ea 7n mod ostentati6 sa 6or% a sc8 distins' deE6e indu%i' su2 2uEa de sus' din3u un.i i su23iri ca e iepure" Un 2Ar2at t7nar cu mustAcioara' a cArui e9presie pArea sa arate

I
52

T)OMA* MANN ca 3ine 7n .ura ce6a cu un .ust ori2i ' ua oc a Aturi de ea i 7ncepu sa man7nce pastr7nd tAcerea cea mai des867rita" *osi imediat dupA ce )ans !astorp se aeEase' sa uta cu 2Ar2ia din mers i ocupa un scaun' 1ArA sa pri6eascA pe nimeni' re1uE7nd prin atitudinea sa orice 7ncercare de a i se preEenta nou oaspete" #oate ca era prea 2o na6 ca sa%i mai pese de aceste maniere sau sa se mai intereseEe de cei din Furu sau" #entru c7te6a c ipe' 7n 1a3a

ui !astorp ua oc o 1ata t7nara cu paru de un 2 ond uminos' e9traordinar de s a2a' care%i rAsturna 7n 1ar1urie un 2orcan cu iaurt' 7 m7nca iute i p eca imediat" La masa' con6ersa3ia nu era de oc 7nsu1 e3itA" Joachim sporo6Aia de 1orma cu doamna *tohr i' in1orm7ndu%se de starea ei' a1 a cu o corecta pArere de rau ca asA de dorii" *e t7n.uia ca se simte :1ara 6 a.a;" :*7nt at7t de 6 A.uita;' spuse ea un.ind si a2e e cu o a1ectare de prost .ust" Ji adau.A ca 7ncA de diminea3A' c7nd se scu ase' a6usese =<'= i cine tie ce o sa mai 1ie dupa%amiaEAK !roitoreasa cu Eiua Eise ca a a6ut aceeai temperaturA' 7nsA mArturisi ca se sim3ea' dimpotri6A' a.itata' 7ncordata' cuprinsa de o ne inite tainica' de parca s%ar a1 a 7n aFunu unui e6eniment deose2it de hotar7tor' ceea ce 7n rea itate nu era de oc caEu ' 1iind 6or2a doar de%o a.ita3ie 1iEicA' ce nu 3inea 7ntru nimic de su1 et" *e 6edea 7nsA ca nu era 7n nici un caE o croitoreasa cu Eiua' cAci 6or2ea 1oarte curat i aproape ca o 1emeie cu ta" Oricum' )ans !astorp .Asea ca aceasta a.ita3ie sau mAcar mArturisirea unor asemenea senEa3ii constituie 7ntr%un anume 1e o atitudine destu de necu6iincioasa' 2a chiar supArAtoare din partea unei 1iin3e at7t de ne7nsemnate" Le 7ntre2a pe r7nd' at7t pe croitoreasa cit i pe doamna *tohr' de c7nd s7nt aici' sus Bprima era 7n sanatoriu de apte uni' cea a tA de cinciC' apoi cautA sa%i aminteascA de ce e c7te6a no3iuni de en. eEa pe care e 7n6A3ase ca sa a1 e chiar din .ura 6ecinei din dreapta ce 1e de ceai 2ea Bera ceai de mAceeC i daca era 2un' ceea ce ea 7i con1irma aproape cu impetuoEitate' i a2ia dupA aceea 7i arunca pri6iri e prin sa a 7nsu1 e3itA de un du%te%6ino continuuG micu deFun nu era o masa care se ua 7n mod o2 i.atoriu 7n comun" La 7nceput se temuse pu3in ca 6a a6ea sa suporte impresii cump ite i iatA ca se sim3ea oarecum deEamA.it' cAci toata umea din sa a pArea p ina de 6ia3aD nu a6eai de oc sentimentu ca te a1 i 7ntr%un aeEam7nt p in de su1erin3e" Tineri 2ronEa3i' de am2e e se9e' intrau 1redon7nd' 6or2eau cu 1ete e ce ser6eau i se nApusteau asupra micu ui deFun 6Adind o sAnAtoasa po1ta de m7ncare" Erau aici' de asemenea' oameni mai 7n 67rsta" perechi cAsAtorite' o 1ami ie cu copii care 6or2eau rusete" Aproape toate 1emei e purtau tricouri de 7na ori mAtase' ipite de trup' s6etere cum e MUNTELE VRJIT
/=

Q au ai2e sau co orate' cu .u ere rAs1r7nte i 2uEunare 7n pAr3i' i era o 8cere sa e 6eEi oprindu%se i sporo6aind' cu am7ndoua m7ini e 67r7te 7n 2uEunare" La mai mu te mese oamenii 7i arAtau unii a tora 1oto.ra1ii' 1Acute de ei 7nii' 1ara 7ndoia AG a une e mese se 1Aceau schim2uri de mArci pota e" *e discuta despre 6reme' despre 1e u cum s%a dormit' despre temperatura pe care au a6ut%o 7n acea diminea3a" !ei mai mu 3i erau 2ine dispui' 18ra 6reun moti6 anume' doar 1iindcA nu a6eau .riFi momentane i se a1 au mai mu 3i ao a tA" Este ade6Arat ca unii stAteau a masA cu capu 7n m7ini i pri6eau 3inta diept 7nainte" Acetia erau Asa3i sA pri6eascA i nimeni nu e acorda nici o aten3ie" 4eodatA )ans !astorp tresari' aprins de tn7nie' Fi.nit" -usese tr7ntita o uA' chiar aceea din st7n.a' ce dAdea direct 7n ho % cine6a o Asase sa se 7nchidA sin.ura sau poate o 7nchisese a repeEea a' iar E.omotu acesta' pe care% ur7se dintotdeauna' 7i 1Acea oroare ui )ans !astorp" *e prea poate cA a6ersiunea asta se datora educa3iei' poate era o idiosincrasie con.enita A' 7n orice caE detesta E.omotu ui or tr7ntite i ar 1i 1ost 7n stare sA pA muiascA pe oricine 7i 7n.Aduia sA iE2eascA o ua 7n preEen3a ui" 4e data asta' ceea ce a.ra6a pocnetu 6enea din 1aptu ca ua era 1Acuta din pAtrA3e e de stic aG ast1e ' totu se trans1orma 7ntr%un EdrAn.Anit i un imens 2u1net" :Ruine;' .7ndi )ans !astorp 1urios' :2 estematA ne. iFen3AK; !um' de a tminteri' 7n aceeai c ipA' croitoreasa 7i spuse ce6a' nu a6u rA.aEu sA constate cine era 6ino6atu " 4ar 7ntre spr7ncene e ui 2 onde apArurA nite cute' iar chipu i se schimonosi 7n 6reme ce%i rAspundea croitoresei" Joachim 7ntre2a dacA doctorii trecuserA pe aco o" 4a' 7i i 1AcuserA primu tur' 7i rAspunse cine6a' pArAsiserA sa a chiar 7n c ipa c7nd sosiserA 6erii" H In caEu acesta' hai sa p ecam' nu mai are rost sa ateptAm' opina Joachim" !a sa te preEint' o sa .Asim' 1ara 7ndoia a' 6reun a t pri eF 7n cursu Ei ei" 4ar a uA 1urA c7t pe ce sa se iE2eascA de doctoru Behrens care 6enea .rA2it' urmat de doctoru Sro0oTs0i" %Ei' domo ' mai mu ta aten3ie' domni orK e9c ama Behrens" Asta ar ti putut s17ri rau pentru 2AtAturi e noastre" Vor2ea cu un pronun3at accent sa9on din nord' deschiE7nd ar. .ura i m7nc7nd cu6inte e" Aadar' dumneata etiI 7i Eise ui )ans !asrorp pe care Joachim i% pie"Q1 nta' ipindu%i cA c7ie eG ei 2ine" s7nt 7ne7ntat" Ji%i 7ntinse t7naru ui o m7na mare c7t o opata" Era un om oRos' mai na t dec7t doctoru Sro0oTs0i cu mai 2ine de trei capete' cu paru com%
/&

T)OMA* MANN p et a 2' cu n cea1a ieita 7n a1ara' nite ochi mari' a 2atri' 2u 2uca3i' 7not7nd 7n acrimi i strA2Atu3i de 6inioare 6ine3ii' un nas c7rn i o musta3a tAiata scurt i ridicata pieEi' din cauEa ca 2uEa superioara se rAsucea 7ntr%o parte" !eea ce%i spusese Joachim despre o2raFii ui se ade6erea' cAci erau a 2atriiG a t1e 7nc7t capu pArea de%a dreptu co orat deasupra ha atu ui a 2 de chirur.' un. p7na a .enunchi' pe care 7 purta str7ns cu un cordon' as7nd sa i se 6adA panta onii reia3i i o parte din picioare e imense' 7ncA 3ate 7n .hete .a 2ene' destu de 6echi i cu ireturi" 4octoru Sro0oTs0i era de asemenea 7n 3inutA pro1esiona a' 7nsA ha atu sau era ne.ru' cu e astic ia manete' dintr%o 3eDGatura nea.ra i ucioasa' croita 7n 1orma de cAmaa' ceea ce 1Acea ca pa oarea sa%i iasA i mai mu t 7n e6iden3A" *e pAstra a ocu sau de asistent' ne u7nd parte a con6or2ire' 7nsA o oarecare 7ncordare si ita a .urii

destAinuia c7t i se pArea de ciudata poEi3ia ui de su2a tern" H VeriI 7ntre2a consi ieru au ic arat7nd cu mina de a unu a a tu ' i pri6indu%i de Fos cu ochii sai a 2atri' strA2Atu3i de 6inioare 6ine3ii""" Atunci 6a 1i i dumnea ui un 6aFnic purtAtor de sa2ieI 7 7ntre2a pe Joachim' arat7ndu% cu capu pe )ans !astorp""" Ei' 4oamne 1erete' nu se poateK Mi%am dat imediat seama H i deodatA i se adresa direct ui )ans !astorp H cA a6e3i 7n dumnea6oastrA ce6a de ci6i ' ce6a p Acut' nu at7t de rAE2oinic ca acest e1 de hoarda mi itarA" A3i 1i un 2o na6 mai 2un dec7t e ' 1ac prinsoare pe orice" 4e a prima aruncAtura de ochi 6ad pe chipu 1iecAruia daca are sto1a unui 2un pacient' cAci tre2uie ta ent pentru asta' da' ta entu este necesar pretutindeni' iar acest mirmidon n%are nici o picAtura de ta ent" Nu ma pricep' poate ca ar 1i 2un pe c7mpu de instruc3ie' dar aici""" Va ro. sa ma crede3i ca mereu 6rea sa p ece" 4orete necontenit sa p ece' ma piseaEA' ma 1reacA i e nerA2dAtor sa se speteascA a mane6re i e9erci3ii' aco o' Fos" At7ta e9ces de Ee K Nu 6rea sa ne mai acorde nici mAcar un 1 eac de FumAtate de an" Ji cu toate acestea' e 1oarte 1rumos a noi' spune i dumneata' Piemssen' daca nu%i 1rumos a noiK Ei' domnu e' 6aru dumita e ne 6a aprecia desi.ur mai mu t dec7t dumneata i 6a ti sa se distreEe" Nu doamne e s7nt ace ea care ne ipsesc' a6em aici doamne a2so ut 7nc7ntatoare" Mu te dintre e e s7nt 1oarte seducAtoare H 6AEute din a1ara' ce pu3in" 7nsA dumnea6oastrA ar tre2ui sa 7ncerca3i sa prinde3i ce6a mai mu ta cu oare' a t1e ' 7n3e e.e3i ca doamne e n%o sa 6a acorde nici o aten3ieK Verde este pomu de aur a 6ie3ii' dar ca nuan3a de pie e' 6erde e nu prea e arAtos" E6ident' comp et anemic' Eise e ' apropiindu%se imediat de )ans !astorp i%i 7ntoarse pe dos una dintre p eoape' 7ntre de.etu arAtAtor i miF ociu" -irete' corn% MUNTELE VRJIT
55

let anemic, cum 6A spuneam" Jti3i ce6aI N%ar 1i chiar at7t de rau daca
pentru

ctva timp a3i asA 7n 6oia sor3ii dra.u dumnea6oastrA )am2ur." De altfel, acest scump )am2ur. este o 7nF.he2are cAreia noi 7i datoram mu tG .ra3ie meteoro o.iei sa e de o umeda 6oioie' ni se procura 7n 1iecare an c7te un drA.A a contin.ent" Jnsa cu acest pri eF 7mi 6e3i 7n.Adui sA 6A dau un s1at cu totu deEinteresat H comp et sine pecunia, adicA sa 7n3e e.e3i ca' at7ta timp c7t mai sta3i aici' 1ace3i ceea ce 1ace i 6Aru dumnea6oastrA" 7n caEu dumnea6oastrA' nu pute3i 1ace nimic mai 2un dec7t sA trAi3i c7ta6a 6reme ca i cum a3i 1i atins de o uoara tubercu!losis pulmonum, i sa pune3i pu3ina a 2umina" !Aci aici' a noi' se produce un curios 1enomen 7n e.Atura cu meta2o ismu a 2uminei""" !hiar daca arderi e .enera e s7nt mari' trupu depune totui a 2umina""" Ei" i Eici cA ai dormit 2ine' PiemssenI Atunci' e per1ect" #o3i 1ace p im2area proiectata" 4ar nu mai mu t de o FumAtate de orAK 4upA aceea' pune%3i 7n .urA tra2ucu cu ar.int 6iuK Totdeauna sA%3i 7nsemni 1rumue temperatura' PiemssenK !a a ser6iciuK !u contiincioEitateK *7m2ata 6reau sa 6Ad cur2a temperaturiiK Iar domnu ' 6aru dumita e' sa i%o ia i e " Luarea temperaturii n%a 1Acut 7ncA rau nimAnui" Buna Eiua' domni orK #etrecere 2unaK Buna Eiua""" Buna Eiua""" Iar doctoru Sro0oTs0i porni i e dupA e1u sau' care parca p utea' e.8n7ndu%i 2ra3e e cu pa me e 7n Fos i 7ntre27nd 7n dreapta i 7n st7n.a dacA s%a dormit 2ine' a care toata umea rAspundea a1irmati6"

TachinArie" *17nta 7mpArtAanie" Vese ie 7ntreruptA

% -oarte simpatic om' Eise )ans !astorp 7n 6reme ce' dupA un sa ut prietenesc adresat portaru ui chiop care punea 7n ordine scrisori e 7n oFa de a intrare' ieirA pe porta 7n aeru i2er de a1ara" #orta u era situat 7n partea de sud%est a c Adirii spoite 7n a 2 i a cArei parte centra A depAea cu un etaF ce e doua aripi' a67nd deasupra un oro o.iu insta at 7ntr%o tur a Foasa' acoperua cu ta2 a de cu oarea eEiei" !7nd ieeai a1ara nu patrundeai 7n .radina 7mpreFmuita' ci te #omeneai 7ndatA 7n p ina natura' 7n 1a3a paFiti or a pine' pe a cAror #o67rni erau rasp7ndi3i c73i6a mo iEi de 7nA 3ime miF ocie i nite pini as uci3i i ap eca3i p7na aproape de pam7nt" 4rumu pe care apucarA' de
/>

T)OMA* MANN 1apt sin.uru ce mai e9ista in a1ara ce ui ce ducea 7n 6a e' co2ora 7n pantA du ce spre st7n.a' 7n spate e sanatoriu ui' 7n direc3ia 2ucAtArii or i A dependin3e or' unde AEi e de 1ier pentru .unoaie stAteau aeEate 7n.a .ri aFu scAri or de a pi6ni3a' i se mai pre un.ea 7ncA pu3in 7nainte de%a 1ace o cotitura 2rusca pentru a urca piepti cAtre dreapta' de%a un.u coastei 7mpAdurite" Era o cArare 2AtAtoritA i 7ncA destu de umedA' de o cu oare roietica' de%a un.u cAreia dAdurA de c7te6a ori peste nite s1Ar7maturi de st7nca" !ei doi 6eri nu erau sin.urii care se p im2au" #acien3ii care isprA6iserA de m7ncat imediat dupA ei' 6eneau 7n urma or' iar .rupuri e ce se 7ntorceau e ieeau 7n 7nt7mpinare cA c7nd apAsat' ca oamenii care co2oarA 7n panta" H -oarte simpatic omK repetA )ans !astorp" Are un 1e at7t de i2er de%a 6or2i' 7ne7t e o p Acere sa% ascu 3i" Ji mi%a p Acut cum 7i Eice ter%mometru ui' :tra2uc cu ar.int 6iu;' am 7n3e es imediat despre ce era 6or2a""" 4ar c7t despre mine' daca%mi dai 6oie' o sA%mi aprind unu ade6Arat' spuse oprindu%se' cAci nu mA m8i pot stAp7ni" 4e ieri de a pr7nE n%am mai 1umat ce6a ca umea""" Te ro. sa mA scuEi o c ipAK Ji%i scoase din tocu de pie e 1ina 7mpodo2it cu o mono.ramA de ar.int un tra2uc MAria Mancini' un e9emp ar 1rumos' turtit a un capAt' aa cum 7i p Aceau cu ose2ire' 7i taie 67r1u cu un cu3ita a.A3at de an3u ceasornicu ui' scapArA 2richeta i%i aprinse 3i.ara

un.A i 7ndoitA 7n sus' tra.7nd c7te6a 1umuri p ine' cu o po1tA deose2itA" AaK adau.A e " Acum ne putem continua p im2area" E6ident' tu nu 1umeEi' Ee u tAu mi se pare cam e9a.erat" H 4a' n%am 1umat niciodatA' rAspunse Joachim" 4e ce m%a apuca sa 1umeE tocmai aiciI H #e asta n%o mai 7n3e e.' spuse )ans !astorp" Nu 7n3e e. cum poate cine6a sa nu 1umeEe' cAci asta 7nseamnA sA te ipseti 7ntr%un 1e de una dintre 2ucurii e 6ie3ii i 7n orice caE de o 1oarte mare p AcereK !7nd mA treEesc diminea3a ma i 2ucur a .7ndu cA 6oi putea 1uma 7n timpu Ei ei' iar c7nd iau masa mA .7ndesc a ace ai ucru' da' i cred ca nu e9a.ereE dec7t 1oarte pu3in "spun7ndu%mi cA' 7n de1initi6' m8n7nc numai ca sa pot 1uma dupA aceea" 4ar o Ei 1ArA tutun ar 1i pentru mine o Ei sear2AdA' anostA' coInp et pustie' 6Adu6itA de orice 1armec' i dacA a 1i ne6oit ca 7ntr%o diminea3A sA%mi spunD astAEi n%o sA am nimic de 1umat' cred cA n%a mai a6ea curaFu sa ma sco i a rAm7ne sA Eac 7n pat" VeEi tuD c7nd ai o 3i.arA care arde 2ine H cAci este de a sine 7n3e es cA nu tre2uie *A 1ie ruptA sau sA tra.A prost' asta este tot ce poate 1i mai nep Acut % MUNTELE VRJIT
/<

adar c7nd ai o 3i.ara 2una' socot ca eti a adApost de toate i ca nu 3i poate 7nt7mp a itera mente nimic" Este aceeai senEa3ie ca atunci c7nd tai 7ntins pe ma u marii' 1iindcA' Eic eu' c7nd stai cu cat pe ma u marii' F aa cA nu mai ai ne6oie de nimic' nici de munca' nici de distrac3ie' nu%i aaI""" * a6A 4omnu ui' 7n toatA umea se 1umeaEA' iar dupA c7te tiu eu' aceasta p Acere nu%i necunoscutA nicAieri unde te%ar putea arunca 7nt7mp ari e 6ie3ii" 7nsui e9p oratorii care pornesc spre #o u Nord se apro6iEioneaEA temeinic cu mari cantitA3i de tutun pentru o2ositoarea or e9pedi3ie' i de c7te ori am citit despre asta am 1ost p Acut impresionat" !Aci i se poate oricui 7nt7mp a sA%i mear.A prost H sa presupunem ca a un moment dat a 1i 7ntr%o stare nenorocitAG dar at7ta timp c7t o sa am o 3i.arA' tiu precis cA a suporta totu ' cA m%ar aFuta sa trec peste orice" H Oricum' aceastA aser6ire este o do6adA de s A2iciune' Eise Joachim" Behrens are per1ectA dreptateD eti un ci6i H da' tiu' o spunea ca sA te aude' 7nsA 1apt este ca tu eti un ci6i iremedia2i " 7n de1initi6 eti sAnAtos' aa cA po3i 1ace tot ce%3i p ace' adAu.A e ' iar ochii i se stinserA 2rusc" H 4a' sAnAtos 7n a1arA de anemie' rep icA )ans !astorp" !Aci' Fudecind dupA 7nsei spuse e ui Behrens' s7nt e9act at7t de anemic c7t tre2uie ca sA 1iu i6id" -iindcA este e6ident' i asta m%a iE2it i pe mine' ca 7n compara3ie cu tine am o pie e aproape 6erEuie' ucru de care acasA nu mi%am dat seama" Ji apoi e 1oarte drA.u3 din partea ui ca m%a consu tat comp et sine pecunia, cum s%a e9primat e " ]in 1oate mu t sa 1ac e9act ce mi%a recomandat i s8% mi or.aniEeE 6ia3a 7ntocmai dupA 1e u tAu de trai % de a t1e ' ce%a putea 1ace a tce6a' aici sus' a 6oi H iar 1aptu ca 6oi depune pu3inA a 2umina nu%mi poate pro6oca nici un neaFuns' cu toate cA' pe cinstea mea' .Asesc e9presia destu de respin.Atoare" Joachim tui de 6reo douA ori din mers' ceea ce 7nsemna cA' oricum' urcuu 7 o2osea" 4ar c7nd accesu de tuse 7 apuca a treia oarA' se opri cu spr7ncene e 7ncruntate" H Ia%o 7nainte' spuse e " )ans !astorp se .rA2i sa%i continue drumu ' 1ara ca mAcar sa 7ntoarcA pri6irea 7napoi" Apoi 7ncetini pasu i s17ri aproape prin a se opri' nindcA i se pAru cA s%a depArtat prea tare de Joachim" 4ar tot nu se 7ntoarse" Un .rup de pacien3i' 2Ar2a3i i 1emei' e iei 7n 1a3a' 7i 6AEuse de a 1%7ncA de pe c7nd se a1 au pe drumu drept' a FumAtatea coastei' i co2orau cu pai mari' drept spre e ' iar 6oci e or se amestecau
58

T)OMA* MANN 7ntr%un 6acarm nemaipomenit" Erau 6reo ase sau apte persoane de di1erite 67rste' unii 1oarte tineri' a 3ii mai 7n etate" 7i pri6i cercetAtor' cu capu pu3in ap ecat' .7ndindu%se a Joachim" To3i erau 1ara pA Arie i ari de soare' 1emei e purtau Fachete co orate' iar maForitatea 2Ar2a3i or nu a6eau pardesiuri sau 2astoane' ca nite oameni care' 1ara nici o ceremonie' cu m7ini e 7n 2uEunare' au ieit sa 1acA o scurta p im2are 7n 1a3a casei" Ji 1iindcA 6eneau a 6a e' 1apt pentru care nu tre2uiau sa 1acA nici un e1ort serios' ci doar ce mu t sa 3inA picioare e 7ncordate spre a nu 1i ispiti3i s%o ia Ia 1u.a sau sa se 7mpiedice' 1Aceau impresia ca se Asau sa a unece uor' ast1e 7nc7t a6eau 7n modu de a mer.e ce6a 7naripat i in' care i se ras1r7n.ea pe chipuri i 7n 7ntrea.a 7n1A3iare 7n aa mAsura 7nc7t aproape cA sim3eai dorin3a sa 1aci parte din .rupu or" Acum' 1iind aproape de ei' )ans !astorp e pri6i chipuri e cu aten3ie" Nu erau to3i ari de soare i doua tinere se remarcau tocmai prin pa oarea 1e3ei' una s a2a ca un 2a3 i cu un ten de 1i de' a ta mai mica i .rasa' s u3ita de pistrui" 4ar to3i se uitau a e cu ace ai E7m2et o2raEnic" O 1ata 7na ta' 7ntr%un s6eter 6erde' cu pAru prost pieptAnat i cu ochii ne.hio2i' pe FumAtate 7nchii' trecu at7t de aproape de )ans !astorp 7nc7t mai%mai ca% atinse cu 2ra3u ' i 7n ace ai timp 1 uiera""" Nu' asta era smintea a curataK - uiera 7n direc3ia ui' dar nu cu 2uEe e' pe care nici mAcar nu e 3u.uie" - uiera din strA1unduri e 1iin3ei sa e' pri6indu% prostete' cu ochii pe FumAtate 7nchiiG 7i scapA din piept' 7ntr%un 1e cu totu ne7n3e es' o 1 uierAtura neo2inuit de nep Acuta' rA.uitA i ascu3ita i' 7n ace ai timp' .Aunoasa' tArA.Anata care' spre s17rit' scAEu cu un ton' ast1e ca% si i pe )ans !astorp sA se .7ndeasca a muEica ce%o scot ace e 2Aici de prin 27 ciuri' care se deEum1 a i se turtesc 3iuind H apoi 1ata trecu 7mpreuna cu tot .rupu mai departe" )ans !astorp 7n emni pri6ind 7n Eare" 4upA aceea se 7ntoarse repede i 7n3e ese imediat ca acest ucru 7n.roEitor tre2uie sa 1i 1ost o . uma' o 1arsa pusa a ca e' deoarece 7i dAdu seama dupA micarea din umeri a tineri or care

se depArtau ca r7deau' iar unu scund' cu 2uEe e ras1r7nte' un t7nar care%i 3inea m7ini e 7n 2uEunar' ceea ce 1Acea ca 6esta sa i se ridice 7ntr%un mod necu6iincios' 7ntoarse capu cAtre e i r7se" Joachim tocmai se apropia" *a uta .rupu ' 7ntoic7ndu%se cu 1a3a' cu o p ecAciune curtenitoare' ipind ca c7ie e' apoi' uit7ndu%se dupA ci cu o pri6ire 2 inda' se apropie de 6aru%sau" H 4e ce 1aci mutra astaI 7 7ntre2a e " MUNTELE VRJIT
/,

\ A 1 uieratK rAspunse )ans !astorp" A 1 uierat din 2urtA' chiar 7n " p ce trecea pe 7n.a mineG 6rei sa ma Amureti ce 7nseamnA astaI % Ah' spuse Joachim i rise nepAsAtor" Nu' e stupid sa%3i 7nchipui ca 1 uierat din 2urta" Era domnioara S ee1e d' )ermine S ee1e d' care 1 uierA cu pneumotora9u " % !u ceI 7ntre2A )ans !astorp" Era e9trem de a.itat i nu prea tia de ce" Ji osci 7nd 7ntre r7s i p 7ns' adau.AD Totui' cred ca n%ai preten3ia sa 7n3e e. Far.onu 6ostru" % )ai sa mer.em mai departeK Eise Joachim" #ot sa te Amuresc i din mers" Ai 7ncremenit pe oc de parca ai 1i prms rAdAcini" E ce6a care 3ine de chirur.ie' dupA cum cred cA%3i 7nchipui' o opera3ie ce se practica destu de des aici' sus" 7n domeniu acesta' Behrens 6Adete o 7nde%m7nare remarca2i a""" !7rd un p am7n este atins' ma 7n3e e.i' dar ce a a t e sAnAtos sau re ati6 sAnAtos atunci partea 2o na6a este scutita de orice acti6itate pentru c7ta6a 6reme' ca sa se odihneascA""" Aceasta 7nseamnAD te deschide printr%o tAietura' aici' 7ntr%o parte % nu cunosc e9act ocu ' 7ns8 Behrens a aFuns un maestru 7n ast1e de opera3ii" Apoi 7ti introduce un .aE' aEot' 7n3e e.i' ast1e ca p am7nu comprimat nu mai este 7n mAsura sA 1unc3ioneEe" Bine7n3e es ca .aEu nu persista prea mu t' ast1e cA tre2uie mereu re7nnoit' i cam a o FumAtate de una' ca sa Eic aa' te ump e iarAi" Ji dupA un an sau mai mu t de tratament' daca totu mer.e 2ine' datorita acestei odihne' p am7nu poate sa se 6indece" Nu totdeauna' sA ne 7n3e e.em' 2a este chiar o chestie destu de riscanta" 4ar se pare ca s%au o23inut reEu tate minunate datorita pneumotora9u ui" Tuturor ce or pe care i%ai 6AEut adineauri i s%a 1Acut aceasta opera3ie" 7ntre ei era i doamna I tis' cea cu pistrui' i domnioara Le6i' s a2anoa.a' 3i%o aduci aminte' cea care a EAcut at7ta 6reme a pat" *%au adunat cu to3ii' cAci chestia asta cu pneumotora9u i%a apropiat pe aceti oameni 7n mod 1irescG 7i spun :! u2u FumAtA3i or de p am7ni;' i aa s7nt cunoscu3i" 4ar m7ndria c u2u ui este )ermine S ee1e d' deoarece numai ea sin.ura are ta entu specia sa 1 uiere ca nimeni a tu cu pneumotora9u " !um reuete' nu 3i%a putea spune i nici chiar ea n%o tie e9act" 7nsA nu e capa2i a sA 1 uiere dec7t dupA ce a mers ce6a mai repede i 2ine7n3e es ca nu pierde pri eFu sa sperie oamenii' mai a es pe noii sosi3i" 4e a t1e cred ca' proced7nd ast1e ' risipete aEotu i de aceea tre2uie ump uta a 1iecare opt Ei e" Acum' )ans !astorp r7deaG auEmdu% pe Joachim' tu 2uiarea + se rans1ormase 7n 2una dispoEi3ie i 7n 6reme ce mer.ea ap ecat 7nainte"

J
>?

T)OMA* MANN acoperindu%i ochii cu m7na' umerii 7i 1ura E.udui3i de un r7s 7n1undat i precipitat" H Asocia3ia or este mAcar 7nre.istrataI 7ntre2a e ' sim3ind ca%i 6ine .reu sa 6or2eascAG de at7ta r7s stap7nit' . asu 7i .emea p 7n.ator" Au statuteI #Acat ca nu eti i tu mem2ru' a3i 1i putut sa ma primi3i ca oaspete de onoare sau ca""" auditor" Ar tre2ui sa% ro.i pe Behrens sa te punA i pe tine par3ia 7n neacti6itate" #oate ca ai reui sa 1 uieri i tu daca 3i%ai da ostenea a' cred ca p7na a urma i trea2a asta se poate 7n6a3A""" E' 7ntr%ade6ar' ce mai cara.hios ucru pe care %am auEit 7n 6ia3a meaK spuse e i suspina ad7nc" Ei' dar iarta%ma ca 6or2esc 7n 1e u acesta' se pare 7nsA ca prietenii tAi pneumaticii s7nt ei 7nii 7ntr%o dispoEi3ie e9ce entaK !um mai co2orau""" Ji c7nd ma .7ndesc ca 1ormeaEA "'! u2u FumAtA3i or de p am7ni;K -Aptura aia ne2unatica mi%a 1 uierat un tiuuuu""" Asta%i curata ne2unie" Ai putea sa%mi spui de ce s7nt at7t de E2urda niciI Joachim cautA un rAspuns" H 4oamne' Eise e ' s7nt at7t de i2eri""" Vreau sa spun ca s7nt tineri' pentru ei timpu n%are importan3a i atunci mor i ei cum pot" Nu 6ad de ce%ar tre2ui ca moartea sa e sape asprime pe chip" Ma .7ndesc c7teodata cA a 1i 2o na6 i a muri nu s7nt ucruri .ra6e 7n sine' ci mai de.ra2A un 1e de super1icia itate' cAci serioEitatea' oricum ar 1i' n%o 7nt7 neti dec7t aco o' 7n 6ia3a din 6a e" !red ca 6ei 7n3e e.e toate astea a2ia dupA ce 6ei sta mai mu tA 6reme' aici' sus" H -ara 7ndoia a' spuse )ans !astorp" *7nt chiar 1erm con6ins" 4e a t1e ' o2ser6a ca au 7nceput sa ma intereseEe mu te ucruri de aici' de sus' de a 6oi' iar c7nd te intereseaEA une e ucruri % nu%i aaI % nu 7nt7rEii niciodatA sa e

i pricepi""" 4ar oare ce%i cu mine' ca n%am po1ta sA 1umeEK Eise e ' pri6indu%i 3i.ara" 4e c7t6a timp ma tot 7ntre2 ce nu%i 7n re.u a i iatA' 2a. de seama cA MAria nu%mi mai p ace" Te 7ncredin3eE ca are un .ust de papier!mache, e ca i cum a a6ea un deranFament de stomac" Este' tre2uie s%o recunosc' ce6a ine9p ica2i " E ade6Arat ca am m7ncat prea copios a micu deFun' dar asta nu poate 1i un moti6' cAci de o2icei c7nd man7nci mu t' 1umeEi cu i mai mare p Acere" !reEi ca poate pro6eni din 1aptu ca am dormit a.itatI #oate cA asta m%a indispus" Nu' tre2uie 7ntr%ade6ar s%o arunc' spuse e dupA o noua 7ncercare de a tra.e din 3i.ara" -iecare 1um este o speran3a 7ne ataG n%are nici un rost sa ma si esc" Ji dupA ce mai o6Ai 7ncA o c ipa' arunca 3i.ara pe po67rni" 7n pAdurea umeda de 2rad" Jtii de unde mi se tra.eI 7ntre2a e " *7nt con%
MUNTELE VRJIT >+ ins cA e 7n e.Atura cu a1urisita de 1ier2in3ea a din o2raFi' de care su1Ar )e c7nd m%am scu at" 4racu tie de ce' dar am impresia ca sint rou a 1a3A ca 1ocu " !7nd ai sosit aici ai a6ut i tu aceeai senEa3ieI \ 4a' Eise Joachim" La 7nceput mi s%au 7nt7mp at i mie ucruri neo2inuite" 4ar nu da importan3a" ]i%am spus doar ca nu%i chiar at7t de uor sA te ac imatiEeEi a noi" O sa te o2inuieti destu de repede" VeEi tu 2anca asta are o poEi3ie minunatA" 4aca 6rei' stAm pu3in i dupA aceea ne 7ntoarcem a sanatoriu' cAci tre2uie sa 1ac cura de odihna" 4rumu de6enise neted ca%n pa ma" Acum se 7ndrepta cAtre 4a6os%# atE' aeEat cam 7a o treime din 7nA 3imea coastei i o1erind o pri6e ite ce strA ucea a 2uriu 7ntr%o umina impede' printie pinii 7na 3i' E6e 3i' dar ap eca3i 7n direc3ia 67ntu ui" Banca simp a de 2rad pe care se aeEarA era reEemata de pereie e munte ui" #e 7n.a ei se rosto.o ea 7n 6a e un p7r7u care 2o 2orosea G'i susura printr%un F.hea2 de emn" Joachim 6oi sa%i spunA 6aru ui sau nume e piscuri or care pAreau ca 7nchid 6a ea spre sud' arat7ndu% e cu 67r1u de 1ier a 2astonu ui de munte" 4ar )ans !astorp e pri6i doar 7n treacAtG stAtea ap ecat 7nainte' preocupat de a te e' 7n 6reme ce' cu mineru 2astonu ui sau de t7r.o6e3' 2aston cu m7ner de ar.int' desena 1i.uri pe nisipD % Oare ce 6oiam sa te 7ntre2I 7ncepu e " #rin urmare' 7nt7mp area din camera unde stau s%a petrecut cu pu3in 7naintea sosirii me e" 4e c7nd eti tu aici' sus' au 1ost mu te caEuri morta eI % 4estu de mu te' si.ur ca da' rAspunse Joachim" 4ar se procedeaEA cu discre3ie' pricepi tu' 7ne7t nimeni nu tie nimic' sau ce mu t a1 a mai t7rEiu' din 7nt7mp areD c7nd cine6a decedeaEA' totu se petrece 7n cea mai mare tainA' din respect pentru pacien3i i mai a es pentru doamne e caie ar putea a6ea criEe din cauEa aceasta" !7nd a Aturi de tine moare cine6a' tu nu o2ser6i nimic" *icriu este adus 7n Eorii Ei ei 7n timp ce tu 7ncA dormi' i nu 6in sa% ridice dec7t a anumite ore' de pi da 7n timpu mesei" % )m' rosti )ans !astorp continu7nd sa 1acA semne pe nisip" #rin urmare' ucruri e astea se petrec 7n spate e cu ise or" % 4a' se poate spune i aa" 7nsA de cur7nd' sa tot 1ie""" ateaptA pu3in sA ma .7ndesc' cam 6reo opt saptam7ni""" ^ In caEu acesta nu po3i Eice de cur7nd' remarca )ans !astoip sec i cu aten3ia 7ncordata" ^ !umI Atunci nu de cur7nd" 4ar sa tii ca eti e9a.erat" Am spus i eu Aa' 18ra nici o inten3ie" Mi%aduc aminte de parca at 1i aEi ca" acum mi%am aruncat pri6iri e din 7nt7mp are 7ndArAtu cu ise or"
+ Va

>$

T)OMA* MANN Asta s%a 7nt7mp at atunci c7nd micu3ei )uFus' o cato icA' Bar2ara )uFus' i s%a dat s17nta 7mpArtAanie' pricepi tu' i i s%a 1Acut mas u " !7nd am sosit eu aici' pArea 7ncA Edra6AnA i era de o 6ese ie ne2unA' E2urda nicA' e9act ca o 1eti3a de coa a" 4ar cur7nd dupA aceea s%a prA2uit repede' nu s%a mai putut scu a' EAcea doar a trei camere de mine' apoi au sosit pArin3ii i 7n s17rit a 6enit i r7ndu preotu ui" L%au chemat 7ntr%o dupa%amiaEa' c7nd toata umea se .Asea a ceai' iar pe coridoare nu era 3ipenie de om" 7nchipuiete%3i 7nsA cA tocmai scapasem ora mesei' adormisem 7n timpu curei de odihnA' n%am auEit .on.u i 7ntirEiasem cu un s1ert de ceas" #rin urmare' 7n ace e c ipe so emne nu eram cu cei a 3i' mA rAtAcisem 7ndArAtu cu ise or' cum spui tu' i cum mer.eam de%a un.u cu oaru ui' 6ad preotu c8 6ine spre mine purt7nd o cAmaA de dante A' precedat de o cruce' o cruce de aur cu 1e inare pe care cine6a o ducea 7n 1a3A' aa cum mer. ta .ere e de a amA 7naintea muEicii mi itare" H Nu%i o compara3ie potri6ita' 7 7ntrerupse )ans !astorp nu 18ra asprime" H Aa mi s%a pArut mie" Mi%am amintit de ta .ere 1ArA 6oia mea" 4ar mai 2ine ascu tA continuarea" #rin urmare' 7i 6Ad ca 6in spre mine' ipa% ipa" 7n pas .imnastic' erau trei' daca nu .reesc' 7n 1runte omu cu crucea' apoi preotu cu oche ari i a urma un t7nAr cu cAde ni3a" 4uho6nicu 3inea str7nsa a piept s17nta 7mpArtAanie' pe care o acoperise' i 7i p ecase capu cu un aer 1oarte smerit' ca doar e s17nta or taina" H Tocmai din cauEa asta' 1Acu )ans !astorp" Tocmai din acest moti6' ma mir ca%3i 7n.Adui sa 6or2eti despre ta .ere" H 4a' da" 4ar ateaptA pu3in' cAci dacA ai 1i 1ost de 1a3A' nici tu n%ai 1i tiut cum sa e6oci asemenea amintiri" Lucruri e s%au petrecut 7n aa 1e 7nc7t eram 7ndreptA3it sA cred cA 6isam""" H !um aaI H ata cum" Ma 7ntre2am i mA 7ntre2 i acum 7n ce chip tre2uia sa ma port 7n aceasta 7mpreFurare" Nu a6eam pA Arie' ca sA mi%o 1i putut scoate" H Ei 6eEiK 7 7ntrerupse iarAi )ans !astorp" VeEi ca tre2uie sa por3i pA Arie" Este tocmai ce m%a iE2it aici' sus' a 6oi' cA nu purta3i pA Arie" 4ar tre2uia s%o ai' ca s%o po3i ridica 7n 7mpreFurAri e 7n care se cere sa te descoperi" Ei' i ce s%a 7nt7mp at dupA aceeaI H M%am ipit de perete 7ntr%o atitudine cu6iincioasA' re ua Joachim' i m%am 7nc inat pu3in c7nd iu aFuns 7n dreptu meu' mai cu seama ca eram chiar 7n 1a3a camerei douAEeci i opt' a micu3ei )uFus" VaE7nd ca% MUNTELE VRJIT

>=

sa ut' se pare cA duho6nicu a 1ost 7nc7ntat' i%mi mu 3umi 1oarte po iticos' ridic7ndu%i 2oneta" Tocmai se opriserA cu to3ii' iar parac iseru care purta cAde ni3a 2Atu a uA' apoi o deschise i 1Acu oc superioru ui sau sA intre 7n camera" Ji acum' ima.ineaE8%3i 7ntrea.a scena' 7nchipuiete%3i spaima mea' sim3Aminte e atroce prin care treceam" -iindcA 7n c ipa 7n care preotu trecu pra.u ' dinAuntru iE2ucnirA pe neateptate trei sau patru rAcnete a r7nd' ur ete cum n%am auEit 6reodatA urmate de nite 3ipete pre un.i' ce ieeau 1ara nici o 7ntrerupere dintr%o .ura ar. cAscatA' dupA care 37ni un s17ietor i nes17rit :ahhhhK;' care cuprindea 7n e o deEnAdeFde de nedescris' iar printre e e se auEeau ru.Amin3i' imp orAri 1ier2in3i care apoi se pre1AcurA 7n ce6a .Aunos i 7nA2uit ce pArea sa disparA su2 pam7nt' ca i cum 3ipete e 7ntretAiate de horcAituri ar 1i rAE2it tocmai din 1undu pi6ni3ei" )ans !astorp se 7ntoarse 2rusc spre 6uru sAu" % Ji era chiar ea' )uFusI 7ntre2a intri.at" Ji ce 6rei sa spui prin e9presia :din 1undu pi6ni3eiQ;I % *e ascunsese su2 p apuma' Eise Joachim" 7nchipuiete%3i prin ce treceamK 4uho6nicu stAtea 7n picioare' 7n.8 pat i rostea cu6inte de m7n.7iere' parcA 7 6Ad i acum' iar 7n timp ce 6or2ea 7mpin.ea mereu capu 7nainte i apoi 7 trA.ea 7ndArAt" At7t omu care 3inea crucea c7t i parac iseru stAteau 7n pra.u uii i nu 7ndrAEneau sa intre" Iar eu' din spate e or i printre ei' puteam sa 6Ad 7n cameTa" O camera ca a ta i a mea' cu patu 7n st7n.a uii' iar 7n.a perete i a capat7iu patu ui stAteau nite oameni' 1ArA 7ndoia A pArin3ii' care se ap ecau i ei cu 6or2e m7n.7ietoare deasupra patu ui 7n care nu se 6edea dec7t ce6a in1orm care cerea i se 7mpotri6ea 7ntr%un mod 7nspaim7ntator' E67r ind din picioare" % *pui cA E67r ea din picioareI % 4in toate puteri eK 4ar totu era 7n Eadar' deoarece tre2uia sA i se dea u tima 7mpArtAanie" #reotu se 7ndrepta spre ea' iar cei a 3i doi intrarA _;p8 e i ua se 7nchise" 4ar 7ntr%o 1r7ntura de c ipa am mai apucat sA 6ad cum capu micu3ei )uFus 37ni o secunda' cu paru ei 2 ond%deschis mc7 cit' i% pri6i 1i9 pe preot cu nite ochi ar. deschii' cu ochii ei at7t e pa iEi' ipsi3i cu totu de 6reo cu oare' apoi cu un :ahK; dispAru din n`u 7n aternut" % Ji scena aceasta mi%o re ateEi a2ia acumI 7 7ntre2a )ans !astorp #a o pauEA" Nu 7n3e e. cum de nu mi%ai pomenit nimic 7ncA de asearA" U 4umneEeu e' c7t8 ener.ie a6ea ca sa se mai poatA 7mpotri6i 7n 1e u
>&

T)OMA* MANN acestaK !Aci pentru aa ce6a se cere 1or3A" Oricum' cred ca n%ar 1i tre2uit sa se trimitA dupA preot 7nainte ca ea sA 1i 1ost comp et epuiEatA" H 4Ar era epuiEata' rAspunse Joachim" Ah' ar 1i at7tea de po6esii nici nu tiu cu ce sa 7ncep""" Era epuiEata i numai spaima 7i dAdea at7ta putere" Era teri2i de 7nsp8im7ntatA' 1iindcA 7i dAdea seama ca 6a muri" Era o 1atA 1oarte t7n8ra i de aceea se cu6ine s%o scuEAm" 4ar s7nt i 2Ar2a3i care uneori se comportA a 1e ' ceea ce 1irete ca este o do6ada de aitate" 4e a t1e ' 7n asemenea caEuri' Behrens tie sA e 6or2eascA' reuete 7ntotdeauna sa .AseascA tonu potri6it" H !e 1e de tonI 7ntre2A )ans !astorp 7ncrunt7nd spr7ncene e" Joachim rAspunseD H Unuia i%a spusD :Nu mai 1a at7tea mo1turiK; 4a' aa i%a spus de cur7nd cui6a' iar noi am a1 at%o de a sora%e1A care era de 1a3A i%i dAdea o m7na de aFutor sA%I 3in8 pe muri2und" Era chiar unu dintre aceia care' 7n chip de 2un rAmas' 1ac nite scene 7n.roEitoare i nu 6or sA moarA cu nici un pre3" Atunci Behrens s%a rAstit a e ' spun7ndu%iD :Ia nu mai 1A at7tea mo1turiK;' iar 2o na6u s%a poto it imediat i a murit 7n cea mai mare inite" )ans !astorp se o6i cu m7nA peste coapsa i As7ndu%se 2rusc peste spAtaru 2Ancii pri6i ceru " H Nu EAu' chestia asta e totui pu3in cam tareK e9c amA e " *tri.A a 2o na6 i%i spune 1ArA 7nconFurD :Nu mai 1A at7tea mo1turiK; Unui muri2undK Oricum' e prea tareK Un muri2und este' 7ntruc7t6a' demn de respect" Nu%i de1e admisi2i ca aa' 1ArA 7nconFur""" Un muri2und are' daca nu mA 7ne ' ce6a s17nt' am putea spuneK H Nu 6reau sA te contraEic' spuse Joachim" 4ar c7nd unu se poarta 7ntr%un mod At7t de a""" H Nu' continuA )ans !astorp cu o 6io en3A care nu era de oc pe mAsura reEisten3ei ce i se opunea" Nu' n%o sA admit sA mi se scoatA din cAp cA un muri2und nu%i mai deose2it dec7t cine tie ce 2AdAran care se p im2A' r7de' c7ti.a 2ani i nu%i re1uEa nici o p AcereK Nu' nu%i admisi2i H i 6ocea ui a6u un tremur cu totu neo2inuit" Nu%i admisi2i ca aa' din senin H i 6or2e e 7i 1ura 7nA2uite de un r7s care% cuprinse cu 7ncetu i puse stAp7nire pe e ' ace ai r7s de ieri' un r7s 37nit din Ad7ncuri' nemAr.init' cAre%i E.uduia trupu i% si ea sA 7nchidA ochii' 1ac7nd s8%i cur.A acrimi de su2 p eoape e str7nse" H #stK 1Acu deodatA Joachim" #oto ete%teK opti e ' .hiontindu%i 6aru 7n coasta' dar 7ntr%un mod discret' ca sA% i poto eascA r7su 7n1undat" MUNTELE VRJIT
>/

)ans !astorp pri6i printre acrimi" #e drum' dinspre st7n.a' 6enea 8tre ei un strAin' un domn e e.ant' 2runet' cu o musta3a nea.ra' 7n.ri% ;tA cu panta oni cadri a3i de cu oare deschisaG dupA ce se apropie' schim2a cu Joachim un sa ut H 7i ura 2una diminea3a 7ntr%un 1e po iticos

a camunicati6 H i ramase 7n 1a3a or cu picioare e 7ncruciate' reEemat 7n 2aston' 7ntr%o atitudine .ra3ioasa"

*atan
Era .reu sA%3i dai seama ce 67rsta are' tre2uie sa fi a6ut cam 7ntre treiEeci i patruEeci de ani' deoarece cu toate cA 7ntrea.a sa 7n1A3iare dAdea o impresie de tinere3e' pAru de a t7mp e 7ncepuse s8 1ie presArat cu 1ire ar.intii' iar spre cretet se rArea 7n chip 6AditD doua sco2ituri p eu6e se arcuiau pe 7n.8 cArarea 7n.usta i sArAcAcioasa' marindu%i 1runtea' 7m2rAcAmintea' panta onii cei ar.i' cadri a3i' de un .a 2en%deschis' ca i redin.ota prea un.a' de posta6' a doua r7nduri de nasturi i cu re6ere ate' erau departe de a crea impresia de e e.an3AG mai mu t' .u eru scro2it' cu co 3uri e rotunFite' arata chiar o uoara scamoare pe Ia mar.ini din pricina 1o osirii 7nde un.ate' cra6ata nea.rA era uEatA i se 6edea 1oarte 2ine cA nu purta de oc manete' 1apt de care )ans !astorp 7i dAdu seama c7nd o2ser6A cA m7neci e at7rnau moi peste 7ncheieturi e m7ini or" !u toate acestea' 7n3e ese ca a6ea 7n 1a3A un domnG trasaturi e spiritua iEate a e 1i.urii' a ura de.aFata i aproape no2i a a strAinu ui nu Asau nici"o 7ndoia a asupra acestui 1apt" Amestecu de sArAcie i distinc3ie' ochii ne.ri i musta3a cu inia ei de icata' 7 1acura pe )ans !astorp sa se .7ndeasc8 imediat a anumi3i muEican3i ce c7ntau' 7n aFunu !rAciunu ui' prin cur3i e din orau ui nata ' muEican3i care' pri6ind 7n sus cu ochii cati1e a3i' 7ntindeau pA Aria moa e sa i se arunce din 7na tu 1erestre or c73i6a 2Anu3i de c7te "ece p1eni.i" :Un 1 anetarK; 7i Eise e " Ji nu 1u c7tui de pu3in mirat de nume e ce% auEi c7nd Joachim se scu A de pe 2ancA i' cu o uoarA nota de st7nFenea a' 1Acu preEentAri eD % VAru meu !astorp % domnu *e1tem2rini" )ans !astorp se ridica i e ca s8 sa ute' 7n timp ce pe 1a3a 7i stAruiau Qnea urme e accesu ui de 6ese ie" !urtenitor' ita ianu 7i ru.a pe cei doi men sA nu se deranFeEe i sa%i reia ocuri e' iar e ramase 7n 1a3a or 7n
66

T)OMA* MANN picioare' 7n poEi3ia sa pre1erata" P7m2ind' aa cum stAtea' se uita a cei doi 6eri' dar mai a es a )ans !astorp' iar acea cuta 1ina i 2atFocoritoare din co 3u 2uEe or uor contractate su2 musta3a stu1oasa H aco o unde 1rumoasa%i arcuire se ridica pu3in H producea o impresie ciudata' care pArea sa te 7ndemne a uciditate i aten3ie' 7nc7t 7 treEi 7ntr%o c ipita din 6oioia sa pe )ans !astorp' care dintr%o data se sim3i ruinat *ettem2rini spuseD H 4omnii s7nt 2ine dispui H pe 2una dreptate' pe 2una dreptate" E o diminea3a minunataK VAEduhu e a 2astru' soare e r7de' adau.A e ' i cu o micare uoara i e e.anta ridica spre cer o m7na mica i .A 2uie' arunc7nd 7ntr% aco o i o pri6ire pieEia senina" Te sim3i 7ntr%ade6ar 7ndemnat sa ui3i unde te .Aseti" Vor2ea 1ArA accent strAin' i .riFa pe care o punea ca pronun3ia sa 1ie c7t mai e9acta ar 1i putut da de 2Anuit ca este din a ta 3ara" BuEe e rosteau cu6inte e cu o anume 2una dispoEi3ie" 7 ascu tai cu p Acere" H Venind a noi' domnu a 1Acut o cA Atorie a.rea2i aI se adresa e ui )ans !astorp" Ati i intrat 7n posesiunea sentin3ei orI Vreau sa spunD sinistra ceremonie a primei consu ta3ii a a6ut ocI Aici ar 1i 1ost nimerit sa se opreascA i sa atepte' 7n caEu ca dorea 7ntr%ade6ar un rAspunsG asta' deoarece 1ormu ase o 7ntre2are' iar )ans !astorp se pre.Atea sa rAspundA" 4ar strAinu continua imediat cu iscodiri eD ReEu tatu este mu 3umitorI 4in r7su dumnea6oastrA 6ese H i aici *ettem2rini tAcu o c ipa' 7n timp ce crisparea 2uEe or se ad7nci H s%ar putea tra.e conc uEii contradictorii" *cumpii notri Minos i Radamante' Ia c7te uni 6%au condamnat oareI H 7n .ura ui' cu67ntu :condamnat; suna deose2it de cara.hios" % 7mi 7n.Adui3i sa .hicescI JaseI *au noua dintr%o dataQ La noi' 7n pri6in3a asta' nu s7nt de oc E.7rci3i""" Mirat' )ans !astorp r7se' 7ncerc7nd sa%i aducA aminte cine puteau 1i Minos i Radamante" Apoi rAspunseD H !um aaI Nu' 6a 7ne a3i' domnu e *eptem""" % *ettem2rini' 7 corecta ita ianu cu spontaneitate i a67nt' 1ac7nd o p ecAciune p ina de haE" % Ierta3i%ma' domnu e *ettem2rini" Nu' 6a 7ne a3i" Nu s7nt deioc 2o na6" -ac doar o 6iEita de c7te6a saptam7ni 6aru ui meu Piemssen U cu acest pri eF ma i odihnesc pu3in" % Mu de draci' prin urmare nu 1ace3i parte din cercu nostruI *7nte3i sAnAtos' s7nte3i ca un student ce audiaEa cursu unui pro1esor' 1ara a 1i MUNTELE VRJIT
><

cris' un 1eW de U ise 7n 7mpArA3ia um2re orI !ita 7ndrAEnea a sa co2ori 7n strA1unduri e unde mor3ii ha aduiesc 7n nimicnicia or""" \ 7n strA1unduri' domnu e *e3tem2riniI As3a%i 2unaK""" A tre2uit sa 1ac o ascensiune de aproape cinci mii de picioare ca sa aFun. p7na Ii dumnea6oastrA""" \ O simp a 7nchipuire de%a dumnea6oastrAK #e cu67ntu meu' n%a 1ost dec7t o i uEie' spuse ita ianu 1ac7nd cu m7na un .est hotar7t" *7ntem nite 1Apturi care ne%am prA2uit 7n adine' nu%i aa' domnu e ocotenentI adAu.A e 7ntore7ndu%se cAtre Joachim care' 2ucur7ndu%se din toata inima de tit u ce i se dAdea' dar si indu%se sa n%o arate' rAspunse 7n.7nduratD H A6e3i dreptate' 6ia3a noastrA ne%a preschim2at oarecum 7n primiti6i" 4ar' a urma urme or' poate mai e9ista miF ocu sa ne%o re1acem"

H 4a' pe dumnea6oastrA 6a cred 7n stareG s7nte3i un om cum tre2uie' spuse *et3em2rini" Apoi' 7ntore7ndu%se iarAi cAtre )ans !astorp' spuse de trei oriD :Aa' aa' aaK; 1ac7nd sa uiere %u " Ji adAu.ind iarAi de trei oriD :Nu mai spune' nu mai spune' nu mai spune; cu un s accentuat i sonor' 7 a3inti pe nou 6enit cu o pri6ire at7t de 7ncremenitA' 7ne7t ochii 7i cApAtaserA o e9presie 1i9a i parca oar2a' pentru ca' dupA aceea' re7nsu1 e3indu%se' sa continueD H Aadar' a3i 6enit a noi de 2una 6oie' a noi Atia care am cAEut at7t de Fos 7ne7t dori3i sa ne o1eri3i pentru un timp oarecare p Acerea 7nso3irii dumnea6oastrA" Ei' este un ucru 1rumos" Ji ce termen 6%a3i propusI Nu este de icat sa 6a pun o ast1e de 7ntre2are" 4ar a 1i e9traordinar de curios sa a1 u c7t timp 73i acorEi atunci c7nd tu eti ace a care hotArAte' iar nu Radaman3e" H Trei saptam7ni' Eise )ans !astorp cu o de.aFare nu ipsita de o anumita 7n1umurare de 7ndatA ce sim3i ca este in6idiat" !O Dio, trei saptam7niK A3i auEit' domnu e ocotenent;I Nu e oare a proape o impertinen3a sa spuiD stau aici trei saptam7ni i pe urma p ecI domnu meu' aici nu cunoatem o unitate de mAsurat timpu care se numete saptam7na' daca%mi 7n.Adui3i sa 6a dau aceasta in1orma3ie" Unitatea noastrA cea mai mica este una" !a cu am 7n sti mare % acesta este #ri6i e.iu um2re or" Mai a6em i a te asemenea unitA3i' dar toate Ynt 7n sti mare" 7mi 7n.Adui3i sa 6a 7ntre2 ce pro1esie e9ercita3i aco o Fos' n 6 ia3a' sau mai precis pentru care pro1esie 6a pre.Ati3iI Vede3i' curio% # atea mea nu%i impune nici o imita" !Aci i curioEitatea 1ace parte d ntre #ri6i e.ii e noastre"
>@

T)OMA* MANN H 4ar 6a ro. chiar' spuse )ans !astorp" 7i dAdu Amuriri e cerute" H In.iner' constructor de 6apoareK 4ar e .randiosK e9c ama *ettem%2rini" Va ro. sa 1i3i con6ins ca socotesc aceastA pro1esiune minunata' cu toate ca aptitudini e me e tind 7ntr%un sens comp et di1erit" H 4omnu *ettem2rini este iterat' inter6eni Joachim pu3in cam stin.herit" A scris necro o.u ui !arducci pentru nite Eiare .ermane %!arducci' 7n3e e.i tu" Ji se sim3i i mai st7nFenit atunci c7nd 6aru sau 7 pri6i mirat ca i cum %ar 1i 7ntre2atD :4ar ce tii tu despre !arducciI Tot at7t de pu3ine ca i mine' cred"; H 7ntocmai' con1irma ita ianu d7nd din cap" Am a6ut cinstea sa 6or2esc compatrio3i or dumnea6oastrA despre 6iata acestui mare poet i i2er%cu.etator' atunci c7nd a murit" L%am cunoscut i pot sa ma socotesc e e6u ui" La Bo o.na eram printre cei care 7i consacram un ade6Arat cu t" Lui 7i datoreE ceea ce posed su2 raportu cu turii i a 6oioiei" 4ar 6or2eam despre dumnea6oastrA" In.iner constructor de 6apoareI Jti3i oare c7t de mu t crete3i 7n ochii meiI ata ca am pe neateptate pri eFu sa ma adreseE dumnea6oasrra ca unui repreEentant a unei 7ntre.i umi a muncii i a .eniu ui practic" H 4ar' domnu e *ettem2rini' deocamdatA nu s7nt dec7t student i 7ncA a2ia a 7nceput" H 4esi.ur' i orice 7nceput este .reu" 7n .enera ' orice munca ce merita acest nume este .rea' nu%i aaI H 4a' aa este' ua%o%ar dracuQK Eise )ans !astorp i 6or2e e 7i t7nira din adincu inimii" *ettem2rini ridica iute spr7ncene e" H bI in6oca3i chiar i pe dia6o pentru a 6a sus3ine a1irma3iaI spuse e " #e *atan 7n persoanaI Jti3i' cred' ca mare e meu pro1esor i%a 7nchinat un imnI H Ierta3i%ma' cuiI 4racu uiI 7ntre2a )ans !astorp" H !hiar ui" 7n 3ara mea este c7ntat c7teodata' cu anumite ocaEii so emne" O salute, o Satana, o ribellione, o for"a $indice della ragione!Este un c7ntec mAre3K 4ar e pu3in pro2a2i ca 6%a3i re1erit a dracu acesta' care trAiete 7ntr%o desa67rita 7n3e e.ere cu munca" Ace a a care 6%a3i .7ndit se 7nspaim7nta de munca' i are toate moti6e e sa%i 1ie teama' da" MUNTELE VRJIT
69

o2a2i ca 6%a3i re1erit a ce a a t dia6o ' despre care se spune ca nu tre%huie sa%i dai nici mAcar de.etu ce mic de a m7na""" Toate acestea 7i pAreau a2so ut ciudate 2unu ui )ans !astorp" Nu "3. ..ea ita iana i restu nu prea 7i era pe p ac" Miroseau toate a predica duminica a' dei 1useserA rostite pe un ton de 1 ecArea a i aproape de . uma" *e uita a 6aru%sau' care asA ochii 7n Fos' apoi EiseD % Vai' domnu e *ettem2rini' dumnea6oastrA 7mi interpreta3i cu6inte e 7ntr%un sens prea precis" Va asi.ur ca ceea ce am spus despre dia6o n%a 1ost dec7t un 1e de%a 6or2iK % !ine6a' unde6a' tre2uie sa ai2A spirit' 1Acu *ettem2rini i pri6i me anco ic 7n aer" Apoi' 7nsu1 e3indu%se' 7n6ese indu%se i re u7nd cu e e.an3A discu3ia' continuaD Oricum' din 6or2e e dumnea6oastrA am tras conc uEia ca 6%a3i a es o pro1esiune pe c7t de e9i.enta' pe at7t de Auda2i A" 4oamne' eu s7nt umanist' un homo humanus i nu ma pricep a2so ut de oc Ja chestii e astea in.inereti' oric7t de sincer ar 1i respectu ce 6i% port" 4ar 7mi 7nchipui

ca teoria specia itA3ii dumnea6oastrA tre2uie sa ceara un cap impede i ucid' iar practica un om dintr%o 2ucata' nu%i aaI % Bine7n3e es ca%i aa' 7ntr%ade6ar' nu pot dec7t sa 6a dau dreptate' rAspunse )ans !astorp' si indu%se 1ara sa 6rea sa se e9prime ce6a mai e oc6ent" AEi' e9i.en3e e s7nt considera2i e' este pre1era2i sa nici nu te .7ndeti c7t s7nt de mari' a t1e riti sa%3i pierEi curaFu " Nu' nu%i de oc o . uma" Mai cu seama 7n caEu c7nd nu eti deose2it de reEistent""" Este ade6Arat ca am 6enit aici doar ca oaspete i' ac7nd 7n 6edere ca nu s7nt 6i.uros' a min3i daca a pretinde ca munca 7mi da satis1ac3ii deose2ite" 4in contra' ma o2osete i nu ma simt per1ect sAnAtos dec7t atunci c7nd nu 1ac nimic""" % 4e e9emp u' acumI %AcumI O' am sosit prea de cur7nd aici' sus' deci 6a pute3i 7nchipui ca ma simt un pic tu 2urat" %Ah' tu 2uratK % 4a' de a t1e nici n%am dormit prea 2ine' apoi micu deFun a 1ost 7n ade6Ar cam copios""" *7nt o2inuit' 1ara 7ndoia a' cu o masa a2undenta' msa cea de aEi a 1ost prea sucu enta pentru mine' too rich cum spun en. eEii" #e scurt' ma simt pu3in cam apAsat i 7nchipui3i%6a ca 7n diminea3a asta n%am reuit sa dau de .ustu 3i.AriiK Aa ce6a' 6a mArturisesc' nu mi s%a mai 7nt7mp at niciodatA' a1ara doar c7nd eram enos 2o na6 H iar acum are un .ust ca de iasca" A tre2uit s%o arunc'
70

T)OMA* MANN 1iindcA nu a6ea nici un sens sa ma chinuiesc cu 1umatu " *7nte3i 1umAtor daca%mi 7n.Adui3i aceasta 7ntre2areI NuI 7n caEu acesta nu 6a pute3i ima.ina c7t necaE i c7ta amArAciune poate sA 7nsemne un asemenea ucru pentru cine6a cAruia 7i p ace mu t sa 1umeEe' 7ncA din tinere3e' ca mine""" H N%am nici o e9perien3a 7n pri6in3a asta' rAspunse *ettem2rini' i nu s7nt de oc m7hnit ca%mi ipsete o asemenea e9perien3a" Numeroase spirite de e ita i ucide au dispre3uit tutunu " Nici ui !arducci nu%i p Acea" Radamante insa are sa 6a 7n3e ea.A per1ect" Este un drept%credin%cios a 6iciu ui dumnea6oastrA" H Ei' 6iciu' domnu e *ettem2rini""" H 4e ce nuI Tre2uie sa spui ucruri or pe nume' 7n mod impede i ener.ic" #roced7nd ast1e 73i 7ntAreti i%3i 7na 3i 6ia3a" Ji eu am 6icii" H #rin urmare' i consi ieru au ic Behrens este un cunoscAtor 7n materie de 3i.Ari" E un om 7nc7ntator" H GAsi3iI A' prin urmare a3i i 1Acut cunotin3aI H 4a' adineauri' 7nainte de%a iei" Lucruri e s%au petrecut aproape ca un 1e de consu ta3ie' dar' 7n3e e.e3i' a2so ut sine pecunia. Imediat i%a dat seama ca s7nt pu3in cam anemic" Apoi m%a s1Atuit sA urmeE neapArat ace ai re.im ca i 6aru meu' adicA sa stau cu cat pe 2a con c7t mai mu t i 7n ace ai timp m%a s1Atuit sa%mi iau i temperatura" H 7n ade6ArI 7ntre2a *ettem2rini" E9ce entK mai e9c ama e cu 1a3a 7ntoarsa 7n sus i r7se rasturn7nd capu pe spate" !um se spune 7n opera maestru ui dumnea6oastrAI :Eu s7nt pasararu ' ce 6enic 6oios' hopa' hopa tot aa;' pe scurt' e 1oarte amuEant" Ji%o sa%i urma3i s1atu I -ara 7ndoia a" 4e ce n%a3i 1ace%oI A dracu ui om' Radamante astaK Ji' 7n ade6Ar' e :6enic 6oios;' chiar daca uneori cam 1or3at" 7nc ina spre me anco ie" Viciu nu%i mai priete' 7ntruc7t daca i%ar prii n%am mai putea 6or2i de 6iciu H cAci tutunu 7 1ace me anco ic i de aceea respecta2i a noastrA sorA%e1a 3ine reEer6e e su2 cheie i nu%i da Ei nic dec7t o por3ie redusa" *e Eice ca se 7nt7mp a sa cada uneori 7n ispita de%a 1uia i atunci de6ine me anco ic" 7ntr%un cu67ntD un su1 et con1uE" A3i cunoscut%o cum6a i pe sora%e18I NuI O' dar asta e o .reea aK *7nte3i nedrept daca nu so icita3i cinstea de a%i 1ace cunotin3a" *e tra.e din neamu 6on MZ endon0' domnu meuK 4eose2irea 7ntre ea i Venus de Medicis este ca aco o unde Eei3a 7i arata s7nii' d7nsa o2inuiete sa poarte un cruci1i9% H )a' ha' e 2unaK r7se )ans !astorp" MUNTELE VRJIT
71

%#renume e ei este Adriatica" \ Asta mai ipseaK stri.a )ans !astorp" Ascu ta3i%ina' iatA ce6a 1oarte ciudatK Von MZ endon0 i pe deasupra Adriatica" *una ca i cum ar 1i moarta de mu ta 6reme" 73i e6oca ce6a aproape medie6a " \ *timatu meu domn' rAspunse *ettem2rini' aici s7nt mu te ucruri aproape medie6a e;' cum 6a p ace sa 6a e9prima3i" 7n ce ma pri6eie" am con6in.erea ca Radamante a nostru n%a pus%o pe aceasta 1osi a ca supra6e.hetoare a pa atu ui sau de spaime dec7t dintr%o necesitate artistica' din ne6oia de a pAstra unitatea de sti " Ei 7nsui este pictor % n%a3i tiutI #icteaEA 7n u ei" !e 6re3i' nu%i interEis' nu%i aa' 1iecare este per1ect i2er""" Iar doamna Adriatica spune cui 6rea s%o ascu te' dar o spune i ce or a 3i' cA o MZ endon0 a 1ost stare3a unei mAnAstiri din Bonn' pe Rin' pe a miF ocu seco u ui a X)I% ea" Este posi2i ca ea 7nsAi sa 1i 6AEut umina Ei ei a scurtA 6reme dupA aceea""" H )a' ha' haK GAsesc ca s7nte3i pu3in cam Ee1 emitor' domnu e *ettem2rini" H Pe1 emitorI 6re3i sa spune3iD ma i3iosI 4a' s7nt un pic ma i3ios' Eise *ettem2rini" NecaEu meu e ca s7nt ne6oit sa%mi irosesc ma i3ioEitatea cu teme at7t de nenorocite" *per' domnu e in.iner' ca nu a6e3i nimic 7mpotri6a ma i3ioEitA3ii" #entru mine este cea mai se7nteietoare arma a ra3iunii 7mpotri6a puteri or 7ntunericu ui i ur73eniei" Ma i3ioEitatea este spiritu criticii' iar critica % e ementu de 2aEa a1 at a ori.inea pro.resu ui i i uminismu ui" Apoi *ettem2rini trecu pe neateptate a a tce6a' 7ncep7nd sa 6or2eascA despre #etrarca' pe care% numi :pArinte e

timpuri or noi;" H *a nu uitam ca tre2uie sA ne 1acem cura de odihna' spuse Joachim 7n.riForat" Literatu 7i 7nso3ise cu6inte e cu un .est e e.ant a m7inii" Acum' cu ? micare circu ara a de.ete or 7ndreptate spre Joachim' curma scurt acest .est i spuseD H Locotenentu nostru se .rA2ete a ser6iciu' prin urmare' sa mer.em JW noi" A6em ace ai drum H : a dreapta' pe drumu ce duce cAtre Eiduri e #uternicei 4is;" AhK Ver.i iu' Ver.i iuK E ne7ntrecut' domni or" !red" e6ident' 7n pro.res" 4ar Ver.i iu dispune de meta1ore pe care nu e #oate .Asi nici un autor modern" `e drumu de 7ntoarcere' *ettem2rini se apuca sa recite 6ersuri atineti' cu accent ita ian' dar se 7ntrerupse 7n c ipa 7n care o 1eticana ce
72

T)OMA* MANN ocuia desi.ur 7n sat e iei 7n ca e i 7ncepu sa E7m2easca i sa 1redoneEe tren.Arete" H ]' 3' 3' p escai e cu im2a" Ei da' ei da' ei daK La' Ia' aK O' tu' du ce porum2i3a' 6rei sa 1ii a meaI Uita3i%6a numai cum :ochii 7i sc7nteiaEa de o pri6ire 1uriatA;' cita e H doar 4umneEeu tie de unde uase citatu %apoi trimise nite 2eEe e spre 1ata care se 7ndepArta stin.herita" :E un ade6Arat tren.ar;' .7ndi )ans !astorp' i ramase a aceasta pArere c7nd *ettem2rini' dupA ce se do6edi 7nc inat spre .a anterie' se porni iar pe 27r1ea a" *e e.a mai a es de consi ieru au ic Behrens' 7i 2Atea Foc de picioare e ui 1oarte mari i socotea cA tit u %ar 1i primit de a un prin3 2o na6 de tu2ercu oEa cere2ra a" 7ntre. 3inutu mai 6or2ea 7ncA despre 6ia3a scanda oasa dusa de acest prin3' dar Radamante 7nchisese un ochi' apoi 7nchisese am7ndoi ochii' i ast1e rAmAsese 7n continuare :consi ier au ic;' nec intit 7n tit u ui" 4e a t1e ' domnii tiau oare ca e 1usese ce care a in6entat seEonu de 6arAI 4a' e i nimeni a tu " Meritu 7i apar3inea" A tAdatA doar cei mai 1ide i dintre 1ide i ram7neau i 6ara aici" Atunci :umoristu nostru;' cu istea3a sa putere de pAtrundere ce nu se asA in1 uen3atA' demonstra ca aceasta supArAtoare stare de ucruri nu era dec7t rodu unei preFudecA3i" 4rept urmare' sta2i i principiu c8' ce pu3in 7n ceea ce pri6ete institutul sau' cura din timpu 6erii tre2uie consideratA nu numai ca recomanda2i a' ci mai a es ca deose2it de 1o ositoare i aproape a2so ut necesara" Ji s%a priceput sa rasp7n%deasca 7n r7ndu ce or interna3i aceste teorii' redact7nd artico e de popu ariEare pe care e%a ansat prin presa" 4e atunci a1aceri e mer. tot at7t de 2ine 6ara ca i iarna" :GeniuK; preciEa *ettem2rini" :7n%tu%i%3i%eK; mai adau.A e " 4upA care' trec7nd prin ascu3iu criticii toate sanatorii e din re.iune' auda' pe un ton destu de mucAtor' sim3u comercia a proprietari or" La cutare sanatoriu era pro1esoru Sa10a""" 7n 1iecare an' de cum 7ncepea anotimpu critic a topirii EApeEi or' iar 2o na6ii 7i e9primau dorin3a sa p ece' pro1esoru Sa10a se sim3ea o2 i.at sa porneascA 7ntr%o cA Atorie de opt Ei e' 1A.Aduind sa dea autoriEa3ii e de p ecare imediat dupA ce se 6a 7ntoarce" 4ar ipsea opt saptam7ni' iar nenoroci3ii ateptau i H 7n treacAt 1ie spus H 6edeau cum cresc mereu note e de p ata" Unii 2o na6i a1 a3i tocmai a -iume 7 chemau a consu ta3ie' e 7nsA nu pornea a drum 7nainte de a se 1i depus 7n contu ui ce pu3in cinci mii de 1ranci e 6e3ieni' opera3ie 1inanciarA care durA 7ntotdeauna cam 6reo cincispreEece Ei e" -irete' a doua Ei dupA sosirea ce e2rissimu ui MUNTELE VRJIT <= maestru' 2o na6u se .rA2ea sa moarA" !7t despre doctoru *a Emann" acesta 7 7n6inuia pe pro1esoru Sa10a ca nu%i pAstreaEA cutate serin.i e pentru inFec3ii i ca in1ecteaEA 2o na6ii" Ji%a ta puit panto1ii cu cauciucuri' spunea *a Emann' ca mor3ii sA nu% audAG a care Sa10a rAspundea cA a *a Emann' 2o na6i or i se administra o doEa at7t de considera2i a din :6ese u dar a 6i3ei%de%6ie; H 1irete' tot cu scopu de%a rotunFi 1acturi e % 7nc7t oamenii mureau ca mute e' nu de 1tiEie' ci de ciroEa""" !ontinuA ast1e ' iar )ans !astorp r7se din toata inima i 1ara rAutate' auEind acest u6oi de in6ecti6e de2itate cu 6o u2i itate" Loc6acitatea ita ianu ui era deose2it de p Acuta 7n puritatea Ui preciEiunea ei ipsita de orice accent strAin" 4e pe 2uEe e ui mo2i e cu6inte e 37neau tari' impeEi' proaspete' 1o osea e9presii sa6ante 6ii' micAtoare' uti iEa p7na i 1 ec3iuni e .ramatica e cu o satis1ac3ie at7t de 6iEi2i a' at7t de comunicati6A i p ina de 2una dispoEi3ie' 7nc7t dAdea impresia ca are spiritu prea impede i prea preEent ca sa% ia 6reodatA .ura pe dinainte" % Vor2i3i at7t de nostim' domnu e *ettem2rini' spuse )ans !astorp' cu at7ta 6ioiciune' 7nc7t drept sa 6a spun nici nu tiu cum tre2uie s%o ca i1ic" % # astic' nuI rep ica ita ianu 1ae7ndu%i 67nt cu 2atista' dei nu era ca d' ci mai cur7nd rAcoare" Acesta tre2uie sa 1ie cu67ntu pe care% cAuta3i" Vre3i sa spune3i ca am un 1e p astic de%a 6or2i" 4ar staiK e9c ama e " !e 6adI Aco o se p im2a FudecAtorii din in1ernu nostruK !e spectaco K In drumu or' cei trei strA2AtuserA cam o FumAtate din ca ea de 7ntoarcere" *a 1i 1ost mu 3umitA con6ersa3iei ui *ettem2rini' pantei domoa e a drumu ui' sau 7ntr%ade6ar se depArtaserA de sanatoriuG mai pu3in dec7t creEuse )ans !astorp % cAci un drum pe care% 1acem pentru prima data este mu t mai un. dec7t unu pe care% cunoatem % ' dar oncum ar 1i 1ost' drumu de 7napoiere i se pAru de o scurtime surprinEAtoare" *ettem2rini a6ea dreptate' cAci iata%i pe cei doi medici p im%27ndu%se pe d7m2u din spate e sanatoriu ui' doctoru Behrens 7nainte' cu ha atu a 2 i cea1a re6Arsata' d7nd din m7ini ca din nite ope3i" iar 7n urrna ui doctoru Sro0oTs0i' 7n ha at ne.ru' pri6ind 7nFur cu un aer 7n care contiin3a ce%o a6ea despre 6a oarea sa se mani1esta cu at7t mai e6i%uent cu c7t uEan3a pro1esiona a 7 si ea sa mear.A 7n urma e1u ui sau" % Ah' Sro0oTs0iK e9c ama *ettem2rini" Uite% cum mer.e' e care unoate toate secrete e doamne or noastre"

O2ser6a3i' 6a ro.' ra1iiia% en tu sim2o ic a 7m2racamin3ii ui" Um2 a 7n ne.ru pentru a arata ca
74

T)OMA* MANN domeniu specia a studii or sa e este noaptea" Omu acesta n%are 7n minte dec7t un sin.ur .7nd' iar acest .7nd e m7ra6" !um se 1ace' dom%nu e in.iner' ca n%am 6or2it 7ncA despre e I A3i 1Acut cunotin3aI )ans !astorp rAspunse a1irmati6" H Ei' 2ineI Tre2uie sa cred ca i e 6a este simpatic" H Nu tiu prea 2ine' domnu e *ettem2rini" N%am stat de 6or2a dec7t 1oarte pu3in" Ji apoi' nu%mi 1ormeE pArerea prea repede" Ma uit mai 7miG a om i dupA aceea%mi spunD #rin urmare' aa etiI #rea 2ineK""" H Asta e o prostieK rAspunse ita ianu " Tre2uie sa a6e3i pAreri" Acesta este moti6u pentru care natura 6%a 7nEestrat cu ochi i cu inte i.en3a" Adineauri .Asea3i ca 6or2esc cu ma i3ioEitateG dar daca am 1acut%o' poate ca n% a 1ost 1ara o anume inten3ie peda.o.ica" Noi' umanitii' a6em cu to3ii o 67na peda.o.ica""" 4omnii mei' e.Atura istoricA dintre umanism i peda.o.ie e9p ica e.Atura psiho o.ica e9istentA 7ntre e e" Nu tre2uie sa i se rApeascA umaniti or 1unc3ia de educatori H nu i se poate rApi' deoarece ei s7nt sin.urii depoEitari ai tradi3iei demnitA3ii i 1rumuse3ii omu ui" Umanitii au 7n ocuit odinioarA pe preo3ii care' 7n 6remuri tu 2uri i inumane' puteau sa%i aro.e conducerea tinere or .enera3ii" 4e atunci' domnii mei' nu s%a mai i6it nici un tip nou de educator" 4omnu e in.iner' pute3i sa ma socoti3i retro.rad' 7nsA 7n principiu' in abstracto, 6a ro. sa ma 7n3e e.e3i cum tre2uie' eu ram7n partiEanu .imnaEiu ui umanist""" !hiar i 7n ascensor mai continua sa e 6or2eascA cu u9 de amAnunte i nu 7nceta dec7t atunci c7nd 6erii aFunserA a etaFu a doi ea" E 7nsui urca p7na a a trei ea' unde ocupa o cAmAru3a ce dAdea spre spate e sanatoriu ui' dupA cum spunea Joachim" H Aadar' n%are 2aniI 7ntre2a )ans !astorp 7n 6reme ce 7 7nso3ea pe Joachim p7na 7n camera care arata e9act ca a ui" H 7ntr%ade6ar' Eise Joachim' 1ara 7ndoia a ca n%are" *au are tocmai at7t c7t sa%i p AteascA 7ntre3inerea aici" TatA sAu a 1ost iterat' ma 7n3e e.i' i cred ca i 2unicuL H Atunci' pricep' spuse )ans !astorp" 4ar' 7n de1initi6' e 2o na6 seriosI H 4upA c7te s7nt in1ormat nu%i un caE .ra6' ci mai de.ra2A persistent' o 1orma care re6ine mereu" E 2o na6 de ani de Ei e' un timp a 1ost i p ecat' 7nsA a 1ost repede si it sa%i reia ocu aici" MUNTELE VRJIT
75

H Bietu omK Tocmai e ' care pare at7t de entuEiasmat de munca" 4e It1e este e9trem de 6or2Are3 i trece cu mare uurin3a de a o tema a ta -a3a de 1eticana s%a purtat pu3in cam o2raEnic' ceea ce' pe moment' m%a stin.herit" 4ar tot ce%a spus pe urma' despre demnitatea omeneasca' suna totui minunat' ca un discurs so emn" Va 6ede3i desI

*a.acitate
4ar a aceasta 7ntre2are Joachim nu mai putu sA rAspundA dec7t cu .reutate i ininte i.i2i " 4intr%o cutie de pie e roie' capitonata cu cati1ea i ae"ata pe masa' scosese un mic termometru i 67r7se 7n .ura e9tremitatea unde se a1 a reEer6oru cu mercur" 7 3inea pe st7n.a' su2 im2a' 7n aa 1e 7ne7t instrumentu de stic a 7i ieea pieEi dintre 2uEe" 7i puse apoi o haina de casa' papucii i o 2 uEa asemAnAtoare cu o tunica mi itarA' uA de pe masa 1oaia iniatA pentru 7nsemnarea temperaturii' un creion i dupA aceea o carte' o .ramatica ruseasca H deoarece 7n6a3A rusa' 7n speran3a ca a ser6iciu' dupA cum spunea' asta i%ar putea crea anumite a6antaFe H i ast1e echipat iei a1ara pe 2a con i se 7ntinse 7n eE on.' acoperindu%i doar picioare e cu o pAtura din par de cAmi a" Trea2A care nu era chiar at7t de necesaraD 7n u timu s1ert de ora stratu de nori de6enise din ce 7n ce mai su23ire' ast1e ca soare e rAE2Atea cu o do.oare at7t de esti6a a i de mani1esta' 7ne7t Joachim 7i ascunse capu su2 un 1e de acoperam7nt de dri a 2 care' cu aFutoru unui mic mecanism in.enios' se putea 1i9a pe spAtaru scaunu ui i ap eca dupA poEi3ia soare ui" )ans !astorp 7i e9prima admira3ia pentru aceasta in6en3ie" Voia sa atepte ca 6aru sau sa%i ia temperatura' i%n rAstimp pn6ea cu aten3ie cum erau toate aranFate' cerceta sacu de dormit cAptuit cu 2 ana' a1 at 7ntr%un co 3 a 2a conu ui BJoachim 7 7ntre2uin3a m Ei e e 1ri.uroaseC i cu m7ini e spriFinite pe 2a ustrada se uita 7n .radina i spre terasa comuna' acum p ina de pacien3ii 7ntini care citeau' scriau sau sporo6Aiau" 4e 1apt' nu 6edea de aici dec7t o parte a terasei' 6reo cinci eE on.uri" % !7t timp tre2uie sa 3ii chestia astaI 7ntre2a )ans !astorp 7ntor%c7ndu%se" Joachim ridica apte de.ete" % !u si.uran3a ca au trecut ce e apte minute a e ta e" Joachim 1Acu semn din cap cA 7ncA nu" #u3in mai t7rEiu 7si scoase ermometru din .ura i 7 pri6i spun7nd totodatAD
<>

T)OMA* MANN H 4a' timpu trece 1oarte 7ncet c7nd eti cu ochii pe e " 7mi iau temperatura de patru ori pe Ei i o 1ac cu mu ta p Acere' cAci numai atunci F3' dai seama' de 1apt' ce repreEintA 7n rea itate un minut au chiar apt e minute H c7nd aici ne 2atem Foc de timp 7ntr%un mod 7n.roEitor" H *pui :7n rea itate;" 4ar niciodatA nu po3i spune :7n rea itate;' o2iecta )ans !astorp" *tAtea cu un o d ipit de

2a ustrada' iar 7n a 2u ochi or a6ea 6inioare roii" Timpu nu este de oc o :rea itate;" !7nd 3i se pare un. e un.' c7nd 3i se pare scurt e scurt' dar cit de un. sau de scurt este 7n rea itate' asta n%o tie nimeni" Nu era o2inuit sa 1i oEo1eEe i totui sim3ea ne6oia" Joachim rep icaD H !um adicAI N%ai dreptate" 4eoarece 7 mAsurAm" A6em ceasornice i ca endare i c7nd o una a trecut' a trecut pentru tine' pentru mine i pentru noi to3i" H Ascu ta%ma cu aten3ie' spuse )ans !astorp ridic7nd arAtAtoru 7n dreptu ochi or sai tu 2uri" Aadar' un minut este tot at7t de un. c7t 3i se pare 3ie c7nd 73i iei temperaturaI H Un minut este at7t de un.""" dureaEA at7ta c7t 7i tre2uie secundaru ui sa parcur.A circum1erin3a cadranu ui" H 4ar a1ecti6itatea noastrA 7nre.istreaEA di1erite timpuri" Ji de 1apt""" spunD de 1apt' repeta )ans !astorp apas7ndu%i arAtAtoru pe nas at7t de tare ca% 7ndoi' este 6or2a de o micare' o micare 7n spa3iu' nu%i aa < *tai' ateaptAK 4eci' mAsurAm timpu cu aFutoru spa3iu ui" #rin urmare' este aproape ace ai ucru ca i cum am 6rea a mauram spa3iu cu aFutoru timpu ui % ceea ce nu i se 7nt7mp a dec7t oameni or ipsi3i cu desa67rire de spirit tiin3i1ic" 4e a )am2ur. p7na a 4a6o s7nt douAEeci de ore H da' cu trenu " !u picioru 7nsA c7t timp esteI 4ar' 7n .7ndI Nici o secundaK H Ia ascu ta' 1Acu Joachim' ce te%a apucatI Am impresia ca ai i prins rAdAcini aici' a noi" H TaciK AstAEi s7nt 1oarte ucid" Aadar' ce este timpu I 7ntre2a )ans !astorp i cu un de.et 7i 7ndoi at7t de 2rusc 67r1u nasu ui 7nc7t acesta de6eni pa id i%i pieri tot s7n.e e" #o3i sa%mi e9p ici acest 1enomenI Noi percepem spa3iu cu or.ane e noastre de sim3' cu ochii' cu pipAitu #er1ect" 4ar care este or.anu cu care percepem timpu I #o3i sa%nu preciEeEiI VeEi' iata%te 7nco 3it" !um 7nsA am putea mAsura ce6a cAruia nu tim sa%i de1inim nici mAcar o sin.ura 7nsuireI Noi spunemD timp++Q trece" Bine' n%are dec7t sa treacA" !7t despre posi2i itatea de a% mAsura"% MUNTELE VRJIT
77

)ar ateaptAK AdicA' pentru a 1i posi2i sa% masori ar tre2ui sa se des1Aoare 7n mod uni1orm' i n%a6em nici o do6ada ca se 7nt7mp 8 7ntr%ade6ar aa" #entru contiin3a noastrA e se des1AoarA ast1e ' adicA noi presupunem acest ucru 1iindcA este mai comod' dar da%mi 6oie sa%3i atra. aten3ia asupra 1aptu ui ca mAsurAtori e noastre nu s7nt dec7t nite con6en3ii' i nu tre2uie sa te superi pe mine""" \ Bine' spuse Joachim' i prin urmare nu%i dec7t o con6en3ie ca termometru mAsoarA a mine o temperatura cu patru inii mai mu t dec7t e norma I Totui' din pricina acestor inii s7nt si it sa%mi 1ac 6eacu pe%aici i nu ma pot preEenta a ser6iciu mi itar' ceea ce este 7n 1apt deE.ustAtorK %Ai =<'/I H A 7nceput iar sa scadA" Ji Joachim 7nsemna ci1ra pe 1oaia de temperatura" AsearA am a6ut aproape =@' din cauEa sosirii ta e" Tuturor ce or ce primesc 6iEite i se urca temperatura" Ji totui aceste 6iEite s7nt o 2ine1acere" H Acum p ec' Eise )ans !astorp" Mai am 7n cap o sumedenie de .7nduri despre timp' pot spune ca e un 7ntre. comp e9 de idei" 7nsA de data asta nu 6reau sa te mai necAFesc cu asemenea chestiuni' pentru ca oricum ai prea mu te inii" O sa mi e amintesc pe toate i o sa re6enim asupra or mai t7rEiu' poate dupA .ustare" O sa ma chemi a .ustare' nu%i aaI Acum ma duc i eu sa%mi 1ac cura de odihna' cAci nimAnui nu%i stricA' s a6a 4omnu ui" Ji spun7nd acestea trecu de cea a tA parte a perete ui de stic a' pe 2a conu unde se .Aseau aeEate de asemenea un eE on. i o mAsu3a' 7i ua din camera 1rumos aranFata 6o umu Ocean Steamships i pAtura moa e de cu oare rou%7nchis cu carouri 6erEi' apoi se 7ntinse" !ur7nd se 6AEu si it i e sa deschidA um2re aG de 7ndatA ce te cu cai' ari3a soare ui de6enea insuporta2i a" 4ar ce pu3in stAteai 7ntr%un chip deose2it de comod' 1apt pe care )ans !astorp 7 constata imediat cu p Acere % 2a mai mu t' nu%i aducea aminte sa mai 1i 7nt7 nit un eE on. atQt de comod" *che etu 1Acut dintr%un emn ustruit 2run% roietic' de o orma pu3in demodata H ceea ce nu era dec7t o 1anteEie a .ustu ui' cAci du#8 toate aparen3e e scaunu era nou % a6ea o sa tea ce se 7ntindea de a #Qcioare p7na a spAtar' 1ormata 7n rea itate din trei perne i acoperita cu ? #7nEa .roasa" Mai mu t' 7n dreptu ce1ei era o perna prinsa cu un iret' nici prea moa e' nici prea tare' 7n6e ita cu o p7nEa 2rodatA' care%i 7nde%#hnea 1oarte 2ine ro u " )ans !astorp 7i spriFini 2ra3u de supra1a3a ata Qucioasa a reEematorii' c ipi i se odihni 1ara sa recur.A a Ocean
78

T)OMA* MANN Steamships ca sa se distreEe" VAEut printre arcade e 2a conu ui' peisaFu aspru i sArac' 7nsA scA dat 7ntr%o umina impede' pArea un ta2 ou 7nrAmat" )ans !astorp 7 pri6i dus pe .7nduri" 4eodatA 7i aminti ce6a i spuse cu . as tare 7n initea din FurD H !red ca 1ata care ne%a ser6it micu deFun e pitica" H #stK 1Acu Joachim" Mai 7ncet" 4a' este pitica" Ei iI H Nimic" 7ncA n%am apucat sa 6or2im despre asta" Apoi continua sa 6iseEe" !7nd se 7ntinsese 7n eE on. era ora Eece" Trecu o ora" Era o ora o2inuitA' nici un.A' nici scurta" !7nd aFunse a capAtu ei' peste casa i .radina rAsuna un .on.' 7nt7i departe' apoi mai aproape i pe urma iarAi departe" H Gustarea' Eise Joachim' i )ans !astorp 7 auEi cum se scoa A" )ans !astorp socoti ca i pentru e cura de

odihna se s17rise i intra 7n camera sa se aranFeEe pu3in" !ei doi 6eri se 7nt7 nira pe coridor i co2or7ra 7mpreuna" )ans !astorp spuseD H Ei da' aici se sta admira2i cu cat" !e 1e de eE on.uri s7nt asteaI 4aca ar 1i posi2i ' a cumpAra i eu unu s8% iau cu mine a )am2ur.' cAci 7ntins pe e te sim3i ca%n paradis" *au creEi cum6a ca Behrens e%a comandat 7n mod specia ' construite dupA indica3ii e sa eI Joachim nu tia" 7i scoaserA pardesie e i intrarA pentru a doua oara 7n su1ra.erie' unde masa era 7n toi" 4e at7ta apte proaspAt' 7ntrea.a sa a era scA data 7ntr%o umina a 2urieD 7n 1a3a 1iecArui scaun se .Asea un pahar mare' de ce pu3in o FumAtate de itru" H Nu' dec ara )ans !astorp dupA ce 7i re ua ocu a capAtu mesei' 7ntre croitoreasa i en. eEoaica' i%i des1Acu resemnat er6etu ' dei mai sim3ea apAsarea primei mese" Nu' continua e ' de apte sa ma 1ereascA 4umneEeu' nu 2eau niciodatA' iar a ora asta mai pu3in ca oric7nd" Nu cum6a au din 7nt7mp are 2ere porterI Ji cu o po ite3e p ina de menaFamente puse piticei aceasta 7ntre2are" 4in ne1ericire' nu a6eau" 4ar ea 7 asi.ura ca%i 6a aduce 2ere Su m2acher i' 7n ade6Ar' 7i aduse" Era consistenta' 7ntunecata' cu o spuma 2runa i 7n ocuia de minune porteru " )ans !astorp 2au cu Acomie un pahar cam de FumAtate de itru" M7nca apoi c7te6a 1e ii de carne rece cu p7ine prAFitA" 4upA aceea se aduserA 1u .i de o6AE i iarAi mu t unt i 1ructe" La urma 7i asA doar ochii sa i se odihneascA pe 1e uri e de m7ncare' 1iind incapa2i sa mai 7n.hitA ce6a" #ri6i de asemenea i a cei din Furu sau H constata ca de data aceasta MUNTELE VRJIT
79

rupu nu i se mai pArea at7t de uni1ormD indi6idua itA3i e ieeau 7n e6iden3a" Toate ocuri e de a masa erau ocupate' a1ara de ace a din 1a3a ui' de a ce a a t capAt' care' dupA cum a1 a' era reEer6at doctoru ui" !Aci 7n mAsura 7n care ocupa3ii e e 7n.Aduiau' medicii uau masa 7mpreuna cu pacien3ii' schim27nd de 1iecare data ocu ' ast1e ca se reEer6a 7n capu 1iecArei mese un scaun pentru medici" Acum nici unu nu era preEentG se spunea ca s7nt cu to3ii 7ntr%o opera3ie" T7naru cu musta3a intra iarAi' 7i AsA 2rusc 2Ar2ia 7n piept' apoi se aeEa cu o 7n1A3iare 7n.riForata i morocAnoasa" ata ca i t7nara 2 onda i s a2a apAru a ocu ei" m7ne7ndu%i iaurtu cu in.ura' ca i cum ar 1i 1ost sin.uru ucru ce se putea m7nca" 4e data asta' 7n.a ea edea o mica doamna 2atr7na i 6ioaie care tot trAncAnea 7n rusete cAtre t7naru ce tAcut' iar e o pri6ea 7n.riForat' rAspunE7ndu%i doar prin micAri de cap' cu e9presia unui om care are un .ust amar 7n .ura" In 1a3a ui' a Aturi de 2atr7na doamna' ce6a mai departe' stAtea o a ta t7nara H nostima' cu pieptu impoEant' cu paru aten i 1rumos ondu at' cu ochii rotunEi' cAprui' copi aroi i cu un mic ru2in a m7na%i 1rumoasa" R7dea mu t i 6or2ea mereu rusete' numai rusete" *e numea Maiusia' dupA c7t auEise )ans !astorp" 7n treacAt o2ser6a ca Joachim p eca ochii cu o e9presie se6era atunci c7nd ea r7dea i 6or2ea" *ettem2rini intra pe ua atera a i rasucindu%i musta3a 7nainta cAtre ocu sau' a capAtu mesei situate pieEi 1a3a de aceea ocupata de )ans !astorp" A2ia se aeEa ca to6arAii de masa iE2ucnirA 7n hohote de r7s" 1ar8 7ndoia a ca p asase 6reuna din rAutA3i e sa e" )ans !astorp 7i recunoscu de asemenea i pe mem2rii :! u2u ui FumAtA3i or de p 8m7ni;" )ermine S ee1e d pai cAtre masa ei pe partea cea a tA' aproape de ua 6erandei' pri6ind cu ochi 1ara e9presie i% sa uta pe t7naru cu 2uEe e ras1r7nte care 7i trAsese Facheta 7ntr%un chip at7t de pu3in cu6iincios" #a ida' doamna Le6i stAtea a Aturi de .rasa i pistruiata I tis' printre necunoscu3i' a dreapta ui )ans !astorp' a o masa situata 7n dia.ona a" % Uite%3i 6ecinii' spuse Joachim cu FumAtate de . as cAtre 6aru said' ap ee7ndu%se 7nainte" #erechea trecu pe 7n.a )ans !astorp Yndrept7ndu%se cAtre u tima masa din dreapta' prin urmare a :masa rusi or de r7nd;' a care o 1ami ie cu un 2Aiat ur7t 7ncepuse _a man7nce cu Acomie mari cantitA3i de porridge. BAr2atu era de o construc3ie # ap7nda' cu o2raFii cenuii i sco17 ci3i" #urta o haina de pie e 2runa i
80

T)OMA* MANN era 7ncA 3at cu .hete de 1etru' prinse cu catarame" Ne6asta%sa' a 1e de micu3a i s a2a' era coco3ata' su2 o pA Arie cu penaF care se c atinA a 1iece pas' pe nite ciEmu i3e de iu1t cu tocuri 7na te' iar a .7t a6ea o ear1a cam murdara" )ans !astorp 7i pri6i pe am7ndoi cu o ipsa de respect care de o2icei 7i era strAina i a cArei 2ruta itate o resim3i chiar e G dar 7nsAi aceasta 2ruta itate 7i 1Acu o oarecare p Acere" Ochii 7i erau 7n ace ai timp indi1eren3i i indiscre3i" !7nd' 7n aceeai c ipa' ua de stic a din st7n.a ui 1u iE2ita cu un 6uiet EornAitor a 1e ca a micu deFun' )ans !astorp nu mai tresari ca diminea3a' ci doar se str7m2a cu oarecare p ictisea aG iar c7nd 6oi sa%i 7ntoarcA pri6irea 7ntr%aco o' .Asi ca toate acestea 7i cer un e1ort prea mare i nu merita at7ta ostenea a" Aa se 1Acu ca nici de data aceasta nu reui sa sta2i eascA cine anume ma trata ua cu at7ta nepAsare" 4e 1apt' acest aperiti6 cu 2ere' care de o2icei nu a6ea asupra ui dec7t un e1ect destu de moderat' 7n sensu ca% 7n.reuna' de data aceasta 7 ame3ise i% para iEase H iar e ' 7ndur7ndu%i consecin3e e' se sim3ea de parca ar 1i primit un pumn 7n miF ocu 1run3ii" # eoape e 7i erau .re e ca p um2u i%i dAdu seama ca im2a nu mai ascu ta nici de ce mai e ementar im2o d atunci c7nd' din po ite3e' 7ncerca sa 7ntre3inA o con6ersa3ie cu en. eEoaicaG tre2ui chiar sa 1acA un mare e1ort pentru a iE2uti sa schim2e direc3ia pri6irii' iar a toate acestea se mai adau.A nesu1erita 1ier2in3ea a a 1e3ei care atinsese aceeai intensitate ca i 7n aFunD a6ea senEa3ia ca o2raFii 7i s7n3 um1 a3i de 1ier2in3ea a' respira cu .reutate' inima 7i 2Atea 7n1undat ca un ciocan 7n1Aurat 7n c7rpe' i daca su1erin3a nu se

trans1orma 7n durere atroce' 1aptu se datora impresiei ca 7i sim3ea capu ca i cum ar 1i inha at de doua sau de trei ori c oro1orm" !a prin 6is o2ser6a ca doctoru Sro0oTs0i sosise' 7n s17rit' i se aeEase a masa' chiar 7n 1a3a sa" dar era o impresie 6a.a' mAcar ca doctoru 7 1i9a de mai mu te ori cu o pri6ire deose2it de pAtrunEAtoare 7n timp ce discuta cu doamne e din dreapta iui % nu 1ara ca tinere e' adicA 7n1 oritoarea Marusia i s1riFita consumatoare de iaurt sa%i p ece ochii 7n 1a3a sa cu un aer smerit i pudic" 4ar 1ac7nd a2strac3ie de toate aceste senEa3ii' )ans !astorp se 3inu 2ine' 2a chiar m7nui cu3itu i 1urcu i3a cu o deose2ita 7ndem7nare" Iar c7nd 6aru sau 7i 1Acu semn cu capu i e ridica" sUe scu a a r7ndu ui' se 7nc ina 1ara sa pri6eascA spre to6arAii de masa i iei cu pas 1erm 7n urma ui Joachim" MUNTELE VRJIT
@+

\ Oare c7nd mai 1acem o cura de odihnaI 7ntre2a e ' 7n timp ce Q eau dFn c Adirea sanatoriu ui" 4in c7te 7mi pot da seama' e ce mai hun ucru de 1Acut aici" A 6rea sa 1iu de pe acum cu cat 7n minunatu meu eE on." Mer.em departeI

Un cu67nt 7n p us
\ Nu' Eise Joachim' i' de a t1e ' nici n%a putea mer.e prea departe" 4e o2icei' a ora asta' daca am posi2i itatea' co2or sa dau o raita prin sat p7nA 7n pia3A" Mai 6eEi prA6A ii e i oamenii i 1aci cumpAraturi c7nd ai ne6oie de ce6a" 7nainte de masa stAm cu ca3i 7ncA 6reo ora i dupA aceea ne 7ntindem iarAi p7na a patru" !o2or7ra 7n p in soare pe drumu pe care sosiserA' trecui a cursu de apa i inii e 7n.uste' a67nd 7n 1a3a ochi or 6ersantu drept a 6AiiD Micu *chiahorn' Turnuri e VerEi i 4or12er.u ' denumiri pe care Joachim i e 7nirA una dupA cea a tA" 4inco o se a1 a' a o oarecare 7nA 3ime' cimitiru din 4a6os%4or1 7nconFurat cu Eid i pe care Joachim i% arata tot cu 2astonu " Apoi ieirA a drumu mare care' pu3in sA tat deasupra 1undu ui 6Aii' ducea de%a un.u po67rniu ui ce co2ora 7n terase" 4e 1apt' nu se mai putea 6or2i despre un satG adicA nu%i rAmAsese dec7t nume e" *ta3iunea c imaterica 7 7n.hi3ise 7n 7ntre.ime' 7ntinE7ndu%se din ce 7n ce mai departe cAtre intrarea 6Aii' iar acea parte a aeEArii ce purta nume e de :4or1Q se unea 1ara 6reo schim2are 6iEi2i a cu partea Eisa :4a6os%# atE;" #retutindeni erau hote uri i pensiuni' toate 7mpodo2ite cu 6erande' 2a coane i terase pentru odihna' dar se .Aseau rasp7ndite pe am7ndoua 6ersante e i mici ocuin3e particu are unde se puteau 7nchiria camereG de o parte i de a ta erau case noiG pe une e #or3iuni nu se a1 a nici o c Adire' iar pri6e itea se deschidea cAtre #aFiti e 6erEi din 1undu 6Aii""" !uprins de o arEAtoare dorin3a pentru o2inuita sa des1Atare' )ans Lastorp aprinse iarAi o 3i.ara i datorita 2erii 2Aute reui' c7nd i c7nd' s#re marea ui satis1ac3ie' sa simtA un pic din aroma r76mta cu ardoareD eestu de rar i de pu3in' 1ara 7ndoia a H 2a mai tre2ui sa 1acA i un oarecare e1ort pentru a a6ea o senEa3ie ce aducea de departe cu o2inuita # Acere a 1umatu ui' 7n 6reme ce 7n.roEitoru .ust de iasca stAruia" Inca%#a2i sa se acomodeEe cu s A2iciunea' upta un timp pentru o des1Atare sau se ascundea sau nu apArea dec7t 6a.' de parca i%ar 1i 2Atut Foc
@$

T)OMA* MANN de e ' iar p7na a s17rit' o2osit i sc7r2it' arunca 3i.ara" !u toata toiO%pea a de care era cuprins se sim3ea o2 i.at din po ite3e sa continue ? con6ersa3ie i se chinuia sa%si aminteascA ucruri e at7t de deose2ite pe care' chiar 7n diminea3a aceea' ar 1i 6rut sa e spunA despre :timp;" 4ar 7F dAdu seama ca uitase i ca nu%i mai rAmAsese nici o urma c7t de mica din 7ntre.u :comp e9;' ca mintea ui nu mai re3inea nici cea mai mArunta idee despre timp" In schim2 7ncepu sa 6or2eascA despre anumite chestiuni e.ate de or.anismu omenesc 7ntr%un 1e cu totu neo2inuit" H !7nd 73i mai iei temperaturaI 7ntre2a" 4upA cinaI 4a' asta%i 2ine" Atunci or.anismu e 7n p ina acti6itate' ast1e ca temperatura poate 1i 7nre.istrata precis" *per ca Behrens a . umit c7nd m%a s1Atuit sa%mi iau temperatura H iar *ettem2rini' c7nd a auEit despre asta' a r7s 7n hohote' aa ca n%are nici un rost sa mi%o iau" 4e a t1e ' nici nu am termometru" H Ei' 1Acu Joachim' acesta ar 1i ucru ce mai ne7nsemnat" N%ai dec7t sa%3i cumperi unu " Aici se .Asesc pretutindeni termometre' aproape 7n 1iecare prA6A ie" H 4ar a ce 2unI Nu' cura de odihnA o 7n3e e.' 6reau s%o urmeE cu re.u aritate' 7nsA pentru mine' ca 6iEitator' ar 1i prea mu t sa%mi iau i temperatura' trea2A pe care pre1er sa 6%o as 6ouA' ce or de aici' de sus" MAcar daca a putea sa%mi dau seama' continua )ans !astorp duc7ndu%i ca un 7ndrA.ostit am7ndoua m7ini e a inima' de ce%mi 2ate inima 7n ha u asta H e at7t de 7n.roEitor i de o 2ucata de 6reme nu ma .7ndesc dec7t a asta" VeEi tu' ai 2atai de inima c7nd eti 7n aFunu unei 1oarte mari 2ucurii sau' dimpotri6A' c7nd 3i%e 1rica de ce6a' pe scurt c7nd eti ne initit' nu%i aaI 4ar c7nd inima se apuca sa 2ata de capu ei' 1ArA moti6' ca sa Eic aa' .Asesc ca e ciudat i a armant' 7n3e e.i ce 6reau sa spun' e aproape ca i cum trupu ar trai de unu sin.ur i n%ar mai a6ea nici o e.Atura cu su1 etu ' asemenea unui trup ne7nsu1 e3it daca se poate spune aa' un trup care 7nsA' de 1apt' n%ar 1i tocmai mort H mAcar ca aa ce6a nu e9ista % i care i%ar duce totui o e9isten3a a2so ut acti6a i independentaD i%ar crete paru ' un.hii e i toate i%ar 1unc3iona per1ect' at7t su2 raportu 1iEic c7t i chimic H cum se spune % 1iind dominat de 1apt de o acti6itate e9trem de 6ioaie""" H !e s7nt e9presii e asteaI 7ntre2a Joachim cu un accent de mustrare de i2erata" O acti6itate e9trem de 6ioaieI #oate ca pun7nd aceasta 7ntre2are se rAE2una oarecum pentru o2ser6a3ia ce i%o 1Acuse 6aru sau' 7n aceeai

diminea3a' 7n e.Atura cu ta .ere e" MUNTELE VRJIT @= \ 4ar aa esteK % ista o acti6itate p ina de 6ioiciuneK #rin urmare' de ce .Aseti e9presia nepotri6itaI 7ntre2a )ans !astorp" 4e a t1e ' am nomenit%o doar 7n treacAt" Nu 6oiam sa spun dec7 at7tD ca este ne initiQ ?+; i chinuitor sa consta3i ca trupu trAiete i se pre3uiete pe sine 1ara sa ai2A nici o e.Atura cu su1 etu ' aa cum se 7nt7mp a cu aceste 2AtAi de inima 1ara moti6" Eti ispitit sa e cau3i un sens' adicA 6rei sa .Aseti o stare de su1 et 7n stare sa e corespunda' o 2ucurie sau o teama care e%ar Fusti1ica oarecum H aa ce pu3in mi se 7nt7mp a mie i nu pot 6or2i dec7t despre mine" % 4a' da' 1Acu Joachim cu un o1tat" !7nd ai 1e2ra ucruri e se petrec 7n 1e u acesta" Atunci dAinuiete 7n trup o :acti6itate e9trem de 6ioaie;' ca sa ma 1o osesc de cu6inte e ta e' i se prea poate ca' 7n aceasta situa3ie' sa 7ncepi sa cau3i' 1ara sa 6rei' o stare su1 eteasca' cum spui Iu" prin care 7ntrea.a a.ita3ie ce te stap7nete sa do27ndeasca oarecum un sens ra3iona """ Numai ca toate ucruri e astea despre care 6or2im s7nt e9trem de triste' mai Eise e cu o 6oce tremurAtoare i tAcuG a care )ans !astorp se mar.ini sa ridice din umeri a 1e cum 7 6AEuse pe Joachim 1ac7nd 7n aFun" O 2ucata de 6reme 7i continuara drumu 7n tAcere" Apoi Joachim 7ntre2AD % Ei' 73i p ac oamenii de aiciI Ma re1er 7ndeose2i a cei de a masa noastrA""" )ans !astorp ua o e9presie de tota a indi1eren3a" % 4oamne' Eise e ' nu mi se par prea interesan3i" La ce e a te mese cred ca s7nt mai interesan3i' dar poate ca nu%i dec7t o simp a impresie" 4oamna *tohr ar tre2ui sa%i mai spe e paru ' prea e unsuros" Iar MaEur0a asta' sau cum o cheamA' mi se pare ca e pu3in cam toanta" Tot timpu 7i 2a.a 2atista 7n .urA de at7ta r7s" Joachim r7se cu po1ta c7nd auEi cum 6aru ui de1ormase nume e 1etei" % MaEur0a este e9traordinar' e9c ama e ' insa daca nu te superi' se numete Marusia % este aproape ace ai ucru ca i MAria" 4a' este 7ntr%ade%6ar prea .A A.ioasa' adau.A" Ji totui ar a6ea toate moti6e e sa 1ie mai #oto ita' cAci e 7ntr%ade6ar destu de 2o na6a" % N%ai spune' o2ser6a )ans !astorp" #are at7t de sAnAtoasaK 7n orice caE' n%ai 2Anui ca e 2o na6a de piept" Ji 7ncerca sa%i arunce 6aru ui sau o pri6ire p ina de iste3ime' 7nsA dese open ca 1a3a 2ronEata a ui Joachim era p ina de pete H aa cum s7nt
@&

T)OMA* MANN chipuri e 7nne.rite de soare c7nd s7n.e e se retra.e din o2raFi H i !a .ura i se str7m2ase 7ntr%un mod Fa nic' iar aceasta 7n1A3iare treEi 7n t7naru )ans !astorp o teama ne Amurita' care% hotAr7 sa schim2e irne%diat su2iectu discu3iei i sa se in1ormeEe despre a te persoane' 7ncercind sa uite cit mai repede at7t de Marusia cit i de e9presia 1e3ei ui Joachim' ceea ce de a t1e 7i reui de minune" En. eEoaica cu ceaiu de mAcee se numea Miss Ro2inson" !roitoreasa nu era croitoreasa' ci pro1esoara a iceu de 1ete din Soni.s2er. i de aceea se e9prima at7t de corect" *e numea domnioara En.e hart" !7t despre 2atr7na doamna 6ioaie' dei Joachim se .Asea aici de mu ta 6reme' nu tia nici mAcar cum o cheamA" In orice caE' era 2atr7na mAtua a tinerei 1ete care m7nca iaurt' i 7i 3inea to6ArAie a sanatoriu chiar de a 6enire" 4ar dintre cei ce m7ncau a masa or' ce mai .ra6 atins era doctoru B umen0oh ' Leo B umen0oh din Odesa H t7naru ace a cu musta3a i cu 1a3a at7t de 7n.riForata i 7ntunecata" TrAia aici' sus' de 1oarte mu 3i ani""" Mer.eau acum pe un trotuar 1oarte ur2an H strada principa a a unei sta3iuni cu renume interna3iona " 7nt7 neau 6iEitatori ai sta3iunii care hoinAreau' 7n maForitate tineri' ce i2atari 7n haine de sport i cu capu descoperit' de asemenea i doamne 1ara pA Arie i cu 1uste a 2e" AuEeai 6or2indu%se rusete i en. eEete" Ma.aEine cu 6itrine e e.ante e 3ineau an3 pe dreapta i pe st7n.a' iar )ans !astorp' a cArui curioEitate se upta cu o o2osea a 1e2ri a' tre2ui s8%i 1or3eEe ochii ca sa 6adA' i se opri mu ta 6reme 7n 1a3a unui ma.aEin de .a anterie 2Ar2AteascA p7na sa se poatA con6in.e ca 6itrina era 2ine amenaFata" Apoi dadura peste o rotonda cu o .a erie acoperita' unde concerta o orchestra" Aici era caEinou 2a near" #e mai mu te terenuri de tenis' partide e erau 7n p ina des1Aurare" Tineri E6e 3i i 2Ar2ieri3i' cu panta oni de 1 ane proaspAt cA ca3i si m7neci e su1 ecate p7na a coate' Fucau 7n panto1i cu tA pi de cauciuc' a67nd ca partenere tinere 1ete 2ronEate' 7m2rAcate 7n a 2 i care' u7ndu%i a67nt' se 7nA 3au deodatA 7n soare pentru a o6i c7t mai de sus min.ea de cu oarea cretei" #e terenuri e 2ine 7ntre3inute pArea ca p utete o pu 2ere de 1aina" !ei doi 6eri se aeEarA pe o 2anca i2era' sa pri6eascA Focu i sa% comenteEe" % Tu nu Foci niciodatA aiciI 7ntre2a )ans !astorp" H N%am 6oie' rAspunse Joachim" Tre2uie sa stAm cu ca3i' mereu cu ca3i""" *ettem2rini spune ne7ncetat ca trAim a oriEonta a H sintcm nite oriEonta i' a1irma e ' este una din . ume e ui proaste" !ei care MUNTELE VRJIT
@/

J
ac8 aici s7nt sAnAtoi' sAu o 1ac dei e este interEis" 4e a t1e nici nu ;FoacA prea serios H o 1ac mai mu t pentru costume""" Ji 1iindcA 6eni 6or2a de ucruri interEise' mai s7nt i a te Focuri oprite care totui se practicA' de pi da

pocheru ' iar 7ntr%unui dintre hote uri chiar i petits che$au % 7mpotri6a cArora' a noi' pedeapsa pre6AEuta este e9c uderea din sanatoriu' 7ntruc7t se pare cA e tot ce poate 1i mai daunatoi" Totui se mai .Asesc 6reo c73i6a care' dupA contro u de noapte' co2oarA si se duc sA miEeEe" #rin3u care i%a con1erit ui Behrens tit u de consi ier au ic rU ter.ea 7n 1iecare noapte" )ans !astorp a2ia putea sa ascu te" ]inea .ura 7ntredeschisa' cAci nu putea respira pe nas dec7t cu mare .reutate' dei nu a6ea .uturai" Inima 7i 2Atea 7n contratimp cu muEica' 1apt care%i dAdea o chinuitoare senEa3ie de su1ocare" Ji' prada acestei impresii de deEordine i contrarietate' tocmai a3ipise c7nd Joachim 7i reaminti cA era 6remea sa se 7ntoarcA" -AcurA drumu 7napoi aproape 1ara sa scoatA 6reo 6or2a" )ans !astorp se 7mpiedica chiar' o data sau de doua ori' 7n p ina strada i E7m2i cu un aer me anco ic' c atin7nd din cap" #ortaru chiop 7i conduse cu ascensoru p7n8 a etaFu or" *e despAr3irA cu un scurt : a re6edere;' 7n 1a3a numAru ui treiEeci i patru" )ans !astorp se 7ndrepta de% a un.u camerei p7n8 a 2a con unde se prA6A i' aa cum era' pe eE on. i % 1ara a se mai osteni sa%i 7ndrepte poEi3ia H cAEu 7ntr%o picotea a dureroasa' a373ata de 2AtAi e iu3i a e inimii"

-irete' o 1emeieK
!7t dura starea aceasta nu%i dAdu seama" 7nsA c7nd sosi momentu ' .on.u suna" 4ar nu te chema a masa chiar imediat' ci 73i reamintea doar ca tre2uie sA te pre.Ateti' iar )ans !astorp o tia i de aceea ramase cu cat p7na ce 6i2ra3ia meta ica se amp i1ica a doua oara i apoi se YndepartA" !7nd Joachim tra6ersa camera ca sa 6ina sa% ia' )ans !astorp 6 oi sa%i schim2e haine e' 7nsA de data aceasta Joachim nu%i mai 7n.a% U % Ura i dispre3uia nepunctua itatea" !um sA pro.reseEi i sa te Q7s8nAtoeti ca sa 1ii m stare sa%3i 1aci ser6iciu ' Eise e " daca eti prea e ne ca sA respec3i ore e de masaI *pun7nd asta a6ea desi.ui dreptate' )ans !astorp nu reui dec7t sa% 1acA sa o2ser6e ca e ' daca nu era ` na6' 7n schim2 pica de somn" #rin urmare se spa A iute pe m7ini" apoi or7r8 m su1ra.erie pentru a treia oara"
@>

T)OMA* MANN #acien3ii se re6Arsau prin ce e doua ui" Mai intrau i pe ui e de Wa 6eranda care erau deschise' i ast1e 7n cur7nd erau aeEa3i cu to3ii a ce e apte mese' ca i cum nu e%ar 1i pArAsit niciodatA" !e pu3ini asta era impresia ce%o a6ea )ans !astorp H 1irete ca era o impresie a2surda i6ita ca dintr%un 6is' dar de care mintea sa 7nce3oata nu putu c7te6a c ipe sa se apere i 7n care .Asi chiar o anumita p AcereG de a t1e ' de mai mu te ori 7n timpu mesei 7ncerca sa i%o readucA i de 1iecare data reui sa o23inA o i uEie per1ecta" Vioaia doamna 2atr7na 7i 6or2ea din nou' 7n .raiu ace a ne7n3e es' doctoru ui B umen0oh care stAtea pieEi 7n 1a3a ei i ascu ta cu 1a3a 7n.riForata" * a2anoa.a strAnepoata m7nca 7n s17rit a tce6a dec7t iaurt' adicA o creme d'orge .roasa pe care 1ete e de ser6iciu o aduseserA 7n 1ar1uriiG totui nu 7n.hi3i dec7t 6reo c7te6a in.uri3e" !a sa%i 7nA2ue r7su ' drA.A aa Marusia 7i 67r7 7n .ura 2atista ce rasp7ndea par1um de mandarine" Miss Ro2inson citea ace eai scrisori cu scrisu rotund' pe care e mai citise i de diminea3a" Era e6ident ca nu tia o 2oa2a nem3ete i nici nu 6oia sa tie" 4intr%o ca6a ereasca po ite3e' Joachim 7i spuse 7n en. eEete c7te6a cu6inte despre starea 6remii' a care ea 7i rAspunse monosi a2ic' pentru ca apoi sa recada 7n mu3enie" !7t pri6ete pe doamna *tohr cu 2 uEa ei de 7na ecoseEa' 1usese supusa unui contro medica ' iar acum po6estea totu 7n amAnun3ime' cu o a1ectare 6u .ara' 7ncre3indu%i 2uEa superioara peste din3ii de iepure" 7n dreapta sus' se 6AicArea ea' _e mai aud E.omote' 2a mai mu t' 7n spate e umAru ui st7n. respira3ia este 1oarte redusa' aa ca e si ita sa mai stea cam 6reo cinci uni' adicA at7t c7t 7i spusese :2atr7nu ;" 7n 6u .aritatea ei" consi ieru ui au ic Behrens 7i Eicea :2atr7nu ;" 4e a t1e se arata 1oarte indi.nata ca :2atr7nu ; nu stAtea aEi a masa or" 4upA :tournee; B6oia sa spunAD potri6ii ordineiC' astAEi a pr7nE era r7ndu mesei or' 7n 6reme ce :2atr7nu ; stAtea a masa 6ecina din st7n.a Bi 7n ade6Ar' consi ieru au ic Behrens se .Asea aco o i%i 7ncruciase m7ini e enorme 7n 1a3a 1ar1urieiC" 4ar 1irete' aco o stAtea .rasa doamna *a omon de a Amsterdam care' 7ntotdeauna' 6enea deco tata a masa' iar :2atr7nu ; sim3ea' e6ident' o deose2ita p Acere' 1apt pe care ea' doamna *tohr' nu putea sa i% e9p ice' deoarece cu pri eFu 1iecArei 6iEite medica e e putea sa 6adA a doamna *a omon orice i c7t po1tea" Mai apoi' po6esti cu un 1e de uotea a pro6ocatoare ca asearA' 7n sa a de odihna comuna H care se .Asea pe acoperi % se stinsese umina' i asta cu un scop pe care doamna *tohr 7 ca i1ica drept :transparent;" :Batr7nu ; 2A.ase de seama UQ 1Acuse o .A A.ie at7t de mare' 7nc7t 1usese auEit de 7ntre.u sta2i iment% MUNTELE VRJIT
@<

nar nici de data asta' 1irete' 6ino6atu n%a 1ost descoperit' cu toate ca u era necesar sa 1i 1Acut studii uni6ersitare ca sa 2anuieti ca 1Aptau era e6ident' cApitanu Mi0 osich' de a Bucureti' pentru care nu era niciodatA prea 7ntuneric c7nd se a1 a 7ntr%o societate de doamne H un 2Ar2at care n%a6ea nici cea mai redusa cu tura' cu toate ca purta corset i care' din punct de 6edere mora ' era o 1iara' un anima de prada H da' o 1iara' repeta doamna *t2hr cu . asu su.rumat 7n timp ce sudoarea 7i 2ro2onea i 1runtea i 2uEa superioara" Tot 4a6osu ' din sat i

p7na%n centru' a 7nceput sa%i dea seama cam ce 1e de raporturi 7ntre3inea e cu so3ia consu u ui .enera Nurm2randt din Viena' 7n pri6in3a aceasta' a2ia daca se mai poate 6or2i despre nite e.aturi ascunse" !Aci cApitanu nu numai ca intra c7teodata chiar de diminea3a 7n camera so3iei consu u ui' 7n 6reme ce ea mai esie 7ncA 7n pat' dar apoi asista p7na i a toa eta ei' 2a' mar3ea trecuta n%a ieit din odaie dec7t 7n Eori' cam pe a ora patru %de a t1e ' in1irmiera t7naru ui -ranE' de a numAru nouAspreEece' a cArui opera3ie de pneumotora9' 1Acuta de cur7nd" n%a reuit' a dat peste e ' i 7n marea ei 7ncurcAtura a .reit ua ast1e ca s%a pomenit deodatA 7n camera procuioru ui #ara6ant din 4ortmund""" 7n ce e din urma' doamna *tohr se mai ocupa o 2una 2ucata de 6reme i de un :institut cosmic; ce se a1 a 7n sat i de unde 7i cumpAra apa de .ura % iar Joachim continua sa se uite 1i9 7n 1ar1urie" #r7nEu ea tot at7t de minunat pre.Atit pe cit de 2o.at" 7n a1ara de supa 1oarte hrAnitoare' mai cuprindea 7ncA a te ase 1e uri" 4upA pete' 6enea o m7ncare de carne consistenta' cu .arnituri' apoi o m7ncare de e.ume ser6ita aparte' 1riptura de pasare' o prAFitura care 7n ceea ce pri6ete .ustu nu era mai preFos dec7t cea din aFun i' 7n s17rit' 2r7nEa i 1ructe e" -iecare 1e era o1erit de doua ori i nu 7n Eadar" -ar1urii e se ump eau i a ce e apte mese se m7nca' nu . uma % su2 ta6anu 2o tit domnea o po1ta de m7ncare eonina' o 1oame de up' a care ai 1i asistat cu p Acere daca n%ar 1i 1Acut 7n ace ai timp o impresie oarecum ne inititoare' 2a chiar deE.ustAtoare" Aceasta po1tA de m7ncare n%o a6eau' 7n Eiua aceea' numai oaspe3ii 6ese i' care 1 ecareau arunc7ndu%i coco oae p7ine' ci i cei tAcu3i' posomori3ii care a un moment dat ram7ncau cu capu 7n m7ini i pri6irea 7n .o " Un t7nar de a masa 6ecina din st7n.a' Un icean Fudecind dupA 67rsta' cu m7neci e prea scurte i cu enti e .roase i 7otunde a oche ari' ta7a 7n 2ucA3e e mici tot ce 7n.rAmAdise 7n nurie' pre1ac7ndu% e 7ntr%o pasta in1orma 7nainte de%a e m7ncaG apoi se # eca peste masa i 7ncepea sa 7n1u ece' trec7ndu%i din c7nd 7n c7nd
@@

T)OMA* MANN er6etu pe su2 oche ari ca sa%i tear.A ochii H nu se tie daca de acrimF sau de sudoare" 7n timpu pr7nEu ui doua incidente atrasera aten3ia ui )ans !asiorp at7t c7t 7i 7n.Aduia starea 7n care se .Asea" Mai 7nt7i % pe c7nd m7nca pete %cine6a tr7nti iar ua de stic a" )ans !astorp tresari 7nd7rFit i 7n supaiarea ui 1urioasa 7i spuse ca de data asta tre2uia neapArat sA a1 e cine%i 6ino6atu " Ji nu numai ca o .7ndi' ci chiar murmura din 67r1u 2uEe or' at7t de importanta i se pArea aceasta chestiune" :Tre2uie sa tiuK; opti e cu o pornire pAtimaa' 7n aa 1e 7nc7t Miss Ro2inson i pro1esoara 7 pri6irA mirate" *e 7ntoarse deci spre st7n.a' c8sc7nd ar. ochii pu3in cam inFecta3i" O doamna tra6ersa su1ra.eria' o 1emeie' mai de.ra2A o 1atA' de statura miF ocie' 7m2rAcata cu o Facheta a 2a i o 1usta co orata' cu paru de un 2 ond rocat pe care% purta 7n coEi simp e' 7mp etite 7n Furu capu ui" Mare ucru nu 6AEu )ans !astorp din pro1i u ei' de 1apt nu 6AEu mai nimic" !a ea 1ar8 E.omot' 1apt care crea un contrast ciudat cu E.omotoasa intrare' cA ca straniu de uor' 7ndrept7ndu%se cu capu pu3in ap ecat 7nainte cAtre u tima masA din st7n.a' aeEata perpendicu ar pe ua 6erandei' prin urmare a :masa rui or 2ine;' cu o m7na 7n 2uEunaru 6estei de 7na ce i se ipea de corp' iar cu cea a tA ridicatA a spate 7i aranFa paru a cea1a" )ans !astorp pri6i aceastA m7nA % dispunea de un sim3 deose2it i de 1acu tatea de a 1ace aprecieri critice 7n ceea ce pri6ete m7ini e' i c7nd se a1 a 7n 1a3a unor cunotin3e noi a6ea o2iceiu sA%i pironeascA ochii asupra m7ini or" Nu era chiar a unei doamne' aceasta m7na care 3inea pAru ' ne1iind nici 7n.riFitA' nici 1inA' cum erau de o2icei m7ini e 1emei or din cercuri e pe care e 1rec6enta )ans !astorp" 4estu de ata i cu de.ete e scurte' a6ea ce6a copi Aresc i primiti6' ce6a din m7na unei co Ari3eG era impede ci un.hii e ei nu tiau ce%i manichiura' cAci erau tAiate ca 6ai de ume' 7ntocmai ca a o co Ari3a' iar pe mar.ini pie i3a era pu3in iritata' par7nd a 1i 6ictima ace ui 6iciu ce% au une e per% soane de a%i roade un.hii e" 4e a t1e ' )ans !astorp 7i dAdu seama de aceasta mai cur7nd prrntr%o 6a.A impresie' dec7t cu propriii sAi ochi %7ntrucit se a1 a a o distan3a aprecia2i a" 47nd din cap' 7nt7rEiata 7i sa uta to6arAii de masa i aeE7ndu%se cu spate e cAtre sa a' 7n.a doctoru Sro0oTs0i care preEida aco o' se 7ntoarse i pri6i umea' 3in7ndu%i mereu pAru cu m7na trecuta peste umAr deasupra capu ui % 1apt care%i 7n.Adui ui )ans !astorp sA o2ser6e 7n treacAt ca a6ea pome3ii o2raFi `r MUNTELE VRJIT
@,

oeminen3i i ochii 7n.uti""" V8E7nd%o" sim3i ca%I atin.e 1oarte uor o nedes uitA amintire despre ce6a i cine6a""" -irete' o 1emeieK; se .7ndi i iarAi murmura cu6inte e at7t de '%FFFp.de 7nc7t pro1esoara' domnioara En.e hart' 7n3e ese cc%a spus" Ji 2iata 1atA 28tr7na E7m2i cu duioie" \ E doamna !hauchat' spuse ea" E at7t de ne. iFcn aK 4ar o 1emeie de icioasa" Ji roea3a pu1oasA a o2raFi or domnioarei En.e hart se accentua" ucru care se 7nt7mp a ori de c7te ori deschidea .ura" % -ran3uEoaicAI 7ntre2a )ans !astorp cu asprime" %Nu' e rusoaicA' rAspunse domnioara En.e hart" #oate so3u ei este 1ranceE sau numai de ori.ine 1ranceEa' nu tiu prea 2ine" % O 1i ce de%aco o' Eise )ans !astorp 7ncA 7nd7rFit i arata spre un domn cu umerii cAEu3i de a :masa rui or 2ine;" % O' nu' nu%i aici' rep ica pro1esoara" Ba chiar n%a 1ost niciodatA aici' adAu.A eaG aici nu% cunoate nimeni"

% Ar tre2ui sA 7nchidA ua cum se cu6ine' Eise )ans !astorp" O tr7ntete mereu" Este o ipsA de po ite3e" Iar pro1esoara' primind ec3ia cu un E7m2et umi ' de parca ea 7nsAi ar 1i 1ost 6ino6atA' nu mai pomeni nimic de doamna !hauchat" A doi ea incident s%a produs c7nd doctoru B umen0oh a pArAsit su1ra.eria pentru c7te6a minute H at7t i nimic mai mu t" 4eodatA' e9presia de deE.ust de pe 1a3a i se accentuase' pri6ise un punct 1i9 unde6a 7n .o ' apoi cu un .est discret 7mpinsese scaunu i ieise" 7n ace moment 7nsA' apAru 7n umina ei cea mai cruda 6u .aritatea 1ara imite a doamnei *tohr care' satis1AcutA 1ArA 7ndoia a de a se ti mai pu3in 2o na6A dec7t B umen0oh ' 7i 7nso3i p ecarea cu comentarii pe FumAtate compAtimitoare i pe FumAtate dispre3uitoare" %Nenorocitu K IatA 7ncA unu care o sa dea 7n cur7nd ortu popii' Eise ea" VAd cA iarAi se duce sa stea de 6or2a cu :)einrich ce A 2astruQ;" -ar8 nici o re3inere' rostise cu 7ncap837narea caracteristica oameni or MAr.ini3i e9presia cara.hioasA de :)einrich ce A 2astru;' iar )ans !astorp' auEind cum o rostete' trecu printr%o senEa3ie 7n care spaima se 7mp etea cu po1ta de 77s" 4e a t1e ' doctoru B umen0oh se 7ntoarse dupA c7te6a minute' tot at7t de discret cum ieise' 7i re ua ocu i Yncepu sA m8n7nce" M7nca i e mu t' u7nd de doua ori din 1iecare 1e " 8r8 sA scoatA o 6or2A' cu 7n1A3iarea Iui 7n.riForatA i reEer6atA" ,? T)OMA* MANN Apoi pr7nEu se s17riD mu 3umitA unui ser6iciu 7ndem7natic H pitica 7n specia ' era o 1iin3a cu picioare sprintene H nu durase dec7t o ora" )ans !astorp' respir7nd .reu i 1ara sa%i dea prea 2ine seama cum urcase' se .Asi iarAi cu cat pe minunatu sau eE on.' 7n 1irida 2a conu ui' cAci dupa%amiaEa' p7na a ora ceaiu ui' se des1Aura iar o cura de odihna' cea mai 7nsemnata din cursu Ei ei i care tre2uia respectata cu stricte3e" #icotind' cu inima E67cnindu%i' stAtea cu cat i respira pe .ura' 7ntre cei doi pere3i de stic a opaca ce% separau de Joachim de o parte i de perechea rusa de cea a tA" !7nd se 1o osi de 2atista' o 6AEu pAtata de s7n.e' 7nsA nu a6u ener.ia necesara sa se a armeEe' cu toate ca era destu de .riFu iu 7n e.Atura cu sAnAtatea sa' a67nd o 1ire ce 7nc ina pu3in spre o capricioasa ipohondrie" 4e data aceasta' aprinE7nd iarAi o MAria Mancini' o 1uma p7na a capAt' 1ArA sA%i pese daca%i simte sau nu .ustu " Ame3it' ne initit si 6isAtor' medita a 1e u straniu 7n care se comporta aici" 4e doua sau de trei on pieptu 7i 1u E.uduit de un 1e de r7s interior' c7nd se .7ndi a odioasa e9presie pe care o 7ntre2uin3ase doamna *tohr 7n 6u .aritatea ei"

4omnu A 2in
Jos" 7n .radinA' o adiere de 67nt 1 utura din c7nd 7n c7nd drape u 1anteEist pe care era reprodus caduceu medicinei" !eru se acoperise iarAi 7n 7ntre.ime" *oare e se depArtase i imediat se asA o rAcoare aproape ne6erosimi a" Terasa comuna de odihna pArea p inaG rAE2Ateau de aco o' de Fos' doar r7sete 7n1undate si E6on de 1 ecArea a" H 4omnu e A 2in' 6a imp or' aE67r i3i cu3itu ' 67r73i% 7n 2uEunar' o sa se 7nt7mp e o nenorocireK se 6AicArea o tremurAtoare 6oce de 1emeie" i: H #rea2unu e domn A 2in' pentru nume e ui 4umneEeu' cru3a3i%ne ner6ii i ascunde3i din 1a3a ochi or notri aceasta cump ita unea ta uci.aa' inter6eni o a ta' a care un t7nar 2 ond' cu 3i.ara 7n .ura" efind pe mar.inea primu ui eE on.' rAspunse pe un ton impertinentD H #entru nimic 7n umeK 4oamne e 6or 2ine6oi sa%mi 7n.Aduie sa ma Foc pu3in cu cu3itu meuK 4a' 1irete' este un cu3it e9cep3iona de 2ine ascu3it" L%am cumpArat a !a cuta' de a un 6raci or2""" Ji% 67ra pe .7t' JU imediat dupA aceea bo&!ul sau se ducea sa% scoatA din pam7nt' de a ` distan3a de cinciEeci de metri""" 4ori3i sa% 6ede3iI Taie mu t mai 2ine MUNTELE VRJIT
,+

un 2rici" Este su1icient sa%i atin.i tAiu ca patrunde%n carne ca%n nt Atepta3i' o sa 6i% arat mai de aproape""" Ji domnu A 2in se ridica" IE2ucni un 3ipat .enera " Ei' i%acum ma duc sa%mi caut re6o 6eru K spuse domnu A 2in" O sa 6a intereseEe mai mu t" E un ucru e9traordi% nar de a1urisit" Are o pu ere de percu3ie""" Ma duc 7n camera sa% aduc" % 4omnu e A 2in' domnu e A 2in' sa nu 1ace3i una ca astaK rAsunarA mai mu te . asuri" 4ar domnu A 2in Me pre.Atea sa iasA din sa a de odihna ca sa urce 7n camera sa' 1oarte t7nar' e.an7ndu%se 7n mers' cu o 1a3a tranda1irie de copi i cu mici tu eie de pu1 de%a un.u urechi or" % 4omnu e A 2in' stri.a o doamna 7n urma ui' mai 2ine 6%a3i ua pardesiu ' im2raca3i% ' ascu ta3i%ma pe mine' 1aceti%mi p Acerea asta" Acum ase saptAm7ni EAcea3i 7n pat cu o pneumonie' iar acum sta3i aici tara pardesiu' nici nu 6a .7ndi3i mAcar sa 6a 7n6e i3i i' pe deasupra' mai i 1uma3i" Asta 7nseamnA sa 1ace3i ce6a peste puteri e omeneti' pe cu67ntu meu de onoare' domnu e A 2in" 4ar e ' p ec7nd' nu rAspunse dec7t printr%un r7s 2atFocoritor i peste c7te6a minute se 7ntoarse cu re6o 6eru " Atunci doamne e 7ncepurA sa 3ipe i mai prostete dec7t adineauri i se auEi cum mai mu te dintre e e 7ncercau sa sarA de pe scaune' cAci se 7mpiedicau 7n p eduri i cAdeau"

% #ri6i3i% c7t este de mic i de strA ucitor' spuse domnu A 2in' dar daca apa aici' muca""" IE2ucnirA a te 3ipete" E 7ncArcat' 1irete' continua domnu A 2in" Jase . oan3e s7nt 67r7te 7n 2utoiau acesta' care se 7n67rtete cu o .aura a 1iecare tra.ere""" 4e a t1e ' nu %am cumpArat ca sa . umesc' spuse e si' o2ser67nd ca e1ectu 6or2e or ui scAdea' 7 asA sa cada 7n 2uEunaru de a piept' apoi se reaeEa pe scaun picior peste picior i%i aprinse o noua 3i.ara" Nicidecum ca sa . umesc' repeta e i%i str7nse 2uEe e" % Atunci de ceI 4e ceI 7ntre2arA c7te6a 6oci 7n1iorate de presim3iri" 1c 7n.roEitorK stri.a una dintre e e' a care domnu A 2in dAdu din cap" % Vad ca 7ncepe3i sa 7n3e e.e3i' Eise e " 4e 1apt' cu acest scop 7 #AstreE' continua e 7ncetior dupA ce' cu toata pneumonia sa 7ecenta' dase 7n piept o mare cantitate de 1um pe care o E67r i 2rusc a1ara" 7 3in sa% am a 7ndem7na in Eiua 7n care 6oi .Asi ca circu asta de%aici de6ine n ca e%a1ara de p ictisitor i c7nd 9oi a6ea cinstea sa 6a sa ut" !hestiunea este destu de simp a""" Am studiat%o 7ndeaproape i s7nt Xat asupra ce ui mai 2un miF oc de%a s17ri" BLa cu67ntu :s17ri; se auEi n Qpat"C *a Asam inima deoparte""" Nu rm%ar 1i prea uor sa nimeresc
92

T)OMA* MANN drept 7n ea""" 4e aceea pre1er sa distru. contiin3a chiar 7n mieEu ei introduc7nd un mic i drA.A a corp strAin 7n acest or.an at7t de intere' s8nt""" Ji domnu A 2in 7i 7ndrepta de.etu arAtAtor cAtre craniu 2 ond cu paru tuns scurt" Aici tre2uie sa% pun H i domnu A 2in scoase iarAi din 2uEunar re6o 6eru niche at' iar cu 3ea6a 7i atinse t7mp a H aici' deasupra arterei""" !hiar i 1ara o. inda' este o trea2a si.ura""" Atunci rAsunarA pe di1erite tonuri proteste ru.Atoare' printre care se amesteca chiar i un puternic hohot de p 7ns" H 4omnu e A 2in" domnu e A 2in' ua3i re6o 6eru de a t7mp a' nu suportam aa ce6aK 4omnu e A 2in' s7nte3i t7nar' o sa 6A 6indeca3i' o sa 6a 7ntoarce3i 7n ume i o sA 6a 2ucura3i de o mare popu aritate' pe cu67ntu meu de cinste" 4ar pune3i%6a pardesiu ' 7ntinde3i%68' 7n6eh3i%6a i urma3i tratamentu " Nu mai .oni3i masoru c7nd 6ine sa 6a 1ric3ioneEe cu a coo " LAsa3i 1umatu ' domnu e A 2in' auEi3i' 6a ru.am s%o 1ace3i de dra.u 6ie3ii dumnea6oastrA' a tinerei i pre3ioasei dumnea6oastrA 6ie3iK 7nsA domnu A 2in ramase ne7ndup ecat" H Nu' nu' Eise e ' asa3i%ma' e mai 2ine aa' 6a mu 3umesc" N%am re1uEat niciodatA nimic unei 1emei' dar 7n3e e.e3i%ma ca Eadarnic 7ncerci sa opreti roata destinu ui" *7nt aici de trei ani""" m%am saturat i a mine nu se mai prinde H aadar' pute3i sa mi%o ua3i 7n nume de rauI Nu am eac' doamne e me e H pri6i3i%ma' aa cum stau aici' nu am eac % i chiar consi ieru au ic nu ascunde e6iden3a dec7t de 1orma i pentru presti.iu" #rin urmare 7n.adui3i%mi mica i2ertate ce decur.e din acest 1apt" E ca a iceu' o datA ce se hotar7se ca o sa ram7i repetent' nu te mai 7ntre2a nimeni de ec3ii i nu mai a6eai nimic de 1Acut *7nt copt' 7n s17rit' pentru aceasta 1ericita stare" Nu mai tre2uie sA mic nici un de.et' nimic nu mai are importan3a' 7mi 2a3 Foc de toate" 4ori3i cioco ataI *er6i3i%6AK Nu' nu ma sArAci3i' am .rAmeEi de cioco ata 7n camera" Am aco o' sus' opt 2om2oniere' cinci pachete marca Ga a #e3er i patru FumAtA3i de 0i o.ram de cioco ata Lindt" Toate acestea mi e%au trimis in timpu pneumoniei doamne e din sanatoriu""" 4e unde6a' o 6oce de 2as ceru sa se 1acA tAcere" 4omnu A 2in scoase un mic hohot de r7s % un r7s tren.Aresc i sacadat 7n ace ai timp" 7n sa a de odihna se 1Acu imediat inite' o inite at7t de ad7nca de parcA s%ar 1i destrAmat un 6is' o 6raFaG i 7ntr%un chip ciudat cu6inte e rostite continuara sa rAsune 7n .o u tAcerii" )Ans !astorp ciu i urechea p7nA c7nd totu se stinse i mAcar cA domnu A 2in 7i apArea cam nerod" nu se putu stAp7ni sa nu resimtA oarecare in6idie" 7 impresionase puter% MUNTELE VRJIT
,=

ic mai a es e9emp u uat din 6ia3a de coa a' deoarece e 7nsui rAmAsese repetent 7ntr%a asea' i%i amintea destu de 2ine de acea nepasaie pu3in cam umi itoare' 7nsA cara.hioasa i p Acuta' de care aproape ca se 2ucurase c7nd 7n u timu trimestru pArAsise cursa' put7nd sa rida :de toatA tArAenia;" 4ar acum .7nduri e 7i erau tu 2uri i risipite i%i era .reu sa e preciEeEe" I se pArea' mai a es' ca onoarea este o trea2a care preEintA a6antaFe considera2i e' dar ca nici 7uinea nu are mai pu3ine' 2a chiar cA a6antaFe e acesteia din urma s7nt aproape ne imitate" Ji 7n 6reme ce' cu tit u de e9perien3a' 7ncercA sa%i 7nchipuie starea su1 eteasca a. domnu ui A 2in i sa%i ima.ineEe ce putea sA semni1ice a 1i e i2erat de1initi6 de Fu.u onoarei i a te 2ucura 6enic de 1o oase e de nepAtruns a e ruinii' un sentiment de o 6o uptate sA 2atica 7 7nspaim7nta i%i acce era 2AtAi e inimii 6reme de c7te6a c ipe"

*atan 1ace propuneri deEonorante

Mai t7rEiu 7i pierdu cunotin3a" 4upA ceasu sau era trei i FumAtate c7nd 7 treEi o con6or2ire ce se des1Aura 7n spate e perete ui de stic a din st7n.aD doctoru Sro0oTs0i' care a ora aceasta 1Acea 6iEita 1ara consi ieru au ic' discuta 7n rusete cu perechea prost crescutAG se interesa' pare%se' de starea sAnAtA3ii so3u ui i cerea sa i se arate 1oaia de temperatura" 4upA aceea 7i continua drumu ' 7nsA nu de%a un.u 2a conu ui ci' oco indu% pe ace a a ui )ans !astorp' se 7ntoarse prin coridor i intra 7n camera ui Joachim" -ara un moti6 aparent' )ans !astorp .Asi

pu3in cam umi itor 1aptu ca putea 1i e6itat i ne. iFat 7n 1e u acesta' dei n%ar 1i dorit sa ram7na 7ntre patru ochi cu doctoru Sro0oTs0i" Era' 1ara 7ndoia a' sAnAtos i nu i se acorda nici o aten3ie cAci aici' a aceti oameni' e de a sine 7n3e es ca cine are cinstea sa 1ie sAnAtos nu preEintA nici un interes i deci nu e consu tat' dar acest ucru 7 ener6a pe t7naru !astorp" 4octoru Sro0oTs0i EA2o6i doua sau trei minute a Joachim' dupA care porni 7n continuare de%a un.u 2a conu ui' iar )ans !astorp 7 auEi #e 6aru sau spun7nd ca e 6remea sa se scoa e i sa se pre.AteascA pentru .ustarea de dupa%amiaEa" ^ E 7n re.u a' spuse e i se scu A"
,&

T)OMA* MANN A6ea 7nsA ame3e i din pricina ca stAtuse 7ntins at7ta timp' iar somno en3a nep Acuta 7i 7n1ier27ntase din nou o2raFii' cu toate ca pe de a ta parte 7i era cam 1ri. H poate din cauEa ca nu se 7n6e ise destu de 2ine" *e spa A pe ochi i pe m7ini' 7i aranFa paru i haine e i se 7nt7 ni cu Joachim pe coridor" H L%ai auEit pe acest domn A 2inI 7ntre2a e 7n 6reme ce co2orau 7mpreuna scara" H -irete' rAspunse Joachim" Indi6idu acesta ar tre2ui pus a punct" Ne tu 2ura toata odihna de dupa%amiaEa cu 1 ecArea a Cui i 1e u 7n care ener6eaEA doamne e nu poate a6ea a t reEu tat dec7t sa e 7nt7rEie 7nsAnAtoirea cu c7te6a saptam7ni" E o .ra6a indiscip ina" 4ar oare 6a 6oi cine6a sa 1acA pe denun3Atoru I Ji apoi' ce%i drept' asemenea discursuri s7nt 1oarte 2ine6enite ca di6ertisment" H !reEi ca%i posi2i ' 7ntre2a )ans !astorp' ca e sa ia 7n serios chestia aia cu :trea2a este si.ura;' cum s%a e9primat' i sa se 7mputeI H 4esi.ur' rAspunse Joachim' nu%i de oc imposi2i " Asemenea ucruri se 7nt7mp a aici' sus" Aco o' pe 6ersantu ce a a t' 7n pAdure' cu doua uni 7nainte de sosirea mea s%a sp7nEurat un student care era aici de mu ta 6reme" In prime e Ei e dupA 6enirea mea s%a 6or2it mu t despre aceasta 7nt7mp are" )ans !astorp casca ner6os" H 4a' nu ma simt prea 2ine Ia 6oi' 7 Amuri e ' i n%a putea sa%3i spun de ce" Este 1oarte posi2i sa nu mai pot ram7ne i sa 1iu si it sa p ec H mi%ai ua%o 7n nume de rauI H *a p eciI !e te%a apucatI stri.a Joachim" E o prostie" A2ia ai sosit" !um po3i sa%3i dai seama chiar din prima EiI H 4umneEeu e' e tot prima EiI Nu pot scapA de impresia ca s7nt de mu ta 6reme' de 1oarte mu ta 6reme a 6oi aici" sus" H *a nu 7ncepi iarAi sa ma ame3eti cu medita3ii e ta e asupra timpu uiK e9c ama Joachim" M%ai EApAcit destu aEi%diminea3a" H Nu' 1ii initit' am uitat totu ' 7i rep ica )ans !astorp" Am uitat tot 7n ceea ce pri6ete comp e9u " A trecut i' de a t1e ' pentru moment' nici nu mi%e capu prea impede""" #rin urmare' acum 6om ua ceaiu " H 4a' i pe urma ne re7ntoarcem a 2anca de aEi%diminea3a" H -ie" 4ar sper ca n%o sa mai dam peste *ettem2rini" Mi%e peste putin3a sa mai iau parte aEi a o discu3ie spiritua a i cred ca%i mai 2ine sa 3i%o spun de pe acum" MUNTELE VRJIT
95

7n su1ra.erie se o1ereau toate 2Auturi e pre6AEute pentru ora aceasta" c iss Ro2inson 2ea din nou ceai rou de mAcee' 7n timp ce nepo3ica Fn7nca iaurt cu in.ura" #e deasupra' mai era apte' ceai' ca1ea' cioco ata' 2a p7na i supa concentrata de carne' iar to3i pacien3ii care' dupA masa copioasa de a pr7nE' petrecuserA doua ore cu ca3i' erau ocupa3i acum sa 7ntindA cu s7r.uin3a unt pe 1e ii mari de coEonac cu sta1ide" )ans !astorp ceruse ceai 7n care muia 2iscui3i" Gusta i pu3ina marme ada" *e uitA atent a coEonacu cu sta1ide' dar se cutremura 7n ade6Ar a .7ndu ca ar putea m7nca" *e .Asea din nou' pentru a patra oara' a ocu ui' su2 2o ta 7mpodo2ita cu moti6e simp e' 7n sa a cu apte mese" #u3in mai t7rEiu' aproape de ora apte' se a1 a pentru a cincea oarA' de data aceasta pentru cina" 7n inter6a u scurt i ne7nsemnat 1AcurA o p im2are pe 6ersantu po67rnit a munte ui' p7nA 7n apropierea unui mic p7r7u H drumu 1iind acum p in de numeroi pacien3i' ast1e 7nc7t cei doi 6eri tre2uira sA sa ute adesea H dupA care urmA o noua curA de odihna' pe 2a con' care a2ia daca dura o ora i FumAtate' o cura 1Acuta 7n .ra2a i parca ipsita de 7nsemnAtate" 7n tot acest timp' )ans !astorp 1u scuturat de 1risoane 6io ente" #entru cina 7i schim2a haine e cu contiincioEitate i m7nca 7ntre Miss Ro2inson i pro1esoara' supA de EarEa6at' 1riptura a ta6a i a .rAtar' doua 2ucA3i dintr%un tort 7n care erau de toateD pricomi.da e' cremA de unt' cioco atA' .em' crema de mi.da e' iar a urmA o 2ucata de 2r7nEa minunatA cu p7ine de secara" !eru iarAi o stic a de 2ere de Su m2ach" 4ar dupA ce 2Au o FumAtate de pahar mare' 7i dAdu seama cA ar 1ace 2ine sA se 7ntindA 7n pat" !apu 7i 67F7ia" p eoape e 7i erau ca de p um2' inima 7i 2Atea ca o mica to2A' iar spre mare e ui chin nu putea sA scape de impresia ca drA.A aa Marusia H care se ap ecase asupra 1ar1uriei i%i ascundea 1a3a 7ndArAtu m7inii 7mpodo2ite cu micu ru2in H r7dea de ei' cu toate ca 1Acea nenumArate e1orturi sa nu%i dea nici un pn eF" !a de 1oarte departe o auEi pe doamna *tohr po6estind sau 1ac7nd nite a1irma3ii at7t de a2surde' 7nc7t se 7ntre2a din ce 7n ce mai tu 2urat dacA 7ncA mai auEea 2ine sau daca' din 7nt7mp are' 6or2e e doamnei Mohr nu se pre1Aceau 7n

capu sau 7n a2surditA3i" #reciEa ca tie sa pre%#are douAEeci i opt de 1e uri di1erite de sosuri de pete % a6ea curaFu s;` mArturiseascA' mAcar cA so3u ei o s1Atuise sA nu 6or2eascA despre asta" :Nu pomeni despre asta' 7i spusese" Nu te 6or crede' i chiar daca te VOr crede' nu 6or 1ace dec7t sa ridaK; Ji totui ea 3inea sa spunA aEi' mcA ` data' cA tie sa prepare douAEeci i opt de 1e uri de sos de pete" A i se pAru 7nspaim7ntAtor 2ietu ui )ans !astorpG se 7n.roEi' 7i duse

I.
96

T)OMA* MANN mina a 1runte i uita sa mestece i sA 7n.hitA un dumicat de p7ine de secara cu !hester pe care% a6ea 7n .ura" *cu 7ndu%se de a masa 7ncA 7i mai a6ea 7n .ura" IeirA pe ua de stic a din st7n.a' pe ua 1ata a care era 6enic iE2ita i dAdea 7n ho u din 1a3a" Aproape to3i pacien3ii o uarA 7n aceasta direc3ie deoarece se pArea ca' a ora aceea' dupA cina' 7n ho si 7n sa oane e a Aturate a6ea oc un 1e de reuniune" MaForitatea pacien3i or stAtea 7n picioare' discut7nd 7n .rupuri mici" La doua mese p iante se FucaD domino a una' 2rid.e a cea a tA' unde Fucau 7ndeose2i tinerii' printre care domnu A 2in "i )ermine S ee1e0 " !a distrac3ie' printre a te e' mai erau c7te6a aparate opticeD un stereoscop prin enti e e cAruia se 6edeau une e 1oto.ra1ii a1 ate 7n interioru ui' de e9emp u' un .ondo ier 6ene3ian anemic' 7ntr%o poEi3ie teapanaG apoi mai era un ca eidoscop 7n 1orma de uneta' de a cArui ocu ar 73i ipeai ochiu pentru ca' 7n67rtind uor o roti3a din3ata' sa pui 7n micare o 7ntrea.a 1antasma.orie mu tico ora de ste e i de ara2escuriG 7n s17rit' se mai .Asea i o to2a ce se 7n67rtea i 7n care se introducea un 1i m de cinemato.ra1' dupA care prin ori1iciu din 1a3a puteai 6edea un morar 7ncaierat cu un coar' un 7n6A3Ator ap ic7nd o corec3ie unui co ar' sa turi e pe s7rma a e unui acro2at i o pereche de 3Arani 7ntr%un dans tiro eE" )ans !astorp' cu muni e Teci pe .enunchi' pri6i c7t6a timp 7n 1iecare dintre aceste aparate' 7n37rEie pu3in i 7n.a masa de 2rid.e unde incura2i u domn A 2in' cu 2uEe e dispre3uitoare m7nuia cAr3i e cu .esturi ne. iFente de om de ume" 7ntr%un co 3 a camerei stAtea doctoru Sro0oTs0i an.aFat 7ntr%o discu3ie prieteneasca i 6ioaie cu un .rup de doamne' printre care se a1 au doamna *t2hr' doamna I tis i domnioara Le6i' ascu t7ndu% " O2inui3ii de a masa rui or 2ine' 1orm7nd o .aca intima' se retrasesera 7n sa onau apropiat' care nu era despAr3it de sa a de Focuri dec7t prin draperii" 7n a1ara de doamna !hauchat mai erauD un 2Ar2at t7nar' cu 2ar2ion 2 ond' 7n1A3iare nepasatoare' pieptu cAEut i ochii e9o1ta miciG o t7nara 1oarte 2runa' de un tip ori.ina i haE iu' cu cercei de aur i paru 7nosG 7n p us' mai era i doctoru B umen0oh care se a Aturase .rupu ui' precum U doi tineri cu umerii cAEu3i" 4oamna !hauchat purta o rochie a 2astra cu .u er de dante a a 2a" -orma centru cercu ui' aeEata pe canapea' 7ndArAtu unei mese rotunde' situate 7n 1undu camerei mici' cu 1a3a 7ntoarsa cAtre sa onu de Focuri" )ans !astorp se uita nu 1ara dispre3 a aceasta 1emeie prost crescutA i .mdi 7n sinea uiD :7mi amintete ce6a" dar n%a putea sa spun ce anume"""; Un un.an de 6reo treiEeci de ani' aQ cArui par 7ncepuse a se rari' c7nta de trei or a micu piin de cu oare MUNTELE VRJIT
,<

2runa maru nup3ia din 'isul unei nop(i de $ar), apoi' raspunE7nd a :FFF3FFntea c7tor6a doamne' 7ncepu sa c7nte pentru a patra oara aceeai 2ucata' nu 7nsA 18r8 a e pri6i 7n ochi pe 1iecare' ad7nc i tAcut" \ Este 7n.Aduit sa tiu cum 6a sim3i3i cu sAnAtatea' domnu e in.inerI 7 7ntre2a *ettem2rmi care' cu m7ini e 7n 2uEunare' se p im2a indi1erent printre pacien3iG se apropiase acum de )aas !astorp""" A6ea aceeai haina cenuie' 1Acuta dintr%un 1e de sto1a 1 auata i aceiai panta oni cadri a3i de cu oare deschisa" *urise c7nd se adresa ui )ans !astorp' iar acesta sim3i din nou cA se deEmeticete a 6ederea 2uEe or ce se unduiau cu o 1ine3e 2atFocoritoare su2 inia cur2a a mustA3ii ne.re" 4e a t1e ' se uita a ita ian cu un aer destu de natin.' cu .ura cAEuta i ochii con.estiona3i" % AhK dumnea6oastia s7nte3i' Eise e " 4omnu din timpu p im2Arii de aEi%diminea3A' de in.A 2anca' de co o sus" pe care %am""" aproape de p7r7u""" V%am recunoscut' 1irete' imediat" Va ro. sa ma crede3i' continua e ' dei 7i dAdea 1oarte 2ine seama ca n%ar tre2ui sa i%o spunA' ca a prima 6edere 6%am uat drept un 1 anetar" A 1ost 1ara 7ndoia a curata prostie din partea mea' adau.A 6aE7nd ca *ettem2rini 7i arunca o pri6ire rece i pAtrunEAtoare' adicA o idio3enie 1ara seamAnK 4e a t1e 7ncA n%am 7n3e es cum a 1ost cu putin3a""" % Nu 6a ne initi3i' n%are nici o importan3a' 7i rep ica *ettem2rini dupA ce' 6reme de o c ipa' mai arunca asupra t7nAru ui o pri6ire iscoditoare" Ji cum 6%a3i petrecut Eiua H prima Ei a ederii dumnea6oastrA 7n acest oc de di6ertismentI % Mu 3umesc' 2ine" *trict re.u amentar' rAspunse )ans !astorp" Mai a es 7n :poEi3ie oriEonta a;' cum 6a p ace dumnea6oastrA sa 6a e9prima3i" *ettem2rini r7se" % Este posi2i sa ma 1i e9primat ast1e ' cu 6reun pri eF oarecare' Eise e " Ei 2ine' a3i .Asit amuEant acest 1e de 6ia3aI

% AmuEant i p ictisitor' cum dori3i' rAspunse )ans !astorp" !7te%odata e .reu sa 1aci deose2irea" Nu m%am p ictisit' deocamdatA H de a t% Q[ Rci sus' a dumnea6oastrA' domnete o prea mare anima3ie" AuEi i 6eEi at7tea ucruri noi i ciudate" Ji cu toate acestea' pe de a ta parte' am impresia cA nu ma a1 u aici numai de o Ei' ci de mai mu t timp' 7ntocmai a Ji cum a 1i de6enit mai 7n 67rsta i mai 7n3e ept' da' am aceasta impresie" ^ Mai 7n3e eptI Eise *ettem2rini 7ncrunt7ndu%i spr7ncene e" 7mi 7n.A% dui3i o 7ntre2areI !e 67rsta a6e3i de 1aptI
,@

T)OMA* MANN ata 7nsA ca' deodatA' !astorp nu%i mai aducea aminteK Nu mai tia ce 67rsta are' cu toate s1or3Ari e nerA2dAtoare i deEnAdAFduite ce e 1Acea ca sA i%o aminteascA" #entru a c7ti.a timp' ceru sa i se repete 7ntre2area apoi spuseD H Eu""" ce 67rstaI -irete' am douAEeci i patru de ani" In cur7nd 6oi 7mp ini douAEeci i patru de ani" Insa' ierta3i%mA' s7nt o2ositK Eise e " Ji :o2osit; nu este cu67ntu care e9prima e9act starea mea" !unoate3i senEa3ia ce% o ai c7nd 6iseEi i c7nd tii cA 6iseEi i ai 6rea sA te treEeti i nu po3iI Este e9act ceea ce simt eu" !red cA am temperatura' 1ara 7ndoia a ca am' a t1e n%a putea c7tui de pu3in sA%mi e9p ic starea mea de acum" Ma 6e3i crede ca picioare e mi%s reci p7n8 Ia .enunchiI Este un 1e de%a spune' cAci' 1irete' .enunchii nu mai s7nt picioare e % dar ierta3i%ma' capu 7mi 67F7ie 7n.roEitor' ceea ce' a urma urmei' nu%i surprinEAtor' c7nd chiar dis%de%diminea3a 3i s%a uierat cu""" cu pneumo%tora9u ' iar pe urma ai ascu tat discursuri e acestui domn A 2in i pe deasupra st7nd 7n poEi3ie oriEonta A" 7nchipui3i%6A' am mereu impresia cA nu m8 mai pot 7ncrede 7n ce e cinci sim3uri a e me e i tre2uie sA mArturisesc cA acest 1apt ma stin.herete mu t mai mu t dec7t 1ier2in3ea a din o2raFi i picioare e reci" *pune3i%mi sincerD crede3i cA este cu putin3A ca doamna *tohr sA tie sA prepare douAEeci i opt de sosuri de peteI Nu m8 .7ndesc a 1aptu dacA este 7n ade6Ar capa2i A sA e pre.AteascA % ucru acesta mi se pare e9c us % ci numai dacA a a1irmat' 7n ade6Ar' acest ucru' adineauri' a masA' sau dacA doar mi%am 7nchipuit ca am auEit%oI *ettem2rini continuA sA% pri6eascA" Nu pArea s8% ascu te" 4in nou ochii ui :pri6eau 1i9 7n sine;' ram7n7nd 7ncremeni3i i or2i i' ca i 7n acea diminea3A' rosti de trei ori :aa' aa' aa;' i :uite' uite uite; H ironic .7nditor' accentu7nd puternic pe " H 4ouAEeci i patru a3i spusI 7ntre2a apoi" H Nu' douAEeci i optK spuse )ans !astorp" 4ouAEeci i opt de sosuri de peteK Nu sosuri 7n .enera ' ci numai sosuri de pete' asta e enormitatea" H 4omnu e in.inerK 1Acu *ettem2rini supArat i mustrAtor" Veni3i%68 7n 1ire i asa3i%mA 7n pace cu a2surditA3i e dumnea6oastrA" Nu tiu nimic despre asemenea ucruri i nu 6reau sA tiu nimic" A3i spus ca a6e3i douAEeci i patru de aniI )m""" 7n.adui3i%mi 7ncA o 7ntre2are sau o umi A propunere' dacA 6re3i s8%i spune3i aa" !um ederea aici nu pare sa 6a priasca i cum nu 6a sim3i3i 2ine a noi H nici din punct de 6edere 1iEic Ji nici mora ' a1ara doar de caEu cA aparen3e e s7nt 7ne Atoare H ce%ar 1i s8 MUNTELE VRJIT
,,

nun3a3i de%a mai 7m2atr7ni aici' adicA' pe scurt' daca 6%a3i 1ace 2a.aFu hiar 7n seara asta' iar m7ine diminea3a a3i ter.e%o cu e9presu pre6AEut 7n mersu trenuri orI % !rede3i cA tre2uie sA p ecI 7ntre2a )ans !astorp" !7nd de%a2ia am sositI 4ar nu' cum a putea sA%mi dau seama chiar din prima EiI Rostind aceste cu6inte aruncA' din int7mp are' o pri6ire spre 7ncAperea de a Aturi i o 6AEu din 1a3a pe doamna !hauchat cea cu ochii 7n.uti i pome3ii a3i" Unde' .7ndi e ' unde' de ce i de cine%mi amintete' dintre to3i c73i i% am cunoscutI 4ar' 7n ciuda tuturor e1orturi or' capu sAu o2osit nu tiu A rAspundA acestei 7ntre2Ari" % -irete' nu mi%e prea uor sA mA ac imatiEeE aici sus' a dumnea6oastrA' continuA e ' i este de presupus ca dacA pentru at7ta ucru a da 2ir cu 1u.i3ii' adicA pur i simp u 1iindcA 6reo c7te6a Ei e ip%am sim3it pu3in tu 2urat i mi% a 1ost cam ca d' mi se pare cA ar tre2ui s8%mi 1ie ruine' da' i ca ar tre2ui sA mA socotesc a' i apoi ar 1i 7mpotri6a oricArei ra3iuni' cred cA 6e3i recunoate i dumnea6oastrA""" Vor2ea pentru prima datA cu oarecare entuEiasm' cu .esturi care a.itau umerii i pArea cA 6rea sa% determine pe ita ian sA%i retra.A propunerea 7n mod hotAr7t" % MA 7nc in 7n 1a3a ra3iunii' rAspunse *ettem2rini" MA p ec de asemenea 7n 1a3a curaFu ui" !eea ce spune3i este o.ic i ar 1i 1oarte .reu sA%i opui un ar.ument hot8r7tor" 4e a t1e am 6AEut' 7n ade6Ar' c7te6a caEuri 1rumoase de ac imatiEare" 4e pi da' ce de anu trecut' a domnioarei Snei1er' Otti ie Snei1er' dintr%o 1ami ie 1oarte 2una' 1iica unui 7na t demnitar" A stat aici ce pu3in un an i FumAtate i se o2inuise at7t de 2ine 7nc7t' 7n c ipa c7nd se 7nsAnAtoi comp et % cAci' se 7nt7mp A uneori sA te 6indeci aici' sus H nu mai 6oi sA p ece cu nici un pre3" II ru.a din tot su1 etu pe consi ieru au ic s%o mai 3inAG nu putea i nici nu dorea sA se 7ntoarcA a ai sAiG aici se sim3ea 1ericitA' ca acasAG dar cum cereri e erau 1oarte mari i a6eau ne6oie de camera' ru.Amin3i e ei au 1ost Eadar% nice i cei 7n drept au stAruit 7n hotar7rea de%a o in6ita sA p ece' 1iind sAnAtoasA" Atunci Otti ie 1Acu temperatura' adicA reui sin.ura sA i%o urce destu de serios' 7nsA o dAdurA de .o schim27ndu%i termometru cu ? dsorA mutA; H dar dumnea6oastrA 7ncA nu a6e3i de unde ti ce este asta' de 1apt nu%i dec7t un termometru ne.radat pe care medicu 7

con%r` eaE8 persona ' masur7nd co oana de mercur i not7nd chiar e tempe% r atura" Otti ie' domnu meu' a6ea =>'," Aadar' Otti ie nu a6ea tempe%turA" Atunci se sca da 7n ac H i preciEeE cA era a 7nceputu ui mai' a nop3i e erau 1oarte reci' acu nu era chiar 7n.he3at' ca sA 1im precii'
+??

T)OMA* MANN nu erau dec7t c7te6a .rade deasupra ui Eero" *tAtu destu 7n apa ca sa se 7m2o nA6eascA % i reEu tatu I Era i continua sa ram7na sAnAtoasa # eca deEnAdAFduita i nepasatoare a 6or2e e de m7n.7iere' a 6or2e e pArin3i or" :!e%o sa se 7nt7mp e aco o' de6a eI repeta ea mereu" Aici mi%e casaK; Nu mai tiu ce s%a 7nt7mp at cu ea""" 4ar' dra.u meu in.iner' ma 7ne eu sau dumnea6oastrA nu ma mai ascu ta3iI 4aca aparen3e e nu ma 7na a' a2ia 6a mai 3ine3i pe picioare" 4omnu e ocotenent' 1Acu e cAtre Joachim care tocmai se apropiaG ua3i% pe 6aru dumnea6oastrAK 4uce3i% sa se cu ceK Padarnic 7i da curaF cu mintea' cAci 7n seara asta nu% mai 3m picioare e" H Ba de oc' 7ntruc7t am 7n3e es totu K e9c ama )ans !astorp" #rin urmare' :sora muta; este un termometru ne.radat H aadar' 6ede3i ca am priceput 1oarte 2ineK !u toate acestea' se sui cu Joachim 7n ascensor' 7mpreuna cu a 3i pacien3i H reuniunea uase s1 7rit 7n Eiua aceea i to3i se risipirA' ocup7nd 2a coane e i sA i e de odihna pentru cura de seara" )ans !astorp 7 7nso3i pe Joachim p7na 7n camera" *u2 paii sai' pardosea a coridoru ui' acoperita cu un co6or din 1ire de cocos' parca se e.Ana 7n 6a uri' dar asta nu% stin.herea prea tare" *e aeEa 7n 1oto iu mare' 7n1 orat' a ui Joachim H unu asemAnAtor se a1 a i 7n camera ui H i aprinse o Mana Mancini" I se pAru ca are un .ust de c ei' de cAr2une i de mu te a te e' adica toate .usturi e 7n a1ara ce ui pe care tre2uia sa% ai2a" Totui continua sa 1umeEe' urmarindu% pe Joachim cum se pre.Atete pentru cura de odihna' cum 7i pune 6esta i pe deasupra un pa ton 6echi pentru ca apoi' u7nd ampa mica de pe mAsu3a de noapte i .ramatica rusa' sa iasA pe 2a con unde puse ampa 7n priEa i' 7ntins pe eE on.' cu termometru 7n .ura' 7ncepu sa se 7n1Aoare cu o de9teritate uimitoare 7n ce e doua paturi de par de cAmi a 7ntinse pe scaun" )ans !astorp 7 pri6i cu o sincera admira3ie cum 1Acea aceste micAri cu deose2ita 7ndem7nare" Joachim 7ncepu prin a se 7n6e i cu paturi e una dupA a ta' 7nt7i spre st7n.a' apoi pe toata un.imea trupu ui p7na su2 umAr' apoi spre dreapta' 7n aa 1e 7nc7t s17ri prin a 1ace un pachet per1ect propor3ionat i neted' din care nu ieeau dec7t capu ' umerii i 2ra3e e" H Ai aFuns a o mare de9teritate' Eise )ans !astorp" H E o chestie de e9erci3iu' rAspunse Joachim care 7n timp ce 6or2ea 3inea str7ns termometru 7ntre din3i" O sa 7n6e3i i tu a r7ndu tau" M7me tre2uie neapArat sa procuram c7te6a paturi pentru tine" O sa e .Aseti tu 7ntre2uin3are i c7nd 6ei p eca de6a e" 7nsA aici' a noi' sint a2so ut necesare' mai a es ca nu ai nici mAcar un sac 7m2 Anit" MUNTELE VRJIT
+?+

\ 4ar nu am de oc inten3ia sa ma cu c noaptea pe 2a con' dec ara tians !astorp" Aa ce6a n%o sa 1ac niciodatA i pre1er sa 3i%o spun de pe acurn" Mi s%ar pArea din ca e%a1ara de ridico " Totu are o imita" Ji 7n de1initi6 tre2uie oricum sa do6edesc 7ntr%un 1e sau a tu ca aici' Ia 6oi' nu s7nt dec7t 7n 6iEita" Mai ram7n pu3in cu tine p7na%mi 1umeE 3i.ara" Are un .u*t .roaEnic' dar eu tiu ca e 2una i ca pentru Eiua de aEi tre2uie sa ma mu 3umesc cu at7t" 7n cur7nd o sa 1ie ora noua H totui 7ncA nu%i nouA" 4ar c7nd 6a 1i nouA i FumAtate' putem socoti ca e ora potri6ita c7nd ne 6a 1i 7n.Aduit' 1ara a e9a.era' sa ne 67r7m 7n pat" *im3i un 1ior H unu sin.ur' apoi mai mu te' unu dupA a tu ' destu de dese" )ans !astorp saii 7n picioare i se epeEi a termometru de perete' ca i cum ar 1i 6rut sa% prindA 7n 1 a.rant de ict" #otri6it ui Reaumur" 7n camerA ei au noua .rade #use m7na pe radiatoare i constata ca s7nt moarte' reci" Jopti c7te6a cu6inte ne7n3e ese care totui 6oiau sa spunA ca' dei se a1 au 7n una au.ust' era oricum ruinos sa nu se dea cA dura' cAci ceea ce a6ea importan3a nu era una arAtata de ca endar' ci temperatura atmos1erei' i numai ast1e se e9p ica de ce se sim3ea re2e.it ca un c7ine" -a3a 7nsA 7i ardea" *e aeEA din nou 7n 1oto iu' dar iar se ridica i ceru 7n oapta 7n.Aduin3a sa ia pAtura de pe patu ui Joachim apoi' reaeE7ndu%se' i%o 7ntinse pe picioare p7na a FumAtatea trupu ui" Ramase ast1e ' m7nios i E.ri2u it' d7ndu%i ostenea a sa 1umeEe 3i.ara care a6ea un .ust at7t de sc7r2os" *im3i cum 7 cuprinde puternic sentimentu unei stAri nenorociteG 7n 6ia3a ui nu se sim3ise mai rau dec7t acum" :E Fa nicK; 7i opti" 4ar 7n ace ai timp 7 7n6A ui pe neateptate un sentiment de o ciudata 2ucurie e9u2eranta i de speran3a' iar dupA ce% sim3i din p in nu mai ramase aco o' 7ntins 7n 1oto iu' dec7t pentru a atepta ca starea aceasta minunata sa% mai cupnnda o data" 4ar nu mai re6eniG dAinuia numai propria ui Fa e" *17ri deci prin a se scu a' arunca pe #at pAtura ui Joachim i" cu .ura str7m2ata' murmura c7te6a 1raEe 7n .enu _Noapte 2unaK;' :*a nu cum6a sa mori de 1ri.K; i :*a 6ii sa ma iei a ttucu deFun;' apoi' 7mp eticindu%se' iei pe coridor i intra 7n camera ui" In timp ce se deE2racA 7ncepu sa 1redoneEe ca pentru sine' dar nu de 1ericire" Maina i 1ara sa%i dea prea 2ine seama' se achita de mici e tre2uri i 7ndatoriri de om ci6i iEat pentru toa eta de noapte' turna 7n #ahar apA roie pentru .ura din 1 aconu trusei de cA Atorie' 1Acu .ar.ara ara sA st7rneasca 6reun E.omot' se spa A pe m7ini cu sApunu ui moa e J de 2una ca itate' par1umat cu 6io ete' i%i puse cAmaa un.a de 2atist #e 2uEunaru cAreia erau 2rodate ini3ia e e )!" Apoi se cu ca i stinse
+?$

T)OMA* MANN

umina' as7nd sa%i cada capu 7n1ier27ntat i tu 2urat pe perna pe care murise americanca" *e 7ntinsese cu certitudinea ca se 6a cu1unda imediat 7n somn' dar 7F dAdu seama ca se 7ne ase' iar p eoape e pe care p7na mai adineauri se uptase sa e 3inA deschise' acum re1uEau cate.oric sa stea 7nchise' dimpotri6A' se deschideau tresArind ne initite de 7ndatA ce e 7nchidea" :Nu%i 7ncA ora mea o2inuita de somn;' 7i spuseG i apoi 1ArA 7ndoia a ca stAtuse prea mu t cu cat peste Ei" 7n p us' cine6a 2Atea unde6a un co6or %ceea ce de 1apt nici nu se 7nt7mp a 7n rea itateG de a t1e ' pe urma 7i dAdu seama ca inima sa era cea care 7i 1Acea auEite 2AtAi e' 7n a1ara ui' de parca ar 1i 1ost 7n aer i2er' e9act ca i cum s%ar 1i 2Atut un co6or cu un 2AtAtor de trestie 7mp etitA" 7n camera 7ncA nu era comp et 7ntunericG prin ua deschisa a 2a conu ui pAtrundea de a1ara umina ampi3ei de pe 2a conu ui Joachim ca i cea de a perechea care stAtea a masa rui or de r7nd" Ji 7n 6reme ce' c ipind repede' )ans !astorp stAtea cu cat pe spate' o impresie 37ni 2rusc pun7nd stap7nire pe e ' o impresie unica 1a3a de toate ce e a te de peste Ei' o o2ser6a3ie pe care o 1Acuse i pe care H de spaima i din de icate3e H se strAduise s%o uite imediat" Era e9presia pe care o a6usese chipu ui Joachim c7nd 6enise 6or2a despre Marusia i despre 7nsuiri e ei 1iEice H despre ace straniu i dureros rictus aW .urii' c7t i despre acea pa oare care%i pata o2raFii 2ronEa3i" )ans !astorp 7n3e e.ea i .hicea ce 7nseamnA asta' 7n3e e.ea i .hicea 7ntr%un 1e at7t de nou' de ad7nc i intim' 7nc7t 2AtAtoru de co6oare 7i mari iu3ea a aco o' a1ara' i aproape ca acoperi sunete e concertu ui de seara ce se auEea dinspre # atE H cAci se dAdea iarAi un concert 7n ace hote ' aco o' 7n 6a eG o arie de opereta 7n ritmuri re.u ate i de un sti demodat 6enea prin noapte p7na a e ' iar )ans !astorp o 1 uierA 7ncet BcAci se poate 1oarte 2ine 1 uiera 7ncetC 7n timp ce 2Atea mAsura cu picioare e reci' su2 p apuma de 1u .i" -irete' nu acesta era miF ocu ce mai 2un de%a adormi i' de a t1e ' )ans !astorp nu mai a6ea nici un che1 sa doarmA" 4e c7nd 7n3e esese 7ntr%un mod pentru e at7t de nou i de cop eitor de ce Joachim se schim2ase a 1a3a' umea i se pArea a ta' i ace sentiment de 1ericire re6Arsata i de speran3a 7 cuprinse iarAi p7nA 7n cea mai ad7nca intimitate" 4e a t1e ' mai atepta ce6a' 1ara sa se 7ntre2e ce anume" 4ar c7nd auEi ca 6ecinii din dreapta i din t7n.a isprA6iserA cura i intrau 7n camere pentru a 7n ocui poEi3ia oriEonta a de a1ara cu aceeai poEi3ie 7nAuntru' 7i mArturisi con6in.erea ca perechea sA 2atica se 6a cu ca 7n tAcere" :#ot sA adorm 1ara .riFa' .7ndi e " *7nt con6ins ca 7n seara asta MUNTELE VRJIT
103

6or sta initi3iK; 4ar nu se 7nt7mp a aa i' a drept 6or2ind' nici )ans !astorp n%o creEuse cu toata sinceritatea' da' deoarece' ca sa spunem de6Aru 7ntre.' e persona nu 7ntre6aEuse nici o c ipa mAcar ca 6or niitea sA stea 7n inite" !u toate acestea' pironit de ce e ce auEea' nu%i mai st8p7ni u uirea muta" :NemaipomenitK; e9c ama e 1ara . as" :Asta%i 1ormida2i K !ine%ar 1i creEut una ca astaK; Ji' 7ntre timp' 2uEe e ui' 1 uier7nd 7ncet' acompaniau re1renu operetei care rAsuna stAruitor pin a ae" Mai t7rEiu 6eni i somnu " 7nsA o data cu e sosirA i nA uciri e schimonosite a e 6isu ui' mu t mai schimonosite dec7t noaptea trecuta' 1ac7ndu% mereu sa tresarA sau sa urmAreascA o idee con1uEa" Visa ca% 6ede pe consi ieru au ic Behrens cu .enunchii rAsuci3i i 2ra3e e 2A A2Anindu%i%se' p im27ndu%se pe a ei e parcu ui' potri6indu%i paii un.i i o2osi3i dupA o muEica 7ndepArtata de mar" !7nd se opri 7n 1a3a ui )ans !astorp' consi ieru au ic a6ea nite oche ari cu enti e .roase' rotunde i 2o 2orosea 6or2e 1ar8 nici un sens" :!i6i ' 1irete; spuse i 1ArA sa%i ceara 6oie apucA 7ntre de.etu arAtAtor i ce miF ociu a m7inii sa e enorme p eoapa ui )ans !astorp :Un ci6i cinstit' mi%am dat seama imediat" 4ar nu 1ara ta ent' nu chiar ipsit de ta ent pentru arderi radica eK N%o sA 1ie E.7rcit cu anii' cu 6ese ii sai aniori de ser6iciu a noi' aici" Ei' i acum' hop' domni or' sa mer.em a petrecereK; e9c amA e i' 67r7ndu%i de.e3e e arAtAtoare 7n .urA' 1 uierA at73 de ciudat de armonios' 7nc7t din ocuri di1erite i 7n mArimi miniatura e sosirA prin aer pro1esoara i miss Ro2inson' care se coco3arA pe umerii ui' pe dreptu i pe st7n.u ' adicA aa cum stAteau 7n su1ra.erie a dreapta i a st7n.a ui )ans !astorp" Aa p eca de% aco o" 3opAind' consi ieru au ic' Jter.7ndu%i ochii cu un er6et trecut pe su2 oche ari' i nu se putea des ui daca ceea ce ter.ea era nAduea 8 sau erau acrimi" Apoi ce ui ce 6isa i se pAru ca se a1 a 7n curtea iceu ui unde at73ia ani 7i petrecuse recrea3ii e 7ntre ore e de c asa i ca tocmai 7mprumuta un creion de a doamna !hauchat' care se a1 a de asemenea aco o" Ea 7i uadu un creion rou' 7ntre2uin3at pe FumAtate' cu o apArAtoare de ar.int' Ji% s1Atui cu o 6oce p Acut rA.uitA pe )ans !astorp sa i% restituie ne.reit a s17ritu ec3iei' iar c7nd 7 pri6i cu ochii ei 7n.uti' de un a 2astru 28t7nd 7n 6erde%cenuiu' deasupra pome3i or proeminen3i' e se smu se cu 6io en3A din 6is' cAci acum reuise sa identi1ice ace ce i ace c *ne pe care ea i e amintea cu stAruin3a' se smu se din 6is deoarece 6oia *a e re3inA" #use iute 7n si.uran3a' pentru a doua Ei' aceasta certitudine' aeoarece sim3ea ca somnu i 6isu puneau din nou stap7mre pe e ' apoi
+?&

T)OMA* MANN se 6AEu si it sa caute un adApost 7mpotri6a doctoru ui Sro0oTs0i 1iindcA 7 urmarea ca sa%i 1acA disec3ia su1 etu ui' 1apt care 7i insu1 a ui )ans !astorp o spaima ne2una' o spaima 7ntr%ade6ar smintitA" -u.ea de doctor' 7mpiedicat' prin pere3ii de stic a a1 a3i de%a un.u 2a coane or sarea' risc7ndu%i 6ia3a' prin parc' deEnAdAFduit' 7ncerca sa se ca3are chiar pe st7 pu ca1eniu a pa6i ionu ui i se treEi asudat 7n c ipa c7nd pri.onitoru 7 apuca de un crac a panta onu ui"

4ar a2ia se initise pu3in' ca iarAi adormi i 7nt7mp 8ri e 7ncepurA din nou sa se des1Aoare" *e si ea sa% 7mpin.A cu umAru pe *ettem2rini care%i E7m2ea % 1in' rece i cu un aer 2atFocoritor' su2 musta3a ui nea.ra i deasa' aco o unde musta3a se sA ta 7ntr%un arc p Acut H i tocmai din pricina acestui sur7s )ans !astorp su1erea ca de%o nedreptate ce i se 1Acea" :Ma deranFa3iK; se auEi e rostind impede" :!ara3i%6aK Nu s7nte3i dec7t un 1 anetar i ma deranFa3iK; Numai ca *ettem2rini nu se asA de oc i )ans !astorp cumpAni ce%ar tre2ui sa 1acA' i a6u deodatA deE6A uirea e9traordinara a ceea ce este' intrinsec' timpu D de 1apt nu este a tce6a dec7t o :sora mutA;' un termometru ne.radat pentru cei ce 6oiau sa trieEe H dupA care se treEi cu inten3ia hotar7ta de%a comunica aceasta noutate' chiar a doua Ei' 6aru ui sau Joachim" Noaptea trecu 7n miF ocu unor ast1e de a6enturi i descoperiri' iar )ermine S ee1e d' chiar i ea' precum i domnu A 2in i cApitanu Mi0 osich' care o ducea 7n din3i pe doamna *tohr' 1iind strApuns cu o ance de procuroru #ara6ant' Fucau 7n aceste e6enimente un ro con1uE' 7ntre a te e' )ans !astorp a6u un 6is care se repeta e9act su2 aceeai 1orma de doua ori 7n acea noapte' u tima data spre diminea3a" *e a1 a 7n sa a cu apte mese c7nd ua cu .eam se 7nchise pocnind tare i doamna !hauchat intra 7m2rAcata cu o Facheta de 7na a 2A' cu o m7na 7n 2uEunar i cu cea a tA a cea1a" Insa 7n oc sa se duca a masa rui or 2ine' aceasta 1emeie prost crescutA se 7ndrepta spre )ans !astorp i 1ara sa rosteascA nici un cu67nt 7i dAdu 7n tAcere m7na sa i%o sArute H dar nu 1a3a m7inii' ci pa ma' iar )ans !astorp sAruta pa ma acestei m7ini ne7n.riFite' pu3in cam ate' cu de.ete e scurte i pie ea roasa 7n Furu un.hii or i din nou 7 strA2Atu din cap p7na%n picioare acea senEa3ie de 6o uptate sA 2atica pe care o sim3ise atunci c7nd' ca o e9perien3a' se e i2erase de Fu.u onoarei i se 2ucurase de 1o oase e nemAr.inite a e ruinii H acea senEa3ie o a6u iarAi 7n 6is' 7nsA cu in1init mai mu ta intensitate"

IV
T7r.uie i necesare
% *pune' nu cum6a s%a Eis cu 6ara 6oastrAI 7 7ntre2a )ans !astorp a treia Ei' ironic' pe 6aru sau" Timpu se schim2ase 7n.roEitor" Piua a doua' pe care oaspete e o petrecuse aici sus' 1usese 7ntr%ade6Ar de o sp endoare esti6a a" A 2astru pro1und a ceru ui strA ucea deasupra 67r1 uri or 7n 1orma de ance a e pini or' pe c7nd 7n 1undu 6Aii satu 7n1ier27ntat de do.oare sc7nteia su2 o umina cruda' iar sunetu de a t8 An.i e 6aci or H care se micau 7n toate pAr3i e pasc7nd pe po67rniuri iar2a mArunta i ca da a pAuni or H 7nsu1 e3ea aeru c%o 6oioie uor me anco icA" !hiar a micu deFun doamne e 6eniserA 7n 2 uEe 6aporoase de in' une e cu m7neci aFurate' ceea ce nu e prindea a 1e de 2ine pe toate % de pi da' doamna *tohr nu era de oc a6antaFata' cAci 2ra3e e 7i erau spon.ioase i' pe scurt' transparen3a 6eminte or nu i se potri6ea" 4e asemenea i domnii de a sanatoriu 3inuserA socotea a de 6remea 1rumoasa' 1iecare 7n 1e u ui' a e.7ndu%i 7m2rAcAmintea" )aine e de a paca Ji de dri 7i 1AcuserA apari3ia' iar Joachim Piemssen 7i pusese panta onii uori de 1 ane a i haina a 2astra care' 7n ansam2 u' dAdeau staturii sa e o prestan3a a2so ut mi itareasca" !7t despre *ettem2rini tre2uie spus cA%i mani1estase de c7te6a ori inten3ia de a%i schim2a costumu " ;La nai2a' cum arde soare e;' spunea p im27ndu%se dupA hmch pe u i3e e satu ui 7n to6ArAia ce or doi 6eri" :!red ca 6a tre2ui sA ma 7m2rac mai su23ire"; 4ar cu toate cA%i c7ntarise 2ine cu6inte e' rAmAsese tot cu ;ama ui 1 auata cu re6ere ate i cu panta onii cadri a3i" H pro2a2i ca oat8 .ardero2a sa se compunea numai din aceste haine" A treia Ei 7nsA" s%ar 1i Eis ca natura s%a schim2at' ca nnduia a 1ireasca a tost data peste capG )ans !astorp nu%i credea ochi or" Era dupa%masa J se .Aseau de 6reo douAEeci de minute a cura de odihna' c7nd soare e
+?>

T)OMA* MANN
1

se ascunse iute i nori ur73i i 7ntuneca3i se i6irA deasupra creste or dinspre sud%6est' iar un 67nt ciudat' rece' care te pAtrundea p7na a oase' ca i cum ar 1i 6enit din 3inuturi 7n.he3ate i necunoscute' mAtura 7ntr% ? c ipa 6a ea' co2ori temperatura i instaura o c ima cu totu noua" H PApada' se auEi 6ocea ui Joachim dindaratu perete ui de stic a" H !e 7n3e e.i tu prin :EApada;I 7ntre2a .rA2it )ans !astorp" 4oar nu 6rei sa spui ca o sa nin.A" H !u si.uran3aK rAspunse Joachim" !unoatem noi 67ntu acesta" !7nd 6ine' putem sa pre.Atim sAnii e" H E a2surdK Eise )ans !astorp" 4aca nu ma 7ne ' s7ntem a 7nceputu ui au.ust" 4ar Joachim a6usese dreptate' cunotea situa3ia" !7te6a minute dupA aceea iE2ucni o 1ormida2i a 1urtuna cu EApada' 7nso3ita de tunete repetate H un 6isco at7t de compact' 7nc7t te puteai crede 7n6A uit 7n a2uri a 2i' iar 7n 1undu 6Aii aproape ca nu se mai distin.ea nimic" Toata dupa%amiaEa ninse 7n continuare" *e dAduse drumu a ca ori1er i 7n timp ce Joachim recursese a sacu 7m2 Anit 1ara sa%i 7ntrerupA cura' )ans !astorp se re1u.iase 7n camera' trAsese 1oto iu 7n.a radiatoru 1ier2inte i c atin7nd mereu din cap pri6ea 7n6o 2urarea de%a1ara" A doua Ei diminea3a nu mai nin.eaG dar cu toate ca termometru arata c7te6a .rade deasupra ui Eero' EApada rAmAsese 7ncA destu de .roasa' ast1e ca' su2 pri6irea surprinsa a ui )ans !astorp' se des1Aura un desa67rit peisaF de iarna" OpriserA iarAi cA dura" 7n camera temperatura era de ase .rade deasupra ui Eero"

H Ji acum s%a Eis cu 6ara 6oastrAI 7 7ntre2a )ans !astorp cu amara ironie pe 6aru sau" H Aa ce6a nu se poate spune' rAspunse Joachim cu o2iecti6itate" 4aca o 6rea 4umneEeu' o sa mai a6em 7ncA Ei e 1rumoase de 6ara" -ara 7ndoia a ca i 7n septem2rie' da' e 1oarte posi2i " 7nsA aici 1apt este ca anotimpuri e nu se deose2esc prea Amurit une e de a te e' 7n3e e.i' se amesteca 7ntre e e i nu se 3in ri.uros de ca endar" Iarna' soare e este adesea at7t de arEAtor 7nc7t transpiri' i c7nd te p im2i 73i deschei haina' iar 6ara' 4umneEeu e' 73i dai seama chiar i tu cum poate sa 1ie c7teodata 6ara aici" Ji apoi' c7nd 6ine EApada' toate se EApAcesc" Nin.e 7n ianuarie' dar 7n una mai tot pe at7ta' iar 7n au.ust nin.e de asemenea' dupA cum po3i sa%3i dai seama" La urma urmei se poate spune ca aproape nu trece o una 1ara sa nin.A' iatA o rea itate ce tre2uie re3inuta" #e scurt' s7nt Ei e de iarna i Ei e de 6ara' Ei e de primA6arA i Ei e de toamna' 7nsA aici a MUNTELE VRJIT
+?<

noi' sus' ade6Arate anotimpuri nu e9ista de 1apt" \ 4omnete oarecare con1uEie' spuse )ans !astorp" Ji' pun7ndu%i pa tonu i .a oii' co2or7 cu 6aru sau 7n sat' ca sa%si cumpere paturi pentru cura de odihna' deoarece era impede ca pe o asemenea 6reme p edu ui nu mai era su1icient" 7n treacAt se .7ndi daca n%ar 1i caEu sa%i cumpere chiar i un sac 7m2 Anit' apoi 7nsA renun3a' cAci .7ndu acesta' ca atare' 7 7nspaim7nta oarecum" %Nu' nu' saram7nem a paturiK Eise e " 4e6a e o sa e .Asesc oric7nd o 7ntre2uin3are' paturi are oricine i n%au 7n e e nimic deose2it' nici surprinEAtor' 7n timp ce un sac 7m2 Anit este ce6a oarecum prea speci1ic' ma 7n3e e.i' cAci dacA mi%a cumpAra un sac 7m2 Anit mi s%ar pArea ca rna insta eE aici pentru totdeauna i ca' prin urmare' a 1i 7ntr%un 1e oarecare unu de%ai 6otri""" #e scurt' te ro. sa 7n3e e.i ce 6reau sa spunD ca 7n de1initi6 nu merita sa cumpAr un sac 7m2 Anit numai pentru trei sAptam7ni" Joachim era de acord i cumparara dintr%un ma.aEin en. eEesc cu c iente a a easA doua paturi din par de cAmi a' a 1e cu ce e pe care e a6ea e ' destu de un.i i de ate' de o p Acuta mo iciune' 7n cu oare natura a' i dadura dispoEi3ie sa 1ie trimise imediat a sanatoriu interna3iona :Ber.ho1;' camera =&" )ans !astorp dorea sa e inau.ureEe chiar 7n acea dupa%amiaEa" Erau' 1irete' dupA a doi ea deFun' cAci a t1e pro.ramu Ei ei nu%3i o1erea pri eFu sa co2ori 7n sat" 7ncepuse sa p oua' iar pe strAEi EApada se pre1Acuse 7ntr%o m7E.a de .hea3a' care te stropea" #e c7nd se 7ntorceau' 7 aFunserA din urma pe *ettem2rini care' cu capu descoperit' aparat de o um2re a' se 7ndrepta i e spre sanatonu" Ita ianu era pa id a 1a3a i 7ntr%o dispoEi3ie cam trista" !u 6or2e a ese i 7ntorsAturi de 1raEa p Acute' se p 7n.ea de 1ri. i de umeEea a' de care su1erea cump it" !e pu3in daca 7n camera ar 1i ca dK 4ar aceti despo3i miEera2i i Asau sa se stin.A ca ori1eru imediat ce 7nceta sa mai nin.A H ceea ce era o mAsura stu%#Jda' o s1idare adusa 2unu ui sim3" Iar c7nd )ans !astorp o2iecta' 1rat7nd ca o temperatura medie 7n camere 1Acea parte' 1ara 7ndoia a' din re .irnu tratamentu ui i ca' 7n 1e u acesta' doreau poate sa%i 7mpiedice #e 2o na6i sa capete o2iceiuri mo atice' *ettem2rini 7i rAspunse cu sarcasme e ce e mai 6io ente" *a 1im serioiK 7ntr%ade6ar' principii e tratamentu uiK *u2 ime e i in6io a2i e e principii a e tratamentu uiK Adau.A apoi ca' 1ara nici o 7ndoia a' )ans !astorp 6or2ea sincer' cu un n cu6iincios' asemenea cu ace a ce tre2uie 1o osit 7n pro2 eme de re i.ie
+?@

T)OMA* MANN i credin3A" 7nsA era surprinEAtor H surprinEAtor' 1irete' 7ntr%un sens 1a6ora2i H ca une e dintre aceste principii socotite sacrosancte coincideau e9act cu interese e 1inanciare a e despo3i or' 7n 6reme ce se 7nchideau 2ucuros ochii a ce e care nu rAspundeau acestor interese""" Ji pe c7nd 6erii r7deau' *ettem2rini 7ncepu sa 6or2eascA despre rAposatu ui tata 7n e.AturA cu cA dura dupA care t7nFeA" % TatA meu' Eise e cu o anumita e9a tare' era un om distins' deopotri6A de sensi2i a su1 et i a trup" !it de dra.A 7i era iarna odAi3a ui de ucru' pe care o iu2ea din toatA inima i unde tre2uia mereu men3inutA o temperaturA de ce pu3in douAEeci de .rade Reaumur cu aFutoru unei so2i3e care se 7n1ier27nta p7nA a rou' iar 7n Ei e e umede sau 7n ace ea c7nd se pornea tAiosu 67nt trAmontan' dacA p8trundeai 7n 6esti2u u cAsu3ei' cA dura 73i 7n6A uia umerii ca o mantie ca dA i ochii 3i se ump eau cu acrimi de mu 3umire" OdAi3a ui era 7n3esatA de cAr3i i manuscrise printre care se .Aseau mu te de mare 6a oare i 7n miF ocu acestor comori a e spiritu ui' e stAtea 7n picioare' 7n1Aurat 7n ha atu de 1 ane a a 2astra' 7naintea pupitru ui 7n.ust' dedic7ndu%se iteraturii %1ira6 i mArunt de staturA' mai mic dec7t mine cu un cap' 7nchipui3i%68K dar cu nite smocuri .roase de p8r cArunt a t7mp e i cu un nas at7t de un. i su23ire""" !e romanist eminent' domnii meiK Unu dintre cei mai distini ai 6remii sa e' un cunoscAtor a im2ii noastre cum nu s7nt mu 3i' un sti ist' un atinist cum 7n Ei e e noastre nu mai e9istA' un uomo letterato cum 6isa Boccaccio""" 4e departe 6eneau sa6an3ii sA discute cu e ' unu din )aparanda' a tu de a !raco6ia' descinE7nd anume a #ado6a' orau nostru' ca sa%i mArturiseascA 7na ta or considera3ie' iar e 7i primea pe to3i cu o 2ine6oitoare demnitate" Era de asemenea i un poet deose2it c7nd' 7n ore e i2ere' scria po6estiri 7n cea mai e e.antA proEA toscanA' un maestru 7n idioma gentile, spuse *ettem2rini 7n cu mea 1ericirii' as7nd parca sa i se topeascA 7ncet pe im2a si a2e e .raiu ui matern i e.an7ndu%i capu 7ntr%o parte i 7n a ta" 7i 7n.riFea .rAdini3a' urm7nd e9emp u ui Ver.i iu' continuA e ' i tot ce spunea era sAnAtos i 1rumos" 4ar cA dura' tre2uia sA ai2A cA durA 7n odAi3a ui'

cAci a t1e tremura i erA 7n stare sa p 7n.A de 1urie daca 7 Asau sA 7n.he3e" Ji acum' domnu e in.iner' i dumnea6oastrA' domnu e ocotenent' 7nchipui3i%6A ce s7nt si iQ sA 7ndur eu' 1iu tatA ui meu' 7n acest oc 2 estemat i sA 2atic' unde trupu tremura de 1ri. 7n toiu 6erii i unde su1 etu 3i%e chinuit ne7ncetat de impresii umi itoare" VaiK E cump itK !e oameni ne 7nconFoarAK Acest MUNTELE VRJIT
+?,

consi ier satanic smintitK Sro0oTs0i H i *ettem2nni 1Acu o mutrp de parcA i%ar 1i rupt im2a % Sro0oTs0i' acest duho6nic neruinat care ma urAte pentru cA demnitatea mea de om ma oprete sA iau parte a monstruoEitA3i e ui popeti""" Iar a masa mea""" 7n ce to6ArAie s7nt condamnat sA mAn7ncK La dreapta mea este un 1a2ricant de 2ere din )a e %pe nume Ma.nus H cu o musta3A ca un smoc de 1in" :LAsa3i%ma%n pace cu iteraturaK 7mi Eice" !e ne dAI !aractere 1rumoaseK Ji ce 1o os am de pe urma caractere or 1rumoaseI Eu s7nt un om practic i 7n 6ia3a nu 7nt7 neti aproape niciodatA caractere 1rumoase"; IatA ce idee i%a 1AcuG despre iteraturA" !aractere 1rumoase""" Ah' *17nta -ecioarAK Iar so3ia ui' care stA 6iEa6i de e ' pierde a 2umina i de6ine pe Ei ce trece tot mai stupidA" !e Fa nicA miEerie""" -ArA sA se 1i 7n3e es 7ntre ei' Jo8chim i )ans !astorp erau de aceeai pArere 7n ceea ce pri6ete tirada ui *ettem2riniD o .Aseau peni2i a i re6o tAtor de nep AcutA' dar 7n ace ai timp amuEanta' 2a chiar instructi6A 7n 6io en3a ei deEin6o tA i a.resi6A" )ans !atorp r7se 2 7nd de :smocu de 17n;' i de :caractere e 1rumoase;' sau mai cur7nd de 1e u cara.hios 7n care se mani1esta deEnAdeFdea 7n 6or2e e ui" Apoi spuseD H 4umneEeu e' este 1iresc ca 7ntr%o ast1e de institu3ie societatea sA 1ie pu3in cam amestecatA" Nu po3i 7ntotdeauna sA%3i a e.i 6ecinii de masA' i chiar dacA ai putea' cu asta ce%ai rea iEaI 4ar i a masa noastrA e9istA o doamna 7n .enu acesta""" 4oamna *tohr' pe care de a t1e cred cA o cunoate3i" Este de o i.noran3A uci.Atoare' tre2uie s%o mArturisesc' i c7teodatA nu tii 7ncotro sA%3i 7ndrep3i pri6iri e c7nd 7ncepe sa 1 eca%reascA" 7n ace ai timp se p 7n.e ca are temperatura i cA se simte teri2i de ipsitA de 6 a.A i se pare cA nu e de oc un caE uor" E at7t de straniu sA 1ii 7n ace ai timp i proasta i 2o na6A' i nu tiu daca mA e9prim e9act' 7nsA 1aptu mi se pare cu totu curios c7nd cine6a e prost i pe deasupra mai este i 2o na6' 6reau sA spun cA e 7ntr%ade6Ar tot ce poate 1i m ai trist pe ume c7nd aceste douA ucruri se 7mp etesc" Nici nu mai tii ce 1i.urA tre2uie sA 1aci' deoarece 1a3A de un 2o na6 se cu6ine sA ai o atitudine de respect i serioEitate' nu%i aaI Boa a este oarecum ce6a demn s8 1ie respectat daca ma pot e9prima ast1e " 4ar c7nd prostia 7i 2a.A coada i se deE An3uie cu :1omu u;' i :institute cosmice; i cu tot 1e u de 2oacAne de soiu acesta' nu mai tii dacA' 7n ade6Ar' tre2uie sA r7Ei sau sA p 7n.i' iar sentimentu omeniei trece printr%o di ema cu mu t mai e.reta2i 8 dec7t a putea%o spune" 7n3e e. cA aceste doua stAri nu rimeaEA ua cu a ta' ca nu pot con6ie3ui' ca nu se acorda' ca nu eti o2inuit sa 3i
++?

T)OMA* MANN e 7nchipui a un oc" Te .7ndcti ca 7n mod o2inuit un om tre2uie sa 1ie sAnAtos i 2oa a tre2uie s8% 1acA de icat' inte i.ent' mai deose2it" Aa F3G 7nchipui de o2icei ucruri e" Nu crede3iI #oate 7n a1irma3ii e me e am mers mai departe dec7t a 1i 7n stare sA Fusti1ic' 7ncheie e " 4ar am 1acut%o numai pentru ca aceste .7nduri mi%au 6enit din 7nt7mp are""" Ji !astorp se opri 7ncurcat" Joachim era i e pu3in st7nFenit' iar *ettem2rini' cu spr7ncene e ridicate' tAcu' 1ac7ndu%se cA ateaptA din po ite3e ca inter ocutoru sau sa termine ce are de spus" In rea itate' atepta ca )ans !astorp sa%i 1i pierdut cu totu iru ' 7nainte de a%i rAspundeD H -ir%ar sa 1ie' domnu e in.iner' dar dumnea6oastrA do6edi3i de data aceasta 7nsuiri 1i oEo1ice pe care nu 6i e% a 1i 2Anuit niciodatAK #otri6it teoriei dumnea6oastrA ar tre2ui sA 1i3i mai pu3in sAnAtos dec73 pAre3i' deoarece este e6ident cA a6e3i spirit" 7nsA 7n.Adui3i%mi sA 6A atra. aten3ia ca nu pot 1i de acord cu deduc3ii e dumnea6oastrA' cA e respin.' da' cA mA opun cu 6io en3A cate.orica" *7nt' iatA' aa cum mA 6ede3i' cam into erant 7n ceea ce pri6ete pro2 eme e spiritu ui i pre1er mai cur7nd sa 1iu uat drept pedant dec7t sA nu com2at pAreri care mi se par at7t de 6rednice de doFana' ca ace ea pe care e%a3i deE6o tat 7n 1a3a noastrA""" H 4ar' domnu e *ettem2rini""" H 7n%.A%du%i%3i%mi""" Jtiu ce 6re3i sA spune3i" Vre3i sA spune3i cA nu 6%a3i .7ndit a asta prea serios' cA pAreri e pe care e%a3i e9primat nu s7nt chiar a e dumnea6oastrA' ci cA' 7ntr%o anumitA mAsurA' n%a3i 1Acut a tce6a dec7t sA prinde3i din E2or une e dintre pAreri e posi2i e ce p uteau' ca sA Eicem aa' 7n aer' e9pun7ndu% e 7ntr%o doarA' 1ArA a 6A an.aFa propria dumnea6oastrA rAspundere" Asta se datorete 67rstei dumnea6oastrA' cAreia 7i ipsete 7ncA hot8r7rea 6iri A i 7i p ace sA 1acA 7ncercAri e9pun7nd tot 1e u de puncte de 6edere" +lacet e periri, spuse e ' pronun37nd 7n ita ienete pe c de a placet. Este un principiu e9ce ent" !eea ce ma nedumerete e ce mu t 1aptu cA 7ncercarea dumnea6oastrA se 7ndreaptA tocmai 7n aceasta direc3ie" MA 7ndoiesc cA 7nt7mp area FoacA aici 6reun ro " Mi%e teamA cA e9istA 7n dumnea6oastrA o tendin3A care ar putea sa de6inA trAsAtura de caracter' dacA nu 6a 1i com2AtutA" 4in cauEa aceasta mA simt o2 i.at sA 6A rAspund" Mi%a3i spus ca 2oa a unitA cu prostia ar 1i ucru ce mai trist din ume" 7n pri6in3a aceasta' s7ntem de acord" Ji eu pre1er un 2o na6 spiritua unui tu2ercu os im2eci " 4ar s7nt 7mpotri6a dumnea6oastrA din c ipa 7n care 7ncepe3i sA considera3i 2oa a ca 1iind oarecum pe un p an de e.a itate cu prostia' ca 1iind o .reea A de sti ' `

MUNTELE VRJIT
IU

roare 7ndreptatA contra .ustu ui naturii' i ca pe o :di ema prin care trece sentimentu omeniei;" *au din c ipa c7nd considera3i 2oa a ca pe un ucru at7t de no2i % sau' cum 6%a3i e9primat' at7t de :respecta2i ; % ' incit nu se potri6ete pentru nimic 7n ume sA 1ie asociata cu prostia" Acesta a 1ost' cred' termenu de care 6%a3i 1o osit" Ei 2ine' nuK Boa a nu este de oc no2i A' nici demnA de respect' iar o asemenea concep3ie este ea 7nsAi 2o nA6icioasA' sau H 7n orice caE H nu poate duce dec7t a 2oa A" #oate cA 6oi reui mai si.ur sa 6a treEesc oroarea' spunmdu%6a cA 2oa a este 2Atr7nA i ur7t8" !oncep3ia dumnea6oastrA 7i are ori.inea 7n 6remuri p ine de supersti3ii' c7nd ideea de om era de.enerata i ipsita de orice demnitateG 7n 6remuri 7ncArcate de .roaEa' c7nd armonia i 2ucuria pAreau suspecte i dia6o eti' 7n timp ce in1irmitatea echi6a a cu un pri6i e.iu care%3i deschidea 7mpArA3ia ceruri or" 4ar ra3iunea i seco u uminii au risipit aceste um2re ce apAsau su1 etu omenirii H e%au risipit' 7nsA nu comp et' cAci upta mai dureaEA 7ncA i astAEiG iar aceasta uptA' domnu meu' se numete munca' munca p8m7nteascA' munca pentru #Am7nt' pentru onoarea i interese e omenirii % i Ei de Ei' cA ite tot mai mu t prin uptA' aceste 1or3e 6or s17ri prin a% e i2era de1initi6 pe om' pentru a% conduce pe cAi e ci6i iEa3iei i pro.resu ui' spre o uminA din ce 7n ce mai impede' din ce 7n ce mai 2unA' din ce 7n ce mai purA" :Asta%i 2unA' s%ar Eice cA e o arie de operA' .7ndi )ans !astorp u uit i 7ncurcat" !um de%am reuit sA pro6oc 1urtuna aceastaI 4e a t1e 7mi 1ace impresia cA e cam sec' ipsit de con3inut" Ji ce tot 7i dA Eor cu muncaK 4upA c7t mi se pare' e o no3iune destu de dep asata aici"; Ji cu 6oce tare spuseD % -oarte 1rumos' domnu e *ettem2rini" *pune3i 7ntr%un mod admira2i ucruri or pe nume" Am con6in.erea a2so uta ca nimeni nu s%ar putea e9prima mai""" de o manierA mai p asticA' s7nt con6ins de asta" H O re6enire' re uA *ettem2rini ridic7nd um2re a peste capu unui trecAtor' o re6enire spiritua A a concep3ii e ace or 6remuri 7ntunecate i irAm7ntate H crede3i%m8' domnu e in.iner' ca este o 2oa A curatA % o 2oa A studiata p7nA A satura3ie' pentru care tiin3a dispune de di1erite nume' unu apar3in7nd termino o.iei estetice i psiho o.iei i a tu a#ar3in7nd po iticii % termeni de coa a care n%au nici o e.AturA cu pro2 ema noastrA i de care 6A pute3i 1oarte 2ine ipsi" 4ar cum 7n 6ia3a s#iritu ui totu este coeEiune i cum un ucru decur.e din a tu ' cum nu #`ti sA dai dracu ui de.etu ce mic 1ara ca e sA tra.A dupA sine mina rUtrea.a i' pe deasupra' sA 7n1ace i 7ntre. omu """ cum' pe de a ta
++$

T)OMA* MANN parte' un principiu sAnAtos nu poate niciodatA produce dec7t e1ecte sAnAtoase' oricare ar 1i principiu pe care% pui a ori.ine' 7ntipan3i%Va 2ine 7n minte ca 2oa a H departe de%a 1i ce6a at7t de demn de respect 7nc7 sa nu poatA 1i asociata cu prostia H 2oa a 7nseamnA mai cur7nd n,osirea omu ui' da' o 7nFosire dureroasa i insu tAtoare a Ideii' ? umi ire de care ai putea a ne6oie sa te dispenseEi sau s%o to ereEi 7n une e caEuri e9cep3iona e' 7nsA a o cinsti din punct de 6edere a spiritu ui H re3ine3i 2ine ce 6a spunK H ar 7nsemna o rAtAcire i 7nceputu unei raiaciri a 7ntre.u ui spirit" Aceasta doamna a care a3i 1Acut a uEie % i a cArui nume renun3 de a t1e sa mi% reamintesc H doamna *tohr' aadar' 6a mu 3umesc H deci' pe scurt' mi se pare ca nu aceasta ridico a 1emeie' adicA nu caEu ei pune' cum spunea3i' sentimentu omeniei 7n di ema" 4oamne' ea este 2o na6a i proasta' este miEeria 7n persoana' 1aptu e simp u' nu%3i mai ram7ne a tce6a de 1Acut dec7t sa%3i 1ie mi a i sa ridici din umeri" 4ar di ema' domnu e' tragicul 7ncepe aco o unde Natura a 1ost at7t de cruda 7nc7t a 1r7nt H sau a 7mpiedicat chiar de a 7nceput %armonia unei persona itA3i' unind un sunet no2i cu un trup neputincios' si indu% e sa con6ie3uiascA" 4omnu e in.iner' sau dumnea6oastrA' domnu e ocotenent' a3i auEit de LeopardiI A 1ost un poet 1ara noroc a 3arii me e' un om cocoat i 2o nA6icios' un su1 et mare a ori.ine' 7nsA 6enic umi it de miEeria trupu ui i t7r7t 7n strA1unduri e ironiei su1 eteti' dar a e cArui p 7n.eri 73i s17ie inima" Ascu ta3iK Ji *ettem2rini 7ncepu sa dec ame 7n ita ienete' as7nd sa i se topeascA pe im2a 1rumoase e si a2e' p ec7nd capu c7nd 7ntr%o parte' c7nd 7n a ta' i c7teodata 7nchiE7nd ochii 1ara sa%i pese ca to6arAii sai nu 7n3e e.eau nici un cu67nt" *e si ea 7n mod 6Adit sa se 2ucure numai e de memoria i 1raEarea ui' dar pun7ndu% e 7n 6a oare' totodatA' 7n 1a3a ce or ce% ascu tau" La urma' spuseD % 7nsA dumnea6oastrA nu 7n3e e.e3i nimic' auEi3i numai' 1ara sa pricepe3i .7ndui ui dureros" ]ine3i 2ine minte' domni or' ca in1irmu Leopardi a 1ost ipsit mai a es de dra.ostea 1emei or i din aceasta pricina a 1ost incapa2i sa%i pre7nt7mpine isto6irea su1 eteasca" 7n ochii ui pA ete strA ucirea . oriei i a 6irtu3ii' natura 7i apare rea H i de 1apt este red. proasta i rea' iar 7n pri6in3a aceasta 7i dau dreptate' i nu mai a6ea 7ncredere % este cump it sa 1ii ne6oit s%o spui % nu mai a6ea 7ncredere nici 7n tiin3a i nici 7n pro.resK Acesta este tra.icu ' domnu e in.iner% Aici se a1 a :di ema sentimentu ui omeniei; despre care 6or2ea3i' nu N caEu ace ei 1emei cu a cArui nume nu 6reau sa%mi 7ncarc memoria""" *a MUNTELE VRJIT
++=

u%mi 6or2i3i de :spiritua iEarea; ce poate sa reEu te din 2oa a' pentru nume e ui 4umneEeu' sa nu 1ace3i una ca astaK Un su1 et 1ara tiup este tot at7t de ipsit de omenie i tot at7t de 1ioros ca i un trup 1ara su1 et % F de a t1e primu caE este o e9cep3ie rara" 7n 6reme ce a doi ea este re.u a" 7n .enera ' trupu este ace a care

2iruie' care acapareaEA 7ntrea.a 6ia3a' care 7i asuma toata importan3a i e6o ueaEA 7ntr%un mod respin.Ator" Un om 2o na6 este numai trup, iatA ceea ce%i ipsit de omenie i umi itor H iar 7n maForitatea caEuri or nu pie3uiete aproape cu nimic mai mu t dec7t un cada6ru""" % E ciudat' spuse deodatA Joachim p ee7ndu%se 7nainte ca _a% pii%6easca pe 6aru sau care mer.ea de cea a tA parte a ui *ettcm2nni" Tu 7nsu3i ai spus de cur7nd ce6a asemAnAtor" % !ieEiI ce mira )ans !astorp" 4a' este 1oarte posi2i sa%mi 1i trecut prin cap ce6a asemAnAtor" *ettem2rini 1Acu' 7n tAcere' c73i6a pai" Apoi EiseD % !u at7t mai 2ine' domnii mei" !u at7t mai 2ine daca este aa" 4eparte de mine inten3ia de%a 6a propune 6reo teone 1i oEo1ica on.ina a H nu aceasta este inten3ia mea" 4aca in.ineru nostru a i 1Acut' din propria ui con6in.ere' o2ser6a3ii asemAnAtoare' aceasta con1irma supoEi3ia mea ca e un 7ncepAtor ta entat 7n a e spiritu ui i ca' a 1e ca to3i tinerii dota3i' nu se deda dec7t 7nt7mp ator cercetAri or 7n e.Atura cu di1erite e concep3ii" Un t7nar 7nEestrat nu este de oc o pa.ina a 2a' ci' dimpotri6A' este o pa.inA pe care s%a i scris cu cernea a deocamdatA in6iEi2i a' at7t 2ine e c7t i r8u ' i este ro u educatoru ui sa scoatA 7n re ie1 2ine e' dar totodatA sa tear.A cu un reacti6 potri6it r8u care ar 6rea sa se a1irme" 4omnii au 1Acut cumpAraturiI 7ntre2a e cu un ton uor' schim27nd 6or2a" % Nu' nimic deose2it' rAspunse )ans !astorp' adicA""" % Am cumpArat c7te6a pAturi pentru 6aru meu' preciEa Joachim cu indi1eren3a" % #entru cura de odihna"" #e 1ri.u asta cump it""" Tre2uie sa 1ac ca dumnea6oastrA 7n aceste c7te6a saptam7ni" adau.A )ans !astorp nE7ud Ji pri6ind 7n Fos" % Ah' paturi' cura de odihna' Eise *ettem2rini" Aa' aa' aaK Ei' ei" ei% In ade6ArD +lacet e penri, repeta ei cu accent ita ian i%i iun rAmas Un G sa uta3i de portaru chiop intrarA m sanatoriu' iar *ettem2rini se repta s#re sa on' ca sa citeascA Eiare e 7nainte de masa' cum spunea" 1o2a2i ca nu 6oia sa 1acA a doua cura de odihna"
++&

T)OMA* MANN % *a ma 1ereascA 4umneEeuK e9c ama )ans !astorp c7nd se .Asi 7n ascensor' sin.ur cu Joachim" E un ade6Arat peda.o. H i de a t1e tnai acum c7te6a Ei e ne%a i mArturisit ca ar a6ea ta ent pentru peda.o.a 4ar cu e tre2uie sa 1ii 1oarte atent' cAci nici nu apuci sa spui un cu67nt mai mu t ca i tre2uie sa%i 7nduri ec3ii e date cu mu ta tipicarie' 7nsa merita ostenea a sa% ascu 3i' se pricepe sa 6or2eascA' 1iecare cu67nt ce%i iese din .ura e at7t de rotunFit' at7t de ispititor' 7nc7t c7nd 7 aud ma 1ace sa ma .indesc a nite chi1 e proaspete" Joachim r7se" % *a nu cum6a sa%i spui aa ce6a" !red ca ar 1i deEamA.it daca ar a1 a ca' ascu t7ndu%i ec3ii e' te .7ndeti a chi1 e" H !reEiI O' iatA ce6a care nu%i chiar at7t de si.ur" Am mereu impresia ca u6 nici nu%i pasa de ec3ii sau ca% intereseaEA 7ntr%un mod cu totu secundar' ca pentru e are 6a oare mai a es 6or2irea 7n sine' cA important este sa ase cu6inte e sa sarA si sa se rosto.o eascA a 1e de e astice ca i min.i e""" i mi se pare ca nu%i disp ace c7tui de pu3in sa o2ser6e ca%3i dai seama de acest ucru" Ma.nus' 1a2ricantu de 2ere' este 1ara 7ndoia a un prost cu :1rumoase e ui caractere;' 7nsa *ettem2rini ar 1i tre2uit sa ne spunA pe scurt care este esen3ia u 7n iteratura" N% am 6rut sa% 7ntre2' ca sa nu ma dau de .o ' 7ntruc7t n%am nici o competen3a 7n materie i p7na aEi n%am 6AEut niciodatA un iterat" 4ar daca scopu esen3ia a iteraturii nu este rea iEarea caractere or 1rumoase' atunci desi.ur ca tre2uie sa 1ie 6or2irea 1rumoasa' cAci aceasta este impresia mea c7nd ma a1 u 7n to6ArAia ui *ettem2rini" !e e9presii 1o oseteK -ara sa se FeneEe 6reun pic' 6or2ete despre :6irtute; % ma ro.K 4e c7nd ma tiu n%am pronun3at niciodatA acest cu67nt i chiar a coa a' c7nd dAdeam 7n cAr3i peste $ir!tus, 7 traduceam 7ntotdeauna prin :cuTaF;" AuEmdu% pe *ettem2rini' am sim3it cum se chircete ce6a 7n mine' 3i%o mArturisesc" Ji apoi ma ener6eaEA pu3in c7nd 7 aud cum 7nFura i 1ri.u ' i pe Behrens' si #e doamna Ma.nus 1iindcA pierde a 2umina' adicA' pe scurt' c7nd 7nFura totu " Mi%am dat imediat seama ca este un opoEi3ionist" *e ea.A de tot ce e9ista i aceasta atitudine are ce6a ne. iFent 7n ea' cAci n%a putea%o caracteriEa a t1e " H Aa creEi tu' rAspunse cu 2A.are de seama Joachim" 4ar pe de a ta parte' atitudinea aceasta do6edete de asemenea o m7ndrie care n%are nimic ne. iFent 7n ea' 2a dimpotri6A" Mie mi se pare ca este un om care se respecta sau care respecta omu 7n .enera ' asta%mi p ace a e i;n sinea mea .Asesc ca atitudinea ui este corectA" MUNTELE VRJIT
++/

% 4a' ai dreptate' spuse )ans !astorp" Are chiar ce6a se6er % i adesea te sim3i stin.herit' deoarece%3i dai seama cA eti""" sa spunemD contro at' i n%o spun 7ntr%un sens rau" Ma 6ei crede daca 73i mArturisesc ca JJJJ a6ut tot timpu impresia ca nu era mu 3umit 1iindcA mi%am cumpArat paturi e pentru cura de odihna' ca ma deEapro2a i era oarecum contrariatI % Nu' spuse Joachim cu o mirare poto ita" !um po3i sa%i 7nchipui aa ce6aI Eu' unu ' nu pot sa cred" #e urma porni cu termometru 7n .ura i cu toate ce e necesare sa%i 1acA cura de odihna' 7n timp ce )ans !astorp 7ncepu imediat sa se schim2e i sa se pre.AteascA pentru masa de pr7nE de care nu% nTi despAr3ea' de 1apt' decit

o ora"

4i.resiune asupra ideii de timp

Cnd se 7ntoarserA dupa masa' pachetu cu paturi se i a1 a 7n camera ui )ans !astorp pe un scaun' ast1e ca e 7ntre2uin3a pentru prima datd chiar 7n Eiua aceea H iar Joachim' care se pricepea' 7 7n6a3A arta de%a se 7n1AurA aa cum 1Aceau to3i i cum 1iecare nou sosit tre2uia sa 7n6e3e" Intindeai pAturi e pe p7nEa eE on.u ui' mai 7nt7i una' apoi cea a tA' 7n aa 1e 7ne7t at7rnau mai mu t a picioare" Apoi te aeEai i 7ncepeai prin a 7ndoi pAtura dinAuntru' 7n un.ime' p7na su2 umeri' dupa aceea 7n A3ime' 7n partea de Fos' pe deasupra picioare or' ridie7ndu%te 7n capu oase or i apuc7nd .rosimea du2 a a pAturii 7ndoite' mai 7nt7i dintr%o parte' apoi din cea a tA' ap ic7nd e9act aceasta 2ucata du2 a pe mar.inea JeE on.u ui' daca 6roiai sa o23ii cea mai mare re.u aritate posi2i a" 4upa aceea procedai a 1e cu pAtura dina1arA' ucru ce6a mai .reu de e9ecutat' i )ans !astorp' ne7ndem7natic ca orice no6ice' nu 7nceta sa se #Q7n.a' 7ncere7nd sa e1ectueEe opera3ii e c7nd 7ntins' c7nd 7ndoit' pentru a `o3ine o e9ecu3ie corecta a micAri or ce i se indicau" Numai 6reo c73i6a dintre cei mai 6echi' spuse Joachim' tiau sa se 7n1Aoare din trei micAri sQ.ure cu amndoud paturile n acelai timp- totui aceasta era o di2Acie rara i in6idiata' care presupunea nu numai am 7ntre.i de e9erci3iu' ci It6ai a es aptitudini 7nnAscute" Las7ndu%se sa cada pe spate cu spinarea ntepenita' )ans !astorp 7ncepu sa r7da auEind u time e cu6inte' iar `achim' care nu pricepu imediat ce era haE iu 7n spuse e ui' 7 pri6i nedumerit' apoi iE2ucni i e 7n r7s"
++>

T)OMA* MANN !7nd )ans !astorp se .Asi 7ntins pe eE on.' 1orm7nd un ci indru ipsit de mem2re' cu perni3a moa e su2 cea1a i epuiEat de toata aceasta .imnastica' Joachim 7i EiseD % Aa' i acum chiar daca ar 1i douAEeci de .rade su2 Eero' nu 3i s%ar putea 7nt7mp a nimic" Apoi trecu 7ndArAtu perete ui de stic a ca sa se 7n1Aoare i e " Lui )ans !astorp i se pAru destu de 7ndoie nic ceea ce%i spusese 6aru sau re ati6 a ce e douAEeci de .rade su2 Eero' deoarece hotAr7 ca%i era mai cur7nd 1ri.' i de mai mu te ori 7 strA2AturA nite 1iori reci' 7n 6reme ce pe su2 arcade e de emn a e .a eriei pri6ea umeEea a care p utea i se in1i tra par7nd cA e .ata dintr%o c ipa 7n a ta sa se pre1acA 7n ninsoare" !7t era de straniu ca' 7n ciuda acestei umeEe i pAtrunEAtoare' o2raFii continuau sa%i 1ie usca3i i 1ier2in3i' de parca ar 1i stat 7ntr%o odaie supra7ncA EitA" *e sim3ea 7ncA ridico de o2osit de pe urma e9erci3ii or 1Acute cu paturi e % i 7n ade6Ar Ocean Steamships 7i tremura 7n m7ini de 7ndatA ce 6oia sA citeascA" 7i spuse cA totui nu era per1ect sAnAtos' ci destu de anemic' aa cum remarcase i consi ieru au ic Behrens' i 1ara 7ndoia A cA din aceasta cauEa 7i era 1ri." Insa toate aceste senEa3ii nep Acute erau compensate de poEi3ia ui e9cep3iona de comoda' datoratA ca itA3i or .reu de ana iEat' aproape misterioase' a e eE on.u ui' pe care )ans !astorp a6usese pri eFu sa e pre3uiasca 7ncA a prima sa cura de odihna i care iarAi se 6eri1icau 7ntr%un chip at7t de 1ericit" Totu depindea de materia u capitonaFu ui' de 7nc inarea p Acuta a spAtaru ui' de 7nA 3imea i Ar.imea potri6ita a reEematori or sau numai de consisten3a pernei H pe scurt nu era omenete posi2i sa se asi.ure o poEi3ie mai 2una pentru trupu 7n stare de odihna' dec7t prin acest minunat eE on." #rin urmare' )ans !astorp era cu inima 7mpAcata a .7ndu ca a6ea 7n 1a3a doua ore i2ere i precis de imitate' aceste douA ore a e unei cure principa e de odihna' con1irmate de un pro.ram o1icia ' de o dispoEi3ie 2ine6enita' dei e nu era aici dec7t un musa1ir" !Aci a6ea o 1ire rA2dAtoare' putea sa stea mu ta 6reme 1ArA nici o ocupa3ie i%i p Acea' dupA cum s%a mai spus' odihna pe care acti6itatea E.omotoasa nu reuea sa% 1acA s%o uite' odihna pe care nici nu se .rA2ea s%o consume i nici n%o irosea" La ora patru 6enea ceaiu cu coEonac i du cea3a' apoi pu3ina micare 7n aer i2er' dupA aceea iarAi odihna pe eE on.' a ora apte era cina care a6ea' ca toate mese e' 7ncordAri e i curioEitA3i e ei' i pe care o ateptai cu o anumitA 2ucurie' apoi 73i aruncai pri6iri e 7n cutia stereo%scopu ui' 7n uneta ca eidoscopicA sau pe ecranu cinemato.ra1ic""" MUNTELE VRJIT ++< !astorp cunotea pe dina1arA pro.ramu Ei nic' dei ar 1i 1ost o e9a.erare s8 se spunA ca era de pe acum :ac imatiEat;" 7n 1ond' este un proces ciudat aceastA ac imatiEare 7ntr%un oc strAin' aceasta adaptare i pre1acere c7teodata o2ositoare' pe care e supor3i numai pentru e e 7nse e' ca sA spunem aa' dar cu inten3ia de1initi6a de a e parai imediat ce rA.aEu se 6a 1i 7mp init' pentru a te re7ntoarce a starea anterioara" Introduci aceste soiuri de e9perien3e 7n cursu principa a 6ie3ii' ca pe o 7ntrerupere' ca pe un intermediu' cu scopu de%a te odihni;' adicA pentru a modi1ica i primeni 1unc3iuni e or.anismu ui care amenin3au' 2a chiar erau .ata%.ata sa se deterioreEe' sa s A2eascA si sa se toceascA 7n monotonia nearticu ata a e9isten3ei" 4ar ia ce consta aceastA 6 A.uire i tocire c7nd trAieti 7ntr%o re.u a mu tA 6reme ne7ntreruptAI Nu e at7t o2osea a trupeascA i spiritua a' mAcinatA de cerin3e e aspre a e 6ie3ii BcAci pentru aceasta remediu ce mai 7ntAritor ar 1i o simp A odihnACG ci e mai de.ra2A ce6a oarecum su1 etesc' este trAirea timpu ui amenin3ata sa se piardA 7n miF ocu unei monotonii ne7ntrerupte' trAire care este ea 7nsAi at7t de str7ns 7nrudita i e.ata de sentimentu 6ie3ii' 7ne7t una nu poate 1i s A2itA 1ArA ca cea a tA sa nu 7nce%EeascA i sa se stin.A a r7ndu ei" Asupra esen3ei p ictisu ui s%au rasp7n%dit mu te concep3ii eronate" 7n .enera ' se crede ca un con3inut interesant i noutatea :.onesc; timpu ' adicAD 7 scurteaEA H pe c7nd monotonia i pustiu 7i 7n.reuiaEA i%i 7ncetinesc cur.erea" !eea ce nu e 7ntru totu e9act" -ArA 7ndoia a ca uneori

pustiu i monotonia un.esc c ipa sau ora i e 1ac mai :p ictisitoare;' dar e e scurteaEA i .rA2esc p7na a a reduce a neant mari e i e9trem de mari e cantitA3i a e timpu ui" 4impotri6A' un con3inut 2o.at i interesant este' desi.ur' capa2i sa scurteEe o orA sau chiar o Ei' dar uat 7n mare' acest con3inut da cur.erii timpu ui 7ntindere' .reutate i trAinicie' ast1e ca anii 2o.a3i 7n 7nt7mp ari trec mu t mai 7ncet dec7t anii sAraci' pustii i ne7nsemna3i pe care 67ntu 7i maturA' spu 2er7ndu%i" #rin urmare' ceea ce se numete p ictis nu%i 7n rea itate dec7t o scurtare 2o nA6icioasa a timpu ui pricinuita de monoto%nieD mari e inter6a e de timp' c7nd cur.erea or este de o ne7ntreruptA monotonie' se chircesc 7ntr%o mAsura care 7nspaim7nta de moarte inimaG !+nd o Ei seamAnA cu toate' e e nu s7nt dec7t o sin.ura EiG iar 7ntr%o eesa67ritA uni1ormitate' 6ia3a cea mai un.a ar 1i perceputa ca 1oarte sc urta i ar trece c7t ai 2ate din pa me" O2inuin3a este o somno en3a sau ce pu3in o isto6ire a ideii de timp' i c7nd anii copi Ariei au 1ost trAi3i ncet' iar restu 6ie3ii s%a des1Aurat din ce 7n ce mai repede' preci%#Utadu%se' 1aptu acesta 3ine tot de o2inuin3a" Noi tim 2ine ca 7nsui%
++@

T)OMA* MANN rea unor schim2Ari a e o2inuin3ei sau i6irea unor o2inuin3e noi repreEintA sin.uru miF oc de care dispunem pentru a ne pAstra 7n 6ia3a' pentru a ne 7mprospAta percep3ia timpu ui i pentru a o23ine o re7ntinerire' ? 7ntArire i o 7ncetinire a trAirii timpu ui i' chiar prin acestea' o re7nnoire a sentimentu ui 6ie3ii 7n .enera " Acesta este scopu schim2Arii aeru ui i a ocu uiD 2ine1acerea modi1icArii i a e6enimentu ui" #rime e Ei e a e ederii 7ntr%un oc nou au un ritm tineresc' adicA 6i.uros i 6ast % care 3ine 6reo ase sau opt Ei e" 4upA aceea 7nsA' pe mAsura ce ne :ac imatiEam;' e sim3im cum se scurteaEAD oricine depinde de 6ia3a sau mai 2ine Eis 6oiete sa depindA de 6ia3a 7i da seama cu .roaEa c7t de uoare i 1u.are trec Ei e eG i u tima saptam7na' din patru' de pi da' este de o repeEiciune i de o super1icia itate 7n.riForAtoare" -irete ca 7n6iorarea ideii de timp ac3ioneaEA i dinco o de aceasta perioada interca ata' i%i re6endicA noi e drepturi chiar i dupA ce am re6enit pe 6echiu 1A.a' prime e Ei e ce e trAim acasA' dupA aceasta schim2are' ne apar de asemenea noi' 6aste i tinere' dar numai une e dintre e eG cAci ne inte.ram mai repede 7n re.u a o2inuin3ei dec7t 7n ritmu 7ntreruperii ei' iar c7nd sim3u timpu ui e o2osit din pricina 67rstei sau H ca urmare a unei s A2iciuni con.enita e H nici n%a 1ost prea deE6o tat' atunci e a3ipete 1oarte iute' i chiar a capAtu a douAEeci i patru de ore este ca i cum nici n%am 1i p ecat 6reodatA' iar cA Atoria n%a 1ost dec7t 6isu unei nop3i" O2ser6a3ii e acestea n%au 1ost introduse aici dec7t pentru ca t7naru )ans !astorp a6ea idei asemAnAtoare c7nd' dupA c7te6a Ei e' 7i spuse 6aru ui sau Bpri6indu% cu ochii inFecta3iCD H Este i ram7ne un 1apt ciudat ca a 7nceput' c7nd te a1 i 7ntr%un oc nou' timpu 73i pare at7t de un." Aceasta 7nseamnA""" -irete' nu ma p ictisesc' dimpotri6A' ma distreE re.ete" 4ar c7nd ma uit 7ndArAt' aadar retrospecti6' am impresia ca' daca ma 7n3e e.i 2ine' e ca i cum a 1i aici de nu mai tiu c7ta 6reme i ca din c ipa c7nd am sosit H 1ara a rea iEa imediat acest ucru' iar tu mi%ai spusD :)ai' co2oarA odatAK;" 7U amintetiI H a trecut o ade6Arata eternitate" Lucru acesta n%are a2so ut nimic de%a 1ace cu mAsurAtori e i nici cu ra3iunea' ci depinde numai de 1e u tau de%a sim3i" -irete ca ar 1i stupid sa spuiD :!red ca ma a1 u aici de doua uni; H i ar 1i i un nonsens" 4impotri6A' nu pot sa spun dec7tD :4e 1oarte mu t;" H 4a" rAspunse Joachim cu termometru 7n .ura" din asta ma a e. J+ eu cu ce6a' cAci de c7nd eti aici ma a.A3 oarecum de tine"

Uii
MUNTELE VRJIT
++,

Iar )ans !astorp r7se de 1e u 7n care Joachim spusese aceasta' at7t de simp ud 1ara nici o e9p ica3ie"

7ncearcA sA con6erseEe 7n 1ran3uEete

Nu' nu era 7ncA ac imatiEat nici su2 raportu cunoaterii 6ie3ii de aici' 7n toate particu aritA3i e ei % o cunoatere ce n%o putea capata 7n at7t de pu3ine Ei e i pe care n%ar 1i putut%o a6ea nici chiar 7n trei saptam7ni" aa cum o2inuia sA spunA BcontraEic7ndu% pe JoachimCG i nici 7n ceea ce pri6ete adaptarea or.anismu ui sau a condi3ii e atmos1erice at7t de speci1ice :ce or de aici' de sus;' cAci aceasta adaptare era diisci a' 1oarte di1ici a' 2a i se pArea chiar ca mei nu 6e 6a rea iEa 6reodatA" Piua o2inuitA era 7mpAr3ita impede si or.aniEata cu .riFa' 7ncit puteai intra cu uurin3a 7n ritmu ei' daca te adaptai acestei or7nduiri" !u toate acestea' 7n cuprinsu unei saptam7ni i chiar 7n inter6a e mai mari de timp' Eiua era supusa anumitor re.u i periodice care se i6eau numai 7ncetu cu 7ncetu ' una apar7nd pentru prima oara c7nd cea a tA se i repetaseG i chiar 7n ceea ce pri6ea succesiunea iEo ata a 7nt7mp ari or i a 1iEionomii or' )ans !astorp a6ea 7ncA de 7n6A3at a 1iecare pas ca sa o2ser6e mai 7ndeaproape ucruri e 6AEute super1icia i sa primeascA nou cu o recepti6itate tinereasca" Ace e p7ntecoase 6ase cu .7turi e scurte' ce se .Aseau pe 7n.a une e ui de pe coridoare i de care a dat cu ochii chiar 7n seara sosirii ui' con3ineau o9i.en H cum 7i e9p icase Joachim raspunE7nd a 7ntre2area ui" Erau p ine cu o9i.en pur' de ase 1ranci 2a onu ' iar acest .aE datator de 6ia3a' care se aspira printr%un tu2' se distri2uia muri2unEi or cu scopu de a e stimu a i pre un.i puteri e" !Aci 7ndArAtu ui or 7n.a care se a1 au asemenea 2a oane EAceau muri2unEi H sau monbundi, cum ++ spusese 7ntr%o Ei consi ieru au ic Behrens' c7nd )ans

!astorp 7 mt7 nise pe cu oaru de a primu etaF' consi ieru au ic cu ha atu a 2 i o2raFii a 2Astrui 67s ind de%a un.u coridoru ui' dupA care co2or7sera 7mpreuna scara" ^ Ei' dumneata' spectator deEinteresat' dumneata' 1Acu Behrens' ce mai 1aciG .Asim oare 7n3e e.ere 7n pri6irea dumita c scrutAtoareI *7nt ane7ntat' 7ne7ntat" 4a' seEonu nostru de 6ara are 7n sine partea ui 2una' e de soi 2un" 4e a t1e ' n%am precupe3it nici o che tuia a ca sa%i mArim 1ru muse3ea" 4ar' cu toate acestea' pAcat ca nu 6rei sa petreci iarna a
+$?

T)OMA* MANN noi' cAci mi s%a spus ca nu doreti sA ram7i aici dec7t opt sApt8m7ni" Ah numai treiI 4ar asta nu%i dec7t o 6iEitA de 1orma' ce nu merita nici macat ostenea a sa te dep aseEiG ei' cum creEi" Oricum 7nsA' este pAcat cA n%o sa petrecem 7mpreuna iarna aici' unde se a1 A tot ce este hot$oleh . spuse e de1orm7nd 7n . uma acest cu67nt strAin H hot$oleh!ul interna3iona 6ine numai iarna aco o' Fos' a 4a6os%# atE' i ar tre2ui s8% 6eEi chiar dacA n%ar 1i dec7t pentru cu tura dumita e" 73i 6ine sA te prApAdeti de r7s c7nd tren.arii aia se dau de%a 2er2e eacu pe schiuri" Ji apoi' doamne e' 6ai' doamne eK 7mpestri3ate ca pAsAri e paradisu ui' i c7nd spun doar at7t s7nt peste mAsurA de po iticos""" Ei' dar acum este timpu sa mA duc a muribundul meu' ce de aici' de a numAru douAEeci i apte' spuse e " *tadiu 1ina ' 7n3e e.i" A 7ntrecut mAsura" Be3i6anu Asta mi%a 7n.hi3it cinci duEini de dami.ene cu o9i.en" 4ar p7na a pr7nE 6a 2ine6oi sa p ece ad penates. Ei' dra.A Reutcr' spuse e intr7nd' ce%ai Eice daca ai mai tra.e 7ncA una pe .7t""" !u6inte e i se pierdurA 7ndArAtu uii pe care o 7nchise" 4ar 7ntr%o c ipitA' )ans !astorp 6AEuse pe pernA' 7n 1undu camerei' pro1i u de cearA a unui t7n8r cu un 2ar2ion rar care 7ntorsese 7ncet 7nspre uA pupi e e%i 1oarte mari" Era primu moribundus pe care )ans !astorp 7 6edea 7n 6ia3a ui' cAci se putea spune cA pArin3ii i 2unicu muriserA 1ArA ca e sA 1ie de 1a3A" !u c7ta demnitate 7i Asase capu pe pernA t7naru cu 2ar2ionK !7t de p inA de semni1ica3ii 7i era pri6irea ochi or cu pupi e e di atate' c7nd i%a 7ntors 7ncet spre uaK !u1undat 7n aceastA 6iEiune 1u.ara' )ans !astorp 7ncerca 1ar8 6oia ui sA 1acA ochii tot at7t de mari' semni1icati6i i ca mi ca ai ace ui moribundus, 7n timp ce se 7ndrepta spre scara' i cu ast1e de ochi se uita a o doamna care deschise o ua 7n spate e sAu i i%o ua 7nainte spre capu scArii" Nu%i dAdu seama imediat cA era doamna !hauchat" Ea E7m2i uor 6AE7nd ochii pe care%i 1Acea' apoi' 3in7ndu%i cu m7na coada pe cea1A' co2or7 scara 7naintea ui' 1ArA E.omot' cu micAri m Adioase' ap ec7ndu%i uor capu " Nu 1Acu nici o cunotin3a noua 7n aceste Ei e' iar dupA aceea' a2ia de mai 1Acu" #ro.ramu Ei nic' 7n ansam2 u ui' nu%i era prie nic 7n pri6in3a aceastaG pe deasupra' )ans !astorp a6ea o 1ire retrasA' se sim3ea aici ca simp u 6iEitator i ca :spectator deEinteresat;' cum 7i spusese consi ieru au ic Behrens' 7nc7t se mu 3umea' de 1apt' cu con6ersa3ia i to6ArAia ui Joachim" Este 1oarte ade6Arat ca sora de pe coridor un.ise .7tu at7t de mu tA 6reme dupA ei' 7nc7t Joachim H care i a ta datA se oprise cu ea c7te6a c ipe sA sporo6AiascA % se 6AEu si it sA i% preEinte pe 6aru sau% MUNTELE VRJIT
+$+

!u nuru pince%neE%u ui trecut pe dupA ureche' in1irmiera 6or2ea nu numai a1ectat' ci de%a dreptu chinuit' iar a o e9aminare mai amAnun3ita 18cea impresia cA torturi e 7ndurate din pricina p ictise ii 7i tu 2uraserA mintea" Era .reu sa scapi de ea' deoarece c7nd 7i dAdea seama ca discu3ia se apropie de s17rit' 6adea semne e unei spaime 2o nA6icioase' i imediat ce tinerii erau pe punctu sA se 7ndepArteEe' se a.a3A de ei cu 6or2e i pri6iri pripite i cu un E7m2et at7t de deEnAdAFduit' 7nc7t din mi A mai rAm7neau pu3in cu ea" Vor2ea mu t despre tatA ei care era Furist i despre un 6Ar care era doctor' cu inten3ia impede de a se arata su2 o uminA a6antaFoasA i de a scoate 7n e6iden3A e.Aturi e cu mediu inte ectua " !7t despre 2o na6u ei de%aco o' dindAr8tu uii' era 1iu unui 1a2ricant de pApui din So2ur.' pe nume Rot2ein % iar de cur7nd' t7n8ru ui -ritE ma adia i se oca iEase a intestine" Era 1oarte .reu pentru cei care a6eau .riFa de 2o na6' dupA cum domnii puteau esne sa%i 7nchipuie' i era .reu mai a es c7nd te tra.eai dintr%o 1ami ie cu studii uni6ersitare i a6eai o sensi2i itate a easA' caracteristica paturi or superioare" Ji nici mAcar nu puteai 7ntoarce spate e datoriei""" Mai acum c7te6a Ei e H :ro. pe domnii sA mA creadA cA aa s%a mt7mp a1 H ' domnioara se 7ntorsese dintr%o scurta p im2are' nu se dusese dec7t sa%i cumpere pastA de din3i' i 7 .Asise pe 2o na6 7n pat' a67nd 7n 1a3A un pahar cu 2ere .roasA' 2runA' un sa am' o 2ucatA mare de p7ine nea.rA i un castra6eteK Toate aceste de icatese i e trimisese 1ami ia de acasA ca sA se 1orti1ice" Insa a doua Ei' 1irete' a 1ost mai mu t mort dec7t 6iu" E sin.ur 7i .rA2ete s17ritu " 4ar asta 6a 1i' 7n mod e6ident' numai m7ntui%rea ui' dar nu i a ei' cAci ea H i se spunea sora Bcrthe' dar 7n rea itate se numea A 1reda *chi d0necht H 6a 7n.riFi dupA aceea a 3i 2o na6i' 7ntr%o stare mai mu t sau mai pu3in .ra6a' aici sau 7n a t sanatoriu' 7ntruc7t aceasta era perspecti6a care i se deschidea' i o a ta era a2so ut imposi2i A" % 4a' spuse )ans !astorp' ocupa3ia dumnea6oastrA e cu si.uran3a .rea' dar 1ArA 7ndoia A cA 6A da i satis1ac3ii" % 4esi.ur' rAspunse ea' i satis1ac3ii' 7mi da i satis1ac3ii' dar este si 1oarte .rea" 4a' i acum' mu ta sAnAtate domnu ui Rot2ein" !ei doi 6eri dAduserA s8 p ece"Q 4ar atunci sora se a.A3a de ei' 6or2indu% e mereu i pri6indu%i insis%entU 7nc7t 3i%era mai mare mi a s%o 6eEi c7t se strAduia sa%i mai re3inA pu3in #e cei doi tineri i ar 1i 1ost o cruEime din partea or sA nu%i mai dAruiascA m8car

c7te6a c ipe"
+$$

T)OMA* MANN H 4oarme' spuse ea" N%are ne6oie de mine" 4e aceea am ieit pe coridor pentru c7te6a minute""" Ji 7ncepu sa se p 7n.8 de consi ieru au ic Behrens i de tonu cu care i se adresa' 1ara nici o FenA' dacA 3ineai socotea A de ori.inea ei" 7W pre1era pe doctoru Sro0oTs0i' 7ntruc7t a6ea mai mu t su1 et" Apoi re6eni a tata i a 6ar" !reieru ei nu mai putea produce nimic a tce6a" Padarnic se strAdui sA%i mai re3inA mAcar o c ipA pe cei doi 6eri' ridic7nd 6ocea cu un cu67nt su2it i 7ncep7nd aproape sA stri.e 7n momentu c7nd 6oira sa p ece' cAci s17rirA prin a se strecura i p ecarA" 4ar cu partea superioarA a trupu ui ap ecata 7nainte i cu pri6iri e 1i9ate asupra or' sora 7i urmAri ca i cum ar 1i 6rut s8%i tra.A 7napoi cu ochii" Apoi din piept 7i scApA un o1tat i se 7ntoarse 7n.A 2o na6u ei" A1arA de ea' )ans !astorp nu mai 1Acu' 7n acea Ei' dec7t cunotin3a doamnei pa ide i 2runete' me9icanca pe care o 6AEuse 7n .radina i cAreia i se spunea Tous% es%deu9" *e 7nt7mp A' 7n ade6Ar' ca i e sA aud8 din .ura ei aceasta u.u2rA 1ormu A care 7i de6enise porec AG 7nsA cum era pre.Atit' pAstrA o atitudine corectA' reuind dupA aceea sA 1ie mu 3umit de sine 7nsui" Verii o 7nt7 nir8 7n 1a3a intrArii principa e' c7nd erau pe punctu de%a iei pentru p im2area matina a' prescrisA dupA micu deFun' 7n1AuratA 7ntr%un a ne.ru de camir' cu .enunchii str7m2i i cu paii mari i ne initi3i' se isto6ea p im27ndu%se de co o p7nA co o' iar 6oa u ne.ru 7n1Aurat 7n Furu pAru ui strA2Atut de 1ire ar.intii i e.at su2 2Ar2ie 7i scotea 7n e6iden3A pa oarea matA a chipu ui 7m2Atr7nit' .ura mare' secAtuitA de durere" Joachim' cu capu descoperit ca o2icei' o sa utA 7nc in7ndu%se' iar ea 7i rAspunse cu o micare 7nceatA' 7n timp ce E27rcituri e care%i 2rAEdau de%a curmeEiu 1runtea 7n.usta i ad7ncira i mai tare" VAE7nd o 1i.urA nouA rAmase pe oc i ateptA' c 8tin7nd uor capu ' ca tinerii sa se apropieG cAci' dupA c7t se pArea' .Asea cA este necesar sa a1 e daca strAinu 7i cunoate destinu i dorea s8%i audA pArerea" Joachim 7 preEenta pe 6Aru sAu" 4e su2 manti A ea 7ntinse oaspete ui m7na s a2a' .A 2uie' cu 6ine e um1 ate i 7mpodo2itA cu ine e' i c Atin7nd din cap continuA sa% pri6eascA" Apoi 7ncepuD H Tous/es de, monsieur, spuse ea" Tous Ies de, $ous sa$e"... . /e le sais, madame, rAspunse )ans !astorp cu . asu 7nA2uit" %tp le regrette beaucoup. *u2 ochii ei ne.ri ca tAciunii' pun.i e moi erau at7t de mari i .re e cum nu mai 6AEuse niciodatA a 6reun a t om" RAsp7ndea un uor par1um 6eteFit" )ans !astorp 7i sim3i inima cuprinsA de o emo3ie 2 inda J + .ra6A" MUNTELE VRJIT
+$=

!0ergi, spuse cu un accent .utura care se potri6ea 7n mod straniu cu 1iin3a ei Edro2itA i un co 3 a .urii mari i se ad7nci tra.ic' asindu%se 7n Fos" Apoi 7i retrase m7na su2 manti A' 7nc inA capu i 7ncepu iar mersu 1ArA de s17rit" )ans !astorp' dep8rt7ndu%se' remarcaD % VeEi' nu mi s%a 7nt7mp at nimic' m%am descurcat 1oarte 2ine" !red cA totdeauna m%am descurcat 2ine cu acest soi de oameniD prin 1irea mea s7nt 1Acut sA pAstreE re a3ii cu ei' nu eti de aceeai pArereI Ba cred chiar cA 7n .enera mA 7n3e e. mai 2ine cu oamenii triti dec7t cu cei 6ese i i numai 4umneEeu tie ce 7n3e es are acest 1apt' poate din cauEA cA s7nt or1an' pierE7ndu%mi pArin3ii at7t de timpuriu' 7nsA atunci c7nd oamenii s7nt serioi i 7ndurera3i i c7nd moartea este 7n Foc' ucru acesta nu ma apasA' nici nu mA stin.herete' ci' dimpotri6A' mA simt 7n ar.u meu i 7n orice caE mai 2ine dec7t cu oamenii care p esnesc de sAnAtate" Pi e e trecute m8 .7ndeamD este totui o neroEie din partea tuturor acestor 1emei sA ai2A o asemenea spaimA de moarte i de tot ce se ea.A de ea' 7nc7t tre2uie sA e ascunEi totu i sa dai muri2undu ui s17nta 7mpArtAanie c7nd e e nu s7nt de 1a3A" Nu' e ruinos i stupid" ]ie nu%3i p ace sA 6eEi un sicriuI 4in c7nd 7n c7nd mA uit a c7te unu cu p Acere" Un sicriu' 1ie e chiar .o ' mie mi se pare o mo2i a destu de 1rumoasA' dar c7nd 7nAuntru se a1 A cine6a' mi se 7n1A3ieaEA ca un ucru a2so ut so emn' 7nmorm7ntAri e au ce6a 7nA 3Ator i adesea mi%am spus ca' pentru a te recu e.e' ar tre2ui sa te duci a o 7nmorm7ntare' nu a 2isericA" Oamenii poartA sto1e 1rumoase' ne.re' 7i scot pA Arii e' pAstreaEA o 3inuta cu6iincioasA i p inA de recu e.ere' i nimeni nu 7ndrAEnete sA 1ac8 . ume proaste' cum se 7nt7mp a de o2icei 7n 6ia3a" 7mi p ac 1oarte mu t oamenii' c7nd' 7n s17rit' 7i 6ad cucernici" 4e mu te ori m%am i 7ntre2at dacA n%ar 1i tre2uit sa mA 1ac preot i cred cA din anumite puncte de 6edere nu mi%ar 1i stat prea rAu""" *per cA' aa cum i%am 6or2it' n%am 1Acut 6reo .reea a 7n 1ran3uEete""" H Nu' 7i spuse Joachim" fe fe regrette beaucoup a 1ost a2so ut corect"

*uspect po iticK
Tn ritmu o2inuit a Ei e or inter6enira schim2AriD mai 7nt7i 6eni o uminic8' o duminica 7n care sosi o orchestrA pe terasa' ceea ce se 7nt7mp a tiecare paispreEece Ei e i se 7nt7mp a i acum' 7n cea de%a doua
+$&

T)OMA* MANN FumAtate a saptam7nii 7n care sosise )ans !astorp" Venise 7ntr%o mar3i aadar' era a cincea Ei dupA nemaipomenita 1urtuna i acea 7ntoarcere a iernii % o Ei prima6aratica' .in.aa i proaspAta' cu nori a 2i pe ceru de un a 2astru%deschis i cu umina poto ita a soare ui pe po67rniuri i % n 6a e unde reapAruse 6erde e esti6a potri6it seEonu ui' cAci EApada 1usese os7ndita sa se topeascA repede"

Era e6ident ca 1iecare se si ea sa 3inA seama i sa dea importan3a acestei duminiciG administra3ia i pacien3ii se aFutau 7ntre ei cu s7r.uin3a" !hiar a ceaiu de diminea3a se ser6ise coEonac cu mi.da e' 7n dreptu 1iecArui oc de a masA era aeEat un pAhAre cu c7te6a 1 ori' .aroa1e sA 2atice sau chiar 2uFori de munte' pe care domnii i e puneau a 2utoniere Bprocuroru #ara6ant din 4ortmund 7i pusese 1racu i o 6esta cu picA3e eC' toa ete e doamne or erau de%o e e.an3a sAr2AtoreascA i dia1ana % doamna !hauchat apAru a micu deFun 7ntr%o rochie de diminea3a din dante a' cu m7neci scurte' pe care o puse acum pentru prima oara' iE2ind cu E.omot ua de stic a' pri6ind sa a i preEent7ndu%se cu o oarecare .ra3ie 7nainte de%a se 7ndrepta cu pai tipti i cAtre masa ei' iar aceasta rochie de diminea3a o prindea at7t de 2ine' cA 6ecina ui )ans !astorp' pro1esoara de a Soni.s2er.' se arata 7ntru totu entuEiasmata %2a chiar i perechea 2ar2ara de a masa rui or de r7nd 3inuse socotea a de Eiua 7nchinata 4omnu ui' adicA 2Ar2atu 7i schim2ase 2 uEa de pie e cu un 6eston scurt i p7s arii cu nite .hete' iar ea' ce%i drept' a6ea pentru Eiua aceasta' su2 ear1a de pene ponosite' o 2 uEa de mAtase 6erde cu .u era de dante A""" )ans !astorp 7ncrunta din spr7ncene c7nd 7i EAri' apoi pa i' adicA a6u o comportare a care atmos1era de aici 7 7ndemna destu de des" !oncertu 7ncepu imediat dupA a doua .ustare de diminea3AD di1erite instrumente de su1 at de a ama i de emn se .Aseau aco o i c7ntau' a tern7nd arii uoare sau mai serioase' p7n8 a ora pr7nEu ui" 7n timpu concertu ui' cura de odihna nu mai era a2so ut o2 i.atorie" -irete' c73i6a se de ectau ascu t7nd de pe 2a coane aceasta muEica 7nc7ntatoare" dar i 7n pa6i ionu din .radina erau c7te6a scaune ocupateG 7nsA maForitatea pacien3i or stAtea pe terasa acoperita' a mici e mese a 2e' pe c7nd .rupu petrecAre3i or' .Asind ca este prea corect sa stea pe scaune' ocupa trepte e de piatra care duceau spre .radina' 1iind cu to3ii 1oarte 2ine dispuiG erau 2o na6ii tineri' domni i domnioare' dintre care )Mn* !astorp 7i cunotea pe cei mai mu 3i 1ie dupA nume' 1ie dupA 7n1a3i areQ #rintre ei se a1 a )ermine S ee1e d cit i domnu A 2in care se 7n6 rtea MUNTELE VRJIT
+$/

o cutie mare i 7n1 orata' p ina cu cioco ata' in6it7nd pe toata umea _a se ser6eascA' 7n timp ce e 7nsui nu m7nca de oc' dar 7n schim2 turna 3i.Ari cu cartonu aurit' a1i7nd o mutrA pro6ocatoareG prmtre a 3ii mai erau t7n8ru 2uEat din :! u2u FumAtA3i or de p am7ni;" domnioara Le6i' s a2a i cu o2raEu de cu oarea 1i deu ui' un t7ruir 2 ond%cenuiu pe care% stri.au cu nume e de Rasmussen i care din pricina ca a6ea 7ncheieturi e s a2e asA sA%i sp7nEure m7mi7e ca nite aripioare de pete 7n dreptu pieptu ui' doamna *a omon din Amsterdam' o 1emeie 7m2rAcatA 7n rou' p anturoasA' ce se 67r7se de asemenea prmtre tineri' pentru care un.anu ace a cu paru rar se pricepea sa c7nte arii din 'isul unei nop(i de $ara, dar acum 7i cuprinsese cu 2ra3e e .enunchii ascu3i3i i stAtea 7ndArAtu ei' nemaicontenind sa%i 1i9eEe cu pri6iri e tu 2urate .7tu cam oacheG 7n s17rit' mai erau o domnioarA rocata' .recoaica de ori.ine' o a ta 1atA de pro6enien3A necunoscutA cu un pro1i de tapir" e e6u hu pa6' cu enti e e .roase a oche ari' un a t puti de 6rec cinci%spreEece%aispreEece ani' cu mutra de 6erita2i im2eci ' ce% i pusese monoc u i care' c7nd tuea' 7i ducea a .ura un.hia un.a a de.etu ui mic % i 7ncA mu 3i a 3ii" !7nd sosise aici' t7naru acesta cu un.hia 1usese 1oarte uor 2o na6' po6estea domo Joachim' nu a6ea temperatura i tatA ui' medic' 7 trimisese pre6enti6' iar dupA pArerea consi ieru ui au ic tre2uia sa stea cam 6reo trei uni" 7nsA acum' a capAtu acestor trei uni' a6ea 7ntre =<'@ i =@ de .rade i era serios 2o na6" Este ade6Arat 7nsA ca ducea o 6ia3a at7t de nesA2uita' 7ne7t merita 2Atut" !ei doi 6eri a6eau masa or' cAci )ans !astorp 1uma i 2ea 2ere 2runa' pusa deoparte de a .ustare' iar din c7nd 7n c7nd sim3ea un pic .ustu 3i.Arii" BuimAcit de 2ere i de muEica' 1iindcA 7 1Acea 7ntotdeauna sa deschidA .ura i sA%i ap ece uor capu ' se uita 7n Furu sau cu ochii 7nroi3i a aceasta indo enta 6ia3a de sta3iune c imaterica' 1ara sa 1ie stin.herit de contiin3a 1aptu ui ca to3i aceti oameni a6eau sa se o1i eascA repede i ca cea mai mare parte dintre ei erau 7n prada unei uoare 1e2re' 1apt care nu numai ca nu% stin.herea c7tui de pu3in' ci' dimpotri6A' 7i 1Acea pe to3i sa do27ndeasca 7n ochii ui o ciudA3enie s#orita' un 1e de atrac3ie inte ectua a""" La mAsu3e se 2ea imonada cu si1on i pe peron se uau 1oto.ra1ii" A 3ii 1Aceau schim2 de tim2re' iar .recoaica rocatA 7 schi3a pe un 2 oc de desen pe domnu Ra"Umussen' rUsA dupA aceea nu 6oi sa%i arate desenu i r7E7nd 7n hohote se suci i se 7n aa 1e 7ne7t e nu reui sa%i smu .A 2 ocu " )ermine S ee1e d'
cU

+$>

T)OMA* MANN cu ochii 7ntredeschii' stAtea pe%o treapta i 2Atea tactu muEicii cu un Eiar 1Acut su ' as7ndu% pe domnu A 2in sa% i prindA de 2 uEa un 2uche3e de 1 ori de c7mp' iar t7naru 2uEat' .hemuit a picioare e doamnei *a omon' 7i 6or2ea cu capu 7ntors spre ea' 7n timp ce pianistu cu par rar 7i pri6ea 1i9 cea1a" Medicii 7i 1acura apari3ia i se amestecarA printre 2o na6i % consi ieru au ic Behrens 7n ha atu a 2 i doctoru Sro0oTs0i 7n ce ne.ru 7naintarA de%a un.u iru ui de mAsu3e i 7n dreptu 1iecAruia consi ieru au ic asA sa cada o . uma prieteneasca' ast1e cA trecerea 7i era semna ata de o d7ra de 6ese ie' apoi co2or7ra spre cei tineri' iar domnioare e se str7nsera imediat 7n Furu doctoru ui Sro0oTs0i' 1737indu%se cu pri6iri pieEie' 7n timp ce consi ieru au ic 1Acu o demonstra3ie de 7ndem7nare cu ireturi e de a .hete 7n 1a3a .rupu ui 2Ar2a3i orD puse picioru sau enorm pe o treapta superioara' 7i des1Acu ireturi e' e%apuca cu%o sin.urA m7na i' 1ara sa se aFute de cea a tA' reui cu o e9cep3iona A 7ndem7nare sa e 7nnoade at7t de iute 7nc7t to3i ramaserA uimi3i' iar c7nd mai mu 3i 7ncercarA sa 1acA a 1e ' 7i dAdurA seama ca este 7n Eadar"

Mai t7rEiu' *ettem2rini apAru i e pe terasa H 6enea din su1ra.erie' spriFinindu%se 7n 2aston' purt7nd chiar i astAEi tot redin.ota 1 auata i panta onii .a 2en%deschis' cu aeru ui 1in' 6ioi i sceptic i' uit7ndu%se 7n Fur' se apropie de masa 6eri or' Eic7ndD :EiK 2ra6oK; apoi 7i ru.a sa%i 7n.Aduie sa se aeEe" H Bere' tutun' muEica' spuse e " IatA%6A patria i cAminu K !onstat ca a6e3i o predi ec3ie deose2ita pentru speci1icu na3iona " *7nte3i 7n e ementu dumnea6oastrA' i asta 7mi p ace" #ermite3i%mi s8 particip i eu un pic a armonia dispoEi3ii or dumnea6oastrA su1 eteti" )ans !astorp se smu se din 6raFa i%i schim2a 1iEionomiaG se mai strAduise 7n acest sens i c7nd 7 EArise de departe pe ita ian" *puseD H 4ar' domnu e *ettem2rini' a3i sosit t7rEiu a concertG 7n cur7nd tre2uie sa se termine" Nu 6a p ace muEicaI H 4in porunca' nu prea' rAspunse *ettem2rini" Nu dupA ca endar" Nu 2ucuros c7nd miroase a 1armacie i nu%mi este 7n.Aduita dec7t din moti6e de sAnAtate" ]in pu3in a i2ertatea mea sau mAcar a acest rest de i2ertate i demnitate care mi%a mai rAmas" 7n asemenea ocaEii s7nt ca un 6iEitator % 7ntocmai cum s7nte3i dumnea6oastrA a noi' pe a t p an % 6in pentru un s1ert de ceas' apoi 7mi 6ad de drum" Asta 7mi da i uEia independen3ei""" Nu a1irm ca ar 1i mai mu t dec7t o i uEie' dar' ce 6re3i' mAcar 7mi procura o oarecare satis1ac3ie" !u 6aru dumnea6oastrA ucruri e MUNTELE VRJIT
+$<

tau a t1e " #entru e este un 1e de ser6iciu" Nu%i aa' domnu e ocotenent' cA dumnea6oastrA socoti3i totu ca apar3in7nd ser6iciu uiI O unoate3i' tiu' arta de%a 6a pAstra m7ndria 7n sc a6ie" Este o arta 1oarte 7nc7 citA" Nu oricine 7n Europa o pricepe" MuEicaI Nu m%a3i 7ntre2at dumnea6oastrA daca s7nt pasionat de muEicaI Ei 2ine' daca a3i 1i spus amator de muEica; B)ans !astorp nu%i amintea sa se 1i e9primat ast1e CO e9presia n%ar 1i 1ost ne1ericita' cAci are o um2ra de 1ri6o itate a1ectuoasA" Bine' 1ie' s7ntem de acord" 4a' s7nQ" un amator de muEica H ceea ce nu 6rea sa spunA ca o pre3uiesc 7n mod deose2it' cum pre3uiesc R+ iu2esc' de pi da' cu67ntu ' 6ehicu purtAtor a spiritu ui' 2raEdaru se7nteietor a pro.resu ui""" MuEica""" ea este semiarticu atu ' pro2 ematicu ' neFusti1icatu ' indi1erentu " 7mi 6e3i o2iecta' e6entua ' ca poate 1i impede' 7nsA i natura poate 1i impede' i p7r7iau poate 1i impede' dar a ce ne 1o osete impeEimea orI Nu este o impeEime rea A' ci una de re6erie' nesemni1icati6a' i care nu an.aFeaEA a nimic' o impeEime 1ara consecin3e i totui pericu oasa deoarece ne 7ndeamnA sa ne dec aram mu 3umi3i""" LAsa3i muEica sa ia o 7n1A3iare .eneroasaI BineK Ea ne 6a 7n1 AcAra sentimente e" Totui' este 6or2a ca' pe deasupra' sa ne 7n1 AcAreEe i ra3iunea" MuEica este 7nsAi aparen3a micArii' H cu toate acestea o suspecteE de chietism" 7n.adui3i%mi sa%mi duc teEa p7na a capAtD am 7mpotri6a muEicii o antipatie de natura po itica" Aici' )ans !astorp nu se putu 7mpiedica sa nu%i p esneascA .enunchsi cu pa me e i sa e9c ame ca 7n 6ia3a ui nu mai auEise 6reodatA ce6a asemAnAtor" % Oricum' ua3i%o 7n considerare' spuse *cttem2rini E7m2ind" MuEica este de nepre3uit ca miF oc suprem de%a st7rni entuEiasmu ' de a ne a67nta tot mai sus i 7nainte' atunci cind .Asete su1 etu pre.Atit pentru asemenea 7nr7urire" 4ar iteratura tre2uie sa%i 1ie 7naintaa" MuEica sin.ura nu 7mpin.e umea 7nainte" #entru dumnea6oastrA' persona ' domnu e in.iner' ea este ne.reit primeFdioasa" -iEionomia dumnea6oastrA mi%a aratat% o chiar din c ipa c7nd am sosit" )ans !astorp 7ncepu sa r7da" % A' nu 6A mai uita3i a 1a3a mea' domnu e *ettem2rini" Nici nu 6a #ute3i 7nchipui c7t de mu t am pierdut aici" sus' a dumnea6oastrA" Mi%e cu mu t mai .reu sa ma ac imatiEeE dec7t credeam" % M8 tem cA cA 7ne a3i" % Nu' cum aaI 4racuQ tie de ce mi%e ca d mereu i ma simt o2osit"
+$@

T)OMA* MANN H Mi se pare totui ca ar tre2ui sa 1im recunoscAtori direc3iei pentru aceste conceite' spuse Joachim cu precau3ie" 4umnea6oastrA' domnu e *ettem2rini' pri6i3i pro2 ema dintr%un punct de 6edere superior' oarecum ca scriitor' i nu 6reau sa 6a contraEic 7n acest p an" 7nsA .Asesc ca se cu6ine sa 1im recunoscAtori pentru picu acesta de muEica" Nu s7nt deose2it de muEica i apoi 2ucA3i e care se c7nta nu s7nt prea remarca2i e % nu%s nici c asice' nici moderne' e o simp a muEica de 1an1ara" 4ar cu toate acestea aduce o 6aria3ie 7m2ucurAtoare" Ump e c7te6a ore 7ntr%un mod 1oarte decent' dup8 pArerea meaD e 7mparte i e ump e una c7te una 7n aa 1e 7ne7t 73i ram7ne ce6a ce%3i rAsuna 7n urechi' c7nd de o2icei Ei e e i saptam7ni e se scur. aici at7t de 7n.roEitor" Vede3i' o arie de concert 1ara preten3ii dureaEA cam apte minute' nu%i aaI 7nsA aceste minute constituie ce6a pentru e e 7nse e' au un 7nceput i un s17rsit' se detaeaEA i s7nt oarecum 1erite de indi1eren3a .enera a" 7n p us' e e 7nse e mai s7nt 7mpAr3ite 7n mai mu te di6iEiuni' care a r7ndu or se 7mpart 7n masuri' ast1e ca mereu se 7nt7mp a ce6a' iar 1iecare c ipa capata un anumit sens de care te po3i a.a3A' 7n 6reme ce a t1e """ Nu tiu daca am 1ost destu de""" H Bra6oK e9c ama *ettem2rini" Bra6o' domnu e ocotenentK A3i de1init 1oarte 2ine un aspect mora de netA.Aduit a muEicii' anume ca ea dAruiete o rea itate' un sens i o 6a oare cur.erii timpu ui pe care% mAsoarA 7ntr%un 1e deose2it de 6iu" MuEica treEete timpu ' ne treEete a des1Atarea cea mai ra1inata ce ne%o o1erA timpu '

ea treEete""" i chiar prin aceasta este mora A" Arta este mora a 7n mAsura 7n care treEete" 4ar ce mai repreEintA ea c7nd ac3ioneaEA 7n sens contrarI !7nd amor3ete' adoarme i 7mpiedica acti6itatea i pro.resu I MuEica are i aceasta putere' tie minunat sA e9ercite o in1 uen3a aidoma stupe1iante or" Este o in1 uen3a dia2o icA' domnii meiK *tupe1iantu ne 6ine de a dia6o ' cAci aduce cu sine stupiditatea' 7ncremenirea' inacti6itatea i indi1eren3a s u.arnica""" 4Ainuiete ce6a ne inititor 7n muEica' domnii mei" *us3in ca este de esen3a am2i.ua" Nu mer. prea departe ca i1ic7nd%o suspecta din punct de 6edere po itic" Mai continua 7n acest 1e ' iar )ans !astorp 7 ascu ta 1ara a reui prea 2ine sa% urmAreascA' 7n primu r7nd din cauEa o2ose ii t apoi 1iindcA 7 distra.eau isprA6i e tineretu ui uuratic aeEat pe scAri" Vedea destu de impede sau 7 7ne au ochiiI 4omnioara cu pro1i de tapirera ocupata sa coasa un nasture a maneta panta oni or de sport ai t7naru ui cu monoc u" -ata 1iind astmatica' respira3ia 7i era di1ici a i 1ier2inte' in MUNTELE VRJIT
+$,

ce t7nAru tuea duc7nd a .urA un.hia un.a a de.etu ui micK Este Fe6Arat cA am7ndoi erau 2o na6i' dar aceasta atitudine mArturisea totui teri2i de ciudate e o2iceiuri ce domneau aici printre tineri" MuEica e9ecuta o po ca"""

)ippe
7n 1e u acesta' duminica se deose2ea de ce e a te Ei e" #e 7n.A asta' dupA%amiaEa se caracteriEa i prin p im2Ari e cu trAsura pe care ie 7ntre%prindeau di6erse e .rupuri de pacien3iD mai mu te echipaFe cu c7te doi cai urcarA' dupA ceai' p7na sus a cotitura' oprind 7n 1a3a intrArii principa e ca sA 7ncarce pe cei care e comandaserA' 7ndeose2i rui' de 1apt mai a es doamne e rusoaice" %Ruii se p im2A mereu cu trAsura' 7i spuse Joachim ui )ans !astorp' cAci am7ndoi' ca sA se distreEe' stAteau 7n picioare chiar 7n.a intrarea principa A i asistau a aceste p ecAri" Acum se duc p7na a ! a6ade sau p7nA a ac sau 7n 6a ea - iie u ui sau p7na a S oster2' acestea s7nt o2iecti6e e" !7t timp 6ei mai sta aici' putem sA 1acem i noi o p im2are' daca 73i sur7de" !red 7nsA ca' deocamdatA' ai destu e pe cap ca sa te ac imatiEeEi i n%ai ne6oie sa mai 7ntreprinEi i a tce6a" )ans !astorp 7i dAdu dreptate" *tAtea cu 3i.ara 7n .urA i cu m7ini e 7n 2uEunare e panta oni or" Ast1e o pri6i pe 2atr7na i micu3a doamna rusoaicA' at7t de 6ioaie' urc7nd 7ntr%o trAsura 7mpreuna cu s a2anoa.a ei nepoatA i cu a te doua doamneD Marusia i doamna !hauchat' care 7i pusese o mantie uoara de 6oiaF' cu un cordon a spate' dar nu a6ea pA Arie" Aceasta din urmA se aeEa 7n 1undu trAsurii' 7n.a doamna 28tr7nA' 7n timp ce 1ete e tinere stAteau pe 2ancheta din 1a3a" Toate patrii erau 6ese e i e turuia .ura 7ncontinuu' 7n im2a or mo 7ie" Vor2eau i r7deau de pAtura prea 7n.usta cu care nu se puteau 7n6e i dec7t cu .reutate i de 1ructe e Eaharisite ruseti pe care mAtua Ie uase 7ntr%o cutiu3a capitonata cu 6atA i acoperita cu dante A de h7rtie' i din care 7ncepuse sA e trateEe" )ans !astorp distinse cu interes 6ocea 6oa ata a doamnei Q%nauchat" !a totdeauna c7nd aceasta 1emeie ne. iFentA 7i ieea 7n 1a3a' *+m3i din nou ca i se con1irma senEa3ia asemAnArii pe care o a6usese o c ipA i%i 37nise 7n 6is""" 7nsA r7su Marusiei' e9presia ochi oi rotunEi i cAprui care pri6eau copi Aros pe deasupra 2atistei ce%i acoperea .ura' cit J # e#tu ei deE6o tat' care nu pArea de oc a 1i 2o na6 pe dinAuntru' 7i
+=?

T)OMA* MANN
0

mai aminteau 7ncA un 1apt rAsco itor o2ser6at de cur7nd" ast1e ca arunca o pri6ire 1uria' prudenta' 1ArA sa mite capu ' spre Joachim" Nu' s a6a 4omnu ui' chipu nu%i era chiar at7t de pAtat ca deunAEi' nici 2uEe e prea Fa nic schimonosite" 4ar o pi i6ea pe Marusia 7ntr%o atitudine i cu nite ochi care n%a6eau nimic mi itaresc' 2a dimpotri6A' se 6Adeau at7t de tu 2ura3i i mArturiseau at7ta uitare de sine' 7nc7t erai si it sa%i iei drept ai unui ci6i " 4e a t1e ' aproape imediat 7i re6eni i arunca o pri6ire 1u.ara ui )ans !astorp' care a2ia a6u timpu s8%i 7ntoarcA ochii ca sa se uite 7n a ta parte' indi1erent unde" Ji iarAi 1ara moti6 i de capu ei' cum i se 7nt7mp a mereu aici' inima 7ncepu sa%i 2ata ne2unete" Restu duminicii nu mai aduse nimic e9cep3iona ' a1ara doai de mese e care' neput7nd 1i mai a2undente ca de o2icei' se deose2eau ce pu3in prin ra1inamentu a es a 1e uri or de m7ncare" BLa pr7nE' s%a ser6it chaud!froid de .Aina' cu .arnitura de raci i de ciree tAiate 7n douaG a 7n.he3ata' prAFituri aduse 7n cou e3e 1Acute din 1ire de EahAr ars' iar a s17rit ananas proaspAt"C *eara' dupA ce%i 2Au 2erea' )ans !astorp 7i sim3i mem2re e i mai o2osite' i mai reci' i mai .re e dec7t 7n Ei e e precedente' iar pe a ora noua 7i spuse 6aru ui sau noapte 2una' trase p apuma p7na su2 2Ar2ie i adormi do2or7t de un somn ad7nc" 7nsA chiar de a doua Ei' aadar' 7n prima uni pe care oaspete e o petrecea aici sus' inter6eni 7ncA o a2atere de a pro.ramu Ei nic o2inuit' anumeD una dintre ace e con1erin3e pe care doctoru Sro0oTs0i e 3inea din doua 7n doua saptam7ni' 7n su1ra.erie' 7n 1a3a 7ntre.u ui pu2 ic adu t de a :Ber.ho1Q care cunotea im2a .ermana' 7n a1ara de cei a1 a3i pe moarte" Era 6or2a' dupA cum 7i comunicase Joachim 6Aru ui sau' de un cic u de ec3ii de tiin3a popu ariEata' su2 tit u .enera de :Iu2irea ca 1actor pato.en;" Acest inter udiu instructi6 a6ea oc dupA a doua .ustare de diminea3a i' cum tot Joachim 7 amuri' era o2 i.atoriu H mai 2ine%Eis erai 1oarte prost 6AEut daca nu uai parte" 4e aceea se considera ca o impertinen3A surprinEAtoare 1aptu ca *ettem2rini' care cunotea .ermana mai 2ine dec7t oricine' nu numai ca nu asista niciodatA a con1erin3e' dar pe deasupra mai 1Acea i ce e mai nepo iticoase o2ser6a3ii%!7t despre )ans !astorp' era hotar7t sa se duca' mai 7nt7i din po ite3e%1ara 7ndoia a'

7nsA totodatA i dintr%o e6identa curioEitate" 7nainte de con1erin3a s867rise o ac3iune cu totu nesA2uita despre care 7i dAdu seama cA 1usese o .reea aD 7 apuca 1anteEia sa 1acA de capu ui o p im2are un.a' dupA care se resim3i mu t mai o2osit dec7t ar 1i putut 6reodatA 2Anui"
MUNTELE VR(JTT +=+ \ Acum' 1ii atentK 1useserA prime e sa e cu6inte c7nd Joachim intra 7n camerA' diminea3a" Vad ca nu mai pot continua ast1e " M%am saturat de aceasta 6ia3a oriEonta a' cu un ast1e de re.im s7n.e e s17rete prin a adormi% -irete' pentru tine e cu toiu a tce6a' tu eti 2o na6 i nu 6reau sa te in1 uen3eE" 4ar 6reau sA 1ac imediat dupA .ustare o p im2are m toata re.u a' daca nu te superi' uite%aa' unde%oi 6edea cu ochii" O sa%mi iau c7te6a pro6iEii pentru a doua .ustare' i iata%ma independent" Vom 6edea noi daca n%o sa 1iu a t om c7nd ma 6oL 7ntoarce" % BineK Eise Joachim c7nd 7i dAdu seama ca ce a a t era 1erm hotar7t sA%i duca proiectu a 7ndep inire" 4ar te s1Atuiesc sa nu e9a.ereEi" Aici e a tce6a dec7t a noi acasA" Ji 6eEi sa te 7napoieEi a timp pentru con1erin3AK 7n rea itate' ade6Aratu moti6 pentru care t7naru )ans !astorp 7ntocmise acest proiect era cAutarea initii su1 eteti" A6ea impresia ca 1ier2in3ea a capu ui' .ustu prost ce% sim3ea adesea 7n .ura i 2AtAi e deEordonate a e inimii tre2uiau puse mu t mai pu3in pe seama di1icu tA3i or ac imatiEArii' c7t mai a es pe seama unor 1apte ca purtarea perechii ruse 6ecine cu e ' con6ersa3ia de a masa a acestei doamne *tohr' 2o na6a i proastA' tuea ca6ernoasa a cA Are3u ui austriac' pe care o auEea Ei nic pe coridoare' mani1estAri e domnu ui A 2in' presupuneri e ui asupra raporturi or ce e 7ntre3inea acest tineret 2o na6' e9presia 1e3ei ui Joachim c7nd o pri6ea pe Marusia' i mu te a te o2ser6a3ii pe care e 1Acea" Era con6ins ca i%ar 1ace 2ine sa scape pentru c7ta6a 6reme de cercu 2 estemat de a :Ber.ho1Q' sa respire ad7nc 7n aer curat i sa 1acA micare pentru ca atunci c7nd se 6a sim3i o2osit' seara' mAcar sa Jtie de ce" Ji ast1e ' p in de ini3iati6a' dupA micu deFun' se despar3i de Joachim' c7nd acesta 7i e1ectua p im2area re. ementara p7na a 2anca de 7n.a p7r7ia H iar e ' 7n67rtind 2astonu ' 7i continua drumu ce co2oarA 7n pantA" Era o diminea3A rece i 7nnorata' cam pe a ora opt i FumAtate" Aa cu m 7i propusese' )ans !astorp inspira pro1und aeru curat a eirnine3ii' 6AEduhu acesta rAcoros i uor ce pAtrundea 1ara .reutate i ca re nu era Fi a6' nu a6ea con3inut i era 1ara amintiri""" Trecu peste cursu de Ap8 i ca ea 1eratA 7n.usta' intra pe drumu mAr.init din oc 7n oc de ase U dar 7 pArAsi imediat i apuca pe o poteca de%a curmeEiu pau% o r' care dupA o scurta 2ucata 7n inie dreapta 7ncepea sa suie pieEi' o #anta destu de ane6oioasa de%a un.u poc 7rniu ui din dreapta" Acest Urc u 7 dispuse pe )ans !astorp' pieptu i se di ata' cu mineru 2astonu% +=$

T)OMA* MANN ui 7i 7mpinse pA Aria pe cea1A' iar cnd aFunse a o oarecare 7nA 3ime F pri6i 7ndArAt' 6AEu 7n depArtare o. inda acu ui pe 7n.A care trecuse a 6enire' i atunci 7ncepu sA c7nte" !7nta 2ucA3i e de care%i aducea aminte' tot 1e u de cintece senti%menta %popu are ca ace ea peste care dai 7n repertoriu petreceri or studen3eti i a asocia3ii or de .imnasticA' 7ntre a te e un c7ntec ce cuprindea aceste 6ersuriD !i 2arEii sA c7nte iu2irea i 6inu ' 4ar mai adesea c irtutca H pe care 7ncepu sA% 1redoneEe' apoi s17ri prin a% c7nta cu 6oce tare i din toate puteri e" Vocea%i de 2ariton era asprA' insa astAEi o .Asea 1rumoasA' iar c7ntatu 7 entuEiasma din ce 7n ce mai mu t" !7nd urca prea sus' ua tonuri de 1a set' dar 6ocea ui i se pArea A 1e de p Acuta" !7nd memoria nu% mai aFuta' ieea din 7ncurcAturA 7nso3ind me odia cu nu importA ce cu6inte sau cu si a2e 1ArA nici un 7n3e es' pe care' a 1e ca i c7ntare3ii de operA' e rostea .utura ' i p7n8 a urmA aFunse' at7t 7n ceea ce pri6ete te9tu c7t i me odia' sA impro6iEeEe' 7nso3indu%i 7n p us c7ntecu cu .esturi aidoma unui actor" !ura era 1oarte .reu sA c7n3i i sa urci 7n ace ai timp' rAsu1 area i se tAie' 7nc7t a2ia mai putea respira" 4ar' din entuEiasm i din dra.oste pentru 1rumuse3ea c7ntecu ui' se st8p7ni i' .717ind mereu' perse6era p7nA a u time e puteri' dupA care' ipsit comp et de aer' or2' cu pu su 2at7ndu%i ne2unete i cu sc7ntei mu tico ore Fuc7ndu%i 7n 1a3a ochi or' se prA2ui su2 un 2rad mare H 6ictima nAprasnicA a unei tensiuni e9treme' a unei indispoEi3ii cop eitoare' a unei nAuce i care atin.ea desperarea" !7nd ner6ii i se initirA de 2ine de rAu' se scu A sA%i continue p im2area' dar cea1a 7i tremura aut de cump it 7nc7t' 7n ciuda tinere3ii' capu i se e.Ana ritmic ca 28tr7nu ui )ans LorenE !astorp' pe 6remuri" 7i aminti cu duioie de rAposatu sAu 2unic i 1ArA sA simtA 6reo si A pentru aceste in1irmitA3i' 7ncerca sa imite modu 7n care 2atr7nu remediase tremuratura' spriFinindu%i 2Ar2ia' .est care copi u ui de odinioarA 7i p Acuse at7t de mu t" UrcA i mai sus' 7n serpentinA" *unetu tA An.i or 7 7m2ia i dAdu peste o turmAG pAtea in.A o co i2A cu acoperiu 7ntArit cu 2ucA3i de piatra" 4oi oameni 2Ar2oi 7i ieirA 7n 1a3a i tocmai se despAr3eau c7nd e se apropie de ei" MUNTELE VRJIT
+==

\ RAm7i cu 2ine i%3i mu 3umescK spuse unu cAtre ce A a t' cu un [as pro1und i pu3in rA.uitG i mut7ndu%i toporu de pe un umAr pe a tu se AsA printre 2raEi a 6a e" !it de ciudat mimase 7n sin.urAtatea de aco o acest :RAm7i cu 2ine i%3i mu 3umesc;' atin.7nd ca o aripa de 6is su1 etu ui )ans !astorp ame3it de c7ntec i urcu" II repeta 7ncetior' si indu%se sA imite 7ntocmai accentu pu3in rA.uit si minunat de st7n.aci a munteanu ui' apoi mai sui o 2ucatA de drum' p7na dinco o de co i2a pastori or' cAci 6oia sA atin.A imita peste care nu mGii cresc

copaciG 7nsA dup8 ce%i aruncA ochii a ceas" renun3a a acest proieci" ApucA a stin.A pe o cArare care' ne7cdA ca%n pa ma a 7nceput' se po67rnea duc7nd apoi cAtre sat" 7n drum daciu peste o pAdure cQe 2raEi cu trunchiuri e 7na te i tra6ers7nd%o se apucA din nou sA c7nte 7ncetior' cu precau3ie' mai cu seamA cA a co2or7re 7i tremurau .enunchii 7ntr%un chip mai ne inititor dec7t 7nainte" 4ar ieind din pAdure' se opri u uit 7n 1a3a pri6e itii sp endide ce i se 7n1A3ia % un peisaF atrA.Ator' de o ca mA i .randioasA p asticitate" 7n dreapta se prA6A ea un torent pe o a 2ie pietroasa i dreaptA de%a un.u po67rniu ui' re6Ars7ndu%se spume.7nd pe st7nci e aeEate 7n trepte' apoi cur.ea poto it 7n 6a ea peste care trecea o punte cu 2a ustradA de emn ciop itA rudimentar" -undu 6Aii era a 2astru' presArat cu cam%panu e' p ante cu tu pina emnoasA' ce creteau pretutindeni" BraEi .ra6i' uriai i simetrici' stAteau sin.uratici sau 7n .rupuri' at7t 7n 1undu 6Aii c7t i pe po67rniuri' iar unu dintre ei' 7n1i.7ndu%i rAdAcini e pieEie chiar a mar.inea torentu ui' se 7nA 3a ap ecat straniu 7n acest ta2 ou" 4omnea peste surpAturA 7ndepArtatA i 1rumoasA o sin.urAtate p inA de E6onuri" 4e cea a tA parte a torentu ui' )ans !astorp EAri o 2ancA" Trecu potecA i se aeEA sA 6adA cAderea de apA' As7ndu%se 7ne7ntat de spuma FucAuA i ascu tmd 6uietu idi ic' persistent' monoton i totui # in de o AuntricA di6ersitate" !Aci ui )ans !astorp 7i p Acea murmuru apei tot at7t de mu t ca i muEica sau poate chiar mai mu t" 4ar de a2ia se aeEase tihnit' cA 7ncepu s8%i cur.A s7n.e e pe nas' at7t de 2rusc 7ne7t nu reui sA%i apere comp et haine e" *7n.erarea puternicA i persistentA ++ si i mai 2ine de o FumAtate de orA sA 1acA na6eta 7ntre 2ancA i torent ca sA%i c AteascA 2atista' sa tra.A apA pe nas' pentru ca apoi sA se cu ce iarAi pe 2ancA cu 2atista udA pusA pe nas" Ramase ast1e 7ntins p7n8 cQnd s7n.e e 7n s17rit se opri H apoi mai stAtu initit' cu m7ini e puse su2 ca#' cu .enunchii 7ndoi3i' cu ochii 7nchii i cu 67F7ie i 7n urechi' 1ArA sA 1c * 7nsA prea r8u' ci mai de.ra2A poto it de aceastA sm.erare a2undenta'
+=&

T)OMA* MANN
dar 7ntr%o stare de 6 A.uire ciudat de accentuataG iar dupA ce trA.ea aeru 7n piept' mu t timp nu mai sim3ea ne6oia sA respire din nou i cu trupUW nemicat asA inima sa%i 2ata un anumit numAr de 2atai' 7nainte de%a rAsu1 a c7t mai t7rEiu i c7t mai 7ncet" Atunci se pomeni deodatA dus 7ndArAt 7n acea stare su1 eteasca 7ndepArtata care se a1 a a ori.inea unui anumit 6is urEit de impresii e sa e ce e mai proaspete' un 6is pe care% a6usese nu mai departe dec7t acum c7te6a nop3i""" *e sim3i rApit at7t de puternic i at7t de comp et 7n acest alt)dat) i 7n acest acolo, 7nc7t s%ar 1i putut spune ca' 7n 6reme ce aici sus' 7n.a torent' pe 2anca' EAcea un trup 1ara 6ia3a' ade6Aratu )ans !astorp se a1 a 1oarte departe' 7ntr%un timp i%ntr%un spa3iu de mu t depAite' 7ntr%o situa3ie care' cu tot 1irescu ei' era pe c7t de 7ndrAEnea3A' pe at7t de 7m2AtAtoare" A6ea treispreEece ani' era e e6 intr%a treia de iceu' un copi andru cu panta oni scur3i' i stAtea de 6or2a 7n curtea co ii cu un a t 2Aiat cam de aceeai 67rsta' dar din a ta c asa H o discu3ie pe care )ans !astorp o 7ncepuse 7ntr%un chip destu de ne1iresc i care 7i dAdea o mare satis1ac3ie' cu toate ca prin 7nsui scopu ei nu putea sa 1ie dec7t 1oarte scurta" Era 7n recrea3ia dintre penu tima i u tima ora' 7ntre cea de istorie i cea de desen pentru c asa ui )ans !astorp" 7n curtea pa6ata cu cArAmiEi roii i despAr3ita de strada printr%un Eid acoperit cu indri a i pre6AEut cu doua por3i' e e6ii se p im2au de ici%co o 7n iruri' stAteau 7n picioare 7n .rupuri sau' pe FumAtate aeEa3i' se spriFineau de stucaturi e smA 3uite a e c Adirii" *e auEea peste tot EumEet de . asuri" Un pro1esor cu pA Aria moa e supra6e.hea curtea' muc7nd dintr%o 1ranEe u3a cu unca" BAiatu cu care discuta )ans !astorp se numea )ippe' prenume e ui 1iind #ri2is a6" !a amAnunt curios' r%u acestui prenume se pronun3a ca un D deci se numea :#i2is a6;G iar prenume e acesta ciudat se potri6ea destu de 2ine cu 7n1A3iarea sa' care nu era prea o2inuita' ci mai cur7nd ieita din comun" )ippe' 1iu unui istoric i pro1esor de .imnaEiu' cunoscut ca un e e6 mode ' cu o c asa 7naintea ui )ans !astorp' dei 1oarte pu3in mai 7n 67rsta dec7t e ' era ori.inar din Mec0 em2ur.' iar 7n1A3iarea ui do6edea 1ara putin3a de tA.ada ca e produsu unei strA6echi 7ncruciAri de rase" a unui amestec de s7n.e .ermanic i 2a tic%s a6 sau in6ers" Era' 1ara 7ndoia a' 2 ond H paru 1iindu%i tuns scurt pe craniu rotund" 4ar ochii ui de un cenuiu%a 2astru sau a 2astru%cenuiu % o cu oare nede1inita i cu mu te nuan3e' o cu oare cam ca a unui munte 7n depArtare H a6eau o 1orma deose2it de 7n.usta' i daca%i pri6eai mai de

MUNTELE VRJIT
+=/

aproape' chiar pu3in o2 ica' iar su2 ei 7i ieeau pome3ii proeminen3i % o 1iEionomie care' 7n caEu sau' nu ur73ea chipu ci' dimpotri6A' treEea numai simpatie' 2a 1usese de aFuns ca sa%i aducA printre camaraEi porec a de :0ir.hiE;" 4e a t1e ' )ippe purta chiar panta oni un.i i o 2 uEa 7ncheiata p7na a .7t' 7ncre3itA a spate i pe a cArei .u er se EAreau de o2icei c7te6a 1ire de matrea3a" 4ar 1apt este ca de mu ta 6reme )ans !astorp 7 remarcase pe acest #ri2is a6' ca% a esese din 1urnicaru de cunoscu3i i necunoscu3i din curtea co ii' ca se interesa de e ' 7 urmarea cu pri6irea i H oare mai tre2uie s%o spunemI H 7 admira sau' 7n orice caE' 7 cerceta cu un interes cu totu deose2itG chiar 7n drum spre coa a se 2ucura sa% poatA 6edea 7mpreuna cu co e.ii ui de c asa' sa% pri6eascA 6or2ind sau r7E7nd i sa%i recunoascA de departe 6ocea p Acut 6oa ata i oarecum pu3in rA.uitA" 4aca tre2uie sa admitem ca nu a6ea nici un moti6 7ntemeiat pe care sa%i 2aEeEe acest interes' dec7t poate prenume e pa.7n i ca itatea de e e6 mode B ucruri care nu Fucau 7nsA nici un ro 7n caEu de 1a3aC sau 7n s17rit aceti ochi de 0ir.hiE H ochi care' c7teodata' 7n 1u .erarea unei pri6iri pieEie i 7ndreptate spre nimic precis' se topeau 7ntr%un 1e de 7nnoptare 7nce3oata % totui nu este mai pu3in ade6Arat ca )ans !astorp era 1oarte pu3in preocupat sa%i Fusti1ice sentimente e 7n mod ra3iona sau chiar sa e .AseascA un nume" Nu se putea 6or2i despre o prietenie' deoarece pe )ippe nici mAcar nu% cunotea" 7nsA' 7n primu r7nd' nimic nu% si ea sa dea un nume sentimente or ui' deoarece nu i se putea 7nt7mp a niciodatA sa 6or2eascA despre e e H su2iect care' de a t1e ' se potri6ea at7t de pu3in unei discu3ii" Ji 7n a doi ea r7nd' un nume' un cu67nt' aadar' 7nseamnA daca nu critica' ce pu3in de1ini3ie' adicA o c asi1icare 7n ordinea cunoscutu ui i a o2inuitu ui' 7n 6reme ce )ans !astorp era pAtruns de con6in.erea incontienta ca o comoara intima' ca aceasta' tre2uie pAstratA pe 6ecie a adApost de o asemenea de1ini3ie i c asi1icare" 4ar 2ine sau rau Fusti1icate' aceste sentimente at7t de 7ndepArtate de `nce denumire i de orice mArturisire a6eau

7n orice caE o asemenea Qntensitate' 7nc7t )ans !astorp' de un an sau aproape de un an' cAci e cu neputin3a sa situeEi cu e9actitate ori.inea or' e nutrea 7n tAcere' ceea ce eo6edea oricum ea itatea i statornicia caracteru ui sau' dac[i ne .7ndim a cantiKatea e9cep3iona de mare de timp pe care o repreEintA un an a 6Qrsta aceasta" 4in ne1ericire' cu6inte e care desemneaEA trasaturi e de caracter au 7ntotdeauna sensu mora a unei Fudeca3i' 1ie 7n 7n3e esu

I
+=>

T)OMA* MANN unei apro2Ari' 1ie 7n ace a a unei deEapro2Ari' cu toate ca e cuprinde pe am7ndoua" :Lea itatea; ui )ans !astorp' cu care de a t1e nu se m7ndrea 7n mod deose2it' consta HFudecind 1ara sa 1acem aprecieri H 7ntr%o anumita .reutate' 7ncetinea a i 7ncapa37nare a sentimente or' 7ntr%o stare su1 eteasca mai mu t conser6atoare' care 7i 1Acea sa considere situa3ii e i 7mpreFurAri e 6ie3ii cu at7t mai 6rednice de a te ataa de e e i de a e perpetua' cu c7t au dAinuit mai mu t" 4e aceea era 7nc inat sa creadA 7n trAinicia in1inita a stArii 7n care tocmai se a1 a' pe care o pre3uia cu at7t mai mu t i nu era de oc .rA2it s%o schim2e" *e o2inuise ast1e cu inima 7mpAcata sa ai2a aceste e.aturi discrete i distante cu #ri2is a6 )ippe i e socotea 7n sine ca pe un e ement dura2i " 7i erau dra.i stAri e su1 eteti pe care + e procurau aceste 7nt7 niri' ateptarea' dorin3a de a a1 a daca ce a a t 6a trece aEi pe 7n.a e ' daca% 6a pri6i' mu 3umiri e tAcute i .in.ae cu care 7i 7n6A uia taina i chiar deEamA.iri e ce decur.eau din ea i dintre care cea mai mare era c7nd ipsea #ri2is a6D ipsita de orice p Acere' speran3a ram7nea" Aceasta dAinui un an' p7na a punctu cu minant a ciudatei 7nt7mp ari' apoi mai dAinui 7ncA un an datorita ea itA3ii conser6atoare a ui )ans !astorp' iar pe urma 7nceta cu totu H 1ar8 ca e sa 1i sim3it mai intens s A2irea i destrAmarea sentimente or care% e.au de #ri2is a6 )ippe' tot aa cum' a 7nceput' nu%i dAduse seama de i6irea or" 4in cauEa trans1erArii tatA ui' #ri2is a6 parai at7t coa a c7t i orau G 7nsA )ans !astorp a2ia daca o2ser6a acest ucruG 7 uitase cu desa67rire" *e poate spune ca chipu :0ir.hiEu ui; se strecurase pe nesim3ite 7n 6ia3a ui' desprinE7ndu%se dintr%o cea3a' ca%i do27ndise din ce 7n ce mai mu ta c aritate i re ie1 p7na 7n acea c ipa a apropierii i a preEen3ei 1iEice' c7nd atinse punctu cu minant' 7ntr%o Ei oarecare' 7n curtea co ii' pentru a ram7ne ast1e ' c7t6a timp' 7n prim%p an' ca mai apoi sa se tear.A pu3in c7te pu3in i sa disparA 7n cea3a' 1ara triste3ea despAr3iri or" Insa aceasta c ipa' aceasta situa3ie 7ndrAEnea3A i p ina de ciudA3enie' 7n care )ans !astorp se .Asea acum retranspus' aceasta discu3ie' o ade6Arata discu3ie cu #ri2is a6 )ippe' a6usese Ioc 7n 1e u urmAtor" Era ora de desen i )ans !astorp 7i dAdu seama ca nu are creion" To3i co e.ii de c asa a6eau ne6oie de a orG dar oare ce or a 3i' din a te c ase' cutaruia sau cutaruia' pe care nu%i cunotea' nu i se putea adresa ca sa 7mprumute un creionI 4intre to3i i se pAru ca 7 tia ce mai 2ine pe #ri2is a6' care%i era mai apropiat' cu care a6usese de%a 1ace adeseori 7n tAcere' de mu ta 6remeG i 7ntr%un e an de 2ucurie a 7ntie.ii ui 1Apturi" MUNTELE VRJIT
+=<

hotAr7 sA se 1o oseascA de aceasta ocaEie H e numea asta o :ocaEie; H sA%i ceara un creion ui #ri2is a6" Nu%i dAdea seama ca 1apta sa era o ciudata nesocotin3a' deoarece' 7n de1initi6' nici nu% cunotea pe )ippe' sau poate 7n Atura acest .7r"d' or2it de o stranie cuteEan3a" Ji iatA ca' 7n Ear6a cur3ii pa6ate cu cArAmiEi' se .Asi 7ntr%ade6ar 7n 1a3a ui #ri2is a6 )ip#eU spun7ndu%iD H Te ro. sa ma ier3i' dar po3i sa%mi 7mprumu3i un creionI Iar #ri2is a6 7 pri6i cu ochii ui de 0ir.hiE pe deasupra pome3i or proeminen3i' i%i 6or2i cu 6oce p Acut rA.uitA' 1ara sa se mire sau ce pu3in 18ra sa para mirat" H !u p Acere' 7i Eise e " 4ar dupA ec3ie tre2uie sa mi%I 7napoieEi neapArat" Ji%i scoase creionu din 2uEunar' un creion ar.intat' cu un ine pe care dac8% 7n67rteai creionu 6opsit 7n rou ieea din teaca ui de meta " 7i e9p icA mecanismu 1oarte simp u' 7n timp ce capete e or erau ap ecate deasupra creionu ui" H 4ar sa nu mi% rupiK mai adau.A e " !e%i trecea prin minteI !a i cum )ans !astorp ar 1i a6ut e6entua inten3ia sA nu%i mai restituie creionu ' sau sa i% strice" Apoi se pri6irA E7m2ind' i cum nu mai a6eau nimic sa%i spunA 7i 7ntoarserA mai 7nt7i umerii' apoi spate e i p ecarA" Asta a 1ost totu " Insa niciodatA' 7n 6ia3a ui' )ans !astorp nu 1usese mai 1ericit ca 7n timpu respecti6ei ore de desen' pe c7nd desena cu creionu ui #ri2is a6 )ippe' a67nd pe deasupra i perspecti6a de a% restitui posesoru ui' ceea ce decur.ea 7n mod 1iresc din ce e precedente g+ constituia oarecum un dar sup imentar i p Acut care i se 1Acea" 7i 7n.Adui sa ascuta uor creionu i str7nse cu .riFa ce e trei sau patru achii 6opsite cu rou' pastr7ndu% e aproape un an 7ntr%un sertar a #Upitru ui % i nimeni' daca e%ar 1i 6AEut' nu putea 2Anui c7ta importan3a a6eau" 4e a t1e ' restituiiea se 1Acu 7n modu ce mai simp u' ceea ce era cu totu 7n spiritu ui )ans !astorp' 1apt cu care se m7ndrea 7n mod deose2it % 2 aEat F in ace ai timp rAs1A3at cum era de e.aturi e sa e intime cu )ippe" %#o1tim' ii spuse" 73i mu 3umesc mu t"
e

Iar #ri2is a6 nu Eise a2so ut nimic' se mar.ini su contro eEe a utea a mecanismu i%i strecura creionu 7n 2uEunar"""
+=@

T)OMA* MANN #e urma nu mai statura de 6or2A niciodatA' 7nsA aceasta sin.ura data se petrecuse totui datorita numai spiritu ui 7ntreprinEAtor a ui )ans !astorp""" 4eschise ochii' tu 2urat de pro1unEimea a2sen3ei ui" :!red ca am 6isat 7i spuse 7n sine" 4a' era #ri2is a6" 4e mu t nu m%am mai .7ndit a e " !e s%o 1i a es oare cu achii e de creionI #upitru este 7n pod' a unchiu meu Tienappe " Achii e tre2uie sa mai 1ie 7ncA 7n sertaru interior din st7n.a" Nu e%am mai cAutat niciodatA" Nici mAcar n%am a6ut inten3ia sa e arunc""" 4a' era chiar #ri2is a6' 7n carne i oase" N%a 1i creEut ca% 6oi mai re6edea 6reodatA at7t de impede" !e asemAnare stranie H cu 1emeia de%aici' de susK Aadar' din cauEa asta ma intereseaEA ea at7t de mu tI *au poate din pricina asta m%am interesat at7t de mu t de e I !e prostieK NAstrunica prostieK 4e a t1e ' e 6remea sa p ec' i c7t mai repede cu putin3a"; !u toate acestea mai ramase 7ncA 7ntins' .7ndindu%se i aduc7ndu%i aminte" :Ji acum' ram7i cu 2ine i%3i mu 3umescK; Eise' i%n timp ce E7m2ea ochii i se umeEirA" Apoi 6oi sa porneascAG dar se aeEa din nou cu pA Aria i 2astonu 7n m7na' se aeEA repede' cAci sim3i ca nu e prea si.ur de .enunchi" :Ei' asta%iK .7ndi' cred ca n%o sa%mi 1ie prea uorK Ji totui' tre2uie sa 1iu a unspreEece 1i9 7n su1ra.erie' a con1erin3a" # im2Ari e s7nt 1rumoase aici' dar au i neaFunsuri e or' dupA c7te se pare" 4a' da' 7nsA oricum' nu pot sa ram7n aici" *7nt doar uor 7n3epenit 1iindcA am stat prea mu t cu cat" -ac7nd pu3ina micare' o sa%mi treacA"; Ji mai 7ncerca o data sa se ridice' reuind a2ia 7n urma unui e1ort serios" 7n orice caE' a 1ost o Fa nica 7ntoarcere dupA acea p ecare trium1a a" !7nd 2AtAi e nere.u ate a e inimii 7i tAiau respira3ia' se 6edea ne6oit sa se odihneascA pe mar.inea drumu ui i atunci 7i sim3ea 1a3a pA ind i o sudoare rece 7i 7m2ro2onea 1runtea" *e cAEni 7n mod amenta2i sa co2oare pe serpentina' dar c7nd' 7n apropierea caEinou ui' aFunse 7n 6a e" 7i dAdu pur i simp u seama ca nu 6a mai 1i 7n stare sa parcur.A cu proprii e Iui miF oace drumu un. p7na a "'Ber.ho1Q i cum tram6aie nu e9istau i nu se Earea nici o trAsura de pia3a' se ru.a de un cAru3a ce 6enea din 4or1 cu un camion 7ncArcat cu AEi .oa e' sa% ase sa se urce" -Acu drumu spate%n spate cu cAru3au ' cu picioare e at7rn7ndu%i peste mar.inea camionu ui' urmArit de pri6iri e mirate a e trecAtori or' e.a; n7ndu%se i 2a a2anindu%i capu aproape adormit i H Edruncinat de hurducAturi e camionu ui H se dAdu Fos in.A rampa' p a3i 1ara sa 6adA daca era mu t sau prea pu3in i urca 7n .ra2a drumu cAtre sanatoriu" MUNTELE VRJIT
+=,

\ Depeche"!$ous, monsieurf 7i spuse portaru 1ranceE" 2a con!ference de0. 3ro4o5s4i $ient de commencer. Iar )ans !astorp' E67r indu%i a 6estiar pa aiia i 2astonu ' se strecura cu 2A.are de seama i str7n.7nd din din3i prin ua de stic a 7ntredeschisa a su1ra.eriei' unde pacien3ii stAteau aeEa3i a r7nd' pe scaune' 7n timp ce' 7n partea dreaptA' 7n picioare' doctoru Sro0oTs0i' 7n redin.otA' 6or2ea dind8ratu unei mese acoperite cu o 1a3a de masa i pe care era o cara1a cu apA"

Ana iEA
4in 1ericire' 7n co 3u din apropierea uii era un oc i2er" *e strecura discret p7na aco o' 7ncerc7nd sa dea impresia ca 6enise de a 7nceput" #u2 icu ' care ascu ta cu aten3ia 7ncordata a prime or minute' era 1ascinat de 6or2e e doctoru ui Sro0oTs0i i a2ia 7 2a.a 7n seamaG spre norocu ui' cAci arata 7n.roEitor" Era a 2 a 1a3a ca o ru1a' iar costumu pAtat de s7n.e 7 1Acea sa semene cu un asasin 6enit direct de a ocu crimei" 4oamna care stAtea 7n 1a3a ui 7ntoarse' 7n ade6Ar' capu i% pri6i atentA cu ochii ei 7n.uti" Era doamna !hauchat' pe care o recunoscu cu un soi de amArAciune" Ei' 1ir%ar sa 1ieK Oare n%o sa scape de ea niciodatAI !reEuse ca o sa 1ie initit' ca unu ce a aFuns a 3inta' ca i se 6a 7n.Adui sa se odihneascA pu3in i iatA cA se pomenea nas 7n nas tocmai cu aceasta 1emeie H o 7nt7mp are care' 7n a te 7mpreFurAri' poate %ar 1i amuEat' dar o2osit i epuiEat cum era' ce sens mai a6eaI 7nt7 nirea cu ea nu 1Acea dec7t sa impunA inimii ui noi preten3ii' care% 6or 3ine cu su1 etu a .ura tot timpu con1erin3ei" *e uitase a e cu ochii ui #n2is a6' 7i pri6ise chipu i pete e de pe haine cu o stAruin3a destu de ipsita de decen3a H atitudine ce se potri6ea cum nu se poate mai 2ine unei 1emei care tr7ntea ui e" !e 3inuta ur7ta a6eaK Nu ca 1emei e din cercuri e 1rec6entate de )ans !astorp' care st7nd cu spate e drept' 7ntorceau doar c Mpu spre 6ecinu de masa' 6or2ind din 67r1u 2uEe or" 4oamna !hauchat era prA2uita 7n scaun' 1ara 6 a.a' spate e 7i era 7nco6oiat' uSierii 7i cAdeau 7nainte i" pe deasupra' 3inea capu p ecat' ast1e ca i se 6edea 6erte2ra de a cea1a ieind din rAscroia a 2 uEei a 2e" Ji IQri2is a6 tot St 1e 3inea capu G e 7nsA 1usese un e e6 mode ' si #re3uit ca atare Bchiar daca nu acesta a 1ost moti6u pentru care )ans astor p 7mprumutase creionu C % 7n 6reme ce era impede Ui 1oarte 6Adit
+&?

T)OMA* MANN ca 3inuta ne. iFenta a doamnei !hauchat' 1e u ei de%a iE2i ui e c7t * pri6irea ipsita de s1ia A se datorau 2o ii de care su1erea' atitudinea e9prim7nd acea nepAsare' cu 1o oase e ei nemAr.inite' insa nu toctnaF onora2i e' cu care se Audase i domnu A 2in""" G7nduri e ui )ans !astorp se tu 2urarA 7n timp ce pri6ea spate e ip" sit de 6 a.a a doamnei !hauchat' pe urma

7ncetarA sa mai 1ie .7nduri pre1ac7ndu%se 7ntr%o 6isare 7n care 6ocea 2aritona a i tArA.Anata a doctoru ui Sro0oTs0i 1Acea sA rAsune itera r de 1oarte departe i cu o sonoritate asurEitoare" 4ar initea din sa a i aten3ia 7ncordata ce pAreau ca 3in pe toata umea su2 6raFA puseserA stap7nire i pe e i% treEirA din picotea a" #ri6i 7n Fur""" A Aturi stAtea pianistu cu par rar' ascu ta cu capu pe spate' cu .ura deschisa i cu 2ra3e e 7ncruciate" !e6a mai 7nco o se a1 a pro1esoara' domnioara En.e hart' cu ochii a6iEi i 7m2uForata' o 7m2uForare ce se o2ser6a' de a t1e ' i pe chipuri e ce oi a te doamneG )ans !astorp o remarca de asemenea i pe 1a3a doamnei *a omon' aa cum stAtea aco o 7n.a domnu A 2in' c7t i a so3ia 2eraru ui' doamna Ma.nus' cea care pierdea a 2umina" #e chipu doamnei *tohr' aeEata pu3in mai departe' 7n spate' era Eu.rA6itA o e9presie de e9a tare at7t de ipsita de sens i at7t de stupida 7nc7t 7i 1Aceau si a' 7n timp ce domnioara Le6i' cu tenu ca 1i deu ' cu ochii 7ntredeschii i cu m7ini e uitate pe .enunchi ar 1i arAtat aidoma cu o moartA daca pieptu nu i s%ar 1i ridicat at7t de tare i at7t de re.u at' ceea ce% si i pe )ans !astorp sa se .7ndeasca a 1i.ura de ceara a unei 1emei pe care o 6AEuse odatA 7ntr% un panoptic' 1i.ura care a6ea 7n piept un mecanism" Unii dintre in6ita3i duceau a ureche m7na 1Acuta cAu' sau ce pu3in schi3au .estu ' 3in7nd%o ridicata pe FumAtate 7nspre ureche' ca i cum 2ra3u e%ar 1i 7ncremenit din pricina aten3iei 7ncordate" #7na i procuroru #ara6ant' un 2Ar2at 2ronEat' cu 7n1A3iare aparent ro2usta' 7i des1unda urechea cu arAtAtoru ' ca sa audA mai 2ine' apoi o 7ntorcea cAtre potopu de 6or2e a doctoru ui Sro0oTs0i" Ji cam ce spunea doctoru Sro0oTs0iI !e idei era pe ca e sa deE6o teI )ans !astorp se concentra ca sa poatA prinde 1iru ' trea2a pe care n%o iE2uti chiar dintr%o data' deoarece nu auEise 7nceputu i tot .7ndin%du%se a spate e mo atic a doamnei !hauchat' scApase i urmarea" Era 6or2a de o putere""" de acea putere""" pe scurt' puterea iu2irii' da' despre asta 6or2ea" Bine7n3e esK *u2iectu era indicat 7n tit u .enera a cic u ui de con1erin3e' i despre ce a tce6a ar 1i putut 6oi2i doctoru Sro0oTs0i a67nd 7n 6edere ca acesta era domeniu uiI !e%i diept' ui )ans !astorp MUNTELE VRJIT
+&+

" se pAru oarecum ciudat sa asiste deodatA a un curs despre iu2ire' c7nd' p7na atunci' 7n pre e.eri e 3inute 7n 1a3a ui nu 1usese 6or2a dec7t despre ucruri ca mecanisme e de transmisie de pe 6apoare" !um de poate cine6a sa 6or2eascA' a umina Ei ei' i 7ncA diminea3a' 7n 1a3a unor doamne si domni' despre un su2iect at7t de spinos i de intimI 4octoru Sro0oTs0i 7 e9punea 7ntr%un sti FumAtate poetic' FumAtate pro1esora ' cu o ri.iditate e6ident tiin3i1ica' dar 7n ace ai timp pe un ton 6i2rant i me odios' care ui )ans !astorp i se pArea oarecum ciudat' dei tocmai aceasta putea 1i e9p ica3ia 7m2uForarii doamne or i a .estu ui de des1undare a urechi or 1Acut de domni" !u at7t mai mu t cu c7t oratoru 7ntre2uin3a cu67ntu "'iu2ire; 7ntr%un sens uor o6Aitor' ast1e ca nu tiai 7n mod precis ce sa creEi' nu%3i dAdeai seama daca o socotea un sentiment cucernic sau o pasiune carna a % 1apt care i3i crea o impresie 6a.a' ce6a 7n .enu r8u ui de maic" NiciodatA 7n 6ia3a ui' )ans !astorp nu mai auEise pionun37ndu%se acest cu67nt de at7tea ori 7n ir' ca aici i acum' iar daca se .7ndea mai 2ine' a6ea impresia ca e 7nsui nu% rostise 6reodatA i nici nu% auEise pe 2uEe e a tcui6a" -ara 7ndoia a ca putea sa 1ie o eroare % dar' oricum ar 1i 1ost' i se pArea ca no3iunea nu c7ti.a nimic prin 1aptu ca era repetata de at7tea ori" 4impotri6A' aceste trei si a2e s17rira prin a i se pArea 1oarte respin.Atoare i 7i e6ocau o ima.ine 7n .enu apte ui 7ndoit cu apA % ce6a a 2%a 2astrui i du cea. % mai a es 7n compara3ie cu ucruri e nostime pe care e de2ita 7n pri6in3a aceasta doctoru Sro0oTs0i" -iindcA era impede ca un om priceput ca e putea 1ace a1irma3ii 7ndrAEne3e i interesante 1ara sa punA pe 1u.a oamenii din su1ra.erie" 4octoru Sro0oTs0i nu se mar.inea nicidecum sa de2iteEe' cu un soi de caden3a ame3itoare' 1apte 7n .enera cunoscute dar de o2icei tre% cute su2 tAcereG e s17ia i uEii e' aducea un ne7ndurAtor oma.iu cunoaterii i nu mai asA oc nici pentru anumite suscepti2i itA3i iE6or7te din demnitatea ce 3i%o con1erA paru cArunt i nici pentru puritatea 7n.ereasca a copi u ui 1ra.ed" 4e a t1e ' 6or2itoru purta o redin.ota i un .u er anoa e ras1r7nt' precum i nite sanda e cu osete cenuii' ceea ce crea 7n Juru ui o atmos1era de con6in.ere i idea ism' care nu 1Acea a tce6a uec7t sa% 7nspaim7nte i mai mu t pe )ans !astorp" *priFinindu%i ar.umenta3ia pe tot 1e u de e9emp e i anecdote' cu aFutoru cAr3i or i n`ti3e or risipite pe masa' 2a recitind pe a ocuri chiar i 6ersuri' doctoru Sro0oTs0i e9punea une e aspecte 7n1iorAtoare aie iu2irii' a2era3ii 2iEare *i u.u2re st7nd mArturie pentru atotputernicia ei" 4intre toate instincte e
+&$ T)OMA* MANN
|I

natura e' iu2irea era cea mai o6Aie nicA' dar i cea mAi primeFduitA A67nd o pro1undA 7nc inare cAtre per6ersiunea incura2i A' ceea ce nu era 7ntru nimic surprinEAtor" !Aci acest puternic im2o d nu era de oc simp u' ci in1init de comp e9 prin natura ui' un tot unitar H dar compus din 1e de 1e de per6ersitA3i" !um 7nsA' continuA doctoru Sro0oTs0i' pe 2unA dreptate nu este admisi2i sA se deducA din per6ersiuni e par3i or per6ersiunea 7ntre.u ui' s%a sim3it ne6oia de a 1ace sA 2ene1icieEe de e.itimitatea 7ntre.u ui H dacA nu 7n 7ntre.ime' ce pu3in 7n parte % toate per6ersiuni e particu are" AceastA este o cerin3A a o.icii H 6or2itoru 7i roa.8 pe ascu tAtori sA 1ie 7ncredin3a3i de acest ucru" 4Ainuiesc anumite 7mpotri6iri su1 eteti i tendin3a de 7ndreptare' porniri de 2unA%cu6iin3a i de ordine % de o 1ormA pe care aproape cA este ispitit s%o numeascA 2ur.heEA H a e cAror e1ecte de 1r7nare i de imitare topesc di1erite e pAr3i 7ntr%un tot ordonat i 1o ositor' o deE6o tare oarecum o2inuitA i mu 3umitoare' dar

a cArei reEu tat H i aceastA paranteEA doctoru Sro0oTs0i o 1Acea pe un ton pu3in cam dispre3uitor H nu pri6ea nici pe medic' nici pe .7nditor" 7n a te caEuri 7nsA' aceastA deE6o tare nu reuea' nu tindea i nici nu tre2uia s8 reueascA' i cine Ar putea spune' se 7ntre2a doctoru Sro0oTs0i' dacA nu cum6a tocmai aici inter6ine menirea cea mai 7na tA' 7nsuirea cea mai pre3ioasA a su1 etu uiI !Aci aceastA menire este proprie unei tensiuni e9cep3iona e' unei pasiuni care depAete o2inuite e mAsuri 2ur.heEe' eA ac3ioneaEA asupra ce or douA .rupe de 1or3e' i anume pe de o parte asupra necesitA3ii de%a iu2i' pe de a tA parte 8suprA instincte or potri6nice' printre care pudoarea i deE.ustu tre2uie men3ionate 7n mod deose2itG iar aceastA uptA dusA 7n strA1undu su1 etu ui 7mpiedicA iEo area' sta2i iEarea i mora iEarea instincte or rAtAcitoare care ne%ar conduce a armonia 1ireasca' a o 6ia3A de dra.oste norma A" AceastA uptA 7ntre puteri e castitA3ii i puteri e iu2irii H cAci' 7n 1ond' despre asta este 6or2a H cum se s17reteI *e s17rete' dupA c7t se pare' cu 6ictoria castitA3ii" Teama' decen3a' deE.ustu iE6or7t din ruine i o 7nspAim7nt8to8re ne6oie de puritate 7nA2uA iu2irea' o 3intuiesc 7n s1ere 7ntunecate i nu 7n.Aduie dec7t 7n parte acestor re6endicAri con1uEe sA pAtrundA 7n contiin3a i sA se mani1este prin ac3iune" AceastA 2iruin3a a castitA3ii nu este 7nsA dec7t o 2iruin3A aparentA' o 2iruin3A cA A ui #irus I' cAci imperati6u iu2irii nu se AsA e.at' 6io entat' iu2irea pri.onita nu e moartA' trAiete 7n ad7ncu tainei ei' continuA s8 tindA spre 7mp inire% rupe cercu ma.ic A castitA3ii i reapare H dei su2 o 7n1A3iare schim2atA i de nerecunoscut""" Ji oare 7n ce 1ormA' su2 ce mAsc8 reapare MUNTELE VRJIT
+&=

Qu2irea interEisA i re1u atAI Aceasta era 7ntre2area pe care doctoru F!ro0oTs0i o rosti pri6ind de%a un.u r7nduri or de ascu tAtori' d7nd Fmpresia cA ar atepta sA primeascA un rAspuns din partea or" 7nsA tot ui 7i re6enea i atri2u3ia sA 1ormu eEe acest rAspuns' dupA ce spusese at7tea ucruri" Nimeni 7n a1arA de e nu era 7n stare sA dea rAspunsu H i c8% cunotea' se 6edea pe 1a3a ui" !u ochii strA ucitori' cu pa oarea%i de cearA i 2ar2a nea.rA' cu sanda e e de cA u.Ar i osete e cenuii' pArea cA e 7nsui sim2o iEeaEA upta 7ntre castitate i pasiune' despre care tocmai 6or2ise" 7n orice caE' aceasta era impresia ui )ans !Astorp 7n timp ce' a 1e ca i cei a 3i' atepta cu cea mai mare nerA2dare s8 a1 e su2 ce 1orma reapArea iu2irea re1u atA" -emei e a2ia mai respirau" #rocuroru #ara6ant 7i des1undA iarAi' a iu3ea A' urechea pentru ca a momentu hotAr7tor sA 1ie de.aFatA i pre.AtitA sa primeascA rAspunsu " 4octoru Sro0oTs0i spuseD *u2 7n1A3iarea 2o iiK *imptome e 2o ii ascund o ac3iune de.hiEatA a iu2irii i orice 2oa A cuprinde o iu2ire metamor1oEatA" Acum to3i a1 aserA rAspunsu ' dei poate nu to3i erau 7n stare sA% aprecieEe cum se cu6ine" Un suspin strA2Atu su1ra.eria' iar procuroru #ara6ant apro2A din cap' cu un aer semni1icati6' 7n timp ce doctoru Sro0oTs0i continua s8%i deE6o te teEa" !7t despre )Ans !astorp' e 7i AsA capu 7n Fos ca sA se .7ndeasc8 a ceea ce auEise i sA se 7ntre2e dacA 7n3e esese 2ine" 7nsA neo2inuit cum era cu asemenea procese a2stracte i' mai a es' 7n urma ne1ericitei ui p im2Ari 1oarte pu3in pre.Atit s8 .7ndeasc8' aten3ia putea sA%i 1ie uor a2AtutA' i chiar a 1ost imediat a2AtutA de ace spate din 1a3a ui c7t i de 2ra3u ce% pre un.ea' care se ridica i se 7ndoia spre cea1A ca sA sus3inA c7t mai de Fos po6ara pAru ui 7mp etit' ceea ce se 7nt7mp a chiar su2 ochii ui )ans !astorp" Era ener6ant sA ai m7nA aceea at7t de aproape de ochi' 6r7nd%ne6r7nd tre2uia s%o pri6eti' s8%i o2ser6i toate de1ecte e i 7nsuiri e omeneti' ca Ji cum ai 1i 6AEut%o printr%o upa" Nu' hotAr7t cA n%a6ea nimic aristocratic aceastA m7nA destu de 2utucAnoasA' ca de co Ari3A' cu un.hii e tAiate at7t de ne. iFent' i nici mAcar nu puteai 1i a2so ut si.ur cA de.ete e 7i erau 1oarte curate' 7n schim2 nu mai 7ncApea nici o 7ndoia a cA pie i3a un.hii or era roasA" Lui )ans !astorp i se str7m2ar8 co 3uri e .urii' dar ochii 7i rAmaserA 1i9a3i de m7na doamnei !hauchat i o senEa3ie ne AmuritA 7 cuprinse' un 1e de 6a.A amintire 7n e.AturA cu ce e spuse de doctoru Sro0oTs0i despre une e tendin3e 2ur.heEe opuse iu2irii""" ra3u era ce6a mai 1rumos' ace 2ra3 adus a cea1A i a2ia acoperit' cAci

I
+&&

T)OMA* MANN 3esAtura m7necii era mai su23ire dec7t a 2 uEei H un 6oa 1oarte transpa" rent' ast1e 7nc7t 2ra3u pArea 7n6A uit de o aureo A' un 2ra3 care pro2a2i ar 1i 1ost mai pu3in .ra3ios 1ar8 6oa " Era totodatA .in.a i p inu3 % G dupA cum 2Anuia e ' rAcoros" 7n ceea ce% pri6ea pe e ' era impede ca nu putea 1i 6or2a de nici un 1e de tendin3A 2ur.heEA de a se opune" )ans !astorp 6isa cu pri6irea 1i9ata pe 2ra3u doamnei !hauchat" Jn ce 1e se 7m2racau 1emei eK 73i arAtau pu3in de a cea1a' pu3in de a piept d7nd a ta 7n1A3iare 2ra3u ui cu aFutoru unui 6oa transparent""" Ji toate 1emei e' din 7ntrea.a ume" procedau 7n ace ai 1e pentru a a373a dorin3e e noastre nosta .ice" 4umneEeu e' c7t de 1rumoasa era 6ia3aK Era 1rumoasa tocmai datorita ucruri or 1ireti care 7mpin. 1emei e sa se 7m2race at7t de ispititor H cAci 1aptu acesta era' e6ident' 1oarte 1iresc' c7t se poate de o2inuit i acceptat de toatA umea' 7nc7t aproape nici nu te mai .7ndeai a e ' 7 to erai 7n mod incontient i nu% mai uai 7n seama" Ji totui' tre2uia sa te .7ndeti a e e' 7i spuse )ans !astorp' pentru ca 7ntr%ade6ar sa%3i p aca 6ia3a i sA de6ii contient cA e9isten3a este o a cAtuire

1ermecAtoare i' 7n 1ond' aproape 1eericA" Era de a sine 7n3e es ca 1emei e a6eau dreptu ' cu un scop precis' sA se 7m2race 7ntr%un 1e 1ermecAtor i 1eeric' 1ara ca prin asta sa ca ce 2una%cu6iin3AG 1iindcA aici este 6or2a despre .enera3ia 6iitoare i despre perpetuarea neamu ui omenesc" 4ar ce se 7nt7mp a c7nd' 2o na6A pe dinAuntru' 1emeia nu mai este proprie maternitA3iiI Mai a6ea 6reun sens sA poarte m7neci de 6oa pentru a%i 1ace pe 2Ar2a3i curioi 7n e.Atura cu trupu ei % cu propriu ei trup 7m2o nA6itI E6ident ca nu a6ea nici un sens' era ce6a ce tre2uia condamnat' a urma urmei' ca un ucru nesAnAtos' spre a 1i interEis" !Aci a te interesa de o 1emeie 2o na6a era' 7n de1initi6' tot at7t de pu3in serios pentru un 2Ar2at' ca i""" ca i interesu tainic pe care odinioarA )ans !astorp 7 a6usese pentru #ri2is a6 )ippe" Asta era' desi.ur' o compara3ie stupida' o amintire pu3in cam stin.heritoare" 4ar i se i6i 7n minte 1ara ca e sa 1i inter6enit' 1ara s%o 1i chemat" 4e a t1e 6isAtoare e considera3ii i%au 1ost 7ntrerupte chiar 7n ace punct' mai cu seamA prin 1aptu ca aten3ia i se 7ndreptA din nou cAtre doctoru Sro0oTs0i care ridicase . asu 7ntr%un mod surprinEAtor" 7ntr%ade6ar' stAtea aco o' 7n picioare' cu 2ra3e e 7n aturi i capu 7nc inat 7ntr%o parte' 7ndArAtu mAsu3ei' i cu toata redin.ota ui" aproape semAna cu 4omnu nostru Iisus )ristos pe cruceK 7ncheindu%i con1erin3a' doctoru Sro0oTs0i pArea ca 1ace o propQ+; .anda intensa 7n 1a6oarea disecBiei su1 eteti i cA in6ita' cu 2ra3e e ar. deschise' ca toata asisten3a si 6inA a e " Veni3i a mine' spunea e 1ara MUNTELE VRJIT
+&/

n6inte' 6oi to3i care s7nte3i nApAstui3i i p ini de su1erin3e" Apoi mai or2i despre r8u ascuns' despre ruine i despre triste3e' despre ac3iunea i2eratoare a ana iEei' e o.ie e9p orarea su2contientu ui' preconiEa retrans1ormarea 2o ii 7n stare su1 eteasca adusa a supra1a3a' 7n p anu contientu ui' 7i 7ndemna pe to3i sa ai2A 7ncredere i e 1A.Adui 6indecarea" Apoi asA sa%i cada 2ra3e e" 7na 3A capu ' aduna 1oi e tipArite de care se ser6ise 7n timpu con1erin3ei i 3in7nd str7ns teancu cu m7na st7n.a ridicatA p7na 7n dreptu umAru ui' 7ntocmai ca un pro1esor' porni cu capu sus de%a un.u coridoru ui" *e scu arA cu to3ii 7mpin.7nd scaune e i' 7ncet' 7ncepurA sa se 7ndrepte cAtre ieirea prin care i doctoru pArAsise su1ra.eria" 4Adeau to3i impresia ca' printr%o micare concentrica' se 7n.rAmAdeau spre e ' din toate pAr3i e' printr% un acord comun' dar oarecum incontient' ior%1otind 7n urma 1 uierau ui 6rAFitor" )ans !astorp rama6e 7n picioare 7n miF ocu acestei 1or1ote' cu m7na pe spAtaru scaunu ui" Aici nu ma a1 u dec7t 7n 6iEita' se .7ndeaG s7nt sAnAtos i' s a6a 4omnu ui' nici mAcar nu%s uat 7n seama' iar a 6iitoarea con1erin3a nici n%o sa mai 1iu aici" O pri6i pe doamna !hauchat cum iese tipti ' cu capu p ecat 7nainte" Oare se asA i ea disecatAI se mai 7ntre2a e ' i inima 7ncepu sa%i 2ata""" Nu o2ser6ase cA Joachim se apropia printre scaune i tresari speriat c7nd 6aru sAu 7i 6or2i" H Ai sosit 7n u tima c ipa' 7i spuse Joachim" Te%ai dus departeI !um a 1ostI % A' p Acut' rAspunse )ans !astorp" 4a' am 1ost destu de departe" 4ar tre2uie sa mArturisesc ca mi%a 1Acut mu t mai pu3in 2ine dec7t nadaFduisem" -ara 7ndoia a ca am 7ntreprins aceasta p im2are prea curind' sau poate ca nu era chiar de oc indicata" 4eocamdatA cred ca n%o sa mai 7ncerc s%o repet" Joachim nu% 7ntre2a daca%i p Acuse con1erin3a' iar )ans !astorp nu%i dAdu pArerea" Ji chiar mai t7rEiu' ca printr% o 7n3e e.ere tacita' nu 1acura mei cea mai uoara a uEie a con1erin3a"

Jo6Aie i i chi2Euie i
Aadar' mar3i' erou nostru se a1 a de o saptam7na a cei de%aici" de *Us% i ast1e se 1ace ca' 7ntorc7ndu%se de a p im2area de diminea3a' .Asi n camera nota de p ata' nota de p ata a primei ui saptam7m' o 1actura
+&>

T)OMA* MANN curA3e e9ecutata' 67r7ta 7ntr%un p ic 6erEui' cu antetu i ustrat Bc Adirea :Ber.ho1Q%u ui 7n1A3iatA 7n susu h7rtiei 7ntr%o umina seducAtoareC' Far 7n partea st7n.a' cu un e9tras din prospect' tipArit pe o co oana 7n.u s3a 7n care :tratamentu psihic dupA ce e mai moderne principii; era su2 iniat cu itere spa3iate" !7t despre contu scris cu 7n.riFire' se ridica 1oarte precis a tota u de +@? de 1ranci' dintre care +$ 1ranci pe Ei pentru pensiune i asisten3a medica a i @ 1ranci pentru camera' apoi $? de 1ranci a ru2rica :Ta9a de intrare; i +? 1ranci pentru deEin1ec3ie H 7n p us suma era rotunFitA cu che tuie i e mai mArunte' ca enFeria' 2erea i 6inu consumat a masa 7n seara sosirii" )ans !astorp nu .Asi nimic de o2iectat atunci c7nd contro a socotea a 7mpreuna cu Joachim" H 4a' este ade6Arat ca nu 2ene1icieE de 7n.riFiri e medica e' dar asta ma pri6ete numai pe mine i nu pot pretinde a%mi 1ie scAEute" !u deE%in1ec3ia 7nsA' domnii din administra3ie 1ac o a1acere 2una' cAci este imposi2i sa se 1i risipit de +? 1ranci )$!O pentru a deEin1ecta camera 7n care murise americanca" 7n .enera 7nsA' tre2uie sA recunosc ca e mai cur7nd ie1tin dec7t scump' 3in7nd seama de ceea ce se o1erA" Ji ast1e ' 7nainte de pr7nE' se duserA 7mpreuna a administra3ie sa achite nota" :Administra3ia; se a1 a chiar a parterD c7nd ieeai din ho i parcur.eai coridoru trec7nd pe 7n.a 6estiar' 2ucAtarii i dependin3e' nu se putea sa nu%i nimereti ua' mai a es ca era impede indicata printr%o p aca de por3e an" VAdit interesat' )ans !astorp 1Acu aco o cunotin3a cu sec3ia comercia a a 7ntreprinderii" Era un 2irou mic' dar 2ine uti atD o domnioara dacti o.ra1a era ocupata a maina ei' iar trei 1unc3ionari stAteau ap eca3i peste pupitre' 7n timp ce' 7n camera a Aturata' un domn care pArea cA de3ine postu important de e1 sau director' ucra

a un 2irou mu 3umindu%se sa arunce din c7nd 7n c7nd pe deasupra oche ari or o pri6ire rece' neutra i s1rede itoare 7n direc3ia c ien3i or" !7t i%au 3inut a 1erestruica .hieu ui' c7t e%au schim2at cecu ' p7na au 7ncasat 2anii i i s%a e i2erat chitan3a' ei pAstrarA o atitudine se6era' cu6iincioasa' tAcuta' de oameni discip ina3i' aa cum se potri6ete unor tineri .ermani care 7n orice 2irou i 7n orice institu3ie pu2 ica au respectu datorat autoritA3iiG dar o data iei3i a1ara ca sa se duca a masa c7t i 7n restu Ei ei' 6or2irA pu3in i despre or.aniEarea sanatoriu ui :Ber.ho1' iar Joachim' ca unu sta2i it mai de mu t i deci 6ersat' rAspunse a 7ntre2Ari e 6aru ui sau" !onsi ieru au ic Behrens nu era de oc proprietaru i e1u sta2i i; mentu ui' cu toate ca' a prima 6edere' puteai a6ea aceastA impresie% MUNTELE VRJIT
+&<

4easupra i 7n spate e ui p anau nite puteri in6iEi2i e' care' dorind sa amina ca atare' nu se mani1estau decit prin miF ocirea 2irou uiD era un nrtsiiiu de administra3ie' o societate pe ac3iuni din care 2ucuros ai 1i 6oit sa 1aci parte' cAci dupA in1orma3ii e ioarte 6erosimi e a e ui Joachim' toate sa arii e 1oarte mari a e medici or i 7n po1ida unor i2era e principii comercia e' ac3ionari or i se p Ateau anua di6idende .rase" !onsi ieru au ic nu era' prin urmare' un om independent' ci doar o roti3a din an.renaF' un 1unc3ionar' un administrator 7n s uF2a puteri or ocu te' primu i ce mai sus situat' este ade6Arat' su1 etu aeEam7ntu ui' ace a care e9ercita o in1 uen3a hotAr7toare asupra 7ntre.ii or.aniEa3ii' dar 7n co a2orare cu administra3ia' cu toate ca e ' ca medic%e1' era scutit' 1irete' de orice acti6itate pri6ind partea comercia a a 7ntreprinderii" Ori.inar din nord%6estu Germaniei' se tia ca aFunsese de mu 3i ani' 7mpotri6a p anuri or i inten3ii or sa e' 7n acest post' 1iind adus aici de so3ia ui' a e cArei rAmAi3e se odihneau de mu t 7n cimitiru din apropiere H ace pitoresc cimitir de a 4a6os%4or1' aco o sus' pe 6ersantu din dreapta' a1 at mai spre intrarea 7n 6a e" -usese 7nc7ntatoare' mAcar ca a6usese o 7n1A3iare astenica i ochii 2u 2uca3i' daca ar 1i sa Fudeci dupA 1oto.ra1ii e ce se .Aseau 7mprAtiate pretutindeni 7n ocuin3a consi ieru% ui au ic' c7t i dupA picturi e ieite din pensu a sa de amator' pe care e 3inea at7rnate pe pere3i" 4upA ce%i dAruise doi copii' un 2Aiat i o 1ata" trupu ei su23ire i s A2it de 1e2ra a 1ost adus aici i' dupA c7te6a uni' s17ri prin a se mistui cu desa67rire" *e spunea cA Behrens' care o adorase' 1usese at7t de a1ectat de o6itura aceasta' 7nc7t o 6reme de6enise me anco ic i 2iEar' ca a 1ost 6AEut 7n p ina strada r7E7nd pe 7n1undate' .esticu 7nd i 6or2ind de unu sin.ur" Apoi nu s%a mai 7ntors a ocu sau de 2atinA' ci a rAmas aiciD ca sa nu se 7ndepArteEe de morm7ntu so3ieiG 7nsA moti6u hotar7tor a 1ost mai pu3in sentimenta ' cAci e 7nsui 1usese atins de 2oa a' ast1e ca :se con6insese;' potri6it propriu ui sau a6iE medica ' ca ocu sau era aici" Aa se 1ace ca s%a insta at pe aceste me ea.uri ca un medic contiincios' to6arA de su1erin3a cu cei a cAror edere o supra6e.heaEAG care nu se mu 3umete doar sa upte 7mpotri6a 2o ii ca unu ce%a rAmas neatins de ea' ci anume ca unu dintre medicii care' 7n ei 7nii' 7i mai pAstreaEA urma' c7teodata destu de puternic' 1apt ce are a6antaFe e i deEa6antaFe e sa e" -ara 7ndoia a ca to6ArAia dintre medic J 2o na6 tre2uie 7ncu6iin3ata ca un 1apt poEiti6 i putem socoti ca nurnai ace a care su1erA este 7n stare sa 1ie 7ndrumAtoru i m7ntuitoruJ erinEi or" 4ar se poate oare concepe o ade6Arata domina3ie spiritua A
+&@

T)OMA* MANN asupra unei puteri e9ercitate de cine6a care 1ace parte e 7nsui din r7ndu sc a6i or oprima3i de acea putereI #oate sA deEro2eascA ace a care este ro2itI #entru cine6a 7nEestrat cu o 7n3e e.ere simp ista' medicu 2o na6 ram7ne un parado9' o apari3ie pro2 ematica" 7ntr%un asemenea caE' cunoaterea tiin3i1ica a ma adiei nu este mai cur7nd tu 2urata i 7nc7 cita dec7t 7m2o.A3ita i conso idata din punct de 6edere mora I E nu pri6ete 2oa a 7n 1a3a' cu ochiu impede a ad6ersaru ui' ci este st7nFenit de ea i nu ia 1A3i nici o hotar7reG i cu toate precau3ii e cu6enite' eti 7ndreptA3it sa te 7ntre2i daca cine6a care apar3ine uni6ersu ui 2o ii este interesat' 7n 1ond' sa%i 6indece pe cei a 3i cu aceeai putere i 7n ace ai sens ca un om sAnAtos' sau numai sa%i pAstreEe 7n starea 7n care se a1 a""" O parte din aceste 7ndoie i i considera3ii )ans !astorp e mArturisi 7n timp ce discuta cu Joachim despre :Ber.ho1Q i medicu ui e1' 7nsA Joachim inter6eni' men3ion7nd ca nu se tia de oc daca consi ieru au ic Behrens mai era 2o na6 H pro2a2i ca se 6indecase de mu t" Trecuse mu ta 6reme de c7nd practica medicina aici H a 7nceput' c7t6a timp' pe socotea a ui' 1ac7ndu%i 7nsA repede un renume de 2un dia.nostician cu auEu ui deose2it de 1in' c7t i de pneumotomist 1oarte priceput" 4upA aceea' :Ber.ho1Q%ui 7i asi.urase o poEi3ie permanenta' i de aproape Eece ani nume e sau era str7ns e.at de ce a institutu ui""" Apartamentu ui se a1 a a e9tremitatea aripii de nord%6est a sanatoriu ui' tocmai 7n 1und Bdoctoru Sro0oTs0i ocuia i e 7n apropiereC' iar acea doamna din 6echea aristocra3ie' sora%e1a' despre care *ettem2rini e 6or2ise pe un ton at7t de mucAtor i pe care )ans !astorp nu apucase s%o 6adA dec7t 7n treacAt' a6ea .riFa de mica ui .ospodArie de 6Adu6" 4e a t1e ' consi ieru au ic era sin.ur' cAci 1iu sau studia unde6a a o uni6ersitate .ermana' iar 1iica se i mAritase cu un a6ocat sta2i it 7n partea 1ranceEa a E 6e3iei" T7naru Behrens 6enea c7teodata 7n 6iEita' 7n timpu 6acan3e or' 1apt care se 7nt7mp ase numai o data de c7nd Joachim se a1 a aici' 7nsA acesta po6estea ca' atunci' doamne e de a sanatoriu de6eniserA a.itate' temperaturi e 7ncepuserA sa se ridice' .e oEii e pro6ocau discu3ii i certuri 7n sa ii e de odihna' iar ora de consu ta3ie a doctoru ui Sro0oTs0i 1usese 1oarte a. omerata""" #entru consu ta3ii e ui particu are' asistentu ui i se reEer6ase o camera specia a' situata 7n su2so u 2ine uminat a sanatoriu ui' a Aturi de marea sa a de consu ta3ii' de a2orator' de sa a de opera3ii i de ser6iciu de radio.ra1ie"

*e putea 6or2i de un su2so ' deoarece scara de piatra care MUNTELE VRJIT
+&,

ducea de a parter p7nA aco o dAdea 7ntr%ade6ar impresia co2or7rii 7ntr%un 1e de pi6ni3a' o i uEie per1ect Fusti1icatAG 7n primu r7nd' 1iindcA parteru era situat mu t deasupra pAm7ntu ui' apoi' 1iindcA :Ber.ho1Q%ui era con% struit 7n.8 un munte' pe un teren 7n pantA' ast1e ca 7ncAperi e care 1ormau aceastA :pi6ni3a; se deschideau 7n 1a3a' a67nd 6ederea spre .radina i spre 6a e % circumstan3e care contraEiceau i anu au oarecum e1ectu i ra3iunea scArii" A6eai' aadar' impresia ca ai co2or7t pe trepte p7na su2 ni6e u so u ui' 7n rea itate 7nsA' aFuns Fos' te re.Aseai a ni6e u so u ui sau' ce mu t' a c7te6a picioare su2 e H impresie care 7 amuEa pe )ans !astorp c7nd' 7ntr%o dupa%amiaEa' pAtrunse 7n acea ume su2terana' 7nso3indu%i 6aru care 6oia sa%i 1acA un masaF" 4omnea o uminA i o curA3enie c inicaG totu era a 2 pe a 2 i toate ui e Acuite strA uceau ca i cea de a camera de consu ta3ii a doctoru ui Sro0oTs0i' pe care era prinsA cu pioneEe cartea de 6iEita a medicu ui i spre care co2orai' din coridor' douA trepte' ast1e ca 7ncAperea ce se a1 a 7n 1und pArea sa ai2A 7n1A3iarea unei ce u e" Amintita ua se a1 a in dreapta scArii' a capAtu coridoru ui' i )ans !astrop o cerceta cu mu ta aten3ie 7n timp ce' atept7ndu% pe Joachim' se p im2a de%a un.u coridoru ui" 4e a t1e ' 6AEuse ieind pe cine6a de aco o' o doamna care sosise de cur7nd i a cArei nume nu% cunotea 7ncA' micu3a' su23ire' cu 2reton i cercei de aur" Urc7nd trepte e se ap eca mu t ca sa%i ridice rochia' apas7nd 2atista pe .ura' cu o m7n8 su23ire i 7mpodo2itA cu ine e' pri6ind 7n .o cu nite ochi mari' pa iEi i rAtAci3i" *e apropie ast1e de scara principa A' cu pai mArun3i' .rA2i3i' care 1Aceau s8%i 1oneascA Fuponu ' se opri pe neateptate ca i cum i%ar 1i amintit ce6a' apoi porni din nou cu pasu ei sA tat i dispAru 7n .o u scArii tot ap ecatA 7nainte' 1ara 8%i ia 2atista de a .ura" !7nd ua se deschise' 6AEu cA 7ndArAtu ei era mu t mai 7ntuneric dec7t pe coridoru a 2D strA ucirea c inica uminoasa nu se 7ntindea' dupA toate aparen3e e' dec7t p7na 7n pra.G pe c7t 7i putu da seama )ans !astorp 7n ca2inetu psihana itic a doctoru ui Sro0oTs0i domnea un semio2scur ce3os' un crepuscu pro1und"

4iscu3ii a masA
La masA' 7n su1ra.eria mu tico ora' t7naru )ans !astorp 7ncepuse sA uJor st7nFenit de 1aptu ca' 7n urma p im2Arii pe care o 7ntreprinsese In #roprie ini3iati6A' capu 7i tremura ca i 2unicu ui sAu % acest tremu%
1ie

+/?

T)OMA* MANN rat 7i apArea cu re.u aritate in timpu mese or' i e nu era 7n stare sa%W opreascA' i de asemenea 7i era 1oarte .reu sa% ascundA" 7n a1ara de 7n3epenirea demna a 2Ar2iei' procedeu pe care nu% putea 1o osi 6reme 7nde un.ata' mai .Asi i a te miF oace sa%i ascundA aceasta s A2iciune %de pi da' sa%i mite capu c7t mai mu t cu putin3a i sa discute c7nd a dreapta' c7nd a st7n.a' sau mai a es' c7nd ducea in.ura a .ura' sa%i spriFine ante2ra3u st7n. pe masa' ca sa%i pAstreEe 3inuta' sa se reEeme 7n coate din c7nd 7n c7nd ori sA%i ase capu 7n m7ini' cu toate ca aceasta poEi3ie pArea 7n ochii ui o mani1estare a ipsei de educa3ie care putea 1i to erata' a ne6oie' numai 7n 6ecinAtatea unor 2o na6i deE2Ara3i de orice con6enien3a" 4ar toate acestea erau procedee peni2i e i n%a ipsit mu t sa%i 1ie stricata acea p Acere asociata cu mese e din pricina 7ncordAri or c7t i a 1apte or ieite din comun pe care e putea o2ser6a 7n timpu or" 4ar ucruri e se preEentau ast1e % i )ans !astorp nu e nesocotea' tiind ca simptome e peni2i e 7mpotri6a cArora upta nu erau de natura pur i simp u 1iEica' nu puteau 1i e9p icate numai prin aeru oca i prin e1ortu de% a se ac imatiEa' ci e9primau o a.ita3ie Auntrica i pro6eneau" 7n mod precis i 1oarte direct' din aceste 7ncordAri i 1apte ieite din comun" 4oamna !hauchat 7nt7rEia aproape totdeauna a masa' i p7na ce nu sosea' )ans !astorp nu%i putea 3ine picioare e initite' cAci atepta pocnetu uii de stic A care 7i 7nso3ea 7n mod ine6ita2i intrarea' tiind ca' 7n ace moment' 6a tresari i 6a sim3i cum i se rAcesc o2raFii' ceea ce se i 7nt7mp a 7n ade6Ar" La 7nceput 7ntorsese capu de 1iecare data" supArat' urmarind%o cu pri6iri 1urioase pe doamna cea 7nt7rEiata i ne. iFenta' p7na aFun.ea a masa :rui or 2ine;' 2a o data chiar pro1erase cu FumAtate de . as i printre din3i c7te6a insu te i o e9c ama3ie de deEapro2are indi.nata" 4ar acum renun3ase sa mai reac3ioneEeG dimpotri6A' 67r7ndu%i nasu 7n 1ar1urie' mer.ea p7na aco o 7nc7t pre1era sa%i mute 2uEe e H sau' printr%o micare a1ectata' 7ntorcea anume capu 7n a ta parteG deoarece i se pArea ca nu mai are dreptu sa se supere' de parca nu i%ar mai 1i 1ost 7n.Aduit sa doFeneascA pe a 3ii' 2a chiar se sim3ea oarecum comp ice a aceasta nep Acere" 7n parte' se considera rAspunEAtor 7n 1a3a ce or a 3i H pe scurt' 7i era ruine i ar 1i 1ost ine9act sa spui ca%i era ruine din pricina doamnei !hauchat' cAci' de 1apt' 7i era ruine pur /+ simp u' 7i era ruine de cei din Fur' ucru de care ar 1i putut 1oarte 2ine sa nu se sinchiseascA' deoarece nimAnui din su1ra.erie nu%i pasa nici de de1ecte e doamnei !hauchat' nici de ruinea ui )ans !astorp' 7n a1ara poate de pro1esoara' domnioara En.e hart' care stAtea a dreapta ui" MUNTELE VRJIT
+/+

Aceasta sArmana 1ApturA 7n3e esese ca' datorita suscepti2i itA3ii ui )ans !astorp 1a3a de ui e tr7ntite' 7ntre t7n8ru sau 6ecin de masa i oaica se sta2i ise o anumita re a3ie a1ecti6a' ca' 7n p us' caracteru acestei re a3ii pre3uia mai pu3in dec7t 1aptu 7n

sine de%a e9ista i' 7n s17rit' ca aa%Eisa ui indi1eren3a H 1oarte ne7ndem7natic simu ata din ipsa o2inuin3ei sau a unui ta ent 7nnAscut % nu 7nsemna o s A2ire' ci mai de.ra2A o amp i1icare' o 1aEa mai 7naintatA a acestei re a3ii" -ara a a6ea 6reo preten3ie sau 6reo speran3A pentru propria%i persoana' domnioara En.e hart se risipea 7n cu6inte ce mArturiseau o admira3ie deEinteresatA pentru doamna !hauchat' iar 1aptu ciudat era ca )ans !astorp intuia' 2a chiar 6edea 1oarte 2ine' daca nu imediat' 7n orice caE pe mAsura ce con6ersa3ia e6o ua' ce anume urmAreau aceste a373ari' care de a t1e 7i repu.nau' 1ara 7nsA ca aceasta repu sie sa% 1acA sa nu se ase in1 uen3at i 6rAFit de e e cu destu a 2unA6oin3a" % #ocK e9c ama 2Atr7na domnioara" Este ea. Nu tre2uie sa ridici ochii ca sa te con6in.i ca a intrat" -irete' aa mer.e ea H dar ce minunat mer.e H 7ntocmai ca o pisicu3a ce se 1urieaEA a 1ar1uria cu apteK A 6rea' dac%ar 1i posi2i ' sa schim2Am ocuri e ca s%o pute3i 6edea i dumnea6oastrA tot at7t de 2ine" 7n3e e.' 1irete' cA nu%i cu putin3a sa 7ntoarce3i mereu capu spre ea H i 4umneEeu tie ce%ar 1i 7n stare sa%i 7nchipuie daca ar o2ser6a""" Acum da 2una Eiua ce or de a masa""" Ar tre2ui s%o pri6i3i mAcar o data' este at7t de 1ermecAtoare' ca merita s%o 6ede3i" Aa cum 6or2ete i E7m2ete 7n c ipa asta' 1ace o .ropi3a 7n o2raE' ceea ce nu se 7nt7mp a 7ntotdeauna' ci numai c7nd 6rea ea" 4a' e adora2i de copi Aroasa 1emeia asta' e o 1Aptura rAs1A3ata' de aceea%i at7t de ne. iFentA" Vr7nd%ne6r7nd eti si it sa iu2eti ast1e de oameni' cAci atunci c7nd de Asarea or te suparA' 7nsAi supArarea este un moti6 7n p us sa te ataeEi de ei i este o 1ericire cu at7t mai mare ca' dei te superi din pricina or' eti totui si it sa%i iu2eti""" Acestea i e optea pro1esoara 6or2ind din p7 nia m7inii' 1ara ca cei a 3i s%o audA' pe c7nd 7m2uForarea o2raFi or de 1ata 2atr7na te 1Acea sa te .7ndeti a temperatura anorma a a trupu ui eiG iar cu6inte e rostite cu u n 1e de asci6itate 7 pAtrundeau pe 2ietu )ans !astorp p7na%n ad7ncu nn3ei" O oarecare nehotar7re 7 1Acea sa simtA ne6oia de%a auEi de a o a reia persoana con1irmarea ca doamna !hauchat era o 1emeie de icioasa' a ma i mu t' t7nAru dorea sa 1ie 7ncuraFat din a1ara 7n nite sentimente Ynipotri6a cArora at7t ra3iunea c7t i contiin3a ui opuneau o reEisten3a su s3inuta"
+/$

T)OMA* MANN 4e a t1e ' aceste con6ersa3ii erau 1oarte ne7nsemnate su2 raportu in1o r" ma3ii or precise' cAci' dei animatA de ce e mai 2une inten3ii din ume domnioara En.e hart nu tia despre doamna !hauchat cu nimic mai mu t dec7t oricare a tu din sanatoriuG n%o cunotea' nu se putea Auda nici mAcar ca a6eau 6reo cunotin3A comuna' iar sin.uru 1apt cu care 7F dAdea o oarecare importan3a era de%a 1i ori.inara din Soni.s2er.' cu a te cu6inte dintr%o re.iune apropiatA de 1rontiera ruseascA % ast1e 7nc7t rupea de%8casa c7te6a 6or2e ruseti H merite destu de sArAcAcioase' dar pe care )ans !astorp era dispus sA e considere cA pe un 1e de e.Atura persona a 7ndepArtata cu doamna !hauchat" H 4upA cum 6ad' n%are ine ' nu poarta 6eri.hetA' Eise e " Nu rmQ%a3i spus dumnea6oastrA ca e mAritatAI #ro1esoara pAru 7ncurcata' de parcA s%ar 1i .Asit 7ntr%un .reu impas i ar 1i 1ost si ita sa se scuEe' 7ntr%at7t se sim3ea de rAspunEAtoare pentru doamna !hauchat 1a3a de )ans !astorp" H -aptu nu tre2uie uat 7n sensu strict a cu67ntu ui' Eise ea" Jtiu din sursA si.ura ca este mAritatA" 7n pri6in3a asta nu 7ncape nici o 7ndoia a" 4aca IasA sa i se spunA doamnA' este nu numai pentru a se 2ucura de mai mu ta considera3ie' 8a cum 1ac anumite domnioare strAine c7nd s7nt pu3in cam trecute' 7nsA noi tim cu to3ii ca are' 7ntr%ade6ar' un so3' unde6a prin Rusia' iar 1aptu acesta este cunoscut a noi 7n re.iune" 4e a t1e ' are un a t nume de%acasA' unu rusesc' nu 1ran3uEesc' ce6a 7n %ano6 sau %u0o6' %am tiut cu e9actitate' dar %am uitatG 7nsA dacA dori3i' pot sa mA intereseEG s7nt aici' 1ar8 7ndoia a' destu e persoane care%i tiu nume e" Veri.hetAI Nu' nu poarta i asta m%a mirat i pe mine" 4oamne' poate nu%i sta 2ine' poate ca%i A3ete m7na" *au poate .Asete cA ar arAta prea a 2ur.heEA cu un asemenea ine turtit' nu i%ar mai ipsi dec7t e.Aturica de chei' nu' pentru aa ce6a este prea ipsita de preFudecA3i""" Jtiu precis cA rusoaice e au' toate' ce6a i2er i ipsit de preFudecA3i 7n 1iin3a or" Mai mu t' un asemenea ine are 7n e ce6a cu ade6Arat respin.Ator i care te aduce a rea itate' deoarece e un sim2o a ro2iei' 6reau sA spun cA dA 1emeii oarecum un aer de cA u.Ari3A i 1ace din ea o pre1AcutA""" Nu mA mirA de oc cA ucru acesta nu%i pe p Acui doamnei !hauchat""" O 1emeie at7t de 1ermecAtoare' 7n 1 oarea 67rstei""" -ArA 7ndoia a cA n%Are nici moti6e i nici po1tA sA arate situa3ia ei ci6i A oricArui 2Ar2at cAruia 7i 7ntinde m7na""" 4oamne 4umneEeu e' cum o mai sus3ineaK *periat de%a 2ine ea" )8ns !astorp o pri6i 7n 1a3a' dar ea 3inu piept pri6irii cu un 1e de sA 2aticA perp e9itate" Apoi tAcurA o c ipA am7ndoi ca sA%i re6inA 7n 1ire% MUNTELE VRJIT
+/=

)ans !astorp continua sA man7nce' 7n1r7n7ndu%i tremuratu capu ui" 7n s17rit' EiseD \ 4ar so3u I Nu se ocupA de oc de eaI Nu 6ine niciodatA aici' s%o 6iEiteEeI !e ocupa3ie areI % -unc3ionar" -unc3ionar 7n administra3ia ruseasca' 7ntr%o .u2ernie 1oarte 7ndepArtata' 7n 4a.hestan' ti3i' 7n 1undu 3arii' unde6a a rAsArit' dinco o de !auc8E' aco o a 1ost trimis" Nu' 6%am spus doar cA nimeni nu %a 6AEut

pe%aici" Ji totui' de data aceasta' ea se .Asete printre noi [ie mai 2ine de trei uni" % Aadar' nu%i pentru prima oara aiciI % Vai nu' e chiar pentru a treia oarA" Iar 7ntre timp 7i duce 6ia3a aiurea' 7n 3inuturi asemAnAtoare" 4e 1apt' ucruri e stau in6ers' cAci ea este aceea care% 6iEiteaEA c7teodatA' nu prea des' o data pe an" pentru un timp oarecare" *e poate spune c8 trAiesc despAr3i3i i c8 ea 7i 1ace' din c7nd 7n c7nd' c7te o 6iEitA" % 4a' 7n3e e.' pro2a2i 1iindcA e 2o na6a""" % E 2o na6A' 1ArA 7ndoia A" 4ar nu chiar at7t de 2o na6a" Ji' 7n orice caE' nu destu de .ra6 pentru a 1i si ita sA trAiascA mereu prin sanatorii' despAr3itA de 2Ar2at" #ro2a2i cA are a te moti6e' de a ta natura" !ei de%aici 2Anuiesc c8 a te e s7nt cauEe e" #oate cA nu%i p ace sA stea 7n 4a.hestan' dinco o de !aucaE' 7ntr%o re.iune at7t de sA 2atica i at7t de iEo ata' ceea ce' a urma urme or' nu este de oc surprinEAtor" -ArA 7ndoia a 7nsA cA i so3u tre2uie sa ai2A o 6inA' dacA ea nu se simte a2so ut de oc 2ine 7n.a e " Are nume 1ran3uEesc' totui e 1unc3ionar rus i' 7n pAr3i e ace ea' 6a ro. s8 mA crede3i' 1unc3ia asta desemneaEA de o2icei o specie de om destu de .roso an" Mi s%a 7nt7mpiat sa 6Ad unu ' a6ea o 2ar2a surA i o 1a3A dintre ace ea roco6ane""" 4e a t1e ' to3i s7nt e9trem de corup3i i au o mare s A2iciune pentru 6ut0i' un 1e de rachiu' ti3i" 4e ochii umii cer c7te ce6a de m7ncare' c7te6a ciuperci marinate ori o 2ucA3ica de morun' numai at7t' i 2eau enorm" I8r ei numesc aceasta un aperiti6""" % 7 cop ei3i cu toate de1ecte e' Eise )ans !astorp" Totui' nu tim dacA ea 7nsAi nu%i rAspunEAtoare' 7n parte' de 1aptu ca nu pot trAi ;npreun8" Tre2uie sA 1im drep3i" !7nd o 6Ad i c7nd mA .7ndesc a de1ectu acesta pe care% Are de%a tr7nti ui e""" n%o mai pot socoti un 7n.er i 68 ro. sA nu mi%o ua3i 7n nume de rAu' nu prea am 7ncredere 7n ea" 4ar dumnea6oastrA nu s7nte3i impar3ia A' s7nte3i prinsA p7na%n 67r1u de.e% or de preFudecA3i care o 1a6oriEeaEA"""
+/&

T)OMA* MANN Aa 6or2ea c7teodata" !u o 6ic enie ce nu%i stAtea 7n 1ire' se pre1acea a crede ca entuEiasmu domnioarei En.e hart pentru doamna !hauchat nu era ceea ce repreEenta 7n rea itate H i e tia per1ect de 2ine ce repreEenta H ' de parca acest entuEiasm nu era dec7t un 1apt 7n sine 1oarte haE iu' 7n pri6in3a cAruia ci' )ans !astorp' independentu )ans !astorp' putea s%o necAFeascA pe 2atr7na domnioara' pastr7nd o distan3a rece i ironica" Ji cum era si.ur ca aceasta comp ice a ui 6a admite i 6a 7n.Adui s1runtata rAsturnare de situa3ii' nu risca prea mu t proced7nd ast1e " H Buna diminea3aK spunea e " A3i dormit 2ineI #ot sa sper ca a3i 6isat%o pe 1rumoasa dumnea6oastrA Min0aI Ei' dar de ce oare 6a 7m2uFora3i de 7ndatA ce%i pomenitaI #rin urmare' s7nte3i 7ndrA.ostita de ea' nici mAcar nu ne.a3i ca o iu2i3iK Ji pro1esoara' care 7ntr%ade6ar roise' optea printre 2uEe' ap e%c7ndu%se i mai tare peste ceacaD H 4ar e ruinos ce spune3i' domnu e !astorpK Nu%i 1rumos din partea dumnea6oastrA sa ma pune3i 7n 7ncurcAtura cu ast1e de a uEii" Toata umea o sa o2ser6e ca 6or2im despre ea i ca%mi spune3i ucruri care ma 1ac sa roesc""" Era un Foc straniu a care se pretau cei doi 6ecini de masa" Am7ndoi tiau ca mint' o tiau cu prisosin3a' i ca )ans !astorp n%o tachina pe pro1esoara dec7t ca sa poatA 6or2i despre doamna !hauchat' dar" 7n ace ai timp' 7i 1Acea o p Acere 2o nA6icioasa i oco ita sa . umeascA cu 2atr7na domnioara care' din punctu ei de 6edere' se comp AceaD 7n primu r7nd' dintr%o 6oca3ie de miF ocitoare' dar 7n a1arA de asta' pentru a 1i pe p acu t7naru ui' deoarece 7ncepuse' 1ara 7ndoia a' sa 3inA a doamna !hauchat i' 7n s17rit' 1iindcA ast1e a6ea i ea o c7t de modesta 2ucurie' de%a se sim3i tachinatA i de%a 1i pusa 7n situa3ia sa roeascA" Jtiau am7ndoi acest ucru' at7t 1iecare pentru sine c7t i 7n ceea ce 7 pri6ea pe ce a a t' i mai tiau' de asemenea' ca 1iecare dintre ei o tia despre sine i despre ce a a t' iar toata a1acerea asta era destu de 7nc7 cita i nu tocmai cinstita" 7nsA' cu toate ca )ans !astorp nu resim3ea dec7t un pio%1und deE.ust pentru asemenea ucruri 7nc7 cite i nu tocmai cinstite i ca' mai a es 7n caEu acesta specia ' 7i repu.na i mai cate.oric' continua totui sa se 2A AceascA 7ntr%o asemenea situa3ie tu 2ure' initindu%se a .7ndu ca aici' sus' nu era dec7t 7n 6iEita i 7n cur7nd 6a tre2ui sa p ece%!u o indi1eren3a disimu ata 7i dAdea aere de cunoscAtor' 1ac7nd aprecieri 7n e.Atura cu 7n1A3iarea :doamnei ne. iFente;' constata ca' 6AEuta MUNTELE VR(JIT
+//

)in 1a3a' pArea mu t mai t7nara i mai nostima dec7t dm pro1i ' ca a6ea chii prea depArta3i i ca 3inuta ei asA mu t de dorit' dar ca 2ra3e e%i erau' ce%i drept' 1rumoase i cu o : inie sua6a;" Ji pe c7nd 6or2ea 7n 1e u acesta' se si ea sa%i ascundA tremuratu capu ui' dar 7n ace ai timp 3si dAdea seama ca pro1esoara era contienta de e1orturi e sa e Eadarnice i 7n p us o2ser6a' cuprins de un ad7nc deE.ust' ca i ei 7i tremura capu " 4intr%o iretenie neo2inuita i 2ine ca cu ata o numise apoi pe doamna !hauchat :1rumoasa Min0a;' pentru ca 7n 1e u acesta sa poatA 7ntre2a 7n continuareD % 7i spun :Min0a;' dar oare cum se numete 7n rea itateI Vor2esc despre nume e de 2oteE" !Aci' 7ntruc7t 6a p ace at7t de mu t' este e6ident cA tre2uie sa%i cunoate3i i prenume e" #ro1esoara ramase pe .7nduri" % Atepta3i pu3in' 7 tiu' Eise ea" 4ar iatA ca %am uitat" Nu cum6a se numete TatianaI Nu' nu%i Tatiana i nici

Nataa" Nataa !hauchatI Nu' asta nu%mi spune nimicK *ta3i' am .Asit" *e numete A6dotia" *au 7n orice caE ce6a 7n .enu acesta" 4eoarece este si.ur ca n%o cheamA nici Satin0a' nici Ninocica" ata' 7nsA' ca%mi scapA" 4aca 3ine3i neapArat' pot 1oarte uor sa ma in1ormeE" Ji 7n ade6Ar' a doua Ei ea 7i a1 a nume e" % spuse a masa' c7nd ua de stic a 1u iE2ita" 4oamna !hauchat se numea ! a6dia" )ans !astorp nu 7n3e ese imediat" !eru sa i se repete nume e i% si a2isi 7nainte de a% pricepe" Apoi 7 repeta de mai mu te ori i' pri6ind spre doamna !hauchat cu ochii p ini de 6inioare roii' 7ncerca sa 6adA daca i se potri6ete" % ! a6dia' spuse e ' da' e minunat ca se numete ast1e ' i se potri6ete 1oarte 2ine" Ji nu%i ascunse 2ucuria ce%o resim3i capat7nd aceasta iniorma3ie de natura mai intima' iar dupA aceea' c7nd se .7ndea a doamna !hauchat' nu%i mai spunea dec7t ! a6dia" % ! a6dia dumnea6oastrA 1ace coco oae de pune' daca 6ad 2ine" Nu%i tocmai e e.ant" La care pro1esoara rAspundeaD % 4epinde de cine e 1ace" #e ! a6dia o prinde" 4a' pr7nEuri e din su1ra.eria cu apte mese a6eau pentru )ans astor # un 1armec destu de pronun3at" 7i pArea rau c7nd se s17reau' 7nsA N.7ierea ui era ca' 7n cur7nd' peste doua ore sau doua ore i FumAtate' Vea sA 1ie iarAi aici' i c7nd se aeEa din nou a masa era ca i cum nu
+/> T)OMA* MANN

i1!
s%ar 1i scu at niciodatA" Iar 7ntre timp' ce se 7nt7mp aI Mai nimic" O mica p im2are p7na a cascada sau p7nA 7n cartieru en. eEesc i pu3ina odihna pe eE on." Nu era o 7ntrerupere serioasa' nu era nici o piedica ce merita sa 1ie uata 7n seama" Ar 1i 1ost cu totu a tce6a daca o ocupa3ie' daca .riFi sau supArAri s%ar 1i interpus' cAci pe acestea nu e%ar 1i putut 7ndepArta sau nesocoti 7n .7nd" 4ar nu era caEu 7n 6ia3a de a '"Ber.ho1;" at7t de 7n3e ept si 1ericit or.aniEata" )ans !astorp putea' ndic7ndu%se de a masa de diminea3a' sa se 2ucure de deFunu apropiat% 7n mAsura 7n care e9presia :a se 2ucura; indica e9act acest soi de atep are cu care 6edea sosind noua sa 7nt7 nire cu 2o na6a doamna ! a6dia !hauchat' i 7n mAsura 7n care acest ca i1icati6 nu 7nsemna ce6a nici prea uuratic' nici prea mu 3umitor' nici prea simp u i nici prea o2inuit" Este posi2i ca cititoru sa 1ie ispitit sa considere ca persoanei ui )ans !astorp i 6ie3ii ui interioare nu i s%ar potri6i dec7t e9presii ca :mu 3umit; i :o2inuit;G dar se cu6ine sa ne amintim ca' 7n ca itatea ui de t7nar 7nEestrat cu Fudecata i contiin3a' e nu se putea :2ucura; pur i simp u a 6ederea i%n 6ecinAtatea doamnei !hauchatG i sA constatam ca' daca i%ar 1i 1ost propuse' e ar 1i respins aceste cu6inte cu o ridicare din umeri" 4a' 7ncepuse sA dispre3uiascA anumite 1e uri de a 6or2i % acesta este un amAnunt care merita sa 1ie men3ionat" Um2 a 7ncoace i 7nco o 7n 6reme ce o2raFii 7i ardeau i c7nta mereu' c7nta 7n sine 7nsui' cAci starea sa su1 eteasca era muEica A i senEiti6A" Tocmai 1redona un mic ied pe care% auEise c7ntat de un . Ascior de soprana' nu se tie unde' a 6reo serata sau a 6reun concert de 2ine1acere' i% re.Asise 7n ad7ncu amintirii H un ied cu te9tu de o duioasa neroEie' care 7ncepea aaG !e%nc7ntare minunata Vor2a ta%mi strecoarA' i era tocmai .ata sA adau.eG 4aca%n inima%mi pAtrunde 4e pe 2uEa taK % c7nd' deodatA' ridic7nd din umeri' spuse :E ridico ;' apoi condamnA + a un.a din e aces ied copi Aros' socotindu% de prost .ust i p in de ` sensi2i itate nai6A H 7 .oni cu un amestec de asprime i me anco ie" Un MUNTELE VRJIT
+/<

semenea ied p in de Ee 1ier2inte era 2un doar pentru un t7nar mediocru care' cum se spune de o2icei' a2ia ateaptA sa%i :dAruiascA inima; H cu inten3ii 2une i cu du ci perspecti6e de 6iitor H unei .7scu i3e sAnAtoase de aco o' de Fos' de6a e i care ast1e s%ar 1i :dAruit; pe sine sim3a%minte or 7n.Aduite' ra3iona e i 7n 1ond 1ericite" !7t despre e i e.Atura cu doamna !hauchat H cu67ntu : e.Atura; 7i apar3ine i noi ne dec inam orice rAspundere H ' nu putea a6ea nimic comun cu o asemenea nai6a poeEieG st7nd 7n eE on.' se sim3ea 7nc inat sa rosteascA asupra acestor 6ersuri o FudecatA estetica' anume sa e trateEe drept :ne.hio2ie;' dar se r8E.7ndi uor descumpAnit' cu toate ca' pentru moment' nu .Asi un ca i1icati6 mai potri6it" Un sin.ur 1apt 7i procura 7nsA o mare satis1ac3ie' i anumeD c7nd stAtea cu cat 7i ascu ta inima' inima din trupu sau 2at7nd iute i des uit 7n inite' 7n initea prescrisa tuturora i care domnea asupra 7ntre.u ui :Ber.ho1Q" c7t dura cura principa a de odihna" BAtea cu 7ndArAtnicie i monoton' inima ui' aa cum se 7nt7mp a aproape tot timpu de c7nd era aiciG numai ca de data aceasta )ans !astorp 7i dAdea mai pu3ina aten3ie dec7t 7n prime e Ei e" Acum nu se mai putea spune ca 2Atea de capu ei' 1ArA moti6 i 1ArA nici o e.Atura cu su1 etu " 4e data aceasta' o asemenea e.Atura e9ista sau' ce pu3in' putea 1i sta2i ita 1ara .reutateG acti6itatea e9a tatA a trupu ui putea 1i uor Fusti1icata printr%o stare su1 eteasca pe mAsura" )ans !astorp n%a6ea dec7t sa se .7ndeasca a doamna !hauchat %

i se .7ndea a ea % pentru a trai sentimentu corespunEAtor 2AtAi or inimii ui"

? 7n.riForare care crete" 4espre cei doi 2unici i p im2area cu 2arca 7n amur.
Timpu era din ca e%a1ara de ur7t % 7n pri6in3a asta nu a6ea noroc 7n scurta ui edere prin aceste ocuri" Nu se putea spune ca nin.ea' 7nsA e 7ntre.i cAdea o p oaie apAsAtoare i monotonA' ce3uri dese ump eau 6a ea' iar 1urtuni de o EAdArnicie ridico a % de a t1e era at7t de 1ri. 7nc7t *e Ji dAduse drumu a ca ori1eru din su1ra.erie % iE2ucneau treEind ecduri care se rosto.o eau 7nde un."
+/@

T)OMA* MANN H #AcatK Eise Joachim" !reEusem ca' u7ndu%ne ce6a de m7ncare' 6oF3' putea urca 7ntr%o Ei pe *chatEa p sau ca 6om 1ace 6reo a ta e9cursie' 4ar se pare ca este cu neputin3a" *a nAdAFduim ca u tima ta saptam7na aici 6[F 1i mai 2una" 4ar )ans !astorp rAspunseD H *a Asam asta" Nu%mi arde de oc de asemenea a6enturi" U tima e9cursie nu prea mi%a reuit" Ma odihnesc mai 2ine trAind de aEi pe m7ine 1ara prea mu ta 6aria3ie" Varia3ii e se cu6in 6eterani or de aici" 4ar eu' cu ce e trei saptam7ni a e me e' n%am ne6oie de nici o 6aria3ie" Aa era' adicA se sim3ea prins i preocupat de ocu unde se a1 a" 4aca nutrea speran3e' 7ndep inirea or c7t i deEamA.irea 7 ateptau aici' i nu pe un *chatEa p oarecare" # ictisu nu% chinuiaG dimpotri6A' 7ncepuse sa se teama ca s17ritu ederii ui se apropia cu prea mare repeEiciune" A doua saptam7na era pe s17rite' douA treimi din timpu c7t 7i acordase se 6a 1i scurs 7n cur7nd' iar c7nd cea de%a treia 6a 7ncepe se 6a 6edea si it sa se .7ndeasca a 1Acutu .eamantanu ui" In su1 etu ui )ans !astorp' re7mprospAtarea ini3ia A a ideii de timp trecuse de mu tG de pe acum Ei e e 7ncepuserA sa E2oare 7n inite i cu discre3ie' dei 1iecare dintre e e se des1Aura 7ntr%o ateptare mereu re7nnoita i se ump ea cu noi trAiri""" 4a' timpu este un ucru e9trem de eni.matic i e 1oarte .reu sa%i e9p ici esen3aK *a 1ie oare necesar sa arAtam 1iecare dintre trAiri e discrete care 7ncetineau i iu3eau totodatA cur.erea Ei e or ui )ans !astorpI 4ar oricine e cunoate' cAci s7nt a2so ut o2inuite 7n ne7nsemnatatea or sentimenta a' i chiar 7n caEu mai Fudicios i mai p in de promisiuni %cAruia i s%ar putea ap ica te9tu anost a micu ui ied Simt fluturarea ciudatelor gnd uri H e e nu se puteau des1Aura a t1e " Era imposi2i ca doamna !hauchat sa nu 1i 2A.at de seama 1ire e care se 7nnodau 7ntre o anumita masa i masa eiG iar dorin3a ne7n1r7nata a ui )ans !astorp era ca ea sa o2ser6e c7t mai mu t cu putin3A" O numim dorin3a ne7n1r7nata' deoarece )ans !astorp era Amurit asupra caracteru ui a2surd a caEu ui sau" Este 7nsA impede ca oricine a aFuns aco o unde aFunsese e ' sau mai 2ine Eis aco o unde a6ea sa aFun.A' dorete ca partea cea a tA sa ia cunotin3a de starea 7n care se a1 a' chiar daca" 7n sine' 1aptu n%are nici o noima" Aa e 1Acut omu " Aadar' dupA ce doamna !hauchat se 7ntorsese cAtre aceasta masa de doua sau de trei ori' ca din 7nt7mp are sau ca atrasa de o in1 uen3a ma.neticA i dupA ce de 1iecare data 7nt7 nise ochii ui )ans !astorp' se MUNTELE VRJIT
+/,

QtA i a #atra oara ^ de data aceasta cu premeditare % i iarAi 7i 7nt7 ni ri6irea" A cincea oara nu% mai surprinse imediatG nu mai stAtea de traiA 4ar sim3i 7ndatA ca se uita a e ' iar pri6irea ui rAspunse cu at7ta ra2A' 7nc7t ea se 7ntoarse sur7Eind" In 1a3a acestui sur7s' ne7ncrederea i 2ucuria se ciocnirA 7n su1 etu ui" E9i.en3e e ra1inamentu ui sau erau considera2i e" !7nd se i6i a ase ea pri eF' iar e .hici' sim3i' adicA rea iEA precis ca 7 pri6ea' )ans !astorp se pre1Acu ca se uita 1oarte atent' cu o stAruitoare nep Acere a o doamna cu 1a3a p inA de couri care se apropiase de masa ui ca sa 6or2eascA cu 2atr7na mAtua' se stap7ni ce pu3in douA sau trei minute cu o 6oin3a de 1ier' i nu ceda dec7t 7n c ipa c7nd 1u si.ur cA ochii de 0ir.hiE8 nu% mai urmAresc H o comedie stranie pe care doamna !hauchat nu numai ca a6ea 6oie' dar chiar tre2uia s%o pAtrundA' pentru ca marea 1ine3e i stap7nire de sine a e ui )ans !astorp s%o punA pe .7nduri""" 4ar se mai 7nt7mp a i a tce6a" 7ntre doua 1e uri de m7ncare' doamna !hauchat se 7ntoarse a ene i%i roti pri6irea prin su1ra.erie" )ans !astorp stAtea a p7ndaG pri6iri e or se 7nt7 nirA" Ji pe c7nd se uitau unu a a tu % 2o na6a 7 supra6e.hea cu un aer 6a.' dar i 2atFocoritor' iar )ans !astorp rAspundea cu o nestrAmutata 7nd7rFire Bstr7n.ea chiar din din3i' 7n1runt7ndu%i ochiiC H er6etu doamnei a uneca de pe .enunchi' .ata%.ata sa cada a pam7nt" TresArind ener6ata' 7ntinse mina' dar i e ' ridic7ndu%se pe FumAtate de pe scaun' schi3a 2rusc .estu de a 6oi sa se repeadA or2ete 7n aFutoru ei % uit7nd ca erau a o depArtare de 6reo opt metri i cA pe deasupra 7i mai despAr3ea i o masa H de parca s%ar 1i 7nt7mp at o catastro1a daca er6etu ar 1i atins pam7ntu """ La c73i6a centimetri de parchet' reui sa% prindA" 4ar aa cum stAtea' 3in7nd capAtu er6etu ui' ap ecata 7ntr%o parte spre podea' cu chipu 7ntunecat Ji oarecum iritata de aceasta spaima a2surda' de oc Fusti1icata' cAreia 7i cAEuse pradA' i dispusa parca sa arunce 6ina pe e ' se mai uita o data 7n direc3ia ui' 7i 6AEu e anu stap7nit i spr7ncene e ridicate' apoi se 7ntoarse sur7E7nd" )ans !astorp trai acest incident ca pe un trium1 i i se dArui 7n 7ntre.ime" 4ar contra o6itura nu 7nt7rEie' cAci

timp de doua Ei e' adicA 7n cupnnsu a Eece deFunuri' doamna !hauchat nu%i mai roti pri6iri e prin su1ra.erie' 2a intr7nd renun3ase chiar sa se mai :preEinte; asisten3ei' aa urn a6ea o2iceiu " !eea ce era dureros" 7nsA cum aceste schim2Ari 7n aitudinea doamnei !hauchat i se adresau cu si.uran3a numai ui' era `tui impede ca 7ntre ei dAinuia o e.Atura' dei 7ntr%un sens ne.ati6G i a_t putea 1i de aFuns"
+>?

T)OMA* MANN 7i dAdea seama 1oarte 2ine ca Joachim a6usese per1ecta dreptate c7nd 7i atrAsese aten3ia ca aici nu era de oc uor sa 1aci cunotin3e' 7n a1ara doar de cei cu care uai masa" !Aci' dupA cina' 7n timpu ace ei ore care pri eFuia un 1e de 6ia3a de societate' potri6it pro.ramu ui' dar care se reducea' adesea' a douAEeci de minute' doamna !hauchat se retrA.ea 1ara nici o e9cep3ie' 7n miF ocu cunoscu3i or ei o2inui3i' .rup 1ormat din domnu cu pieptu cAEut' umoristu cu paru cre3' tAcutu doctor B umen0oh i tinerii cu umeri 7n.uti" i care se 7ntrunea 7n 1undu sa onau ui ce pArea reEer6at ce or de a masa :rui or 2ine;" 7n p us' a1ara de asta' Joachim se .rA2ea mereu sa p ece' ca sa nu scurteEe timpu reEer6at pentru cura de odihna de seara' cum spunea e ' sau poate din a te moti6e de sAnAtate pe care nu e mArturisea' dar pe care )ans !astorp e 2Anuia i e respecta' %am reproat caracteru des1r7nat a dorin3e or' dar oricare ar 1i 1ost' e e nu tindeau de1e sa aFun.A a nite re a3ii de societate cu doamna !hauchat i' 7n 1ond' admitea chiar i 7mpreFurAri e care constituiau o piedica" Le.aturi e dintre e i rusoaica' 7ncordate' dar nepreciEate' urEite de pri6iri e i mici e ui 6ic enii se des1Aurau 7n a1ara con6enien3e or socia e' nu o2 i.au a nimic i nu puteau 7n nici un 1e sa% an.aFeEe" !Aci 7ntr%o 2una mAsura deEapro2area socia a ar 1i 1ost 7ndreptA3itA' iar 1aptu ca 2AtAi e sa e de inima pro6eneau din aceea ca se .7ndea a :! a6dia; nu era su1icient ca sa Edruncine con6in.erea nepotu ui ui )ans LorenE !astorp ca e nu putea sa ai2A nimic comun cu aceasta strAina despAr3itA de so3' care nu purta 6eri.heta' 7i petrecea 6ia3a prin toate sta3iuni e c imaterice posi2i e' nu a6ea o 3inuta 1rumoasa' iE2ea ui e' 1Acea coco oae de p7ine i mai mu t ca si.ur ca%i rodea un.hii e' i a cArei e9isten3a era 7n rea itate H adicA 7n a1ara de aceste e.aturi ascunse % separata de a ui prin prApAstii adinei i H de ce sa n%o spunemI H a Aturi de care n%ar 1i putut 7n1runta nici una din critici e a aceste de1ecte' critici pe care e .Asea 7ndreptA3ite" )ans !astorp a6ea prea mu t 2un sim3 ca sa ai2A 6reun or.o iu persona G dar un or.o iu de o esen3a mai .enera a i de o ori.ine mai 7ndepArtata era 7ntipArit pe 1runtea ui i 7n Furu ochi or cu pri6iri e pu3in somnoroase' iar din ad7ncu acestui or.o iu se 7na 3A un sentiment de superioritate de care nu putea i nici nu 6oia sa se epede 7n preEen3a 1Apturii i a 1e u ui de%a 1i a doamnei !hauchat" -aptu ciudat era ca resim3ise o deose2ita 2ucurie H d7ndu%i seama 1oarte 2ine i poate per ; tru prima data de superioritatea unei ori.ini at7t de 7ndepArtate H 7n c ipa c7nd o auEi pentru 7nt7ia oara pe doamna !hauchat 6or2ind .ermana% MUNTELE VRJIT
+>+

tAtea 7n picioare' 3in7nd am7ndoua m7ini e 7n 2uEunare e Fachetei de 8 Fa s17ritu micu ui deFun' 7n su1ra.erie' i se ostenea' dupA cum o uPi )ans !astorp care trecea' sa 7ntre3inA o con6or2ire cu a ta 2o na6a' 1ara 7ndoia a o to6arAa de cura de odihna" Ji 1Acea e1oituri' 7nc7ntatoare de a t1e ' sA 6or2eascA 7n .ermana' 7n im2a materna a ui )ans !astorp' 1apt care ui 7i insu1 a o m7ndrie cum nu mai sim3ise 7ncA niciodatA H mAcar cA era dispus 7n ace ai timp sa sacri1ice m7ndria pentru 7nc7ntarea ce i%o dAdea aceastA de icioasa pAsAreasca" 7ntr%un cu67ntD )ans !astorp nu considera e.atma tAcuta cu aceasta persoanA ne. iFenta din societatea unor asemenea oameni dec7t ca pe o a6enturA de 6acan3a' care 7n 1a3a tri2una u ui ra3iunii H a propriei sa e contiin3e 1undate pe ra3iune H nu a6ea de oc preten3ia sa 1ie apro2ata' pentru cA' 7nainte de toate' doamna !hauchat era 2o na6a' 1ara ener.ie' 1Acea 1e2rA' era putredA pe dinAuntru' o circumstan3a str7ns e.ata at7t de caracteru 7ndoie nic a 7ntre.ii ei e9isten3e' c7t i de atitudinea distanta a ui )ans !astorp iE6or7ta dintr%un sim3am7nt de precau3ie""" Nu' a cautA s%o cunoascA' iatA o idee ce nu%i putea trece prin cap' iar c7t pri6ete restu ' oare totu nu s%ar s17ri' 7n 2ine sau 7n r8u' dupA o saptam7na sau o sapt8m7nA i FumAtate' c7nd 7i 6a 7ncepe practica a :Tunder M Ni ms;I Este ade6Arat cA' 7n ateptare' continua' aa cum 7ncepuse' sa%i supra6e.heEe stAri e su1 eteti' tensiuni e' satis1ac3ii e i decep3ii e reEu tate din e.aturi e sa e de icate cu 2o na6a' consider7ndu% e drept sensu i con3inutu ade6Arat a 6acan3ei sa e' continuA sa trAiascA numai pentru e e i sA ase ca dispoEi3ia sa' 2unA sau rea' sa depindA numai de des1Aurarea or" 7mpreFurAri e 7n esneau aceasta preocupare' cAci trAiau unu 7n.A a tu ' 7ntr%un spa3iu imitat' i cu toate ca doamna !hauchat ocuia a a t etaF dec7t e % a primu Bi' de a t1e ' 7i 1Acea cura de odihna' cum a1 a )ans !astorp de a pro1esoara' 7n sa a comuna' chiar aceea de su2 acoperi' unde cApitanu Mi0 osich stinsese mai deunAEi uminaC' H e9ista' pe 7n.a ce e cinci deFunuri' a 1iecare pas' de diminea3a p7na seara' posi2i itatea' 2a chiar necesitatea de ne7n aturat a unor dese 7nt7 %nin" Iar 1apte e acestea c7t i a te e H ca ipsa oricAror .riFi i necaEuri %Nans !astorp e .Asea minunate' dei resim3ea un soi de spaima 6aE7n% u%se 7nchis 7ntr%un asemenea pro6iEorat prie nic" Totui' dAdea i e un mic aFutor 7mpreFurAri or' 1Acea ca cu e i%i #unea creieru a contri2u3ie ca sa 7m2unAtA3eascA aceste anse" !um `amna !hauchat 6enea a masa de o2icei mai t7rEiu' hotAr7 sa 7nt7rEie i #u3in' ca s%o 7nt7 neasca pe drum" 7i pre un.ea toa eta' nu era .ata

+>$

T)OMA* MANN c7nd Joachim 6enea sa% ia i 7i Asa 6Aru sa porneascA 7nainte' spun7n" du%i ca% 6a aFun.e din urma" !ondus de un instinct 1a6oriEat de starea 7n care se .Asea' atepta c7te6a c ipe' c7t socotea cA e necesar' apoi co2o%ra a primu etaF i aFuns aco o nu mai continua sa co2oare aceeai scara ci o apuca pe a ta' parcur.ea coridoru c7t era de un. pentru a trece pnn 1a3a uii unei camere 2ine cunoscute' cea cu numAru apte" #e acest drum' mer.7nd de a o scara a cea a tA' de%a un.u coridoru ui' 7i o1erea a 1iecare pas' ca sa spunem aa' o ansa' cAci 7n 1iecare c ipa cunoscuta ua putea sa se deschidA H ucru care se 7nt7mp a de mai mu te oriD pocnea cu E.omot 7n spate e doamnei !hauchat care' 7n ceea ce%o pri6ea' apArea i uneca 1ara E.omot spre scara""" Apoi co2ora 7naintea ui' 3in7ndu%i paru cu m7na' sau )ans !astorp era ace a care mer.ea 7nainte' sim3indu%i cu 7n1iorAri i 1urnicAturi pri6irea 7n spate' 7nsA cu hotar7rea de%a pai 7n 1a3a ei ca i cum i%ar 1i i.norat preEen3a' ca i cum i%ar 1i 6AEut de necaEuri e ui H 7i 7n1unda m7ini e 7n 2uEunare e hainei' 7i mica 7n mod inuti umerii' tuea tare o6indu%se cu pumnu 7n piept%i toate acestea numai i numai pentru a%i mani1esta tota a indi1eren3a" 4e doua ori 7mpinse 6ic enia i mai departe" 7n timp ce se i a1 a a masa' 7i spunea 6aru ui sau cu un aer necAFit i p ictisit' pipaindu% se cu am7ndoua m7ini eD :#o1tim' mi%am uitat 2atista" O sA tre2uiascA iar sa mA tram2a eE p7na sus"; Ji se urca pentru ca e i :! a6dia; sA se ntilneasca, ceea ce era cu totu a tce6a' in1init mai primeFduos i de un 1armec mu t mai su2ti dec7t atunci c7nd mer.ea 7naintea sau 7ndArAtu ei" #rima datA c7nd recursese a acest truc' eA 7 mAsurA de a oarecare distan3a' cu o pri6ire mai cur7nd o2raEnicA i 7ndrAEnea3A' de sus i p7na Fos' dar c7nd se apropie' 7ntoarse ochii cu indi1eren3a i trecu pe 7n.a e 7n Aa 1e 7nc7t aceastA 7nt7mp Are nu putea sA ai2A nici o 6a oare" 4impotri6A' a doua oara se uita a e nu numai de departe' ci tot timpu 7 pri6i 7n 1a3a cu un aer hotar7t i chiar pu3in 7ncruntat' mer.7nd p7na a a%i 7ntoarce capu spre e c7nd se .Asi 7n dreptu ui H 1apt care% pAtrunse pe 2ietu )ans !astorp p7nA%n strA1unduri" 4e a t1e ' nici nu se cu6enea sA 1ie compAtimit' deoarece e 7nsui nu cAutase a tce6a' 2a chiar pusese a ca e acest ucru" 4ar 7nt7 nirea 7 E.udui at7t atunci c7nd se petrecu' c7t i mai t7rEiu' c7nd se .7ndi a eaG cAci nu%i dAdu seama e9act cum 1usese dec7t a2ia dupA ce trecuse" NiciodatA 7ncA nu 6AEuse chipu doamnei !hauchat at7t de aproape i at7t de impede 7n toate amAnunte e uiD putuse sA EAreascA chiar nite 1ire de p8r scurt care ieeau din 7mp etitura coEii 2 onde' ce 2Atea uor 7ntr%un rou%ararni;Q MUNTELE VRJIT
+>=

1 ind 7nco AcitA 1oarte simp u 7n Furu capu ui' cAci nu 1usese dec7t o distanta de c7te6a pa me 7ntre 1a3a ui i 1a3a ei' care a6ea 1orme at7t de tranii % 7nsA pentru e o2inuite de mu ta 6reme % i care%i p Aceau mai mu t dec7t orice pe umeD 1orme e9otice i caracteristice BcAci numai ceea ce ne apare straniu ni se pare ca are caracterC' de un e9otism nordic i misterios' ce te 7ndemnau sA e pAtrunEi taina 7n mAsura 7n care aceste caracteristici i propor3ii e or erau .reu de preciEat" Insa cea mai cate.oricA dintre e e era' 1ArA 7ndoia a' proeminen3a accentuatA a pome3i or p asa3i 1oarte susD ei presau puternic ochii aeEa3i e9cep3iona de departe unu de ce A a t' 7nspre t7rnp e' 1ac7ndu%i o2 ici i totui d7nd o2raFi or o ad7nciturA sua6a care' a r7ndu ei' pArea sa accentueEe senEua itatea 2uEe or ras1r7nte" 4ar erau mai a es ochii 7nii' aceti ochi 7n.uti de 0ir.hiEa i B7n orice caE' asta era pArerea ui )ans !astorpC de%o 1orma 7n ade6Ar 1ermecAtoare' de un cenuiu%a 2astru sau de un a 2astru% cenuiu' cu oarea mun3i or 7ndepArta3i' i care' c7teodata' printr%o pri6ire pieEia ce nu urmArea sa 6adA ce6a' se topeau 7ntr%o co ora3ie nocturna' tene2roasA i 7mpAienFenitA H ochii ! a6diei ce% c7ntarisera de 1oarte aproape i care' prin poEi3ie' cu oare i e9presie semAnau 7ntr%un mod iE2itor i aproape 7nspaim7ntator cu cei ai ui #ri2is a6 )ippeK :*emAnau; nu era de oc cu67ntu potri6it H cAci erau aceiai ochiG a 1e era i FumAtatea superioarA a chipu ui' ace nas uor turtit' totu ' p7nA i a 2ea3a uor 7m2uForatA a pie ii i cu oarea sAnAtoasa a o2raFi or % care' totui' a doamna !hauchat nu 1Acea dec7t sa dea i uEia sAnAtA3ii' cAci' ca a to3i cei a 3i de aici' aparen3a aceasta era doar reEu tatu super1icia a curei de odihnA 7n aer i2er % a2so ut totu era aidoma ca a #ri2is a6' iar acesta din urmA nu% pri6ise a t1e atunci c7nd se 7nt7 nisera 7n curtea co ii" -aptu era tu 2urAtor 7n toate pri6in3e eG )ans !astorp era entuEiasmat de aceasta coinciden3A' dar 7n ace ai timp sim3ea ce6a ca o 7n.riForare ce se 7nA 3a din e ' o spaima asemAnAtoare cu sentimentu de%a 1i 7nchis 7mpreuna cu 7nt7mp area prie nica 7ntr%un spa3iu 7n.ustD iar starea ui su1 eteasca se datora' de asemenea' i 1aptu ui ca% 7ntiinise iarAi pe n2is a6' mAcar c8% uitase de mu ta 6reme' si ca prin 1Aptura doamnei hauchat 1ostu sau co e. 7 pri6ea cu ochii ui de 0ir.hiE % da' chiar i asta 7nsemna a 1i 7nchis 7mpreunA cu ine6ita2i u ' cu ceea ce nu putea 1i aturat i se 7mp etea cu o 1ericire p ina de 7n.riForare" Era ce6a tot%at8 promi3Ator' ne inititor i aproape amenin3Ator' iar t7naru )ans Or# 6AEu cA a6ea ne6oie de un aFutor H i 7n sine 7nsui sim3i im2o %ne 8murite' E67cniri instincti6e care se 1ram7ntau i puteau 1i uate
+>&

T)OMA* MANN drept 7ncercAri' .esturi 7n cAutarea unui aFutor' a unui s1at' a unui spriFFn" i ast1e 7i aduse aminte de mai mu te persoane a care ar 1i putut e6entua sa recur.A 7n ne6oie' c7nd se ca i6i o anumita 7mpreFurare" Era aco o' a Aturi de e ' Joachim' 2ra6u i cinstitu Joachim' ai cArui ochi cApAtaserA 7n u time e uni o e9presie trista i care ridica din umeri cu o 6io en3A dispre3uitoare' ine9istenta a tAdatA % Joachim cu :)einrich ce a 2astru; 7n 2uEunar' ca sa 7ntre2uin3am termenu cu care doamna *tohr numea acest ustensi D ea' pe a cArei chip

era 7ntipAritA atita neruinare' 7nc7t )ans !astorp era 7nspaim7ntat de 1iecare data p7na 7n ad7ncu su1 etu ui""" #rin urmare cinstitu Joachim era aco o' p ictisindu% i h8ituindu% pe consi ieru au ic Behrens' ca sa poatA p eca' pentru a%i ua 7n primire ser6iciu at7t de mu t r76nit' aco o :7n c7mpie;' : a es;' cum era numita aici umea ce or sAnAtoi' cu o uoarA dar e6identA nuan3a de dispre3" !a sA aFun.A mai repede aco o i sa c7ti.e pu3in din timpu ce se risipea aici cu at7ta uurin3a' 7ncepuse' aadar' prin a se supune re.u amentu ui i prescrip3ii or cu toatA contiincioEitatea de care era 7n stare' respect7ndu% e din dra.oste pentru re.u ament 7n sine' ca pe oricare a t ser6iciu' cAci a 7ndep ini aceastA datorie 7nsemna ca%i 7ndep inete datoria ui" 7n 1e u acesta' 7n 1iecare seara dupA cina' c7nd umea era adunatA a2ia de un s1ert de orA' Joachim 7i Eorea 6Aru sa pArAseascA societatea ca sA% i 7nceapA cura de odihnA' ceea ce era 2ine 6enit' cAci e9actitatea ui mi itarA inter6enea oarecum 7n aFutoru ui )ans !astorp' ci6i u ' care a t1e ar mai 1i EA2o6it 7ncA mu t timp cu pri6iri e a3intite spre micu sa on a rui or" 4ar dacA Joachim era at7t de .rA2it sa scurteEe reuniunea de seara' asta se mai datora i unui a t moti6 ce nu% mArturisea' 7nsA pe care )ans !astorp 7 tia precis de c7nd 7n6A3ase at7t de 2ine sa 7n3e ea.A de ce chipu ui Joachim se pAteaEA pA ind i de ce .ura' 7n anumite c ipe' 7i era chinuitA de o .rimasA at7t de ciudat de 7ndurerata" !Aci chiar Marusia' ea 7nsAi' Marusia care r7dea mereu' purta un mic ru2in a de.et i 7mprAtia o mireasmA de portoca a' Marusia cu pieptu mare' dar putred pe dinAuntru' ua parte i ea de ce e mai mu te ori a aceste reuniuni' iar )ans !astorp pricepuse ca acesta era moti6u ce% .onea pe Joachim' deoarece se sim3ea atras de e a 7ntr%un mod prea cump it" Era oare i Joachim :7ncarcerat; H 2a 7ncA + mai puternic i mai apAsAtor dec7t e 7nsui' cAci Joachim stAtea de cinci ori pe Ei a aceeai masA cu Marusia i cu 2atista ei muiata 7n par1um d e portoca eI Oricum ar 1i 1ost' Joachim era mu t prea preocupat de eQ 7nsui' pentru ca preEen3a ui sa 1i putut 1i de 6reun aFutor oarecare IuQ MUNTELE VRJIT
+>/

u ns !astorp" -8ra 7ndoia a' su2ter1u.iu sau Ei nic 7i 1Acea cinste' 7nsA u% initea de oc' iar ui )aiis !astorp i se pArea c7teodata ca at7t e9em% iu 1rumos a ui Joachim re1eritor a contiincioEitatea cu care 7i 1Acea ura c7t i s1aturi e de cunoscAtor pe care i e dddea 7n pri6in3a aceasta a6eau 7n e e ce6a 7n.riForAtor" )ans !astorp nu era dec7t de doua saptam7ni aici" unde a6ea de .7nd sA%i petreacA 6acan3a' dar i se pArea cA trecuse mu t mai mu ta 6reme' iar re.imu din sanatoriu' pe care Joachim 7 respecta cu stiicte3e' 7ncepuse sA de6inA 7n ochii ui ce6a de o s17nta in6io a2i itate' ce6a incontesta2i i 1iresc' ast1e cA 6ia3a de Fos' din c7mpie' 6AEuta din acest oc" i se pArea aproape ciudata i de%a%ndoase ea" !ApAtase de pe acum mu ta a2i itate 7n m7nuirea ce or doua paturi cu aFutoru cArora te puteai trans1orma' c7nd 6remea se rAcea' 7ntr%un pachet 2ine 1Acut' 7ntr%o ade6Arata mumieG era c7t pe ce s8% aFun.A pe Joachim 7n preciEia .esturi or" 7n arta de a se 7n1AurA dupA toate re.u i e i era aproape mirat .7ndindu%se ca' aco o de6a e' nimeni n%a6ea ha2ar despre aceasta arta i re.u i e ei" 4a' era un 1apt straniuG dar 7n ace ai timp )ans !astorp se mira de e 7nsui' iar acea ne inite care% 1Acea sA se re7ntoarcA 7n sine 7nsui' 7n cAutarea unui s1at i a unui spriFin' se 7nA 3A iarAi 7n e " *e .7ndea a consi ieru au ic Behrens i a s1atu ui :a2so ut deEinteresat; de a trAi e9act a 1e ca i pacien3ii' u7ndu%i chiar i temperatura' i a *ettem2rini care pu1nise 7n r7s c7nd a1 ase c8%i 1usese dat un asemenea s1at i care%i 1redonase din 6lautul fermecat. 4a' se .7ndi i a acetia doi' cu tit u de 7ncercare oarecum' ca s8%i dea seama daca se 6a sim3i mai 2ine" !onsi ieru au ic Behrens a6ea p8ru a 2 i ca atare ar 1i putut 1i tatA ui )ans !astorp" #e deasupra' era conducAtoru sta2i imentu ui' cea mai 7na ta autoritate H i doar dupA o autoritate pArinteascA t7nFea inima ne inititA a ui )ans !astorp" Ji totui' oric7t 7ncercase' nu reuise sA se .7ndeasca a consi ieru au ic cu 7ncrederea datoratA de un 1iu" !onsi ieru 7i 7n.ropase so3ia aici' trecuse printr%o durere care% 1Acuse' 7n mod 6reme nic' pu3in cam ciudat i apoi rAmAsese pe oc' deoarece 7 re3inea morm7ntu ' dar i pentru ca e 7nsui usese uor atins" Acum 7i trecuse oareI Era" 7n ade6Ar' sAnAtos i sincer otAr7t sa 6indece oamenii' pentru ca acetia sA 1ie 7n stare c7t mai repede sa se re7ntoarcA a c7mpie' unde sa%i 7ndep ineascA ser6iciu I 2raFii 7i erau 6enic a 2Astrii' deci s%ar 1i putut spune cA are mereu tem%#eraturA" 4ar acest ucru putea 1i doar o i uEie' cu oarea 1e3ii putea 1i sa doar pe seama aeru uiD )ans !astorp 7nsui sim3ea Ei de Ei o
+>>

T)OMA* MANN 1ier2in3ea a uscata' ce pu3in aa i se pArea ui' deoarece nu 1o osea termometru """ 4esi.ur' atunci c7nd 7 auEeai pe consi ieru au ic 6or2ind puteai sa%3i 7nchipui uneori ca are temperaturaG ce6a nu prea era 7n ordine 7n 1e u sau de%a 6or2iD suna at7t de tare' de 6ese i de p Acut' dar m spate e 6or2e or sim3eai un nu tiu ce straniu i at7t de e9a tat' mai a es c7nd 7i pri6eai o2raFii a 2atrii i ochii 7n Acrima3i de parca i%ar mai p 7n.e 7ncA so3ia" )ans !astorp 7i reamintea ceea ce%i spusese *etteni%2rini despre :me anco ia; i despre :imora itatea; consi ieru ui au ic' i%F mai aduse aminte ca% numise i :un su1 et con1uE;" Asemenea 6or2e puteau 1i spuse cu ma i3ioEitate sau uurin3aG dar cu toate acestea' .Asea ca nu prea e recon1ortant sa se .7ndeasca a consi ieru au ic Behrens" Ji' pe deasupra' mai era 7nsui acest *ettem2rini' acest opoEi3ionist" Acest 1an1aron i homo humanus, cum 7i spunea chiar e ' care cu un torent de 6or2e um1 ate i doFenitoare 7i reproase 1aptu cA socotea e9isten3a simu tana a 2o ii i a prostiei ca pe o :contradic3ie; i ca pe o :di ema a sentimentu ui nostru de omenie;" !e

pArere po3i a6ea despre e I !e rost are sa te .7ndeti a e I )ans !astorp 7i amintea cum 7i ieise din 1ire 7n timpu ace or 6ise e9traordinare care%i ump eau aici nop3i e' din cauEa E7m2etu ui 1in i sec a ita ianu ui' a E7m2etu ui care se unduia su2 arcuirea 1rumoasa a mustA3ii' i%i mai amintea cum 7 numise 1 anetar i cum 7ncercase sa% dea a1arA din 6ise e sa e deoarece 7 deranFa" 4ar toate se petrecuserA 7n 6is" Iar )ans !astorp' odatA tre"it, se sim3ea a tu ' mai pu3in deE An3uit dec7t )ans !astrorp din 6is" 7n stare de 6e.he putea 1i i a t1e H i poate ar 1i 1Acut 2ine sa 7ncerce studierea acestui nou caracter' c7t i studierea ui *ettem2rini cu spiritu ui de opoEi3ionist' dei o asemenea ana iEA critica putea de.enera 7n 6or2Arie p 7n.area3a i ipsita de orice noimA" !e a a t se preEentase e 7nsui ca un peda.o.G i era impede ca dorea sa%i e9ercite in1 uen3a' iar t7naru )ans !astorp 3inea din toata inima s8 1ie in1 uen3at' ceea ce' 1irete' nu 7nsemna ca tre2uia sa mear.A p7na a a se asA determinat sa%i 1acA .eamantanu i sa p ece 7nainte de termen' aa cum 7i propusese *ettem2rini de cur7nd' cu toata serioEitatea de care era 7n stare" #facer e periri, se .7ndi e sur7E7nd 7n sine' cAci mai tia 7ncA at7ta atina' 1ara ca totui sA se poatA numi un homo humanus. Aa se 1ace ca nu% mai s A2ea din ochi pe *ettem2rini i ascu ta cu dra.A inima' nu 7nsA 1ara o aten3ie critica' tot ceea ce spunea ita ianu 7n timpu 7nt7 m%ri or care' c7teodata' pre un.eau p im2Ari e prescrise de tratament p7na a 2anca de su2 perete e munte ui sau p7na 7n # atE' sau' cu a te pri eFuri% MUNTELE VRJIT
+><

' e9emp u c7nd deFunu odatA terminat' *ettem2rini cu panta onii ui in arouri se ridica primu i cu o sco2itoare 7n .ura pornea a ene de%a un% u su1ra.eriei cu apte mese' pentru ca' 1ara sa 3inA seama de re.u i i con6enien3e' sa 6ina o c ipa a masa 6eri or" 7i 7n.Aduia acest 1apt' 'Fn1i.7ndu%se aco o' cu . eEne e 7ncruciate' intr%o poEi3ie .ra3ioasa' sporo% 6Aind i .esticu 7nd cu sco2itoarea" *au trA.ea un scaun' ua oc a unu din co 3uri e mesei' 7ntre )ans !astorp i pro1esoara' ori 7ntre )ans !astorp i Miss Ro2inson' uit7ndu%se cum cei noua comeseni de6orau desertu a care e pArea sa 1i renun3at" % 7n.adui3i%mi' 6a ro.' sa ma a Atur acestui no2i cerc' spunea e ' str7n.7nd m7na ce or doi 6eri i sa ut7nd pe cei a 3i" !e sa mai 6or2im de 2eraru A a' de%aco o""" 1ara a mai pomeni de 7n1A3iarea descuraFatoare a 2erAri3ei" 4ar acest domn Ma.nus tocmai ne%a 3inut un 1e de a ocu3iune despre psiho o.ia popoare or" Vre3i sa auEi3iI :*cumpa noastrA Germanie' spunea e ' este' da' desi.ur' o mare caEarma' 7nsA 7n ea dAinuiete mu ta capacitate i n%a schim2a 6irtu3i e noastre Edra6ene cu po ite3ea a tora" La ce mi%ar 1o osi toata po ite3ea daca s7nt 7ne at 7n 1a3a i%n spateI; U1K Iar restu con6ersa3iei era de ace ai ca i2ru" *7n3 a capAtu puteri or" Ji apoi' mai am i o 6ecina' o 2iata 1Aptura cu tranda1irii cimitiru ui 7n o2raFi' o 1atA 2a3r7na din Transi 6ania' care 6or2ete 7ntruna despre :cumnatu ; ei' un oarecine' despre care nimeni nu tie nimic i nici nu 6rea sA tie" #e scurt' nu mai pot i am ters%o" % !u a te cu6inte 6%a3i uat catra1use e' Eise doamna *tohr" Va 7n3e e." % E9actK e9c ama *ettem2rini" Mi%am uat catra1use eK O2ser6 ca aici e o a tA atmos1era H 7n ce ma pri6ete' am aFuns a iman" #rin urmare' nu%am uat catra1use e""" 4aca toata umea ar ti sa%i potri6eascA ast1e cu6inte eK 7mi da3i 6oie sA ma intereseE despre pro.rese e pre3ioasei dumnea6oastrA sAnAtA3i' doamna *toh6I Era 7n.roEitor s%o 6eEi pe doamna *tohr cum se 1andosea" % 4umneEeu e mareK Eise ea' mereu ace ai ucru' aa cum domnu o Jtie prea 2ine" -acem doi pai 7nainte i trei 7napoi" 4upA ce ai pAtimit ! nci uni' 6ine 2atr7nu care%3i mai dA 7ncA ase" VIiK Astea s7nt chinu% e Qui Tanta " 7mpin.i' 7mpin.i i c7nd creEi c%ai aFuns sus""" % OhK E 1rumos din partea dumnea6oastrAK 7i dArui3i' 7n s17rit" pu3ina ana3ie acestui sArman Tanta " Ji ca schim2are 7 pune3i sa 7mpin.A o ' ncaK Iata ce numesc eu ade6Arata 2unAtate su1 eteasca" 4ar ce se ;ip A cu dumnea6oastrA' doamnaI 7n Furu dumnea6oastrA se petrec

I
+>@

T)OMA* MANN ucruri misterioase" *e 6or2ete despre du2 uri' despre un corp astra " Nu credeam' dar ceea ce se petrece cu dumnea6oastrA ma tu 2urA""" H *e pare ca domnu 6rea sa%i r7dA de mine" H A2so ut de ocK Nici nu ma .7ndescK Liniti3i%ma' mai 7nt7i' asup ra unor aspecte nec are a e e9isten3ei dumnea6oastrA i a2ia dupA aceea ne 6om amuEa" AsearA' cam 7ntre ore e noua i FumAtate i Eece' 1Aceam o mica p im2are prin .radinaG arunc o pri6ire asupra 2a coane or i 6ad a a dumnea6oastrA era aprinsa mica ampA e ectricA" 4eci' 6A 1Acea3i cura' aa cum o cere datoria' ra3iunea' re.u amentu " :Aco o' mi%am Eis' stA cu catA

1rumoasA noastrA 2o na6A' care pAEete cu strAnicie prescrip3ii e ca sa se poatA 7ntoarce c7t mai repede cu putin3A 7n 2ra3e e domnu ui *tohr"; Iar adineauri' ce audI !A a3i 1ost 6AEuta e9act a aceeai orA' a cinematografo Bdomnu *etem2rini rosti cu67ntu 7n ita ienete' cu accentu pe si a2a a patraC % a cinematografo su2 arcade e de a !aEinou i' apoi' a co1etArie' cu 6in du ce i ce6a 2eEe e i iatA cum""" 4oamna *tohr 7i 2737ia umerii' chicotea 7n er6et' 7 7n.hiontea pe Joachim i pe inititu doctor B umen0oh ' 1Acea tren.Arete i con1iden3ia cu ochiu ' trec7nd prin mani1estAri e unei cochetArii su1iciente i mAr.inite" !a sa%i inducA 7n eroare pe cei din Fur' o2inuia sA%i ase ampa aprinsa pe 2a con' s%o tear.A 7n mod discret i s8%i acorde c7te6a c ipe de distrac3ie Fos' 7n cartieru en. eEesc" *o3u o atepta a !Annstadt" 4e a t1e ' nu era sin.ura pacientA care practica acest sistem" H """iatA' aadar' continua *ettem2rini' cA a3i sa6urat 2eEe e H dar 7n societatea cuiI 7n societatea cApitanu ui Mi0 osich din BucuretiK *e spune cA ar purta corset' dar' 4umneEeu e' ce importan3a poate sa ai2A astaI 4oamna' 6a conFur' spune3i%ne unde era3iI *au s7nte3i cum6a du2 aI 4esi.ur ca' a ora aceea' dormea3iG 7nsA 7n timp ce partea terestra a 1iin3ei dumnea6oastrA 7i 1Acea 7n sin.urAtate cura de odihna' partea spiritua a se distra 7n societatea cApitanu ui Mi0 osich i a 2eEe e or sa e""" 4oamna *tohr se 7n67rtea i se E2Atea ca cine6a pe care% .7di i" H Nu se tie dacA n%ar 1i 1ost mai de dorit contrariu ' spuse *ettem2rini" *a fi sa6urat sin.urA 2eEe e e i s8 6a 1i 1Acut cura de odihna 7n societatea cApitanu ui Mi0 o"sich""" %)i" hi" hi""" H 4oamne e i domnii cunosc oare 7ntimp area de a a tAieriI 7ntre2a ita ianu pe neateptate" !ine6a dintre noi a 1ost rApit % %a uat dracuQ" adicA' mai precis" %a uat 7nsAi doamna mama ui' o 1emeie ener.ica JQ care mi%a p Acut" Este 6or2a despre t7naru *chneermann' Anton *chneer%mann' care stAtea a masa domnioarei S ee1e d' 7n 1ata H 6ede3i' ocud MUNTELE VRJIT
+>,

D e .o " 7n cur7nd 6a 1i ocupat' n%am nici o .riFa 7n pri6in3a asta' dar Anton ap ecat pe aripi e 67ntu ui' 7ntr%o c ipita' i mai cur7nd dec7t ar 1i reEut%o" La cei aispreEece ani ai ui era aici de un an i FumAtateG tocmai i se mai dAduserA ase uni de tratament" Ji ce s%a petrecutI Nu tiu cine i%a optit o 6or2a doamnei *chneermann' 1apt este ca ea a a ai despre narA6irea ui in 7accho et ceteris. #e neateptate apAru 7n scena o matroanA H mai 7na ta cu trei capete dec7t mine' cu paru a 2 i 7n.roEitor de 7n1uriatA' 7i dAdu' 1ArA nici o 6or2a' douA perechi de pa me domnu ui Anton' 7 7n1Aca de .u er i% E67r i 7n tren" :4acA tre2uie sa moara' Eise ea' o poate 1ace tot aa de 2ine i de6a e;" Ji porni iute spre casa" R7deau to3i cei care 7 ascu tau' cAci domnu *ettem2rini tia sA po6esteascA 1oarte cu haE" ArAta a 1i temeinic in1ormat asupra u time or noutA3i' dei pri6ea cu o 6Adita ironie 6ia3a 7n comun a ce or de%aici" Jtia tot" !unotea nume e i cu apro9ima3ie chiar i condi3ii e de 6ia3a a e noi or sosi3iG po6estea ca ieri unui cutare i unui cutare i se 1Acuse reEec3ie de coastA i tia din iE6or si.ur cA' 7ncep7nd cu toamna 6iitoare' nu se 6or mai admite 2o na6i a67nd mai mu t de =@'/ .rade" Noaptea trecutA' po6estea e ' cA3e uu doamnei Sapa3sou ias din Miti ene s%a aeEat pe 2utonu semna u ui e ectric uminos de pe noptiera stap7nei ui' ceea ce a pro6ocat mu ta a er.AturA i Ear6a' mai cu seamA ca n%au .Asit%o sin.urA pe doamna Sapa3sou ias' ci 7n compania asesoru ui 4ustmund din -riedrichsha.en" #7na i doctoru B umen0oh nu se putu st8p7ni sA nu sur7dA de aceasta po6este' drA.A aa Marusia era c7t pe ce sA se 7nA2ue cu 2atista ei par1umata cu portoca e' iar doamna *tohr scoase un 3ipat ascu3it' apas7ndu%i s7nu st7n. cu am7ndoua m7ini e" 4ar numai c7nd era cu cei doi 6eri' Lodo6ico *ettem2rini 6or2ea 2ucuros despre sine 7nsui i despre ori.inea sa' at7t 7n timpu p im2Ari or c7t 3'i a reuniuni e sera e' 2a chiar i dup8 deFun' atunci c7nd cea mai mare parte a pacien3i or pArAsiserA su1ra.eria i c7nd cei trei 2Ar2a3i mai ram7neau a masa or' 7n 6reme ce 1ete e de ser6iciu s1rin.eau' iar )ans !astorp 1uma o MAria Mancini a cArei .ust 7ncepea sa% simtA din n`u' 7n aceastA a treia saptam7na" Ascu t7nd cu uimire po6estiri e ita ianu ui' )ans !astorp e cintArea cu aten3ie' dispus sa se ase in1 uen3at de eOe' cAci ii deE6A uiau o ume deose2ita i cu totu noua pentru e " *ettem2rini 6or2ea despre 2unicu sau din Mi ano' care 1usese a6o% at % dar 7n ace ai timp i un mare patriot' un 1e de 7mp etire 7ntre un Q M tator' un orator' un pu2 icist po itic i' 7n s17rit' un opoEi3ionist a 1e a Ji nepotu sAu' 7nsA acti67nd 7ntr%un sti mai mare i 7ntr%un spirit mai rAEne3" !Aci 7n 6reme ce Lodo6ico H dupA cum mArturisea e 7nsui
+<?

T)OMA* MANN cu amArAciune % se 6edea redus doar a persi1 area 6ie3ii Ei nice a sanatoriu ui interna3iona :Ber.ho1;' ne6oit sa% i e9ercite numai asupra acestei institu3ii critica sa i sa protesteEe 7mpotri6a ei 7n nume e unei umanitA3i mai 1rumoase i mai dinamice' 2unicu dAduse de 1urca .u6erne or' conspirase contra Austriei i a *1intei A ian3e care 7i umi ise atunci patria deEmem2rata' 7mpin.7nd%o su2 Fu.u unei ro2ii 7mpo6ArAtoare' G 1usese un mem2ru p in de Ee a anumitor or.aniEa3ii rasp7ndite 7n toata Ita ia' un carbonaro, cum spunea *ettem2rini co2or7nd

2rusc . asu ' ca i cum ar 1i 1ost primeFdios chiar i aEi sA 6or2eti despre asta" #e scurt' acest Giuseppe *ettem2rini apArea 7n po6estiri e nepotu ui sau' pentru cei ce% ascu tau' ca un om care dusese o 6ia3a 7ntunecoasa' pAtimaa i rAE6rAtita' ce6a 7n .enu unui e1 de 2anda sau a unui conspirator' iar pe chipuri e ce or doi 6eri H cu tot respectu pe care' din po ite3e' se si eau sa% arate H se 6adea o e9presie de repu sie ne7ncreEAtoare' 2a chiar de si a' pe care n%o puteau ascunde" Este drept ca e6enimente e e6ocate erau deose2iteD ceea ce auEeau se 7nt7mp ase 7ntr%o epoca 7ndepArtata' 7n urma cu aproape un seco ' aadar' apar3inea istorieiG or tocmai din istorie' i anume din cea 6eche' e erau i or 1ami iare aceste caractere minate de o dra.oste eroica i deEnAdAFduitA pentru i2ertate i o urA de ne7n6ins 7mpotri6a tirani or' e erau 1ami iare' dei nu se .7ndisera nici% odatA ca 7ntr%o Ei 6or ua cu e e un contact omenesc at7t de apropiat" Mai mu t' acest spirit de re6o tA i aceste une tiri de conspirator a e 2unicu ui se 7mp eteau' dupA cum a1 ara mai departe' cu o ad7nca dra.oste de patrie' pe care 6oia s%o tie i2era i unita H da' acte e de rAE6rAtire 1useserA rodu i re6Arsarea acestui amestec' 7ntru totu 6rednic de respect i oric7t de ciudata i se pAru i unuia i ce ui a t dintre cei doi 6eri ca o 7mp etire de spirit re6o u3ionar i patriotism % cAci ei a6eau o2iceiu sa identi1ice patriotismu cu un sentiment conser6ator de ordine % se 6aEura totui o2 i.a3i' ce pu3in 7n sinea or' sA admitA ca 7n 7mpreFurAri e i 7n epoca de atunci' rAE6rAtirea putea 1i o ade6Arata 6irtute cetA3eneasca' 7n timp ce cumpAtarea oia a putea sa echi6a eEe cu o atitudine de indi1eren3a 1a3a de pro2 eme e statu ui" 4ar 2unicu nu 1usese numai un patriot ita ian' ci i un prieten i un to6arA de arme a tuturor popoare or 7nsetate de i2ertate" !Aci dupA o6itura de stat neiE2utita de a Tonno' a care uase parte cu 6or2a i cu 1apta' sc8p7nd ca prin urechi e acu ui de E2irii prin3u ui Metternich" e p eca 7n e9i ca sa upte i sa%si 6erse s7n.e e 7n *pania pentru !onstitu3ie i 7n Grecia pentru independen3a poporu ui .rec" Ji s%a 7n37mp at ca tocmai 7n aceasta u tima 3ara sa 6ina pe ume tatA ui *ettem2rini H i 1ara MUNTELE VRJIT
+<+

% doia a ca asta era pricina pentru care e aFunsese un atit de mare uma%st i un 7n1 AcArat admirator a antichitA3ii c asice % de a tminteri ascut dintr%o mama de s7n.e .erman' cAci Giuseppe se cAsAtorise cu 1ata 7n E 6e3ia' purt7nd%o cu e 7n toate a6enturi e sa e" Mai t7rEiu' dupA un e9i de Eece ani' s%a putut re7ntoarce 7n patrie i s%a sta2i it ca a6ocat a Mi ano' 1ara 7nsA a renun3a sa cheme poporu ' prin 6or2e i prin scris' 3n 6ersuri i 7n proEa' a i2ertate' acti67nd pentru instaurarea unei Repu2 ici unice i nedespAr3ite' sA conceapA p anuri re6o u3ionare cu un e an 7n1 AcArat i autoritar i sA pre6esteascA 7ntr%un sti impede unirea popoare or 7nro2ite' cu scopu de a asi.ura 1ericirea uni6ersa a" Un amAnunt pe care% pomeni *ettem2rini' nepotu ' 1Acu o impresie deose2it de puternica asupra ui )ans !astorpD anume ca toata 6ia3a' 2unicu Giuseppe a 1ost 6AEut de cAtre concetA3enii ui um2 7nd 7m2rAcat numai 7n ne.ru' cAci' cum spunea e " purta do iu dupA Ita ia' patria ui' ro2ita i 7ndurerata" #e c7nd ascu ta aceste re atAri' )ans !astorp 7i aminti de 2unicu ui care' din c7t 7 cunoscuse nepotu ' purtase de asemenea numai haine ne.re' dar dintr%un spirit 1oarte deose2it de ace a care% 7nsu1 e3ise pe 2unicu ui *ettem2riniD 7i aminti de 7m2rAcAmintea demodatA prin miF ocirea cAreia )ans LorenE !astorp H care 1Acea i e parte' a urma urmei' dintr%o epoca trecuta H 7n3e esese sA se supunA timpu ui preEent' arat7nd printr%un 1e de arti1iciu c7t de pu3in 7i apar3inea' p7nA 7n Eiua c7nd' pe cata1a c' 6eminte e ui redo27ndisera 7n mod so emn 7n1A3iarea or ade6Arata Bcu co eretaC i potri6ita cu caracteru sAu" 7n rea itate 1useserA doi 2unici diametra opuiK )ans !astorp se .7ndea a toate acestea pe c7nd ochii ui uau o e9presie 1i9a i e c atinA din cap' dar 7n aa 1e 7ne7t aceasta micare se putea interpreta' deopotri6A' 1ie ca un semn de admira3ie pentru Giuseppe *eitem2rini' 1ie ca o do6ada de uimire i deEapro2are" 4e a t1e se 1erea sa condamne ceea ce i se pArea ciudat' rnu 3umindu%se sa 7nre.istreEe si sa compare" Re6edea chipu pre un. a 2atr7nu ui )ans LorenE' a # ec7ndu%se peste interioru uor aurit a cupei de 2oteE H un o2iect strA6echi care se motenea nestrAmutat din tata%n 1iu % i rotunFindu%M uEe e 7n timp ce rostea pre1i9u :stra;' i apoi ecou ace a adine i pios 6ocii care e6oca ocuri e unde se cerea un mers so emn i cucernic" Ji O 6edea pe Giuseppe *ettem2rini 1 utur7nd trico oru 7ntr%o m7na i 6utind sa2ia cu cea a tA' in6oc7nd cu ochii ne.ri ridica3i ceru i' 7n Untea unei trupe de apArAtori ai i2ertA3ii' a67nt7ndu%se 7mpotri6a oarde or despotismu ui" Ji una i cea a tA dintre aceste atitudini a6ea' a mdoia a' 1rumuse3ea i 2ucuria ei' .7ndi )ans !astorp' i 1Acu asta
+<$

T)OMA* MANN cu mu ta precau3ie' cAci persona sau mAcar 7n parte' se sim3ea i FudecAtor i 7mpricinat" !Aci *ettem2rini' 2unicu ' uptase pentru cucerirea drepturi or po itice' 7n 6reme ce' 7ncA de a ori.inea or' toate drepturi e apar3inuserA propriu ui sau 2unic' sau mAcar strA2uni or ui' Kar pu ama e e 1useserA ace ea care e%au smu s prin 6io en3a i cu 1raEe 1rumoase 7n decursu u time or patru seco e" 4ar iatA ca i unu i ce a a t se%m2racasera 7n ne.ru' 2unicu din Nord i 2unicu din *ud' F unu i ce a a t cu scopu de%a statornici o ne7ndup ecata separa3ie 7ntre ei i preEentu pe care 7 urau" 7nsA pe c7nd unu o 1Acuse din e6 a6ie pentru trecut i 7n cinstea mor3ii de care era e.at' ce a a t' dimpotri6A' din spirit de re2e iune' 7n cinstea pro.resu ui duman oricArei e6 a6ii" 4esi.ur' erau doua umi opuse' douA puncte cardina e di1erite' .7ndea )ans !astorp' i se i 6edea oarecum aeEat 7ntre e e' 7n 6reme ce domnu *ettem2rini po6estea' arunc7nd c7te o pri6ire pAtrunEAtoare c7nd spre unu ' c7nd spre ce a a t % iar ui )ans !astorp i se pArea ca mai asistase a o asemenea scena" 7i amintea de o sin.uratica

p im2are cu 2arca' 7ntr%un amur.' c7nd Eiua se 7n.7na cu noaptea' pe un ac din )o stein' spre s17ritu 6erii' 7n urma cu c73i6a ani" Era cam 7n Furu orei apte' soare e apusese de cur7nd' iar una aproape p ina se i6ise a rAsArit' deasupra cr7n.u ui de pe ma uri" Ji pe c7nd )ans !astorp 67s ea pe apa initita' o conste a3ie de 6is' tu 2urAtor de ciudata' domni cam 6reo Eece minute" *pre apus 7ncA mai dAinuia umina Ei ei' o Ei de o c aritate stic oasa i precisA' 7nsA daca 7ntorcea pu3in capu spre rAsArit 6edea o noapte cu una p ina' 1ermecAtoare i impeEitA de orice cea3a" !ontrastu acesta straniu dainuise cam 6reun s1ert de ora' 7nainte ca noaptea i una sa 2iruiascA' iar ochii u ui3i i 1ermeca3i ai ui )ans !astorp a er.au de a o umina i de a o pri6e ite a a ta' de a Ei a noapte i de a noapte a Ei" Oricum ar 1i' 7i mai spuse e ' a6ocatu *ettem2rini' duc7nd o ast1e de 6ia3a i an.aFat 7ntr%o acti6itate at7t de 6asta' nu putuse' desi.ur' sa aFun.A un mare Furist" 4ar 1usese 7nsu1 e3it de principiu dreptA3ii' din cea mai 1ra.eda copi Arie i p7na a s17ritu 6ie3ii' dupA cum mArturisea nepotu sauG iar )ans !astorp' cu toate ca' 7n ace moment' nu a6ea capu prea impede' or.anismu 1iindu%i 7n.reunat de ce e ase 1e uri de m7ncare a e unei mese a :Ber.ho1;' se si ea sa priceapA ce 6oia OUO spunA *ettem2rini atunci c7nd ca i1icase acest principiu drept :iE6oru i2ertA3ii i a pro.resu ui;" #rin acest din urma cu67nt' )ans !astorp 7n3e esese p7nA acum ce6a cam ca deE6o tarea maini or de%a un.uQ seco u ui a X X% eaG apoi 7i dAdu seama ca *eiteni2rini dAdea destu de mu ta aten3ie i acestor ucruri i ca 2unicu sau a6usese aceeai atitu% MUNTELE VRJIT
173

" ita ianu aduse patriei ce or doi ascu tAtori un oma.iu deose2it de Iduros deoarece aco o se descoperise pra1u de puca % ce care arun%e a 6echituri armuri e medie6a e H i tiparu G 1iindcA uurase asp7ndirea idei or democratice" #rin urmare' e o.ia Germania su2 acest aport i numai 7n mAsura 7n care era 6or2a despre trecut' 1iind con6ins' dupA cum e i iresc' ca auda suprema se cu6enea propriei sa e patrii' deoarece a 1ost prima care' 7n timp ce toate ce e a te popoare trAiau 7ncA 7n 7ntunericu supersti3iei i a ro2iei' a des1Aurat drape u Luminii' a !u turii i a Li2ertA3ii" Insa daca *ettem2rini a6ea mu ta stima pentru tehnica i pentru transporturi' domeniu de acti6itate pentru care se pre.Atise )ans !astorp % aa cum o do6edise "atunci c7nd se 7nt7 nise pentru prima oara cu cei doi 6eri a 2anca de 7n.a po67rni H ' nu pArea totui sa%i 2aIeIe stima pe dra.ostea pentru aceste 1or3e' ci mai cunnd aprecia in1 uen3a or asupra ridicArii mora e a omu ui' cAci numai din acest punct de 6edere 7n3e e.ea sa e acorde importan3a" *upun7nd natura din ce 7n ce mai mu t' prin raporturi e pe care e sta2i ise' prin deE6o tarea re3e e or rutiere i te e.ra1ice' 7n6in.7nd di1eren3e e c imatice' tehnica se do6edea miF ocu ce mai si.ur de%a 7n1rA3i popoare e' de%a 7n esni 7n3e e.erea or reciproca' de a sta2i i con6en3ii 7ntre oameni' de a distru.e preFudecA3i e i' 7n s17rit' de a duce a unirea uni6ersa a" Neamu omenesc rAE2ise din 7ntuneric' ieise din spaima i din ura' pentru a se 7ndrepta pe un drum uminat' cAtre etapa 1ina a a dra.ostei' impeEimii interioare' a 2unAtA3ii i 1ericiriiG i pe aceasta ca e' tehnica era ce mai 2un miF oc de transport" 4ar 6or2ind ast1e ' e amesteca' dintr%o sin.ura su1 are' cate.orii pe care )ans !astorp 1usese o2inuit' p7nA acum' sa nu e pri6eascA dec7t 7n mod separat" Tehnica i mora itatea' spunea domnu *ettem2rini" Ji mer.ea p7na aco o 7ncit H 6or2ind despre M7ntuitoru cretinismu ui care deE6A uise ce dint7i principiu e.a itA3ii i 7n1rA3irii 7ntre popoare % a1irma ca" u terior' tiparu a 7n esnit toarte mu t rasp7ndirea acestui principiu pe care marea Re6o u3ie -ranceEA %a ridicat a ran.u de e.e" 4in moti6e nedes uite' toate acestea i se parcau t7naru ui )ans !astorp a2so ut con1uEe' mAcar ca domnu *ettem2rini e reEuma 7n termeni at7t de impeEi i de 6i.uroi" O sin.ura daQ"a" po6estea e ' o sin.ura data 7n 6ia3a' a 7nceputu maturitA3ii' unicu Giuseppe s%a sim3it pe dep in 1ericitD asta s%a petrecut atunci cmd a a1 at 6estea despre Re6o u3ia din Iu ie de a #aris" 7n .uta maie i auEu tmurora' e proc amase ca' 7ntr%o Ei' to3i oamenii 6or pune ce e >+ P+Qe de a #aris a Aturi de ce e ase Ei e a e crea3iei umii" Lui )ans astorp i se paru 7ntr%aBie6ar cam e9a.erat sa 7ncerci sa pui ce e trei Ei e
+<&

T)OMA* MANN de 6ara a e anu ui +@=?' 7n timpu cArora pariEienii au 1Aurit o coriti' tu3ie noua' a aiuri de ce e ase Ei e 7n cuprinsu cArora 4umneEeu a despAr3it pam7ntu de apa i a creat atrii eterni' precum i 1 ori e ar2orii' pasAri e' petii c7t i 7ntrea.a su1 are' iar mai t7rEiu' c7nd ramase sin.ur cu 6aru sAu Joachim' su2 inie ca spuse e ui *ettem2rini F *e pAruserA din ca e%a1ara de 7ndrAEne3e i dc%a dreptu necu6iincioase" 4ar era at7t de dispus _a se ase in1 uen3at H mai 2ine Eis sa se dAruiascA tuturor e9perien3e or H 7nc7t 7i 7nA2ui 7mpotri6irea pe care e6 a6ia i sti u sau persona o opuneau concep3iei _ettem2riniene a ucruri or' spun7ndu%i ca ceea ce i ce pArea ne e.iuit putea 1i ca i1icat drept 7ndrAEnea A i ca ceea ce i se pArea de prost .ust era poate o do6ada de .eneroEitate i entuEiasm no2i ' ce pu3in 7n anumite 7mpreFurAri' de e9emp u atunci c7nd *ettem2rini% 2unicu numise 2aricade e :tronu poporu ui; i c7nd dec arase ca era 6or2a :de a s1in3i su i3a cetA3eanu ui pe a taru UmanitA3ii;" )ans !astorp tia' 1ara sa poatA da o e9p ica3ie impede' de ce 7 ascu ta pe domnu *ettem2rini H e9p ica3ia era ni3e con1uEa' dar' oricum' tia" 4Ainuia 7n 2unA6oin3a ui ce6a ca un sentiment a datoriei' dinco o de acea ipsa de rAspundere proprie 6acan3e or ca atoru ui i 6iEitatoru ui care nu se oprete a nici o impresie' As7ndu%se dus de 7nt7mp ari' per1ect contient ca m7ine sau poim7ine 7i 6a ua E2oru i se 6a re7ntoarce a r7nduia a 6ie3ii ui o2inuiteD ce6a' prin urmare' ca o 6oce a contiin3ei i' pentru a 1i precii' a contiin3ei sa e 7ncArcate' care 7

7mpin.ea sa% ascu te pe ita ian' 1ie c7nd stAtea picior peste picior i pu1Aia dintr%o MAria Mancini' 1ie c7nd to3i trei urcau din cartieru en. eEesc spre :Ber.ho1Q" #otri6it concep3iei i e9punerii ui *ettem2rini' douA principii 7i disputa umeaD -or3a i 4reptu ' Tirania i Li2ertatea' *upersti3ia i Jtiin3a" Le.ea conser6Arii i Le.ea micArii' iar din aceasta disputa se nate #ro.resu " #rimu principiu s%ar putea numi asiatic' ce a a t european' cAci Europa era 3ara rAE6rAtirii' a criticii i a acti6itA3ii care pre1ace totu ' 7n 6reme ce continentu rAsAritean ar 7ntruchipa nemicarea' repaosu ' comp eta ipsa de acti6itate" Nu era 7n.Aduit c7tui de pu3in sa te 7ntre2i care dintre aceste douA puteri 6a s17ri prin a c7ti.a 2iruin3a !con1orm ra3iunii 6a 1i' 1ara 7ndoia a' o 2iruin3a a Luminii i a 4esa%67ririi" !Aci 1ara 7ncetare umanitatea antrena 7n 6ia3a ei strA ucitoare noi 3ari' cucerea Europa' i 7ncepea sa pAtrundA 7n Asia" 4ar mai ipsea mu t p7na c7nd 6ictoria 6a 1i comp eta' a6eau datoria sa 1acA e1orturi i mai mari i mai .eneroase p7nA sa rasara Eiua 7n care monarhii e i re i.iiQe se 6or prA2ui chiar i 7n 3Ari e care' ce%i drept' nu apucaserA sa trAiascA MUNTELE VRJIT
+</

" Y 6eacu a optspreEece ea i nici anu +<@," Insa Eiua aceasta 6a 6eni" spunea *ettem2rini E7m2ind su23ire su2 musta3a' 6a 6eni pe aripi de 6u % n dacA nu pe ce e de porum2ei' i se 6a 7na 3A 7n Eorii 7n1rA3irii uni6er%a e a popoare or' su2 semnu Ra3iunii' a Jtiin3ei i a 4reptA3iiG 6a aduce s17nta a ian3A a democra3iei cetA3eneti' contra o6itura data ce ei de trei ori in1ame a ian3e a prin3i or i a .u6erne or a cAror duman de moarte 1usese 2unicu sau' Giuseppe H 7ntr%un cu67nt' repu2 ica mondia A" 4ar pentru a atin.e acest 3e era necesar' 7nainte de toate' sa 1ie iE2it principiu asiatic a ro2iei i a conser6atorismuiui 7n centru i 7n ner6u 6ita a reEisten3ei ui' adicA a Viena" Era 6or2a ca Austriei sa i se dea a cap' pentru a 1i distrusA' 7n primu r7nd ca trecutu sa 1ie rAE2unat o data pentru totdeauna' i apoi ca sa se pre.AteascA domnia 4reptA3ii i A -ericirii pe p8m7nt" AceastA u timA turnura i conc uEie A potopu ui de 6or2e re6Arsat de *ettem2rini nu% mai interesarA a2so ut de oc pe )ans !astorp' 2a' dimpotri6A' ori de c7te ori se repetarA 7i disp AcurA' impresion7ndu% 7n mod peni2i ' ca o Fi.nire persona a sau na3iona a H iar c7t despre Joachim Piemssen' ori de c7te ori ita ianu se scu1unda 7n 67 tori e ui de e ocin3A' e 7ntorcea capu ' 7ncrunt7nd pr7ncene e' nu% mai ascu ta i atrA.ea aten3ia rui or cA sosise ora sa 7nceapA cura sau 7ncerca sa schim2e con6ersa3ia" Nici )ans !astorp nu se sim3ea 7n stare sa 1ie atent a asemenea rAtAciri H deoarece se situau' 1ara 7ndoia A' dinco o de imite e in1 uen3e or pe care contiin3a ui 7 7ndemna sa e primeascA 7n ca itate de e9perien3e H dei 3inea mu t sa 1ie Amurit' at7t de mu t 7ne7t atunci c7nd *ettem2rini se aeEa 7n.a ei sau i se a Atura a p im2area 7n aer i2er' e era ace a care% in6ita pe ita ian sa%i e9punA idei e" Aceste idei' idea uri i nAEuin3e' remarcase *ettem2rini' erau a e acasA o tradi3ie de 1ami ie" !Aci to3i trei e 7nchinaserA 6ia3a i 1or3e e inte ectua eD 2unicu ' tatA i nepotu ' 1iecare 7n .enu uiD tatA n%a 1ost mai preFos dec7t 2unicu Giuseppe' cu toate ca nu 1usese nici a.itator po itic i nici uptAtor pentru cauEa i2ertA3ii' ci un sa6ant discret i de icat' un umanist ucr7nd a pupitru sau" 4ar ce 7nseamnA oare umanismu I Nimic a tce6a dec7t dra.ostea de om" i chiar prin aceasta umanismu era totodatA un act po itic' o atitudine de rAE6rAtire 7mpotri6a a tot ce murdArete i deEonoreaEA pe om" I se reproase ui *ettem2rini% ata ca ormei o importan3A prea mare' 7nsA e nu cu ti6a 1orma 1rumoasa 7n ne' ci numai din respect pentru demnitatea omu ui' 7n opoEi3ie stra% + oare cu e6u mediu care nu numai ca se dedase dispre3u ui 1a3a de U Qm2rA3i7nd supersti3ia' dar se mai cu1undase i 7ntr%o ruinoasa
+<>

T)OMA* MANN desconsiderare a 1orme orG 7nainte de orice' tatA ui *ettem2rini uase apArarea dep inei i2ertA3i de .7ndire i a 2ucuriei de%a trai' sus3in7nd ca ceru tre2uie Asat 6rA2ii or" Un ade6Arat #rometeuK 4upA pArerea ui #romeieu 1usese primu umanist' 1iind a2so ut identic cu ace *atan 7n cinstea cAruia !arducci crease un imn""" AhK 4umneEeu e' daca 6era ar 1i putut sa% audA pe 2atr7nu duman a 2isericii' Ee1 emisind' tun7nd i 1u .er7nd 7mpotri6a sentimenta ismu ui cretin i a romantici orK 7mpotri6a imnuri or sacre a e ui ManEoniK 7mpotri6a poeEiei cu um2re i c ar de una a romanticismu ui pe care% comparase cu :pa ida cA u.Ari3a ce esta" Luna;K +er 7acco, asta e%ar 1i produs o mare 2ucurieK Ji ar mai 1i tre2uit sa% audA pe !arducci interpret7nd pe 4ante H pe care 7 s A6ea ca pe cetA3eanu unui mare ora' care a aparat 1or3a acti6a ce trans1orma umea i o 1ace mai 2una' 7mpotri6a ascetismu ui i a ne.a3iei 6ie3ii" !Aci poetu n%a 7n3e es sa cinsteascA um2ra 2o nA6icioasa a Beatricei su2 denumirea de Donna gentile e pietosa- dimpotri6A' ast1e i%a numit so3ia care 7n poem 7ntrupeaEA principiu cunoaterii din umea aceasta' i munca practica a 6ie3ii""" #rin urmare' )ans !astorp a1 ase destu e ucruri despre 4ante' i din sursa cea mai 2una" Nu se 7ncredea e chiar cu totu 7n aceste cunotin3e noi' 3in7nd seama ca ce care%i s uFea de miF ocitor era un 1 uiera%67ntG dar merita sa%3i dai ostenea a sa auEi ca 4ante a 1ost inte i.en3a repreEentati6a a unui mare ora" Ji 6or2ind despre e 7nsui' *ettem2rini dec ara ca 7n 1iin3a ui' 7n e ' 7n Lodo6ico%nepotu ' se contopiserA tendin3e e ascenden3i or imedia3i' com2ati6itatea cetA3eneasca a 2unicu ui i umanismu tatA ui i acesta era moti6u pentru care e de6enise un

iterat' un scriitor independent" 4eoarece iteratura nu era nimic a tce6a dec7tD unirea umanismu ui cu po itica % 1apt care se 7ndep inea cu at7t mai nesi it cu c7t umanismu era e 7nsui po itica' iar po itica umanism" Aici' )ans !astorp ciu ea urechi e' d7ndu%i si in3a sa% 7n3e ea.A c7t mai 2ineG cAci putea sa spere ca 6a descoperi marea i.noran3a a 2eraru ui Ma.nus i 6a a1 a de ce iteratura era a tce6a dec7t :caractere 1rumoase;" *ettem2rini 7ntre2a daca ascu tAtorii ui auEiserA 6reodatA 6or2indu%se despre domnu Brunetto' Brunetto Latini' notaru - oren3ei' de pe ia anu +$/?' care scrisese o carte despre 6irtu3i i 6icii" Maestru acesta a 1ost primu care i%a educat pe 1 orentini' i%a 7n6A3at cum sa 6or2eascA' pun7ndu% e a 7ndem7n8 i arta dc%a conduce repu2 ica dupA re.u i e po iticii" :Acum a3i 7n3e es' domnii meiK; e9c ama *ettem2rini" :Acu11 %a3i 7n3e esK; i 7ncepu sa 6or2eascA despre :!u67nt;' despre cu tu cu67n%tu ui' despre e oc6en3a' pe care o ca i1ica drept trium1u umanitA3ii" !ad MUNTELE VRJIT
+<<
t

tutui este . oria omu ui i numai e 1ace ca 6ia3a omu ui sa 1ie 8" Nu numai umanismu % ci 7nsAi umanitatea' 7n .enera ' 7ntrea.a demnitate umana' cinstirea oameni or i a omu ui 1a3a de e 7nsui' toate cestea s7nt nedespAr3ite de cu67nt' s7nt e.ate de iteratura % B:VeEi' 7i tmse mai t7rEiu )ans !astorp 6aru ui sau' 6eEi ca 7n iteratura importan3a au totui cu6inte e 1rumoaseI Eu mi%am dat seama imediat";C % i tot aa po itica 1Acea corp comun cu cuc7ntu ' sau mai precisD era nAscuta din unirea umanitA3ii cu iteratura' cAci cu6inte e 1rumoase dAdeau natere a ac3iuni 1rumoase" % A3i a6ut 7n 3ara dumnea6oastrA' Eise *e7tem2rini' acum doua sute de ani' un poet' un minunat 2atr7n po6estitor care dAdea o mare importan3A unei scrieri 1rumoase deoarece credea ca ea ne conduce spic sti u 1rumos" Ar 1i tre2uit sa mear.A pu3in mai departe i sa spunA ca un sti 1rumos duce a 1apte 1rumoase" A scrie 1rumos 7nseamnA aproape a .7ndi 1rumos' i de aici nu este departe p7na a a te comporta 1rumos' 7ntrea.a ci6i iEa3ie i desa67rire mora a s7nt nAscute din spiritu iteraturii' care este su1 etu demnitA3ii umane' i 7n ace ai timp se identi1ica i cu po itica" 4a' toate acestea s7nt una' nu 1ac dec7t una i aceeai 1or3a i idee i nu e9ista dec73 un sin.ur nume care sa e reuneascA pe toate" !are este acest numeI Aadar' acest nume era a cAtuit din nite si a2e cunoscute' dei cei doi 6eri nu i%au putut pricepe' desi.ur' nici sensu i nici mAre3ia % e suna ast1e D !i6i iEa3ieK Ji as7nd sa%i cada acest cu67nt de pe 2uEe' *ettem2rini ridica m7na dreapta' mica i .a 2ena' asemenea cui6a care 3inea un toast" T7naru )ans !astorp recunotea ca toate acestea s7nt 1oarte 6rednice de%a 1i ascu tate' 7nsA 1ara a se considera an.aFat 7n 6reun 1eC oarecare' ci doar cu tit u de e9perien3a' dar oricum' acesta a 1ost sensu 7n care 7i mArturisi .7nduri e 6or2indu%i ui Joachirn Piemssen' care tocmai a6ea termometru 7n .ura' deci nu putea sa rAspundA dec7t 7ntr%un chip de ne7n3e es' i pe urma era 1oarte ocupat sa citeascA .rade e i sa e treacA m 1oaia de temperatura' pentru ca' a2ia dupA aceea' sa%i poatA da pArerea asupra puncte or de 6edere a e ui *ettem2rim" Aa cum am s#Us' )ans !astorp se interesa cu Ee de aceste puncte de 6edere i%i eschidea su1 etu sa primeascA aceste cunotin3e pentru a e cerceta ; oeaproapeD 1apt care ne i su2 iniaEA c7t de mu t se deose2ete omu UcQd' Amurit' de 6isAtoru nerod % care nu era a tu dec7t )ans !astorp unei c7nd 7 1Acuse' 7n 1a3a' 1 anetar pe domnu *ettem2rini i 7ncercase din toate puteri e sA% .oneascA deoarece '"7 deranFa;G dar ca ora Ucid' )ans !astorp 7 ascu ta pe ita ian po iticos i atent' d7ndu%i si in3a
+<@

T)OMA* MANN 7n mod cinstit sa%i poto eascA i sA%i atenueEe opoEi3ii e ce se i6eau 7mpotri6a specu a3ii or i e9puneri or Mentoru ui" !Aci nu 6rem sa ne.am ca anumite reEisten3e 7i croiau drum 7n su1 etu uiD adicA erau anumite opoEi3ii mai 6echi' care dainuisera 7n e dintotdeauna' i 7nca a te e ce pro6eneau din 7mpreFurAri e preEente' din e9perien3e e directe sau indirecte' pe care e trAia 7n miF ocu ce or de%aici de sus" !e este omu i cu c7ta uurin3A i se poate rAtAci contiin3aK !um .Asete e miF ocu de a ua chemarea pasiunii drept 6oce a datorieiK 4intr%un sentiment a datoriei' a dra.ostei de dreptate i de echi i2ru' )ans !astorp aFunse sA dea 2ucuros ascu tare spuse or ui *ettem2rini i sA%i e9amineEe cu 2unA6oin3a considera3ii e asupra ra3iunii' repu2 icii i sti u ui 1rumos' .ata sA se ase in1 uen3at de e e" 4ar' imediat' 7i spunea cA ar 1i cu at7t mai consec6ent dacA i%ar AsA .7nduri e i 6isAri e sA%i E2oare 7n a ta direc3ie' 2a chiar 7ntr%o direc3ie diametral opus) H i pentru a da . as chiar de pe acum tuturor presupuneri or noastre' 6om dec ara ca nu %a ascu tat pe domnu *ettem2rini dec7t cu sin.uru scop de a primi de a propria%i contiin3A certi1icatu de i2erA trecere pe care nu i % ar 1i acordat de a 2un 7nceput" 4ar ce sau cine se .Asea de cea a tA parte' opusA patriotismu ui' demnitA3ii umane i 2e etristicii' cAtre care )ans !astorp sA poatA iarAi sA%i 7ndrepte 1apte e i .7nduri eI Aco o se .Asea""" ! a6dia !hauchat' 18ra 6i.oare' putredA pe dinAuntru i cu ochii de 0ir.hiEaG i pe c7nd )ans !astorp se .7ndea a ea Bde a t1e e9presia :se .7ndea a ea; e9primA cu 1oarte mare reticen3a chipu cum se apropia de ea 7n su1 etu sauC' 7i 7nchipui din nou cA se a1 a 7n 2arca' pe acu din )o stein' i ca%i 7ntorcea pri6irea amA.itA de Eiua stic oasa de pe ma u apusean' ca sa%i 7ndrepte ochii or2i3i spre noaptea cu una p inA' unde p uteau ce3uri e ceru ui rAsAritean"

Termometru

*8ptam7na ui )ans !astorp se 7ntindea aici de mar3i p7nA mar3i' cad 7ntr%o mar3i sosise" 4e c7te6a Ei e 7i achitase a administra3ie nota #e s8ptam7na a doua H o notA modesta' e9act o sutA aiEeci de 1ranc %reEona2i A i Fusti1icatA' socotea e ' mai a es dacA 3ineai seama de anurni te MUNTELE VRJIT
+<,

I sniri inca cu a2i e a e acestei .AEduiri' i care nu puteau 1i e6a uate' i anumite sup imente pe care ar 1i putut 1oarte 2ine sa i e treacA 7n nt ca de pi da concertu 2i unar de pe terasa i con1erin3e e doctoru ui Sro0oTs0i % adicA nota era 7ntocmitA numai pentru pensiunea ropriu%Eis8' pentru che tuie i e de 7ntre3inere' pentru camera con1orta2i A i pentru ce e cinci 1ormida2i e mese" \Nu e scump' e mGii cur7nd ie1tin' nu te po3i p 7r".e ca aici' sus' 3i se cere prea mu t' spuse in6itatu ce ui sta2i it de mai mu tA 6reme" 4eci' 7n medie' 73i tre2uie ase sute cinciEeci de 1ranci pe una' pentru camera i masa' 7ntruc7t tratamentu medica este cuprins 7n aceastA suma" Bine" Admite cA mai che tuieti 7ncA treiEeci de 1ranci pe una cu 2aciuri e' dacA 6rei sA te por3i cum se cu6ine i sA ai 7n Fur 1e3e sur7Eatoare" Asta 1ace ase sute optEeci de 1ranci" Bun" O sA%mi spui cA mai s7nt i a te che tuie i i accesorii" Mai s7nt 2anii pentru 2Auturi' pentru o2iecte e de toa eta' pentru 3i.Ari' mai 1aci din c7nd 7n c7nd c7te o e9cursie' iar daca 6rei' o p im2are cu trAsura' mai s7nt apoi note e pentru ciEmar i croitor" Bine' dar ca cu 7nd precis' nu 6ei reui' cu cea mai mare 2unA6oin3A' sa che tuieti o mie de 1ranci pe unAK Nici chiar opt sute de mArci" !eea ce' una peste a ta' nu 1ace Eece mii de mArci pe an" Nu' chiar mai pu3in' 1ArA 7ndoia A" Iar at7ta 73i aFun.e ca sA trAieti" % Te 1e icit pentru ca cu u tau 1Acut 7n minte' Eise Joachim" Nu tiam cA eti at7t de tare" Ji .Asesc cA e 1oarte .eneros din partea ta sa 1aci aa de iute socotea a pe un an 7ntre.G hotar7t' ai i 7n6A3at ce6a a noi' sus" 4e a t1e ' socotea a ta e i aa e9a.erata" Eu nu 1umeE i nici nu am inten3ia sA%mi 1ac haine aici' aa cA 73i mu 3umesc" %#rin urmare' socotea a e e9a.eratA' Eise )ans !astorp' pu3in 7ncurcat" InsA ce i%o 1i 6enit sA treacA 7n contu ui Joachim 3i.Ari e i costume e n`i' se 7ntre2a e ' % iar iu3ea a cu care ca cu ase 7n minte totu nu era ec7t o i uEie i o pArere a 6aru ui sau 7n ceea ce pri6ea daruri e ui natura e" -iindcA' 7n aceasta pri6in3a ca i 7n toate ce e a te e era mai e.ra2A .reoi i ipsit de spontaneitate' iar 7n acest caE specia nu 1usese ? Qntmip are 1aptu ca 6AEuse dintr% o ochire' deoarece' 7n rea itate' se e@atise' 2a chinr 1Acuse e9erci3ii n scris, adicA 7ntr%o seara' 7n timpu rei de odihnA H 7ntruc7t s17rise i e prin a se 7ntinde dupA masa' ca cei a 3i H se ridicase anume de pe minunatu sAu eE on. i' ascu % de un impu s su2it' uase din camera h7rtie i creion' ca sa ca cu eEe" e Q aFunsese a constatarea ca 6Aru ui sau % de 1apt oricui de%aici % nu%i necesari' una peste a ta' dec7t douAspreEece mii de 1ranci pe an" i
+@?

T)OMA* MANN chipuri e' ca sa%i treacA timpu ' se con6insese ca' 7n ceea ce% pri6ea 6ia3a de aici' sus' era mai mu t dec7t Ja 7ndem7na pun.ii ui' deoarece putea sa considere ca dispunea de un 6enit anua de optspreEece%nouR spreEece mii de 1ranci" Aadar' achitase acum trei Ei e a doua nota saptam7na a' i se e i2erase chitan3a o data cu mu 3umiri e administra3iei' i se a1 a a miFW?" cui ce ei de%a treia saptam7ni i u tima a 6acan3ei ce%i propusese s%o petreacA aici' sus" 7i spuse % i% anun3a i pe 6aru ui' ca duminica 6iitoare 6a mai asista a unu dintre ace e concerte de pe terasa' care se repetau a 1iecare cincispreEece Ei e' iar uni se 6a mai duce a una din con1erin3e e doctoru ui Sro0oTs0i' care se 3ineau tot de doua ori pe unaG iar mar3i sau miercuri 6a p eca i% 6a asA pe Joachim sin.ur' 2ietu Joachim cAruia Radamante 7i mai dAduse 7ncA 4umneEeu tie c7te uni' i ai cArui ochi 2 7nEi i ne.ri se acopereau cu un 6a de me anco ie de 1iecare data c7nd 6enea 6or2a despre p ecarea ui )ans !astorp' p ecare ce 7ncepuse sa se apropie 6erti.inos" Vai' 4umneEeu e mare' ce se a esese din aceasta 6acan3aK Trecuse' E2urase' se risipise H i n%ar 1i tiut 7n ade6Ar sa spunA cum" Totui' erau douAEeci i una de Ei e pe care ar 1i tre2uit sa e petreacA 7mpreuna' un ir un.' care a 7nceput nu putuse 1i pre6AEut prea uor" Ji iatA ca' deodatA' nu mai rAmAseserA dec7t trei sau patru 2iete Ei e' ipsite de 7nsemnAtate' un rest ne. iFa2i ' ce mu t 7mpo6Arat de di6erse e ac3iuni pre6AEute 7n pro.ramu Ei ei' dar de pe acum cop eite comp et de .7ndu a 2a.aFe i a p ecare" La urma urmei' trei saptam7ni repreEentau aici' sus' 1oarte pu3in' o nimica toata H cum de a t1e i se i spusese de a 7nceput" Aici' cea mai mica unitate de timp era una' 7i atrAsese aten3ia *ettem2rini' i cum ederea ui )ans !astorp nu atin.ea nici mAcar aceasta unitate' ea nici nu conta ca edere' ci doar ca o 6iEita 1recatoare' aa cum 7i spusese i consi ieru au ic Behrens" Oare nu cum6a timpu trecea aici ca 7ntr%o c ipita din cauEa com2ustii or tota e din or.anismI #entru Joachim' o ast1e de 6iteEa a trAirii era" 7n u tima instan3a' o ade6Arata m7n.7iere" c7nd se .7ndea a ce e cinci uni ce% mai ateptau' i presupun7nd ca totu se 6a imita numai a at7t" 4 aK 7n timpu ce or trei saptam7ni' am7ndoi ar 1i tre2uit sa supra6e.heEe cu mai mu ta aten3ie scur.erea timpu ui' aa cum 1Aceau 2o na6ii c7nd 7O+ uau temperatura i c7nd ce e apte minute prescrise de6eneau un inte1; 6a de timp at7t de important""" Lui 7 ans !astorp h era mi a din toat% inima de 6aru sau' 7n ochii cAruia puteai citi o triste3e 1oarte omeneaR de a%i pierde' 7n cur7nd' to6arAu H G%i' de 1apt" 77 compAtimea 1oare MUNTELE VRJIT +@+ [<7ndindu%se cA sArmanu 6a ram7ne' de acum 7nainte' mereu 1ara e ' tare' M

6reme ce e 7nsui' 6a trAi din nou 7n c7mpie i%i 6a des1Aura acti6i%7n ser6iciu tehnicii transporturi or care apropie popoare eD 2a' 7n anumite c ipe' aceasta mi A 7i ai dea dureros de puternic pieptu i 1ara ca aceasta era pricina pentru care 7i 6or2i din ce 7n ce mai pu3in despre p ecarea uiD iar daca din c7nd 7n e7nd aducea 6or2a despre acest ucru' )ans !astorp' aa dupA cum am mai spus%o' dAdea impresia %dintr%o 2una%cu6iin3a i de icate3e a 1irii % ca p7na 7n u tima c ipa nici nu mai 6oia sa se .7ndeasca a p ecare" % *a sperAm' spuse Joachim' ca mAcar tc%ai odihnit a noi i ca aFuns Fos' 7n 6a e' te 6ei 2ucura de 2ine1aceri e acestei destinderi" % 4a' 6oi transmite tuturor sa utari din partea ta' rAspunse )ans !astorp' i e 6oi spune ca ma 6ei urma dupA ce mu t cinci uni" OdihnitI MA 7ntre2i daca m%am odihnit 7n aceste c7te6a Ei eI Vreau sa sper ca da" O oarecare 7ntremare tre2uie sa se 1i produs chiar i 7ntr%un timp at7t de scurt" 4ar nu%i mai pu3in ade6Arat ca aici' sus' impresii e au 1ost at7t de noi' at7t de noi 7n toate pri6in3e e i 7n ace ai timp stimu atoare' 7nsA tot pe at7t de o2ositoare din punct de 6edere mora i 1iEic' 7ne7t nu am 7ncA sentimentu ca e%am epuiEat i m%am ac imatiEat' ceea ce este prima condi3ie a oricArei odihne ade6Arate" Mana este' mu 3umesc ui 4umneEeu' tot at7t de 2una ca i mai 7nainte' de c7te6a Ei e mi%am re.Asit .ustu cu care eram o2inuit" Numai cA' din c7nd 7n c7nd' 2atista mi se mai pAteaEA cu rou' daca%mi su1 u nasu ' mi se pare cA nu 6oi reui sa scap' 7nainte de p ecare' de aceasta a1urisita 1ier2in3ea a' care%mi arde o2raFii' i nici de aceste nesA2uite 2atai de inima" Nu' nu' 7n ceea ce ma pn6ete nu se poate spune ca m%am ac imatiEat i nici n%ar 1i 1ost posi2i intr%un termen at7t de scurt" #entru a te ac imatiEa i pentru a%3i 7nsui toate impresii e de aici' ar 1i tre2uit un timp mai 7nde un.at i a2ia dupA aceea putea sA 7nceapA odihna' ca sa produci mai mu ta a 2umina" #Acat" #un '"pacat;' 7ntruc7t este o .reea a din partea mea ca nu mi%am reEer% mai mu t tiinp pentru aceasta 6iEita % cAci' 7n de1initi6' timp puteam sa .Asesc" #e cinci aa' am impresia certa ca" aFuns acasA' a es' 6oi a6ea e6 oie sa ma re1ac de pe urma acestei odihne i ca 6a tre2Gii sa dorm ti ei sa #t8m7m' at7t de tare mi se pare uneori ca m%am o2osit aici" Ji iatA ca' e toate acestea' se mai adau.A si un .uturai 2 estemat""" e pArea' 7n ade6Ar' ca )ans !astorp 6a 1i nec oi1 sa se 7ntoarcA a es cu un .utuiai dintre ceKc mai re2e e" RAcise' 1ara 7ndoia a' 1ae7ndu%i odihna' i 7ndrAEnim sa schitun o a doua presupunere' anume ca
+@$

T)OMA* MANN 1aptu se 7nt7mp ase 7n timpu curei de odihna de seara' pe care o 1ace a cam de o saptam7na' cu toata 6remea p oioasa i rece care nu dac ea semne ca s%ar 7ndrepta 7nainiea p ecArii ui" A1 ase 7nsA ca 6remea asta nu putea 1i ca i1icata drept reaG no3iunea de 6reme rea nu e9ista aici su2 nici o 1orma' nimeni nu se temea de nici un 1e de 6reme' iar )ans !astorp' datorita recepti6itA3ii m Adioase a tinere3ii' 1acu tA3ii ei de a se adapta idei or i o2iceiuri oD mediu ui 7n care este strAmutatA' 7ncepuse sa%i 7nsueascA aceasta nepAsare" Atunci c7nd p oua cu .A eata' nu 7nsemna ca numai pentru attta ucru aeru ar 1i mai pu3in uscat" Ji 1ara 7ndoia a' nici nu era' cAci capu 7ti ardea mereu' ca i cum te%ai 1i .Asit 7ntr%o camera supra7ncA EitA Rau ca i cum ai 1i 2Aut mu t 6in" !7t despre 1ri.u care te pAtrundea' nu era de oc 7n3e ept sa 7ncerci sa scapi de e re1u.iindu%te 7n cameraG cAci at7ta 6reme c7t nu nin.ea' nu se dAdea drumu a ca ori1er i nu era 7ntru nimic mai comod sa stai 7n camera dec7t sa te 7ntinEi pe 2a con' 7m2rAcat cu pa tonu i 7n1Aurat dupA toate re.u i e artei 7n doua paturi 2une de par de cAmi A" 4impotri6AD poEi3ia asta era cu mu t mai a.rea2i a' era starea cea mai p Acuta pe care )ans !astorp 7i amintea s% o 1i sim3it 6reodatA H iar e nu se asA 7ne at 7n aprecierea ui de 1aptu ca un oarecare iterat i carbonaro ca i1ica' nu 1ara su27n3e esuri rAutAcioase' poEi3ia aceasta drept :oriEonta a;" 7 des1atA mai a es seara' c7nd mica ampa umina 7n.a e ' pe mAsu3A' i c7nd" 7n1Aurat 2ine 7n paturi' de ect7ndu%se de 2ine1aceri e .reu de preciEat a e eE on.u ui' sim3ea iarAi .ustu MAriei' dei a6ea' ce%i drept' 67r1u nasu ui 7n.he3at i 3inea o carte H tot Ocean Steamships H cu m7ini e 7n3epenite i 7nroite de 1ri. i pri6ea pe su2 arcada 2a conu ui peste 7ntinderea 6Aii din ce 7n ce mai 7ntunecate i presArate cu umini care se pierdeau 7n depArtare' i de unde' aproape 7n 1iecare seara' rAE2Atea muEica timp de apro9imati6 o ora' urEea a de 6uiete p Acute i de me odii 1ami iareD erau 1ra.mente din opere' 2ucA3i din 8armen, din Trubadurul sau din 6reischut", apoi 6a suri 2ine orchestrate i antrenante' maruri care te 1Aceau sa%3i ridici 3an3o capu i maEurci 6ese e" MaEur0aI Aa se numea de 1apt Marusia' 1ata cu ru2inu rou' iar pe 2a conu 6ecin' 7ndArAtu perete ui .ros de stic a opa escentA' stAtea cuQQ cat Joachim % cu care )ans !astorp schim2a c7te o 6or2A cu 6oce Foasa ca sa nu%i deranFeEe pe cei a 3i oriEonta i" 4e pe 2a conu ui' Joachim se 2ucura de o audi3ie tot at7t de 2una' mAcar ca e nu era me oman si n Q putea .usta cu aceeai p Acere concerte e de seara" #Acat de e ' Q schim2' 2uchisea mu 3umit .ramatica ruseasca" )ans !astorp insa a*[ MUNTELE VRJIT
+@=

steamships sA%i cada pe pAtura' ascu ta muEica din tot su1 etu ' se 1unda 2ucuros 7n ad7ncuri e transparente a e me odii or' sim3ind o satis%
n

1 ctie deose2it de 6ie c7nd auEea 6reo compoEi3ie inteiesanta sau care%i Eea amintiri H i as7ndu%se ast1e 7n 6oia p Acerii nu%si aducea aminte r ec7t cu sentimente osti e de remarce e ener6ante a e ui *ettem2rini asupra muEicii' mai a es remarca potri6it cAreia muEica era suspecta din punct de 6edere po itic' ceea ce nu 6a ora' de 1apt' cu mu t mai mu t dec7t a1irma3ia 2unicu ui Giuseppe 7n e.Atura cu Re6o u3ia din Iu ie i cu ce e apte Ei e a e 1acerii umii" Joachim 7nsA nu era at7t de pasionat de muEicA i%i ram7nea strAina aromatica pasiune a 1umatu uiG a t1e ' pe 2a conu ui era deopotri6A de 2ine adApostit i insta at" Piua se s17rise i de data aceasta totu era s17rit' puteai 1i si.ur ca nu se 6a mai 7nt7mp a nimic' ca nu 6or mai 1i emo3ii puternice si ca' prin urmare' muscu atura inimii nu 6a mai 1i pusa a 7ncercAri sup imentare" 4ar 7n ace ai timp erai si.ur ca m7ine totu 6a 1i re uat de a capAt' dar nu numai ca totu 6a re7ncepe ca de o2icei' ci i cA se 6a des1Aura a2so ut a 1e G iar aceasta du2 a certitudine' acest 1apt indu2ita2i era dintre ce e mai recon1ortante' cAci 7mpreuna cu muEica i cu sa6oarea re.Asita a MAriei' 7i dAdea ui )ans !astorp' 7n timpu curei de searA' o stare de rea a 1ericire" Toate acestea 7nsA n%au putut sA 7mpiedice ca musa1iru i p Ap7ndu no6ice sA rAceascA 1oarte serios 7n timpu numitei cure de seara Bsau se prea poate' tot at7t de 2ine' sa 1i rAcit 7n a ta parteC" *e anun3a un .uturai Edra6An' care apasA ca6itatea 1ronta A' omuoru era iritat i dureros' iar aeru nu trecea ca de o2icei prin cana u destinat de naturA pentru trea2a aceasta' ci pAtrundea rece' .reoi' pro6oc7nd mereu accese de tuse re2e aG numai 7ntr%o sin.ura noapte' . asu 7i de6eni de un 2as rA.uit' ca ars de 2Auturi tari i H potri6it spuse or sa e H toata noaptea n%a 7nchis ochii' deoarece o uscAciune 7necAcioasa a .7tu ui 7 1Acea sa tresarA necontenit #e perna" % #o6estea asta este teri2i de nep AcutA i chinuitoare' 7i spuse oachun" RAce i e' tre2uie sa 3i%o spun' nu s7nt recus aici' i se tA.Aduiete Y Wsten3a' cAci' 7n mod o1icia ' marea uscAciune a atmos1erei nu e Fusti% ca' i ca 2o na6 ai 1i prost primit de Behrens' daca ai 6rea sA treci drept pat" 4ar cu tine' a urma urmei' e cu totu a tce6aG oricum ar 1i" ai tot *eptu sa rAceti" Ar 1i minunat daca am putea sA%3i oprim .uturaiu G a Qe' a es' e9ista miF oace pentru aa ce6a' dar ma 7ndoiesc ca Atia ici 7i 6or acorda o prea mare aten3ie" Aici e mai 2ine sa nu te
+@&

T)OMA* MANN 7m2o nA6eti' cAci nimAnui nu%i pasa" E un ucru cunoscut aici de mmt i pe care 3i% spun acum 7nainte de p ecare" !7nd am 6enit eu' se a1 a R o doamna care' c7t era saptam7na de un.A se p 7n.ea cA o doare urechea i' p7na a urma' Behrens o e9amina" ""#ute3i 1i comp et initita" 7i spu*e e G a1ec3iunea nu%i de natura tu2ercu oasA;" Ji a at7t s%au oprit ucruri e Ei 2ine' o sa 6edem m7ine ce 6om putea 1ace" Voi 6or2i cu masoru ' !bISJ 6a 6eni a mine" Asta este ca ea ierarhica' e 6a comunica mai departe' ast1e ca' p7na a s17rit' 6or 1ace totui ce6a pentru tine" Aa proceda Joachim' iar 1oru ierarhic arata de ce era 7n stare" !hiar de 6ineri' c7nd )ans !astorp se 7ntorsese de a p im2area matina a' cine6a 2Atu 7n ua i ast1e a6u pri eFu sa 1acA persona cunotin3a cu domnioara 6on MZ endon0 sau :doamna superioarA;' cum i se mai spunea' pe care n%o EArise p7nA atunci' 1iind 1oarte ocupatA' dec7t de departe' pe c7nd ieea din camera unui 2o na6 i tra6ersa coridoru ca sa intre 7n camera de 6iEa6i H iar a tA datA o 6AEuse 1ae7ndu%i 7n 1u.A apari3ia 7n su1ra.erie i%i auEise 6ocea stridentA" Aadar' de data aceasta 6iEita 7i era destinatA persona G ademenitA de .uturaiu ui' domnioara 6on MZ endon0 2Atu tare i scurt' cu de.etu%i osos' 7n ua camerei' dAdu 2uEna 7nainte ca e sa 1i putut spuneD :IntrAK; i se mai repeEi 7ndArAt' de pe pra.' ca sa 6eri1ice numAru camerei" H TreiEeci i patru' orAcai ea pe un ton 7na t" E9act' domQ e' on me dit 9ue $ous a$e" pris froid, I hear &ou ha$e caught a cold, ' 4a,ets4 prostudilis, aud cA a3i rAcit" !e im2A tre2uie sa 6or2esc cu dumneataI Germana' 6ad 2ine" Ah' da' musa1iru t7nAru ui Piemssen' acuma tiu" Tre2uie sa mA duc 7n sa a de opera3ii" Este aco o unu care urmeaEA sa 1ie c oro1ormiEAt i a m7ncat sa ata de 1aso e" 4acA nu eti cu ochii 7n patru""" i dumneata' tinere' pretinEi cA Ai rAcit aiciI )ans !astorp era u uit de acest 1e de a 6or2i a unei doamne de ori.ine no2i a' cAci 6or2ea m7ne7ndu%i cu6inte e' 7i rAsucea .7tu i cU nasu 7n sus adu meca asemenea 1iare or 7n cuti' a.it7ndu%i m7na dreaptA pe FumAtate 7nchisa i p ina de pistrui i 3in7nd arAtAtoru ridicat' ca i cum ar 1i 6rut sa spunAD :Iute' iute' iuteK Nu ascu ta ce spun eu" ci 6or2ete dumneata ca sa pot p ecaK; Era o 1emeie de 6reo patruEeci de ani' de staturA mica' 1ArA 1orme' 7m2rAcata 7ntr%un ha at a 2 de sora" e.at a miF oc cu un cordon' i a67nd pe piept o cruce 7mpodo2ita cu .ranate" 4e su2 2oneta de sorA de caritate 7i ieea paru rou i rar" i: ochii a 2atri' spA Aci3i i in1 ama3i' a67nd pe deasupra i un u cior cop+Q aruncau nite pri6iri ne initite' nasu 7i era c7rn' .ura ca de 2roasca' ia1 MUNTELE VRJIT
+@/

Ea in1erioarA se r8s1r7n.ea pieEi 7n a1ara c7nd 6or2ea' cu o micare ca ' Wopat8" !u toate acestea' )ans !astorp o pri6ea cu o ama2i itate modestA 7n.Aduitoare i 7ncreEAtoare' care 7i era 7nnAscutA"

\ ce%i cu rAcea a asta' spuneI 7ntre2A pentru GU doua oara sora%e1a' i indu%se sA dea ochi or o strA ucire pAtrunEAtoare' dar 1ArA sa iE2uteascA' deoarece erau saii" NouA nu ne p ace soiu asta de rAce i" RAceti desI Varu dumita e nu rAcea i e mereuI #rin urmare' c73i ani aiI 4ouAEeci i patruI La 67rsta dumita e pA3eti de% aidc astea" Ji te%ai .7ndit sa 6ii aici ca sA rAcetiI N%ar tre2ui sA 6or2im aici de oc despre rAcea A;' astea s7nt pa a6re de Fos" B7n .ura ei cu67ntu :pa a6re; a6ea ce6a ori2i i 1antastic' aa cum 7 rostea mic7ndu%i 2uEa in1erioara ca o opatA"C Ai o 1rumoasA irita3ie a cai or respiratorii' 7mi dau seama' e de aFuns sA%1i pri6esc ochii" BJi iarAi 1Acu strania tentati6a de a se uita 7n ochii ui cu o pri6ire pAtrunEAtoare' 2ine7n3e es' 1ara sA reueascA 7ntru totu "C 4ar .uturaie e nu apar din cauEa 1ri.u ui' ci pro6in dintr%o in1ec3ie a care eti predispus s%o ai i este 6or2a de%a ti daca s7ntem 7n 1a3a unei in1ec3ii ino1ensi6e sau a unei in1ec3ii ce6a mai o1ensi6e" Restu nu%s dec7t pa a6re" BIarAi aceastA ori2i A :pa a6rA;KC 7n caEu dumita e este 1oarte posi2i sA nu 1ie dec7t ce6a anodin' Eise ea' i% pri6i cu u cioru copt' nu tia nici e cum" #o1tim' iatA aici un antiseptic ino1ensi6" #oate cA o sa%3i 1acA 2ine" Ji scoase din .eanta de pie e' care%i at7rna de cordon' un pache3e ' pun7ndu% pe masA" 4e a t1e ' pari 7m2uForat' ca i cum ai a6ea temperaturA" Ji continuA sA se uite a 1a3a ui' dar cu nite ochi care parca a unecau" ]i%ai uat temperaturaI T7naru 1Acu semn cA nu" % 4e ce nuI 7ntre2A in1irmiera' i 2uEa in1erioara' care%i ieea pieEi' rAmase 7n aer""" )ans !astorp tAcu" BAiatu 2ine crescut era 7ncA 1oarte t7nar i #Astrase o2iceiu de%a tAcea a co aru ui care sta 7n picioare 7n 1a3a UdncU' iaT c7nd nu tie sA rAspundA' tace" % Oare nu cum6a ai o2iceiu sa nu%3i iei niciodatA temperaturaI %Banu' doamnA superioarA" Mi%o iau c7nd aDn 1e2ra" % 4om e' dar temperatura o iei tocmai pentru a ti dac) ai 1e2ra" Ji acum[ du#8 pArerea dumita e" nu aiI %Nu prea tiu' doamna superioara" 4e 1apt' nu pot sa%mi dau seamr cQs" 4e c7nd am sosit aici m%a tot uat pu3in cu ca d i cu 1ri." % AhaK Ji unde 3i%e termometru I
+@>

T)OMA* MANN H N%am termometru' doamnA superioara" N%am ne6oie' cAci nu am 6enit aici dec7t 7n 6iEitA" *7nt sAnAtos" H #a a6reK M%ai chemat pentru ca eti sAnAtosI H Nu' r7se e po iticos' ci pentiu ca ma simt pu3in cam""" H """rAcit" Aici a noi asemenea rAce i s7nt destu de 1rec6ente" ataK 1Acu ea i scotoci iarAi 7n .eanta ca a scoatA doua cutiu3e de pie e' una nea.ra i a ta roie' pe care e puse pe masa" sta costA trei 1ranci i cinciEeci' iar asta cinci 1ranci" -irete cA a a de cinci 1ranci este mai 2un" #o3i sa% 1o oseti toata 6ia3a daca o sa ai .riFA de e " )ans !astorp ua cutiu3a roie i o deschise" E e.ant ca o 2iFuterie' o2iectu de stic a era 7ntins 7n cu cuu capitonat cu cati1ea roie' e9ecutat pe mAsura" Grade e erau 7nsemnate cu inii roii' Eecimi e cu inii ne.re" !i1re e erau roii' iar partea in1erioara' caie se pre un.ea su23im%du%se' era ump uta cu ar.int 6iu strA ucitor" !o oana mercuru ui era sco%2or7ta mu t su2 .rade e norma e a e cA durii anima e" )ans !astorp tia ce anume i se cu6enea ui 7nsui i presti.iu ui sau" H 7 iau pe acesta' spuse e ' neacord7nd ce ui a t nici cea mai mica aten3ie" #e acesta de cinci 1ranci" 7mi 7n.Adui3i sa 6i% achit imediat""" H E%n re.u a' macai superioara" Mai a es sa nu te ca iceti a t7r.uie i e importante" Nu%i nici o .ra2a' o sa 3i% treacA 7n nota de p ata" 4a%mi% ' iar pentru 7nceput o sa% co2or7m comp et H uite%aa" Ji ua termometru ' 7 scutura de mai mu te ori co2or7ndu%i co oana de ar.int 6iu i mai mu t' p7na su2 =/ de .rade" Mercuru se 6a urca' se 6a 7na 3A' Eise ea" ata%3i achiEi3iaK !unoti cum se procedeaEA a noiI 7 3ii su2 onora2i a dumita e im2a' c7te apte minute de patru ori pe Ei' cu 2uEe e 2ine ipite" La 2una 6edere' domQ eK 73i ureE un dia.nostic 2unK Ji parai camera" )ans !astorp se 7nc inase i rAmAsese 7n.a masa' 7n picioare' p im27ndu%i pri6irea de a ua pe unde dispAruse sora%e1a a instrumentu pe care i% Asase" :Asta%i deci superioara 6on MZ endon0' .7ndi e " Lui *ettem2rini nu%i p ace i este ade6Arat cA are une e mani1estai nep Acute" U cioru nu%i de oc estetic' dar pro2a2i cA nu% are 7ntotdeauna%4e ce mi%a spus 7nsA tot timpu _domQ eRU' pronun37nd at7t de incorect%Are apucaturi de 2aie3oi i e cam ciudata" Ji iatA ca mi%a i 67ndut un termometru' are totdeauna c7te6a 7n .eantA" *e pare ca aici se .ases c pretutindeni' 7n toate prA6A ii e' chiar aco o unde te%ai atepta mai pu3i+ %cum spune Joachim" N%a tre2uit sa%mi dau prea mu ta ostenea a sa achiEi3ioneE' a 6enit sin.ur a mine"; *coase din cutiu3A o2iectu 1ra. +Q
-

MUNTELE VRJIT
+@<

Q+ cercetA' apoi 7ncepu sA se p im2e ne initit prin camera' 3in7ndu% 7n m7na" Inima 7i 2Atea repede i puternic" *e 7ntoarse spre ua deschisa a 2a conu ui i schi3a o micare spre camera a Aturata' cu inten3ia sa%i 1acA 6iEita ui Joachim' dar renun3a' ramase 7n picioare 7n.a masa i 7ncepu sa%i drea.A . asu pentru a%i da seama de sunetu 7nA2uit a 6ocii% Apoi tui cu toata puterea" :4a' tre2uie sa 6ad daca am 1e2ra din cauEa .uturaiu ui;' 7i spuse i 67r7 repede termometru 7n .ura' pun7nd 67r1u cu ar.int 6iu su2 im2A ast1e ca instrumentu 7i ieea pieEi printre 2uEe e str7nse 1oarte tare ca sa nu ase sA pAtrundA nici un pic de aer"

Nici o secunda mai mu t' nici una mai pu3in' .7ndi e " In mine se poate a6ea 7ncredere" Nu tre2uie sa mi% schim2e cu o _sora mutAd' ca ui Otti ie Snei1er' persoana despre care mi%a 6or2it *ettem2rini;" Ji 7ncepu sA se p im2e prin camera' 3in7nd str7ns termometru 7n .ura" Timpu se 77ra' termenu pArea nes17rsit" TrecuserA a2ia douA minute i FumAtate c7nd' tem7ndu%se ca a depAit c ipa prescrisa' pri6i ace e ceasornicu ui' 7ncepu sA 1acA o puEderie de .esturi 2ana e' mica ucruri e din ocu or pun7ndu% e 7napoi' apoi iei pe 2a con i' 1erindu%se ca 6Aru ui s8% 6adA' contemp a pri6e itea' 6a ea dintre mun3i' care aFunsese cu toate aspecte e ei at7t de intima su1 etu ui sauD piscuri e' inii e creste or i pere3ii st7ncoi' iar spre st7n.a' 6A.Auna pro1undA a Brehmen2uh %u ui a cArui spinare co2ora pieEi spre sat' 7n 6reme ce 7ntunecata pAdure a pina 7i acoperea coaste e H pri6i spre dreapta masi6e e muntoase' a e cAror nume 7i de6eniserA 1ami iare' c7t i spre A teinTand care' 6AEut de aici' pArea cA 7nchide 6a ea spre sud % pri6i drumuri e i rAEoare e cu 1 ori a e .rAdini or' petera st7ncoasA i Eada' ascu ta murmuru de . asuri ce se 7na 3A din so ariu i se 7ntoarse 7n camerA d7ndu%i si in3a sa 7ndrepte poEi3ia termometru ui 7n .ura' apoi YntinE7nd 2ra3u 1Acu sa i se ridice maneta i se uitA a ceas' apropiindu% ee ochi" TrecuserA ase minute' 7n s17rit' dupA mu te caEne i e1orturi epuse numai 1iindcA a6ea impresia ca 6ine 7n aFutoru minute or' ca e Qtnpin.e' ie si ete sa 7nainteEe" 4ar pentru ca tocmai 7n c ipa aceea' rh a 7n picioare 7n miF ocu camerei' se pierdu 7n ic6erii i asA smauri e s8%i E2oare' u timu minut ce mai rAmAsese se strecura cu pas #isica i trecu neo2ser6at' iar un nou .est .rA2it a 2ra3u ui 7i es coperi 1u.a discreta i% 1Acu sa constate ca o tieime din minutu a # u ea de6enise de domeniu trecutu ui i prin urmaie 7nt7rEiase' dar 7si se ca n%uQ"ea prea mare importan3a' ia urma uime or" reEu tatu nu se Q7icaseD aZidar' scoase termometru si se uita a eK cu pri6irea rAtAcita"
+@@

T)OMA* MANN Nu reui sa 6adA imediat c7t arata termometru ' strA ucirea ar.intu UF 6iu se con1unda cu re1 e9u uminos a tu2u ui de stic a' co oana pArea 2a ca s%a urcat 1oarte sus' 2a ca a dispArut % 7 apropie de ochi' 7 7ntoarse pe o parte i pe a ta' dar nu o2ser6a nimic" In s17rit' 1ac7nd o micare adec6ata' ima.inea de6eni impede' o re3inu i' a repeEea a' 7i puse mintea a contri2u3ie" 4e 1apt' mercuru se 7ntinsese' se di atase 1oarte tare' co oana se ridicase desm de sus' 1iind cu mu te Eecimi deasupra imitei unei temperaturi norma e" )ans !astorp a6ea =<'>" 7n p ina Ei' 7ntre ore e Eece i unspreEece FumAtate' =<'> era prea mu t' 7nsemna :temperatura;' era o 1e2rA ce reEu ta dintr%o in1ec3ie pe care o uase' aa ca pro2 ema era sa a1 e de ce natura e in1ec3ia" =<'> %nici chiar Joachim nu a6ea mai mu t' aici nimeni nu a6ea temperatura mai mare' a1ara doar de cei care EAceau 7n pat sau erau moribundi . tot at7t a6eau i )ermine S ee1e d cu pneumotora9u ei' i""" i""" chiai doamna !hauchat" -irete' 7n caEu ui' poate cA nu era ace ai ucru %cAci e a6ea numai o simp A 1e2ra .ripa a cum se spunea 7n 6a e" 4ar era di1ici sa identi1ici cu preciEie natura 1e2rei" )ans !astorp nu credea ca are aceasta temperatura numai de c7nd rAcise' i re.reta ca nu 7ntre2ase mai din 6reme mercuru ' chiar a 7nceput' atunci c7nd 7i su.erase consi ieru au ic" *1atu 1usese 7ntr%ade6ar p in de 2un sim3' ceea ce se 6adea acum" aa ca *ettem2rini nu a6usese de oc dreptate sa iE2ucneascA 7ntr%un hohot de r7s at7t de 2atFocoritor i at7t de E.omotos %*ettem2rini cu repu2 ica i cu sti u ui 1rumos" Acum )ans !astorp ura repu2 ica i sti u 1rumos' cercet7nd iarAi cu aten3ie indica3ia ter%mometru ui' pe care' din cauEa Focu ui de umini' o pierduse 7n doua r7nduri' se si ea s%o prindA iar' sucind i rAsucind instrumentu D indica precis =<'>' de diminea3a' de6remeK *im3i o emo3ie puternica" 7ncepu sa se p im2e prin camera 7n un. i%n at' cu termometru 7n mina' dar a67nd .riFa sa% 3inA oriEonta ca sa nu in1 uen3eEe mercuru printr%o micare 6ertica a' apoi 7 aeEa cu 2A.are de seama pe toa eta i se pre.Ati' deocamdatA' cu pa tonu Ji paturi e' pentru cura ui de odihna" *e 7n1AurA 7n paturi' aa cum 7n6A3ase' din doua pAr3i i de dedesu2t' una dupA a ta' cu m7na e9perta%i ramase nemicat' atept7nd ora mesei i 6enirea ui Joachim" 4in c7nR 7n c7nd' sur7dea' ca i cum ar 1i 1ost cine6a de 1ata" Ji din c7nd 7n c7ndQ pieptu i se um1 a de un 1ior de spaima' iar atunci sim3ea ne6oia [a tueascA din cauEa pieptu ui prins de .uturai" MUNTELE VRJIT
+@,

Joachim 7 .Asi tot cu cat c7nd' a ora unspreEece' dupA ce .on.u rAsunase' intrA sa% ia a micu deFun" \ .iI 7ntre2a e mirat' apropiindu%se de eE on." O c ipA' )ans !astorp nu spuse nimic' pri6indu% 7n 1a3a" Apoi rAspunseD % 4a' adicA u tima noutate ar 1i ca am un pic de temperatura" \ !e 7nseamnA astaI 7ntre2a Joachim" Vrei sa spui ca ai caiduriI !u oarecare 7ncetinea A" )ans !astorp 7i 1ormu a ast1e rAspunsu D % Am caiduri' dra.u meu' de o 2una 2ucata de 6reme i chiar iot timpu % Acum nu mai este 6oi2a de 6reo impresie su2iecti6a' ci de o constatare e9acta" Mi%am uat temperatura" %]i%ai uat temperaturaIK !u ceIK e9c ama Joachim speriat" % !u un teimometru' e6G";ien7' rAspunse )ans !astorp' nu 1ara un pic de ironie i doFana" Mi%a 6indut unu sora%

e1a" 4ar nu 7n3e e. de ce s%o 1i adres7nd mereu cu :domQ e;' nu%i nici macaT po iticos" Mi%a 67ndut 7nsA a repeEea a un termometru e9ce ent' i daca 6rei sa te con6in.i de .rade e pe care e indicA' e aco o' pe toa etA" *%a urcat 1oarte repede" Joachim 1Acu un scurt st7n.a%mpreFur i intra 7n camera" !7nd se 7ntoarse' spuse cu oarecare 7nt7rEiereD % =< 6ir.u A cinci i FumAtate" %7n caEu acesta a co2or7t pu3in' adineauri era 6ir.u a ase" % !a temperaturA de diminea3a' nu se poate spune cA e un 1 eac' Eise Joachim" -rumoasa surpriEA' adau.A e i ramase 7n picioare' cu m7ini e 7n o duri i cu capu p ecat' 7n 1a3a 6aru ui sau cu cat pe eE on.' e9act aa cum stai a1 7ndu%te 7ntr%ade6ar 7n 1a3a unei :1rumoase surpriEe;" Va tre2ui sa te 2a.i 7n pat" )ans !astorp a6ea un rAspuns .ata pre.Atit" % Nu 6ad' spuse e ' de ce tre2uie sa ma cu c cu =<'> atunci c7nd tu i ati3ia a 3ii de%aici nu a6e3i mai pu3in % i totui 6a p im2a3i cu to3ii nestin.heri3i" % 4ar este cu totu a tce6a' rep ica Joachim" Tu ai o stare acuta i ino1ensi6a" Tu ai .uturai" % In primu r7nd' 1Acu )ans !astorp mer.7nd p7na a a%si 7mpAr3i raEa de rAspuns 7n :primu r7nd; i :7n ai doi ea r7nd;' nu 7n3e e. de ce u o 1e2ra ino1ensi6a % admi37nd o c ipa ca aa ce6a e9ista % cn o 1e2ra ensi6a e0uie sa stau 7n pat' dar cu o a ta' nu" *i 7n a doi ea r7nd' aFn mai spus doar ca .uturaiu asta nu mi%a dat mai mu ta 1e2ra dec7t
+,?

T)OMA* MANN a6eam 7nainte" Ram7n a punctu meu de 6edere ca =<'> este e.a cu =<'>" 4aca 6oi pute3i sa hoinAri3i cu ea' pot i eu" H 4ar i eu' c7nd am sosit aici' a tre2uit sA stau 7n pat patru sapta%m7ni' o2iecta JoachimG i nu mi s%a dat 6oie sa mA sco dec7t atunci c7nd s%a constatat ca patu nu%mi scAdea temperatura" )ans !astorp surise" H Ei iI 7ntre2a" Ma .7ndesc ca a tine era a tce6a" Mi se pare ca te contraEici" Mai 7nt7i 1aci o distinc3ie i apoi o con1uEie" Astea s7nt pa a6re""" Joachim se 7ntoarse iute pe ca c7ie i c7nd se .Asi iarAi 1ata%n 1ata cu 6aru sau chipu oache i se mai 7ntunecase pu3in" H Nu' Eise' nu eu 1ac o con1uEie' ci tu eti ace a care ai un 1e de a pri6i ucruri e de EApAceti umea" Vreau sa%3i spun numai ca eti stranic de rAcit' ucru care Ie 6ede i din 6ocea ta" i cA ar tre2ui sa te 2a.i 7n pat ca sa scurteEi durata 2o ii' deoaiece 6rei sa p eci saptam7na 6iitoare" 4ar daca nu 6rei H adicAD daca nu 6rei sa te cu ci H po3i 1oarte 2ine sa te dispenseEi" Nu%3i dau eu prescrip3ii' 7n nici un caEG acum tre2uie sa mer.em a masa" Repede' ora a i trecut" H -oarte 2ine" )aidemK Eise )ans !astorp i%i arunca paturi e" Intra 7n camera ca sa%i dea cu peria prin pAr' iar 7n 6remea asta Joachim mai aruncA o pri6ire a termometru de pe toa eta' 1apt pe care )ans !astorp 7 o2ser6A cu coada ochiu ui" Apoi' tAcu3i' p ecarA i%i re uara 7ncA o datA ocuri e 7n su1ra.eria care a ora aceea strA ucea 7n a 2 de at7ta apte imacu at" !7nd pitica 7i aduse ui )ans !astorp 2erea de Su m2ach' e o re1uEa cu o e9presie .ra6a 7ntipAritA pe 1a3a' o e9presie de renun3are" AEi nu 6oi 2ea 2ere' nu 6oi 2ea nimic' nu' mu 3umesc 1rumos' doar ce mu t o 7n.hi3itura de apa" Lucru acesta mira pe cei din Furu ui" !um adicAI Asta este 7ntr%ade6ar o noutateK Nici mAcar un strop de 2ereI H Am pu3ina temperatura' rAspunse )ans !astorp" Un 1 eac" ata insa cA 7ncepurA sa certe cu atAtaioru % iar 1aptu era 1oarte ciudat" Luau un aer tren.Aresc' dAdeau din cap" c ipeau din ochi i a.i; tau de.etu 7n drepiu urechii' ca i cum ar 1i auEit ucruri necu6iincioase i nostime despre cine6a care ar 1i 6rut sa parA 6irtuos" H )aide' haide' tocmai dumneataK spuse pro1esoara i pu1u de pe o2raFi i se 7m2uFora 7n timp ce% amenin3a sur7E7nd" !e ne es e dat sa a1 a+++ despre dumneata' 1uimos" n%am ce EiceK Ia te uita' ia te uita' ia te uitaK H Ei' ei' ei' 1Acu i doamna *tohr' i% amenin3a cu de.etu rou IQ 2utucanos' ridic7ndu% spre nas" Pice ca are temperaturA' domnu 6iEita^ MUNTELE VRJIT
+,+

I Asta%i 2unaK ata o 1i.uraK !e om petrecAre3K #7nA i 2atr7na mAtua' de a ce a a t capAt a mesei' 7 amenin3a a eata cu de.etu ' a67nd totodatA un aer cica itor i 6ic ean' 7n c ipa c7nd 1ia 6esteaG iar drA.A aa Marusia' care p7na acum nu%i acordase nici cea mai mica aten3ie' se 7ntoarse spre e " 7 pri6i cu ochii ei ca1enii i rotunEi' " Y apasa pe 2uEe 2atista cu par1umu de portoca e' amenin37ndu% G chiar i doctoru B umen0oh ' cAruia doamna *tohr 7i po6esti 1aptu ' nu se putu 7mpiedica sa repete .estu tuturora' dar 1ara sa se uite' este ade6Arat' a )ans !astorp" *in.urA Miss Ro2inson se arata nepasatoare si reEer6ata' ca totdeauna" Joachim' 1oarte corect' stAtea cu ochii ap eca3i 7n 1ar1urie" MA.u it de at7tea tachinarii' )ans !astorp creEu ca%i dator sa e re1uEe cu modestie" % Nu' nu' rosti e ' dumnea6oastrA 1ace3i o eroare' caEu meu este ce mai ino1ensi6 din c7te se pot 7nchipui' am

doar un .uturai' dupA cum 6ede3iD ochii 7mi cur.' pieptu mi%e prins i tuesc aproape toatA noaptea' ceea ce este destu de nep Acut""" 48rei re1uEau sa%i primeascA Fusti1icAri e' r7deau' 7i 1Aceau semn cu m7na sA nu mai insiste i stri.auD :4a' da' da' mo1turi' prete9te' un mic .uturai' tim' timK; i iatA ca' deodatA' to3i cerura ca )ans !astorp sa se preEinte de ur.en3A a consu ta3ie" Noutatea 7i 7n6ioraG c7t 3inu deFunu ' dintre toate ce e apte mese' asta a 1ost cea mai 6ese A" 7n specia doamna *tohr cu mutra ei 7ncApA37nata i cu o2raFii 7m2uFora3i' p ini cu E27rci%turi deasupra .u erau ui p isat' era de o 6o u2i itate aproape sA 2atica' YntinE7ndu%se 7n considera3ii asupra deose2itei p Aceri de a tui H da' era desi.ur ce6a de icios i des1AtAtor 7n momentu 7n care sim3eai cum se m3e3eau i creteau .7di ituri e 7n strA1unduri e pieptu ui i c7nd' apAsat *i su1ocat' 1Aceai e1orturi sa tueti c7t mai adine ca sa%3i poto eti aceast8 irita3ieD era o p Acere asemAnAtoare cu aceea pe care 3i%o dAdea un str8nut' atunci c7nd po1ta de a strAnuta de6enea ireEisti2i a' c7nd' ca ^un 1e de ame3ea a' inspirai sG e9pirai puternic de c7te6a ori i c7nd' si7rit" te daruiai cu o 1i.ura 1ericita 6o uptuoasci e9p oEii 1ina e' Qtmd de iot ce te 7nconFoarA' i asta [%e putea 7ntimp a de doua i de trei n 7n ir" Erau 2ucuiii e .ratuite a e 6ie3ii' a 1e ca ace ea 7ncercate Q;d' primA6ara' de e9emp u' 73i scarpini p7na a s7n.e de.eraturi e care man7nca at7t de du ce % te scarpini p7na a s7n.e cu o ardoare 1eroce' Q # rada 1uriei i p Acerii' cu at7ta ardoare 7ne7t pri6indu%te din Qmp are 7n o. inda dai peste o .rimasa drAceascA"
+,$

T)OMA* MANN !u aceeai 7ncapa37nare .roaEnica' incu ta doamna *tohr 6or2i p7n c7nd deFunu scurt' dar su2stan3ia ' se termina' iar cei doi 6eri p ecarA sa^si 1acA p im2area matina a' de6a e' spre 4a6os%# atE" Joachim era adined 7n .7nduri' 7n 6reme ce )ans !astorp .emea de mu t ce%i su1 a nasu iar tuea 7i E.uduia pieptu care%i suna ca o tinichea ru.inita" La 7ntoarcere' Joachim spuseD H 73i 1ac o propunere" AstAEi este 6ineri H m7ine dupA deFun ma duc a contro u unar" Nu este un e9amen tota ' Behrens 7mi da 6reo doua pa me 7n spate i%I pune pe Sro0oTs0i sA ia c7te6a note" Ai putea sa ma 7nso3eti i' cu acest pri eF' sa%i ceri sA te consu te i pe tine 7n mod sumar" Este ridico ce%3i propun' dar daca ai 1i acasA %ai chema 1ara 7ndoia a pe )eide0ind" Iar aici' unde a6em doi specia iti' tu te p im2i' nu tii ce ai de 1Acut' c7t de .ra6A e 2oa a i nici dacA n%ai 1ace mai 2ine s8 te 2a.i 7n pat" H Bine' Eise )ans !astorp" !um creEi tu" -irete' pot mer.e cu tine" Ji chiar ma intereseaEA sa asist o data a o consu ta3ie" Aadar' cAEurA de acordG iar c7nd aFunserA sus' 7n 1a3a sanatoriu ui' 7nt7mp area 1Acu sa% 7nt7 neasca pe consi ieru au ic Behrens' prin urmare sa se i6eascA pri eFu de a%i 1ormu a imediat cererea" Behrens ieea din partea din 1a3a a c Adirii' 7na t i ri.id' cu .am2eta pe cea1a' o 3i.ara de 1oi 7n .ura' o2raFii a 2atri i ochii Acrimoi' cu aeru de a 1i 7n p inA acti6itate' adicA pe punctu de%a 1ace 6iEite e c iente ei sa e particu are' 7n sat' dupA ce ucrase 7n sa a de opera3ii' ceea ce de a t1e e i comunicA 6eri or" H #o1ta 2una' domni orK spuse e " Va 7n67rti3i de co o p7na co oI V%a3i sim3it 2ine 7n umea mareI Tocmai 6in de a un due cu cu3itu i 1erAstrAu H o chestie mare' .7ndi3i%6a doar cA e 6or2a despre o reEec3ie de coaste" A tAdatA' cinciEeci a suta ram7neau mor3i pe oc" AstAEi' reuim mai 2ine' dar cu toate acestea se mai 7nt7mp a sa%i ia tA pAi3a c7te unu 7nainte de termen' mortis causa. Ei' ce de aEi 7n3e e.e de . uma' i pentru moment se 3ine 2ine""" Este 7nne2unitor un torace omenesc care nu mai e9ista" #Ar3i moi a e trupu ui' ucru mai mu t ur7t' idee imprecisa' ma 7n3e e.e3i""" Ei' i dumneataI !e 1ace pretinsa i s sAnAtateI Via3a 7n doi este mai cur7nd 6ese a' ce pArere ai' 6u poi 2Atr7nI 4ar dumneata' turistu e' de ce p 7n.iI se adresa e de`Q data ui )ans !astorp" # 7nsu 7n pu2 ic este interEis" Asta%i discip Qna casei" 4acA 1iecare s%ar apuca sa 1acA aa ca dumneata' unde%am aFun.e% MUNTELE VRJIT
+,=

%4omnu e consi ier au ic' 6ino6at e .uturaiu meu' rAspunse )ans 8 storp% Nu tiu cum s%a 1Acut' dar am un .uturai stranic" #e deasupra mai tuesc i tot pieptu mi%e prins" %AaI Eise Behrens" #oate ca s%ar cu6eni sa consu 3i un medic serios" R7ser8 am7ndoi' iar Joachim rAspunse ipindu%i ca c7ie eD \ *7ntem pe punctu s%o 1acem' domnu e consi ier au ic" M7ine e Eiua mea de consu ta3ie i tocmai 6oiam sa 6a 7ntre2 daca 6e3i a6ea ama2i itatea sA% e9amina3i totodatA i pe 6aru meu" Am dori sa tim dacA 6a putea sa p ece mar3i""" % !"#"K spuse Behrens" AdicAD !u p AcereK Tre2uia s%o 1acem de a 7nceput" 4in moment ce se a1 a aici' sa se a ea.A mAcar cu at7t" 7nsA' 1irete' nu 6rem sa si im pe nimeni" 4eci' m7ine dupA ora doua' imediat dupA troacaK %Am' totodatA' i pu3ina 1e2ra' adau.A )ans !astorp" % !e spuiK stri.a Behrens" 73i 7nchipui ca%mi comunici o noutateI !reEi ca n%am ochi 7n capI Ji cu 1ormida2i u sau arAtAtor 7i indica ochii inFecta3i' a 2atri%spa aci3i i Acrimoi" !e temperatura aiI )ans !astorp i%o comunica" % 4iminea3aI )m' nu%i rauK #entru 7nceput' nu%3i ipsete 6oca3ia" Ei' atunci ne%am 7n3e es" M7ine stAm 7ntre patru ochi" !instea 6a 1i pentru mine" 4i.estie 2inecu67ntataK Ji cu .enunchii str7m2i' opat7nd din m7ini' 7ncepu sa co2oare panta drumu ui' pe c7nd 7napoia ui p utea' ca un drape ' d7ra .roasa de 1um a 3i.Arii de 1oi"

% Am aranFat aa cum ai dorit tu' spuse )ans !astorp" Nici nu se putea aranFa mai 2ine' iata%ma acum cu ora re3inuta" 4e a t1e ' este pu3in pro2a2i cA 6a putea 1ace mare ucru 7n chestia asta' ce mu t o sa%mi prescrie un e9tras de miam2a sau un ceai pectora 7nsA cu toate astea este p Acut sa tii ca po3i primi un aFutor medica c7nd te a1 i 7n starea asta" 4ar de ce oare e at7t de 6io ent 7n e9presiiI La 7nceput' ucru acesta ma amuEa' 7nsA cu timpu a de6enit cam nep Acut" :4i.estie 2ine% u6intataK; !e Far.on 7nc7 cit" #o3i spune :po1ta 2unaK;' cAci po1ta este oarecum un cu67nt poetic' a 1e ca i :p7inea Ei nica;' i se i potri6ete + de armonios cu :2una;" 7nsA :di.estie; este curata 1iEio o.ie' iar m6oca 2inecu67ntarea ceru ui asupra ei este o atitudine 2atFocoritoare"
i

nici nu%mi p ace ca% 6ad 1um7nd' 1aptu acesta ma ne initete' eoarece tiu ca nu%i priete i% 1ace me anco ic" *ettem2rini pretinde una ui dispoEi3ie este si ita' iar *ettem2rini este un critic' un om cu catA si.urA' tre2uie sa i%o recunoatem" #oate cA i eu ar tre2ui sa
+,&

T)OMA* MANN Fudec mai mu t i sa nu mai primesc toate ucruri e aa cum mi *e preEintA' are dreptate i 7n pri6in3a asta" 4ar se 7nt7mp a sa 7ncepi prFn Fudeca' prin a deEapro2a i prin a te indi.na' i apoi iatA ca sur6ine ce6a care n%are nici o e.Atura cu ra3ionamentu tau' ast1e ca nici nu mai poate 1i 6or2a despre se6eritate mora a' iar repu2 ica i sti u 1rumos 3i se par dintr%o data cu totu nesArate""" U time e cu6inte mai mu t e mormAi' destu de con1uE' i parca nici e 7nsui nu pArea prea Amurit asupra ce or ce 6oia sa spunA" 4e a t1e ' 6Aru sau 7 pri6i pieEi F"F spuse : a re6edere;' iar dupA aceea 1iecare intrA 7n cameraG apoi trecu pe 2a con" % !7tI 7ntre2a Joachim dupA o 6reme' cu toate cA nu% 6AEuse pe )ans !astorp uit7ndu%se a termometru""" Iar )ans !astorp rAspunse pe un ton indi1erentD H Nimic nouK 7n ade6Ar' a2ia ieit pe 2a con' uase de pe toa eta drA.A aa achiEi3ie din acea diminea3a' anu a prin scuturAri 6ertica e 6echiu =<'> care 7i terminase ro u i' ca un 2o na6 e9perimentat' 7i re uase odihna' 3in7nd 7n .ura 3i.ara de stic a" 4ar 7mpotri6a ateptArii i cu toate ca 3inuse termometru su2 im2a mai mu t de opt minute' mercuru nu se ridicase peste 6echi e =<'> .rade % ceea ce' de a t1e ' 7nsemna 1e2ra' daca nu cum6a o 1e2rA mai mare chiar dec7t aceea pe care o a6usese de diminea3A" 4upA deFun' co oana sc ipitoare se ridica p7nA a =<'<' seara' c7nd 2o na6u se sim3i o2osit de emo3ii e i noutA3i e de peste Ei' ramase a =<'/' iar a doua Ei diminea3a indica doar =<' pentru ca spre ora pr7nEu ui sA atin.A 6a oarea Ei ei precedente" In aceste 7mpreFurAri' urmA deFunu principa a Ei ei i' o data cu s17ritu ui' se apropie i ora rendeE%6ous%u ui" Mai t7rEiu' )ans !astorp 7i aminti cA a acest pr7nE' doamna !hauchat purta o Facheta de un .a 2en%auriu' cu nasturi mari i 2uEunare e ti6ite cu ireturi' o FachetA noua sau' 7n orice caE' noua pentru )ans !astorp' iar atunci c7nd intrase' cu 7nt7rEierea ei o2inuitA' se oprise parcA o c ipa pentru ca 7ntrea.a su1ra.erie sa i%o 6adA" Apoi' cum 1Acea de c7te cinci ori 7n 1iecare Ei' se 1uriase spre masa ei i' aeE7ndu%se cu micAri unduioase' 7ncepuse sA 1 ecAreascA i sa man7nce' i tot ca i; 1iecare Ei' dar cu o aten3ie deose2itA' )ans !astorp o 6AEuse mic7ndu%* + capu 7n timp ce 6or2ea i iarAi 7i remarcase 7nco6oierea .rumaEu ui /Q 1e u ne. iFent de a%i 3ine spate e' iar c7nd pri6ise spre masa :rui[? 2ine;' dindaratu ui *ettem2rini care stAtea a capAtu mesei aeEate 7ntre ei' 7n dia.ona A' o2ser6ase cA' 7n tot timpu deFunu ui' doam# !hauchat nu se 7ntorsese niciodatA spre su1ra.erie" 4ar c7nd desertu s MUNTELE VRJIT
+,/

inA F c7nd' din partea dreapta a su1ra.eriei' aco o unde era masa i or de r7nd' pendu a mare' cu an3uri' suna de doua ori' )ans !astorp sim3i pro1und emo3ionat de un ucru ne7n3e es' care totui se 7nt7mp a % 6reme ce pendu a suna ora douA H o 2Ataie' douA 2atai H i c7nd atra%Atoarea 2o na6a 7i 7ntoarse 7ncet capu i 7n parte 2ustu ' arunc7ndu%i ri6irea peste umAr i 1A3i spre masa ui )ans !astorp' dar nu ca din ;nt7tnp are cAtre masa ui' ci 1ara nici un echi6oc posi2i direct spre e ' cu un sur7s 1 utur7ndu%i pe 2uEe e str7nse i 7n ochii o2 ici' ca aceia ai ui pri2is a6' cu aeru ca parcA dorete sa%i spunAD :Ei' ce 1aciI E timpu " Vrei sA te duciI; BcAci atunci c7nd ochii 7i 6or2esc' se tutuiesc' chiar dacA 2uEe e n%au spus 6reodatA nici mAcar :dumneata;C % incidentu acesta 7 tu 2urA i 7 7n1ricoa p7na 7n ad7ncu su1 etu ui pe )ans !astorp' at7t de tare 7nc7t a2ia se mai 7ncreEu 7n sim3uri e ui' i ast1e o pri6i pe doamna !hauchat 7n 1a3a mai 7nt7i pentru ca apoi' ridic7ndu%i ochii peste 1runtea i pAru ei' sa%i ase sa p uteascA 7n .o " Jtia oare cA e a6ea consu ta3ia 1i9ata a ora douaI 7 pri6ise doar cu at7ta 7n3e es i cu toate acestea era de necreEut' 7ntruc7t ar 1i putut sA tie deopotri6A de 2ine cA numai cu o c ipA 7nainte se 7ntre2ase daca n%ar 1i 1ost mai potri6it sA%i comunice consi ieru ui au ic' prin Joachim' ca rAcea a se ame iora' ast1e cA .Asea consu ta3ia de prisosD un .7nd a cArui a6antaF se spu 2erA dintr%o data 7n 1a3a acestui sur7s 7ntre2Ator' pentru a ua 7n1A3iarea ce ui mai respin.Ator p ictis" !Aci 7n secunda urmAtoare' Joachim puse pe masA er6etu rAsucit i 1Acu semn din spr7ncene ui )ans !astorp' apoi se 7nc inA 7n 1a3a 6ecini or i parai su1ra.eria H iar )ans !astorp' 7mp eticindu%se 7n sinea ui' dar cu pas hotAr7t i cu sentimentu ca aceastA pri6ire i acest sur7s 7 7n6a uiau mereu' porni i iei dupA 6aru sau" 4e ieri diminea3a nu mai 6or2iserA despre p anu or de a se duce

7mpreunA a consu ta3ie i 7n acea c ipa pAeau 7ntr%o tAcutA 7n3e e.ere" `achim se .rA2eaD ora con6enita trecuse i consi ieru au ic Behrens # nea pre3 pe punctua itate" #arcurserA coridoru de a parter trec7nd #nn 1a3a administra3iei i co2or7ra scara acoperita 7n 7ntre.ime cu _o eum ceruit' care ducea a su2so " Joachim 2Atu a ua a1 ata chiar 7n scArii i pe care o p aca de por3e an arata ca aco o se .Asete sa a de c `nsu ta3ii" % IntrAK stri.a Behrens apas7nd tare pe prima si a2a" *tAtea 7n ha at' Ziocu camerei' 3in7nd 7n m7na dreapta stetoscopu ne.ru cu care se 2Atea #este coapsa"
+,>

T)OMA* MANN H Tempo, tempo, spuse e 7ntorc7ndu%i spre pendu a ochii acnmOs' ;n poco piu presto, signori< Nu s7ntem numai a dispoEi3ia durnnea 6oastrA" 4octoru Sro0oTs0i stAtea a 2irou du2 u' 7n 1a3a 1erestrei pa id' 7n ha atu de ustrin ne.ru' cu coate e pe masa' cu o m7na pe con%dei iar cu cea a tA trecuta prin 2ar2a' a67nd 7n 1a3a un teanc de h7rtn' 1ara 7ndoia a dosaru 2o na6u ui' i se uita a cei doi sosi3i' cu e9presia 6a. d a cui6a care nu e aco o dec7t ca asistent" H )ai' da%mi statu de ser6iciu' spuse consi ieru au ic ca rAspuns a scuEe e ui Joachim' i%i apuca 1oaia de temperatura ca sa%i arunce ochii pe ea' 7n 6reme ce pacientu se .rA2ea sa se deE2race p7na a 2r7u' at7rn7n%du%i haine e 7n cuieru de 7n.a ua" Lui )ans !astorp nimeni nu%i dAdu nici o aten3ie" Ramase un moment 7n picioare' pri6indu%i pe tustrei' apoi se aeEa 7ntr%un mic 1oto iu de moda 6eche a e cArui 2ra3e erau 7mpodo2ite cu ciucuri' 7n.a o mAsu3a pe care se a1 a o cana cu apa" 4u apuri p ine cu 6o ume de medicina cu cotoare .roase i dosare acopereau pere3ii" 7nco o' ca mo2i ier nu mai era dec7t un eE on. cu spAtaru mo2i ' acoperit cu o muama a 2a i pe a cArui perna era 7ntinsa o coa a mare de h7rtie a 2a" H Vir.u a apte' 6ir.u a nouA' 6ir.u a opt' spuse Behrens rAs1oind 1oi e saptam7na e pe care Joachim 7i trecuse cu preciEie temperaturi e uate de cinci ori pe Ei" Oricum' tot mai eti 7ncA destu de 2a 3at' dra.a Piemssen' i este e6ident ca de c7nd te%am 6AEut u tima oara' deunAEi' nu te%ai mai 7nEdra6enit" B:4eunAEi; 1usese e9act cu patru saptam7ni 7n urma"C Tot otrA6it' tot otrA6it' Eise e " Ei' aa ce6a nu trece de aEi pe m7ine' noi cei de%aici nu 1acem 6rAFi" Joachim apro2a din cap' msa umerii .oi i se 7n1iorarA' dei ar 1i putut sa se o2inuiascA' doar nu 6enise aici de ieri" H !um stAm cu 7n3epAturi e 7n hi u drept care erau mereu acuteI Mai 2ineI Vai' 6ino aiciK Vom 7nceTca sa ciocAnim mai temeinic" Ji auscu %3a3ia 7ncepu" !onsi ieru au ic Behrens' 7n1ipt pe picioare e%i crAcAnate' cu trupu Asat pe spate i cu stetoscopu a su2suoara' 7ncepu sa 2ata 7n partea de sus a umAru ui drept a ui Joachim cu puternicu sau de.et miF ociu de a m7na dreapta' ca i cum ar 1i m7nuit un ciocan' printr%o micare specia a a 7ncheieturii m7inii i apas7nd cu m7na stin.A" Apoi co2or7 sU omop at i ciocani atera a miF ocu i 7n partea in1erioara a spate +;+ dupA care Joachim' cunosc7nd 2ine procedeu ' ridica 2ra3u ca sa se ase ciocAnit a su2suoara" Totu se repeta i 7n partea st7n.a' iar apoi con si ieru au ic porunci :st7n.a%mpreFur; pentru a%i ciocani i aseu MUNTELE VRJIT
+,<

Y ptu " !iocAni chiar de su2 .7t' 7n.a c a6icu a' i mai ciocani 7n partea oerioar8 i in1erioara a pieptu ui' 7nt7i a dreapta i apoi a st7n.a" nup8 ce ciocAni su1icient' apasA stetoscopu pe pieptu i pe spate e ui 3 achim i' cu urechea ipita de aparat' ascu ta toate re.iuni e unde iocanise mai 7nainte" Joachim tre2uia' 7n ace ai timp' 2a sa respire' 2a sa tueascA' ceea ce pArea ca% o2osete 1oarte tare' cAci 7i pierduse rAsu1 area' iar ochii 7i Acrimau" !7t despre consi ieru au ic Behrens' spunea cu . as tare' cu cu6inte scurte i si.ure' tot ce auEea 7nAuntru' asistentu ui care stAtea a 2irou H o spunea 7n aa 1e 7nc7t )ans !astorp nu se putu opri sa nu se .7ndeasca a scena de a croitor' atunci c7nd domnu spi cuit ia masuri e pentru un costum i pune centimetru dupA o r7nduia a tradi3iona a ici i co o 7n Furu trupu ui i a mem2re or c ientu ui' dict7nd ucenicu ui care sta a masa i scrie ci1re e ast1e o23inute" :*curt;' :scurtat;' dicta consi ieru au ic Behrens" :VeEicu ar;' spuse e i iarAi repetaD :6eEicu ar; BdupA c7t se pArea' acesta este un semn 2unC' :aspru; mai spuse i 1Acu o str7m2atura" :-oarte aspru"; :P.omot"; Ji doctoru Sro0oTs0i transcria totu ' ca ucenicu ci1re e croitoru ui" !u capu p ecat 7ntr%o parte" )ans !astorp pri6ea ce e ce se petreceau 7n 1a3a ui' ad7ncit 7ntr%o contemp are meditati6a a torsu ui ui Joachim' a e cArui coaste' c7nd respira Bs a6a 4omnu ui mai a6ea 7ncA toate coaste eC se ridicau su2 pie ea 7ntinsa i se re ie1au deasupra stomacu ui sco2it % acest tors E6e t' de un oache%.a 2ui' cu paru ne.ru pe stern i 2ra3e e a tminteri ro2uste' dintre care unu a6ea a 7ncheietura m7inii o 2rA3ara de aur" Acestea s7nt 2ra3e de .imnast' 7i spuse )ans !astorpG ui Joachim i%au p Acut 7ntotdeauna e9erci3ii e de .imnastica' pe c7nd eu n%am 1Acut caE de e e niciodatA' 7nsA a e i aceasta pasiune iE6orAte tot din .ustu pentru mi itarie" A 1ost mereu preocupat de trupu sAu' mai mu t dec7t mine sau ce pu3in 7n a t 1e G deoarece eu am `st

mereu un ci6i preocupat mai mu t sa 1ac 2ai ca de' sa man7nc 2ine s8 2eau 2ine' 7n 6reme ce e 7i deE6o ta i 7i desa67rea 1or3a 1iEica" aUK iatA ca trupu ui a trecut pe primu p an 7ntr%un mod cu totu di1erit' a e6enit independent i a cApAtat importan3a datorita 2o ii" Un trup into%Ji care nu se asA deEinto9icat ca sa rede6inA Edra6An' cu toata rin3a ce^o are 2ietu Joachim de a aFun.e so dat' Fos' de6a e" Este tur%intr%o 1orma per1ecta' ca un ade6Arat Apo o din Be 6edere' 7n a1ara #ar" #e dinAuntru 7nsA' este 2o na6' iar pe dina1arA arde de 1e2ra din ma 2` iiG cAci 2oa a 7 1ace pe om mai trupesc' 7 aser6ete i mai rupu ui" Ji pe c7nd prin minte 7i treceau toate acestea' deodatA se c`sa i arunca o pri6ire iute' 7ntre2Atoare de a torsu .o a ui
+,@

T)OMA* MANN Joachim spre ochii ui' spre ochii ui mari' ne.ri i 2 7nEi pe care chinuita i tuea 7i 1Aceau sa AcrimeEe' iar acum' 7n timpu e9arnenu m medica ' se uitau cu o e9presie trista ce p utea 7n .o ' trec7nd pe deasupra ce ui ce% pri6ea" 7ntre timp 7nsA' consi ieru au ic Behrens terminase" H Ei' e 2ine' Piemssen' spuse e " Totu este 7n re.u a' 7n mAsura posi2i u ui" 4ata 6iitoare BadicA de aEi 7n patru saptam7niC o sa 1ie peste tot' desi.ur' pu3in mai 2ine""" H !7t crede3i ca mai poate dura' domnu e consi ier au icI H Ei' po1tim' iarAi eti .rA2itI 7n orice caE' n%ai putea s%o sco3i a capAt cu recru3ii dumita e 7n starea 7n care te a1 iK Mai ai ne6oie de 7ncA o FumAtate de anior' cum 3i%am spus i deunAEi H iar daca 73i 1ace p Acere' ca cu eaEa% 7ncep7nd de deunAEi' dar considera% ca pe un minimum" La urma urmei' nu e prea rau aici' aa ca ar tre2ui sa 1ii ce6a mai po iticos" Aici' nu eti nici a ocna i nici 7ntr%o""" mina si2erianaK *au 6rei sa spui ca sanatoriu nostru are oarecare asemAnAri cu ocuri de%asteaI Mer.e 2ine' PiemssenK Jter.e%oK UrmAtoru ' daca mai are cine6a po1taK stri.a e pri6ind unde6a' 7n aer" Ji 7ntinE7nd 2ra3u ' dAdu stetoscopu doctoru ui Sro0oTs0i care se ridica i% ua ca sa%i 1acA i e ui Joachim un mic contro de asistent" )ans !astorp sari 7n picioare i se .rA2i sa se deE2race' cu pri6irea a.A3ata de 1Aptura consi ieru ui au ic care' cu picioare e crAcAnate i .ura cAscata' pArea dus pe .7nduri" *e .rA2i prea tare' nu reui sa%i scoatA imediat cAmaa cu picA3e e i o trase peste cap" Apoi 7ncremeni 7n picioare' a 2' 2 ond i su23ire' 7n 1a3a consi ieru ui au ic Behrens % o 7n1A3iare de ci6i pe 7n.8 Joachim Piemssen" 4ar consi ieru au ic era 7ncA dus pe .7nduri i% asA sa stea 7n picioare" 4octoru Sro0oTs0i se aeEase din nou' iar Joachim 7ncepu sa se 7m2race' c7nd Behrens se hotAr7' 7n s17rit' sa ia nota de preEen3a ce ui care :mai a6ea po1ta;" H Ei' aa%i' e r7ndu dumitale< spuse e ' i cu m7na sa enorma ii apuca de cot pe )ans !atorp' 7 trase 7n 1a3a ui i% studie pAtrunEAtor Nu%i pri6i chipu ' aa cum te ui3i de o2icei a un om' ci numai trupu G iQ 7n67rti aa cum 7n67r3i un corp i%i cerceta mai a es spinarea" )m" Eise el )aide' o sa 6edem imediat de ce eti 7n stare" Ji' ca adineauri' 7ncepu sa ciocAneascA" !iocani 7n ace eai ocuri ca i a Joachim i re6eni de mai mu te or 7n di1erite ocuri" O 2ucata de timp ciocani 7n mod a ternati6' sus" )n* c a6icu A i pu3in mai Fos' pentru a compara" MUNTELE VRJIT
+,,

\ AuEiI 7ntre2a e 7ntorc7ndu%se cAtre doctoru Sro0oTs0i""" Iar doctoru Sro0oTs0i' de a masa ui de scris' a1 ata a cinci pai 'epArtare' con1irma printr%o micare a capu ui ca auEeaD asA cu .ra6itate 2Ar2ia 7n piept' 7n aa 1e 7nc7t 7i apasA 2ar2a a e cArei 67r1uri se 7ndoiau 7n sus" % Respira ad7ncK TueteK porunci consi ieru au ic care' acum' 7i re uase stetoscopu ' iar )ans !astorp se strAdui sa 1acA 7ntocmai' mai 2ine de opt sau Eece minute' 7n timp ce consi ieru au ic 7 ascu ta" Acesta nu rosti mei un cu67nt i nu 1Acu dec7t sa apese stetoscopu ici i co o' ascu t7nd' re6enind de mai mu te ori' 7n specia 7n anumite ocuri' unde chiar adineauri se oprise de c7te6a ori pentru a ciocani cu insisten3a" Apoi 7i puse instrumentu su2 2ra3 i' cu m7mi e a spate' ramase cu ochii 7n pam7nt' pri6ind 7ntre e i )ans !astorp" % 4a' !astorp' 7i Eise H i era pentru prima data ca' 1ara 7nconFur' 7i spunea t7naru ui pe nume e de 1ami ie % ucru se des1AoarA praeter!propter, 7ntocmai cum am 2Anuit din prima c ipa" Am 1ost mereu cu ochii pe dumneata' !astorp' acum pot sa 3i%o spun H chiar din capu ocu ui' c7nd am a6ut cinstea nemeritata sa te cunosc H i am presupus cu destu a certitudine ca' 7n 1ond' eti unu de%ai notri i 6ei s17ri prin a%3i da seama ca at73ia a 3ii care au 6enit aici pentru des1Atarea or' au pri6it 7n Fur str7m27nd dm nas' dar 7ntr%o Ei au descoperit ca ar 1ace 2ine %i nu numai ca :ar 1ace 2ine;' te ro. sa ma 7n3e e.i cum se cu6ine H sa ram7nA aici' 7n aceasta sta3iune de munte' cu mai mu t 1o os i dinco o de orice curioEitate .ratuita" )ans !astorp pA ise' iar Joachim se opri 2rusc sa ascu te" % Ai aici un 6ar at7t de drA.u3 i de simpatic' continua consi ieru au ic 1ac7nd un semn spre Joachim i e.an7ndu%se c7nd 7n 67r1u picioare or' c7nd pe ca c7ie H un 6ar care' nAdAFduiesc' 6a putea 7n cur7nd sa spunA ca a 1ost 2o na6 H 7nsA chiar daca 6a aFun.e aco o' domnu 6Aru dumita e de s7n.e' asta nu 7nseamnA ca n%a 1ost 2o na6' iar acest a pt arunca a priori, cum spune 1i oEo1u ' o umina i asupra dumita e' dra.u meu !astorp""" % 4ar' domnu e consi ier au ic' e nu%mi este 6ar dec7t prin a ian3a" ^ )aide' haide' n%o sa 6rei acum sa%3i rene.i

$otre cousm. #rin a ian3a' *au nu Q )i ram7ne totui ruda" Ji din partea cuiI % 4upA mama' domnu e consi ier" Este 1iu unei cumna""" ;^ Ji doamna mama dumita e e sAnAtoasaI % Nu' e moarta" A decedat pe c7nd eTam 7ncA mic" ^ Ah' de ceI
200

T)OMA* MANN H 4e o em2o ie' domnu e consi ier au ic" H Em2o ieI Bine' de%atunci e mu t" 4ar domnu tatA dumita eI H A murit de pneumonie' Eise )ans !astorp' iar 2unicu meu' a 1eW adau.A e " H Ah' i e a 1e I Aadar' acetia 3i%s ascenden3iiK !7t despre dumneata' desi.ur ca totdeauna ai 1ost pu3in anemic' nu%i aaI 4ar nu%F aa ca at73 munca 1iEica c7t i munca inte ectua a te o2osesc repede' aa%i+C 4aI Ji ai adesea pa pita3iiI Numai de c7t6a timpI Bine' i 7n a1ara de toate astea' ai 1irete o 7nc ina3ie pronun3ata pentru 7n1undarea cai or respiratorii" Jtii ca odinioarA ai mai 1ost 2o na6I %EuI H 4a' te am 7n 6edere pe dumneata persona ' ce a care ma uit" AuEi di1eren3aI Ji consi ieru au ic ciocani pe r7nd 7n partea superioara st7n.a a pieptu ui i pu3in mai Fos" H *unetu este un pic mai surd aici dec7t dinco o' Eise )ans !astorp" H -oarte 2ine" Ar tre2ui sa de6ii specia ist" 4eci' e9ista o Fena respiratorie' iar Fene e respiratorii s7nt e1ectu re.iuni or 2o na6e' 7n care procesu de sc eroEare s%a i terminat sau' daca 6rei' a re.iuni or care s%au i cicatriEat" Eti un 6echi 2o na6' !astorp' dar nu 6reau sa 7n6ino6A3esc pe nimeni ca ha2ar n%ai a6ut" #ro2a2i ca pentru domnii notri co e.i de a es dia.nosticu este mai di1ici 7n caEu dumita e" Nu 6reau sa spun nici mAcar ca am auEu mai 1in dec7t ei' cu toate ca e9perien3a i specia iEarea 7nseamnA 1oarte mu t" Aeru 7nsA este ace a care ne aFuta sa auEim' 7n3e e.i' acest aer rare1iat i uscat a 7nA 3imi or" H -irete' e6ident' Eise )ans !astorp" H Bine' !astorp" Ji acum' 2Aiatu meu' ascu ta%ma cu aten3ie' o sa%3i spun c7te6a cu6inte care 6a oreaEA .reutatea or 7n aur" 4aca' 7n caEu dumita e' n%ar 1i dec7t aceste Fene respiratorii i aceste ca ci1ieri curioase' te%a asA sa p eci a arii i pena3ii dumita e i nu mi%a mai 2ate capu nici o c ipa cu dumneata' ma auEiI 4ar' 1iindcA ucruri e stau a t1e i t`B eti a noi' nu tre2uie sa te mai o2oseti pornind a drum" 4upA c7t6a timp' tot ar tre2ui sa te 7ntorci" )ans !astorp sim3i iarAi cum s7n.e e 7i nA6A ete 7n inima care +se E2Atea 7n piept 7n 6reme ce Joachim 7ncremenise pe oc' cu ochii in pam7nt i cu m7ini e a spate" H !Aci 7n a1ara de aceste Fene respiratorii' mai spuse consi ieru au ic%a6em 7n partea superioara i un punct incipient care a i 7nceput sa aitUa E.omotu ui' 7ntruc7t pro6ine dintr%o a1ec3iune proaspAta H deocamdatA nu 6reau sa 6or2esc despre un 1ocar de in1ec3ie' dei e9ista' cu certiN MUNTELE VRJIT
$?+

un punct umed' iar daca 6ei continua' de6a e' sa trAieti a 1e ca si , ' a!Um' eu' dra.u meu' 73i spun ca%mi dec in orice rAspundere' cAci " o 2una Ei toata 2ucata de p am7n se 6a duce dracu ui" )ans !astorp stAtea 7n picioare' 1ara nici o tresArire' doar co 3u .urii %Q E67cnea 7n mod ciudat' iar printre coaste i se 6edeau impede 2AtAi e im% Fi *e uita spre Joachim' ai cArui ochi nu%i 7nt7 ni' apoi pri6i iarAi hipu consi ieru ui au ic' cu o2raFii ui a 2atrii" !u ochii tot a 2atri i Acrimoi' i cu musta3a E27r ita 7ntr%o sin.ura parte" \ Ji ca o con1irmare o2iecti6a' continua Behrens' mai a6em i temperatura dumita eD =<'> a ora Eece diminea3a' ceea ce corespunde 7ndeaproape cu o2ser6a3ii e acustice" \ MA .7ndeam' spuse )ans !astorp' ca aceasta 1e2ra se datoreste numai .uturaiu ui" %Ji .uturaiu I i%o 7ntoarse consi ieru au ic""" 4e unde pro6ineQ 4a%mi 6oie' !astorp' sa%3i spun ce6a i 3ine 2ine minte ceea ce auEi' cAci' dupA c7te tiu' dispui de su1iciente circum6o u3iuni cere2ra e" #rin urmare' aeru pe care% a6em aici este 2un 7mpotri6a 2o ii' ucru pe care% tii' nu%i aaI Ji este per1ect ade6Arat" 4ar tot acest aer este' 7n ace ai timp' ma 7n3e e.i' deopotri6A de prie nic i pentru a dec ana i .rA2i 2oa a' cAci re6o u3ioneaEA trupu ' 1ac7ndu% sa iE2ucneascA din starea atenta 7n care se a1 a' iar .uturaiu dumita e este tocmai una din aceste iE2ucniri" Nu tiu daca a es ai i a6ut 1e2ra' dar dupA pArerea mea dumneata ai 7nceput sA 1aci temperatura imediat ce ai sosit aici' chiar din prima Ei" % 4a' este ceea ce cred 7n ade6Ar i eu' spuse )ans !astorp" %#ro2a2i cA imediat te%ai sim3it uor ame3it' con1irma consi ieru au ic" Acestea s7nt otrA6uri e so u2i e secretate de micro2iG au un e1ect ame3itor asupra sistemu ui ner6os centra ' ma 7n3e e.i' i a2ia atunci

o2raFii capata o 7m2uForare p ina de 6ese ie" 4eocamdatA' !astorp' 6ei mcepe prin a te 2a.a 7n patG 6om 6edea daca dupA c7te6a saptam7ni de re paos a pat' te 6ei re1ace" !e se 6a 7nt7mp a dupA aceea' ram7ne de 6 aEut" O sa%3i 1acem o 1rumoasa 1oto.ra1ie a interioru ui i 1aptu acesta sA%3i producA desi.ur p Acere' cAci 6ei putea sa arunci o pri6ire m Q8untru propriei dumita e 1iin3e" 4ar 3in tot at7t de mu t sa%3i spun QmediatD un caE ca a dumita e nu se 6indeca de a o Ei a a ta' rec ame e ;e i 6indecAri e miracu oase nu ne pri6esc pe noi" Am a6ut impresia' ar e R a 7nceput' ca eti un 2o na6 1oarte a es' mu t mai 7nEestrat pen% a 1i 2o na6 dec7t .enera u asta de 2ri.ada de co o' care 6rea s%o ar .a ori de c7te ori termometru 7i arata c7te6a Eecimi 7n minus" !a i #e /oc repaus n%ar 1i un ordin tot at7t de 6a a2i ca i drep(i< Re%
202

T)OMA* MANN paosu este prima datorie a cetA3eanu ui' iar nerA2darea nu pro6oac dec7t rau' !astorp' 7ncearcA' te ro.' sa nu ma deEmin3i i sa nu meV cunoaterea mea despre oameni" Ji acum' 7nainte mar' a depou cn dumneataK *pun7nd aceste cu6inte' consi ieru au ic Behrens puse capAt con6or2irii i' ca un om supraso icitat de tre2uri' se aeEa a 2irou pentru a%i reEo 6a coresponden3a 7n pauEa p7na a consu ta3ia 6iitoare 4octoru Sro0oTs0i 7nsA se ridica de a ocu sau' se 7ndrepta spre )ans !astorp' arunca pieEi capu pe spate i cu un sur7s Fo6ia ' care%i deE6e ea din3ii .A 2ui 7n 2ar2a' 7i str7nse din toata inima m7na dreapta"

V
Eterna supa i re6e a3ia 1u .erAtoare
7nainte de orice' po6estitoru se simte dator sa mArturiseascA pro%pria%i mirare 7n e.Atura cu un ucru care se 6a 7nt7mp a aici' pentru ca nu cum6a cititoru sa 1ie e 7nsui din ca e%a1ara de uimit de ce e ce urmeaEA" 4e 1apt' daca 7n 6reme ce re atarea noastrA pri6ind prime e trei saptam7ni a e ederii ui )ans !astorp a cei de sus BdouAEeci i una de Ei e 7n mieEu 6erii' a care' potri6it pre6iEiuni or omeneti' ar 1i tre2uit sa se imiteEe aceasta edereC' aadar' daca 7n 6reme ce re atarea noastrA a de6orat spa3iu i timp a e cAror 7ntinderi corespund 1oarte 2ine ateptArii noastre pe FumAtate mArturisite % 7n schim2' pentru urmAtoare e trei saptam7ni a e 6iEitei sa e 7n acest oc' nu ne%ar mai tre2ui dec7t tot at7tea cu6inte i c ipe c7te pa.ini' 1i e' ore i Ei e de ucru au cerut eieD de a t1e ne dam seama dintr%o c ipita ca aceste trei saptam7ni se 6or 7ncheia iute' 1iind ca i 7n.ropate" Am putea 1i mira3i de acest 1aptG i totui e este 7n ordinea ucruri or Ji rAspunde e.i or po6estirii i ascu tArii ei" !Aci este 7n per1ecta ordine Ji corespunde e9act acestor e.i ca timpu sa ne para mai un. sau mai scurt' i ca numai 7n 1unc3ie de propria noastrA e9perien3a e se di ata sau se contracta e9act c7t i a6entura erou ui po6estirii noastre' surprins ee destin 7ntr%un mod at7t de neateptat' adicA a6entura t7naru ui )ans astor#G i cA' poate' este 1o ositor' 7n preEen3a acestei minuni care este rnpu ' sA% pre.Atim pe cititor pentru 7ncA a te mu te minuni i e nomene' 7n a1ara ace ora de p7na acum' pe care e 6a 7nt7 ni 7n to6arAa noastrA" 4eocamdatA este su1icient ca 1iecare sa%i aducA aminte c7t e iute se scur.e chiar un : un.; ir de Ei e atunci c7nd' 2o na6 1iind' e reci 7n patD este mereu aceeai Ei care se repeta 1ara 7ncetareG dar cum eU n 1ond' mereu aceeai' nu prea ar 1i corect sa 6or2im de #eti3ie;G mai precis ar 1i daca am 6or2i despre o identitate H adicA de
204

T)OMA* MANN
I i

un acum 7ncremenit H sau despre eternitate" La pr7nE' 3i se aduce suna aa cum 3i%a 1ost adusa i ieri' i aa cum 73i 6a 1i adusa i miine" 4ar Fn aceeai c ipa te adie un 1e de 2oare H nu tii nici cum' nici de undeG cac 7n 6reme ce 6eEi ca 3i se aduce supa' 1orme e timpu ui se destramA' iar ceea ce 3i se deE6A uie ca ade6AratA 1orma a e9isten3ei este un pieEent 7ncremenit 7n care 3i se aduce eterna supa" 4ar ar 1i parado9a sa 6or2eti despre p ictis 7n e.Atura cu eternitateaG iar noi 6rem sa e6itam' parado9uri e' mai a es 7n to6ArAia erou ui nostru" Aadar' )ans !astorp stAtea 7n pat de s7m2ata dupa%amiaEa deoarece ast1e hotar7se consi ieru au ic Behrens' suprema autoritate 7n aceasta ume 7n care s7ntem 7nchii" *tAtea aco o' 7ntins' cu mono.rama ui pe 2uEunaru cAmAii de noapte' cu m7ini e su2 cap' 7n patu curat i a 2' patu 7n care murise americanca i' 1ara 7ndoia a' at7tea a te 1iin3e' i pri6ea 7n ta6anu camerei' cu ochii ui nai6i' a cAror a 2astru era 7nce3oat de .uturai' .7ndindu%se a ciudA3enia situa3iei" 4e a t1e ' nu putem admite ca 1ara acest .uturai ochii Iui ar 1i a6ut o pri6ire impede i 1ara echi6oc' cAci structura sa Auntrica' oric7t de simp a ar 1i 1ost' nu era 7n ade6Ar de oc simp a' ci din contra' 1oarte 7ntunecata' 7nc7 cita' pe FumAtate sincera i prada 7ndoie ii" Uneori din strA1unduri e 1iin3ei ui se 7na 3A un r7s ne2un i 2iruitor' care 7i E.uduia pieptu ' domo indu%i inima' iar o 2ucurie i o speran3a necunoscute 7 chinuiau 7n.roEitorG a teori pA ea de spaima i de ne inite' 7n 6reme ce inima repeta parca o6ituri e contiin3ei' 2at7ndu%i ipita de coaste' 7ntr%o caden3a acce erata" 7n prima Ei' Joachim 7 asA 7n pace i oco i orice e9p ica3ie" GriFu iu sa% menaFeEe' intra de c7te6a ori 7n camera 2o na6u ui' 1Acu un semn cu capu ' 7ntre27nd de 1orma daca nu%i ipsea nimic" 4e a t1e ' 7i era cu at7t mai uor sa%

7n3e ea.A pe )ans !astorp i sa%i respecte teama ce%o a6ea de orice e9p ica3ie' cu c7t 7mpArtAea aceasta teama' iar 7n mintea ui se socotea chiar 7ntr%o situa3ie i mai chinuitoare dec7t 6aru sau" 4ar duminica' 7nainte de amiaEa' 7ntorc7ndu%se de a p im2area de diminea3a' pe care tre2uise s%o 1acA sin.ur' ca 7nainte 6reme' nu mai am7na con6or2irea directa i ine6ita2i a cu 6aru sau" Ramase 7n picioare 7n.a pat i spuse o1t7ndD H Aadar nu%i nimic de 1Acut i tre2uie sa uam anumite hotar7ri" Te ateaptA cei de%acasa" H Nu 7ncA' rAspunse )ans !astorp" H Nu chiar aEi' 7nsA Ei e e acestea' miercuri sau Foi" MUNTELE VRJIT
$?/ is

A' Eise )ans !astorp' nu ma ateaptA c7tui de pu3in' i nu at7t de adicA 7ntr%o Ei 1i9a" Au a tce6a de 1Acut dec7t sa ma atepte pe a e i sa numere Ei e e p7na a 7ntoarcerea mea" !7nd sosesc' s7nt 2ine%nit i unchiu Tienappe spuneD :Te%ai 7ntorsK; iar unchiu James ma % trea2AD :Ei' a 1ost 1rumosI; 4aca 6ad ca n%am sosit' tre2uie sa treacA uitA 6reme 7nainte ca 1aptu acesta sa%i surprindA' po3i sa 1ii si.ur" Bine7n3e es ca' a urma urme or' 6or tre2ui sa 1ie 7ntiin3a3i""" \ 73i dai seama' Eise Joachim o1t7nd' c7t de nep Acuta este situa3ia asta pentru mineK Acum' ce%o sa se mai 7nt7mp eI -irete ca ma simt oarecum rAspunEAtor" Vii aici sa%mi 1aci o 6iEita' te introduc 7n sanatoriu i iata%te' deodatA' 3intuit a pat i nimeni nu tie c7nd 6ei putea p eca pentru a%3i ocupa ser6iciu " Tre2uie sa 7n3e e.i ca mi% e peni2i 7n ce mai 7na t .rad" % Iarta%maK spuse )ans !astorp 1ara sa%i ia m7im e de su2 cap" La ce 2un sa%3i 1aci at7tea .7nduriI E a2surd" Am 6enit oare aici ca sa%3i 1ac 3ie o 6iEitaI In parte am 6enit i cu inten3ia astaG dar' 7n primu r7nd' ca sa mA odihnesc' potri6it s1atu ui dat de )eide0ind" Ji iatA' acum s%a do6edit pur i simp u ca a6eam mai mu ta ne6oie de repaus dec7t i%a 7nchipuit e sau dec7t ne .7ndiem noi to3i" 4e a t1e ' nu s7nt primu care a creEut cA 1ace aici doar o scurta 6iEita de po ite3e i a cArui edere a uat o cu totu a ta 7ntorsAtura" E destu sa te .7ndeti cum a doi ea 1iu a ui Tous% e%deu9 a 1ost atins 7ncA mu t mai .ra6 H i nici nu tim daca mai trAiete' cAci se prea poate sa% 1i co2or7t 7n timpu 6reunui deFun" Este o surpriEa pentru mine sa a1 u ca s7nt cam 2o na6 i tre2uie sa ma o2inuiesc mai 7nt7i cu ideea ca acum ma a1 u aici ca pacient' pentru tratament' aadar' ca s7nt 7ntr%ade6ar unu dintre ai 6otri' 7n oc sa 1iu' cum a6eam impresia p7na acum' doar un oaspete" Ji apoi' pe de a ta #arte' tre2uie sa%3i mArturisesc ca 1aptu acesta nu ma surprinde de oc' deoarece niciodatA nu m%am sim3it propriu%Eis 6i.uros i nu uit c7t de uneri mi%au murit pArin3ii H ast1e ca nici nu a6eam de a cine moteni o sAnAtate e9cep3iona aK !a ai o mica eEiune % nu%i aaI % chiar daca este' a s#unem' 6indecata acum' e o chestiune asupra cAreia nu ne 1acem uE n' i se prea poate ca 1ami ia noastrA sa ai2A asemenea dispoEi3ii i' e a t1e ' Behrens a i 1Acut o remarcA 7n sensu acesta" Oricum ar 1i' Yata%m8 de ieri 7n situa3ia de%a ma 7ntre2a care%mi erFu dispoEi3ii e persona e 1a3a de tot' 7n3e e.i' adicA 1a3a de 6ia3a i e9i.en3e e ei" Am a6ut deauna o 1ire serioasa i o anumita antipatie pentru aspecte e 6i.u%ase i E.omotoase a e 6ie3ii % nu am 6or2it noi' de cur7nd' despre asta'
$?>

T)OMA* MANN i tu tii ca am 1ost ispitit uneori sa ma 1ac preot' 1iindca%mi pC a ucruri e triste i 7nA 3Atoare % iar o sto1a nea.ra' 7n3e e.i tu' cu o cru!e de ar.int deasupra sau un R"I"#""" =e9uiescat in pace... repreEintA pentru mine ce6a mu t mai 1rumos i in1init mai dra. dec7t un :Mu 3i ani trAiascAK; cu E.omotoasa ui 6ese ie" Totu tre2uie sa pro6inA din 1aptu ca eu 7nsumi am o eEiune si din natere chiar am a6ut predispoEi3ii pentru aceasta 2oa a % care a iE2ucnit acum" 4ar daca ucruri e stau 7ntr%ade6ar' ast1e ' pot sa 6or2esc despre noroc' 7ntruc7t este un noroc 1aptu ca am 6enit aici i m%am Asat consu tatG 7n pri6in3a asta n%ai ne6oie sa%3i 1aci nici ce mai mic repro" !Aci doar ai auEit tu sin.ur ca' daca a mai 1i continuat c7t6a timp sa duc 6ia3a asta aco o' a es' s%ar 1i putut ca toata 2ucata de p am7n sa se duca dracu ui" % Asta nu se poate tiK Eise Joachim" ata ce6a care 7ntr%ade6ar nu se poate ti" 4oar ca ai a6ut odinioarA c7te6a ocuri 2o na6e de care nimeni nu s%a ocupat' dar care s%au ecuit cu desa67rire de a sine' ast1e ca aEi nu mai ai dec7t o oarecare .reutate a respira3ie" !eea ce desi.ur ca s%ar 1i petrecut i cu punctu umed pe care se poate sa% ai acum' daca nu ai 1i urcat din 7nt7mp are p7na aici' a mine H nu' nu se poate tiK % Nu' nu se poate ti a2so ut nimic' rAspunse )ans !astorp" Ji de aceea nu a6em dreptu sa punem a ternati6a cea mai rea' de pi da 7n ceea ce pri6ete durata con6a escen3ei me e" A1irmi ca nimeni nu poate ti c7nd 6oi 1i 7n stare sa p ec de aici i sa 7ncep ucru a antieru na6a ' 7nsA 1aci aceasta a1irma3ie 7ntr%un sens pesimist i .Asesc ca te .rA2eti prea tare' tocmai pentru ca nu se poate ti" Behrens n%a 1i9at nici un termen' este un om 7n3e ept i nu 1ace pe pro1etu " 4e a t1e ' nu mi s%a 1Acut 7ncA nici radioscopia i nici radio.ra1ia' sin.ure e care 6or 7n.Adui o conc uEie o2iecti6a' i cine tie daca se 6a constata ce6a 7ntr%ade6ar serios sau daca p7na atunci nu%mi 6a trece 1e2ra i 6a 6oi putea spune adio" !red ca este mai 2ine sa nu ne dam prea mu ta importan3a i sa nu ne apucam sa istorisim ce or de acasA' chiar de a 7nceput' asemenea po6eti de .roaEa" Va 1i su1icient sa e scriem c7t mai cur7nd % de a t1e e 6oi scrie chiar eu' cu m7na mea' sa t7ndu%ma pu3in pe perna % ca am rAcit' ca stau 7n pat cu pu3ina 1e2ra i ca' deocamdatA' nu s7nt 7n stare sa cA Atoresc" 4upA aceea' 6om 6edea" % Bine' am 7n3e es' e tot ce putem 1ace p7na una%a ta" !7t pentru restU mai putem atepta"

% #entru restI MUNTELE VRJIT

207

%#ai' .7ndete%te i tuK 4oar cu .eamantanu tau pentru c asa 7nt7i . cu ce e necesare numai pentru trei saptam7ni" Ai ne6oie de ' de ru1e' de 7ncA 3Aminte" 7n s17rit' tre2uie sa 3i se trimitA i 2ani" 2ituri' !Dac), spuse )ans !astorp' numai daca 6oi a6ea ne6oie de toate astea" \ Bine' sA mai ateptam" Insa n%ar tre2ui""" nu' Eise Joachim i 7ncepu' 6Adit tu 2urat' sa se p im2e prin camera' nu' n%ar tre2ui sa ne 1acem nici o i uEie" E prea mu ta 6reme de c7nd ma a1 u aici i tiu a ce m8 pot atepta" !7nd Behrens spune ca un oc e aspru i ca aproape ca aude un E.omot""" 4ar' 2ine7n3e es' putem ateptaK 4eocamdatA se mu 3umirA cu at7t pentru Eiua respecti6a' iar pro.ramu % c7nd era 6or2a de di6ertismente 1ie saptam7na e' 1ie 2i unare H intra 7n drepturi e sa e" !hiar 7n situa3ia ui de acum )ans !astorp ua parte a tot ce se petrecea' daca nu 2ucur7ndu%se direct' ce pu3in prin re atAri e pe care i e 1Acea Joachim c7nd' 6iEit7ndu% ' se aeEa pentru un s1ert de orA pe mar.inea patu ui" Ta6a de ceai pe care i se ser6ise micu deFun duminica diminea3a era 7mpodo2itA cu un mic 68s de 1 ori i nu uitaserA sa%i trimitA c7te6a prAFituri din ce e ser6ite i 7n su1ra.erie" Mai t7rEiu' .rAdina i terasa se 7nsu1 e3irA cu tralala i cu 1ornaie i e c arinetu ui' 7n cadru concertu ui 2i unar' iar Joachim ramase a Aturi de 6aru sauD urmAri st7nd pe 2a con' 7n 6reme ce )ans !astorp ciu ea urechi e cu capu p ecat 7ntr%o parte i cu pri6irea pierduta 7ntr% o 1er6oare du2ioasa pe 6a uri e de armonie care se 7m2u Eeau de a1ara' nu 1ara a se .7ndi cu o interioara ridicare din umeri a discursuri e ui *ettem2rini asupra :caracteru ui suspect po itic a muEicii;" 4e a t1e ' cum am mai spus' 7 punea pe Joachim sa%i re ateEe e6enimente e i pre.Atiri e din aceste Ei e' 7 7ntre2a dacA duminica 1usese onoratA cu toa ete e e.ante' ne. iFeuri de dante A sau ce6a asemAnAtor Bnumai cA pentru ne. iFeuri de dante A 1usese prea receC' daca dupa%masa se 1acusera p im2Ari cu trAsura Bi' 7n ade6Ar' :! u2u FumAtA3i or de # am7ni; 7i mase E2oru in corpore spre ! a6ade CG iar uni dupa%masa' Joachim 6eni sa% 6adA 7naintea curei de odihna' 7i ceru sa%i 1acA o e de seama asupra con1erin3ei doctoru ui Sro0oTs0i" Joachim se a destu de pu3in 6or2Are3 i de oc dispus sa 1acA reEumatu con%N3ei % de a t1e nu 6or2ise dec7t 1oarte pu3in i despre cea precedenta" O )ans !astorp stArui sa a1 e amAnunteD
$?@

T)OMA* MANN H Pac aici i achit tari1u 7ntre.' spuse e " Vreau i eu sA a1 u nut%din ceea ce se 7nt7mp a" 7i reaminti de acea uni' 7n urma cu doua saptAm7ni' c7nd se apucas de unu sin.ur sa p ece a p im2area care%i 1Acuse at7t de rau' F"s%e9prima impede presupunerea cA este posi2i ca e9cursia sa 1i 1os" cauEa ce%i dec anase re6o u3ia 7n trup i .rA2ise iE2ucnirea 2o ii" H 4ar cum mai 6or2esc oamenii de aici' e9c amA e ' oamenii din popor H cu c7ta so emnitate i demnitateD sunA aproape ca o poeEieK :Ram7i cu 2ine i%3i mu 3umescK; repetA e imit7nd accentu tAietoru ui de emne" Aa am auEit 7n pAdure i n%o sa uit toatA 6ia3a" Asemenea 7nt7mp ari se asociaEA cu a te impresii i amintiri' tii i tu' i%3i ram7n 7n auE p7nA A s17ritu Ei e or tAie" Ji Sro0oTs0i a 6or2it iarAi despre :iu2ire;I 7ntre2A apoi i se str7m2A rostind acest cu67nt" H Bine7n3e es' 7i rAspunse Joachim" 4espre ce a tce6a ar 1i putut 6or2iI Acesta este su2iectu a care recur.e totdeauna" H Ji cam ce%a spus astAEiI H Ei' nimic deose2it" Ai auEit tu 7nsu3i' de a t1e ' cum 6or2ete" H 4ar ce%a mai emis ca noutateI H !a noutate' nimic deose2it" AEi a de2itat chimie purA' adau.A Joachim 7n si A" E 6or2a' 7n acest caE' de un 1e de otrA6ire' de autoin%to9ica3ia or.anismu ui care' cum spune doctoru Sro0oTs0i' i%ar a6ea ori.inea 7n descompunerea unui e ement 7ncA necunoscut' r8sp7ndit 7n trupG iAr e1ecte e acestei descompuneri e9ercitA o in1 uen3A ame3itoare asupra anumitor centri ai m8du6ei spinArii' e9act aa cum se 7nt7mp a 7n caEu a2sor23iei o2inuite a otrA6uri or e9otice' ca mor1ina sau cocaina" H Ji atunci o2raFii se 7m2uForeaEAK spuse )Ans !astorp" Ia te uita' dar e c7t se poate de interesant" !7te tie i omu astaK #arcA ar 1i 7n.hi3it tiin3a cu po onicu " Mai ateaptA pu3in i o sA 6eEi cA 7ntr%o 2unA Ei o sA s17reasca prin a descoperi acest e ement necunoscut' rAsp7ndit 7n tot trupu ' 2a o sA i 1a2rice otrA6uri e so u2i e care produc acest e1ect ame3itor asupra centru ui ner6os' ast1e cA 6a putea 7m2Ata oamenii dupA metoda ui" #oate cA odinioarA chiar se aFunsese aici" AuEind toate acestea' ai puica crede cA este ce6a ade6Arat 7n po6eti e cu e i9ire e dra.ostei i a te nAEdrA6Anii de care s7nt p ine cAr3i e de e.ende""" Ai sU p ecatI H 4a' Eise Joachim' tre2uie neapArat sa mai stau pu3in cu cat" 4e ieri' temperatura mi se ridica" !hestia astA a ta m%a cam o6it 7n moa eQ capu ui" MUNTELE VRJIT
209

Ast1e trecurA duminica' unea" Apoi seara i diminea3a urEirA a treia ederii ui )ans !astorp 7n :depou;' iar mar3ea trecu 1ArA nimic se2it" Ji totui era Eiua sosirii uiG se 7mp ineau trei saptam7ni % cheiate de c7nd se .Asea aici i se sim3i 7n s17rit o2 i.at sA scrie o risoare acasA' ca sA%i in1ormeEe unchii de starea ui actua a' ce pu3in a inii mari" !u perna 7n spate' e scrise pe h7rtia cu antet a sta2i imentu ui' cA p ecarea' 7n po1ida proiecte or ui' tre2uia am7nata" Le mai scrise cA stAtea 7n pat' a67nd o .ripa cu 1e2rA' pe care consi ieru au ic Behrens' contiincios p7nA a e9ces cum era 7ndeo2te' nu 6oia s%o trate"e cu uurin3A' deoarece o punea 7n e.AturA cu constitu3ia .enera a a 2o na6u ui" 7n ade6Ar' chiar de a prima or 7nt7 nire' medicu %e1 7 sAsise 1oarte anemic' ast1e cA' a urma urme or' concediu pe care )ans !astorp i% reEer6ase a 1ost socotit insu1icient de cAtre acest medic cu 7na tA competen3A" #e cur7nd amAnunte mai amp e" : ata un ucru 2un' .7ndi )ans !astorp" Nu e nici un cu67nt de prisos i totui' scrisoarea aceasta mA 6a 1ace sA c7ti. pu3in timp"; Apoi p icu 1u 7ncredin3at omu ui de ser6iciu de a etaF care' e6it7nd 7nt7rEierea cutii or pentru scrisori' p ecA imediat s8% punA A primu tren" 4upA aceasta' a6enturieru nostru' cu cu.etu 7mpAcat' socotind cA ucruri e Au 1ost aranFate i ca numai tuea i temperatura pricinuita de .uturai 7 1Aceau sA su1ere' se apucA sa trAiascA de pe o Ei pe a ta' aceasta Ei spartA 7n at7tea 2ucA3e e i care' 7n monotonia ei permanentA' nu se scur.ea nici mai iute' nici mai 7ncet' cAci era mereu aceeai" 4e diminea3A' dupA ce 2Atea 1oarte tare 7n uA' intra 28ieu ' un tip muscu os' pe nume Turnherr' cu m7neci e cAmAii su1 ecate pe 2ra3e e 67noase' care 6or2ea din .7t cu oarecare di1icu tate i' numindu% pe )ans !astorp' ca pe to3i cei a 3i 2o na6i' cu numAru camerei' 7 1rec3iona cu a coo " A2ia #Qeca' i Joachim apArea .ata 7m2rAcat ca s8%i spunA 2unA diminea3a' 7i antre2a 6Aru ce temperaturA a a6ut a ora apte i apoi i%o comunica pe a sa" #e c7nd e ua masa Fos' )ans !astorp' cu perna 7n spate' 1Acea a 1e ' cu po1ta de m7ncare pro6ocatA de o schim2are de re.im % prea pu3in s Qn.herit de nA6A irea medici or 1oarte ocupa3i' care' a aceasta orA" #ra6isera de parcurs su1ra.eria' iar acum strA2Ateau a iu3ea a camere e oma6ii a pat i cu muri2unEi" !u .ura p inA de du cea3A' dec ara ca orrnit 2ine i pe deasupra mar.inii cetii se uita a consi ieru au ic Q cu pumnii apAsa3i pe masa din miF oc' arunca o pri6ire .rA2itA pe aia de temperaturA' iar dupA aceea )Ans !astorp rAspundea cu 6oce .anat8 i indi1erentA a 2unA Eiua ce or ce ieeau" Aprindea apoi o

no
T)OMA* MANN 3i.ara i a2ia sesiEa ca Joachim p ecase sa%i 1acA p im2area diminea3a' ca 7 i 6edea 7ntorc7ndu%se" Mai 1 ecareau iarAi de una ) a ta' ast1e ca inter6a u dintre doua mese % 7ntre timp' Joachim 7F m 1Acea i cura de odihna % era at7t de scurt' 7nc7t chiar i un cap sec R Un sArac cu duhu n%ar 1i reuit sa se p ictiseascA' i cu at7t mai mu t nu era caEu ui )ans !astorp' cAci e tia sa e9tra.A su1icienta su2stan3a din impresii e ce or trei saptamini petrecute aici' sus' sa mediteEe asupra situa3iei ui de acum i sa se 7ntre2e ce se 6a 7nt7mp a cu e ' 7nc7t a2ia daca mai a6ea 6reme sa rAs1oiascA ce e doua 6o ume .roase a e unui ma.aEin i ustrat' 7mprumutate de a 2i2 ioteca sanatoriu ui i aeEate pe noptiera" Lucruri e nu se petreceau a t1e nici c7nd Joachim 7i 1Acea a doua p im2are' p7na a 4a6os%# atE' care a2ia daca dura o prApAdita de ora" 4upA aceea 6enea iarAi a )ans !astorp' 7i po6estea anumite ucruri care 7 impresionaserA 7n timpu p im2Arii' stAtea un moment 7n picioare sau pe mar.inea patu ui' 7nainte de a se duce pentru cura de odihna dinaintea pr7nEu ui H i c7t durau toate acesteaI 7ncA o prApAdita de ora + A2ia 3i%ai pus m7ini e su2 cap i a2ia 3i%ai aruncat pri6iri e 7n ta6an' urmArind un .7nd' ca .on.u 7i i in6ita pe to3i pacien3ii' cu e9cep3ia ce or care EAceau 7n pat i a muri2unEi or' sa se pre.AteascA pentru deFun" Joachim p eca' iar dupA aceea sosea :supa de pr7nE;D un epitet de un sim2o ism stupid' pentru ceea ce era 7n rea itateK !Aci )ans !astorp nu a6ea re.im de 2o na6 % i oare de ce i s%ar 1i impus un asemenea re.imI Un re.im de 2o na6' un re.im sArAcAcios nu era de oc recomanda2i 7n caEu sau" *tAtea aco o i p Atea tari1u 7ntre.' iar ceea ce i se aducea 7n 6enicia 7ncremenitA a acestei ore nu era o simp a supa' ci meniuK comp et' ce o2inuit a pr7nEu de a :Ber.ho1Q' a cAtuit din ase 1e uriG o masa sucu enta 7n cursu saptam7nii' iar duminica una de .a a' apreciata de cei mai e9i.en3i cunoscAtori' pre.Atita de un e1 2ucAtar de an6er.ura europeana' 7ntr%o 2ucAtArie ca de hote de u9" -ata de a su1ra.erie" care a6ea 7nsArcinarea sa ser6eascA 2o na6ii ce stAteau 7n pat' i%o aducea
s

u2

capace niche ate' pe tA6i care a373au po1ta de m7ncareG 7mpin.ea de%a curmeEiu patu ui mAsu3a specia a pentru 2o na6ii a pat' aceasta min++++> de echi i2ru' care se .Asea aco o ca din 7nt7mp are' i )ans !astorp m7nca 7n pat' ca 7n 2asmu cu 2Aiatu de croitor aeEat dinaintea niese 1ermecate" MUNTELE VRJIT $++ A2ia isprA6ea deFunu ' ca Joachim se i 7ntorcea' i mai 7nainte de a duce sa se 7ntindA pe 2a con i marea inite sa se 1i Asat deasupra Ber.ho1Q%u ui' iatA ca se 1Acuse aproape ora trei i FumAtate" #oate ca era chiar at7tG cAci' ca sa 1im precii' nu era' 1ara 7ndoia a' dec7t doua " un s1ert" 4ar nu se iau 7n considerare s1erturi e de ora sup imentare 7nd' 7n a1ara unitA3i or 7ntre.i' e e se a2sor2 7n treacAt' ori de c7te ori timpu este ca cu at 7n inii .enera e' ca de pi da 7n mari e ca atorii cu trenu sau 7n stAri e de ateptare' c7nd toate aspira3ii e i parca 7ntrea.a

6ia3A s7nt concentrate ca sa aducA timpu " Ora doua i un s1ert poate 1i douA i FumAtate' aa cum poate 1i' pentru nume e ui 4umneEeu' chiar i ora trei' daca am aFuns sa 6or2im de trei" !e e treiEeci de minute se 7n3e e. ca un contrapunct 1a3a de ora 7ntrea.a' de a trei p7na a patru' i 7n sinea ta nu mai conteaEAD ast1e se 7nt7mp a 7n asemenea 7mpreFurAri" Ji tot ast1e se 1Acea cA durata marii cure de odihna se reducea' 7n de1initi6' a o ora H care era' de a t1e ' i mai micoratA' comprimata' 1iind oarecum oco ita printr%o pauEa" Iar pauEa era doctoru Sro0oTs0i" 4a' doctoru Sro0oTs0i' 1ac7ndu%i raita de dupA masa' nu% mai oco ea pe )ans !astorp" Acum t7naru 7i a6ea ocu ui 2ine sta2i it' nu mai era un inter6a i un hiat' ci un 2o na6 pe care 7 chestiona Ei nic' adicA nu% mai ne. iFa aa cum se 7nt7mp ase spre nemarturisita i trecatoarea ui nemu 3umire" Lucruri e se petrecuserA uni' c7nd doctoru Sro0oTs0i 7i 1Acu apari3ia 7n camera pentru prima data H i spunem :apari3ie; cAci acesta este cu67ntu e9act pentru a preciEa sentimentu straniu i chiar pu3in 7nsp8im7ntator a6ut de )ans !astorp c7nd' 7n aceasta 7mpreFurare' nu tiuse cum sa se apere" *e a1 a 7ntr%un semi Bsau s1ertC de somn' c7nd' treEit 2rusc' o2ser6a ca asistentu intrase 7n camera' dar nu pe ua' ci 6enind spre e direct de pe 2a con" !Aci drumu ui nu ducea prin cori%eor' ci pe 2a coane' 7nc7t intrase pe ua deschisa' d7nd impresia ca sosise pnn 6AEduh" Oricum ar 1i 1ost' se opri 7n picioare 7n.a patu ui )ans !astorp' 7m2rAcat 7n ne.ru' 2ondoc i cu umerii a3i' o pauEa 7n cadru orei' iar 7n 2ar2a ui despicata 7n doua' din3ii i se deE6e irA .A 2ui 7ntr%un sur7s Fo6ia " ^ #Are3i surprins ca ma 6ede3i' domnu e !astorp' spuse e cu o du ce ce 2aritona a' pe un ton pu3in a1ectat' cu un r .utura ' pe care nu% Bo ea' ci 7 rostea ne o6ind dec7t o sin.ura data cu im2a incisi6ii perioriG ma imiteE sa%mi 7ndep inesc o p Acuta datorie pentru a ma `rma dacA aici totu este 7n re.u a" Re a3ii e dumnea6oastrA cu noi au rat 7ntr%o noua 1aEa' cAci din musa1ir a3i de6enit peste noapte
$+$

T)OMA* MANN to6arA""" B!u67ntu :to6arA; 7 cam ne initi pe )ans !astorp"C !ine 1i creEutK . umi doctoru Sro0oTs0i cu un accent prietenos""" !ine ar 1 putut sa creadA un asemenea ucru' 7n seara c7nd am a6ut pentru prim data p Acerea sa 6a sa ut i c7nd mi%a3i coriFat pArerea eronata H atunci er eronata H atra.7ndu%mi aten3ia ca era3i per1ect sAnAtos" !red ca atunci FR e9primasem oarecare 7ndoie i 7n pri6in3a asta' dar' 6a asi.ur' nu%mQ 7nchipuisem ca ucruri e stau ast1e " Nu 6reau sa trec drept rna' c ar6AEAtor dec7t s7nt" Nu m%am .7ndit a nici un punct umed' cAci eu 6or2eam 7ntr%un mod mai .enera ' mai 1i oEo1ic' i%mi mArturiseam 7ndoie i e asupra pro2 emei de a ti daca :om; i :sAnAtate per1ecta; s7nt cu6inte care ar putea 6reodatA sa rimeEe" Ji chiar i aEi' dupA e9amenu a care a3i 1ost supus deunAEi' eu nu pot admite' spre deose2ire de scumpu i onoratu meu e1' ca acest punct umed de aco o H i cu 67r1uW de.etu ui atinse umAru ui )an !astorp % tre2uie sA ne intereseEe 7n primu r7nd" #entru mine este un 1enomen secundar""" !eea ce este or.anic' e 7ntotdeauna secundar""" )ans !astorp tresari" H """7n consecin3a' .ripa dumnea6oastrA este 7n ochii mei un 1enomen ter3iar' adau.A doctoru Sro0oTs0i cu o 1oarte mare deEin6o tura" !um 6a sim3i3i deocamdatAI Repausu a pat 6a a6ea' cu si.uran3a' o in1 uen3a e9ce enta" !e temperatura a3i a6ut astAEiI Ji o data cu aceste cu6inte' 6iEita asistentu ui cApAta un caracter ino1ensi6' de 6iEita de rutina' cum a6eau sa 1ie' de a t1e ' i ce e a te din cursu saptam7nii" 4octoru Sro0oTs0i apArea Ei nic' tot de pe 2a con' a ora patru 1ara un s1ert' c7teodata pu3in mai de6reme' sa uta cu cordia itate 6i.uroasa pe ce cu cat' punea ce e mai 2ana e 7ntre2Ari 7n ca itate de medic' 7ncepea uneori i c7te o scurta con6or2ire cu caracter mai persona H i atunci 1Acea prietenete c7te6a . ume din ace ea cu care' dei au un caracter echi6oc' s17reti prin a te o2inui' 1iindcA te po3i o2inui i cu echi6ocu ' numai sa ram7na 7n imite e norma u ui' ast1e ca 1oarte repede )ans !astorp nu mai .Asi nimic de o2iectat 6iEite or re.u ate a e doctoru ui Sro0oTs0i' de6enite un e ement 1iresc a Ei ei ui norma e Ji 7mpAr3ea ca un 1e de pauEa un.a cura de dupa% amiaEa" Aadar' era ora patru c7nd asistentu dispArea din nou pe 2a con %ceea ce 7nsemna FumAtatea dupa%amieEeiK 4intr% o data' mai 7nainte de%aU 1i dat seama' te pomeneai 7n p inA dupa%amiaEa H care 1ara 7nt7rEiere se pre1Acea 7ncetu cu 7ncetu 7n 7nserareD atunci era aproape ora cinci' 6eriea ceaiu at7t 7n su1ra.erie c7t i a numAru treiEeci i patru' iar cin; MUNTELE VRJIT
$+=

chim se 7ntorcea dintr%a treia p im2are i trecea iarAi pe a 6aru sau' sase era at7t de aproape' 7nc7t cura de odihna p7na a cina se imita Ja ta ora care era un ad6ersar uor de 7n6ins H numai sa 1i a6ut c7te6a ;nduri 7n cap i un orbis pictus pe noptiera" Joachim 7i ua rAmas 2un pentru a se duce a cina" Apoi era adus meniu " Va ea se ump ea de um2re i 7n 6reme ce )ans !astorp m7nca' ;ntunericu intra 6aE7nd cu ochii 7n camera a 2a" 4upA ce s17rea' r8m7nea re"emat pe perna' 7n 1ata mesei curA3ate' i pri6ea crepuscu u ce 7nainta cu iu3ea a' crepuscu u Ei ei de ieri' de a a tAieri sau de acum opt Ei e" *e 1Acea seara H iar diminea3a a2ia trecuse" Ji aceasta Ei pre1AcutA 7n 2ucA3e e i prescurtata 7ntr%un chip at7t de arti1icia i se pre insese printre de.ete' cum constata e 7nsui cu mirare 6oioasa sau ce mu t 7n.7ndurataG cAci nu a6ea 7ncA 67rsta a care trecerea timpu ui sA% 7nspAim7nte" I se pArea ca de6iEa cea mai potri6ita pentru e era :deocamdatA;" 7ntr%o Ei' cam a 6reo Eece sau douAspreEece Ei e de c7nd )ans !astorp stAtea 7n pat' cine6a 2Atu 7n ua pe c7nd

Joachim nu se 7ntorsese 7ncA de a cina' deci 7naintea orei de con6ersa3ie care urma 7ntre cei doi 6eri' iar a rAspunsu oarecum o6Aie nic a ui !astorp' 7n camera 7i 1Acu apari3ia Lodo6ico *ettem2rini % i 7n ace ai timp' o umina or2itoare se rAsp7ndi 7nFur" !Aci primu .est a 6iEitatoru ui a 1ost ace a de%a 7n67rti comutatoru p a1onierei i' re1 ectata de ta6anu a 2' o uminA impede i tremurAtoare ump u camera" Ita ianu era sin.uru dintre pacien3i despre care )ans !astorp se interesase cu insisten3a' 7ntre27ndu% anume pe Joachim" Iar Joachim' onc7t de des ar 1i 6enit a 6aru sau sa stea' 1ie pe mar.inea patu ui' 1ie m picioare' c7te6a minute H i asta se 7nt7mp a cam de 6reo Eece ori pe P ^ nu uita sA%i re ateEe mici e 7nt7mp ari i 1apte di6erse cotidiene a e Je3ii din sanatoriu' 2ine7n3e es 7n imite e 7ntre2Ari or .enera e i imper% `na e pe care e punea )ans !astorp" !urioEitatea ui de 7nsin.urat 7 #in.ea sA 7ntre2e daca au mai sosit noi 2o na6i sau daca p ecase 6reuna mtre 1i.uri e cunoscuteG i sa se arate 7nc7ntat cA doar prima 7ntre2are ' mea rAspuns a1irmati6" 4e 1apt' sosise numai unu :nou;' un t7nar cu 6 erEuie i sco17 cita' care uase oc a masa 1i deiei Le6i' a dreapta `amnei I tis' chiar a dreapta 6eri or" Ei' )ans !astorp 6a atepta cu are sa% 6adA" 4eci' nu p ecase nimeniI Joachim 1Acu semn ca nu' d ochii 7n Fos" 4ar era totui o 7ntre2are a care tre2ui sa rAspundA #etate r7nduri' adicA a 1iece doua Ei e' dei' daca ar 1i 1ost mai pu3in
$+&

T)OMA* MANN 7n.Aduitor' ar 1i putut rAspunde o data pentru totdeauna' su2 iniind !a dupA c7te era in1ormat' nimeni nu se .Asea pe punctu de%a p eca i ca [F aici nu se p eacA at7t de uor" Aadar' 7n ce% pri6ea pe *ettem2rini' )ans !astorp se in1ormase 7n mod persona i% interesa sa tie ce :spunea despre ceea ce + se 7nt7mp ase;" #entru ceI :Ei' pentru 1aptu ca Eac aici i s7nt socotit 2o na6"; 7n ade6Ar' *ettem2rini 7i dAduse o pArere' dei 1oarte reEumati6a !hiar 7n prima Ei a dispari3iei ui )ans !astorp' 7 7ntre2ase pe Joachirti ce s%a 7nt7mp at cu 6aru sau i' atept7ndu%se 7n mod e6ident sa i se spunA ca )ans !astorp pArAsise societatea pacien3i or' a e9p ica3ii e ui Joachim n%a rAspuns dec7t prin doua cu6inte ita ienetiD mai 7nt7i a e9c amat %cco< apoi a spus +o$eretto, adicA' 7n traducereD : ataK; i :*ArAcu3u ;' cAci nu era ne6oie sa tii mai mu tA ita iana dec7t tiau cei doi tineri pentru a 7n3e e.e sensu acestor doua e9c ama3ii" H 4ar de ce po$eretto> 7ntre2ase )ans !astorp" 4oar i e sta sus cu 7ntrea.a ui iteratura 7nF.he2atA din umanism i po itica i nu poate sa 1acA nimic pentru pro.resu interese or umiiK N%ar tre2ui sa se 7nduioeEe din pricina mea' 1iindcA eu' oricum' o sa ma 7ntorc a es mai cur7nd dec7t e " #rin urmare' iatA ca domnu *ettem2rini stAtea 7n picioare' 7n miF ocu camerei 2ine uminate H iar )ans !astorp se reEemase 7n cot c7nd e intrase pe ua' 7 recunoscu i' recunosc7ndu% ' c ipi iute i roi" !a 7ntotdeauna' *ettem2rini purta redin.ota ui .roasa' cu re6ere e ate' un .u er cam uEat i panta onii cadri a3i" !um 6enea de a masa' a6ea 7ntre 2uEe' potri6it o2iceiu ui sau' o sco2itoare de emn" !o 3uri e .urii' su2 e e.anta unduire a mustA3ii' erau 7ncordate de 1aimosu ui sur7s 1in' rece i ucid" % Buna seara' in.inereK Este 7n.Aduit sa ne interesam de dumnea6oastrAI 4aca da' atunci e ne6oie de umina H ierta3i%mi deEin6o tura' spuse e 7ntinE7nd cu un .est p in de a67nt m7na mica spre ampa din p a; 1on" Era3i cu1undat 7n .7nduri i n%a 6rea pentru nimic 7n ume sa 6a deranFeE" 7n caEu dumnea6oastrA este esne sa%mi e9p ic 7nc ina3ia cAtre medita3ie' iar pentru a sporo6ai a6e3i' 7n de1initi6' pe 6aru dumneacoas%tra" Vede3i" 7mi dau per1ect de 2me seama ca s7nt de prisos" Totui' tra; + cu to3ii 7n.hesui3i 7ntr%un spa3iu at7t de strimt' 7nc7t e.Atura de a om UQ om se rea iEeaEA cu o participare spiritua a' cu o participare a mini;% ata' a trecut o saptam7na 7ntrea.a de c7nd n%a3i mai 1ost 6AEut" NQiQ^ a 7nchipuit' ce%i drept' ca ati p ecat' 6aE7nd ca ocu dumnea6oastrA

MUNTELE VRJIT
$+/

1 ctoriu a rAmas neocupat" Locotenentu mi%a deE6A uit rea itatea' hm' a a spus ade6Aru care este mai pu3in tranda1iriu' daca ma pot e9prima t1e 1ar8 sa Ru indiscret""" #e scurt' cum o duce3iI !um 6a descurca3iI !um 6a sim3i3iI *per ca nu prea a2AtutI \ s7nte3i dumnea6oastrA' domnu e *ettem2riniK !7t s7nte3i de 2me%oitorK )a' ha' a3i spus :re1ectoriu;I ata ca' a iu3ea a' a3i i 1Acut o . uma" Lua3i' 6a ro.' un scaun" Nu ma deranFa3i c7tui de pu3in" PAceam aici i re1 ectam % dei termenu re1 ectare este cam e9a.erat 7n acest caE" Mi%era pur i simp u prea ene sa aprind umina" Va mu 3umesc mu t i 6a ro. sa ma crede3i ca din punct de 6edere psihic ma sim3 c7t de c7t norma ' iar repausu a pat aproape ca mi%a 6indecat .uturaiu ' dar se pare ca nu%i dec7t un 1enomen secundar' dupA cum 7mi spun cu to3ii" Temperatura' este ade6Arat' nu%i 7ncA aa cum ar tre2ui sa 1ie' cAci osci eaEA 7ntre =<'/ i =<'<" iar Ei e e acestea nu s%a ame iorat de oc" % Va ua3i re.u at temperaturaI % 4a' de ase ori pe Ei' a 1e ca dumnea6oastrA to3i" )a' ha' ha' ierta3i%ma' dar ma pu1nete r7su .7ndindu%ma ca su1ra.eriei noastre i%a3i spus :re1ectoriu;" Aa se spune a mAnAstire' nuI Este drept ca n%am 1ost niciodatA 7ntr%o mAnAstire' 7nsA aa mi%o 7nchipui" Iar :re.u i e; e tiu pe de rost i e o2ser6 cu strAnicie" % !a un 1rate drepteredincios" *e poate spune ca a3i terminat no6iciatu i 6%a3i 1Acut mArturisirea pro1esiei de credin3a" Va 1e icit 7n mod so emn" VAd cA a3i 7nceput sa spune3i :"su1ra.eria noastrA;" 4e a t1e H 1ArA sA am

inten3ia de a 6a atin.e demnitatea de 2Ar2at H dumnea6oastrA 7mi e6oca3i mai cur7nd o cA u.Ari3a t7nara dec7t un cA u.Ar % o mica o.odnica a ui !hrist' a2ia tunsa' a2so ut neprihAnita i cu nite ochi mari de 6ictima" Am 6AEut odinioarA' prin ocuri e pe care e%am co indat' asemenea mie ue e' i totdeauna""" da' totdeauna' cu un oarecare sentimenta ism" AhK da' da' domnu 6aru dumnea6oastrA mi%a po6estit totu " #rin urmare' nu 6%a3i Asat ascu tat dec7t 7n u tima c ipa""" %#entru ca a6eam 1e2ra" Va ro. sa ma crede3i' domnu e *ettem2rini" a acasA' cu o asemenea rAcea a' m%a 1i adresat doctoru ui nosiru" Iar +! U unde eti oarecum a iE6or i unde s7nt doi specia iti a 1ata ocu%QY ar 1i 1ost prea cara.hios sa pierd pri eFu " ^ 4esi.ur' desi.ur" Ji 6%a3i uat temperatura chiar 7nainte de%a 6i se scneI 4e a t1e tiu ca 6i s%a recomandat din prima c ipa" M6 endon0 aceea care 6%a si it sa achiEi3iona3i un teimometruI tI 7mi tre2uia' i atunci am cumpArat unu "
$+>

T)OMA* MANN H 7n3e e." O achiEi3ie a2so ut necesara" Ji c7te uni 6%a dat 4umneEeu e mare' 7ntre2area aceasta 6%am mai pus% o o dataK Va aduc aminteI 4e a2ia sosiserA3i" Mi%a3i rAspuns cu at7ta deEin6o tura""" H 7mi amintesc' 1irete' domnu e *ettem2rini" Am 1Acut de atunc destu e e9perien3e' totui 7mi aduc aminte de parca ar 1i aEi" A3i 1ost am de nostim chiar din prima Ei' 7n1a3i7ndu%ni% pe consi ieru au ic Behrens ca pe FudecAtoru in1ernu ui""" Radames""" Nu' atepta3i pu3in' era a t nume""" H #oate RadamanteI Este posi2i sa%I 1i numit i ast1e ' incidenta Nu re3in tot ce%mi trece prin cap" H Radamante' 1ireteK Minos i RadamanteK 4e a t1e """ chiar din prima Ei ne%a3i 6or2it despre !arducci""" H 7n.adui3i%mi' dra.a prietene' ca nume e acesta sa% Asam deoparte pentru astAEi" 7n acest moment el capata 7n .ura dumnea6oastrA o nuan3a ciudata" H -ie i aa' r7se )ans !astorp" 4ar' de a t1e ' de a dumnea6oastrA am a1 at mu te ucruri despre e " #e atunci nu 2Anuiam nimic i 6%am rAspuns ca 6enisem numai pentru trei saptam7ni' nici nu%mi trecea prin minte ca putea 1i a t1e " 4omnioara S ee1e d tocmai ma sa utase uier7ndu%mi cu pneumotora9u ' aa ca ma scosese din sArite" 7nsA din c ipa aceea am sim3it ca am 1e2ra' cAci' 7ntruc7t aeru de aici nu numai ca%i 2un 7mpotri6a ma adiei' ci este i 1a6ora2i ma adiei' 7n e.a a mAsura' asta 1ace sa%i .rA2eascA e6o u3ia' ceea ce este necesar' 1ara 7ndoia a' daca 6rei sa te 6indeci" H Este o ipoteEa seducAtoare" !onsi ieru au ic Behrens nu 6%a po6estit cum6a i despre acea ruso%.ermana pe care a a6ut%o aici anu trecut H adicA nuD cu un an 7nainte' cam 6reo cinci uniI NuI Ar 1i tre2uit sa 6a 6or2eascA" Era o 1emeie 1ermecAtoare' de ori.ine ruso%.ermana' mAritata i t7nara mama" Venea din rAsArit' im1atica' anemica d desi.ur ca su1erea de ce6a i mai .ra6" #er1ect" A stat aici o una i apoi a 7nceput sa se p 7n.a ca se simte tot mai rau" I se spuse sa ai2A rA2dare A doua una trecu i ea continua sa pretindA ca' departe de%a se sirnt+ mai 2ine' mer.ea tot mai prost" I se atrase aten3ia ca numai medicu poate sa%i aprecieEe starea sAnAtA3iiG ea are dreptu ce mu t sa spiQna cum se simte' 7nsA acest din urma 1apt nu preEintA nici o importan3a 4 e a t1e i s%a arAtat ca p am7nu ei era 7ntr%o stare mu 3umitoare" #er1ect" i[t1 1emeia nu rAspunse nimic' continua tratamentu i s a2i 6aE7nd cu ochd 7ntr%a patra una' era .ata sa eine a consu ta3ie" N%are nici o imp` r MUNTELE VRJIT
$+<

3A dec arA BehrensG cAci era 7nc7ntat de p am7nu ei" 4ar c7nd 7n a ncea unA nu se mai putu 3ine nici pe picioare' 7i dAdu de 6este so3u ui "" rasarit' iar Behrens primi o scrisoare de a e % pe care era speci1icat u caractere ener.iceD :persona i ur.ent;' 1apt 6AEut de mine" 4a' a nus atunci Behrens ridic7nd din umeri' se prea poate ca doamna sa nu suporte at7t de 2ine c ima de aici" -emeia 7nsA 7i ieise din s8nte" Ar 1i tre2uit sa aFun.A a aceasta conc uEie mai din 6reme' 7i stri.a ea' doar s%a sim3it rau tot timpu ' 7i pierduse toata 6 a.a""" *a speram ca' 7n rasarit' a so3u ei' i%a recApAtat puteri e" %Admira2i K #o6esti3i at7t de 1rumos' domnu e *ettem2rini' iar 6or2e e dumnea6oastrA s7nt' ca sa Eic aa' p astice" La 1e am r7s 7n sinea mea de mu te ori amintindu%mi po6estea dumnea6oastrA cu 1ata care se sca da 7n ac' cAruia au 1ost ne6oi3i sa%i dea o :sora muta;" 4a' aici se 7nt7mp a mu te ucruri neo2inuiteK 4esi.ur' niciodatA nu po3i sa spui ca 3i%ai 1Acut ucenicia" 4e a t1e ' caEu meu se a1 a 7ncA 7n p ina incertitudine" !onsi ieru au ic sus3ine' este ade6Arat' ca mi%ar 1i .Asit un 1 eac %nite puncte mai 6echi' ce6a de care a 1i su1erit odinioarA' 1ara sa%mi dau seama' dei e pretinde ca mi%a descoperit' dupA c7te se pare' i un punct proaspAt' nu tiu precis unde anume' cam pe aici' pe unde6a' pe care %am auEit i eu pe c7nd ma ciocAnea H dei cu67ntu :proaspAt; suna destu de curios 7n e.Atura cu asemenea ucru" #7na acum 7nsA n%a 1ost 6or2a dec7t de consu tAri acustice' ast1e ca dia.nosticu a2so ut si.ur nu% 6om putea a6ea dec7t atunci c7nd 6oi 1i iarAi pe picioare i mi se 6a 1ace radioscopia i radio.ra1ia" A2ia atunci 6om a6ea 7n mod poEiti6 rAspunsu a toate" % !rede3iI Jti3i ca p aca 1oto.ra1ica arata' adesea' pete care s7nt uate drept ca6erne' dei nu%s dec7t um2re' i ca aco o unde 7n ade6Ar e9ista

ca6erne' p aca 1oto.ra1ica arata H ei 2ine' ti3i ceI # aca nu arata a2so% ut nici o pata" A 1ost pe aici i un numismat care 7ncepuse sa 1acA 1e2ra OQ Q ndca a6ea temperatura i%au .Asit i ca6erne e pe p aca 1oto.ra1ica" a au mers p7na aco o 7nc7t au pretins chiar ca e%au i auEitK bI dec ararA IP c' 7 tratarA 7n consecin3a' iar 7ntre timp omu muri" 4ar autopsia 6 edi ca p 8m7nii erau intac3i i ca murise din cauEa nu se tie cAror Micro2i" ^ Ei' domnu e *ettem2rini' acum 7mi 6or2i3i de autopsie< Oricum' Inca n%am aFuns p7na aco o" ^ 4omnu e in.iner' s7nte3i un muca it"
$+@

T)OMA* MANN
>!

H Iar dumnea6oastrA s7nte3i' tre2uie s%o recunoatem' un critic F u sceptic p7na%n 67r1u un.hii or" Nu crede3i nici mAcar 7n tiin3e e e9acte ! ieu dumnea6oastrA are peteI H 4a' arata ce6a" H Ji s7nte3i 7ntr%ade6ar uor 2o na6I H Ei' din nenorocire s7nt destu de 2o na6' rAspunse *ettem2rini as7ndu%i capu 7n Fos" Urma o pauEa" 7n timpu cAreia tui" Aa cum stAtea cu cat' )ans !astorp 7i pri6i musa1iru redus a tAcere" I se pAru ca prin ce e doua 7ntre2Ari simp e com2Atuse cu ar.umente puternice reduc7nd a tAcere orice o2iec3iuni H 7n care intrau i repu2 ica i sti u 1rumos" Iar 7n ceea ce 7 pri6ea pe e ' nu 1Acu nimic pentru a re7nsu1 e3i con6ersa3ia" 4upA c7te6a c ipe' domnu *ettem2rini 7i re6eni sur7E7nd" H 4a' domnu e in.iner' po6esti3i%mi' aadar' cum au primit 6estea cei de acasA" H !are 6esteI Am7narea p ecArii me eI Oh' ai mei' ti3i' cei de acasA se reduc a trei' un 2atr7n i cei doi 1ii ai ui' unchii mei' 7nsA acetia din urma s7nt pentru mine mai de.ra2A ca nite 6eri" Nu am pe a tcine6a' de mic am rAmas or1an de tata i de mamA" !um au primit 6esteaI 4eocamdatA' nici ei nu tiu mai mu t dec7t mine" La 7nceput' c7nd a tre2uit sa ma 67r 7n pat' e%am scris ca am rAcit 1oarte serios i nu pot risca o cA Atorie" Iar ieri' cum de atunci a trecut cam mu tior' e%am scris din nou' spun7ndu% e ca .uturaiu meu %a 1Acut pe consi ieru au ic Behrens sa%mi cerceteEe cu aten3ie p am7nii i ca a insistat sa%mi pre un.esc ederea p7na c7nd chestiunea se 6a impeEi" #ro2a2i ca au primit totu cu 1oarte mu t s7n.e rece" H 4ar ser6iciu dumnea6oastrAI Mi%a3i 6or2it despre un sta.iu de practica pe care urma sa% 1ace3i" H 4a' ca 6o untar" Am ru.at sa 1iu scuEat deocamdatA a antieru na6a " Va 7nchipui3i' cred' ca nimeni nu 6a 1i deEnAdAFduit din pricina aceasta" *e pot descurca 1oarte 2ine i 1ara 6o untari" H Admira2i K 4eci' din acest punct de 6edere' totu este 7n ordine%NepAsare pe toata inia" 7n 3ara dumnea6oastrA oamenii s7nt' 7n .enera %1 e.matici' nu%i aaI 4ar' totdeauna' i ener.iciK H Vai" da" si ener.ici' chiar 1oarte ener.ici' spuse )ans !astorpQ *cruta de a distan3a speci1icu 6ie3ii din patrie i constata ca inter ocutoru 7 intuise e9act" 4a' 1 e.matici i ener.ici' este e9act' aa s7nt cu to3ii" MUNTELE VRJIT
$+,

\ 7n acest caE' continua domnu *ettem2rini' daca 6e3i ram7ne mai FtA 6reme' 6om a6ea' 1ara 7ndoia a' pri eFu sa 1acem aici' sus' notin3a domnu ui unchiu ui dumnea6oastrA' 6reau sa spun 2atr7nu ui unchi" 4esi.ur ca 6a 6eni sa 6a 6adA" \ E9c usK e9c ama )ans !astorp" In ruptu capu uiK Nici chiar Eece ai nu 6or iE2uti sa% urce p7na aiciK Unchiu meu este 1oarte apop ectic' ti3i' aproape ca n%are .7t" Nu' are ne6oie de o presiune atmos1erica reEona2i a' aici s%ar sim3i mu t mai rau dec7t doamna dumnea6oastrA din rAsArit' i ar risca tot soiu de nep Aceri" \ Asta ma deEamA.ete" Aadar' e apop ecticI 7n acest caE' a ce%i mai s7nt de 1o os 1 e.matismu i ener.iaI -ara 7ndoia a ca domnu unchiu dumnea6oastrA este 2o.at" 4esi.ur ca i dumnea6oastrA s7nte3i 2o.at" 7n 3ara dumnea6oastrA to3i s7nt 2o.a3i" )ans !astorp r7se a aceasta .enera iEare iterara a domnu ui *ettem2rini' i aa cum stAtea cu cat pri6i 7n depArtareG 7n atmos1era aceea nata a' 7n care 1usese crescut" 7i aduna amintiri e i%i dAdu si in3a sA Fudece c7t mai impar3ia ' mai cu seama ca distan3a' 7ncuraF7ndu% ' 7i uura acest mod de a Fudeca" RAspunseD %Eti 2o.at' 2ine H sau nu eti" Ji daca nu eti H cu at7t mai rau" EuI Eu nu s7nt mi ionar' dar a6erea mea e a adApost' s7nt un om independent i am din ce trai" 7nsA deocamdatA sa 1acem a2strac3ie de mine" 7n3e e.e3i" 4aca a3i 1i spusD aco o trebuie sa 1ii 2o.at' atunci 6%a 1i apro2at" !Aci sa presupunem ca nu eti 2o.at' sau ca 7nceteEi de a mai 1i H 7n caEu Asta este 6ai i amarK :4aQ mai are 6reun 2an omu astaI; este o 7ntre2are care se aude des""" Va repet propoEi3ia te9tua ' se pronun3a aa cum 6%o spun i cu aeru acesta" Am auEit%o de mai mu te ori i%mi dau seama cA n%am uitat%o" -ara 7ndoia a ca mi s%a pArut 2iEara' cAci a t1e nu mi s%ar 1i 7ntipArit 7n minte % dei eram o2inuit s%o aud" Oare ce pArere a6e3iI Nu' nu cred ca dumnea6oastrA' homo humanus, 6%a3i sim3i ;Qne a noiG chiar eu' care aco o s7nt acasA' am .Asit adesea ca toate acestea s7nt nep Acute' dupA cum o2ser6 acum'

dei persona n%am a6ut Qciodata de su1erit" La mine 7n 3ara nimeni nu 6a primi sa mear.A a Ine6a care n%ar ser6i a dineuri e sa e ce e mai 2une i mai scumpe 6i%nd iar 1iice e unei asemenea .aEde ar ram7ne nemaritate" Aa s7nt rnen Qi de aco o" !um stau 7ntins aici i pri6esc ucruri e retiospecti6' se pare ca rea itatea este cam .roso ana" !e e9presii a3i 7ntre2uin3at %e.matici i"""I A' da' ener.iciK Bine' dar asta ce 7nseamnAI 7nseamnA pruU rece" Ji ce 7nseamnA aspru i receI 7nseamnA cruEime" Aco o
220

T)OMA* MANN domnete o atmos1era cruda' 1ArA mi a" !7nd stai cu cat i 6eEi toate d a distan3a' sim3i ca te trec 1iori" *ettem2rini ascu ta i dAdu din cap apro2ator" Mai continua chiar s dupA ce )ans !astorp aFunsese' deocamdatA' a capAtu critici or sa e s ame3ise" Apoi ita ianu rAsu1 a ad7nc i 6or2iD H N%a 6rea sa capAt o ima.ine .reita despre 1orme e speci1ice pe care cruEimea 1ireasca a 6ie3ii e ia 7n s7nu societA3ii dumnea6oastrA Mi%e totuna' cAci acuEa3ia de cruEime ram7ne o acuEa3ie destu de sentimenta a" A2ia daca a3i 1i 7ndrAEnit s%o 1ormu a3i a 1a3a ocu ui' de teama sa nu pAre3i ridico " Ji pe 2una dreptate a3i asat%o pe seama am2us%ca3i or e9isten3ei" -aptu ca aEi o rosti3i ritos do6edete o oarecare 7nstrAinare pe care n%a 6rea s%o 6ad amp i1ic7ndu%se' cAci ace a care se o2inuiete s%o mArturiseascA poate 1oarte uor sa 1ie pierdut pentru 6ia3a' pentru 1orma de 6ia3a pentru care s%a nAscut" Jti3i dumnea6oastrA' domnu e in.iner' ce 7nseamnAD :*a 1ii pierdut pentru 6ia3A;I Eu da' eu o tiu i o 6ad aici 7n 1iecare Ei" !ei mu t dupA o FumAtate de an' t7n8ru care aFun.e aici Bi aici sus nu aFun. dec7t aproape numai tineriC nu mai are 7n cap nimic a tce6a dec7t 1 irtu i temperatura" Iar dupA ce mu t un an nu 6a mai 1i 7n stare sa conceapA nimic a tce6a i 6a socoti drept :cruda; sau' mai 2ine Eis' drept 1a sa i ca pe o do6ada de i.noran3a orice a ta idee" Va p ac 7nt7mp ari e H a putea sA 6a po6estesc una" A putea sA 6a istorisesc despre un oarecare 1iu i so3 care a stat aici unspreEece uni i pe care %am cunoscut" Era' cred' pu3in mai 7n 67rsta dec7t dumnea6oastrA % 2a cred ca era chiar mu t mai 7n 67rsta" L%au trimis acasA' cu tit u de 7ncercare' ca 6indecatG i s%a 7ntors 7n miF ocu ce or dra.i uiG nu era 6or2a de nici un unchi' ci de mama i so3ie" 4ar toata Eiua stAtea 7nchis 7n camera' cu termometru 7n .ura i nu se sinchisea de nimic din Furu sau" :Voi nu pute3i pricepe' e spunea e %Numai dupA ce ai trAit aco o sus po3i sa 7n3e e.i cum tre2uie sa se petreacA ucruri e" Aici Fos 6a ipsesc _no3iuni e 1undamenta ed;" #7na Qa s17rit" maica%sa 7%a EisD :# eacA iarAi aco o' sus" !u tine nu mai este nimic de 1Acut;" Ji s%a 7ntors din nou aici' sus" Re6eni 7n :patrie; % ca!+ ti3i doar ca ocu ui acestuia po3i sa%i spui :patrie; daca ai stat mAcar o data aici" T7nara ui so3ie 7i de6enise comp et strAina' 1iindcA 7i ipsea++ :no3iuni e 1undamenta e;' i renun3a a e " 7n3e esese ca 7i 6a .Asi 7n ade6Arata ui :patrie; o to6arAa care 6a a6ea ace eai :no3iuni 1undamenta e; i cA 6a ram7ne aco o" MUNTELE VRJIT
$$+

)ans !astorp dAdea impresia cA nu ascu ta dec7t cu o ureche" ntinu8 sA pri6eascA 7n incandescen3a a 2urie a 2ecu ui din camera' ntr%o depArtare" #u3in mai t7rEiu r7se i spuseD \ #atrie; 7i Eicea e I ata ce6a ce poate pArea un pic cam sentimen% cum spune3i dumnea6oastrA" 4a' cunoate3i numeroase 7nt7mp ari" Tocmai 7ncepusem sa ma .7ndesc a ceea ce spuneam mai adineauri despre asprime i cruEime' ucruri care' de a t1e ' mi%au trecut prin cap de mu te ori 7n u time e Ei e" Vede3i dumnea6oastrA' tre2uie sa ai o epiderma destu de .roasa pentru a 1i a unison cu 1e u de%a .7ndi a oameni or de Fos' din 6a e' cu 7ntre2Ari ca :4aQ mai are 6reun 2an omu astaI; i cu mutre e pe care e 1ac 6or2ind ast1e " 7n 1ond' niciodatA n% am considerat 1iresc acest 1e de%a 1i' cu toate ca nu s7nt nici mAcar un horno humanus H dar 7mi dau seama ca 1e u or de 6ia3a a 1ost ace a care m%a iE2it 7ntotdeauna" #oate ca 1aptu 3ine de 7nc ina3ia mea incontienta cAtre 2oa A H de a t1e ' mi%am auEit eu 7nsumi 6echi e ocuri 2o na6e i iatA ca Behrens pretinde ca mi%a .asit acum i un 1 eac cu totu proaspAt" 4esi.ur' mi s%a pArut surprinEAtor' totui' 7n 1ond nu m%am mirat prea tare" Nu m%am sim3it niciodatA ca o st7ncaG i cum pArin3ii mi%au murit at7t de timpuriu i am rAmas de mic or1an de tata i de mama' 7n3e e.e3i""" 4omnu *ettem2rini descrise cu capu ' cu umerii i cu m7ini e un .est unitar care' schi3at cu 6oioie i ama2i itate' e9prima 7ntre2areaD U'Ei' iI !e%i cu astaI; % 4oar s7nte3i scriitor' spuse )ans !astorp % iteratG tre2uie deci sa 1i 1Acut aceasta e9perien3a i sa 7n3e e.e3i ca' a67nd 7n 6edere 7mpreFurAri e' nu po3i a6ea o 1ire at7t de aspra 7nc7t sa .Aseti cruEimea oameni or 1oarte 1ireasca H a oameni or o2inui3i' 7n3e e.e3i' care se p im2a' r7d' c7ti.a 2ani i%si satura p7ntecu """ Nu tiu daca am reuit e9act sama""" *ettem2rini se 7nc ina" % 4umnea6oastrA 6re3i sA spune3i' 7i e9p ica e ' ca un contact pre%ce Ji 1rec6ent cu moartea te 7mpin.e spre o stare de spirit 7n mAsura sa e iaca mai de icat i mai sensi2i 1a3a de asprimi e i tri6ia ita3i e coti% ene aOe 6ie3ii' i s%o recunoatemD 1a3a de cinismu ei" ^ tste e9act ceea ce 6oiam sa spunK e9c ama )ans !astorp cu sincer uEiasm" Admira2i e9primat' a3i pus punctu pe i" domnu e *ettem2rini" oarteaH daK Jtiam eu 2ine ca dumnea6oastrA' ca iterat""" tunci *ettem2rini 7ntinse m7na spre e i' ap ec7ndu%i capu 7ntr%o

U 7nchise ochii % .est 1oarte 1rumos i 2 7nd' cu care 7 7ntrerupse'

222

T)OMA* MANN dar numai pentru a% ru.a sA%i acorde aten3ie" R8mase c7t6a timp " aceasta atitudine pe care o mai pAstra destu de mu t' chiar dupA ce )a !as3orp tAcuse pu3in stin.herit i atepta sA 6adA ce 6a urma" 7n s17rsQ ita ianu 7i deschise ochii ne.ri H ochii de 1 anetar H i 6or2iD % 7n.8dui3i%mi' 7n.adui3i%mi' domnu e in.iner' sa mA adreseE cu insis 3en3a inimii dumnea6oastrA i sa 6a spun H i 3in sA su2 inieE aceasta in mod e9pres % cA sin.uru 1e pios de%a contemp a moartea 7n chip esen3ia i 1ArA 7n1 orituri consta 7n a o 7n3e e.e' a o percepe ca pe o parte ca pe o 7mp inire i ca pe o condi3ie sacra a 6ie3ii' i 7n nici un caE % cAci aceasta ar 1i contrariu sAnAtA3ii' no2 e3ei' ra3iunii i 1ide itA3ii % nu tre2uie s%o separi de 6ia3a' sA i%o opui sau chiar s%o trans1ormi 7ntr%un ar.ument 7mpotri6a ei" !ei 6echi 7i 7mpodo2eau sarco1a.e e cu sim2o uri a e 6ie3ii i a e 1ecunditA3ii si chiar cu sim2o uri o2scene H sacru con%1und7ndu%se adesea cu o2scenu 7n re i.ioEitatea anticA" Aceti domni tiau sa cinsteascA moartea" !Aci moartea este demna sA 1ie respectatA ca i ea.Anu 6ie3ii' ca i s7nu matern a re7nnoirii" 4ar opusA 6ie3ii i separata de ea' de6ine un spectru' o hidoenie H i chiar mai r8u" 4eoarece moartea ca act spiritua de sine stAtAtor este o 1orma 1oarte imora A' a cArei putere de atrac3ie este e9trem de puternicA i 1ArA 7ndoia A ca pentru spiritu uman ar 1i cea mai .roaEnica rAtAcire dacA ar 7ncerca sa simpatiEeEe cu ea" 4omnu *ettem2rini tAcu" *e oprise a aceastA a1irma3ie de principiu i 7ncheiase pe un ton 1oarte hotar7t" Era seriosG nu ca sa se distreEe spusese toate acestea' uitase chiar sa dea inter ocutoru ui pri eFu de%a rep ica' iar a s17ritu a1irma3ii or co2ori . asu i 1Acu o pauEa" *tAtea Fos' cu .ura 7nchisA' cu m7ini e 7ncruciate pe .enunchi' cu un crac a panta onu ui cadri at pus peste ce A a t i%i pri6ea picioru pe care% e.Ana uor 7n aer" )ans !astorp tAcu i e " ReEemat de pernA i cu capu 7ntors spre perete' 2Atea cu 67r1u de.ete or 7n cu6erturA" A6ea impresia ca *ettem2rini 7i dadue o ec3ie' c8% chemase a ordine' 2a chiar c8 7 doFenise%iar 7n tAcerea ui era i oarecare 7ndArAtnicie de copi " Iar tAcerea aceasta durA destu de mu t" 7n s17rit' domnu *ettem2rini 7na 3A capu i spuse sur7E7ndD H -i3i 2un' domnu e in.iner' i aduce3i%6A aminte cA noi doi am n+;++ 7nceput odatA o contro6ersA asemAnAtoare % 2a chiar s%ar putea spuneQ aceeai" 4iscutam atunci H cred ca era 7n timpu unei p im2Ari % despr 2oa a i prostie a cAror coinciden3a dumnea6oastrA o socotea3i drept u parado9' pArere care nu era dec73 o consecin3a a considera3iei dunine MUNTELE VRJIT
223

astrA pentru 2oa A" !a i1icam atunci aceasta pre3uire ca pe o naE27tie Y istr8' prin care este insu tatA .7ndirea umana i' spre satis1ac3ia mea' Area3i destu de dispus sA 3ine3i seama de o2iec3ie" Ji am 6or2it' de emenea' despre nepAsarea i nehotAr7rea spiritua A a tineretu ui' despre r2ertatea ui de a a e.e i despre tendin3a ui de%a 1ace e9perien3a tutu%or puncte or de 6edere posi2i e' i am cAEut de acord cA nu tre2uie sa considerAm aceste e9perien3e ca pe nite reEu tate de1initi6e' serioase si 6a a2i e pentru toata 6ia3a" Vre3i sA%mi 7n.Adui3i % i sur7E7nd' domnu *ettem2rini se ap eca 7nainte cu tA pi e ipite de podea' cu m7ini e str7nse 7ntre .enunchi i capu Asat pieEi H 6re3i sa%mi 7n.Adui3i' spuse cu o oarecare emo3ie 7n . as' sA 7ncerc' poate 6oi putea sA 6a 1iu de 1o os' pe 6iitor' 7n aceste e9perien3e i s8 e9ercit asupra dumnea6oastrA o in1 uen3A 7n sensu 1r7narii' dacA din 7nt7mp are 1unesta primeFdie a preFudecA3i or 6%ar amenin3aI % 4ar desi.ur' domnu e *ettem2riniK Ji )ans !astorp se .rA2i sA renun3e a atitudinea distantA' pe FumAtate timida i pe FumAtate 7ndArAtnicA' 7ncetA s8 mai 2atA cu de.ete e 7n cu6erturA i se 7ntoarse spre musa1ir cu o ama2i itate p inA de consternare" Este chiar 1oarte 2ine6oitor din partea dumnea6oastrA""" MA 7ntre2 numai daca eu a 1i""" AdicA' dacA a mine""" % !omp et sine pecunia, Eise *ettem2rini cit7ndu% pe Behrens' i 7n aceeai c ipA se ridicA" 4e ce 6%a3i Asa ru.atI adAu.A e " Ji am7ndoi 7ncepurA s8 r7dA" Atunci se auEi deschiE7ndu%se ua de a1arA i tot atunci se 7n67rti i mineru de a ua interioara" Era Joachim care se 7ntorcea de a o partida de cAr3i" 47nd cu ochi de ita ian' se roi a 1e ca )ans !astorp mai adineauriD chipu ui ars de soare de6eni i mai 7ntunecat" %Oh' ai musa1iri' Eise e " 7mi 7nchipui cA%3i 1ace p Acere" Eu am 1ost re3inut" M%au si it sa 1ac o partida de 2rid.eG i se spune 2rid.e' dar de tapt era a tce6a' adau.A d7nd semni1icati6 din cap" Am c7ti.at cinci mArci" % Numai s8 nu se trans1orme 7n 6iciu' 7i spuse )ans !astorp" )mK Qna una%a ta' domnu *ettem2rini mi%a dat pri eF sa petrec timpu 7ntr%un m od 1oarte p Acut" Ji c7nd spun doar at7t' 7mi dau seama cA ma e9prim estu de st7n.aci""" *%ar potri6i mai cur7nd 1a su ui 6ostru 2rid.e' eoarece domnu *ettem2rini mi%a ump ut timpu 7ntr%un chip c7t se " ate Re pre3ios""" Un om cumsecade ar tre2ui sa dea din m7ini i din cioare ca sA scape de aici % acum cA a3i 7nceput i 6oi cu 1a su 2rid.e"
224

T)OMA* MANN 4ar pentru a% ascu ta mai des pe domnu *ettem2rini i pentru a% Wa sa%mi dea o m7na de aFutor cu con6ersa3ii e sa e' aproape ca a dori am temperatura un timp nede1init i sa ma insta eE cu casa a 6oi' aici #7na a urma' 6a tre2ui sa mi se dea o :sora muta;' pentru ca nu curn6 sa trieE"

H Repet' domnu e in.iner' s7nte3i un muca it" Apoi *ettem2rini 7i ua rAmas 2un 7n modu ce mai po iticos" RAmas sin.ur cu 6aru sau )ans !astorp rAsu1 a uurat" H !e mai peda.o.K spuse e " Un peda.o. umanist' nu 7nceteaEA sa%3i iaca mora a' c7nd su2 1orma de po6estiri c7nd 7n 1orma a2stracta" Ji se 7nt7mp a sa 6or2eti cu e despre nite ucruri despre care niciodatA nu mi%a 1i 7nchipuit ca se poate 6or2i' 2a mai mu tD nu m%a 1i 7nchipuit ca a reui sa e i pricep" Ji daca a 1i dat peste e e aco o Fos' a es' 7ntr%ade6ar nu e%a 1i 7n3e es' adau.A e " La ora aceea' Joachim o2inuia sa petreacA un timp 7mpreuna cu 6aru uiD sacri1ica doua sau trei s1erturi de ceas din cura de odihna" !7teodata 1Aceau o partida de ah pe masa portati6a a ui )ans !astorp %cAci Joachim adusese cutia i 1i.uri e 7n camera 6aru ui" Mai t7rEiu ieea cu tot ca a2a 7cu pe 2a con' dar i cu termometru 7n .ura' iar )ans !astorp 7i ua i e temperatura pentru u tima datA 7n acea Ei' 7n 6reme ce o muEica sua6a rAE2Atea' c7nd mai de%aproape' c7nd de departe' din 6a ea 7n6A uitA 7n um2re e nop3ii" La ora Eece cura de odihna se s17rea' apoi 7 auEea pe Joachim' auEea i perechea de a masa rui or de r7nd""" i )ans !astorp se 7ntorcea pe o parte' 7ncerc7nd sA adoarmA" Noaptea era FumAtatea cea mai .rea a Ei eiK cAci )ans !astorp se treEea mereu i i se 7nt7mp a sa ram7n8 treaE ore 7n ir' deoarece uneori 7 7mpiedica sa adoarmA anorma a 1ier2in3ea a a s7n.e ui' a teori statornica poEi3ie oriEonta a 7i st7nFenea po1ta i putin3a de%a adormi" 7n schim2 ceasuri e de somn erau 7nsu1 e3ite de 6ise de o di6ersitate 2o.ata i p ina de 6ia3a' a care se putea .7ndi c7nd era treaE" Ji daca Eiua era scurtata de mu tip e e su2di6iEiuni din cadru pro.ramu ui' nu a 1e se 7nt7mp a i 7n cursu nop3ii datorita trecerii monotone a ore or H care%i pierdeau contururi e" 4ar c7nd' 7n s17rit' Eori e se apropiau' era o 2ucurie sa ce E camera ump 7ndu%se de umina' s%o o2ser6i cum se i6ete din 7ntuneric sa pri6eti ucruri e apar7nd i deE6a uindu%se' 7n 6reme ce' a1ara' Eiua se aprindea 7ntr%o roea a c7nd tu 2ure i 1umurie' c7nd 6ese aG si" )+@+ 7nainte de a%3i 1i dat seama' sosea iarAi c ipa c7nd 2aieu ' ciocanin ener.ic 7n ua' 6estea intrarea 7n 6i.oare a pro.ramu ui Ei nic" MUNTELE VRJIT
225

)ans !astorp nu%i uase nici un ca endar 7n 6acan3a i ca atare nu 7ntotdeauna in1ormat asupra Ei ei 7n care se .Asea" 7n pri6in3a asta 7i e2a din c7nd 7n c7nd 6aru ' dar nici e nu era de 1iecare data prea a a Toiui duminici e' mai cu seama 1iecare a doua duminica' 7n care ea oc concertu ' constituiau un punct de orientare' si ast1e era si.ur sepietn2rie se apropia de FumAtate" A1ara' 7n 6a e' de c7nd )ans Tastorp se aeEase a pat' dupA timpu trist i rece sosiserA Ei e e 1ru% inoase de s17rit de 6ara' un ir un. de Ei e 1rumoase' aa ca Joachim 6enea a e 7m2rAcat cu panta onii a 2i' iar )ans !astorp nu putea sa%i 7n1r7n.a sim3am7ntu unei sincere pAreri de rau' o pArere de rau i a su1 etu ui dar i a muchi or ui tineri' .7ndindu%se a 6remea minunata de a1ara" *pusese chiar ca :7i este ruine; sa ase sa treacA un timp at7t de 1rumos" 4upA aceea 7nsA' ca sa se initeascA' adAu.ase ca i daca ar 1i 1ost pe picioare' tot n%ar 1i putut pro1ita H cAci' dupA e9perien3a a6uta' 7i era interEis sA 1acA prea mu ta micare" Ji' 7n de1initi6' prin ua putea sA se 2ucure' oricum' 7ntr%o anumita mAsura' de umina ca da de a1ara" 4ar spre s17ritu iEo Arii 1or3ate a ui )ans !astorp' 6remea se schim2a iarAi" #este noapte de6enise ce3oasa i 1ri.uroasa' 6a ea se ascunse 7ntr%o 7n67rteFire umeda de apo6i3a' iar aeru uscat a ca ori1eru ui ump u camera" Vremea se men3inu ast1e p7na 7n Eiua c7nd' cu pri eFu 6iEitei de diminea3a a medici or' )ans !astorp 7i reaminti consi ieru ui au ic ca se i 7mp iniserA ce e trei saptam7ni de c7nd stAtea 7n pat i ceru permisiunea sa se scoa e" % Ei' asta%i 2una' ai i isprA6itI spuse Behrens" Ia sa 6edemG 7ntr%ade% 6ar' aa este" 4umneEeu e' cum 7m2atr7nim" 4e a t1e ' mi se pare ca nu s%aprea schim2at mare ucru 7n starea dumita e" !umI Ieri temperatura a rost norma aI 4a' 7n a1ara de cea de a ora ase seara" Ei 2ine' !astorp' nu 6reau sa par ne7ndup ecat cu dumneata i doresc sa te redau soci%eta3ii" Ridica%te i um2 A' omu eK -irete' 7n mAsura i 7n imite e indi% te% In cur7nd 73i 6om 1ace portretu interior" Ia notaK spuse e doctoru% S%to0oTs0i' 7ndrept7ndu%se spre ua i' uit7ndu%se cu ochii ui a 2atri cramoi si inFecta3i a pa idu asistent' 7i arata cu arAtAtoru enorm ;mA ui )ans !astorp""" Ast1e ' )ans !astorp iei din :depou;" .u eru pa tonu ui ridicat i purt7nd .a oi pentru prima data' 7i C iarAi 6aru p7na a 2anca de 7n.a p7r7ia' apoi se 7ntoaise" dar nu ca pe drum sa nu punA 7ntre2area c7t %ar mai 1i Asat Behrens sa n pat daca nu%i comunica e 7nsui ca temperatura trecuse" Iar
i '!

i; i
226

T)OMA* MANN Joachim' cu pri6iri e 7ntunecate i .ura deschisA ca pentru un ' 6 deEnAdAFduit' 1Acu prin aer .estu nemAr.inirii"

:4umneEeu e' 6AdK;

Trecu o saptam7na 7ntrea.a p7na c7nd )ans !astorp 1u in6itat' prFn sora%e1a' sa se preEinte a a2oratoru de radio o.ie" Nu 6oia sa p ictiseascA oamenii cu stAruin3e e ui" Erau destu de ocupa3i cei de a :Ber.ho1Q" 4octorii i persona u ' dupA c7te se pArea' a6eau mu t de ucru" 7n u time e Ei e sosiserA noi 2o na6iD doi studen3i rui cu paru 7nc7 cit i nite 2 uEe ne.re' 7nchise comp et' care nu Asau sa se EAreascA nici cea mai mica urma de enFerie a 2aG o pereche o andeEa cAreia i s%au dat doua ocuri a masa ui *ettem2riniG i un me9ican cocoat' care%i 7nspaim7nta to6arAii de masa cu 7n.roEitoare e sa e criEe de su1ocareD atunci se a.a3A cu pumnii de 1ier ai m7ini or ui un.i' de c7te unu din 6ecini' 2Ar2at sau 1emeie' 7i apuca str7ns ca 7ntr%o men.hina i%i t7ra 7n umea spaimei sa e' cu toata 7mpotri6irea i stri.ate e or dupA aFutor" #e scurt' su1ra.eria era aproape p ina' dei seEonu de iarna nu 7ncepea dec7t 7n octom2rie" Iar .ra6itatea caEu ui ui )ans !astorp i .radu sau de 2oa a a2ia dacA 7i dAdeau dreptu sa pretindA 6reo aten3ie mai deose2ita" 4oamna *tohr' aa stupida i incu ta' era 1ara 7ndoia a mai 2o na6a dec7t e " 1ara sa mai 6or2im despre doctoru B umen0oh " Ar 1i tre2uit sa 1ie ipsit de orice sim3 a .rada3iei i di1eren3ierii' pentru ca )ans !astorp' 7n situa3ia sa' sA nu ai2A o reEer6a discreta % cu at7t mai mu t cu c7t o ast1e de comportare 1Acea parte din spiritu sanatoriu ui" !ei mai uor 2o na6i nici nu contau' Ji chiar e aFunsese a aceastA constatare din nenumArate e con6or2iri pe care e auEise" 4espre cei uor 2o na6i se 6or2ea cu dispre3' potri6it unei ierarhii 6a a2i e aici' i erau pri6i3i de sus 7n Fos H dar nu numai 2o na6d atini 7n mod .ra6 se purtau ast1e ' ci chiar i acei care erau ei 7nQ* + :uori;D proced7nd ast1e ' acetia din urma mArturiseau % i 1a3a de ei" este ade6Arat H ace ai dispre3" 7nsA 7i apArau demnitatea supun7ndu%acestei scAri a 6a ori or" Aa este omenesc" ''Ei a' astaK pAreau spun unii a toraG asta' pe scurt' n%are mare ucru i a2ia daca ar
a%Ji
a

6ea

dreptu sA stea 7ntre noi" N%are nici mAcar o ca6ernA"""; Acesta era sp+ tu care domnea aiciG 7n 1e u ui' era aristocratic' i )ans !astorp + supunea dintr%un respect 7nnAscut 1a3a de e.i i re.u amente de MUNTELE VRJIT
227

" i ete 2ordeie at7tea o2iceie' spune pro6er2u " Un ca ator care 7i ioc de o2iceiuri e i 6a ori e popoare or ce%i dau ospita itate 6edete ca nu%i prea cu ti6at" !hiar i 1a3a de Joachim' )ans !astorp 6ea un oarecare respect i anumite considera3ii' nu at7t pentru ca e era co o mai 6echi' 1iindu%i 7ndrumAtor i cicerone 7n aceasta ume H ci pentru ca' 7ntr%ade6ar' dintre ei am7ndoi' 6aru sau era :mai .ra6;" Totui' cum se 7nt7mp 8 de o2icei' este e9p ica2i ca 7nc ini sa tra.i spuEa pe propria turta' 2a chiar sa%3i e9a.ereEi situa3ia mAcar at7t c7t este necesar sa intri 7n aristocra3ie sau mAcar sa te apropii de ea" 7nsui )ans !astorp' c7nd era 7ntre2at a masa' dec ara cu p Acere c7te6a Eecimi mai mu t dec7t a6ea de 1apt' i se sim3ea mA.u it atunci c7nd 7 amenin3au cu de.etu ca pe un 2Aiat care este mai rau dec7t pare" 4ar de.ea2a e9a.era e pu3in' ca tot nu ram7nea dec7t un personaF de o cate.orie in1erioara' 7nc7t 7i dAdea seama ca numai rA2darea i reEer6a puteau 1i atitudinea ce tre2uia adoptata" 7i re uase' a Aturi de Joachim' 1e u de 6ia3a din prime e trei sapta%m7ni' de6enita intima' monotona' or.aniEata cu preciEie i care mer.ea strunA din prima Ei' ca i cum nu 1usese niciodatA 7ntrerupta" 4e 1apt' aceastA 7ntrerupere n%a6ea nici o 7nsemnAtateG chiar de a cea dint7i reapari3ie a sa a masa 7i dAdu seama impede de acest 1apt" E ade6Arat ca Joachim' care acorda 1oarte scrupu os o deose2ita importan3a unor asemenea e6enimente' a6usese .riFa sa punA o 6aEa cu c7te6a 1 ori 7n dreptu ocu ui ocupat de ce care parca 7n6iase" 7nsA to6arAii de masa ai ui )ans !astorp 7 sa utara 1ara nici o so emnitate' iar 1e u cum 7 primirA nu se deose2i de oc de ace a adoptat atunci c7nd despAr3irea dura nu trei saptam7ni' ci trei ore % sau a2ia daca se deose2i 1oarte pu3inD 1oarte pu3in nu pentru cA persoana ui modesta i simpatica e%ar 1i 1ost indi1erenta' ci pentru cA aceti oameni erau preocupa3i 7n mod e9c usi6 numai de propria or 1iin3a' adicA de trupu or care pentru ei era at7t de mteresant' 7nc7t parca nici nu uaserA cunotin3a de a2sen3a ui )ans storp" Iar acesta din urma se supuse 1ara .reutate' cAci se re.Asi a patu ui de masA' 7ntre pro1esoara i Miss Ro2mson' ca i cum chiar m aJun ar 1i stat aco o pentru u tima data" nn urmare' daca nici mAcar a masa ui nu se 1Acuse mare caE de r Jitu iEo Arii sa e 1or3ate' cum i%ar 1i putut pasa cui6a din restu a .erieiI Aco o' nimeni nu%i dAduse nici cea mai mica aten3ie % cu !eptia ui *ettem2rini care' a s17ritu mesei' se apropie de e ca sa% s e . ume3 i prietenos" Este ade6Arat ca )ans !astorp era dispus sa
$$@

T)OMA* MANN mai 6adA 7ncA o e9cep3ie' 7nsA noi nu 6om putea sa ne pronun3am asup acestui 1apt" I se pAruse ca re6enirea ui 1usese remarcata de ! a6di !hauchat % cAci imediat dupA intrarea ei' 7n 7nt7rEiere ca totdeauna' du4 ce ua de stic a se 7nchise' 7i opri pri6irea%i 7n.usta' pe care pri6irea In ? 7nt7 ni i apoi' a2ia aeEata' se mai 7ntoarse o data spre e ' sur7E7nd peste umArD sur7E7nd aa cum o 1Acuse cu trei saptam7ni 7n urma' adicA 7nainte ca e sa se 1i dus a consu ta3ie" Iar micarea ei 1usese at7t d e 1A3ia i ipsita de considera3ie H ipsita de considera3ie 1a3a de e cit i 1a3a de to3i cei a 3i pacien3i H 7nc7t nu tiuse daca tre2uia sa se socoteascA 7nc7ntat sau sa ia aceasta atitudine drept un semn de dispre3 i' p rin urmare' sa se supere" Oricum ar 1i 1ost' mima i se E2uciuma cump it su2 aceste pri6iri care desconsideraserA con6en3ium e mondene' potri6it cArora s%ar 1i cerut sa se i.nore reciproc' i% impresionaserA 7ntr%un 1e care 7n ochii ui apArea 1antastic i

ame3itor H inima' aadar' + se E2uciuma cump it' aproape dureros' imediat ce ua de stic a pocni' cact aceasta era c ipa pe care o ateptase cu su1 etu a .ura" *e mai cu6ine sa adAu.am ca e.aturi e su1 eteti a e ui )ans !astorp cu pacienta de a masa rui or 2ine i interesu sim3aminte or i a spiritu ui ui modest pentru aceasta 1Aptura micu3a' cu pasu uor' unecAtor i ochii de 0ir.hiEa' pe scurt' sentimente e sa e de 7ndrA.ostit Bi ne 7ncumetam a 7ntre2uin3a acest cu67nt' mAcar ca e un cu67nt din :6a e;' un cu67nt de a es' 7ntruc7t ne 7n.Aduie sa 2Anuim ca iedu Simt fluturarea ciudatelor gnduri ar putea 1i 1o osit' 7ntr%un chip oarecare' 7n acest caEC H aadar' sentimente e ui de 7ndrA.ostit 1AcuserA pro.rese 1oarte mari 7n timpu iEo Arii 1or3ate" !hipu ei 7i p utise 7n 1a3a ochi or atunci c7nd' 7n Eori' scu at de6reme' 7i aruncase pri6iri e prin camera ce + se deE6A uia o6Aitoare' sau seara' 7n amur.u ce se 7ntuneca tot mai mu t Bi chiar 7n acea ora c7nd *ettem2rini intrase pe neateptate a e ' ` data cu aprinderea su2ita a uminii' ea 7i p utise prin 1a3a ochi or per1ect distincta' i din pncina asta 6enirea umanistu ui 7 1Acuse sa roeascAC' iar 7n un.u ore or sin.uratice a e Ei ei ui 1ar7mi3ate se .7ndise a .ura acestei 1emei tinere' a o2raFii ei' a ochii ai cAror cu oare' 1orma i o2hcrtate 7i s17iau su1 etu ' se .7ndise a spate e ei o2osit' a 1e u cum 7i 3inea capu ' a cea1a cu 6erte2ra cer6ica a ieita 7n e6iden3a' a 2ra3e e trans1i.urate de 6oa u ce su23ire H i daca p7na acum am ascuns ca numa datorita acestor ucruri ore e i s%au scurs 1ara .reutate' este 1iindcA ad+ uat parte cu dra.oste a ne initea ui su 1 eteascA amestecata c 7nspaim7ntatoarea 1ericire a acestor ima.ini i 6edenii" 4a' cAci MUNTELE VRJIT $$, otie i o ade6Arata spaima se contopeau 7n toate acestea' o speran3a e se rAtAcea 7n nemAr.initu ' in1initu i a6entura 2ucuriei' dar i o a care nu a6ea nume' 7nsA c7teodata .7tuia at7t de 2rusc inima anaru ui % inima sa 7n 7n3e esu su1 etesc i trupesc % 7nc7t 7i ducea 7na st7n.a a piept' iar dreapta a 1runte Bca pe o 6iEiera deasupra ochi orC i opteaD %4umneEeu eK !Aci 7ndArAtu 1run3ii dainuiau .7nduri sau 1ra.mente de .7nduri' i e e erau ce e care daruiau ima.ini or i 6edenii or ui o 1ascina3ie at7t de intensA' dei se re1ereau a nepAsarea i ipsa de cu6iin3a a doamnei !hauchat' a 2oa a ei' a strA ucirea i importan3a sporita pe care 2oa a o dAdea trupu ui ei i a atrac3ia carna a ce%o a6ea 1Aptura sa' iar )ans !astorp sim3ea ca era chemat' prin dia.nosticu dat de medici' sa participe de acum 7nainte a aceasta 2oa a" Ji dindaratu 1run3ii 7n3e ese 1antastica i2ertate cu care doamna !hauchat' 7ntorc7ndu%se i sur7E7nd' desconsiderase con6enien3e e mondene' potri6it cArora s%ar 1i cerut ca ei sA se i.nore unu pe a tu % e desconsiderase de parca n%ar 1i 1ost doua 1iin3e socia e i n%ar 1i a6ut ne6oie nici mAcar sa 6or2eascA""" Ji' de 1apt' tocmai acest ucru 7 7nspaim7nta a 1e ca atunci c7nd' 7n sa a de consu ta3ii' ridicase ochii spre ochii 6aru ui sau % dar atunci mi a i .riFa 7i insu1 asera spaima' 7n 6reme ce' aici' erau 7n Foc emo3ii cu totu di1erite" Aadar' aceasta 6ia3a de a :Ber.ho1Q' at7t de prie nica i at7t de 2tne or.aniEata 7n hotare e ei strimte' 7i re uase cursu monoton H iar )ans !astorp' 7n ateptarea radio.ra1iei' continua s%o 7mpartA cu 2unu Joachim' aranF7ndu%i%o ora cu ora' 7ntocmai ca aceea a 6aru ui sauG i aceasta 6ecinAtate era 1ara 7ndoia a un ucru 2un pentru t7naru nostru' uei nu era dec7t 6ecinAtatea unui 2o na6' ea comporta totui mu ta aus%entate mi itarAD o austeritate care i 7ncepuse' este ade6Arat' sa se acomodeEe cu ser6iciu tratamentu ui i s17ri prin a se su2stitui 7ndep inirii o2 i.a3iei pro1esiona e norma e % iar )ans !astorp nu era chiar at7t de ost ca sa nu%i dea seama 1oarte precis de acest ucru" 4ar sim3ea c7t e mu t 7n1r7na aceasta 6ecinAtate su1 etu ui de ci6i % 7nsui e9emp u `achim i contro u e9ercitat de e 7 7mpiedicau sa 7ntreprindA 7n ra ac3iuni necu.etate" !Aci 6edea 1oarte 2ine c7t de mu t tre2uia sa e @ra6u Joachim de pe urma unui anumit par1um de portoca e ce% Ia Ei nic' i 7n adierea caiuia erau nite ochi cAprui i rotunEi' un tUin' o 6ese ie pusa pe r7s i un piept cu 1orme e p Acute' iar ea Ji oia itatea % care 7 1Aceau pe Joachim sa se teama de in1 u%
230

T)OMA* MANN en3a acestei atmos1ere i 7 si eau s%o oco eascA H toate acestea ii Fr sionau pe )ans !astorp' 7i impuneau ui 7nsui ordine i discip Fna s 7mpiedicau :sa 7mprumute creionu ; de a 1emeia cu ochii o2 ici 1iindcA 1ara aceasta 6ecinAtate care%i inspira discip ina e ar 1i 1ost .at s%o 1acA" dacA Fudecam dupA e9perien3a de p7na acum" Joachim nu 6or2ea niciodatA despre Marusia cea 6enic dispusa sa r7da' i asta era e.a cu o interdic3ie pentru )ans !astorp de a 6or2i despre ! a6dia !hauchat" 7n schim2' se despA.u2ea 6or2ind discret cu pro1esoara care stAtea Ia masa 7n dreapta ui' si indu%se s%o 1acA pe 1ata 2atr7na sa roeascA' tachin7ndu%i s A2iciunea ce%o a6ea pentru 2o na6a cu micAri e m Adioase i imit7nd 7ntru totu atitudinea demna a 2atr7nu ui !astorp' prin 1aptu ca% i reEema 2Ar2ia 7n .u er" Mai insista de asemenea' pe 7n.a ea ca sa a1 e amAnunte noi i interesante despre situa3ia persona a a doamnei !hauchat' cu ori.inea sa' despre so3u i 67rsta ei' despre caracteru 2o ii" Voia sa tie daca a6ea copii" 4ar nu' nu a6ea" !e sa 1acA o 1emeie ca asta cu copiiI -ara 7ndoia a ca 7i era interEis H i pe de a ta parteD oare cam ce soi de copii ar 1i putut sa ai2AI !astorp se 6AEu si it sa%i dea dreptate" #e deasupra' poate ca era i prea t7rEiu' presupuse e cu oarecare nepAsare 1or3atA" !7teodata' din pro1i ' chipu doamnei !hauchat i se pArea pu3in 7nAsprit' sa 1i a6ut oare mai mu t de treiEeci de aniI 4omnioara En.e hart protesta" ! a6dia' treiEeciI 7n ce mai rau caE a6ea douAEeci i opt de ani" #ro1i u ! a6diei era de o 1rA.eEime i de o .in.Aie dintre ce e mai tinereti' mAcar ca' 1irete' era un pro1i interesant i nu ace a a unei oarecare .7te sAnA% toase" Ji ca sa% pedepseascA' domnioara En.e hart adau.A a repeEea a ca doamna !hauchat era 6iEitatA adesea

de nite domni i 7n specia de un compatriot ce ocuia 7n 4a6os%# atE' pe care% primea dupa%amiaEa' 7n camera ei" Lo6itura nimeri 7n p in" !hipu ui )ans !astorp se schimonosi' cu toate e1orturi e sa e de%a se stap7ni' i chiar cu6inte e rostite cu indi1eren3a :!um aa; i : ata o noutate ieita din comun;' cu care rAspunse a aceasta con1iden3a' a6eau 7n e e ce6a schimonosit" Ji 1iindcA nu putea sa nesocoteascA e9isten3a acestui compatriot despre care i se pomenise%aa cum reuise sa se pre1acA a 7nceput' re6enea ne7ncetat asupra ui" iar 2uEe e 7i tremurau" E un 2Ar2at t7narI H T7nar i 1rumos' daca ar 1i sa ne uam dupA ce spune umeaQ rAspundea pro1esoaraG cAci nu putuse sa% 6adA i sa se pronun3e 7n c`nQ secin3a" MUNTELE VRJIT
$=+

\ E 2o na6I #oate' dar' oricum' 1oarte pu3in 2o na6" \ Ar 1i de dorit sA ai2A mai mu ta ru1arie dec7t compatrio3ii ui de a a rui or de r7nd' spunea sarcastic )ans !astorp' Ia care domnioara .e hart' 1ot ca sa% pedepseascA' rAspundea a1irmati6" *17ri prin a 1i " parere ca a miF oc era o chestiune ce nu putea 1i ne. iFata i o 7nsArcina pe pro1esoara 7n mod c7t se poate de serios sa se in1ormeEe asupra acestui compatriot care o 6iEita at7t de des pe doamna !hauchat' dar 7n oc s8%i dea amAnunte asupra acestui aspect a pro2 emei' ea 7i aduse peste c7te6a Ei e o 6este cu totu di1erita" ! a6dia !hauchat poEa pentru un portret' da' se asA pictata % asta a1 ase domnioara En.e hart care 7 7ntre2a pe )ans !astorp daca era a curent" 7n caEu ca nu tia nimic' putea 1i con6ins ca tirea pro6enea din sursa cea mai si.ura" 4e c7t6a timp' doamna !hauchat poEa pentru a i se 1ace portretu H unde anumeI La consi ieru au icK !hiar domnu consi ier au ic Behrens era ace a care o primea 7n acest scop' aproape Ei nic' 7n ocuin3a ui" Aceasta noutate 7 impresiona pe )ans !astorp i mai puternic dec7t cea precedenta" Nu mai 7nceta sa 1acA' pe aceasta inie' tot 1e u de . ume cara.hioase" 4a' desi.ur' se tia prea 2ine ca au icu consi ier picta % nu era nimic de o2iectat aici' deoarece nu era interEis nimAnui i 1iecare a6ea i2ertatea sa 1acA a 1e " #rin urmare' edin3e e a6eau oc 7n casa ui de 6Adu6I -ArA 7ndoia a ca a edin3e asista i domnioara MZ endon0" !u si.uran3a ca nu a6ea timp pentru aa ce6a" %Numai ca nici Behrens nu putea sa ai2A mai mu t timp i2er dec7t sora%e18' spuse )ans !astorp se6er" 4ar mAcar ca' ast1e ' totu pArea spus asupra acestei chestiuni' e nu renun3a i se consuma 7n nenumArate 7ntre2Ari' pentru a a1 a tiri c7t mai amAnun3iteD asupra portretu ui i ;nensiuni or mQ sQ daca 7i 1Acea numai capu sau o picta p7na a .enunchiG a ce ora a6eau oc edin3e e % numai ca domnioara En.e hart + putuse da nici o preciEare 7n pri6in3a asta' aa ca nu%i mai ram7nea it sa ai2A rA2dare atept7nd reEu tatu in6esti.a3ii or ce urma sa e _ca pro1esoara" aceste tiri' )ans !astorp se pomeni cu =<'<" Mai mu t dec7t + e e pe care e primea doamna !hauchat' 7 tu 2urau i% ne initeau #e care e 1Acea" Via3a intima i particu ara a doamnei !hauchat % n ea 7nsAi' independent de con3inutu ei % 7ncepuse chiar sa%i ' independent de con3inutu ei 7ncepuse chiar sai oace su1erin3e i 1ram7ntari' dar c7t de tare a6eau sa se a.ra6eEe
232

T)OMA* MANN aceste doua stAri su1 eteti cmd o2ser6a ca mereu 7i aFun.eau a ure 6' tiri cu un con3inut echi6ocK Era posi2i ' 7n .enera ' ca e.Aturi e 6iEFt toru ui rus cu compatrioata ui sa 1ie 2ana e i ne6ino6ateG dar' de c7t timp' )ans !astorp era dispus sa socoteascA 2ana u i ne6ino6A3ia dre 6or2Arie .oa a' tot aa cum nu se putea hotAr7 sa admitA ca pictura; u ei poate 1i a tce6a dec7t o e.Atura 7ntre un 6Adu6 2ruta i .ura i6 gK ? t7nara 1emeie cu ochii o2 ici i mersu ademenitor" Gustu mani1estat de consi ieru au ic 7n a e.erea mode u ui se potri6ea prea mu t cu a iau persona ' ca sa mai poatA crede ca edin3e e erau 2ana e' mai cu seama ca o2raFii a 2atrii i ochii Acrimoi i inFecta3i ai consi ieru ui au ic nu pAreau sa 1ie o cheEAie" Un 1apt pe care% o2ser6a persona i din 7nt7mp are 7n ace e Ei e a6u asupra ui un e1ect di1erit' dei era 6or2a din nou de con1irmarea .ustu ui sau" E9ista aco o H a masa situata de%a curmeEiu 1a3a de masa doamnei *a omon i a iceanu ui cu oche ari i hu pa6' deci 7n st7n.a 6eri or' aadar' a masa cea mai apropiatA de ua de stic a H un pacient ori.inar din Mannheim' dupA c7te auEise )ans !astorp' cam de 6reo treiEeci de ani' cu paru rar' din3ii caria3i i 6or2a timida H ace ai care' c7teodata' 7n timpu reuniuni or sera e' c7nta a pian' mai a es maru nup3ia din 'isul unei nop(i de $ara. Lumea spunea ca este 1oarte credincios' ceea ce nu era un ucru rar a oamenii de aici' de sus' i 1aptu se e9p ica prin aceea ca 7n 1iecare duminicA asista a s uF2a re i.ioasa' aco o Fos' 7n # atE' iar 7n timpu curei de odihna citea cAr3i re i.ioase' cAr3i a e cAror coperte erau 7mpodo2ite 1ie cu un potir' 1ie cu 1runEe de pa mier" !hiar i acestuia' o2ser6a )ans !astorp 7ntr%o 2una Ei' 7i erau a.A3ate pri6iri e 7n aceeai direc3ie ca a e ui H adicA de m Adioasa 1Aptura a doamnei !hauchat' dar mer.7nd p7na a o2scenitate' dei era timid" 4upA ce% 6AEu prima data' )ans !astorp nu se mai putu 7mpie; dica sa% supra6e.heEe cu 1iecare pri eF" 7 6edea seara' st7nd 7n picioare 7n sa a de Foc' printre pacien3i' tu 2urat i pierdut a 6ederea acestei tinere doamne

7nc7ntatoare' dei d8r7mata' care sporo6Aia 7n camera de%a aturi' pe canapea' cu una cu paru cre3' Tamara Bacesta era nume e 1eteiC' cu doctoru B umen0oh i cu 6ecinu or de masa' ce cu pieptu cAEut i umerii prA2ui3iG 7 6edea 7n67rtindu%se' pre1ac7ndu%se ca nu Ue uita' apoi 7ntorc7nd iarAi capu peste umAr' pri6ind saiu' 7n timp c 2uEa de sus 7i era ras1r7nta p 7n.Are3" 7 6edea schim27ndu%se a 1at a 1ara sa mai pri6eascA i apoi pri6ind totui acom atunci c7nd ua stic a se 7nchidea i doamna !hauchat uneca spre ocu ei" Ji% 6AEu MUNTELE VRJIT
233

te ori pe nenorocitu acesta oprindu%se' a terminarea mesei' 7ntre a de a ieire i masa rui or 2ine' ca s%o ase pe doamna !hauchat sa ca pe Un.A e i s%o de6oreEe cu ochii c7t mai de aproape' cu ochii I i triti' p7na 7n strA1undu su1 etu ui' pe ea' cAreia nici nu%i pasa de e " Aceasta descoperire 7 emo3iona destu de puternic pe t7naru )ans !astorp' cu toate ca insisten3a Fa nica i p icticoasa a ce ui din Mannheim nu putu sa% ne initeascA 7n aceeai mAsura ca e.aturi e specia e a e ! a6diei !hauchat cu consi ieru au ic Behrens' un 2Ar2at care%i era at7t de e6ident superior prin 67rsta' persona itate i situa3ie" ! a6dia nu se ocupa c7tui de pu3in de ce din Mannheim H daca ar 1i 1ost a t1e ' 1aptu n%ar 1i scApat aten3iei 6i.i ente a ui )ans i deci nu .himpe e nesu1erit a .e oEiei era ce a e cArei 7mpunsAturi e sim3ea 7n su1 et" 7n schim2' e trAia toate sim3Aminte e pe care e 7ndura unu 7m2Atat de pasiune c7nd descoperA a a 3ii propria sa ima.ine' sim3Aminte care a cAtuiesc ce mai 2iEar amestec de sc7r2a i so idaritate secretA" Ne este 7nsA imposi2i sa apro1undam i sa ana iEam totu daca 6rem sA continuam po6estirea noastrA" 7n orice caE' 1aptu ca acum tre2uia sA% supra6e.heEe i pe ce din Mannheim era prea mu t dintr%o datA pentru starea 7n care se a1 a 2ietu )ans !astorp" Ast1e trecurA ce e opt Ei e p7na a radioscopie" Nu tiuse ca p7na atunci se 6or 7nt7mp a at7tea' dar iatA ca trecuserA c7nd' 7ntr%o diminea3a' a micu deFun' primi dispoEi3ia de a sora%e1a Bcare iarAi a6ea un u cior' unu nou' cAci nu putea 1i ace ai' dar 1ara 7ndoia a ca aceasta su1erin3a 2eni.na' care o s u3ea totui' 1Acea parte din 7n1A3iarea ei o2inuitaC sA se preEinte a a2orator dupa%amiaEa" )ans !astorp tre2uia sA se a1 e aco o cu o FumAtate de ora 7nainte de ceai' 7mpreuna cu 6aru sauG cAci cu aceeai ocaEie a6ea sa i se 1acA o noua 1oto.ra1ie interioara Ji ui Joachim % u tima put7nd 1i socotita ca depAita de timp" Aadar' scurtarA aEi cu treiEeci de minute cura mare de odihna de #A%masa' iar c7nd ceasu 2Atu trei i FumAtate am7ndoi 6erii co2or7ra scAri e de piatra spre pseudosu2so i uarA oc 7mpreunA 7n mica sa a de a Jteptare care despAr3ea ca2inetu de consu ta3ii de a2oratoru de radio% *!o pieD Joachim 1oarte initit' cAci nu se atepta a nimic nou' )ans astorp' 7ntr%o ateptare 7n1ri.urata' deoarece p7na acum niciodatA i 7n + un 1e nu i se cercetase ast1e 6ia3a Auntrica a or.anismu ui" Nu u *m .uriiD c7nd intrarA' rea iEarA cA mai mu 3i pacien3i' cu re6iste ute 1er1eni3A pe .enunchi' ateptau sa e 6ina r7ndu D t7naru uria' un eE care 7n su1ra.erie stAtea a aceeai masa cu *e)em2rini i despre
234

T)OMA* MANN care se spunea ca 7n apri ie' atunci c7nd sosise' 1usese at7t de 2o na 7nc7t a2ia au 6rut sa% primeascAG 7nsA p7na acum se 7n.raase cu optEec de p1unEi' i era pe punctu sa p ece acasA comp et 6indecatG 7n piUs mai erau o doamna de a masa rui or de r7nd' o mamA' ea 7nsAi p ap7nda' cu 2Aie3e u ei numit *aa' 1oarte p ap7nd' cu nasu un. J+ ur73e " Aadar' aceste persoane ateptau de mai mu t timp dec7t cei doi 6eriG i dupA toate aparen3e e a6eau 7nt7ietate' cAci se 7nt7mp ase cu si.uran3a ce6a care 7nt7rEiase acti6itatea 7n a2oratoru de radio.ra1ie' ast1e ca se resemnarA a .7ndu cA 6or ua ceaiu rece" 7n a2orator se ucra" *e auEea 6ocea consi ieru ui au ic d7nd instruc3iuni" Era ce6a mai mu t de trei i FumAtate c7nd ua se deschise %o deschise un asistent tehnic ce ucra a acest ser6iciu H i tot norocosu acesta de uria suedeE a 1ost introdusD desi.ur ca ce dinaintea sa ieise pe o a ta ua" 4upA aceea' trea2a se des1Aura mu t mai repede" A2ia trecuserA Eece minute ca 7 i auEirA pe scandina6u comp et 6indecat %aceasta rec ama am2u anta a sta3iunii i a sanatoriu ui H depart7ndu%se cu pai ener.ici de%a un.u coridoru ui' dupA care 1ura primi3i mama rusoaica i cu *aa a ei" )ans !astorp o2ser6a iarAi' ca i atunci c7nd intrase suedeEu ' ca 7n a2orator domnete un c aro2scur' un 1e de pseudoEi arti1icia a' asemAnAtoare cu aceea din ca2inetu ana itic a doctoru ui Sro0oTs0i" -erestre e erau acoperite' umina Ei ei era e9c usa i ardeau doar c7te6a 2ecuri e ectrice" 7nsA chiar 7n c ipa c7nd *aa 7mpreuna cu mama%sa intrarA 7n a2orator i )ans !astorp 7i urmarea cu pri6iri e' ua de a coridor se deschise' iar 7n sa a de ateptare apAru' mai de6reme' deoarece pro.ramu 1usese dat peste cap' 7nsAi doamna !hauchat" Era chiar ! a6dia !hauchat cea care se i6i pe neateptate 7n mica 7ncApereG )ans !astorp o recunoscu' E.7i ochii' sim3i 7ntr%un mod oarte impede cum 7i 1u.e s7n.e e din o2raFi i cum muchii ma9i aru ui in1erior i se moaie' 7nc7t era c7t pe ce sa cate .ura" Intrarea ! a6diei se produsese 7ntr%un mod cu totu nepre6AEut' teri2i de

neateptat H i iat;` 7mpAr3ind dintr%o data cu cei doi 6eri aceasta cAmAru3a strimta' c7nd cu o c ipa 7nainte nici nu 1usese aco o" Joachim 7i arunca ui )ans o pri6ire 7; 1u.a i nu se mu 3umi numai sa%i p ece ochii' ci merse p7na aco o 7nci ua de pe masa re6ista i ustrata pentru a%i ascunde 1a3a 7ndaratu pa.ini or des1Acute" )ans !astorp 7nsA nu a6u destu a preEen3a de spQrI sa procedeEe a 1e " 4upA ce pa i' se 7nroi tare' iar inima 7i 2Atu puiern h!Q MUNTELE VRJIT
235

4oamna !hauchat ua oc chiar 7n.a ua a2oratoru ui" 7ntr%un mic iu rotund' cu reEematori e 2oante i destu de rudimentare' se asA te pU*e uor un picior peste a tu i pri6i 7n .o ' 7n 6reme ce ochii Q de #ri2is a6 H pe care contiin3a 1aptu ui ca este o2ser6ata 7i a2Atea ner6oEitate din direc3ia or H pAreau pu3in saii" #urta o Facheta a 2a a o 1usta a 2astra' pe .enunchi 3inea o carte 7mprumutata pro2a2i din a a de ectura i 2Atea 7ncet tactu cu picioru aeEat pe duumea" 4upA 6reun minut i FumAtate 7i schim2a poEi3ia' pri6i 7n Furu ei' se ridicA i pe 1a3a a6ea o e9presie de parca nu tia prea 2ine unde se a1 a i nici cui tre2uia sa se adreseEe H apoi 7ncepu sa 6or2eascA" 7ntre2a ce6a % puse o 7ntre2are ui Joachim' cu toate ca acesta pArea cu1undat 7n re6ista sa i ustratA' pe c7nd )ans !astorp stAtea aco o 1ara sa 1acA nimic % ' iar .ura ei potri6ea cu6inte e pe care apoi e rostea cu o 6oce 6enita din pieptu a 2D o 6oce de oc .ra6A' ci p Acut 6oa ata' dei cu anumite intona3ii ascu3ite' aceea pe care )ans !as3orp o cunotea de mu ta 6reme' 2a o auEise chiar de 1oarte aproape' 7n Eiua c7nd aceasta 6oce spusese anume pentru e D :!u p Acere" 7nsA tre2uie sa mi% 7napoieEi imediat dupA ec3ie;" Este ade6Arat ca aceste cu6inte 1useserA rostite atunci cu mai mu ta c aritate i uurin3aG acum e e se auEeau uor tArA.Anate i nesi.ure' 6ocea care e rostea nu a6ea asupra or un drept prin natere' ci doar e 7mprumuta' aa cum )ans !astorp o auEise proced7nd de mai mu te ori' cu care pri eF a6usese un sentiment de superioritate' amestecat 7nsA cu o 7nc7ntare dintre ce e mai e6 a6ioase" !u o m7n8 7n 2uEunaru Fachetei de 7na i cu cea a tA dusa a cea1a' doamna !hauchat 7ntre2AD % Va ro.' a ce ora s7nte3i in6itatI Iar Joachim' care aruncase o pri6ire .rA2ita spre 6aru sau' rAspunse ipindu%i cA c7ie e' 7nsA ram7n7nd totui aeEatD ^ La ora trei i FumAtate" 4oamna continuaD % Eu' a patru 18ra un s1ert" 4ar oare ce s%a 7nt7mp atI Este aproape ra #atru" Mi se pare ca tocmai au intrat nite persoane' nu%i aaI % 4a' doua persoane' rAspunse Joachim" R7ndu or era 7naintea noas%rjL ;o.ramu este 7nt7rEiat" *e pare ca totu a 1ost am7nat cu o FumAtate
de

ora" O% + e de nep AcutK Eise ea i cu un .est ner6os 7i aranFa paru " ^ 4estu de' rAspunse Joachim" Ji noi ateptam de mai 2ine de Fuma%tate de orA"
236

T)OMA* MANN
i

Aa 6or2eau' i )ans !astorp ascu ta ca 7n 6is" -aptu cA 6or2ea cu doamna !hauchat era aproape ca i cum ar 1i 6or2it e 7 mAcar ca 7n une e pri6in3e era' oricum' cu totu a tce6a" #e )ans !asto 7 Fi.nise ace :destu de;' cAci i se pArea impertinent sau ce pu3in de indi1eren3a surprinEAtoare' a67nd 7n 6edere 7mpreFurAri e" 4ar' 7n de1i ni ti6' Joachim putea 6or2i ast1e H putea 7n .enera sa 6or2eascA cu ea poate ca se i 1A ea pe ascuns cu aceste 6or2e H tot aa cum e ' )ans !astorp' 1Acuse pe importantu 1a3a de Joachim i de *ettem2rini' atunci c7nd 1usese 7ntre2at c7t timp crede ca 6a sta i e rAspunseseD :Trei saptam7ni;" Ea i se adresase ui Joachim' dei acesta 7i 3inuse nasu 67t7t 7n re6ista H pentru ca era' 1ara 7ndoia a' ce mai 6echi dintre ei doi' era ce pe care% tia din 6edere de mai mu ta 6remeG dar mai a es pentru a t moti6' pentru ca 7n caEu ui erau a ocu or numai re a3ii ci6i iEate i con6or2iri rostite impede' 1iindcA 7ntre ei nu e9ista nimic sA 2atic' 7nspaim7nt8tor i misterios" 4aca anumi3i ochi cAprui' asocia3i cu un ru2in a ine i 7n6A ui3i de un par1um de portoca e' ar 1i ateptat aici' 7mpreuna cu ei' ar 1i intrat 7n atri2u3ia ui )ans !astorp sa conducA con6ersa3ia i sa rosteascA unD :destu de; H independent i ne6ino6at' aa cum 1Acea Joachim acum" :7ntr%ade6ar nep Acut' stimata domnioara' ar 1i spus e i' poate' cu un .est de.aFat i%ar 1i scos 2atista sa%i su1 e nasu " 4ar 6A s1Atuiesc sa a6e3i rA2dare" *7ntem 7n aceeai situa3ie"; Iar Joachim s%ar 1i minunat desi.ur de deEin6o tura sa' 7nsA pro2a2i 1ara a dori 7n mod sincer sa 1ie 7n ocu ui" Nu' 7n aceasta situa3ie' )ans !astorp nu era nici mAcar .e os pe Joachim' cu toate ca e era ace a care a6ea dreptu sa%i 6or2eascA doamnei !hauchat" 7i dAdea dreptate ca se adresase 6aru ui sauG proced7nd ast1e 3inuse socotea a de 7mpreFurAri i 7n modu acesta do6edise ca%i dAdea seama de situa3ie""" 4ar inima 7i 2Atea puternic" 4upA ce 7nt7mpina din partea ui Joachim o primire at7t de rece ! /+ 7n care )ans !astorp 7ntre6aEuse o uoara ad6ersitate din partea 2unu ui Joachim 7mpotri6a acestei to6arAe de 2oa a' o ad6ersitate ce% 1Acu sa sur7da' 7n ciuda emo3iei puternice % :! a6dia; 7ncerca sa se p im2e prin cameraG 7nsA cum spa3iu era prea mic' ua i ea de pe masa o re6ista i ustrata i se 7ntoarse a 1oto iu cu reEemaiori e 2oante" )ans !astorp stAtea i o pri6ea' spriFinindu%i 2Ar2ia ca i 2unicu sAu i seman7nd%ast1e ' 7ntr%un chip 7n ade6Ar ridico cu 2atr7nu " !um doamna

!haucha 7i pusese iarAi un picior peste a tui' .enunchiu i se contura precis % I chiar toata inia picioru ui ei E6e t se contura su2 sto1a a 2astra a 1uste %Nu era dec7t de staturA miF ocie' armonioasa i' 7n ochii ui )a
MUNTELE VRJIT torp' e9traordinar de p Acuta' 7nsA a6ea picioare e cam un.i i nu atA 7n o duri" Nu mai stAtea AsatA pe spate' ci ap ecata 7nainte' cu ate e 7ncruciate' spriFinite de coapse' cu spate e 7ndoit i umerii aEuti ast1e ca 6erte2re e cer6ica e 7i ieeau 7n a1ara i e puteai 6edea u2 Facheta ce se ipea de ira spinArii' iar pieptu ' nu at7t de deE6o tat i t7t de 6o uptuos ca a Marusiei' era apAsat din am7ndoua pAr3i e" Ji' )eodata' )ans !astorp 7i aminti ca i ea atepta aici sA i se 1acA radio1onia" !onsi ieru au ic o pictaG 7i reproducea aspectu e9terior pe o p7nEa' cu aFutoru u eiu ui i a cu ori or" 4ar acum' 7n c aro2scuru a2oratoru ui' 6a 7ndrepta asupra ei raEe uminoase ce%i 6or deE6A ui interioru trupu ui" Ji .7ndindu%se a asta' )ans !astorp 7ntoarse capu cu o mutia 7ntunecata de ruine i cu o e9presie discreta i 7eEer6ata' sin.ure e care i se parura ca se potri6esc sa 1ie ar2orate 1a3a de asemenea idei" Nu ramaserA mu t timp to3i trei ao a tA 7n mica sa a de ateptare" -ArA 7ndoia a cA dinco o nu dAduserA prea mare importan3a ui *aa i mamei sa e' poate 1iindcA se .rA2eau sa recupereEe 7nt7rEierea" Ji iarAi tehnicianu cu ha at a 2 deschise ua' iar Joachim' scu 7ndu%se' arunca re6ista pe masa i )ans !as orp 7 urma spre ua" nu 1ara o pornire interioara de a mai 7nt7rEia" *e treEirA 7n e scrupu e ca6a ereti i dorin3a de a adresa oricum c7te6a cu6inte respectuoase doamnei !hauchat" de a%i o1eri sa treacA 7naintea orG i chiar 7n 1ran3uEete daca era posi2i G iar 7n .7nd se .rA2i sA caute cu6inte e i construc3ia 1raEei" 4ar nu tia daca asemenea aten3ii ca6a ereti erau o2inuite aici' daca ordinea 7n care 1u%sesei in6itat nu stAtea deasupra oricArei atitudini curtenitoare" Joachim tre2uia s%o tie' insa cum nu dAdu nici un semn ca ar 1i dispus sa cedeEe rindu doamnei !hauchat' dei )ans !astorp 7 pri6ise 7n.riForat i insistent' se 6AEu si it sa%i urmeEe 6aru ' i trec7nd prin 1a3a doamnei !hauchat' care nu se 7ndrepta dec7t pu3in din poEi3ia ei ap ecata' intra pe usa a2oratoru ui" ira prea EApAcit de ceea ce iasA 7n urma' de 7nt7mp ari e din u time e c minute' pentru a se sim3i preEem a ceea ce se petrecea 7n Fur 7n Y#a c7nd pAtrunse 7n a2oiator" Nu 6edea nimic sau nu a6ea dec7t per% #tu 1oarte 6a.i m acest c aro2scii arti icia " Mai auEea 7ncA 6ocea ' ;;ut 6`a ata cu care doamna !hauchat 7ntre2aseD "'4ar oare ce s%a # at"""" 76 7 se pare cR tocmai acum au intrat niRte persoane""" !it e nep Acut"""; iar sunetu acestei 6oci 7 1Acea sa tremure ca de nite Ai `rO !Q>a Oung; spinArii" 7i 6edea .enunchiu mu at su2 sto1a Q Ve[ie%a 6erte2re e cer6ica e 7eiiui pu3in 7n atdra su2 cea1a ap ecata

$=@

T)OMA* MANN i paru scurt' de un 2 ond%rocat care' aco o' at7rna i2er' 18ra sA mai 1 prins 7n cocu 7mp etit' i iarAi 7 strA2Atu un 1ior" Ji iata% pe consi ieru' au ic Behrens 7ntorc7nd spate e noi or 6eni3i' st7nd 7n picioare 7n 1at unui du ap 7n perete' un 1e de etaFera de o 1ormA specia a' ocupat pri6eascA o p aca ne.ricioasa pe care' cu 2ra3u 7ntins' o 3inea 7n dreptu uminii mate a Ampii din p a1on" Trec7nd pe 7n.a e ' pAtrunserA 7n 1Un du camerei' aFuni din urma i depAi3i de a2orantu care 1Acea pre.Atiri e pentru radio.ra1ie i pArea animat de dorin3a de a scapA cit mai repede de ei" 4omnea aici un miros ciudat" Un soi de oEon statut ump ea atmos1era" Un para6an aeEat 7ntre 1erestre e acoperite cu ne.ru 7mpAr3ea a2oratoru 7n doua pAr3i ine.a e" *e des ueau aparate' stic e conca6e' ta2 ouri de comanda' instrumente de mAsurat spriFinite 6ertica ' dar i o cutie asemAnAtoare cu un aparat 1oto.ra1ic pe asiu cu roti3e' diapoEiti6e de stic A 1i9ate 7n perete a r7nd H i nu tiai daca te a1 i 7n ate ieru unui 1oto.ra1' 7ntr%o camera o2scura' a un in6entator sau 7n chi ia de e9perien3e a unui a chimist care se ocupa i cu 6rAFitoria" Joachim 7ncepu imediat sA se deE2race p7na a 2r7u" La2orantu ' un t7nar e 6e3ian 2ondoc' cu o2raFii tranda1irii i cu ha at a 2' 7 in6itA pe )ans !astorp sA 1acA a 1e " Trea2a aceasta mer.ea repede' r7ndu sau nu 6a 7nt7rEia mu t""" Ji pe c7nd )ans !astorp 7i scotea 6esta' Behrens trecu din ocu unde stAtuse 7n camera propriu%Eisa" H Ei' Eise e " Iata%i i pe 4ioscurii notriK !astorp i #o u9""" Va ro.' 1ara 6AicAre iK Aadar' atepta3i pu3in' imediat o sa 6a 6edem 7n transparen3a' pe am7ndoi" Oare dumita e' !astorp' 3i%e 1rica sa%3i deschiEi 1oru interiorI -ii initit' toate acestea 1unc3ioneaEA 1oarte estetic" Ei' mi%ai 6AEut cum6a pinacoteca particu arAI Ji Iu7ndu% de 2ra3' 7 conduse 7n 1a3a iruri or de p aci de stic a 7ntunecate' 7ndArAtu cArora aprinse o umina' 7n67rtind un comutator" )ans !astorp 6AEu mem2re omenetiD m7ini' picioare' rotu e' partea de sus i de Fos a coapsei' 2ra3e i 1ra.mente de 2aEinuri" 4ar 1orma 6ie' rotunFitA' a acestor pAr3i a e corpu ui omenesc era schematica i a6ea un contur estompatG 7n6A uia ca o cea3a' ca un ha ou pa id' chintesen3a e6identa' care reieea cu c aritate uminoasaD sche etu " H -oarte interesant' spuse )ans !astorp" H Este 7n ade6Ar interesant' rAspunse consi ieru au ic" O ec3ie 1o osi toare pentru tineret" -otoanatomia' pricepi' trium1u timpuri or noi%Acesta este un 2ra3 de 1emeie' 73i dai seama dupA de icate3ea ui" !u ast te 7n 8n3uiete 7n scurtu ceas prie nic' m8%n3e e.i" MUNTELE VRJIT
$=,

*i iE2ucni 7n r7s' 1apt care%i ras1r7nse 7ntr%o parte 2uEa superioara cu tata tocitA" # Aci e de stic a se stinserA" )ans !astorp se 7ntoarse 7n i unde se proceda a radio.ra1ierea ui Joachitn" Asta se 1Acea 7n partea din 1a3a' unde consi ieru au ic stAtuse )ineauri' Joachim se aeEase pe un 1e de scAune de ciEmar 7n 1a3a unei Iaci de care%i ipise pieptu ' cuprinE7nd%o cu 2ra3e eG iar a2orantu coriFa poEi3ia pacientu ui' sucindu% ' 7mpin.7nd 7nainte umAru ui Joachim i 1ram7nt7ndu%i spate e" Apoi se 7ntoarse 7ndArAtu aparatu ui' ca orice 1oto.ra1' se 7n3epeni pe picioare' se ap eca pentru a aprecia ima.inea' 7i mani1esta satis1ac3ia i' d7ndu%se 7ntr%o parte' 7i recomandA ui Joachim sa respire ad7nc i sa 3inA aeru 7n p am7ni p7na c7nd totu se 6a

s17ri" *pate e cur2at a ui Joachim se um1 a' apoi ramase nemicat" 7n acea c ipa a2orantu apasA c7t era necesar p7r.hia de comanda" Ji timp de douA secunde' 1or3e e teri2i e' de%a cAror deE An3uire era ne6oie pentru a strApun.e materia' 37nira % curen3i de mii' de sute de mii de 6o 3i' 7i aminti parca )ans !astorp care 7n6A3ase despre tre2uri e acestea" A2ia supuse' 1or3e e 7ncercarA s8%i taie drumuri oco ite" 4escArcAri e ectrice iE2ucnirA ca nite 7mpucaturi" O sc7nteie a 2astrA s17r7i 7n 67r1u unui aparat" -u .ere pre un.i se ridicarA' p7r7ind' de%a un.u perete ui" Unde6a' o umina roie' asemenea unui ochi' pri6ea ca ma i amenin3Atoare 7n camera' iar un tu2' 7n spate e ui Joachim' se ump u cu un ichid 6erde" Apoi totu se initiG 1enomene e uminoase dispArurA i Joachim' o1t7nd' dAdu drumu aeru ui din p am7ni" % 4e inc6entu urmAtorK spuse Behrens atin.7ndu% cu cotu pe )ans !astorp" Ji te ro. sa nu prete9teEi ca eti o2ositK Vei primi un e9emp ar .ratuit' !astorp" Vei putea chiar sa%3i proiecteEi pe perete taine e pieptu ui' pentru copiii i nepo3ii dumita eK Joachim se retraseG tehnicianu schim2A c ieu " !onsi ieru au ic hrens m persoana 7i arata no6ice ui cum tre2uie sa se aeEe i sa se 3inA" %7m2rA3ieaEAK 7i spuse e " 7m2rA3ieaEA sc7nduraK 4aca%3i 1ace p a% !ere' 7nchipuiete%3i cA e cu totu a tce6aK Ji str7n.e%o puternic a piept ca Ji cum 3i%ar da senEa3ii 6o uptuoase" Aa' e 2ine" InspiraK ]ine aeru K #orunci e " P7m2i3i' 6a ro.K ! ipind mereu' )ans !astorp atepta cu p am7nii p ini de aer" aratu ui 1urtuna s17r7i' 2u2ui' p7 p7i i se initi" O2iecti6u pri6ise m Auntru sAu" e ridicA tu 2urat i ame3it de ceea ce i se 7nt7mp ase" dei nu se nicidecum de pe urma acestei strApun.eri a 1iin3ei" % Ai 1ost cuminte' 7i spuse consi ieru au ic" Ei' i acum o sa ne uitR chiar noi" Iar Joachim' ca omu care cunotea rostu ' se i aeEa din nou a ap a rat' a Aturi de suport' de data aceasta 7ntorc7ndu%se cu spate e a aparatu 6o uminos 7n 67r1u cAruia se 6edea o retorta de stic A' pe FumAtate p F n' cu apa' cu un tu2 de e6aporare H iar a 7nA 3imea pieptu ui Jochini a6ea un ecran 7nrAmat i mo2i " La st7n.a ui' 7n miF ocu unui ta2 ou de comanda' era un 2ec rou" !onsi ieru au ic' ca are pe un ta2uret' ## aprinse" Lampa din p a1on se stinse i numai punctu ru2iniu umina scena" Iar ma.istru 7 stinse i pe acesta cu un .est i un 7ntuneric adine 7i 7n6A ui pe a chimiti" % Mai 7nt7i tre2uie sa se o2inuiascA ochii' se auEi 6ocea consi ieru ui au ic 7n 7ntuneric" 7n primu rind' tre2uie sa a6em pupi e e imense' ca a pisici' ca sa 6edem ce 6rem sa 6edemG 7n3e e.e3i' cred' cA n%am putea 6edea des uit dintr%o data cu aFutoru ochi or notri o2inui3i cu umina Ei ei" In acest scop' tre2uie sa 7ncepem prin a uita de Eiua uminoasa cu pri6e iti e ei 6ese e" % Bine7n3e es' spuse )ans !astorp de aco o de unde stAtea 7n picioare' adicA 7ndArAtu umAru ui consi ieru ui au ic' i 7nchise ochii' cAci era totuna daca%i 3ineai deschii sau nu' at7t de ad7ncA era 2eEna" Este e6ident ca' a 7nceput' tre2uie sa ne cu1undam ochii 7n 7ntuneric' daca 6rem sa 6edem ce6a" GAsesc chiar ca e 2ine i drept sa 7ncepem prin a ne recu e.e pu3in' ca%ntr%o ru.Aciune tainica" *tau aici' 3in ochii 7nchii' ma simt ca%ntr%o stare de somno en3a p Acuta" 4ar oare ce%i mirosu acestaI % O9i.en' spuse consi ieru au ic" !eea ce sim3i 7n aer este o9i.en" E1ectu atmos1eric a 1urtunii din camerA' ma% n3e e.i""" 4eschide ochiiK adau.A" Acum 7ncepe in6ocarea" )ans !astorp se .rA2i sa%i urmeEe s1atu " *e auEi mie7ndu%se o p7r.hie" Un motor E67cni i E27m7i 1urios' tot mai intens' dar cur7nd 1u domesticit printr%o a doua micare" 4uumeaua 6i2ra uni1orm" Lumini3a roie' un.uia3A i 6ertica a' pri6ea 7n camera ca o amenin3are muta" Unde6a' 177i un 1u .er" Ji 7ncet%7ncet' cu un re1 e9 Aptos' apAru din 7ntuneric' ca o 1ereastra care se umineaEA' pa +Q du dreptun.hi a ecranu ui' 7n 1a3a cAruia consi ieru au ic Behrens stAtea ca are pe scAune u ui de ciEmar' cu picioare e depArtate%spriFinindu%se 7n pumni i cu nasu c7rn ipit de ecranu prin care p ute 6edea 7n interioru unui oi.anism omenesc" % VeEi" tinereI 7ntre2a e """ )ans !astorp se ap eca peste umAru u Behrens' dar mai ridica o data capu 7n 7ntuneric' 7n direc3ia unde 2at+++ MUNTELE VRJIT
$&+

Fnt ochii ui Joachim care a6eau desi.ur o pri6ire 2 inda' ca atunci a consu ta3ie' i 7ntre2aD \ 7mi dai 6oieI %Te ro.' te ro.' rAspunse 7n 7ntuneric Joachim 7n.Aduitor" *i pe duumeaua care trepida' printre p7r7ituri e i E.omote e 1or3e or care 37neau' )ans !astorp' ap ecat' p7ndea prin aceasta 1ereastra a idA sche etu descArnat a ui Joachim Piemssen" *ternu se con1unda cu spinarea' 1orm7nd o co oana 7ntunecata i carti a.inoasa" R7nduri e coaste or anterioare se 7ntretaiau cu ce e posterioare care apAreau mai pa ide" ! a6icu e e 7nco6oiate porneau 7n sus' pe am7ndoua pAr3i e' iar 7n 7n6e iu moa e i uminos a 1or3ei carna e se desena' ri.id i ascu3it' sche etu umeri or' e.Atura oase or de a 2ra3e e ui Joachim" !a6itatea toracicA era uminoasa' dar se distin.eau un sistem 6enos' pete 7ntunecate' o 7n6o 2urare ne.ricioasa" %O ima.ine impede' spuse consi ieru au ic" ata un or.anism E6e t tocmai c7t tre2uie H tinere3e mi itareasca" Am a6ut aici nite 2urdihane H de nepAtruns' imposi2i sa 6eEi ce6a" Ar 1i tre2uit sa se 7nceapA prin a se descoperi raEe e care ar putea pAtrunde un asemenea strat de os7nEa""" Aici 7nsA este ucru curat" VeEi dia1ra.maI Eise e i arata cu de.etu un arc 7ntunecat care se ridica i se asA 7n partea in1erioara a ecranu ui""" VeEi aici' a

st7n.a' cocoae e astea' ridicaturi e asteaI E p eureEia pe care a a6ut%o a cincispreEece ani" Respira adineK porunci e " Mai ad7ncK Am spus adinei Ji dia1ra.ma ui Joachim se sa tA tremur7nd c7t putu mai sus i chiar se o2ser6a o c ari1icare 7n pAr3i e superioare a e p am7nu ui' dar consi ieru nu era mu 3umit" Insu1icientK spuse e " VeEi .an. ionii ni u uiI VeEi aderen3e eI Ji' aici' 6eEi ca6erne eI 4e aici iE6orAte otra6a care se in1i treaEA 7n trup" 7nsA aten3ia ui )ans !astorp era a2sor2ita ue ce6a ca un 2uEunar' in1orm i 2estia ' 7ntunecat' 7ndArAtu co oanei erte2ra e' a dreapta ce ui care pri6ea H ce6a ce se di ata ritmic i iarAi contracta' ce6a cam 7n .enu unei meduEe care 7noatA" % Ii 6eEi inimaI 7 7ntre2a consi ieru au ic' ridie7ndu%i din nou de coapsa m7na enorma' pentru a%i indica cu de.etu arAtAtor ace 2uEu% ;arcareat7rnapu s7nd""" umneEeu e mare' ceea ce 6edea )ans !astorp era chiar inima at7t de oia a a ui JoachimK ti 6ad inima' Eise e cu . asu su.rumat" % Ie ro.' te ro.' rAspunse iarAi Joachim i desi.ur ca E7m2ea resem%natU aco o' 7n 7ntuneric"
242

T)OMA* MANN 4ar consi ieru au ic e porunci sA tacA' sA nu 1acA sentimenta Q ie1tin" *tudia pete e' inii e i 7n6o 2urarea nea.ra din ca6itatea toracic pe c7nd )ans !asVorp nu se mai sAtura sa e9p oreEe 1orma sepu cra a ui Joachim i oseminte e%i de cada6ru' aceastA carcasA deE.o ita' acI memento de o su23irime de 1us" E6 a6ia i spaima 7 7nA2ueau" :4a J 6ad' repeta e de mai mu te ori" 4oamne 4umneEeu e' 6AdK; AuEise d o oarecare doamna' moarta de mu ta 6reme' o ruda dinspre partea 1ami iei Tienappe ' 7nEestrata sau nApAstuitA cu un dar ciudatD pe to3i oamenii care urmau sa moarA cur7nd' ea 7i 6edea mai dinainte su2 1orma de sche ete" Ji iatA ca )ans !astorp 7c 6edea pe 2unu Joachim' dei acest 1apt nu se datora dec7t tiin3e or 1iEico%optice' ast1e 7nc7t nu a6ea nici o semni1ica3ie specia a i totu se petrecea 7n mod 1iresc' cu at7t mai mu t cu c7t ceruse inten3ionat 7ncu6iin3area ui Joachim" !u toate acestea' se sim3i cuprins de o su2ita simpatie pentru tristu destin a matuii sa e 6iEionare" #uternic emo3ionat de tot ce 6edea sau tocmai prin 1aptu ca e 6edea' se sim3i asa tat de 7ndoie i tainice' se 7ntre2a daca tot ce se petrecea aici era 7ntr%ade6ar norma i dacA spectaco u din aceasta 2eEna trepidanta i s17r7itoare era 7ntr%ade6ar 7n.Aduit de e.eG iar 6o uptatea 7n.riForatA a curioEitA3ii indiscrete se contopea 7n pieptu sau cu sentimente de 7nduioare i e6 a6ie" !7te6a minute mai t7rEiu' e 7nsui se a1 a 7n p ina 1urtuna' a st7 pu in1amiei' 7n timp ce Joachim 7i 7m2rAca trupu iarAi ascuns pri6irii" Ji pentru a doua oara consi ieru au ic p7ndi prin .eamu Aptos' 7nsA de data aceasta spiona interioru ui )ans !astorp' iar din e9c ama3ii e rostite cu FumAtate de . as' din 1r7nturi e de 7nFuraturi i e9presii 7mprocate a 7nt7mp are' pArea sa reiasA ca ceea ce .Asea con1irma pre6iEiuni e ui" Apoi' a ru.Amin3i e insistente a e pacientu ui' merse cu ama2i itatea p7na a a%i 7n.Adui sa%i 6adA propria m7na prin ecranu uminos" Ji )ans !astorp 6AEu ceea ce era 1iresc sa se atepte sa 6ada%7nsa ceea ce nu este 1Acut sa 1ie 6AEut de om' i )ans !astorp nici nu se .7ndise 6reodatA ca%i 6a 1i dat sa 6adAD pri6i 7n propriu sau morm7n %Aceasta 6iEiune a 6iitoarei descompuneri 7i apAru pre1i.uratA prin 1orta uminii' acoperita de carnea 7n care trAia' preschim2ata' des1iin3ate nimicitA 7ntr%o ne.ura irea A' iar 7n miF ocu ei dAinuia sche etu rm. a; cu .riFa i m7na dreapta pe a cArei de.et p utea ne.ru i ar. ineQu motenit de a 2unicu sauD un o2iect tare de pe acest pam7nt' cu ca omu 7i 7mpodo2ete trupu destinat pieirii' i care' rede6enit i2er' I stap7n' se 6a duce cAtre carnea a tcui6a ce% 6a purta iarAi o 2ucata timp" !u ochii 6iEionarei strA2une a 1ami iei Tienappe ' pri6ea o pa MUNTELE VRJIT
243

a A a trupu ui sAu i pentru prima da a 7n 6ia3a bn3e ese' cu ochii unEatori ai 6iEionaru ui' ca 6a muri" Ji o2inuindu%se cu acest .7nd' o e9presie ca atunci c7nd ascu ta muEica H destu de stupida' cucer%a a si adormita' cu capu ap ecat pe umAr i .ura 7ntredeschisa" !onsi ieru au ic EiseD \ -antomatic' haiI 4a' nu se poate ne.a ca e9ista ce6a 1antomatic' aco o' 7n auntru" Apoi domo i 1or3e e" 4uumeaua 7nceta sa mai trepideEe' 1enomene e uminoase dispArurA' iar ma.ica 1ereastra se 7n6A ui iarAi 7n 7ntuneric" Lampa din p a1on se reaprinse" Ji 7n 6reme ce )ans !astorp se .rA2ea sa se 7m2race' Behrens comunicA tineri or c7te6a in1orma3ii asupra o2ser6a3ii or ui' 3in7nd seama de i.noran3a or de aici" In ceea ce% pri6ea pe )ans !astorp" constatAri e optice con1irmaserA o2ser6a3ii e acustice cu at7ta preciEie c7ta putea sa pretindA onoarea tiin3ei" *e putuserA identi1ica 6echi e eEiuni tot at7t de 2ine c7t i ce e noi' iar 1i2ronodu ii se 7ntindeau din 2ronhii" 4e a t1e ' )ans !astorp 6a putea e 7nsui sA%i 6eri1ice spuse e' pe micu diapoEiti6 care' era de a sine 7n3e es' 7i 6a 1i dat 7n cur7nd" Aadar' inite' rA2dare' discip ina 2Ar2Ateasca' cumpAtare' m7ncare' cu care' ateptare i :tAia3i 1runEa a c7ini;" Apoi e 7ntoarse spate e" Verii p ecarA" )ans !astorp' ieind 7n urma ui Joachim' pri6i peste umAr" Introdusa de tehnician' doamna !hauchat intra 7n a2orator"

Li2ertate
In de1initi6' care erau impresii e t7naru ui )ans !astorpI I se pArea' 2 spus' cA ce e apte saptam7ni % pe care e petrecuse 7n mod mdoios i 7n a1arA de orice putin3a de tA.ada a cei de%aco o' de sus H 1useserA dec7t apte Ei e" *au' dimpotri6A' a6ea i uEia ca trAise 7n est oc de mu t mai mu ta 6reme dec7t 7n rea itateI 7i punea aceasta are 7n

sinea sa' 7nsA i%o punea i ui Joachim' 1ara a reui s%o e.e" Ji prima i a doua impresie erau ade6ArateD 6remea petrecuta Q ! ncQ si%o reamintea' i se pArea 7n ace ai timp i de%o mare scurti%ar i de%o mare un.ime' deopotri6A de ne1ireti' i totui un sin.ur a acestui inter6a de timp 7i scapA H adicA durata rea a' admi37nd #u ar 1i un ucru natura i ca ar 1i posi2i sa i se ap ice no3iunea de ca it
244

T)OMA* MANN 7n orice caE' octom2rie 2Atea a ua i%n 1iecare Ei putea sa intre I )ans !astorp 7i 6enea uor sa 1acA socotea a i' pe deasupra' con6orh ri e to6arAi or de su1erin3a pe care e ascu ta 7i atrA.eau aten3ia asun acestei chestiuni" % Jti3i ca peste cinci Ei e 6a 1i iarAi 7nt7i a e uniiI o auEi pe )erm m S ee1e d spun7nd unor tineri din cercu ei' studentu ui Rasmussen ce ui 2uEat' a cArui nume era GAnser" *e opriserA dupA pr7nE 7ntre mese ' 1 ecareau' 7nt7rEiind sA se duca a cura de odihna" 7nt7i octom2rie' %am 6AEut 7nsemnat 7n ca endaru administra3iei" Este a doi ea pe care% petrec 7n acest cui2 de p Aceri" Bine' 6ara s%a dus' daca se poate spune ca a 1ost 6ara' am 1ost 1rustra3i aa cum s7ntem 1rustra3i i de 6ia3a 7n ansam2 u i 7n .enera ' continua )ermine S ee1e d i o1ta cu FumAtatea ei de p am7n' c atin7ndu%i capu i ridic7nd 7n ta6an ochii 7ntuneca3i de neroEie" -ii 6ese ' Rasmussen' mai Eise ea i% o6i peste umAru cAEut" )ai' po6estete nite . umeK H Jtiu doar c7te6a' rAspunse Rasmussen as7nd sa%i sp7nEure 7n dreptu pieptu ui m7ini e ca nite aripioare de peteG iar ce e pe care e tiu nu%mi mai 6in 7n cap' ma simt 6enic o2osit" H Nici mAcar un c7ine n%ar 6rea sa trAiascA prea mu ta 6reme 7n asemenea condi3ii' spuse GAnser printre din3i" Ji r7sera to3i trei' ridic7nd din umeri" 4ar i *ettem2rini' cu sco2itoarea 7ntre din3i' se a1 a 7n 6ecinAtatea or i ieind 7i spuse ui )ans !astorpD % *a nu%i crede3i' domnu e in.iner' sa nu%i crede3i niciodatA c7nd se amenteaEA" O 1ac cu to3ii' 1ara e9cep3ie' mAcar ca se simt ca a ei acasA" 4uc o 6ia3a des1r7nata' au preten3ia sa inspire compasiune i se cred 7ndreptA3i3i sa 1ie ne1erici3i' ironici i ciniciK :7n acest cui2 de p AceriK 4ar ce' oare nu%i un cui2 de p AceriI Ba ma .7ndesc daca nu%i chiar un cui2 de p Aceri 7n sensu ce mai echi6oc a acestui cu67ntK -emeiO aceasta spunea cA e 1rustrataG 1rustrata de 6ia3a' 7n acest oc de p Aceri" 4ar ia trimite%o 7napoi' de6a e' i 6a 1ace tot ce%i sta 7n putin3a ca sa se re7ntoarcA aici sus' c7t mai cur7nd posi2i " Ah' da' ironiaK -eri3i% 6a ironia ce se cu ti6a aici' domnu e in.inerK #aEi3i%6a mai cu scama + aceasta atitudine a spiritu uiK #retutindeni unde ironia nu este o 1om +@ de retorica directa' c asica i per1ect inte i.i2i a unui spirit sAnAtos' e a pre1ace 7n deEmA3' 7n o2staco pus 7n ca ea ci6i iEa3iei' 7ntr%o mur c7rdaie cu 7nceEirea' 7ndo2itocirea i 6iciu " !um atmos1era 7n trAim este' dupA c7te se pare' 1oarte 1a6ora2i a deE6o tArii
da es

MUNTELE VRJIT
$&/

Yeni de m atinA' am dreptu sa sper H sau tre2uie sa ma tem H ca 11 8 7n3e e.e3i% 3n ade6Ar' spuse e ita ianu ui erau de aa natura' 7nc7t n%ar 1i 1ost tru )ans !astorp dec7t sunete .oa e de orice semni1ica3ie daca e%ar uEit doar cu ase saptam7ni 7n urma' a es' 7nsA datorita ederii aici' spiritu i se educase 7n aa 1e ' cA e putea surprinde sensu D era o duca3ie menita sa stimu eEe 7n3e e.erea inte ectua a' 2a chiar sa t7measca simpatia 7n chestiuni esen3ia e' ceea ce 7nsemna poate i mai mu t !Aci' cu toate ca 7n strA1undu su1 etu ui sau era 1ericit ca *ettem2rini sA continue' dupA c7te se 7nt7mpiasera' sa%i 6or2eascA aa cum o 1Acea' sA% instruiascA i sA 7ncerce sA ai2A o oarecare in1 uen3a asupra ui' totui 7n3e e.erea sa mer.ea de pe acum at7t de departe' 7nc7t Fudeca 6or2e e ita ianu ui i re1uEa' ce pu3in p7na a un anumit punct' sa e dea 7ntrea.a adeEiune" :Ia te uita' .7ndi e ' cum 6or2ete despre ironie aproape a 1e ca i despre muEica' nu mai ipsete dec7t sa% auEi ca o ca i1icA drept _suspectA po iticd 7ncep7nd din c ipa 7n care 7nceteaEA sA mai 1ie un _miF oc peda.o.ic direct i c asicd" 7nsA o ironie care _nu poate nici un moment sA creeEe o ne7n3e e.ered H ce semni1ica3ie ar mai a6ea o asemenea ironie' pentru nume e ui 4umneEeu' a 7ntre2a eu daca o sA mi se 7n.Aduie sA 6or2escI N%ar 1i dec7t ariditate i pedanterieK Aa se mani1estA nerecunotin3a tineretu ui pe care 7 cu ti6i" #rimete daruri e ce i se 1ac' pentru ca apoi sa e critice"; Totui i se pAru ca ar 1i 1ost cam prea 7ndrAEne3 din partea ui sa%i mArturiseascA 7n cu6inte deEacordu " 7i imita o2iec3ii e a aprecierea domnu ui *ettem2rini asupra )erminei S ee1e d' apreciere care i se pAru nedreaptA sau pe care' din moti6e 1oarte precise' 6oi s%o 1acA sa parA ca atare" % 4ar domnioara aceasta este 2o na6a' spuse e " Este 7ntr%ade6ar iar .ra6 2o na6A si are toate moti6e e sa 1ie deEnAdAFduita" 4e 1apt' ce #reten3ie pute3i a6ea de a eaI ^ Boa a i deEnAdeFdea' spuse *ettem2rini' nu s7nt adesea dec7t aspecte aQe deEmA3u ui" d ar Leopardi' .7ndi )ans !astorp' care s%A 7ndoit 7n mod cate.oric unt8 i pro.resI Ji chiar dumnea6oastrA' domnu e peda.o.I Ji nea6oastrA doar s7nte3i 2o na6 i mereu 6a 7ntoarce3i aici" ast1e arducci n%ar 1i prea mu 3umit de dumnea6oastrA"; 7nsA cu . as tare

spuseG
$&> T)OMA* MANN % 4umnea6oastrA s7nte3i un om 2un" 4omnioara aceasta poate Y orice c ipa sa 7nchidA ochii pentru totdeauna' iar dumnea6oastrA 7i 1ica3i atitudinea drept deEmA3K Ar tre2ui sa 6A e9prima3i ce6a ca '" mai impede" 4aca mi%a3i spuneD 2oa a este c7teodata o consecin3a a deEm 3u ui' ar 1i p auEi2i """ H -oarte p auEi2i ' inter6eni *ettem2rini" #e cinstea mea' 6%a3i supAr daca ma 6oi opri deocamdatA aiciI H *au daca a3i spuneD 2oa a ser6ete c7teodata de prete9t deEmA3u ui 7ncA a putea s%o admit" H ?ra"ie tanto< . 4ar 2oa a' o 1orma a deEmA3u uiI AdicAD nu nAscuta din deEmA3' ci ea 7nsAi este un deEmA3I E' totui' un parado9K H Oh' 6a ro.' domnu e in.iner' 1ArA denaturAri" 4ispre3uiesc parado9uri e' e uraseK *a presupunem ca tot ceea ce am a1irmat despre ironie este 6a a2i 7ntocmai i despre parado9' 2a chiar pu3in mai mu t" #arado9u este 1 oarea 6eninoasa a chietismu ui' sc ipirea spiritu ui putred' ce mai mare dintre toate deEmA3uri eK 4e a t1e ' o data 7n p us' constat ca ua3i apArarea 2o ii""" H Nu' ceea ce spune3i ma intereseaEA" 7mi amintete 7ntr%ade6ar de chestiuni e pe care e e9pune doctoru Sro0oTs0i 7n con1erin3e e sa e de uni" Ji e considera 2oa a or.anismu ui drept un 1enomen secundar" H Nu%i un idea ist chiar at7t de pur" H !e a6e3i 7mpotri6a uiI H E9act ce%am spus" H *7nte3i pornit 7mpotri6a ana iEeiI H Nu 7n 1iecare Ei" *7nt' domnu e in.iner' r7nd pe r7nd i pentru i contra" H !um tre2uie sa 7n3e e. astaI H Ana iEa este 2una ca unea ta a pro.resu ui' a ci6i iEa3iei' 2una m mAsura 7n care Edruncina con6in.eri e stupide' risipete preFudecA3i e primiti6e' ruineaEA autoritatea' cu a te cu6inte' 7n mAsura 7n car e i2ereaEA' ra1ineaEA' umaniEeaEA i pre.Atete ro2ii pentru i2erta Es R rea' 1oarte rea' 7n mAsura 7n care EAdArnicete acti6itatea' o6es rAdAcina 6ie3ii' cAci este neputincioasa sa%i dea o 1ormA" Ana iEa poate ce6a 1oarte pu3in ispititor' tot at7t de pu3in ispititor ca i moartea care' de 1apt' pro6ine' 7nrudita cum este cu morm7ntu i cu anatornia 7n descompunere"""

MUNTELE VRJIT
247

TJr i 1rumos' eu e;' nu se putu 7mpiedica )ans !astorp sa .7ndeasca' se 7nt7mp a ori de c7te ori *ettemhrini ansa 6reo pArere cu iE Rda.o.ic% 4ar se mar.ini sA spunAD \ Am practicat de cur7nd 1otoanatomia 7n a2oratoru din su2so u tru !e pu3in aa a numit%o Behrens c7nd ne%a chemat Ka radio% scopie% % Ah' a3i trecut i aceasta etapaI Ei' ce Eice3iI \ Mi%am 6AEut sche etu m7inii' spuse )ans !astorp' 7ncerc7nd sa e6oce stAri e su1 eteti pe care i e treEise acest spectaco " V%a3i 6aEut%o i dumnea6oastrA' mAcar o dataI \Nu' nu ma intereseaEA a2so ut de oc sche etu meu" Ji dia.nosticu I \ A 6AEut nodu i' 1i2ronodu i" %Omu asta e ucenicu dia6o u ui" % I%a3i mai spus a 1e ' o data' consi ieru ui au ic Behrens" !e 7n3e e.e3i prin astaI % VA ro. sa mA crede3i cA este o caracteriEare stranicaK %Nu' domnu e *ettem2rini' s7nte3i nedreptK #ot 1i de acord ca omu are s A2iciuni e ui" La urma urme or' 1e u sau de%a 6or2i nu%mi p ace nici mieG are c7teodata ce6a 2ruta ' mai cu seama daca 73i aduci aminte ca a a6ut marea durere de a%i pierde sc3ia' aici' sus" 4ar este un om 6rednic de cinste i de auda cAci' 7n de1initi6' e un 2ine1acatoi a omenirii su1erindeK L%am 7nt7 nit de cur7nd' pe c7nd tocmai ieea de a o opera3ie' o reEec3ie de coaste' o chestie 7n care riti totu ca sa c7ti.i totu " -aptu acesta m%a impresionat pro1und' 6aE7ndu% 6enind de a o munca at7t de .rea' at7t de 1o ositoare i a care se pricepe at7t de 2ine" Era 7ncA 1oarte surescitat i' ca sa se recompenseEe' i%a 1 prins o 3i.ara" L%am in6idiat" % !e drA.u3 din partea dumnea6oastrA" 4ar durata sentin3ei de condamnareI % Nu mi%a 1i9at 7ncA nici un termen" % Nu%i rau nici aa" )aide' domnu e in.iner' sa ne 7ntindem" *a mer.em a posturi e noastre" *e despAr3irA 7n 1a3a numAru ui =&" % Acum 6A urca3i pe acoperiu dumnea6oastrA' domnu e *ettem%OY Tre2uie sA 1ie mu t mai p Acut sa stai cu cat 7n societate dec7t de .ur" !ei cu care 1ace3i cura s7nt oameni interesan3iI % Ah' nu s7nt dec7t pAr3i i sci3iK ^ Vre3i sA spune3i ruiI
248

T)OMA* MANN

H Ji rusoaice' preciEa domnu *ettem2rini i co 3u .urii i *e c tracta" Adio' in.inere" O spusese cu inten3ie' 1ArA 7ndoia a" Tu 2urat' )ans !astorp intra a camera" Jtia *ettem2rini ce se petrece 7n su1 etu sauI !a peda.o. c era' desi.ur cA% spionase i%i urmArise direc3ia pri6iri or" Lui JFan !astorp 7i era necaE i pe ita ian dar i pe sine' deoarece netiind sa s stAp7neasca se e9pusese a o asemenea 7mpunsAturA" Ji 7n 6reme ce%s ua ce e tre2uincioase pentru scris' ca sa e ai2A a 7ndDm7nA 7n timpu curei de odihna % 1iindcA nu mai era posi2i A nici o am7nare i tre2uia sa scrie acasA pentru a treia oara H continuA sA se ener6eEe i sa mormAie 7mpotri6a acestui 1 uierA%67nt i c7rcota care%i 2A.a nasu unde nu%i 1ier2ea oa a' pe c7nd e 7nsui a.A3a 1ete e pe stradA i e 1 uiera %1 anetaru acesta cu a uEii e ui 7i stricase comp et 2una dispoEi3ie' ast1e ca nu se mai sim3i dispus sA scrie" 4ar oricum' a6ea ne6oie de 7m2rAcAminte de iarnA' de 2ani' de ru1Arie i 7ncA 3Aminte' pe scurt de tot ce i%ar 1i adus daca ar 1i tiut cA 6enea aici nu pentru trei s8ptam7ni 7n mieEu 6erii' ci""" ci pe un termen ce nu putea 1i dinainte 1i9at' dar care cuprindea o parte din iarnA' dacA nu cum6a toatA iarna' 3in7nd cont de 1e u 7n care se concepea timpu ' aici' sus" Ji tocmai despre acest 1apt tre2uia sA%i in1ormeEe pe cei de%acasA" 4e data aceasta era 6or2a de un ucru serios' era o2 i.at sa e spunA ce or de Fos ade6Aru i sA nu%i mai 7m2ro2odeascA 7n continuare cu 1 eacuri""" Aadar' a1 7ndu%se 7n aceastA stare de spirit' e scrise proced7nd aa cum 7 6AEuse de mai mu te ori pe JoachimD st7nd 7n eE on.' cu sti ou i cu mapa de scrisori pusA pe .enunchii ridica3i" -o osind o coa A de coresponden3A a sta2i imentu ui' din care a6ea o pro6iEie 7n sertaru mesei din camerA' 7i scrise ui James Tienappe 1iindcA' dintre cei trei unchi' de e era ce mai e.at i% ru.a sA% in1ormeEe i pe consu ' i 6or2i despre un accident nep Acut' despre temeri e care se con1irmaserA' despre necesitatea' con1orm deciEiei medici or' de%a rAm7ne aici o parQ e din iarnA' poate chiar toatA iarna' cAci caEuri ca a e ui erau' adesea' mai persistente dec7t a te e cu aspect mai .ra6' i cA 7n situa3ia sa se impuQ neau masuri ener.ice pentru a se 6indeca o datA pentru totdeauna" 4;+ acest punct de 6edere' socotea e ' 1usese un noroc i o 7mpreFurai 1ericitA ca urcase aici' ca din 7nt7mp are' tocmai acum' i 7n 1e u acesta a6usese posi2i itatea sA 1ie consu tatG cAci' a t1e ' n%ar 1i tiut 7ncA m u 6reme starea 7n care se a1 a' iar mai t7rEiu i%ar 1i dat seama poate 7ntr%u mod mu t mai nep Acut" !it pri6ea durata tratamentu ui' n%ar 1i MUNTELE VRJIT
249

sA a1 e cA 6a tre2ui s%o e9tindA pe toata durata iernii i ca 6a putea ;;; u sa se 7ntoarcA a es mai cur7nd dec7t Joachim" Aici' preciEa 7n tQnuare' concep3ii e despre timp s7nt cu totu a t1e dec7t ace ea care ap ica de o2icei ederi or 7n 6acan3a i concedii or de odihnaG aici' a era 7ntr%un 1e cea mai mica unitate de timp' dei uata iEo at aproape cA nu a6ea nici o importan3A" Era rAcoare' iar )ans !astorp scria cu pa tonu pe e ' 7n1Aurat 7n naturi i cu m7ini e 7nroite" Uneori ridica pri6iri e de pe h7rtia ce se acoperea cu 1raEe 2ine Fudecate i con6in.Atoare i se uita a peisaFu 1ami iard dei a2ia 7 mai EArea' aceastA 6a e pre un.itA cu 7n.rAmAdirea de piscuri sterpe 7n depArtare i cu 1undu presArat de case uminoase pe care soare e e 1Acea sA strA uceascA din c7nd 7n c7nd' cu po67rniuri e E27rcite a e pAduri or i pAuni e de unde 6eneau sunete de tA An.i" *cria cu o de.aFare din ce 7n ce mai mare i nu pricepea cum de putuse o6Ai 7n 1a3a o2 i.a3iei de%a 7ntocmi aceastA scrisoare" Iar 7n timp ce scria' 7n3e e.ea chiar e cA e9p ica3ii e date erau a2so ut con6in.Atoare i cA' 2ine7n3e es' 6or primi 7ntre.u consim38m7nt a unchi or" Un t7nAr din c asa ui socia A i 7n situa3ia 7n care se .Asea e tre2uia sA se 7n.riFeascA de sAnAtate atunci c7nd acest ucru pArea cA se impune i c7nd putea sa 2ene1icieEe de 7ntre. con1ortu creat 7n mod specia pentru oamenii de condi3ia ui" #rin urmare' aa tre2uia sA procedeEe" 4acA s%ar 1i 7ntors acasA' n%ar 1i 7nt7rEiat sa% trimitA iarAi aici' dupA ce e%ar 1i spus ce anume i s%a 7nt7mp at 7n cA Atorie" !eru sA i se e9pedieEe tot ce a6ea ne6oie" Ru.a' de asemenea' sA i se trimitA' cu re.u aritate' 2anii necesariG cu @?? de mArci unar se 6or acoperi toate che tuie i e" *emnA" Terminase" AceastA scrisoare' a treia' cuprindea toate 8mu% nn e i e 6a aFun.e ce or de acasA pentru o 2ucata de timp H dar aceas% a potri6it concep3ii or care domnesc de6a e' nu ace ora 7n 6i.oare aici' #e munteG ea conso ida libertatea ui )ans !astorp" !hiar acesta a 1ost cu67ntu de care s%a 1o osit' nu 7n mod de i2erat i 1ArA mAcar a%i rosti 7n Tea ui si a2e e' 7nsA 7 trAi 7n sensu ce mai ar.' aa cum 7n6A3ase s%o e c 7nd edea aici H 7ntr%un sens ce n%a6ea nici o e.Atura cu ce pe e Rettem2rini 7 dAdea acestui cu67nt % i un 6a de spaima i de ne i% e' pe care e cunotea 2ine' 7 7n6A uir8' cutremur7ndu%i pieptu um% _at de o .rea apAsare" n .e e i se urcase a cap' o2raFii 7i ardeau" ApucA termometru de `ptierA' ca i cum 6oia sa pro1ite de ocaEie pentru a se con6in.e" 7n ade6Ar' mercuru urcA p7na a =<'@"
250

T)OMA* MANN :#o1timK; .7ndi )ans !astorp" Ji repede adau.A urmAtoru p? scriptumD :*crisoarea m%a o2osit cu toate acestea destu de mu t" Acu am =<'@" Vad ca' 7nainte de orice' tre2uie sa ma poto esc" Ma 6e3i iert daca 6a 6oi scrie rar";

Apoi se 7ntinse pe eE on. i ridicA m7na spre cer cu pa ma 7ntoarsa 7n a1ara' aa cum o 3inuse 7ndArAtu ecranu ui uminosQ 4ar umina ceru ui asA intacta 1orma 6ie' 2a impeEimea Ei ei 1 acu materia mai 7ntunecata i mai opaca' i numai contururi e e9terioare 1ura i6ite cu o ucire roietica" Era m7na ui 6ie' pe care se o2inuise s%o 6adA" s%o 7n.riFeascA' s%o 1o oseascA H nu ace sche et strAin' EArit pe ecran H cAci pioapa ana itica in .o u cAreia pri6ise' se 7nchisese"

Mercuru are toane

in

Octom2rie 7ncepu aa cum 7i 1ac drum de o2icei i ce e a te uni %7nceputuri pentru i 7n sine' 1oarte discrete i initite' insinu7ndu%se 1ara pre6estiri i semne de 1oc' i oarecum 7ntr%un 1e care ar scApa uor aten3iei daca aceasta n%ar 6e.hea cu strAnicie a 2unu;" mers a ucruri or' 7n rea itate' timpu nu are despAr3ituri' Ia 7nceputu unei uni sau a unui nou an nu e9ista nici tunete' nici 1urtuni' nici sunete de tr7m2i3i' i chiar i 7n Eorii unui seco numai oamenii s7nt cei care tra. cu puca i suna din c opote" 7n caEu ui )ans !astorp' prima Ei a ui octom2rie nu se deose2i cu nimic de u tima Ei a ui septem2rieG 6remea 1usese tot at7t de rece i posomorita ca i p7na atunci' iar Ei e e urmAtoare se 7n1A3iarA a 1e " In ore e curei de odihna a6eai ne6oie de pa ton i de am7ndoua paturi e din par de cAmi a' nu numai seara' ci chiar EiuaG de.ete e care 3ineau cartea erau Fi a6e i 3epene' cu toate ca o2raFii 7i ardeau de o 1ier2in3ea a uscata' iar Joachim a 1ost chiar ispitit sa%i ia sacu 7m2 AnitG dar renun3a ca sa nu se o2inuiascA prea repede cu rAs1A3u " !7te6a Ei e mai t7rEiu' adicA 7ntre 7nceputu i miF ocu unii' 6remea se schim2a' i o 6ara t7rEie iE2ucni cu asemenea sp endoare' 7nc7t 7i uQuQ pe to3i" Nu de.ea2a )ans !astorp auEise aude e ce se aduceau Juni octom2rie prin pAr3i e ocu uiG mai 2ine de douA saptAm7ni i FumAtateR aceasta minunata strA ucire a ceru ui domni peste munte i 6aJe' o Eis ua a 7ntrecere cu a ta prin impeEimea aEuru ui' iar soare e do.orea c o putere at7t de nest7nFenitA' 7nc7t 1iecare era ademenit s8%i punA haine de 6ara ce e mai su23iri' adicA rochii e de muse ina i panta onii de o MUNTELE VRJIT
$/+

care e i 7mpachetase % i nici mAcar marea um2re a de p7nEA' care men3inea cu aFutoru unui dispoEiti6 in.enios' un 2a3 cu mai mu te ri 1i9at 7n spAtaru eE on.u ui' nu o1erea' cAtre amiaEA' dec7t un d8post insu1icient 7mpotri6a ari3ei soare ui" \ ce 2ine ca mA pot 2ucura cu 6oi de 6remea asta' 7i spuse )ans Tastorp 6Aru ui sAu" 4in acest punct de 6edere adeseori am dus%o destu de prost % i dupA aparen3e s%ar putea spune ca am i scApat de iarna i ca 6remea 1rumoasA e pe ca e sa soseascA" A6ea dreptate" #u3ine semne arAtau anotimpu 7n care se .Aseau 7n rea itate i chiar i aceste semne a2ia dacA erau 6iEi2i e" Las7nd Ia o parte cei c73i6a ar3ari care' de 2ine de rAu' 7i duceau Ei e e' 7n 6a e' a 4a6os%# atE % i care' descuraFa3i' 7i epadasera 1runEe e de mu ta 6reme %aici nu erau copaci cu 1runEe' a cAror 7n1A3iare ar 1i putut da peisaFu ui pecetea anotimpu ui' i numai specia de.enerata a aninu ui de A pi cu ace e ui moi' pe care i e re7mprospAta ca pe nite 1runEe' se p eu6ise 7n toamnA" !ei a 3i copaci' care 7mpodo2eau re.iunea' 1ie ca erau 1a nici sau pipernici3i' apar3ineau coni1ere or 6enic 6erEi i aparate 7mpotri6a iernii ce putea sa%i deE an3uiasc8 6isco e e tot anu ' 7ntruc7t 7ntre anotimpuri nu e9istau imite preciseG i numai tona itatea ru.inie a pAdurii' cu nes17rite e ei nuan3e din ce 7n ce mai stinse' trAda' cu toatA do.oarea esti6a a a ceru ui' ca anu era pe s17rite" E drept cA' daca te uitai mai cu aten3ie' mai dAdeai peste c7te6a 1 ori de c7mp care' i e e' aduceau 7n oaptA mArturia or 7n aceastA pri6in3a" Nu mai e9istau 1 ori e poroinicu ui care' a 6enirea ui )ans !astorp' 7mpodo2eau 7ncA po67r%niuri e' iar .aro1i3a sA 2aticA nu se mAi .Asea nici ea" Numai .en3iana i 2r7ndua cu tu pina str7m2A se mai 6edeau i po6esteau despre o anumitA rAcoare intrinseca a atmos1erei re7ncA EitA 7n mod super1icia ' de o rAcire care putea 7n orice c ipa sA% pAtrundA p7nA 7n mAdu6a oase or pe ced ce stAtea cu cat' precum un 1ior de 1ri. E.7 37ie 2o na6u care arde de 1e2rA' mAcar cA' 7n a1arA' do.orete" Aadar' )ans !astorp nu se sinchisea de oc de aceasta r7nduia a prin !are omu c7rmuiete timpu ' 7i conto eaEA cur.erea' apoi 7i desparte' 7i cu eaEa i%i denumete unitA3i e" Nu 2A.ase de seama Eori e a2ia ute a e ce ei de%a Eecea uni' ci re3inuse numai ceea ce impresiona%a direct sim3uri e' adicA do.oarea soare ui i acea tainica adiere de s aciuata pe dedesu2t i 7n auntru % senEa3ie care a acest .rad de ensitate era nouA pentru e i%i su.era o compara3ie cu inaraD adicA 7 a sA se .7ndeasc8' aa cum 7i i mArturisi ui Joachim' a o omelette

i I,
252

T)OMA* MANN en surprise, cu 7n.he3atA su2 spuma 1ier2inte a oua or" *punea dese? Y asemenea ucruri' e spunea iute' cur.Ator i cu o 6oce tremurAtoare un om E.7 37it de 1ri.' dar a cArui pie e arde de 1e2rA" Este ade6Arat ca F rAstimpuri era i tAcut H ca sA nu spunemD 7ntors 7n e 7nsuiG cAci toat a7en3ia 7i era 7ndreptatA 7n a1arA' dar numai spre un sin.ur punctG restu oameni i ucruri' se topea 7ntr%o ne.urA' 7ntr%o ne.urA urEitA 7n creieru ui )ans !astorr + i pe care

at7t consi ieru au ic Behrens c7t i doctoru Sro0oTs0i ar 1i ca i1icat%o' 1ArA 7ndoia A' drept un produs a to9ine or so u2i e' aa cum 7i spunea t7n8ru ame3it' 1ArA 7nsA ca aceasta contiin3a ce%o a6ea despre starea sa sa%i 1ie de 6reun aFutor sau sA treEeascA 7n e dorin3a de%a se e i2era de 2e3ia 7n care se .Asea" !Aci e9istA o 2e3ie 7mpAcatA cu ea 7nsAi' pentru care nimic nu%i mai odios dec7t deEmeticirea" Ea se aparA chiar 7mpotri6a impresii or menite s%o risipeascA i nu Ie admite dec7t spre a%i pAstra inte.ritatea" )ans !astorp tia' 2a i spusese o data cA' 6AEutA din pro1i ' doamnA !hauchat nu era a6antaFatAG chipu 7i pArea atunci pu3in cam aspru i nu prea t7nar" !onsecin3aI E6itA s%o mAi pri6eascA din pro1i i 7nchidea itera mente ochii c7nd' de aproape sau de departe' o 6edea ast1e ' cAci 7i 1Acea rAu" 4e ceI Ra3iunea ui ar 1i tre2uit sA 1o oseascA acest pri eF pentru a 2iruiK 4ar ce preten3ii putem a6eaI""" )ans !astorp pA i de 1ericire c7nd' 7n ace e Ei e strA ucitoare' ! a6dia se i6i iarAi cu rochia de interior' de dante A a 2a' pe care o punea c7nd 6remea era cA duroasA i care o 1Acea at7t de e9traordinar de 1ermecAtoare 7n c ipa c7nd apArea cu 7nt7rEiere' tr7ntind ua' sur7E7nd i 3in7ndu%i 2ra3e e ine.a ridicate' apoi se oprea pu3in 7n 1a3a tuturor ce or din sa a de mese pentru a 1i 6AEutA" 7nc7ntarea Iui 7nsA pro6enea nu At7t din 1aptu cA era 7n a6antaFu ei' c7t pentru ca mai ales 7i conso ida ame3ea a din cap' aceasta 2e3ie care% 6rAFea i% cerea sA 1ie Fusti1icatA i 7ntre3inutA" Un o2ser6ator perspicace' a67nd turnura de spirit a ui Lodo6ico *ettem2rini' ar 1i 6or2it 2ucuros despre deEmA3 7n 1aU% unei asemenea ipse de 6oin3A' adicA despre :o 1ormA a deEmA3u ui;" )ans !astorp 7gU reamintea c7teodat8 de specu a3ii e iterare 1Acute de ita ian asupra :2ouQ i deEnAdeFdii;' pe care e .Asise de ne7n3e es sau se pre1Acuse a Ie con siderA ast1e " O pri6i pe ! a6dia !hauchat' 7i 6AEu spinarea 7ndoitA J capu p ecat 7nainteG o urmAri co2orind a masA mereu cu mare 7ntirEier Y 1Ar8 nici un moti6 i 1ar8 nici o scuEA' pur i simp u numai din ipsa discip inA i de 1or3A mora AG i apreciindu% e tot ca pe nite consecint a e ace uiai de1ect 1undamenta ' o 6AEu cum tr7ntea uA prin care in MUNTELE VRJIT
253

" ea o 6AEu 18c7nd coco oae de p7ine' iar c7teodat8 cum 7i rodea 6'GGip si din e se 7nA 3a un 1e de presentiment nem8rturisit care un.;+ A 7i spunea ca 7n caEu c7nd era 2o na6A H i era 1ara 7ndoia a 2o % 68 aproape 1ArA speran3A' cAci a t1e n%ar 1i si itA sA trAiascA aici' sus" t8 6reme H prin urmare' daca era 2o na6a' aumci 2oa a era" dacA nu % mod comp et' ce pu3in 7n mare parte' de naturA mora a' aa ca' dupA um o spusese *ettem2rini' aceasta 2oa a nu era cauEa sau e1ectu deEmA3u ui; ei' ci 1orma o sin.urA i aceeai su2stan3A cu 7nsu%%D deEmA3u " 7i mai amintea' de asemenea' .estu dispre3uitor a umanistu ui c7nd 6or2ea despre :pAr3i i sci3i;' 7mpreunA cu care era si it sa%i petreacA ora de odihna' un .est de dispre3 i de ad6ersitate 1iresc i spontan' 1ArA ne6oie de Fusti1icare' i pe care )ans !astorp 7 cunotea 1oarte 2ine din a te 6remuri H adicA de atunci c7nd' e 7nsui' stAtea 1oarte 3eapAn a masA i ura din ad7ncu su1 etu ui tr7ntitu ui or i nici mAcar nu i%ar 1i trecut prin minte s8%i roadA un.hii e Bdaca nu de a ta' mAcar 1iindcA a6ea oric7nd a 7ndem7nA o MAria ManciniC i 1usese pro1und i nep Acut impresionat de proasta educa3ie a doamnei !hauchat' neput7ndu%se 7mpiedica sa nu ai2A un sentiment de superioritate c7nd o auEise pe aceastA strAina cu ochii pieEii 7ncere7nd sa se e9prime 7n im2a ui maternA" !a urmare a stArii ui su1 eteti intime' )ans !astorp se i2era comp et de acest soi de impresii i era mai cur7nd 7mpotri6a ita ianu ui' deoarece 6or2ise' 7n 7n1umurarea ui' despre pAr3i i sci3i % 1ArA ca mAcar sA 1i 3intit pe cei de a masa rui or de r7nd' de a masa aceea 7n Furu cAreia stAteau studen3ii cu pAru des i cu enFeria in6iEi2i a' discut7nd a nes17rit 7n im2a or 2ar2ara' sin.ura pe care puteau s%o tie' i a cAror Tdo en38 te 1Acea sA te .7ndeti a un torace 1ara coaste' ca ace a pe care consi ieru au ic Behrens 7 descrisese de cur7nd" Era ade6Arat ca ara6uri e acestor oameni puteau treEi 7n su1 etu unui umanist sentin3e de a6ersiune destu de 6ii" M7ncau cu cu3itu i%i murdAreau hai%e e 7ntr%un mod de nedescris" *ettem2rini a1irma ca unu dintre mem%acestui .rup' un medicinist cu studii e destu de 7naintate 7n specia i%ea sa' do6edise cA nu tie a2so ut de oc atinAG ca' de pi da' nu tiuse ra un $acuum, iar dupA proprii e e9perien3e cotidiene a7e ui )ans or#' doamna *tohr nu mintea pro2a2i c7nd > num8ru po6estei' Ka masa' ca 7n treiEeci i doi 7 primeau' diminea3a' cu ca3i am7ndoi ce at pat' pe 28ieu care 6enea sA Ic 1acA 1rectia"
254

T)OMA* MANN 4aca toate acestea erau ade6Arate' separarea 1oarte 6iEi2i a 7n1 :ruii 2ine; i :ruii de r7nd; nu 1usese sta2i itA 7n mod inuti ' i FF: !astorp 7i spunea cA nu tre2uie dec7t sa ridice din umeri 1a3a de oarecare propa.andist a repu2 icii i a sti u ui 1rumos care' aro.ant Y ucid % mai a es ucid' cu toate ca i e 1Acea 1e2ra' atins 1iind de 2oa A %con1unda comesenii ce or douA .rupe su2 nume e comun de pAr3i sci3i" T7naru )ans !astorp 7n3e e.ea cu prisosin3a ce sens a6ea acest ucru' cAci e 7nsui 7ncepuse prin a discerne e.aturi e care e9istau intre 2oa a doamnei !hauchat i ne. iFen3a ei" 4ar starea ui su1 eteasca era e9act aa cum 7ntr%o Ei i%o descrisese e 7nsui ui JoachimD 7ncepi prin a 1i ener6at i e9cedat' 7nsA" deodatA' :sur6ine ce6a de cu totu a ta naturA;' !are :nu are a2so ut nici o e.Atura cu Fudecata; i din c ipa aceea s%a Eis cu toatA austeritatea H 7ne7t a2ia daca mai eti suscepti2i 6reunei in1 uen3e peda.o.ice de esen3a repu2 icanA sau retorica" 4ar ce 7nseamnA un asemenea ucru' ne 7ntre2Am i noi 7n ac^ ai spirit ca i Lodo6ico *ettem2rini' ce este acest e6eniment misterios care para iEeaEA

i suspenda Fudecata omeneascA' 7i interEice indi6idu ui dreptu de a mai a6ea aceasta FudecatA' sau' printr%o 2e3ie nesA2uita a .7ndirii' 7 determina sA renun3e a acest dreptI Nu ne 7ntre2am care este nume e acestui e6eniment' cAci toata umea 7 tie" 7ntre2Ari e noastre se re1era numai 8 natura sa mora A % i mArturisim 1ArA o6Aia A cA nu ne ateptam a un rAspuns prea entuEiast" 7n caEu ui )ans !astorp' aceasta natura mora A se mani1estA cu o atare intensitate' 7ne7t nu numai ca 7nceta sA mai Fudece' dar pe deasupra mai 1Acu i tentati6e pentru a%i 7nsui un 1e de 6ia3A care% 6rAFise" !AutA sa%i de8 seama ce 1e de stan su1 eteti po3i sA ai atunci c7nd stai a masA prA2uit i cu spinarea 7nco6oiata i .Asi ca o asemenea poEi3ie 7nsemna o mare destindere pentru muchii 2aEinu ui" Apoi 7ncercA sA nu 7nchidA cu .riFa ua pe care intra i s%o ase sa se 7nchidA sin.urAG i constata cA 1aptu este pe c7t de comod pe at7t de 7n.AduitD erA' 7n orice caE' tot at7t de .rAitor ca i n;+; carea din umeri cu care Joachim 7 primise' odinioarA' A .ara' i pe care o re.Asise at7t de des i 7n comportarea ce or de aici' de sus" !a sA 6or2im simp u' prietenu nostru era' aadar' 7ndrA.ostit netd++ nete de ! a6dia !hauchat % iar noi ne mai 1o osim 7ncA de acest cu6in Y cAci credem cA am risipit su1icient ne7n3e e.erea pe care ar putea; pri eFui" #rin urmare' esen3a iu2irii ui nu era o me anco ie duios sen menta a 7n .enu unui anumit ied de ca itate in1erioara" Era mai curi o 6arianta destu de 7ndrAEnea3A i ine9p ica2i a a acestei ne2un MUNTELE VRJIT
255

tec de 1ri. i 1e2ra' ca starea unuia care 1ace temperatura sau ca o Ei tom2rie a mari e a titudiniD iar ceea ce%i ipsea era tocmai dep ina nie su1 eteasca' sin.ura 7n stare s8 uneascA aceste e9treme" #e 1ie % parte' iu2irea ui )ans !astorp se mani1esta cDi o spontaneitate care%K ea sa pA eascA i%i descompunea trasaturi e chipu ui' re1erinctu%se a nunchiu doamnei !hauchat" a inia picioru ui ei' a spinarea si 6erte%2 a ei cer6ica A' a 2ra3e e care%i ancau pieptu mic % 7ntr%un cu67nt a trupu ei' a ne. iFen3a i materia itatea ui' in1init accentuate de 2oai"i" a trupu ei de6enit de doua ori trup" Ji' pe ne a ta parte' aceeai iu2ire era ce6a 1oarte aerian i nede1init' un .7nd' nu' un 6is' 6isu 7n1ricoAtor i nespus de ispititor a unui t7nar a e cArui 7ntre2aii precise' dei 1ormuiate 7n mod incontient' nu primiserA din strA1undu ui a t rAspuns decit o tAcere ad7nc8" 4ar 7n po6estirea care urmeaEA aici ne re6endicam dreptu ' ca toatA umea de a t1e ' de a ne asA 7n 6oia re1 ec3ii or persona e i riscam 2Anuia a cA' p7na a punctu unde am aFuns' )ans !astorp nici mAcar n%ar 1i depAit termenu ce%i 1usese 1i9at de a 7nceput pentru edere aici' dacA su1 etu sau simp u ar 1i .Asit 7n strA1unduri e timpu ui 6reun rAspuns satis1AcAtor re ati6 a sensu i 3e u urmArit c7nd se supunea o2 i.a3iei de a trAi" 7n p us' starea de 7ndrA.ostit 7i dAruia toate su1erin3e e i toate 2ucurii e pe care e pri eFuiete pretutindeni i 7n toate ocaEii e" *u1erin3a este strApun.AtoareG ea aduce cu sine un e ement de.radant' ca orice su1erin3A' i corespunde unei atari EdruncinAri a sistemu ui ner6os' 7ne7t taie respira3ia i poate s8 smu .A acrimi amare chiar i unui om matur" Ji pentru a nu nedreptA3i 2ucurii e' 6om adau.A ca acestea erau numeroase Ji' mAcar cA iE6orau din pricini 1ar8 importan3a' nu erau totui mai pu3in 6u Rec7t su1erin3e e" Aproape 1iecare c ipa a Ei ei de a :Ber.ho1; era 7n are s8 e dea natere" 4e pi dAD chiar 7n momentu c7nd intra 7n ra.erie' )ans !astorp EArete 7ndArAtu au pe 1emeia 6isuri or ui" eEu tatu este cunoscut de mai%nainte i de cea mai desa67rita simp i% e' insA pe e ' 7n sinea ui' 1aptu 7 emo3ioneaEA p7na a a%i da acrimi' i Qor se 7nt7 nesc de aproape' ai sai cu acei ochi cenuii%6erEui cu orma3ia or uor asiatica i care 7 6rAFesc p7n8 7n mAdu6a 1iin3ei" *e e ca i pierdut i 1ace incontient o micare 7ndArAt i 7n Aturi' ca s%o pe ea s8 treacA pra.u " !u o 1 uturare da 7hn2et i un merci 7ostit cu a @ ea se 1o o/e su1 *te de aceasta simp A po ite3e si intra m @ene 7r R daintea ui" 7n6A uit de mireasma 1iin3ei care% atin.e ca in Q ram7ne pe oc' aproape ieinat de 1ericirea pe care i%o pricinuiete
256 T)OMA* MANN aceasta 7nt7 nire' dar i de 1aptu ca un cu67nt de pe 2uEe e ei' aBF merci i%a 1ost adresat ui direct i persona " Apoi' c atin7ndu% se' pase pe urme e ei i se 7ndreaptA spre masa' a dreapta' iar 7n 6reme ce se + sa cada pe scaun poate sa o2ser6e ca' de partea cea a tA' ! a6di aeE7ndu%se' se 7ntoarce spre e a67nd pe chip um2ra unui .7nd' iar C U se pare ca este 7n e.Atura cu 7nt7 nirea or din ua" O" ce a6entura rnin unata i de necreEutK O' ce 7mp inire' ce 2iruin3a i ce nemAr.init chiot de 2ucurieK Nu' )ans !astorp n%ar 1i trAit 2e3ia acestei 1antastice 7mp iniri 7n.a 6reo .7scu i3a sAnAtoasA' cAreia ar 1i putut' aco o' de6a e :sa%i dAruiascA inima; 7n toata initea i cu toate anse e de reuita 7n sensu micu ui ied i 7n con1ormitate cu 2una%cu6iin3a" !u c7ta 6ese ie 7n1ri.urata o sa uta pe pro1esoara care a 6AEut totu i roete su2 pu1u o2raFi or' apoi o asa teaEA pe Miss Ro2inson cu o con6ersa3ie 7n en. eEete' dar 1raEe e ui s7nt at7t de 7ncurcate' 7nc7t domnioara' prea pu3in o2inuita cu stAri e e9tatice' se da iute 7ndArAt i 7 mAsoarA cu nite pri6iri p ine de 7n.riForare" A ta data' 7n timpu cinei' raEe e apusu ui strA ucitor cad pe masa rui or 2ine" #erde e e 1useserA trase at7t a ui c7t i a 1erestre e dinspre 6eranda' 7nsA pe unde6a' printr%o deschiEAtura' raEe e roii 7i 1ac totui drum ca sa nimereascA precis capu doamnei !hauchat' ast1e 7nc7t o si ete sa%i apere ochii cu m7na pe c7nd discuta cu sco17 citu ei compatriot dm dreapta" E o mica p ictisea a' nimic .ra6G nimeni nu se sinchisete de acest 1apt i chiar 7nsAi interesata a2ia daca 7i da seama de aceasta nep Acere" Insa )ans !astorp 7i rotete pri6irea prin toata sa a de mese H pe urma asA sa mai treacA o c ipa" *tudiaEA situa3ia' urmArete direc3ia raEei i sta2i ete precis pe unde pAtrunde" Este iereastra o.i6a a' de%aco o' din spate' a dreapta' 7n co 3' 7ntre una dm ui e 6erandei i masa rui or de r7nd' destu de departe de ocu unde se a1 a doamna !hauchat i aproape tot at7t de depArtata de ace a a ui )ans !astorp Ji ia o hotar7re" *e scoa A 1ara sa spunA o 6or2a i' cu er6etu 7n m7n aQ trece de%a un.u sA ii' 7n dia.ona a' printre mese' tra.e cu .riFa un peste a ta perde e e de cu oare crem' contro eaEA printr%o

aruncAtura de ochi peste umAr daca umina apusu ui este comp et 7ndepArtata " dacd doamna !hauchat este scutita de orice nep Acere H apoi' 1ac7nd un et` pentru a pArea comp et indi1erent' se 7ntoarce a ocu sau" Un t7n atent' care 1ace ceea ce este necesar' pentru ca a t1e nimeni nu .7ndit s%o 1acA" #u3ini au 1ost cei care i%au o2ser6at .estu ' 7nsA !hauchat s%a sim3it imediat uurata i s%a 7ntors H ram7n7nd 7n ace a "%ar 1i
. MUNTELE VRJIT $/< c7nd )ans !astorp aFunse a ocu sau i' aeE7ndu%se' pri6i F% .c3ia ei' a care ea 7i mu 3umi cu un E7m2et p in de o mirare priete%adicaD 7i 7mpinse capu 7nainte 7n oc sa% 7nc ine" E ' printr%o ara p ecAciune a capu ui' con1irma ca a 6aEut%o" Inima 7i 7ncremenise' a cA a 7ncetat sa mai 2ata" A2ia mai t7rEiu' c7nd totu se terminase" % cepu s8%i E67cneasca i numai atunci )ans !astorp o2ser6a ca "Toachun Y ea ochii p eca3i' 7n mod discret' in 1ar1urie' ca' 7n ace ai timp' doam% *tohr 7 .hionti 7n coasta pe doctoru B umen0oh i ca r7su ei 7e3inut cautA pri6iri comp ice a cei a 3i" 4escriem 7nt7mp ari coridieneG dar cotidianu de6ine ciudat atunci c7nd 7n1 orete pe un teren ciudat" 4amuiau 7ntre ei 7ncordAri i destin deri 2ine1AcAtoare H sau daca nu 7ntre ei BcAci nu crem sa men3ionam nici mAcar 7n treacAt 7n ce mAsura chiar doamna !Qnauchat participa a aceste sim3AminteC ce pu3in periiru 1anteEia i sensi2i itatea ui )ans !astorp" 4upa%amiaEa' 7n timp ce se des1Aurau ace e sp endide Ei e' 1oarte mu 3i pacien3i o2inuiau Qa se dura pe terasa din 1a3a su1ra.eriei st7nd o 6reme' 7n .rupuri' a soare" Era o atmos1era i un aspect asemA% nAtor cu ace a care domnea 7n cadru concerte or duminica e 2ihinaie de 1an1arA" Tinerii' 7n atitudini tr7nda6e' .hi1tui3i de m7ncaruri e cu carne i du ciuri' to3i cu uoara 1e2ra' 1 ecareau' se tachinau i%i aruncau ocheade" 4oamna *a omon de a Amsterdam tre2uia sa stea 7n.a 2a ustradA % 7n.hesuita dintr%o parte de .enunchii 2uEatu ui de GAnser' iar de cea a tA parte de uriau suedeE care' dei comp et 6indecat' 7i mai pre un.ea ederea pentru un mic tratament sup imentar" 4oamna I tis pArea sa 1ie 6Adu6a' deoarece de pu3ina 6reme se 2ucura de to6A% rAia unui : o.odnic; cu o e9presie me anco ica i o2edienta' preEen3a care n%o 7mpiedica sa primeascA 7n ace ai timp oma.ii e cApitanu ui 0 osich' un 2Ar2at cu nasu coroiat' mustA3i impunAtoare' pieptu om2at i ochi amenin3Atori" Mai erau tot aco o i o2inui3ii de a so a% mQ ;e di1erite na3iona itA3i' iar printre ei i 1i.uri noi' i6ite cam de pe a ++ octom2rie' i cArora )ans !astorp a2ia ar 1i tiut sa e spunA pe me% de%a 6a ma cu ca6a eri de tipu domnu ui A 2inG monoc a3i de aptespreEece aniD un t7nar o andeE cu oche ari' ten tranda1iriu i ehst puia a monomanieD mai mu 3i .reci' pomAda3i' cu ochii mi.da%Q care a6eau nAra6u sa 7nca ce a masa drepturi e ce or a 3iG doi mici +*+U insepara2i i' rec care au 1ost porec i3i :Ma9 i MoritE;' i care treceau WY idD6iti ai e6adArii""" Me9icanu cocoat' a cArui i.noran3a a r repreEentate aici 7i dAdeau o e9presie de surd' ua mereu 6ederi

$/@

T)OMA* MANN 1oto.ra1ice' t7r7ndu%i cu o a.i itate .rotesca trepiedu de a un canat a tu a terasei" !hiar i consi ieru au ic 7i 1Acea 2ucuros apari3ia ca e9ecute demonstra3ia cu ireturi e de a .hete" 4aiQ unde6a' se ascunn 7n mu 3ime i e6 a6iosu t7nar din Mannheim' iar ochii ui pWinF R ad7nca triste3e urmAreau' spre mare e deE.ust a ui )ans !astorp' anu mite drumuri" Aadar' ca sa re6enim' totui' o data mai mu t' a ace e :7ncordAri s destinderi;' s%a int7mp at' 7ntr%o asemenea 7mpreFurare' ca )ans !astorp insta at 7ntr%un 1oto iu de .radina Acuit' sa discute cu Joachim' pe care cu toata 7mpotri6irea mani1estata 7 si ise sA iasA i sa se aeEe 7n.a Eidu c Adirii' 7n 6reme ce' 7n 1a3a ui' doamna !hauchat se a1 a 7n picioare' aproape de 2a ustrada' 1um7nd 7n societatea comeseni or ei Vor2ea pentru ea' ca sa 1ie auEit" Ea stAtea cu spate e""" *e cu6ine sa preciEam ca a6em 7n 6edere un anumit caE precis" 4ar cum con6ersa3ia ui Joachim nu 1usese de aFuns sa 7ntre3inA oc6acitatea a1ectata a ui )ans !astorp' acesta 1Acuse 7nadins o noua cunotin3A H a cuiI !unotin3a )erminei S ee1e d H cAci' ca din 7nt7mp are' se adresase tinerei doamne' se preEentase chiar e ' iar Joachim apropiase i pentru ea un scaun Acuit' spre a%i putea Fuca mai 2ine ro u ' ca 7ntr%o piesa 7n trei" Jtia oare ea' o 7ntre2a' 7n ce chip dia2o ic %a speriat c7nd6a' 7n timpu unei p im2Ari de diminea3aI 4a' ea tia precis' cAci doar ui 7i urase 2un 6enit cu uieratu ace a at7t de 7ncuraFatorK 7i atinsese scopu ' 7i mArturisi e 1ara eEitAri' deoarece parcA 7 o6ise 7n cap cu o mAciuca i' de a t1e pentru a se con6in.e n%a6ea dec7t sa% 7ntre2e pe 6aru sau" )a' ha' ha" sa uieri cu pneumotora9u i sa 7nspaim7n3i ast1e nite ino1ensi6i care se p im2aK Era un Foc nechi2Euit' un a2uE ne e.iuit i pe 2una dreptate 7 ca i1ica 7n 1e u acesta' 7i ua aceasta i2ertate 7ntemeiata pe o m7nie 7ntru totu Fusti1icata" 4ar 7n 6reme ce Joachim' per1ect contient ca nu era dec7t un instrument' stAtea cu ochii 7n pam7nt' i 7n timp ce' 7ncetu cu 7ncetu ' urmArind pri6iri e opace i pieEie a e ui )ans !astorp%domnioara S ee1e d aFun.ea a con6in.erea' insu tAtoare pentru ea' ca nu s uFea dec7t drept miF oc pentru atin.erea unui scop' )ans !astorp se 1andosi' ua aere a1ectate' se e9prima ne1iresc' 6or2ind cu un . as p a! intonat' p7nA c7nd reui' 7n s17rit' ca doamna !hauchat sa se 7ntoar spre ace a care' cu 6ocea ui' se 1Acea ast1e remarcat' i% pri6i 7n 1ata \ dar numai o sin.ura c ipa" Ji se 7nt7mp a ca :ochii ei de #ritUisQa a unecarA iute" cu o e9presie de indi1eren3a at7t de 6oita incit ai 1i *# ca e de dispre3' e9act de dispre3' de%a un.u ui )ans !astorp care st[ MUNTELE VRJIT
$/,

Qcior peste picior' i doar o secundA ramaserA a.A3a3i de .hete e ui R % apoi' nepAsAtori i ascunE7nd pro2a2i un sur7s 7n ad7ncu or' se 7ndepArtarA iarAi" O 1oarte mare' 1oarte mare nenorocireK !7ta6a 6reme )ans !astorp Y continuA sa 6or2eascA 7n1ri.uratG c7nd 7nsA 7i dAdu seama mai im%de de 7n3e esu ace ei pri6iri aruncata .hete or IuD' amu3i aproape 7n Qi ocu unei 1raEe i se prA2ui 7ndurerat" # ictisita i Fi.nita' )ermine S ee1e d p ecA" Iar Joachim" nu 1ara oarecare necaE 7n . as' spuse ca sosise ora curei de odihnA" Ji 7i rAspunse un om 7n ade6Ar Edro2it' cu 2uEe e pa ide' ca acum puteau p eca" 4oua Ei e' )ans !astorp su1eri cump it din pricina acestui incidentG cAci 7n 7astimp nu se 7nt7mpU nimic care ar 1i

putut pune un 2a sam cit de mic pe rana ui arEAtoare" 4ar de ce aceasta pri6ireI 4e ce acest dispre3 1a3a de e ' peniiu nume e ui 4umneEeu i a tuturor s1intiioiI 7 ua drept un natarau sAnAtos' din 6a e' 6enit aici sA caute p Aceri anodineI 4rept un nai6 de a es" ca sa spunem aa' un tren.ar oarecare ce se p im2a' r7dea' 7i 7ndopa 2urta i c7ti.a2ani % un e e6%niode a 6ie3ii' care nu cautA a tce6a dec7t 1o oase e p ictisitoare a e onoareiI Era oare un 6iEitator 1ara importan3a" 7n trecere' care nu putea pAtrunde 7n s1ere e ei sau nu era de aFuns ace punct umed a p am7ni i nu intrase i e printre ei' ca unu dintre ai notri' de%aici' de sus' iar mercuru nu sA tase chiar asearA p7na a =<'@I""" 4ar tocmai acest 1apt punea 67r1 su1erin3ei ui" Mercuru nu se mai ridicaK 4escuraFarea cump ita din u time e Ei e pro6ocase o poto ire' o deEmeticire' o destindere a 1irii ui )ans !astorp caie' din cauEa umi in3ei indurate' se mani1esta prin temperaturi 1oarte co2or7te' a2ia pu3in mai ridicate dec7t ce e norma e' iar pentru e era .roaEnic sa constate ca m7hnirea Ji chinu nu reueau dec7t sa% 7ndepArteEe 7ncA i mai mu t de 1e u de a 1 Ji de a sim3i a ! a6diei" A treia Ei aduse iE2A6irea sua6a' 2inecu67ntata' o aduse chiar de mea38' 1oarte de6reme" Era o Ei .randioasa de toamna' 7nsoritA i >!eQ cu #Auni e acoperite ca de un sma 3 .ri%ar.intiu" *oare e i una descretea se 6edeau 7n ace ai timp 7n 7na tu ceru ui" 7n cinstea + Ei e 1rumoase' 6erii se scu aserA mai de timpuriu ca de o2icei' k a re putea pre un.i p im2area matina a pu3in mai departe dec7t F' . ementarA' sA pAtrundA mai ad7nc 7n pAdure pe cArarea de anca aeEata 7n apropierea p7r7iau ui" Joachim" a cArui cur2a de rR ratU18 aratase tocmai atunci o 1ericita scAdere' propusese aceasta antA a2atere de a re.u a' iar )ans !astorp mi se 7mpotri6ise"
$>?

T)OMA* MANN
c

e"

% *7ntem nite oameni 6indeca3i' Eise e ' 1ara 1e2ra i deEi c83i' adicA e ca i cum am spune cA s7ntem cop3i pentru es" aadar' n%am E2urda ca m7nFiiI #rin urmare' pornirA cu capu descoperit i spriFinindu%se 7n t' toane H cAci de c7nd )ans !astorp 7i 1Acuse mArturisirea de credin3a 2o na6' 6r7nd%ne6r7nd uase o2iceiu aici a moda de%a um2 a 1ara pa a rie' indi1erent de reEisten3a ce%o opusese acestui o2icei' a 7nceput c7nd 7ncA mai a6ea 6echi e deprinderi de om 2ine%crescut" 4ar nu depAiserA 7ncA' urc7nd' drumu roietic i a2ia aFunseserA aproape de ocu unde .rupu pneumatici or 7 7nt7inise odinioarA pe nou sosit' c7nd' deodatA o o2ser6arA 7naintea or' a oarecare distan3a' suind 7ncet' pe doamna !hauchat' pe 7nsAi doamna !hauchat cu Facheta a 2a' 1usta de 1 ane a a 2a' 2a chiar cu .hete a 2e' i cu paru ei rocat in umina soare ui de diminea3a" Mai precis spusD )ans !astorp o recunoscuD aier"da ui Joachim n%a 1ost atrasA de acest 1apt dec7t datorita senEa3iei de%a se 1i sim3it pe neateptate parca smucit H senEa3ie pro6ocata de mersu 2rusc .rA2it i 7naripat a to6arAu ui sAu' dupA ce cu o c ipa 7nainte 7ncetinise pasu i 1usese .ata sa se opreascA" Joachim .Asi ca ast1e de apucaturi s7nt insuporta2i e i ener6anteG respira3ia i se precipita i tui pu3in" 4ar )ans !astorp' care tia 7ncotro se 7ndreaptA i a cArui or.anism pArea ca 1unc3ioneaEA minunat' nici nu% 2a.a 7n seamaG iar 6aru ui' 7n3e e.7nd situa3ia' tAcu 7ncrunt7nd spr7ncene e i% urma' deoarece era imposi2i sa% ase sa mear.A sin.ur 7nainte" *p endida diminea3a 7 7nsu1 e3i pe t7naru )ans !astorp" Ba' mai mu t' 1or3e e ui su1 eteti se odihniserA pe ascuns 7n timpu depresiunii mora e 7ndurate' iar certitudinea 7i strA ucea uminos 7n 1a3a ochi or min3ii' deoarece sosise c ipa t7nd tie2uia nimicitA proscrierea care apasA asupra sa" GrA2i pasu ' t7r7ndu% dupA e pe Joachim care .717ia' opun7na 7n 1e urite chipuri reEisten3a' i' 7nainte de cotitura' adicA aco o unde drumu de6enea neted' apuc7nd%o a dreapta' de%a un.u co inei 7mpaQ durite' aproape o aFunserA pe doamna !hauchat" Atunci )ans !astorp 7ncetini pasu pentru a nu%i 7ndep ini p anu 7ntr%o stare de o2osea care i%ar 1i trAdat e1ortu " Ji dinco o de cotitura' 7ntre po67rni i perete munte ui" 7n desiu 2raEi or ru.inii' printre ramuri e cArora cade raEe e soare ui ca nite su i3e' se petrecu 1aptu minunatD )ans !ast? @ mer.7nd a st7n.a ui Joachim' o aFunse din urma pe drA.A aa 2o na i%o ua 7nainte cu pas 2Ar2Atesc' iar 7n c ipa c7nd _e .Asi a dreapta eU sa uta respectuos Bdar' 7n de1initi6' de ce respectuosIC spun7ndu%Q MUNTELE VRJIT
$>+

" diminea3a; aproape 7n oapta' 1ara pa ane' ci numai 7nc in7nd ; + o23in7nd din partea ei un rAspunsG printr%o micare ama2i a a ui i 1ara sa se arate mirataU ea 7i mu 3umi rostind' a r7ndu ei' un a diminea3a; 7n im2a ui )ans !astorp' 7n timp ce ochii 7i sur7deau ; Q r acest 1apt 7nsemna cu totu a tce6a dec7t pri6irea pe care i%o arun% se uit7ndu%se a .hete e ui' un ce6a mai ad7nc i mai 2ine1AcAtor' era o % t7mp are norocoasA i o 7ntorsAtura prie nica a ucruri or' cane un mai 2ine nesperat i care aproape 7i depAea puterea de 7n3e e.ereG era iE2A6irea" !u pasu 7naripat i or2it de o 2ucurie ne2una' 1iindcA era 7n stap7%nirea sa utu ui' 6or2ei i sur7su ui ei' )ans !astorp 7i continua drumu a Aturi de Joachim pe care% punea a 7ncercare i care" 7n tAcere' e6it7nd s8% pri6eascA' se uita 7n 1undu po67rniu ui" Varu sau 7i Fucase o 1esia' o 1arsa destu de e9tra6a.antA care' 7n ochii ui Joachim' era aproape o trAdare i o rAutate" Iar )ans !astorp o tia 1oarte 2ine" Nu era chiar 7ntru totu ca i

cum ar 1i 7mprumutat un creion de a cine6a a2so ut necunoscut % dimpotri6A' ar 1i 1ost purtarea unui om ipsit de educa3ie daca trecea 3eapAn pe 7n.a o doamnA cu care trAiau de at7tea uni su2 ace ai acoperi i n%ar 1i mani1estat 1a3a de ea po ite3e"C care%i era proprie' 7nsAi ! a6dia nu intrase 7n 6or2a cu ei' mai deunAEi' in sa a de ateptareI #rin urmare' Joachim n%a6ea dec7t sa tacA" 4ar )ans !astorp pricepea 1oarte 2ine pentru care moti6 oia u Joachim tAcea i mer.ea 3in7nd capu 7ntors 7ntr%o parte' 7n 6reme ce e 7nsui trAia cu entuEiasm e9u2eranta 2ucurie a reuitei" Nu' 1ArA 7ndoia a' nu putea 1i mai 1ericit un oarecare din 6a e' care :i%ar 1i dat inima;' 7n toata re.u a i cu toata cinstea' cu ce e mai 1rumoase speran3e i 1iind ce mai 2ucuros om din unie' unei mici .7scu i3e sAnAtoase' repurt7nd chiar i un mare succes' uU dn asemenea om nu putea 1i mai 1ericit dec7t era e 7nsui' datorita estui mic e6eniment 1ericit pe care% terpe ise 7ntr%un moment prie %*i% pusese a oc si.ur""" ata de ce' dupA o oarecare tAcere' 7i 2Atu cu #utere 6Aru pe umAr' i%i spuseD ^ ti' 2Aiete' ce 3i s%a 7nt7mp atI Vremea e at7t de 1rumoasaK O sa co2o%a !aEinou i 1ArA 7ndoia a ca aco o o sa c c7nte muEica' 73i dai seamaK R a o sa c7nte din 8armenA ""7n inima' aici' mi%ascund in 1iecare mmea38 1 oarea;" 4ar 3ie ce 3i s%a nAEAritI rt c Q spuse Joachim" Tu 7nsA 7mi pari 7m2uForat i ma tem ca s%a V t cu scAderea temperaturii ta e" s " "
$>$

T)OMA* MANN 7n ade6Ar se ispr)$ise. #rA2uirea umi itoare a tensiunii 6ita e a )ans !astorp 1usese depAita de sa utu schim2at cu ! a6dia !hauch i' a drept 6or2ind' satis1ac3ia de care se 2ucura re6enea 7n 7ntre.i numai contiin3ei sa e" 4a' Joachim a6usese dreptateD mercuru se apu din nou sa urce" Ji cind )ans !astorp' 7ntors de a p im2are' 7 consu t urcase p7na a treiEeci i opt de .rade"

Encic opedie
4aca anumite a uEii a e domnu ui *ettem2rini 7 ener6aserA pe )ans !astorp H nu tre2uia totui sa 1ie prea mirat i nu a6ea dreptu sa% acuEe pe umanist ca% spioneaEA din nAra6uri de educator" !hiar i un or2 i%ar 1i dat seama de starea ui )ans !astorpD e 7nsui nu 1Acea nimic pentru a o ascunde' cAci o oarecare .eneroEitate i o nai6itate a easa 7 opreau pur i simp u sa%i tainuiasca .7nduri e' 1apt care 7 deose2ea oricum%7n 1o osu sau' putem spune H de 7ndrA.ostitu cu paru rar de a Mannheim' cu 1irea ui ascunsa i 1uriatA" Reamintim i repetam ca starea su1 eteasca 7n care se .Asea era 7nso3ita de o2icei de ne6oia de a se destAinui cui6a' de a%i deschide cu.etu dintr%o oar2a preocupare de sine 7nsui i' 7n ace ai timp" dintr%o dorin3a de%a ump e umea cu esen3a 1iin3ei ui % ucruri cu at7t mai stin.heritoare pentru noi cei a 3i oameni' cu 1irea ce6a mai poto ita' cu c7t chestiunea este mai ipsitA de ra3iune i 1ara nici o speran3a" Este .reu de precifat cum reuesc aceti oameni sa se dea de .o G se pare ca nu s7nt 7n stare sa spunA i sa 1acA nimic care sa nu%i dea de .o H mai a es 7ntr%o societate preocupata numai i numai de doua ucruri' aa cum o2ser6a un cap cu FudecatA' i anumeD 7n primu r7nd" temperatura i dupA aceea' 7ncA o data' temperatura' ceea ce 7nseamnA' de pi da' 7ntre2area cu cine se conso a doamna consu .enera Nurrn%2randt' de a Viena' de nestatornicia 1 uturaticu ui cApitan Mi0 osicn daca era cu uriau suedeE comp et 6indecat sau cu procuroru #ara6an de a 4ortmund' sau' 7n a treia e6entua itate' cu amindoi deodatA" !aU%era tiut de toata umea ca e.aturi e dintre doamna *a omon de Amsterdam i procuror' care duraserA c7tc6a uni' 1useserA rupte printr reciproca 7n3e e.ere prieteneasca' iar doamna *a omon' ascu t7no .usturi e 67rstei' se 7ntorsese cAtre contin.ente e mai 1ra.ede i% Q u su2 aripa ei ocrotitoare pe 2uEatu Ganser de a masa domru`a S ee1e d' sau' cum spunea doamna *tohr 7ntr%un 1e de sti de canc e MUNTELE VRJIT $>= , nu 1ara o oarecare c aritate 7n e9primare' :i% asociase; H ast1e ` %t procuroru ui 7i era 7n.Aduit 1ie sa se 2a a" 1ie sa se 7n3e ea.A cu deEu 7n pri6in3a doamnei consu .enera " Aadar' acestea erau procese e 7n curs de des1Aurare 7n societatea Rer.ho1Q%u ui' mai a es 7n r7nduri e tineretu ui care 1Acea 1e2ra i pen%care esca adAri e ne7n.aduite a e 2a coane or Bpe 7n.a pere3ii de tQc a i de%a un.u 2a ustrade orC Fucau' 7n mod e6ident' un ro important; tocmai aceste mane6re a6enturoase e a6em 7n 6edere' cAci e e a cAtuiau o parte esen3ia a din atmos1era 6ie3ii de aco o H 2a chiar spun7nd aceasta 7ncA n%am e9primat propriu%Eis ceea ce am dori sa se 7n3e ea.A" )ans !astorp a6ea' 7n ade6Ar' impresia stranie ca aici se punea un accent cu totu deose2it pe o anumita pro2 ema 1undamenta a H cAreia 7nsA i se acorda pretutindeni 7n ume o 7n3e e.ere destu de ar.a' e9primatA 7ntr%un chip 7n ace ai timp serios i . ume3 H ' un accent at7t de .ra6 i de nou prin importan3a ce i se dAdea' 7ne7t 1Acea ca 1aptu 7n sine sa aparA su2 o umina cu totu inedita i daca nu cump ita' ce pu3in 7nspAim7n3atoare 7n noutatea ui" MArturisind aceasta' 6om schim2a 1e u de a 6or2i i 6om o2ser6a ca daca s%a 7nt7mp at sa ne e9primam' p7na acum' pe un ton uuratic i . ume3 asupra e.aturi or 7n cauEa' ucru s%a datorat ace orai moti6e tainice pentru care" adesea' se cam 6or2ete ast1e ' 1ArA ca 1aptu sa 1ie o do6ada ca a miF oc s7nt chestiuni . ume3e i ne7nsemnateG iar 7n p anu 7n care ne micAm' caEu ar 1i" 7n ade6Ar' i mai dep asat" )ans !astorp creEuse ca se pricepea ca toata umea i 7ntr%un te norma 7n aceasta pro2 ema 1undamenta a care este' at7t de adesea' o2iect de 2atFocura' i 1ara 7ndoia a ca a6usese dreptate sA 1ie con6ins de asta" A2ia acum pricepea ca' 7n pri6in3a asta' nu a6usese Fos' de6a e' aec7t un discernAm7nt 1oarte imitat i ca' de 1apt' din aceasta cauEa se .Asea 7n cea mai candida i.noran3a % 7n 6reme ce aici e9perien3e per% ona e' cArora am 7ncercat 7n mai mu te r7nduri sa e indicam natura i care 7n anumite momente i%au smu s

e9c ama3ia :4oamne 4umneEeu eK;' aceau capa2i ' ce pu3in 7n sinea ui' sa prindA aceasta nuan3a 1a2u%sa' a6enturos%ine9primata" care o capata a cei de%aici' de sus H a to3i .enera i pentru 1iecare 7n particu ar" 4ar mai mu t dec7t 7n 6a e" asta 3inutA dep asat%2atFocoritoare a6ea ce6a de c An3Anit de din3i' de aha i se trAda prea precis ca o disperare nemarturisita dar a iata su2 transparent sau mai de.ra2A ca o deEnAdeFde pe care nu mai i s% o ascunEi" )ans !astorp 7i reamintea pa oarea p ina de pete a im' atunci cmd' pentru prima data' 1Acuse a uEie a aspectu
$>&

T)OMA* MANN trupesc a Marusiei' dei dAduse 6or2e or sa e aeru ace ei ne6ino6ate tacL neiii" at7t de o2inuite a es" 7i mai amintea' de asemenea' de pa oa rece a propriu ui sau chip' atunci c7nd o scApase pe doamna !hauchat1i siiparatoarea raEa a amui.u ui care pAtrunsese 7n su1ra.erie H i%RF \ aducea aminte ca' 7nainte i dupA" 7n di1erite 7mpreFurAri' EArise aceea pa oare pe at7tea a te chipuri strAineD 7n mod cuient' pe doua c up urF" ace ai timp' e9act aa cum' 7n u time e Ei e' o constata pe 1e3e e doani nei *a omon i a t7naru ui GAnser' 7ntre care tocmai se urEea ceea ce doamna *tohr constata cu ipsa ei de Fena o2inuitA" 7i aducea aminte spunem noi' i pricepea ca 7n anumite 7mpreFurAri ar 1i 1ost nu numai 1oarte .reu sA nu se ""trAdeEe;' ci chiar ca un asemenea e1ort n%ar 1i 7nsemnat mare ucru" !u a te cu6inteD poate ca' 7n caEu ui )ans !astorp nu erau 7n Foc numai o oarecare mAre3ie su1 eteasca i o anumita nai6itate' dar e .Asi un moti6 de 7ncuraFare 7n chiar atmos1era oca a i nu prea se sim3ea dispus sa%i supunA sentimente e 6reunei constr7n.eri oarecare i sa%i ascundA propria%i stare su1 eteascA" 4aca aici n%ar 1i e9istat 7n .enera di1icu tatea de%a 1ace cunotin3e' semna ata chiar de a 7nceput de Joachim' atunci aceasta di1icu tate s%ar 1i redus mai a es a 1aptu ca cei doi 6eri 1ormau oarecum un cup u i un .rup miniatura constituit pentru sine' iar mi itArosu Joachim' .riFu iu 7nainte de toate sa se 6indece cit mai repede' era din principiu ad6ersaru unui contact i a unor re a3ii mai intime cu to6arAii de su1erin3aG )ans !astorp' dimpotri6A' .Asise i 1o osise pri eFu sa%i a1ieEe sentimente e cu o spontaneitate mu t mai nestin.herita" 7n orice caE' se 7nt7m%p a chiar ca' 7ntr%o seara' 7n timpu orei de con6ersa3ie din sa on' Joachim sa dea peste )ans !astorp care stAtea 7n picioare' 7n societatea )erminei S ee1e d' a ce or doi to6arAi de masA' GAnser i Rasmussen" a patru ea 1iind t7naru cu monoc u' care%i rodea un.hii e' 1ac7nd e1orturi sa impro6iEeEe' cu nite ochi ce nu%i tainuiau stic irea anorma a i cu un . as emo3ionat' ce6a asupra 7n1A3iArii unice i e9otice a doamnei !hauchat' 7n 6reme ce ascu tAtorii 7i 1Aceau cu ochiu ' 7i dAdeau coate i r7deaii pe 7n1undate" ata o scena care pentru Joachim era de%a dreptu chinuitoareG 7n* ce care de6enise o2iectu acestei i aritA3i se do6edi netu 2urat in de"$a uirea propriei ui stAri' cAci daca ar 1i continuat sa ram7na neo2ser6atR ascuns' nu i%ar 1i putut mani1esta de oc sentimentu ce% stap7nea%1e u acesta putea 1i si.ur ca 6a 1i 7n3e es de to3i" Ji' pe deasupra"Q accepta de 2unA6oie i sarcasmu de care era 7nso3ita starea ui%
In

MUNTELE VRJIT
265

numai cei de a propria ui masa' dar chiar i cei de a mese e 6ecine 7 stAruitor' ca sa se amuEe de 1e u cum pA ea i cum se 7m2uio%rn , . , nci !7nd' dupA 7nceperea unei mese' ua de stic a pocnea cu Q entA % 7nsa e era mu)umit i de acest 1apt' deoarece i se pArea ra 6oarea ui se conso ida i era recunoscuta de 6reme ce atrA.ea ast ei n3ia' Ji ca aceasta pu2 icitate era menita sa%i spriFine cauEa' sa%i 7ncu%FeEe speran3e e ne7ntemeiate i nesA2uite % iar aceasta situa3ie 7 7nc7nta" Uneori se 7nt7mp a chiar ca pacien3ii sa se 7m2u EeascA pentru a 6edea de ce e 7n stare 7n or2irea ui" Asta se petrecea' de pi dA' pe terasa' dupA deFun' sau duminica dupa%amiaEa' a .hieu portaru ui' c7nd pacien3ii 7i uau coresponden3a care' 7n acea Ei' nu mai era adusa 7n camere" S" tia cam peste tot c8 aco o putea 1i 6AEut unu e9traordinar de e9a tat si into9icat a cu me' pe chipu cAruia se puteau citi toate emo3ii e' iar de 1a3A se a1 au' de pi da' doamna *tohr' domnioara En.e hart' domni% oara S ee1e d 7mpreunA cu prietena ei cu pro1i de tapir' incura2i u domn A 2in' t7n8ru cu un.hia de a de.et' precum i cutare sau cutare mem2ru a societA3ii de a :Ber.ho1QD stAteau aco o 7n picioare' cu .uri e str7m2ate de un E7m2et ironic' pu1nind pe nas i uit7ndu%se a ce care H E7m2ind cu un aer a2sent i 7n1 AcArat' cu o2raFii cuprini de 1ier2in3ea a ca%n prima Ei i cu ochii stic ind de o strA ucire identica ce ei pe care i%o aprinsese mai de mu t tuea domnu ui pasionat de cA Arie H pri6ea 7ntr%o anumita direc3ie precisa""" -ArA 7ndoia a' din partea domnu ui *ettem2rini era o do6ada de .eneroEitate 1aptu c8' 7n asemenea 7mpreFurAri' se apropia de )ans Lastorp i% atrA.ea 7n 6reo discu3ie sau se in1orma despre sAnAtatea uiG aar este 7ndoie nic ca inter6en3ii e acestui 1i antrop cu 6ederi ar.i ar 1i rost pre3uite cu recunotin3a de cAtre )ans !astorp" Aceste scene se # receau 7n ho u sanatoriu ui' duminica dupa%amiaEa" L7n.a .hieu #ortaru ui' pacien3ii se 7n.hesuiau i 7ntindeau m7ini e sa i se dea cores%

uen3a" *e a1 a aco o' de asemenea' i Joachim" Varu sau rAmAsese m coada i se si ea' 7n starea su1 eteasca pe care am descris%o' sa a#rindA o pri6ire a ! a6diei !hauchat care se a1 a 7n apropiere' 7mprc% a cu to6arAii ei de masa' ateptind ca 7m2u Eea a de a .hieu sa se #oto eascA" Era ora c7nd pacien3ii se amestecau' o ora a ocaEii or #tate cu nerA2dare' prie nica si pre3uitA ca atare de tinaru )ans r FF #; On urma cu o saptam7na' a .hieu' 1usese atit de aproape de Lhauchat' 7nc7t mai ca%i atinsese' iar ea' cu o micare iute din
$>>

T)OMA* MANN cap' 7i spusese :#ardon;' a care e ' cu o preEen3A de spirit 1e2riW a care o 2inecu67nta' reuise sa rAspundAD . +as de 9uoi, madame< !e 1a6oare a 6ie3ii' .7ndea e ' ca 7n 1iecare duminica dupa%amis coresponden3a se distri2uia cu re.u aritate 7n ho K *e poate spune de6orase saptam7na' atept7nd apte Ei e re7ntoarcerea ace ei ore' ia r atepta 7nseamnA a depAi' mai 7nseamnA a nu mai percepe timpu s preEentu ca pe un dar' ci numai ca pe un o2staco ' sA e ne.i i sa e dis tru.i 6a oarea 7n sine i sa e sari" *e mai spune ca ateptarea este piFc\ tisitoare" Este' dar cu toate acestea sau dimpotri6A chiar e mu t mai p Acuta' 7ntruc7t de6oreaEA cantitA3i de timp' 1ArA sa 6rei sa e trAieti nici sa e uti iEeEi pentru e e 7nse e" *%ar putea spune ca ace a care nu%1ace%dec7t%s%atepte seamAnA cu un m7ncacios a cArui aparat di.esti6 ar e imina m7ncarea 7n 7ntre.ime 1ara sa%i e9tra.A 6a oarea nutriti6a" Ba s%ar putea mer.e mai departe i a1irmaD aa cum un a iment nedi.erat nu% 1orti1ica pe om' tot ast1e timpu pe care %a petrecut atept7nd nu% 7m2atr7nete" 4ar este deopotri6A de ade6Arat ca ateptarea pura' ateptarea 7n sine nu e9ista" Aadar' saptam7na era de6orata' iar ora duminica a a 7mpAr3irii coresponden3ei 7i re uase iarAi 1unc3iunea' 7nsA 7n aa 1e 7nc7t pArea sa 1i rAmas aceeai de acum apte Ei e" Aceasta orA continua sa dAruiascA pri eFuri propice' con3inea i o1erea 7n 1iecare c ipa posi2i itA3i de%a intra 7n re a3ii socia e cu doamna !hauchat' posi2i itA3i care str7n.eau i iu3eau inima ui )ans !astorp' 1ara 7nsA ca e sa 7ncerce sa e aducA 7n umea rea itA3ii" La asta se 7mpotri6eau' 7n ade6Ar' 1rine e de natura mi itarA' pe de o parte' i ci6i a pe de a ta' care decur.eau at7t din preEen3a oia u ui Joachim i a propriu ui sentiment a onoarei i a datoriei' c7t i din pArerea cA re a3ii e socia e cu ! a6dia !hauchat' re a3ii e cu$iincioase care te si eau sa spui :dumnea6oastrA;' sa te 7nc ini' 2a poate chiar sa 6or2eti 1ran3uEete % nu erau nici necesare' nici de dorit' nici oportune""" *tAtea 7n picioare i o pri6ea cum 6or2ete r7E7nd' 7ntocmai cum 6or2ea i #ri2is a6 )ippe odinioarA' 7n curtea iceu uiD .ura i se deschidea destu de mu t' iar ochii pieEii de deasupra pome3i or i se un.eau ca douA tAieturi su23iri" Nu era de oc :1rumos;G dar era aa cui; era' i pentru un 7ndrA.ostit Fudecata estetica a ra3iunii are tot atit pu3ina importan3a ca i cea mora a" H Atepta3i i dumnea6oastrA coresponden3a' domnu e in.iner" MUNTELE VRJIT
267

ai unuQ #us sa strQce che1u cui6a putea 6or2i ast1e " )ans torp tresari i se 7ntoarse spre domnu *ettem2rini' care stAtea 7n 1a3a a Q E7m2ea" Era ace ai E7m2et 1in' de umanist' cu care% sa utase' nu mu t pentru prima data' pe nou 6enit' aco o 7n.a 2anca de pe mar% a ea p7r7iau ui' dar ca i atunci' )ans !astorp roi" 7nsA oric7t de ade%7ncercase sA% .oneascA din 6isuri e ui pe :1 anetar;' deoarece :aici ' ranFa; H omu 7n stare de 6e.he este mai 2un dec7t ce care 6iseaEA H ' )ans !astorp ua cunotin3a de acest E7m2et nu numai pentru ca se sim3ea 7ncurcat' ci mai a es cu sentimentu ca a6ea ne6oie de e ' deci cu recunotin3a" 7i spuseD % 4oamne' coresponden3a' domnu e *ettem2riniK 4oar nu s7nt am2asadorK *e prea poate sa 1ie o carte pota a pentru unu dintre noi" Varu meu tocmai s%a dus sA 6adA" %Mie' dracu chiop' de%aco o din 1a3a' mi%a i dat mica mea coresponden3a' spuse *ettem2rini i%i duse m7na a pu pana ine6ita2i ei sa e redin.ote" Lucruri interesante' continuA e ' ucruri de 7nsemnAtate iterarA i socia A de netA.Aduit" Este 6or2a de o opera encic opedica' a care un institut umanitarist 7mi 1ace cinstea de a ma in6ita sa co a2oreE""" #e scurt' o munca 1rumoasa" H 4omnu *ettem2rini se 7ntrerupse" % 4ar cu pro2 eme e dumnea6oastrA cum sta3iI re ua e " !um 6a sim3i3iI 4e pi da' 7n ce stadiu se a1 a procesu dumnea6oastrA de ac imatiEareI La urma urme or' nu 6A .Asi3i 7n miF ocu nostru chiar de at7ta 6reme 7nc7t chestiunea asta sa nu mai 1ie a ordinea Ei ei" % Mu 3umesc' domnu e *ettem2riniG mai 7nt7mpin 7ncA anumite .reutA3i" Este posi2i ca procesu acesta sa continue p7na 7n u tima Ei" Varu meu mi%a spus chiar 7n Eiua c7nd am sosit' ca s7nt unii care nu se o2inuiesc niciodatA" 7nsA te o2inuieti i cu 1aptu de%a nu te o2inui" % E o chestiune cu e6o u3ie 7ncurcata' r7se ita ianu " Un ciudat 1e de imatiEare" E6ident' tinere3ea este 7n stare de orice" 4a' tinere3ea nu se o2inuiete' dar prinde rAdAcini" % in de1initi6' nu s7ntem aici 7ntr%o mina si2eriana"

^ Nu" Ah' a6e3i o predi ec3ie pentru compara3ii e orienta e" -oarte # ica2i " Asia ne de6oreaEA" Unde te ui3i dai omri numai de tipuri tAtAreti" \'" u *ettem2rini 7i 7ntoarse cu discre3ie capu peste umAr" %.Ks%han' Eise e ' pri6iri de up de stepa' EApada' rachiu' cnut' 7nchi%ea /Uch tisse 2ur. i cretinism" Aici' 7n ho ' ar tre2ui sa se 7na 3e un ui #a as%Atena % ca miF oc de apArare" Vede3i aco o' 7n 1a3a' pe unu dintre ceti I6ani I6ano6ici 1ara ru1e a 2e' care se cearta cu procuroru
$>@

T)OMA* MANN #ara6ant" -iecare 6rea s%o ia 7naintea ce ui a t ca sa%i primeascA sc ris0ri e" Nu tiu care din doi are dreptate 7nsA dupA pArerea mea' procuro se a1 A su2 protec3ia Eei3ei" !e%i drept' e un mA.ar' dar mAcar 7n3ehe: atina" )ans !astorp r7se' ceea ce nu i se 7nt7mp a niciodatA domnu uQ *ettem2rini" Nici nu 3i% puteai 7nchipui r7E7nd din toatA inima% nu depAea niciodatA acea 7ncordare 1inA i rece a 2uEe or" #ri6i pe t7nar cum ride' apoi 7 7ntre2aD H 4iapoEiti6u """ %a3i primitI %L%am primitK con1irma )ans !astorp d7ndu%i importan3a" !hiar de cur7nd" 7 am aici" Ji se cAuta 7n unu din 2uEunare e de a piept" H AhaK 7 3ine3i 7n porto1e " !a pe un act de identitate' cum s%ar spune' ca pe un paaport sau un camet de mem2ru" -oarte 2ine" Arata3i%mi% " Ji domnu *ettem2rini ridica mica p acA de stic A' 7ncadrata cu o 2anda de h7rtie nea.rA i o 3inu 7n dreptu uminii' cu arAtAtoru i de.etu ce mare a m7inii stin.i H un .est 1oarte o2inuit i pe care% puteai 6edea destu de des aici" !hipu ui cu ochii ne.ri mi.da a3i se str7m2a pu3in' e9amin7nd 1une2ra 1oto.ra1ie' 1ArA a Asa sa se simtA cu totu impede daca era un e1ort pentru a 6edea mai 2ine sau din cu totu a t moti6" H 4a' da' 1Acu apoi" Iat8%68 e.itima3ia' 6A mu 3umesc 1oarte mu t" Ji restitui p aca proprietaru ui' 7ntinE7ndu%i%o dintr%o parte' pe deasupra 2ra3u ui i 7ntorc7ndu%i numai capu " H A3i 6AEut cordoane e 1i2roaseI 7ntre2a )ans !astorp" 4ar nodu iiI H Jti3i' rAspunse *ettem2rini t8rA.An7ndu%i cu6inte e' ce cred eu despre 6a oarea acestor documente" Jti3i' de asemenea' cA pete e i um2re e acestea' de%aici' srnt de ori.ine 1iEio o.icA 7n cea mai mare parte" Am 6AEut sute de c iee care a6eau un aspect aproape identic cu acesta' i care dAdeau discernAm7ntu ui toata atitudinea sa hotArascA daca constituie sau nu o piesA Fusti1icati6A" Vor2esc ca protan' dar" oricum' ca un pro1an care are mu 3i ani de e9perien3a" H #ropriu dumnea6oastrA paaport este mai r8uI H 4a' un pic mai rAu" 4e a t1e ' tiu ca nici e1ii i superiorii
*

nu pun cine tie ce temei pe aceste FucArii" Ji' prin urmare' a6e3i intern sa 6a petrece3i iarna a noiI % 4esi.ur""" 7ncep sa mA o2inuiesc cu ideea cA n%o sa co2or dec7t 7mpreuna cu 6Aru meu" de%aQ MUNTELE VRJIT
$>,

7nseamnA cA 7ncepe3i sA 6a o2inui3i""" cum spunea3i chiar dum%oastr8 7ntr%un mod 1oarte spiritua " A3i i primit ucruri e %2r8cAminte cA duroasa' 7ncA 3Aminte so idaI \Totu " Totu este 7n cea mai per1ecta ordine' domnu e *ettem2rini" "" tn in1ormat rude e' iar menaFera noastrA mi%a tiinus totu 7n mare 6iteEA" Aadar' pot sA reEist" \ Vestea mA initete" 4sr sta3i' a6e3i ne6oie de un sac' de un sac ;m2 Anit % unde ne um2iA .7nduri eK Vara asta 7nt7rEiata este 7ne AtoareG ;ntr%un ceas ne putem pomeni 7n p inA iarna" O sa petrece3i aici uni e ce e mai 1ri.uroase" \ 4a' sacu pentru cura' spuse )ans !astorp' este 1ArA 7ndoia A un accesoriu necesar" M%am .7ndit a e 7n treacAt i mi%am Eis ca 6aru meu i cu mine o sA co2or7m p7n8 a 4a6os%# atE sA%mi cumpAr unu " Este un ucru de care' dupA aceea' nu te mai 1o oseti niciodatA' dar 7n de1initi6 chiar numai pentru patru p7na a ase uni este uti i merita ostenea a" % Merita' meritA' domnu e in.inerK spuse 7ncet domnu *etiem2rini' apropiindu%se de t7nAr" 4ar 6A da3i seama c8 e 7n.roEitor sA consta3i cu c7t8 uurin3A 6or2i3i despre uni e risipite de c7nd 7nte3i aiciI Este 7n.roEitor' deoarece e ne1iresc i strAin de 1irea dumnea6oastrA i 7ntruc7t pro6ine numai din doci itatea caracteristica 67rstei" Ah' co osa A doci itate a tinere3iiK % numai tu eti deEnAdeFdea educatori or' cAci' 7nainte de toate' eti .ata sA arA3i cA po3i 1Aptui ucruri e ce e mai re e" Nu mai 6or2i3i' t7n8ru meu domn' cum auEi3i cA se 6or2ete aici' ci numai 7n con1ormitate cu norme e 6ie3ii dumnea6oastrA de europeanK Mai a es aici' unde e9ista mu ta Asie 7n atmos1era' cAci nu 7n Eadar

_Ber.ho1Q%ui miuna de tot soiu de 3ipi din Mon.o ia mosco6itaK Nu 6A orienta3i 7n sinea dumnea6oastrA dupA oamenii Atia H si domnu *ettem2rini 1Acu din 2Ar2ie un semn 7ndADat" peste umAr % nu 6a Asa3i ectat ue concep3ii e or' opune3i% e mai cur7nd ecen3a dumnea6oastrA' superioara dumnea6oastrA esen3a 1a3a de a or" si considera3i s1mG ceea e prm esen3a i prin ori.inea dumnea6oastrA tre2uie sa 6a 1ie s17nt' a ic8 mA re1er a 1iu Occidentu ui' a di6inu ui Occident' 1iu ci6i i% e Q' care prin natura i prin ori.inea sa este s17nt" Timpu ' de pi da" east8 dArnicie' aceasta .randioasa dar 2ar2arA 7ntre2uin3are a timpu% s e de sti asiatic i 1ArA 7ndoia A ca acesta este moti6u pentru care ;Orientu ui se simt aici ca a ei acasA" N%a3i o2ser6at niciodatA c8 !7nd un rus Eice :patru ore; nu 7nseamnA mai mu t dec7t atunci c7 " Q nu dintre ai notri spune :o oia;Q I Bate a ochi ca nepAsarea aces%
270

T)OMA* MANN tor oameni 1a3A de timp este 7n e.Atura cu sA 2atica iinensitar spa3iu ui 3arii ior" Unde este mu t *pa3iu' aco o este i mu t Timp doar despre ei se spune cA s7nt poporu care are timp i poate sa atem Noi cei a 3i' europenii' nu a6em aceasta posi2i itate" Noi dispunem tot at7t de pu3in timp' pe c7t de pu3in spa3iu are no2i u nostru con3in decupat cu at7ta e e.an3a' ast1e ca s7ntem constr7ni sa ne .ospodari cu preciEie i timpu i spa3iu ' i sa ne .7ndim numai a ceea ce est uti ' da' uti ' domnu e in.iner" Lua3i ca sim2o mari e noastre orae acesie centre i 1ocare a e ci6i iEa3iei' aceste cuptoare incandescente a e cu.etAriiK 7n mAsura 7n care pre3u pamintuiui crete i' deci' in care risipirea spa3iu ui de6ine o imposi2i itate' timpu ' a r7ndu sau' o2ser6a3i acest 1apt' de6ine i e din ce 7n ce mai pre3ios" 8Brpe diem< Era un citadin ace a care a c7ntat ast1e " Timpu este un dar a Eei or' 1Acut omu% ui ca sa%i 1ie uti ' domnu e in.iner' 7n ser6iciu pro.resu ui umanitA3ii" !hiar i aceste u time cu6inte % oricare ar 1i 1ost o2staco u ridicat de im2a .ermanA 7n 1a3a im2ii sa e mediteraneene H domnu *ettem%2rini e rostise 7ntr%o sonoritate p AcutA' impede i H aproape cA am putea spune % p astica" )ans !astorp nu rAspunsese a t1e dec7t printr%o 7nc inare scurta' 3eapAnA i si itA' ca un e e6 care tocmai a primit o ec3ie ce aduce cu o admonestare" !e%ar 1i putut sA rAspundAI Aceasta pre e.ere cu caracter intim' pe care i%o 1Acuse st7nd cu spate e 7ntors a cei a 3i pacien3i i aproape 7n oapta' a6usese o notA prea o2iecti6A' prea pu3in mondena' nu semanase aproape de1e cu o con6ersa3ie propriu%Eisa' ast1e cA 2unu sim3 nu 7n.Aduia nici un semn de apro2are" Nu%i rAspunEi unui pro1esor' spun7ndD :!7t de 1rumos a3i 6or2itK; A tA datA' )ans !astorp 1Acuse' din c7nd 7n c7nd' ast1e de aprecieri' oarecum pentru a se men3ine pe picior de e.a itate mondenA cu *ettem2riniG dar p7na acum" umanistu nu mai 6or2ise niciodatA cu o asemenea ur.en3a peda.o.icaD prin urmare' ui nu%i mai raminea dec7t sa 7n.hitA admonestarea' EApAcii ca un e e6 care a 7ncasat o mota a serioasA" 4e a t1e ' se 6edea din atitudinea ui *ettem2rini cA' dei tAcea' mintea Iui continua s8%i depene 1iru " *tAtea 7n continuare aproape ipit de )ans !astorp' ast1e 7ne7t acesta se 6AEu chiar si it sA% 7mpin.A uo r 7napoi' iar ochii ui ne.ri' cu 1i9itatea oar2A a unui om cu1undat 7n .id; duri' ram7neau a.A3a3i de chipu t7nAru ui" % VAd ca su1eri3i' domnu e in.inerK re uA ei 7n continuare" *u1enU+Q+ un rAtAcit % i' de a t1e ' este destu sA 6A 6adA cine6a pentru a%si d; seama" 7nsA i comportarea dumnea6oastrA 7n 1a3a su1erin3ei ar tre2ui MUNTELE VRJIT
271 1ie de

asemenea o comportare europeana' nu una de rAsAritean" am e1eminat i mor2id' trimite aici at73ia 2o na6i""" !ompAtimirea hdarea nes17ritA' iatA 1e u ui de a in1runta su1erin3a" O asemenea / te i nu tre2uie sA 1ie a dumnea6oastrAK Vr2 / ortare nu poate i nu tre2uie sA 1ie a dumnea6oastrAK""" Vor2eam a adineauri despre coresponden3a mea""" Uita3i%6A aici""" *au 7ncA i a uACD. \ 6eni3i cu mine" Aici' este imposi2i """ *A ne retra.em' intram Io 7n cea a tA camera""" Vreau sa 6A 1Ac mie martinisiri""" Veni3iK""" *i 7ntore7ndu%se' 7 trase dupA e pe )ans !astorp a1ara din ho ' 7n Qmu sa on' ce mai apropiat de intrarea principa a' amenaFai ca sa A entru scris i ecturA' i 7n care 7n c ipa aceea niD se .Asea nici un pacient" #ere3ii erau capitona3i pe FumAtate cu emn de steFar' su2 ta6anu uminos' iar mo2i ieru era a cAtuit din du apuri cu c8rti' o masA 7nconFurata cu scaune' p ina cu Eiare prinse 7n suporturi' i mai mu te mAsu3e pentru scris' aeEate su2 arcade e 1erestre or" 4omnu *ettem%2rini 7nainta p7n8 7n apropierea uneia dintre 1erestre i )ans !astorp 7 urma" Ua r8mase deschisA" %Aceste h7rtii H spuse ita ianu sco37nd .rA2it din 2uEunaru pu panei' um1 at ca o pun.A' un dosar' un 6o uminos p ic deschis i con3inutu ui' di6erse imprimate' precum i o scrisoare' i as7ndu% e sa%i scape printre de.ete su2 ochii ui )ans !astorp % aceste h7rtii au urmAtoru antet 7n im2a 1ranceEAD :Li.a interna3iona A pentru or.aniEarea pro.resu ui;" Mi%au 1ost trimise de a Lu.ano unde e9istA o sec3ie a Li.ii" Ma 7ntre2a3i care 7i s7nt

principii e' 3e uri eI Vi e 6oi arata 7n douA cu6inte" Li.a pentru or.aniEarea pro.resu ui se conduce dupA concep3ia e6o u3ionista a ui 4arTin i dec arA cA 6oca3ia 1ireasca i intrinsecA a umanitA3ii este de a se per1ec3iona prin sine 7nsAi" Ea mai a1irmA 7n continuare ca dato%na 1iecArui om care 6rea sa rAspundA acestei 6oca3ii 1ireti este de%a co a2ora 7n mod acti6 Ia pro.resu umanitA3ii" *7nt mu 3i cei ce au auEit aceastA chemareG numAru mem2ri or Li.ii 7n -ran3a' 7n Ita ia' *pania' urcia i chiar 7n Germania' esie considera2i " Ji cu am cinstea sa 1i.u%E ca mem2ru 7n re.istre e Li.ii" Un pro.ram de re1orma 7n sti mare a s e a2orat potri6it unor metode tiin3i1ice' care cuprinde toate posi%# e preEente de per1ec3ionare a or.anismu ui omenesc" *e studiaEA ema sAnAtA3ii rasei noastre' s7nt e9aminate toate metode e pentru Qa erea de.enerescentei care este' 18ra 7ndoia a' o consecin3a in.ri%R a'e a industria iEArii crese7nde" Mai mu t" Li.a acti6eaEA pentru a unei uni6ersitA3i popu are' des1iin3area uptei de c asA prin toate re1ormei' e socia e care pot contri2ui a 7ndep iniiea acestui scop "i' 7n
272

T)OMA* MANN 1ie de asemenea o comportare europeanA' nu una de rAsArit RAsAritu ' e1eminat i mor2id' trimite aici at73ia 2o na6i""" !ompatim+ i rA2darea nes17rita' iatA 1e u ui de a 7n1runta su1erin3a" O asern comportare nu poate i nu tre2uie sa 1ie a dumnea6oastrAK""" Vor2e mai adineauri despre coresponden3a mea""" Uita3i%6A aici""" *au 7nca mai 2ine H 6eni3i cu mine" Aici' este imposi2i """ *A ne retra.em' intr aco o' 7n cea a tA camera""" Vreau sA 6A 1ac nite mArturisiri""" Veni3iK Ji 7ntorc7ndu%se' 7 trase dupA e pe )ans !astorp a1arA din ho 7 primu sa on' ce mai apropiat de intrarea principa a' amenaFat ca sa a pentru scris i ectura' i 7n care 7n c ipa aceea nu se .Asea nici un pacient" #ere3ii erau capitona3i pe FumAtate cu emn de steFar' su2 ta6anu uminos' iar mo2i ieru era a cAtuit din du apuri cu cAr3i' o masa 7nconFurata cu scaune' p ina cu Eiare prinse 7n suporturi' i mai mu te mAsu3e pentru scris' aeEate su2 arcade e 1erestre or" 4omnu *ettem%2rini 7nainta p7na 7n apropierea uneia dintre 1erestre i )ans !astorp 7 urmA" Ua r8mase deschisA" H Aceste h7rtii H spuse ita ianu sco37nd .rA2it din 2uEunaru pu panei' um1 at ca o pun.a' un dosar' un 6o uminos p ic deschis i con3inutu ui' di6erse imprimate' precum i o scrisoare' i As7ndu% e s8%i scape printre de.ete su2 ochii ui )ans !astorp H aceste h7rtii au urmAtoru antet 7n im2a 1ranceEAD :Li.A interna3iona A pentru or.aniEarea pro.resu ui;" Mi%au 1ost trimise de a Lu.ano unde e9istA o sec3ie a Li.ii" MA 7ntre2a3i care 7i s7nt principii e' 3e uri eI Vi e 6oi arAta 7n douA cu6inte" Li.a pentru or.aniEarea pro.resu ui se conduce dupA concep3ia e6o u3ionista a ui 4arTin i dec arA ca 6oca3ia 1ireascA i intrinsecA a umanitA3ii este de a se per1ec3iona prin sine 7nsAi" Ea mai a1irmA 7n continuare ca datoria 1iecArui om care 6rea sA rAspundA acestei 6oca3ii 1ireti este de%a co a2ora 7n mod acti6 a pro.resu umanitA3ii" *7nt mu 3i cei ce au auEit aceasta chemareG numAru mem2ri or Li.ii 7n -ran3a' 7n Ita ia' *pania' Turcia i chiar 7n Germania' este considera2i " Ji eu am cinstea sa 1i.u; reE ca mem2ru 7n re.istre e Li.ii" Un pro.ram de re1orma 7n sti mare a 1ost e a2orat potri6it unor metode tiin3i1ice' care cuprinde toate pos 2i itA3i e preEente de per1ec3ionare a or.anismu ui omenesc" *e studiaE pro2 ema sAnAtA3ii rasei noastre' s7nt e9aminate toate metode e pen com2aterea de.enerescentei care este' 1ArA 7ndoia A' o consecin3a 7n.n ForAtoare a industria iEArii cresc7nde" Mai mu t' Li.a acti6eaEA p:n crearea unei uni6ersitA3i popu are' des1iin3area uptei de c asa prin Io re1orme e socia e care pot contri2ui a 7ndep inirea acestui scop *+d MUNTELE VRJIT
273

Y este preocupata de miF oace e prin care sa se aFun.A a suprimarea * 1icte c 7ntre popoare' a rAE2oiu ui' printr% o deE6o tare a dreptu ui ` ationa " !um 6ede3i' e1orturi e Li.ii s7nt .eneroase i concepute 7n + "" FFFpie" Mai mu te re6iste interna3iona e s7nt do6ada acestei acti%a la re6iste unare care' 7n trei sau patru im2i' stimu eaEA 7ntr%un mod rte interesant deE6o tarea i pro.rese e umanitA3ii cu teG au 1ost 7nte%iate numeroase .rupAri oca e 7n di1erite 3ari' a67nd menirea sa e9er%E1e o ac3iune ci6i iEatoare i educati6a 7n sensu idea u ui pro.resist' rin reuniuni cu discu3ii 7n contradictoriu' c7t i prin 7ntruniri duminica e 7nsA Li.a se preocupA' 7n specia ' sa aFute cu documenta3ia ei partide e po itice pro.resiste din toate 3Ari e""" *7nte3i atent a ce 6a spun' domnu e in.inerI % A2so utK rAspunse )ans !astorp 7n pripa" A6ea impresia' ascu t7nd ce e spuse' ca%i a uneca pam7ntu de su2 e i%i 1ericit ca 7ncA se mai poate 3ine pe picioare" 4omnu *ettem2rini pAru 7nc7ntat" 7ntre2aD % #erspecti6e e surprinEAtoare pe care 6i e deschid acum s7nt noi pentru dumnea6oastrAI % 4a' tre2uie sA 6A mArturisesc cA este pentru prima data c7nd aud 6or2indu%se despre aceste""" aceste strAduin3e" % 4e ce n%a3i auEit' e9c amA poto it *ettem2rini' de ce n%a3i auEit 6or2indu%se mai de6remeK 4ar poate ca 7ncA nu este prea t7rEiu" Aadar' aceste imprimate""" 4ori3i sa ti3i despre ce trateaEA""" Ascu ta3i%ma mai departe" 7n primA6ara aceasta' a a6ut Ioc a Barce ona so emna adunare .enera A a Li.ii % pro2a2i ti3i ca acest ora se poate m7ndri cu preocupAri e sa e deose2ite 7n e.Atura cu idea u po itic a pro.ramu ui" on.resu a 3inut o sAptam7na 7ntrea.a' cu 2anchete i di6erse a te so emnitA3i" 4oamne' inten3ia mea a 1ost sa mA duc' doream din toata una sa iau parte a deE2ateri e ui" 7nsA acest consi ier au ic ticA os mi%a erEis' amenin37ndu%

ma cu moartea i' drept sA 6a spun' mi%a 1ost 1rica moarte i nu m%am dus" Am 1ost disperat' cum 6a da3i seama' desi%Q e aceasta 1esta pe care mi%o Fuca sAnAtatea mea u2reda" Nimic nu mai dureros dec7t momentu c7nd or.anismu nostru' partea anima a `iU ne 7mpiedicA sA s uFim ra3iunea" !u at7t mai puternica este satis% !u "m mea a #rimirea acestei scrisori a 2irou ui din Lu.ano""" *7nte3i m * s8;9 cunoate3i cuprinsu I VA cred cu p Acere" !7te6a scurte in1or%1ar ;; ; O*a pentru or.aniEarea pro.resu ui;' a67nd ra3iunea mereu 7n pt scop sA pre.AteascA 1ericirea umanitA3ii' cu a te cu6inteD
274 T)OMA* MANN sa com2atA i' p7nA a s17rit' sa e imine su1erin3a omeneasca prin3 e1ort corespunEAtor' dar H consider7nd' pe de a tA parte' ca ac ; sarcina 1oarte 7na tA nu poate 1i rea iEatA dec7t prin miF ocirea 31 a socio o.ice' a cArei scop 1ina este statu per1ect % Li.a a hotar7t Q Barce ona' pu2 icarea unei opere 7n mai mu te 6o ume' cu tit u Sociologia suferin(ei i 7n care su1erin3e e umanitA3ii' toate speciiW .enuri e or' 6or tre2ui sa 1acA o2iectu unui studiu sistematic i co p et" Ve3i o2iecta' poateD a ce 1o osesc specii e' .enuri e i sistemu I Z rAspundD ordonarea i se ec3ionarea s7nt 7nceputu dominArii' cac dumanu ce mai primeFdios este necunoscutu " Tre2uie sa scoatem neamu omenesc din stadii e primiti6e a e 1ricii i a e apatiei rA2dAtoare i sa% aducem a 1aEa acti6itA3ii contiente" Tre2uie sa% uminam i sa%i 1acem sA 7n3e ea.A ca e1ecte e dispar de 7ndatA ce' 7nainte chiar de a e suprima' e%am descoperit cauEe e' i ca mai toate su1erin3e e indi6idua e s7nt 2o i a e or.anismu ui socia " BineK Acesta este deci scopu +atologiei sociologice. 7n 6reo douAEeci de 6o ume de 1ormatu o2inuit a unui e9icon' ea 6a studia toate caEuri e ima.ina2i e a e su1erin3ei omeneti' de a ce e mai persona e i mai 7ntinse' p7nA a mari e ciocniri dintre .rupe' p7n8 a su1erin3e e ce decur. din upta dumAnoasa a c ase or' p7nA a con1 icte e interna3iona e H adicA' pe scurt' ea 6a denun3a chimismu e emente or a e cAror amestecuri i com2ina3ii mu tip e pro6oacA toate su1erin3e e omeneti i' u7nd ca inie de conduita demnitatea i 1ericirea umanitA3ii' 7i 6a propune ce pu3in miF oace e i masuri e care se 6or 6Adi mai indicate pentru a e imina cauEe e acestor su1erin3e" 4i1eri3i specia iti in1orma3i din umea tiin3i1ica europeana' medici' economiti i psiho o.i 7i 6or distri2ui redactarea acestei Encic opedii a su1erin3e or' iar 2irou redac3iona .enera de a Lu.ano 6a str7n.e aceste di6erse studii" Ma 7ntre2a3i cu ochii ce ro tre2uie sa%nu re6inA mie 7n opera aceastaI Lasa3i%m8 sa isprA6esc" Be etristica nu poate 1i ne. iFata 7n ansam2 u acestei mari ucrAri' cAci tocmai ea are ca o2iect su1erin3e e omeneti" 4e aceea a 1ost pre6AEut un 6o um aparte care' pentru a inarea i Amurirea ce or ce su1erA' tre2uie sa .rupeEe i s ana iEeEe pe scurt toate capodopere e iteraturii uni6ersa e re ati6e 1iecare dintre aceste con1 icteG iar prin scrisoarea care mi%a 1ost trimis i pe care o 6ede3i' aceasta este sarcina care a 1ost 7ncredin3atA urTQu dumnea6oastrA ser6itor" % !e spune3i' domnu e *ettem2riniK 4ar daca este aa' atunci in. dui3i%mi sA 6A 1e icit din toata inima" ata o sarcina mArea3a i 7ntr%a

MUNTELE VRJIT
$</

utA pe mAsurA dumnea6oastrA' am impresia" Nu s7nt de oc sur%V 8 Li.a s%a .7ndit a dumnea6oastrA" Ji c7t de 1ericit tre2uie sA 1i3i # ' pute3i da un aFutor pentru com2aterea su1erin3e or omeneti" a .ste o muncA de duratA' spuse .7nditor domnu *ettem2rini' cere it8 pruden3A i mu te ecturi" Mai a es ca % adau.A e ' 7n 6reme ce Y Qrea pArea cA i se pierde 7n mu tip icitatea misiunii sa e H arte e 1ru%ase i% au asumat' de 1apt' aproape 7n mod constant su1erin3a ca o2iect or 2a chiar i capodopere e de ran.u a doi ea i a trei ea s%au ocu%t de ea 7ntr%un 1e oarecare" Ast1e stau ucruri e sau' mai cur7nd' cu t7t mai 2ine" Oric7t de 6asta ar 1i aceasta temA' ea este 7n orice caE dintre ace ea de care te po3i achita' a ri.oare' chiar i a67nd acest 2 estemat domici iu' cu toate ca nAdAFduiesc sa nu 1iu si it s%o termin aici" Nu se poate spune ace ai ucru' continua e apropiindu%se iarAi de )ans !astorp i co2or7nd . asu p7na a oaptA' nu tot ace ai ucru se poate spune despre datorii e pe care natura 6i e impune dumnea$oastr), domnu e in.inerK Aici am 6rut sa aFun. i asta am 3inut sa 6%o amintesc" Jti3i c7t de mu t 6A admir pro1esia' 7nsA cum a dumnea6oastrA este una strict practicA' adicA nu o pro1esie spiritua A' n%o pute3i e9ercita' spre deose2ire de mine' dec7t aco o' 7n ume" 4oar a es pute3i 1i european' sa upta3i 7n mod acti6' 7n specia itatea dumnea6oastrA' 7mpotri6a su1erin3ei' sA aFuta3i des1Aurarea pro.resu ui' adicA sA uti iEa3i timpu dumnea6oastrA" V%am mai 6or2it despre misiunea ce%mi re6ine de a 6A aFuta sA 6A re.Asi3i pe dumnea6oastrA 7ni6A' pentru a 6A 7nA 3a concep3ii e care' dupA c7t s%ar pArea' 7ncep sa se cam 7ncurce' datorita di6erse or in1 uen3e atmos1erice" Insist pe 7n.a dumnea6oastrAD pAstra3i%6A 3inutaK -i3i m7ndru i nu 6A pierde3i 7n ceea ce 6a este strAin" -eri3i%6A de aceastA m atinA' de aceastA insu A a ui !irce' nu s7nte3i destu de U ise pentru a ocui 7n ea nepedepsi3" Ve3i aFun.e sA mer.e3i 7n patru a2e' a3i J+ mceput sA 6A ap eca3i 7nainte cu toate e9tremitA3i e anterioare i 7n cur7nd 6e3i 7ncepe sA .rohAi3i % paEi3i%6aK In tot timpu s1aturi or ui' umanistu c Atinase stAruitor capu " TAcu' c ;n 7n pAm7nt i spr7ncene e 7ncruntate" Era cu neputin3a sa%i punEi pe un ton . ume3 sau e6aEi6' aa cum se o2inuise )ans or # sA procedeEe' i cum creEuse o c ipA ca 6a 1i posi2i i de data a" LAsase i e p eoape e 7n Fos" Apoi' ridic7nd din umeri' spuse tot a__ de 7ncetD ;; !e tre2uie sA 1acI ^ !eea ce 6%am spus"

$<>

T)OMA* MANN a o asemenea 7ntrecere odioasa' at7t de o2inuita aici' a t1e 6%as punde cA s7nt 7n mod sim3itor mai 2o na6 dec7t dumnea6oastrA nenorocire at7t de 2o na6 7n rea itate' 7nc7t nu mai am nici o speram pArAsesc 6reodatA ocu acesta i sa ma pot 7ntoarce 7n umea din 6 ast1e ca nu%mi ram7ne dec7t sa mA 7ne cu 6ic enie pe mine 7nsumi n 7n c ipa c7nd mi se 6a pArea cu totu necu6iincios sa mai 7ntre3in asemenea i uEie' 6oi parai acest sta2i iment i ma 6oi retra.e pem restu Ei e or me e 7ntr%o ocuin3a particu ara' unde6a 7n 6a e" -aptu 6 1i' e6ident' 7ntristAtor' dar cum s1era muncii me e este cea mai i2era Q cea mai idea a' asta nu ma 6a 7mpiedica sa s uFesc p7na a u tima me su1 are cauEa umanitA3ii i sa 3in piept duhu ui 2o ii" V%am mai atras aten3ia asupra deose2irii dintre noi' 7n aceasta pri6in3a" 4omnu e in.iner' nu s7nte3i omu care sa pute3i aparA aici ceea ce este mai 2un 7n dumnea6oastrA' i ucru acesta J%am 6 aEut chiar de a prima noastrA 7nt7 nire" 7mi 1ace3i o 6ina ca nu m%am dus a Barce ona" M%am supus interdic3iei' ca sa nu ma prApAdesc prea cur7nd" 7nsA am 1acut%o cu ce e mai puternice 7mpotri6iri' nu 1ara ca spiritu meu sa se 1i opus cu or.o iu i durere acestui dictat a Fa nicu ui meu trup" 4ar 7n caEu dumnea6oastrA ma 7ntre2 daca spiritu dumnea6oastrA opune 6reo opoEi3ie prescrip3ii or date de puternicii de aici H sau' mai cur7nd' ascu ta3i cu at7ta .ra2a numai de trupu dumnea6oastrA i de 7nc ina3ii e ui""" H !e%a6e3i 7mpotri6a trupu uiI 7 7ntrerupse repede )ans !astorp i% pri6i pe ita ian cu ochii ui a 2atri' ar. deschii' a cAror a 2 era strA2Atut de 6inioare roii" Temeritatea de care era per1ect contient 7i dAdea ame3e i" :4espre ce 6or2eamI se 7ntre2a iute 7n sine" 4iscu3ia 7ncepe sa mA 7n.roEeascA" !Aci iata%ma pe picior de rAE2oi cu e i' pe cit 6a 1i posi2i ' n%am sa% as sa ai2A u timu cu67nt" -irete' 6a s17ri prin a% a6ea totui' 7nsA ucru n%are importan3a' deoarece tot 6oi c7ti.a ce6a" Am sa% pro6oc"; 7i comp eta o2iec3iuneaD H Nu s7nte3i oare umanistI !um pute3i 6or2i at7t de rAu despre trup%4e data aceasta' *ettem2rini E7m2i nepre1acut i si.ur de e " H :!e 7n6inuire aduce3i ana iEeiI; cita e cu capu 7nc inat pe urna1%:A6e3i ce6a 7mpotri6a ana iEeiI; Ma 6e3i .Asi .ata 7ntotdeauna sa 6 dau rep ica' domnu e in.iner' adau.A 7nc in7ndu%se i sa ut7nd duumea cu un .est a m7inii' mai a es c7nd da3i do6ada de spirit 7n o2iec3iT++ dumnea6oastrA" Va apAra3i nu 1ara e e.an3a" Umanist H s7nt" desi. Nu 6e3i putea do6edi niciodatA ca am 7nc ina3ii ascetice" Apro2' cinO+ i iu2esc trupu ' a 1eJ cum apro2' cinstesc i iu2esc 1or3a' 1runiuscQ
MUNTELE VRJIT
277

:da 6ese ia i 2ucuria % i tot aa cum apar umea interese or i2ert =+ 7mpotri6a 1u.ii sentimenta e din ume' cum apar c asicismu tri6a romantismu ui" !red ca poEi3ia mea nu comporta nici un u% rUr 4ar e9istA o putere' un principiu spre care se 7ndreaptA adeEi% ec uVO0; """ " '" mea cea mai 7na ta' cinstirea mea suprema i u tima' 7ntrea.a mea " Far aceasta putere' acest principiu este spiritu " Oric7ta sc7r2a a Y m3i 6aE7nd opun7ndu%se trupu ui nu tiu ce urEea a i 1antoma de c ar ' Vun8U numitA :su1 et;' totui' 7n antiteEa dintre trup i spirit' trupu emnt1icA principiu rau i demonic' deoarece trupu este natura' iar atura%opusa' aa cum 6re3i dumnea6oastrA' spiritu ui' ra3iunii H natura 6a repet' este rea' mistica i rea" :*7nte3i umanistK; 7mi atra.e3i aten3ia dumnea6oastrA" *7nt" iQara 7ndoia a' cAci ram1n un prieten a omu ui aa cum a 1ost i #rometeu" un 7ndrA.ostit de umanitate i de no2 e3ea ei" 4ar aceasta no2 e3o sA A uiete 7ti spirit' 7n ra3iune' i iatA de ce Eadarnic ma 6e3i 7n6inui de o2scurantism cretin""" )ans !astorp se opuse cu un .est" % """7n Eadar 7mi aduce3i aceasta 7n6inuire' stArui *ettem2rini' deoarece aristocratica m7ndrie a umanismu ui este si ita sa resimtA su2ordonarea spiritu ui 1a3a de trup' 1a3a de natura ca pe o umi in3a' ca pe o insu tA" V8 aminti3i' 1Ar8 7ndoia a' de cu6inte e mare ui # otin' care spunea cA%i este ruine ca are trupI 7ntre2a *ettem2rini i pAru sa atepte at7t de serios un rAspuns' 7ne7t )ans !astorp se 6AEu si it sa mArturiseascA 1aptu c8 auEea asta pentru prima data" %Ni e%a transmis #or1irius" Este o pArere a2surda' daca 6re3i" 4ar a2surdu este mora itatea spiritu ui i' 7n 1ond' nimic nu poate 1i mai Fosnic dec7t 7n6inuirea de a2surditate aco o unde spiritu tinde sa%i pAstreEe demnitatea 7mpotri6a naturii i nu 6rea sa se p ece in 1ata ei""" AU auEit 6or2indu%se despre cutremuru de pam7nt de a Lisa2onaI % Nu H un cutremur de pam7ntI Aici nu ma uit prin Eiare""" % M%a3i 7n3e es .reit" Este destu de re.reta2i ' 7n treacAt 1ie spus %aptu acesta de1inete ocu unde ne a1 am % ca aici ne. iFa3i sa citi3i e % 4ar 6A 7ne a3i' 1enomenu natura a care 1ac a uEie nu este U e s%a 7nt7mp at cam cu 6reo suta cinciEeci de ani 7n urma""" ^ A% da' sta3i pu3in""" aa c" Am citit ca Goethe a spus 7n c ipa aceea" #1ea' a Neimar' 7n dormitor' ser6itoru ui""" , despre 6oiam sa 6or2esc' 7 7ntrerupse *ettem2rini p ochii i 1 u1uririd prin aer mina ui mica i ne.ricioasa" 4e a t% Q"<@ T)OMA* MANN 1e ' con1unda3i catastro1e e" Va .7ndi3i a cutremuru de a Messina p 6or2esc despre cutremuru care a distrus Lisa2ona 7n +<//" H Ierta3i%ma" H Ei 2ine' Vo taire s%a ridicat 7mpotri6a ui"

H !um""" adicAI *%a ridicatI H *%a re6o tat' da" N%a admis aceasta 1ata itate 2ruta a i nu s%a n#t cat nici chiar 7n 1a3a 1aptu ui 7n sine" A protestat 7n nume e *piritu ui sQ a Ra3iunii' 7mpotri6a acestui a2uE scanda os a Natuiii' cAruia i%a_ cAEut prada trei s1erturi a e unui ora 7n1 oritor i mii de 6ictime omeneti""" *7nte3i miratI P7mhi3i +Q Mira3i%6A cit dori1i' dar c7t despre E7m2tt 7n.Adui3i%mi sa 6a doFenesc" Atitudinea ui Vo taire a 1ost atitudinea unui ade6Arat urma a ace or .a i autentici care trA.eau cu arcuri e 3intind 7n cer""" Vede3i' domnu e in.iner' 7n 1aptu acesta pute3i constata osti itatea spiritu ui 7mpotri6a naturii' semea3A ui ne7nciedere 1a3a de ea" no2i a ui 7ncapa37nare de a%i aparA dreptu a critica 7mpotri6a acestei puteri rea e i opusa ra3iunii" !Aci natura este putere' i a o accepta sau a i te acomoda 7nseamnA s u.Arnicie""" 1i3i atentD a i te acomoda 7n auntru tau" Ace ai ucru se 7nt7mp a i cu acest umanism care nu se asA imp icat 7n nici o contradic3ie i nu se 1ace 6ino6at de nici o 7ntoarcere a ipocrita umi in3a cretina' atunci c7nd se hotArAte sa 6adA 7n trup principiu rau i duman" !ontradic3ia pe care 6i se pare cA o surprinde3i este' 7n 1ond' mereu aceeai" :!e a6e3i 7mpotri6a ana iEeiI; Nimic""" c7nd e a cAtuita din 7n6A3AturA' din e i2erare i din pro.res" Tot""" c7nd aduce cu sine mirosu .re3os i pAtrunEAtor a morm7ntu ui" !u trupu nu se petrece a t1e " Trupu tre2uie aparat c7nd este 6or2a de emanciparea i 1rumuse3ea ui' de i2ertatea dep ina a sim3uri or' de 1ericire i 2ucurie" Tre2uie 7nsA dispre3uit c7nd de6ine un o2staco 7n 1a3a a67ntu ui spre umina' c7nd se do6edete a 1i un principiu a materia itA3ii i iner3iei%c7nd repreEintA principiu 2o ii i a mor3ii' c7nd esen3a sa speci1ica este esen3a amintirii' a descompunerii' a 6o uptA3ii i a ruinii""" *ettem2rini rostise u time e cu6inte stind 7n picioare' 7n.a )a ns !astorp" aproape 1ara intona3ie i 1oarte repede' parca 6oind sa s1irs easca mai iute' deoarece e i2erarea se apropia de 7mpresuratu )a; !astorpD Joachim intra 7n sa a de ectura' a67nd doua cAr3i potaQe mina' ast1e ca iteratu 7i 7ntreiup_e pre e.erea' iar iscusin3a cU c tiu sa%i ia o e9presie indi1erenta i mondena iQacu o deose2ita O"mpr asupra e e6u ui sau H daca% putem numi ast1e pe )ans !astorp"

MUNTELE VRJIT
$<,

.i domnu e ocotenentK #ro2a2i ca um2 a3i dupA 6Aru dumnea%

ti%A

% ierta3i%m8K Ne%Am an.aFat 7ntr%o discu3ie % daca nu ma 7ne si o micA disputA" Lo.ica 6Aru ui dumnea6oastrA nu 1unc3io%a de oc rAu i 7ntr%o contro6ersa' c7nd 3ine a ce6a' e un ad6ersar primeFdios"

)umaniora
7m2rAca3i 7n panta oni a 2i i Fachete a 2astre' )ans !astorp i Joachim Piemssen edeau' dupA deFun' 7n .radinA" Mai dAinuia una din ace e Ei e at7t de Audate a e ui octom2rie' o Ei ca da i 1ira6A' sAr2AtoreascA i amarA 7n ace ai timp' cu un cer de o a 2Astrime sudicA deasupra 6Aii care' 7n 1und' cu pAuni e strA2Atute de drumea.uri i presArate cu ocuin3e' pAstra 7ncA un 6erde 6ese ' i cu E.run3uroase e po67rniuri 7mpAdurite care%3i trimiteau E6onu tA An.i or % acest panic . as de tinichea' nai6%muEica ' p utind impede i mo com prin aeru initit' uor i .o ' i d7nd o ad7ncime mai mare atmos1erei so emne ce domnete 7n aceste re.iuni 7na te" Verii stAteau pe o 2ancA din mar.inea .rAdinii' 7n 1a3a unui rond cu 2raEi pitici" Locu se a1 a a iEiera de nord%est A podiu ui 7n.rAdit care' a o 7nA 3ime cam de cinciEeci de metri deasupra 6Aii' a cAtuia terenu proprietA3ii sanatoriu ui :Ber.ho1;" TAceau" )ans !astorp 1uma" Era supArat 7n sinea ui pe Joachim' deoarece re1uEase sa ia parte' dupA roasA' a reuniunea din 6erandA i' 7mpotri6a 6oin3ei ui' 7 si ise sa 6inA m initea .rAdinii' sA atepte aco o ora a care sA se ducA iarAi a cura oe odihnA" Era un act de tiranie din partea ui Joachim" 7n de1initi6' nu au 1ra3i siameEi" #uteau sa se despartA' dacA 7nc ina3ii e or nu erau eh eai" La urma urme or' )ans !astorp nu se a1 a aici ca sA 3inA com% e u i Joachim' e 7nsui era 2o na6" *tAtea 7m2u1nat' prada ciudei' i conso a cu o MAria Mancini" !u m7ini e 7n 2uEunare e Fachetei' a at 7 cu .hete maro i cu picioare e 7ntinse 7nainte' 3inea 7ntre 2uEe' e%o sA sp7nEure uor' o 3i.ara de 1oi de un .ri%deschis' care se .Asea mu sta Q diu a arderii' adicAD nu scuturase 7ncA cenua de a 67r1u t " J du a Q # masa a2undentA se 2ucurA de 2uchetu ei' cAreia 7i re.Asise c R # et .ustu " 4acA modu sAu de 8 se ac imatiEa aici' sus' consta 7n 7ii `a *e `Rnuia sa nu se o2inuiascA % totui' Fudecind dupA reac% unice a e stomacu ui i dupA ner6ii mucoase or predispuse sa
280

T)OMA* MANN % Ei' domnu e ocotenentK #ro2a2i ca um2 a3i dupA 6aru durnn 6oastrA % ierta3i%maK Ne%am an.aFat 7ntr%o discu3ie % daca nu rtia 7n am a6ut i o mica disputa" Lo.ica 6aru ui dumnea6oastrA nu 1unct neaEa de oc rau i 7ntr%o contro6ersa' c7nd 3ine a ce6a' e un ad6ers primeFdios"

)umaniora
7m2rAca3i 7n panta oni a 2i i Fachete a 2astre' )ans !astorp J+ Joachim Piemssen edeau' dupA deFun' 7n .radinA" Mai dAinuia una din ace e Ei e at7t de Audate a e ui octom2rie' o Ei ca da i 1ira6a' sAr2Atoreasca i amara 7n ace ai timp' cu un cer de o

a 2astrime sudica deasupra 6Aii care' 7n 1und' cu pAuni e strA2Atute de drumea.uri i presArate cu ocuin3e' pAstra 7ncA un 6erde 6ese ' i cu E.run3uroase e po67rniuri 7mpAdurite care%3i trimiteau E6onu tA An.i or H acest panic . as de tinichea' nai6%muEica ' p utind impede i mo com prin aeru initit' uor i .o ' i d7nd o ad7ncime mai mare atmos1erei so emne ce domnete 7n aceste re.iuni 7na te" Verii stAteau pe o 2anca din mar.inea .rAdinii' 7n 1a3a unui rond cu 2raEi pitici" Locu se a1 a a iEiera de nord%est a podiu ui 7n.rAdit care' a o 7nA 3ime cam de cinciEeci de metri deasupra 6Aii' a cAtuia terenu proprietA3ii sanatoriu ui :Ber.ho1Q" TAceau" )ans !astorp 1uma" Era supArat 7n sinea ui pe Joachim' deoarece re1uEase sA ia parte' dupA masa' a reuniunea din 6eranda i' 7mpotri6a 6oin3ei Iui' 7 si ise sa 6ina 7n initea .rAdinii' sa atepte aco o ora a care sa se duca iarAi a cura de odihna" Era un act de tiranie din partea ui Joachim" 7n de1initi6' nu erau 1ra3i siameEi" #uteau sa se despartA' daca 7nc ina3ii e or nu erau ace eai" La urma urme or' )ans !astorp nu se a1 a aici ca sa 3inA companie ui Joachim' e 7nsui era 2o na6" *tAtea 7m2u1nat' prada ciudei' * se conso a cu o MAria Mancini" !u m7ini e 7n 2uEunare e Fachete +Q 7ncA 3at cu .hete maro i cu picioare e 7ntinse 7nainte' 3inea 7ntre 2uE Y as7nd%o sa sp7nEure uor' o 3i.ara de 1oi de un .ri%deschis' care se . a*

a primu stadiu a arderii' adicAD nu scuturase 7ncA cenua de a

i

tAiat' i dupa masa a2undenta se 2ucura de 2uchetu ei' cAreia 7i comp et .ustu " 4aca modu sau de a se ac imatiEa aici' sus' consta aceea ca se o2inuia sa nu se o2inuiascA H totui' Fudecind dup a 3ii e chimice a e stomacu ui i dupa ner6ii mucoase or predispus asise 7n reac%

MUNTELE VRJIT
$@+

eEe' se adaptase 7n chip e6identD pe nesim3ite i 1ara sa 1i putut * ri acest pro.res' as7ndu%se numai 7n 6oia trecerii Ei e or' a acestor Y ci si cinci sau apteEeci de Ei e' )ans !astorp reconstituise 7ntrea.a re or.anica pe care o e9trA.ea din acest e9citant 6e.eta ' din acest cotic preparat cu mAiestrie" Era mu 3umit ca o redo27ndise" *atis%tia mora A o conso ida pe cea 1iEica" In timpu c7t stAtuse 7n pat' nomisi se aproape doua sute de 3i.AriG ast1e ca mai a6ea o reEer6a' nar 7n ace ai timp cu enFeria i cu 7m2rAcAmintea de iarna' 7i ceruse ui *cha een sa%i mai trimitA cinci sute de 2ucA3i din aceste e9ce ente produse a e 1a2ricii de a Bremen' ca sa 1ie pre.Atit pentru orice e6entua itate" Erau nite cutii 1rumoase' Acuite' 7mpodo2ite cu un . o2 terestru' mai mu te meda ii i cu un pa6i ion de e9poEi3ie 7ncadrat cu drape e 17 17itoare' totu 7ntr%un am2a aF aurit" #e c7nd edeau 7 EArirA pe consi ieru au ic Behrens 6enind de%a curmeEiu .rAdinii" Luase aEi masa 7n su1ra.erieG 1usese 6AEut 7mpreu%n7ndu%i m7ini e imense deasupra 1ar1uriei a masa doamnei *a omon" -ArA 7ndoia a cA 7nt7rEiase dupA aceea pe terasa' cAci i se auEise . asu de c7te6a ori' pro2a2i 1iindcA e9ecutase turu de 1or3a cu iretu de a .heata' pentru 6reunu care 7ncA nu% 6AEuse" Ji acum' iata% 6enind a.a e pe a eea cu pietri' 1ArA ha at' 7m2rAcat cu o hainA 7n pAtrA3e e' cu me onu pe cea1a i 7n .ura cu o 3i.ara de 1oi 1oarte nea.rA' din care scotea nori mari de 1um a 2icios" !apu ' chipu ui cu o2raFii 6ine3ii i 7ncini' nasu c7rn' ochii Acrimoi i a 2atri' musta3a rAsucitA' toate pAreau mici' 3in7nd seama de si ueta ui un.a' 7nco6oiata i str7m2a' de mArimea m7ini or i picioare or" Era ener6at' tresari 7n mod 6Adit d7nd cu ochii de cei doi 6eri i pAru chiar pu3in 7ncurcat' cAci se 6AEu o2 i.at sa mear.A spre ei" *a ut7ndu%i 7n 1e u sau o2inuit' 6ese i cu una dintre cunoscute e ui e9presiiD :Ia te uita' ia te uita' TimothenaK;' in6oca 2ine%cu6intarea ceru ui asupra di.estiei or i%i in6ita sa stea Fos c7nd 6oira sa se ridice 7n preEen3a ui" < deranFa3iK Nu 6a deranFa3iK -ara at7tea 1asoane cu un om at7t simp u ca mine" Este o cinstire care nu mi se potri6ete de oc' cu at7t i mu t cu c7t i unu i a tu s7nte3i 2o na6i" Nu%i necesar" Nu 6a R#otri6i3i' asta%i situa3ia" ,i r8mase 7n picioare 7n 1a3a or' cu 3i.ara de 1oi 7ntre arAtAtoru i dJ ociu .i.anticei ui m7ini drepte" Um 7/i # ac 1runEe e rAsucite a e acestei 2uruieni' !astorpI Arata%mi' oscator i amator" !enua e 2una' cine e s7m 1rumoasa 2runetaQI
$@$ T)OMA* MANN
1i

ca situa3ia nu se preEenta de oc 2ine" #icioare e mi%erau 7n.he3ate cepe3i' a6eam o sudoare rece pe tot trupu ' 1a3a 7mi era a 2a ca o ru1%inima 7ntr%o stare Fa nica' pu su sau a2ia percepti2i sau ca un 6acarm ua a .a op' 7n3e e.e3i' iar creieru se E2Atea 7ntr%o a.ita3ie cunipWF ta Eram con6ins ca dansam dansu 1ina a 6ie3ii me e" *punD dansu 1i na" pentru ca acestea au 1ost cu6inte e ce mi%au 6enit 7n minte atunci i cat se potri6eau pentru a%mi caracteriEa starea" !Aci a urma urme or er ce6a 6ese ' o ade6Arata sAr2Atoare' cu toate ca mi%era o 1rica 7n.roEi toare sau' mai e9act' cu toate ca tremuram de spaimA din cap pma%n picioare" 4ar 1rica si 6ese ia nu se e9c ud' ucru pe care' de 1apt' U stie toata umea" Jtren.aru ui care e pe ca e sa posede pentru prima data o putanca' 7i este 1rica i ui dar i ei' ceea ce nu%i 7mpiedica sa se topeascA de p Acere" Ei' i eu eram .ata sa ma topescD inima 7mi 2Atea ne2unete i ma .Aseam pe punctu de a%mi dansa dansu 1ina a 6ie3n" 7nsA scumpa MZ endon0 cu ta ente e ei m%a rApit din starea aceasta" !omprese cu .hea3a' 1ric3iuni cu peria' o inFec3ie cu cam1or i iatA cum am 1ost sa 6at pentru omenire" JeE7nd pe 2anca' 7n ca itatea ui de 2o na6' )ans !astorp' cu o 1i.ura ce%i di6u .a 1ram7ntarea' 7 pri6ea pe Behrens ai cArui ochi a 2atri' Acrimoi' se ump usera de acrimi rea e 7n timpu po6estirii" % 4omnu e consi ier au ic nu%i aa ca 6a ocupa3i uneori i cu pictura + 7ntre2a e deodatA" !onsi ieru au ic tresari' pre1Ac7ndu%se ca ar 1i primit o o6itura i 1Acu un pas 7napoi" % AdicAI Ei' tinere' ce 3i s%a nAEAritI % Ierta3i%ma" Am auEit din 7nt7mp are" Mi%a 6enit acum 7n minte"

% 4aca%i aa' nu 6oi 7ncerca sa tA.Aduiesc" 4a' mi s%a 7nt7mpQ at iQ mie sa 1ac de%a de astea" Fnch'io sono pittore, cum a6ea o2iceiu s spunA spanio u ace a" % #eisaFeI 7ntre2a scurt i pe un ton protector )ans !astorp" mp re Furari e 7 si eau sa ia acest ton" % Tot ce dori3i' rAspunse consi ieru au ic cu o 7n.im1are Fena; #eisaFe' naturi moarte' animo e H c7nd eti 7ndrAEne3 nu te dai 7n"i1?+ a nimic""" % 4ar portrete' nuI H Ba da' mi s%a 7ntimp at U%a 1ac si un portiet" Vrei sa%mi dai coin ai uda%

MUNTELE VRJIT
283

Ei nu' nuK 7nsA 6a 1i 1oarte ama2i din partea dumnea6oastrA' u e consi ier au ic' dacA 6e3i 2ine6oi' cu 6reo ocaEie oarecare' sa ` arAta3i p7nEe e dumnea6oastrA" !hiar i Joachim' dupA ce aruncA o pri6ire miratA cAtre 6aru sAu' se %hi sA con1irme cA asta i%ar 1ace o 1oarte mare p Acere" Behrens era 7nc7n at' mA.u it p7nA a entuEiasm" Roi de 2ucurie i din nou ochii ui 1AcurA impresia cA s7nt .ata sA 6erse acrimi" % 4ar cu p AcereK e9c amA e " 4ar chiar cu cea mai mare p AcereK 7nsA imediat' acum' daca dori3i" )aidem' 6eni3i cu mine' o sA 2em acasA i o ca1ea turceasca" Ji apuc7ndu%i de m7ini pe am7ndoi tinerii' 7i ridicA de pe 2anca i 7i conduse' ca a.A3at de 2ra3e e or' de%a un.u a eii cu pietri' cAtre ocuin3a ui' care dupA cum tim era situata 7n aripa de nord%6est a :Ber.ho1Q%u ui" % OdinioarA am 1Acut i eu c7te6a 7ncercAri 7n domeniu acesta" % Nu mai spuneI Te%ai 7ndreptat cAtre u eiI %Nu' nu' n%am mers mai departe de c7te6a acuare e" !7nd un 6apor' c7nd o 6edere marinA H copi Arii" 4ar 7mi p ace mu t sa 6Ad picturi i de aceea mi%am i 7n.Aduit""" Mai cu seamA Joachim se sim3i oarecum initit 7n urma acestei Amuriri asupra straniei curioEitA3i a 6Aru ui sau' iar )ans !astorp reamintise proprii e ui 7ncercAri artistice mai mu t pentru e dec7t pentru consi ieru au ic" AFunserAD 7n partea aceasta nu e9ista' ca 7n partea cea a tA' un ma.ni1ic porta de intrare' cu 1e inare pe de aturi" !7te6a trepte 7n 1ormA de semicerc duceau a ua de steFar a ocuin3ei' iar consi ieru au ic o deschise cu aFutoru unei chei din e.Atura sa 6o uminoasA" M7na 7i tremuraD hot8r7t' era emo3ionat" #AtrunserA 7ntr%un 6esti2u amenaFat ca 6estiar i unde Behrens 7i a.a3A me onu 7ntr%un U % 7nAuntru' 7ntr%o odAi3a 7n.usta' despAr3itA printr%o uA de stic A de c Adirii' chemA 1emeia de ser6iciu i%i dAdu dispoEi3ii" Apoi 7i #`1ti musa1irii sA intre pe una dintre ui e din dreapta' 1o osind tot 1e u e e9presii 6oioase i 7m2ietoare" 1te6a camere ce dAdeau spre 6a e' mo2i ate cu un 2ana .ust e !iU comunicau 7ntre e e 1ar8 ui' despAr3ite numai de draperiiD o .erie 7ntr%un sti :6echi .erman;' un sa on%2irou de ucru' cu un easu pra cAruia' pe perete' erau a.A3ate o apcA de student i doua 7ncruciate' cu co6oare 83oase' un di6an 7ncastrat 7ntr%o 2i2 iotecA s irit' o camerA de 1umat mo2i atA :turcete;" #retutindeni erau
284

T)OMA* MANN at7rnate picturi' picturi e consi ieru ui au ic H iar 6iEitatorii 7ncepu e pri6eascA po iticoi' .ata sa%i e9prime admira3ia" 4e1uncta sotQ consi ieru ui au ic putea 1i 6AEutA 7n mai mu te ipostaEeD 7n u ei sQ di6er.e 1oto.ra1ii de pe 2irou" Ima.ini e 7n1A3iau o 2 onda oarec eni.matica' 7m2rAcata 7n rochii su23iri i 6aporoase' 3in7nd m7ini e adu 7n.a umAru st7n. H nu str7nse' ci numai 7n An3uite p7na a prima artic a3ie a de.ete or % i cu ochii ridica3i sau comp et ap eca3i i ascuni su2 .ene e un.i care%i ieeau 7n re ie1 o2 ic 1a3a de p eoape H 7nsA niciodat moarta nu% pri6ea direct pe ce ce se uita a ea" 7nco o erau' mai a es peisaFe montane' mun3i su2 EApada i su2 6erdea3a 2raEi or' mumi 7n6A ui3i de 6a uri e de cea3a a e 7nA 3imi or i mun3i care' cu contururi e aspre i ascu3ite' crestau' su2 in1 uen3a ui *e.antini' un cer de un a 2as%tru%ad7nc" 7n a1ara de acestea' mai erau case 3ArAneti' pAuni 7nsorite i 6aci cu pie ea at7rn7nd su2 .rumaE' un coco Fumu it a cArui cap at7rna printre e.ume' apoi 1 ori' 1i.uri de munteni' i 7ncA mu te a te e % toate pictate cu un anumit di etantism 1aci ' cu cu ori 7ndrAEne3 ap icate' care adesea pAreau puse pe p7nEa direct din tu2 i cArora e%a tre2uit' desi.ur' mu t timp p7na sa se usuce' ceea ce a6ea daru sA 1acA o oarecare impresie' mai a es c7nd .ree i e sAreau 7n ochi" !a 7ntr%o e9poEi3ie de pictura' 6erii trecurA pri6ind de%a un.u pere3i or' 7nto6ArAi3i de stap7nu casei care ici i co o e e9p ica su2iecte e' dar' ce mai adesea' tAcut i cu ne initea 6anitoasa a artistu ui' asA cu 6o uptate sa i se odihneascA ochii o datA cu ai strAini or pe opere e proprii" #ortretu ! a6diei !hauchat era at7rnat 7n sa on' 7n.a 1ereastra H i )ans !astorp' a2ia intrat' 7 i descoperise cu ochii ui cercetAtori' mAcar ca nu preEenta dec7t o asemAnare 7ndepArtata" Oco i inten3ionat ocu unde se a1 a portretu ' 7i re3inu to6arAii 7n su1ra.erie unde se 1Acu ca admira pri6e itea 7n6erEitA a 6Aii *er.i' cu .he3arii a 2atrii 7n 1und' apoi se re7ntoarse' din proprie ini3iati6a' 7n camer turceasca pe care o cerceta de asemenea cu amAnun3ime' nepr e cupe3indu%i aude e' iar dupA aceea intra 7n sa on unde pri6i ta2 oun de pe primu Eid de 7n.a ua 7ndemn7ndu% ' din c7nd 7n c7nd" J + # Joachim sa%i dea pArerea" 7n s17rit' se 7ntoarse i 7ntre2a cu o mir ca cu ataD

% Mi se pare un chip cunoscut" % O recunoate3iI se intctcsa Behrens"

df

% -irete' i nu cred ca e posi2i 6reun du2iu" Este doamna masa rui or 2ine' cu nume 1ranceE" MUNTELE VRJIT
285

E9act" !hauchat" 7mi 1ace p Acere c7nd mi se spune ca seamAnA" \ U uitor de mu tK min3i )ans !astorp' mai pu3in din ipociiEie dec7t rit8 1aptu ui ca daca totu s%ar 1i petrecut 7n mod 1iresc' e nici n%ar 1i huit sa recunoascA mode u H adicA sa% recunoasea tot at7t de pu3in c7t 1i recunoscut 6reodatA' prin proprii e sa e miF oace' Joachim' 2unu chim care a2ia acum 7ncepea sa 7n3e ea.A ca a 1ost pAcA it i desco%rea e9p ica3ia 6erita2i a a acestei 6iEite' dupA cea 1a sa' data de )ans !astorp adineauri" \ 4a' aa%iK Eise Joachim 7ncet' i se resemna sa%i asiste pe cei a 3i doi care e9aminau ta2 ou " Ji%i dAdu seama ca 6aru sau tiuse sa se despA.u2eascA de 1aptu ca 1usese 3inut departe de societatea de pe 6eranda" Era un 2ust' FumAtate 7n pro1i ' pu3in redus 1a3a de mArimea natura a' deco tat' cu o ear1a drapatA 7n Furu umeri or i a pieptu ui' 7ntr%o ramA ai a nea.ra' 7mpodo2ita a mar.inea dinspre p7nEa cu un chenar aurit" 4oamna !hauchat pArea cu Eece ani mai 7n 67rsta dec7t era 7n rea itate' aa cum se 7nt7mp 8 de o2icei cu portrete e 1Acute de amatori care 7ncearcA sA redea caracteru unei 1iEionomii" #e 1i.ura se pusese prea mu t rou' nasu apArea .reit desenat' nuan3a paru ui nu era 1ericita i cam prea apropiata de cu oarea paiu ui' .ura str7m2a' 1armecu speci1ic a chipu ui nu 1usese surprins i nu era iE2utit datorita 1aptu ui ca artistu e9a.erase totu 7n mod .roso an' iar ansam2 u % care nu a6ea dec7t o 1oarte 7ndepArtata 7nrudire cu un portret % se preEenta 7n mod 6Adit ca produsu unui amator de mina a doua" 7nsA )ans !astorp nu se aratA chiar at7t de preten3ios 7n ceea ce pri6ea asemAnareaG 7i aFun.ea e.Atura ce e9ista 7ntre p7nEa i persoana doamnei !hauchat' portretu tre2uia s%o repreEinte pe doamna !hauchat care poEase ea 7nsAi 7n acest apartament' at7t 7i era su1icient i de aceea repetA emo3ionatD %LeitaK %Nu spune asta' se aparA consi ieru autic" A 1ost o p7nEa a care am ncit enorm" i nu%mi 1ac de oc i uEia ca am reuit' cu toate ca am ne6oie de ce pu3in douAEeci de edin3e % cAci mi%a 1ost .reu s%o a capAt cu o mutrA at7t de a1urisita" *%ar crede ca e uor s%o prinEi asemenea pome3i i cu ochii ei de eschimoasa" dar 73i dai repede Q a ca totu este ca un a uat moa e de co1etArie" 4a' s%o prinEi' dra.u . Q nu e uIor% 1iindcA rAm7n7nd ciedineios deta iu ui' strici ansam2 u " ade6ara d aradA" O cunotiI #oate ca n%ar 1i tre2uii s%o picteE
a6 n

7nd%o OataU ci sA ucreE din memorie" 4e 1apt" o cunotiI

$@> T)OMA* MANN % 4a i nu" 7n mod super1icia ' aa cum po3i cunoate de%aici""" H Eu o cunosc mai cur7nd pe dinAuntru' su2cutanat" #resiunea a ria a' tensiunea 3esuturi or Ui circu a3ia im1ei' pe acestea e cunosc 1oarte e9act % din moti6e esne de 7n3e es" *upra1a3a" 7nsA' preEintA di1 cu ta3i mu t mai mari" Ai 6aEut%o cum mei.eI Aa cum mer.e" Sa este i chipu " O 1A3arnica" Ia%i' de pi dA' ochii H nu 6or2esc desp cu oare' care are deopotri6A per1idii e eiG ma re1er a aeEare' a 1ornia TAietura p eoape or' o sa%mi spui' este pieEia" 4ar asta nu%i dec7t pArere" !eea ce te 7na a este epicantu ' adicA o paiticu aritate care e9is ta a anumite rase i care consta 7n aceea cA o mem2rana' ce pro6ine de a aua nasu ui' co2oarA' a aceti oameni' din cuta p eoapei p7n8 deasupra co 3u ui interior a ochiu ui" 4aca 6ei 7ntinde pie ea de a rAdAcina nasu ui' 6ei capata un ochi ca a nostru" E o iiuEie destu de nostima' dar a tminteri nu chiar at7t de cinstita' cAci cercet7nd mai de aproape constatam ca epicantu are drep ori.ine o imper1ec3iune ata6icA" H #rin urmare aa stau ucruri e' spuse )ans !astorp" Nu tiam' dar de mu ta 6reme eram preocupat sa a1 u ce este cu aceti ochi" H *chim2Atori i 7ne Atori' con1irma consi ieru au ic" 4eseneaEa%i aa cum s7nt' su23iri i pieEii' i 6ei 1i un om pierdut" Tre2uie sa rea iEeEi su23irimea i poEi3ia pieEiA prin ace eai miF oace prin care e rea iEeaEA i natura' ca sa creeEi oarecum i uEia unei i uEii i pentru asta tre2uie sa 3ii seama de e9isten3a epicantu ui" Nu strica niciodatA sa 7n6e3i c7te ce6a" #ri6ete pie ea' aceasta pie e a trupu ui" Este e9presi6a sau nu e e9presi6a' dupA pArerea dumita eI H Enorm' Eise )ans !astorp' c7t de e9presi6 este pictata aceasta pie e" !red ca n%am mai 7nt7 nit 6reodatA o pie e at7t de 2ine redata" Ai impresia ca%i 6eEi porii" Ji atinse uor cu muchia pa mei deco teu portretu ui' care ieea 1oarte a 2 7n e6iden3a' 7n contrast cu roea3a e9a.erata a chipu ui' ca o parte a trupu ui nee9pusa 6ederii 7n mod o2inuit i care se asocia stAruitor' inten3ionat sau nu' cu ideea .o iciunii % 1a# ce producea' 7n orice caE' un e1ect .ioso an" !u toate acestea' e o.iu Q"ui )ans !astorp era 7ndreptA3it" *tra uc irca o2osita din a 2u acestui 2ust de icat' dar de oc s a2' care se pietnei 1a duri e aEurii a e ear1ei' a6ea muita natura e3eG era e6ident ca 1uU pictat cu sensi2i itate' 7nsA 7n ciuda unui caracter pu3in du cea." art istu 'se2[ tiuse sa%i redea un soi de rea itate nin3i1ica i e9actitate 6ie" deoarece 1o osise supra1a3a uor f.run3uroasa a p7nEei' mai re.iunea c a6icu ei 1oarte proeminenia' pentru a eda un 1e de asp natura a a pie ei" Nu 1usese 7itata nici o a uni3a' a st7n.a" aco o
a es G neiiQate

MUNTELE VRJIT

287
sinii EAresc

7ncepeau sA se despartA' iar 7ntre 1orme e rotunde pAreau ca se 6ine uor a 2Astrii" *%ar 1i Eis cA su2 ochiu pri6itoru ui' aceasta )Qtate era strA2AtutA de un a2ia percepti2i 1ior de senEua itate % sau mi a ne e9prima cu 7ndrAEnea aD puteai crede ca surprinEi respira3ia' 6iEi2i a i $ia emana3ie a acestei carna3ii' 7n aa 1e 7nc7t' daca 3i%ai -i apAsat 2uEe e pe ea' ai 1i respirat nu mirosu u eiu ui i a 6ernisu ui' ci ireasma unui trup omenesc" #rin aceste cu6inte 7ncercam sa redAm mpresii e ui )ans !astorp" 4ar' cu toate ca e era deose2it de dispus sA rimeascA ast1e de impresii' totui tre2uie sA constatam 7n mod o2iecti6 cA deco teu doamnei !hauchat era' dintre toate p7nEe e din camera' piesa cea mai reuita" !onsi ieru au ic Behrens' cu m7ini e 7n 2uEunare e panta oni or' se e.Ana pe ta pa i 67r1u picioare or' pri6ind 7n ace ai timp i a opera sa i a 6iEitatori" % MA 2ucur' dra.u meu co e.' Eise e ' mA 2ucur ca asta 73i sare 7n ochi" Este 1oarte uti ' 7n ade6Ar' i nu%i rau sa tii ce anume se petrece su2 epidermA' ca 7n 1e u acesta sa po3i picta concomitent i ceea ce nu se 6ede' cu a te cu6inte ai cu mode u i a t 1e de re a3ii' nu numai iriceG sA admitem ca cine6a practicA 7n chip Atura nic i pro1esiunea de medic' de 1iEio o.ist' de anatomist' prin urmare dispune de un mic 2a.aF de cunotin3e asupra ce or ce se a1 A dedesu2t H acest 1apt preEintA' orice s% ar spune' a6antaFe e ui" #ie ea aceasta' de%aco o' continua consi ieru au ic arat7nd ta2 ou ' a 1ost pictatA 7n mod tiin3i1ic % de a t1e ' te po3i con6in.e a microscop de asemAnarea ei or.anica" Aici nu se 6ad numai straturi e epite ia e i cornoase a e epidermei' ci mi%am mai 7nchipuit i dedesu2tu ' adicA 3esutu conFuncti6 cu . ande e se2acee i . ande e sudoripare' cu 6ase e san.uine i papi e e sa e % iar mai a 1und' stratu e .rAsime' cAptuea a' ma%n3e e.i dumneata' teme ia care' cu nenu% mArate e ei ce u e .rase' desa67rete minunate e 1orme 1eminine" 4ar i ea ce .7ndeti i ceea ce tii' 7n timp ce picteEi' are de asemenea ro u a Acest ucru 73i conduce m7na' duce a rea iEare i creeaEA impresia #arcA este si parcA nu este i ast1e totu capAtA p asticitate" ans !astorp era 7n1 AcArat i entuEiasmat de aceasta con6ersa3ie' a i se roise' ochii 7i erau p ini de ardoare' i nu tiu ce tre2uie sA pund8 mai 7nt7i' 7ntruc7t a6ea prea mu te de spus" La 7nceput ar 1i R s8 cearA ca ta2 ou sA 1ie aeEat 7ntr%un oc mai prie nic dec7t pe .in #erete care nu a6ea umina' dupA aceea 6oise sa 2rodeEe pe mar% #ie Y `UV;UeQor consi ieru ui au ic c7te6a considera3ii asupra naturii 7nc Q `are ; mteresa 7n chip arEAtor' iar 7n a trei ea r7nd ar 1i 6rut sa c e sa%i e9prime o idee .enera a i 1i oEo1icA ce%i 6enise tocmai 288

T)OMA* MANN atunci i a care 3inea din toata inima" 7ntinE7nd chiar m7na spre cu inten3ia sa% ia de unde at7rna' 7ncepu .rA2itD % 4a' daK -oarte 2ine' este important" Voiam sa spun""" d nu e consi ier au ic' spunea3iD :Ji a t 1e de re a3ii;" Ar 1i 2ine ca 7n a1 ce or irice H da' aa cred ca a3i spus H 7n a1ara re a3ii or artistice' sa e9iste 7ncA i a te re a3ii' pe scurt' ca ucruri e s%ar mai putea pri6i i_ un a t aspect adicA' de pi da' su2 ce medica " Acest ucru este e9ce 3iona de ade6Arat H ierta3i%ma' domnu e consi ier au ic H i ma .7ndes ca este cu at7t mai ade6Arat cu c7t aici nu e 6or2a' 7n 1ond' de re a3ii i BF puncte de 6edere di1erite' ci a drept 6or2ind de unu i ace ai sau ce mu t de 1orme di1erite' 6reau sa EicD de nuan3e' adicAD 6ariante e unuia i ace uiai interes a cArui acti6itate artistica nu este' ea 7nsAi' dec7t numai o parte i un aspect' daca ma pot e9prima ast1e " 4a' 7nsA ierta3i%ma daca o sa iau ta2 ou de aici 1iindcA nu are pic de umina' o sa% pun aco o' pe di6an' daca se poate""" Voiam sa spunD cu ce se ocupa tiin3a medica aI -irete' nu ma pricep a2so ut de oc' dar' a urma urine or nu se ocupa de omI 4ar dreptu ' e.is a3ia i Furispruden3aI Tot de om" 4ar in.6istica' 1iindcA ea ce mai adesea nu se desparte de practica peda.o.ieiI 4ar teo o.ia' m7ntuirea su1 etu ui' s uF2a preo3eascaI Toate acestea pri6esc pe om' nu s7nt dec7t tot at7tea 6ariante a e unui sin.ur interes principa i""" capita ' adicA a interesu ui pentru om' 7ntr%un cu67nt' toate nu s7nt dec7t pro1esiuni umaniste i' atunci c7nd 6rei sa e studieEi' 7ncepi prin a 7n6a3A' 7nainte de toate' im2i e 6echi' nu%i aa' adicA no3iuni de cu tura 1orma a' cum se spune" #oate 6A mira3i auEindu%ma 6or2ind despre toate acestea' eu care nu s7nt dec7t un rea ist' un tehnician" M%am .7ndit 7nsA de cur7nd' pe c7nd stAteam 7n patD este oricum per1ect' este minunat ca a 2aEa oricArui soi de pro1esie umanista dAinuiete e ementu 1orma ideea de 1orma' a 1ormei 1rumoase' mA 7n3e e.e3i % 1apt care dAruiete tuturor acestor pro1esii un caracter no2i i inuti ' i 7n p us ce6a cam ca 7n .enu sentimentu ui i a """ po ite3ii H ast1e cA interesu de6ine aproape ce6a ca o propunere curtenitoare""" AdicA' pro2a2i ca ni e9prim 1oarte st7n.aci' dar 6edem cum spiritu i 1rumuse3ea care" # scurt' n%au 1Acut dec7t una' se con1unda' cu a te cu6inteD tiin3a i arta" * 6e3i 1i de acord ca munca artistica 1ace parte' incontesta2i ' din asta' ca cincea aptitudine oarecum' ca nu este nimic a tce6a dec7t o pro1t s umanista' o 6arianta a interesu ui umanist' 7n mAsura 7n care o2iectu scopu ei 1ina este' o data mai mu t' omu " E ade6Arat ca 7n tinere mea n%am pictat nimic a tce6a dec7t 6apoare i apa' dar crea3ia cea + atrA.Atoare 7n pictura este i ram7ne 7n ochii mei numai portie deoarece are ca o2iect nemiF ocit omu i de aceea 6%am 7ntre2at MUNTELE VRJIT
$@,

domnu e consi ier au ic' daca a3i 1Acut 7ncercAri 7n acest dome%Qn este considera2i mai

Nu crede3i ca aici' 7n ocu acesta' portretu

2ine ummatf Arn7ndoi' at7t Behrens c7t si Joachim' se uitau Ia e de parca %ar 1i 2at dacA nu%i este ruine de sporo6Aia A ui ipsita de sens" 4ar !astorp era mu t prea ocupat cu e 7nsui ca sa 1ie stin.herit de este pri6iri" ]inea portretu lipit de perete' deasupra di6anu ui' i tepta sA i se rAspundA daca 7n ocu acesta nu era mai 2ine uminat" 7ntre timp' menaFera aduse pe o ta6a apa ca da' o mainu3a de spirt i ceti de ca1ea" !onsi ieru au ic 7i 1Acu semn sa e duca 7n 2irou i spuseD % 4ar dacA e aa' ar tre2ui sa te intereseEi 7n primu r7nd de scu ptura si mai pu3in de pictura""" 4a' 1irete' aici e mai mu ta umina" 4aca 73i 7nchipui cA poate suporta at7ta""" Ma .7ndesc ca cei ce mode eaEA' p asti%cienii se ocupa 7n chipu ce mai e6ident i mai e9c usi6 de om 7n .ene%iaK" 4ar sA ne .rA2im' cAci a t1e ni se e6apora apa t%ornp*et" % -oarte ade6Arat' p asticienii' spuse )ans !astorp 7n 6reme ce treceau 7n cea a tA camera' iar e uitA sa a.a1e ta2 ou a oc sau sa% reEe%me' ast1e ca% uA cu sine i% aduse cu un aer hot8r7t 7n camera a AturatA" 4esi.ur' a o Venus .reaca sau a unu dintre acei at e3i' e ementu umanist apare' incontesta2i ' cu cea mai mare c aritate i' 7n 1ond' este ceea ce%i mai rea ' ade6Arata arta umanista' dacA te .7ndeti" % O 1i' 7nsA c7t despre micu3a !hauchat' o2ser6a consi ieru au ic' a6em de%a 1ace' 7n de1initi6' mai de.ra2A cu un su2iect de pictura i ma .7ndesc ca -idias sau ce a a t a cArui nume are o reEonan3a iudaica' ar 1i str7m2at din nas 7n 1a3a acestui .en de 1iEionomie""" 4ar ce 1aci' de ce te tram2a eEi p7n8 aici cu mar1a astaI ^ Ei' o s8% reEem aici' de scaunu meu' pentru moment sta 1oarte ine ast1e " Numai cA scu ptorii .reci nu se sinchiseau prea mu t de cap' eea ce%i preocupa era trupu ' i poate ca acesta era e ementu umanist `# nu%Eis""" Aadar' spunea3i ca p astica 1eminina o constituie .tasimeaI H2*a, .rAsimeaK spuse pe un ton cate.oric consi ieru au ic' care toc%ueschisese un du ap' sco37nd ce e necesare pentru prepararea d h ei; ` r7nRa turceasc8 ci indrica' apoi cutia cu ca1ea' i2ricu i cutia a pentru EahAr i ca1eaua r7nita' toate din a ama" #a mitina' na' o eina' spuse e i 6Arsa 2oa2e e de ca1ea dintr%o cutie de 6ed Q>a m r7InRa careia 7ncepu sa%i 7n67rteasca mani6e a" 4upA cum /U n OIImQQorQ #repar sin.ur totu de a 7nceput' aa are un .ust mu t mai ce%3i 7nchipuiaiI !redeai ca p astica 1eminina este am2roEieI [D pUU ` tQam 1oarte 2ine" Totui' mi se pare ciudat s%o aud" spuse s !ast
$,?

T)OMA* MANN *tAteau 7n co t' 7ntre ua i 1ereastrA' 7n Furu unei mAsu3e de S 2us' pe care se a1 a o ta6A de a amA cu moti6e orienta e i ser6icF i ca1ea aeEat a Aturi de ustensi e e pentru 1umAtoriD Joachim 7n.a Beh > pe di6anu 7ncArcat cu perne de mAtase' iar )ans !astorp 7ntr%un 1ot r Q de pie e cu roti e' de care reEemase portretu doamnei !hauchat s picioare e or se a1 a un co6or 7mpestri3at" !onsi ieru au ic amestec %i2ricu cu m7nei un. ca1eaua i EahAru ' turnA apa i o asA sa dea c ocot pe spirtiera" #use caimacu maroniu 7n cescu3e' iar ca1eaua do6edi a .ust pe c7t de du ce pe at7t de tare" H !hiar i a dumita e' spuse Behrens' chiar i p astica or.anismu uQ dumita e' 7n mAsura 7n care se poate 6or2i despre ea' este 1irete tot .rAsime' dei nu chiar 7n aceeai propor3ie ca a 1emei" La noi' 2Ar2a3ii .rAsimea nu constituie 7n .enera dec7t a douAEecea parte din .reutatea trupu ui' 7n 6reme ce a 1emei 1ormeaEA a aispreEecea parte" -8rA 3esutu e astic a dermei' n%am 1i cu to3ii dec7t nite E27rcio.F" O data cu trecerea ani or' e asticitatea dispare i atunci se produce 1aimoasa i at7t de pu3in estetica E27rcire a pie ii" Acest 3esut e astic este p in de .rAsime' mAi a es pe pieptu i p7ntecu 1emeii' d8r i pe coapse' 7ntr%un cu67nt pretutindeni unde se .Asete c7te ce6a pentru inimA i m7nA" TA pi e s7nt i e e .rase' dar i predispuse Ia .7di at" )ans !astorp se Fuca cu r7ni3a ci indricA de c81eA" !a tot ce%i 7nconFura de a t1e ' ser6iciu era' 1ArA 7ndoia A' mai cur7nd de ori.ine indiana sau persanA dec7t turceascA" O do6edea sti u desene or .ra6ate 7n a ama' a cAror supra1e3e strA ucitoare ieeau 7n re ie1 pe 1ondu mat" )ans !astorp pri6i desene e' 1ArA sA e poatA surprinde imediat moti6e e" !7nd e des ui' roi 2rusc" H 4a' este un dichis numai pentru 2Ar2a3i' spuse Behrens" 4e aceea 7 i 3in 7nchis" BucAtAreasa ar or2i dacA %ar 6edea" 4ar dumnea6oastrA cred cA nu 6A poate 1ace prea mu t rAu" Mi %a dAruit o c ientA' o prin3esA e.ipteana care ne%a 1Acut cinstea sA stea un anior printre noi" 4upA cum 6ede3i' moti6u se repetA pe 1iecare piesA 7n parte" !ara.hios' nuI % 4a' 1aptu este ciudat' rAspunse )ans !astorii" Vai' nu' mie nu%nu 1ace nici o impresie' 1irete" Ba chinr i s%ar putea da o interpretare serioasa i so emnA' dacA Ai 6rea' cu toate ca moti6u nu%i tocmai indicat pentru u ser6iciu de ca1ea" !ei 6echi 7 7n1A3iau c7teodatA i pe cociu.e" #ertQJQJ eh o2scenu i sacru erau' oarecum' unu i ace ai ucru" % 7nsA 7n ceea ce o pri6ea pe prin3esa' cred ca mai de.raca 7i 1`n nea o2scenu " 4e a t1e ' am 7ncA' tot de a ea' nite 3i.Ari e9ceQe1 mar1a e9tra1ina' pe care nu e o1er dec7t a ocaEii e9cep3iona e" Ji s!`" din du ap o cutie 7n cu ori 6ii' pentru a o arAta musa1iri or" J`a MUNTELE VRJIT
$,+

:"G si re1uEA' ipindu%i cA c7ie e" )ans !astorp ua i 1uma o 3i.ara rosime i de o un.ime neo2inuitA' 7mpodo2itA cu un s1in9 de
'

r care' 7ntr%ade6Ar' era de icioasA" Q -i3i at7t de 2un' domnu e consi ier au ic' i mai istorisi3i%ne c7te despre pie e' se ru.A e " Luase iarAi portretu doamnei !hauchat c UI+7ndu% pe .enunchi' 7 pri6ea reEemat de spAtaru scaunu ui i cu / ara 7n .urA" Nu chiar despre stratu de .rAsime' acum tim despre ce te 6or2a" 4ar 7n .enera ' despre pie ea omeneascA pe care ti3i s%o picta3i at7t de 2ine" %4espre pie eI Te intereseaEA 1iEio o.iaI %-oarte mu tK 4a" m%a interesat 7nrotdcauna' enorm" Am a6ut 7ntotdeauna o curioEitate deose2itA pentru trupu omenesc" Ba chiar m%am i 7ntre2at' uneori' dacA n%ar 1i tre2uit sA mA 1ac medic H i 7n une e pri6in3e cred cA n% a 1i nimerit%o prea r8u" !8ci oricine se intereseaEA de trup' se intereseaEA i de 2oa A H mai a es de ea % nu%i aaI 4o n 1eK as 1i putut tot aa de 2ine sA 7m2rA3ieE i a te pro1esiuni" 4e pi da' puteam s8 m8 1ac preot" % !um astaI % 4a" A6eam c7teodat8 o 6a.A impresie cA s7nt 7nEestrat pentru preo3ie" % Atunci cum de%ai aFuns in.inerI % 4in 7nt7mp are" !red cA m8i cur7nd circumstan3e e e9terioare au 1ost ce e care au hotAr7t" % Aadar' doreti sA%3i 6or2esc despre pie eI Ji ce anume 6rei sA%3i istorisesc despre aceasta supra1a3a destinata s8 7nre.istreEe senEa3ii e dumita eI #ie ea este creieru dumita e e9terior' 7n3e e.i' i din punct de 6edere onto.enetic ea are a2so ut aceeai ori.ine ca i aparatu #retinse or dumita e or.ane superioare' de aco o' de sus' din craniu umita e" !eea ce tre2uie s8 tii este c8 sistemu ner6os centra nu%i ecn o 1ormA e6o uatA a epidermei' iar a specii e in1erioare nu e9istA o di1eren3A 7ntre sistemu centra i ce peri1eric' e e miros i Qnc8 prin pie e' 7nchipuiete%3i una ca asta' nu au a te sim3uri dec7t F ea or ^ ceea ce tre2uie sa 1ie 1oarte p Acut dacA te transpui 7n ocu to% m#`tri6A' a 1iin3e e 1oarte di1eren3iate' ca dumneata i ca mine' un am #QeQei este de%a 1i predispusA a .7di at' deoarece nu%i dec7t 1at e a 8rare de t R # Ii de transmisiune' 7nsA de%o aten3ie a1urisita 1a3A e se a #ropie prea tare de trup" c8ci se 7ntinde chiar i dinco o de Or cAci ! Q=ro#rQu;EOse aQe pipAitu ui' adicA 7n p8r' 7n pu1u de pe trup' !a dau t R urmA s7nt 1ormate din ce u e de pie e cheratinoasA' deci ui capacitatea de a distin.e cea mai micA apropiere a unui
$,$

T)OMA* MANN
-

corp strAin' mai 7nainte chiar ca pie1ea sa 1i 1ost atinsa" -ie noi' se prea poate ca ro u protector i de1ensi6 a pie ii sa nu se numai a simp e e 1unc3iuni trupeii""" I3i dai seama 7n ce mod roes1 cum pA etiI ;Ou H Nu tocmai" H Tre2uie sa%3i mArturisesc ca noi 7nine n%o tim prea 2ine' ce n 7n ceea ce pri6ete 7m2uForarea datorita ruinii" #ro2 ema 7ncA n%a 1 comp et reEo 6ata' deoarece p7na acum nu s%a putut sta2i i e9istenta 6ase san.uine a unor muchi e9tensori care sa 1ie pui 7n micare d ner6ii 6asomotori" Nu se tie din care cauEa se um1 a creasta cocou uF sau ia oricare a t e9emp u de acest .en' mai mu t sau mai pu3in suscen ti2i a a uEii i interpretAri % i te ro. sA ma creEi ca ne .Asim in 1ata unui 1apt ine9p ica2i ' misterios' mai a es atunci c7nd intra in Foc i anumite in1 uen3e psihice" Noi admitem ca e9ista re a3ii 7ntre matern cenuie i centru 6ascu ar a creieru ui" Ji 7n urma di1erite or e9p ica3ii %de pi daD eti pro1und ruinat % re a3ia aceasta 7i 7ndep inete ro u ' ner6ii 6asomotori ac3ioneaEA asupra chipu ui dumita e i drept consecin3a 6ase e se di ata' se ump u de s7n.e i ast1e cape3i un cap ca de curcan' 1a3a 73i este saturata de s7n.e i a2ia mai 6eEi impede" 7n a te caEuri' dimpotri6A' sA Eicem ca te p7ndete 4umneEeu tie ce perico ' dacA 6rei ce6a 1oarte primeFdios de p Acut H atunci 6ase e san.uine a e pie ii se contracta' pie ea de6ine pa ida i rece i crea3A' 7nc7t' p7na a urma' din cauEa emo3iei' ai 7n1A3iarea unui cada6ru' cu cearcAne p um2urii i nasu a 2 i ascu3it" !u toate acestea sistemu ner6os simpatic are .riFa ca 2AtAi e inimii sa continue" H #rin urmare' aa stau ucruri eI Eise )ans !astorp" H !am aa" Acestea s7nt reac3ii' 7n3e e.iI 4ar cum toate reac3ii e i toate re1 e9e e au' 1irete' o cauEa' noi 1iEio o.ii s7ntem 7ndemna3i a pre; supune ca i aceste 1enomene 7nso3itoare a e reac3ii or psihice s7nt" m rea itate' miF oace de apArare' re1 e9e de apArare a e trupu ui' ca aa%Eisa pie e de .Aina" Jtii cum 3i se 1ace o pie e de .AinaI H Nu' nici asta nu tiu prea 2ine"

H Este' ca sa spun aa' tot un aranFament a uneia dintre . ande se2acee care secreta o su2st"in3a a 2uminoasa' unsuroasa i nu toci apetisan a' 7n3e e.i' dar care pAstreaEA pie ea sup a ca sa nu crape J
ci fll^

nu se rupA din cauEa uscAciunii' o 1ace sa 1ie p Acuta a pipAit % OQ mAcar nu este de 7nchipuit cam cum s%ar preEenta o pie e omeneasca Y sita de unsoarea co esterinei" Aceasta . anda se2acee a pie ii are R muchi mici care o um1 a' i atunci se petrece cu tine ceea ce 7nt7mp at 2Aiatu ui din po6este' ce cAruia prin3esa i%a 6Arsat n
MUNTELE VRJIT
293

petiD pie ea 3i se 1ace ca o r8EAtoare' iar c7nd iritarea este prea ra api e e se um1 a i e e' ast1e ca paru 3i se ridica H i se E2hiete R Q7n cap i paru de pe trup ca a un mistre3 care se aparA' 7nc7t po3i # ca ai primit o ec3ie despre cum sa te 7n1iori" R O eu' Eise )ans !astorp' am primit%o destu de des" Ma trec 1iori e e mai deose2ite 7mpreFurAri" M%am i mirat de 1aptu ca ia mine i e e se um1 a 7n ocaEii at7t de 6ariate" !7nd cine6a E.7rie o stic a cu condei de ardeEie' mi se 1ace pie ea ca de .Aina' o muEica deose2ii ' 1rumoasA are a mine ace ai reEu tat' iar c7nd am primit *17nta 7mpArtAanie cu pri eFu con1irmArii nu numai ca pie ea mi s%a 1Acut ca de .Aina' dar pe deasupra 1iorii i m7ncarimea au continuat mu ta 6reme" Este oricum destu de ciudat i te 7ntre2i pi in ce s7iit pui 7n micare aceti muchi mititei" %4a' spuse Behrens' e9cita3ia este e9cita3ie" Trupu este prea pu3in interesat de con3inutu e9cita3iei" -ie ca e 6or2a de peti' 1ie de *17nta 7mpArtAanie' papi e e se um1 A" % 4omnu e consi ier au ic' Eise )ans !astorp i pri6i ta2 ou de pe .enunchiG 7n.adui3i%mi sa re6in" Vor2ea3i adineauri despre ceea ce se petrece 7n interioru nostru' despre circu a3ia im1ei i a te ucruri asemAnAtoare""" !e se 7nt7mp a cu e eI 4e pi da' mi%ar p Acea sa tiu cit mai mu te despre circu a3ia im1ei' daca s7nte3i at7t de ama2i ' este ce6a ce mA intereseaEA 1oarte mu t" % Te cred' 1Acu Behrens" Lim1a este tot ce poate 1i mai su2ti ' mai intim i mai .in.a 7n toatA acti6itatea trupu ui H i 7mi 7nchipui ca tii c7te ce6a' de 6reme ce 7mi pui aceasta 7ntre2are" *e 6or2ete mereu despre s7n.e i despre taine e ui i socotim ca s7n.e e este un ichid cu totu deose2it" Insa im1a este sucu sucuri or' esen3a' 7n3e e.i' este un Qapte a s7n.e ui' un ichid a2so ut de icios % de a t1e ' dupA o perioada e a imenta3ie cu .rAsimi are e9act aspectu apte ui" Ji' 1o osind un im% a J p in de ima.ini' 7ncepu sa descrie cum s7n.e e % rou ca o h amida recuEita teatra A' produs de respira3ie i de di.estie' saturat de o9i.en' rcatcu chi u a imentar' compus din .rAsimi' a 2umina' 1ier' EahAr i U Ji care' a o temperatura de treiEeci i opt de .rade este 7mpins de #a inimii de%a un.u tuturor 6ase or san.uine i 7ntre3ine' ast1e ' 6F: mderu Q; trup' nutri3ia i cA dura anima a' 7ntr%un cu67nt 7nsAi car ^ !Um sin*eRe nu atin.e direct ce u e e' ci datorita presiunii su2 Iun Rasete 1ace sa se in1uEeEe un e9tras Aptos a s7n.e ui' im1a' de%a c hQ4 % RereQQQ or 6ase or' in1i tnndu% " 7n 1e u acesta' 7n 3esuturi 7n aa 7nir tD ^ #a3runde pretutindeni' ump e 1iecare ori1iciu' di ata' 7ntinde i _isticitatea 7ntre.u ui 3esut conFuncti6" Aceasta este tensiunea $,&

T)OMA* MANN 3esuturi or numitA tur.or' i' tot datorita tur.oru ui' im1a' dupa strA2Atut cu dra.oste ce u e e i e%a asi.urat hrana' este trimisa 7n O 7n 6ase e im1atice' $asa l&mphatica, i ast1e se re7ntoarce Eiin s7n.e' 7n propor3ie cam de un itru i FumAtate" 4upa aceea' consir au ic descrise modu de ducere i aducere din cadru sistemu ui FFR1 6or2i despre cana u .a acto1or a 1emeii care co ecteaEA im1a pi! re or' a p7ntecu ui i a sini or' a unui 2ra3 i a unei pAr3i a capu ui a 6or2i despre .in.ae e or.arse%1iitre care se a1 a distri2uite pe traiect 6ase or im1atice' numite . ande im1atice' situate a .7t' 7n .OVui umAru ui' a articu a3ia coaie or' a rotu a .enunchiu ui i prin a te ocun nu mai pu3in intime i de icate" 7n aceste re.iuni se pot produce in1 ama3ii' e9p ica Behrens' i tocmai de a acest 1apt am pornit mai adineauri" *7nt um1 aturi a e . ande or im1atice' sa spunem' de pi da' de a .enunchi sau de a coate' ca nite tumori hidropice' ici i co o' Ii se cu6ine sa tim ca apari3ia or este 7ntotdeauna Fusti1icata' chiar daca nu s7nt neapArat 1rumoase" 7n anumite 7mpreFurAri' po3i 1oarte uor sa%3i dai seama ca te a1 i 7n 1a3a o2turArii de natura tu2ercu oasa a 6ase or im1atice" )ans !astorp tAcu" % 4a' spuse e 7ncet' dupa o pauEa' aa stau ucruri e" A 1i putut 1oarte 2ine sa de6in medic" !ana u .a acto1or" Lim1a picioare or""" Ma intereseaEA 1oarte mu t" !e este trupu K iE2ucni e deodatA cu o impetuoEitate 2ruscA" !e este carneaK !e este trupu omenescK 4in ce este a cAtuitK 4umnu e consi ier au ic' spune3i%ne%o chiar acum' 7n dupa%amiaEa aceasta" *pune3i%ne%o o datA pentru totdeauna i c7t mai e9act' ca sa tim" % Totu e apAK rAspunse Behrens" Aadar' te intereseaEA i chimia or.anicaI 7n cea mai mare mAsurA' apa este aceea care a cAtuiete c asicu trup a omu ui' adicA nimic mai 2un i din nimic mai rau' i nu e9ista nici o cauEa

mai pro1unda care sa te entuEiasmeEe" *u2stan3a uscata repreEintA a2ia douAEeci i cinci a suta' din care douAEeci a suta este 1ormata din a 2u de ou' din a 2uminoide daca 6rei sa te e9primi in termeni mai a ei' cArora nu Ii se adau.A' 7n de1initi6' dec7t un p ! ; .rAsime i de sare H asta este aproape tot % 4ar acest a 2u de ou""" ce este> ! !uprinde tot 1e u de e emente" !ar2on' hidro.en' aEot' o9i.erL su 1" !7teodata i 1os1or" Mani1eti' 7n ade6Ar' o sete e9cep3iona a? cunoate" Mu te a 2umine s7nt com2ina3ii 7ntre hidra3i de carbon, Ya;+R . ucoEa i amidon" !u 67rs1a' carnea de6ine tare' din cauEA ca su2sia i .e atinoasa crete 7n 3esutu conFuncti6' este 6or2a de aa%Eisu c I 7n3e e.i' care constituie partea esen3ia a a osu ui i a carti aFu ui" R c MUNTELE VRJIT
$,/

Y mai po6estescI A6em aco o' 7n p asma muscu ara' un 1e de a 2u% Y miosino.enu ' care 7ntr%un trup mort se 7nchea.A' de6ine 1i2nna @J cQu ara i pro6oacA ri.iditatea cada6erica" KL Fh, aa%i' ri.iditatea cada6erica' Eise )ans !astorp 6ese " -oarte 1oarte 2ine" Ji pe urma 6ine ana iEa .enera a' 7ntoarcerea in 3arina" %4a' 2ine7n3e es" 4e a t1e ai e9primat 1rumos aceasta stare" Atunci' ta chestia capAtA propor3ii" *e 7mprAtie' ca sA spun aa" G7ndete%te' t7ta ap8K Ji de a t1e ' chiar i ce e a te in.rediente ipsite de 6ia3a se onser68 1oarte prost' putreEesc si se descompun 7n com2ina3ii mai simp e' anor.anice" %#utre1ac3ie' descompunere' spuse )ans !astorp' dar' dupac7te tiu' acestea s7nt com2ustii' com2ina3ii cu o9i.enu " % -oarte Fust" O9idare" %Ji 6ia3aI %4e asemenea" Via3a de asemenea' tinere" Tot o9idare" Via3a este mai cu seamA o o9idare a a 2uminei ce u e or' din ea iE6orAte 2una noastrA cA durA anima a din care' c7teodata' a6em chiar prea mu tA" Mda' a trAi 7nseamnA a muri' nu%i nimic de 7n1rumuse3at 7n chestia asta %une destruction organi9ue, aa cum a numit 6ia3a nu tiu care 1ranceE cu 1ri6o itatea Iui 7nnAscutA" 4e a t1e ' acesta este mirosu pe care% are 6ia3a" Atunci c7nd credem cA e a t1e ' 7nseamnA ca Fudecata noastrA e corupta" % Ji c7nd te intereseEi de 6ia3a' spuse )ans !astorp' te intereseEi mai a es de moarte" E ade6AratI % Ei' dar p7na a s17rit e9ista o di1eren3a 7ntre e e" Via3a este ceea ce' 7n trans1ormarea materiei' pAstreaEA 1orma" % 4e ce sa pAstreEe 1ormaI % 4e ceI Ei' dar ce spui acum nu%i de oc umanist" %-orma e ce6a de care nu tre2uie sa%3i pese" %)otar7t cA astAEi eti cam 7ndrAEne3" Ai ce6a deose2it de a.resi6" ar acum 6a as' spuse consi ieru au ic" *imt ca ma cuprinde me anco% a' adau.A e i%i acoperi ochii cu m7na%i enorma" Vede3i' ma apuca aa" `uata" Am uat ca1eaua 7mpreuna' mi%a 1Acut p Acere' i iatA ca' deo% a a' ma cuprinde me anco ia" Va ro. sa ma ierta3i' domni or" Am 1ost at de 6iEita dumnea6oastrA i mi%a 1Acut cea mai mare p Acere""" erii se ridicarA" 7i reproau' spuserA ei' ca %au re3inut pe domnu Ier au ic at7ta 6reme""" E 7i asi.ura ca nu a6eau de ce" )ans `rp se .rA2i sa duca portretu doamnei !hauchat 7n camera a Aturata 7n % ; at7rne ia ocu ui% Nu se 7ntoarserA prin .radinA' pentru a aFun.e #7rrQi +*reQe QorQ Behrens e arata drumu de%a un.u casei' 7nso3indu%i u I= ue stic a" !ea1a pArea ca%i ieise 7n a1ara mai mu t ca de o2i%
$,> T)OMA* MANN cei i 7n starea su1 eteascA ce% nApAdise c ipea iute din ochii ac iar musta3a str7m28 cApAtase o 7n1A3iare Fa nicA' din cauEa 1ormei n .u ate" 7n 6reme ce mer.eau de%a un.u coridoare or i urcau scAri e ) !astorp spuseD H Tre2uie sA recunoti cA am a6ut o idee 2unA" % 7n orice caE' a 1ost o 6aria3ie' rAspunse Joachim" Ji cu acest p rihe%tre2uie s%o recunosc' ai spus o mu 3ime de ucruri" Ba chiar cred ca aQ 6or2it un pic cam a anda a" 4ar nu mai este timp de pierdut' aa ca 7nainte de ceai 6om mer.e mAcar pentru douAEeci de minute sA ne 1acem cura de odihna" 7ntreprinEAtor cum eti 7n u tima 6reme' 73i 7nchipui poate cA mie nu%mi pasa de prescrip3ii e tratamentu ui" Este 7nsA ade6Arat cA tu ai mAi putinA ne6oie de e dec7t mine"

*tudii
Ji ast1e se 7nt7mp 8 ceea ce tre2uia sA se 7nt7mp e i ceea ce )ans !astorp' nu cu mu t timp 7nainte' nu i%ar 1i putut 7nchipui nici mAcar 7n 6isD iarna se aternu' iarna de aici' pe care Jo8chim o cunotea 1oarte 2ine' 7ntruc7t precedenta era 7n toi c7nd sosise' i de care ui )ans !astorp 7i era pu3in 1ricA' dei se tia per1ect echipat" VAru ui se si i sa% initeascA" H Nu tre2uie sA 3i%o 7nchipui prea 7n1iorAtoare' 7i spuse e ' nu%i chiar o iarnA arctica" -ri.u se simte 1oarte pu3in' din cauEa uscAciunii aeru ui i a initii" 4aca te 7n6e eti 2ine' po3i sta pe 2a con p7n8 noaptea t7rEiu" 1ArA sA 7n.he3i" #ricina este e.atA de schim2area temperaturii dinco o de imita cetii' cAci 7n straturi e superioare este cu mu t mai ca d' ceea ce odinioarA nu se prea tia" E 1ri. mai cur7nd c7nd p ouA" 7nsA acum ai sacu pentru curA i' c7teodata' c7nd este prea 1ri.' se dA pu3in drumu J a ca ori1er"
de 4e a t1e nu putea 1i 6or2a despre o uare prin surprindere In 6reo iE2ucnire 6io entA' deoarece iarna sosi domo ' i prime e ei Ei se deose2irA prea mu t de at7tea a te e din p inA 6arA" !7te6a Ei e su austru ' soare e 1usese apAsAtor' 6a ea parcA se micorase i se 7n. us i mai tare' iar 7n 1undu 6Aii' a intrare' co ine e a pine apAru apropiate

i impeEi" 4upA aceea' se ridicarA norii' 7naint7nd dinspre p

se se s!ra

curi e Miche i TinEenhorn spre nord%est' i 6a ea se 7ntuneca 7ncepu sa p ouA toren3ia " #e urmA apA p oii se tu 2urA' de6eni
" A#?+Q de

MUNTELE VRJIT
$,<

iu a 2icios' amestec7ndu%se cu EApadA i 6a ea 1u nApAditA de 6is% ce I cuin acesta durA mu tA 6reme i cum' 7ntre timp' temperatura M !' _i ea' EApada nu mai putu sA se topeascA comp et ci numai sA se * aie stAruind' ast1e cA 7ntrea.a 6a e se pomeni su2 un 6em7nt a 2' 2tire umed i peticit' pe care ieeau 7n e6iden3A po67rniuri e run3uroase cu pAduri e de coni1ere 1umuriiG 7n su1ra.erie radiatoare e a cepurA sA dea cA dura" Era a 7nceputu ui noiem2rie' 7n preaFma *;m2etei Mor3i or' aa cA ucruri e pAreau 1ireti" !hiar si 7n au.ust se etrecuse a 1e ' 7nc7t pacien3ii se deEo2inuiserA sA mai pri6eascA EApada ca pe un pri6i e.iu a iernii" Ne7ncetat i 7n 1iecare anotimp a6eai EApada su2 ochi' chiar dacA o 6edeai mai de departe' cAci 6enic d8inuiau urme i 6esti.ii care strA uceau 7n crApAturi e i surpaturi e an3u ui st7ncos a ui Roti0on ce pArea cA 7nchide intrarea 6Aii' iar spre sud sc7nteiau 6enic su2 EApadA impunAtoare e masi6e muntoase 7ndepArtate" 4ar de data aceasta i una i cea a tA persistarA' adicA at7t ninsoarea c7t i scAderea temperaturii" 4easupra 6Aii ceru apAsa cenuiu' mohor7t i Fos' des1oindu%se 7n 1u .i mari care cAdeau tAcu3i' 1ArA 7ncetare' cu o a2unden3A e9a.erata i pu3in cam 7n.riForAtoare' i cu 1iecare ceas se 1Acea tot mai 1ri." Ast1e ' sosi i diminea3a 7n care )ans !astorp constatA cA 7n camerA erau apte .rade' iar a doua Ei nu mai erau dec7t cinci" Era de 1apt iarna care se pAstra 7ntre aceste imite i care persistA" #7na acum' 1usese 7n.he3at numai noaptea' de data aceasta 7n.he3u continua i Eiua' de diminea3A p7nA seara 1ArA 7ntrerupere i' 7n ace ai timp' continuA sA nin.A i 7n a patra Ei i 7n a cincea i apoi 7n a Japtea' cu scurte 7ntreruperi" PApada 7ncepuse sA troieneascA i aproape cA stin.herea" #e drumea.u de ser6iciu p7n8 a 2anca de 7n.a p7r7ia' ! t Ji pe drumu ce ducea 7n 6a e' 1useserA si i3i sA 1acA p7rtiiG dar erau n.uste' i atunci c7nd te 7nt7 neai cu cine6a nu puteai sa te 1ereti' ci erai * sa te ipeti de perete e de EApadA i sA te 7n1unEi p7n8 a .enunchi" n tA6 A u. de piatrA' tras de un ca 3inut de cApAstru de un om' se rosto% ea toata Eiua' aco o' de6a e' pe strAEi e t7r.u ui' iar o sanie de cu oare er U8' asemAnAtoare cu o 6eche di i.entA 1ranceEa' de care era e.at R # u. de EApadA ce semAna cu un 2r8Edar" tAia i arunca 7n pAr3i ' e a;=eQ 1Ac7nd e.Atura 7ntre cartieru !aEinou ui i partea de n num Q itA 4or1' a co oniei" Lumea' strimta" 7na ta i pierduta ume a i n% " e^aQciU de sus' apArea 7n6A uitA i 7n1o1o ita' nu e9ista nici un par #ort + Un"t8ru care sa nu%*Q ai2A scu1ia ui a 2a" trepte e scAri or din 1a3a U de a nat Q %QBer.ho1; dispAruserA' trans1orma e 7ntr%un p an 7nc i% ut n[ cara." " teni pe ramuri e pini or at7rnau perne .re e cu 1orme oa se' iar ici i co o c7te o .rAmadA a uneca preschim27ndu%se 7n
$,@

T)OMA* MANN pu 2ere' 7ntr%un nor de cea3a a 2a care se spu 2era printre trunchiurQ n Fur%7mpreFur' mun3ii E.run3uroi a poa e erau scu1unda3i 7n troien Y > piscuri e ce depAeau imita ar2ori or se a1aiau 7n mo iciunea EanQ % Era o 6reme mohor7ta i soare e nu se mai i6ea dec7t ca o sc ipire nai%printre 6a uri e de cea3a" PApada 7nsA re6arsA o umina indirect 2 inda' o umina Aptoasa care 7n1rumuse3a umea i oamenii d nasuri e erau 7nroite su2 caschete e de 7na a 2A sau di6ers co orata 7n su1ra.eria cu apte mese' con6ersa3ii e erau stAp7nite de 6enire iernii' mare e anotimp a acestor 3inuturi" *e spunea ca sosiserA 1oart mu 3i turiti i sporti6i care ump eau hote uri e din 4or1 i din pF at$ *tratu de EApada era e6a uat a circa aiEeci de centimetri i se spunea ca este .rosimea idea a pentru schiori" *e ucra intens a pista de 2o2 care' pe 6ersantu nord%6estic' ducea de a *chatEa p p7na 7n 6a e' i se spunea ca 6a 1i inau.urata chiar Ei e e acestea daca 1ohnu nu 6a rAsturna speran3e e" To3i se 2ucurau ca 6or putea ua parte' ca spectatoii' a e9erci3ii e ce or sAnAtoi' a e 6iEitatori or din 6a e' care a6eau sa 7nceapA iarAi' a des1Aurarea concursuri or sporti6e i a curse % a toate acestea se .7ndeau ca 6or asista' 7n ciuda interdic3iei medica e' ne. iF7nd cura de odihnA' 2a chiar a2andon7nd%o uneori cu totu " 4e data aceasta era 6or2a de ce6a cu totu nou' de o in6en3ie din nord' s4i4,oring!# #, o cursa a care concuren3ii a er.au pe schiuri trase de cai" #entru acest e6eniment merita s%o tu eti" Ji se mai 6or2ea' de asemenea' despre !rAciun" 4espre !rAciunK Nu' a aa ce6a )ans !astorp 7ncA nu se .7ndise" Ii 6enise 1oarte uor sa spunA i sa scrie cA 7n con1ormitate cu a6iEu medici or tre2uia sa petreacA iarna aici' 7mpreuna cu Joachim" 7nsA asta imp ica' dupA cum se 6adea' cA 6a 1i si it sa 1acA i !rAciunu aici' iar 1aptu a6ea 1ara 7ndoia a ce6a 7nspaim7ntator pentru

sensi2i itatea ui' deoarece H i nu numai din aceasta cauEA H nu petrecuse niciodatA sAr2Atori e 7n a ta parte dec7t 7n 3ara sa nata a' 7n s7nu 1ami iei" Tre2uia' pentru nume e ui 4umneEeu' sa se supunA i acestei ri.ori" Nu mai er copi ' iar Joachim nu pArea sa su1ere 7n mod deose2it' 2a chiar dade impresia ca ar 1i 7mpAcat cu situa3ia' 1ar8 sa se p 7n.a i' 7n de1initi6' su ce atitudini i 7n ce 7mpreFurAri n%au sAr2Atorit oamenii !rAciunu % Oricum' i se pArea ca ar 1i cam timpuriu sa 6or2eascA despre !raciu Y 7nainte de primu ad6entG p7iid atunci mai erau 7ncA ase sAptam7ni 7nc iate" 4ar 7n su1ra.erie sAreau peste e e' e nesocoteau % 1enom su1 etesc a cArui e9perien3a )ans !astorp o 1Acuse' 1ara 7ndoia a%seama ui' chiar daca nu se o2inuise 7ncA sa renun3e a sentimentQ+++ 7ntr%un chip at7t de 7ndrAEne3 ca to6arAii ui a1 a3i de mai mu ta 6r R aco o" Asemenea etape de%a un.u anu ui' ca de pi da sat 2ato MUNTELE VRJIT
$,,

era tot mai

cu

Y nu ui' e pri6eau ca pe un 1e de 2a ansoare mu 3umitA cArora Y sa te e.eni i sA E2ori cu uurin3a peste inter6a e e .oa e" A6eau # "" 3.Fnperatura' asimi area i se acce era' iar 6ia3a 1iEica ! tuata i mai stimu ata H i poate din aceste cauEe timpu trecea menea repeEiciune" N%ar 1i 1ost surprinEAtor sa%i 6eEi ca pri6esc iunu ca pe ce6a trecut i discuta imediat despre Anu Nou i despre na6a " Totui' 7n su1ra.eria :Ber.ho1Q%u ui nu erau chiar at7t de 1icia i F ipsi3i de mAsura" 4eocamdatA se mu 3umeau sa se eeAteascA pentru !rAciun' sAr2Atoarea care e dAdea .riFi i%i preocupa" *e s1Atuiau asupra daru ui co ec i6 care' dupA datina 7ncetA3enita aici' tre2uia 7nm7nat e1u ui' consi ieru au ic Behrens' 7n seara s17nta' i 7n 6ederea cAruia se i deschisese o ista de su2scrip3ie" 4ata trecuta i se o1erise un .eamantan' dupA cuir arAtau cei care erau aici de mai 2ine de un an" 4e data aceasta se 6or2i despre o nouA masa de opera3ii' despre un e6a et' despre o su2a' despre un 1oto iu%2a ansoar' despre un stetoscop 7ncrustat cu 1i de i despre mu te a te e' dar *ettem2rini' 7ntre2at' recomanda s8 se 1acA o su2scrip3ie pentru o opera e9ico.ra1ica intitu ata Sociologia suferin(elor care' spunea e ' se .Asea 7n pre.AtireG 7nsA numai un i2rar care stAtea a masa domnioarei S ee1e d a 1ost de aceeai pArere" 4eocamdatA' 7ncA nu reuiserA sa cada de acord' 7n3e e.erea cu pacien3ii rui se do6edea p inA de di1icu tA3i" 4e aceea' cheta a 1ost 7mpAr3itA 7n doua" Mosco6i3ii dec ararA cA 6or sa%i 1acA 7n toatA i2ertatea i numai din partea or un cadou ui BehTens" Zile ntregi doamna *tohr se ne initi din cauEa unei sume de Eece 1ranci pe care' imprudentA' se .rA2ise s8 i%o dea' cu ocaEia chetei' doamnei I tis' iar aceasta :uita; mereu sA i%o restituie" :Uita; % iar tonuri e cu care doamna *tohr rostea acest cu67nt erau e9traordinar de nuan3ate' insa ca cu ate #entru a e9prima ne7ncrederea cea mai ad7nc8 7n pri6in3a unei uitAri ce #Area cA 6rea sa se permanentiEeEe' 7n ciuda tuturor a uEii or i chema% n or a ordine 1oarte de icate pe care doamna *tohr" cum dec ara ea R Ji' e 1Acea mereu' 7n orice ocaEie" 4e nenumArate ori doamna *tohr ara ca renun3a i ca%i 1ace cadou doamnei I tis suma ce i%o datora" un3a i cai 1ace cadou doamnei I tis suma ce io datora' urmare p Atesc i pentru mine i pentru ea' spunea d1nsaG dar ea nu%i a meaK; 7nsA p7na a urma .Asi un miF oc de scApare' pe destAinui comeseni or 7n i aritatea .enera aD ran !D aranFase ca suma de d ci s8%i 1ie restituita de :administra3ie;' i sa 1ie trecuta 7n contu s1 ^ i ast1e se 1ace ca de2itoaiea 6ino6ata a 1ost trasa pe Riar a1acerea ua s17rit" Msau rn;+ nQnRea% !eru se 7nsenina pe a ocuriG norii cenuii%a 2astrii Q pnn g` uri e dintre ei' sa rAE2atA c7ie o raEa de soare' care dAdea
300

T)OMA* MANN
peisaFu ui o cu oare aEurie" Apoi se 7nsenina comp et" Un .er pu 7nstap7ni' o sp endoare hi2erna a' impede i stAruitoare' 7n p in noF e 2rie % i o pri6e ite 7ntr%ade6ar ma.ni1ica se 7ntindea 7n 1a3a 2a e ne or' cu pAduri pudrate i 6A.Auni p ine de EApada moa e' cu 6a 7nsorita su2 ceru a 2astru i radios" *eara' una p ina rAsArea i 6raQ umea cu o umina 1ermecAtoare" *c7nteieri crista ine' strA uciri diama tine domneau pretutindeni" -oarte a 2e i ne.re' pAduri e pAreau 7ncr menite" *pa3ii e mai depArtate de una a e ceru ui erau 2rodate cu stei !ase e' ar2orii' st7 pii de te e.ra1 1Aceau um2re ascu3ite' precise i inten se' ce pAreau mai rea e i mai importante dec7t 7nsei o2iecte e' 7ntin%E7ndu%se pe c7mpia sc8nteietoare" !7te6a ore dupA apusu soare ui' temperatura aFun.ea a apte sau opt .rade su2 Eero" A6eai impresia ca umea este sortita unei puri1icAri prin 7n.he3' iar murdAria ci 1ireasca pArea ascunsa i Ea6or7ta 7n 6isu unei 1antastice ma.ii maca2re" )ans !astorp stAtea pe 2a con p7nA noaptea tirEiu' 7n 1a3a acestei 1ei%mecate pri6e iti' mu t mai mu t dec7t Joachim care se retrA.ea a ora Eece sau cu c7te6a minute mai t7rEiu" 7i trAsese minunatu ui eE on.' cu capitonaFu p iant i cu su u care%i spriFinea cea1a' 7n.a 2a ustrada de emn pe care se 7ntindea o perna de EApada" A Aturi de e ' pe mAsu3a a 2a' ardea mica ampa e ectrica' iar 7n.a un teanc de cAr3i era un pahar cu apte .ro' care se ser6ea' cam pe a ora noua seara' 7n camera' tuturor ocatari or :Ber.ho1 Q%u ui' i 7n care )ans !astorp punea o picAtura de coniac ca sa% poatA 2ea" *e 1o osise de toate miF oace e de protec3ie 7mpotri6a 1ri.u ui pe care e a6ea a dispoEi3ie' cu 3oa3e dichisuri e impuse de situa3ie" 4ispArea p7na a piept 7n sacu de 2 ana' 7ncheiat cu nasturi' pe care% cumpArase din 6reme de a un ma.aEin de specia itate din sta3iune' i se 7n1AurA' dupA o2iceiu ocu ui' cu ce e doua paturi de cAmi a" 7n a1ara de acestea' peste haine e de iarna mai a6ea i o scurta 7m2 Anita' pe cap o cAciu a' 7n picioare ciEme de p7s a i' 7n s17rit%m8nui .roase' 7m2 Anite' care nu puteau' este ade6Arat' sa 7mpiedice ca m7ini e sa nu%i amor3eascA" !eea ce% 7ndemna sa stea at7t de mu t a1ara' p7na cAtre sau chiar oQ co o de mieEu nop3ii BadicA mu t timp dupA ce perechea rui or de n pArAsea 2a conu 6ecinC era' 1ara 7ndoia a' i 6raFa nop3ii de iarna' a es ca p7n8 a ora unspreEece se auEea muEica 7nA 37ndu%se mai aproape sau mai de departe' din 6a e % 7nsA o 1Acea mai cu seama ene dar i dintr%o surescitare' am7ndoua 1ac7nd casa 2unAD adicA o mita ene i o o2osea a a trupu ui Rau duman a oricArei micAri"Q R a.ita3ia spiritu ui preocupat' cAruia anumite studii noi pe care t7nai 7ntreprindea nu%i

mai 7n.Aduiau nici cea mai mica inite" Temper

de din

am1
citK

MUNTELE VRJIT
=?+

ea 1ri.u e9ercita asupra or.anismu ui sau o ac3iune isto6itoare" ` % a mu t' pro1ita din p in de 1ormida2i e e mese de a :Ber.ho1' cnste e 1ripte 6eneau dupA ros2i1uri e cu e.ume % i 7n.hi3ea totu unde @; "" cea po1tA de mincare anorma a' care aici era cu totu 1ireasca' iar in Y pu iernii se 6Adea chiar i mai puternica dec7t 6ara" 7n ace ai timp' adea prada unei somno en3e statornice' ast1e 7nc7t' 7n ace e nop3i cu na adormea adesea peste cAr3i e pe care e carA cu e H cAr3i despre are 6om 6or2i mai t7rEiu H pentru ca doar peste c7te6a minute de Qncontien38 sa se treEeascA spre a%i continua cercetAri e" -aptu ca 6or2ea cu 7n1 AcArare H i tre2uie sa spunem ca aici' mai mu t dec7i a es' uase o2iceiu sA 1 ecareasca impetuos' ne7n1r7nat i 7ntr%un chip aproape 7ndrAEne3 H aadar' 1aptu ca 7n timpu p im2ari oi pe EApada 7i 6or2ea ui Joachim 7n mod precipitat' 7 storcea enorm de puteriD a6ea ame3ea a' tremura i nu% s A2ea o senEa3ie de 2uimAcea a i de 2e3ie' iai capu ii doacrea mereu" Temperatura i se urcase de iGU 7nceputu iernii' i consi ieru au ic Behrens 6or2ise despre nite inFec3ii a care urma sa recur.A 7n caE de temperatura mare i persistenta' i pe care doua treimi din pacien3i' printre care intra i Joachim' tre2uiau sa i e 1acA 7n mod re.u at" 4ar aceasta com2ustie interna a trupu ui' .7ndea )ans !astorp' a6ea o e.AturA tocmai cu a.ita3ia i acti6itatea sa menta a care 7 3inea at7t de t7rEiu su2 se7nteierea nop3ii 7n.he3ate' cu cat pe eE on." Lectura care 7 capti6a 7i su.era asemenea e9p ica3ii" In sA i e de cura i pe 2a coane e sanatoriu ui interna3iona :Ber.ho1 se citea mu t H ucru acesta 7 practicau mai a es nou%6eni3ii i cei ce stAteau aici pu3inG cAci to3i cei a 3i' care se a1 au aici de mai mu te uni sau de mai mu 3i ani' 7n6A3aserA' chiar i 1ArA distrac3ii sau preocupAri inte ectua e' sA distru.A timpu % 7n6A3aserA acest ucru printr%un antrenament care e con1erea o mare a2i itate su1 eteasca i de a t1e mArturiseau cA era o st7n.acie de no6ice sa te cramponeEi' pentru atin.erea acestui scop' de o carte" !e mu t tre2uia sa ai una pe .enunchi sau pe optiera % at7t era su1icient ca sa sim3i ca eti 7narmat cu ce e necesare' ioteca sanatoriu ui' po i. ota i 2o.ata 7n opere i ustrate' repertoriu # i1icat a sA ii de ateptare a unui ca2inet dentar' stAtea a dispoEi3ia urora" *e 7mprumutau cu schim2u i cAr3i de a ca2inetu de ectura R atE" 4in c7nd 7n c7nd apArea c7te o carte' o ucrai e pe care mu 3i i%o !e " au Q s#re care' cu o inite ipocrita 7ntindeau m7ini e chiar i aceia cir etaserA sA rnaG citeascA" #e 6remea c7nd se petrec ce e de 1a3a" A 2Q a dk mm4 m m7na ` 2roura prost tipAritA' introdusa de domnu din f ' aV7nd ca KQVQu Frta de!a seduce. Te9tu era tradus cu67nt cu cu67nt ceEa' 7n aa iQe 7nc7t chiar i sinta9a acestei im2i 1usese pAstratA"
302

T)OMA* MANN ceea ce dadeA e9punerii mu tA 3inutA i o anumitA e e.an3a ispitit autoru e9pun7nd 1i oEo1ia iu2irii 1iEice i a 6o uptA3ii 7m2rAcate 7 > hainA de pa.7nism modern" 4oamna *tohr o citi pe nerAsu1 ate i ? ` :7m2AtAtoare;" 4oamna Ma.nus' cea cu a 2umina' o apro2a 1ArA reEe R *o3u ei' 2eraru ' pretindea ca trAsese 1o os 7n mu te pri6in3e i numai 7 pri6ea pe e din aceastA ecturA' dAr cA' spre pArerea ui de r8u' doa na Ma.nus uase i ea cunotin3A' iar ucruri e acestea :stricA; 1emei e Q e dau idei ipsite de modestie" AceastA dec ara3ie mAri' 1irete' interesu pe care cei a 3i 7 atri2uiau cAr3ii" Ba chiar' 7ntre douA doamne din sa de Fos' sosite 7n octom2rie' doamna Redisch' so3ia unui industria po oneE' i o oarecare 6Adu6A )essen1e d de a Ber in iE2ucni dupA masa o scenA pu3in 7nA 3Atoare i a care )ans !astorp se 6AEu si it sA asiste din 7na tu 2a conu ui sAu' cAci 1iecare dintre doamne pretindea cA s%a 7nscris prima a carte' dAr incidentu se s17ri cu o criEA de isterie a uneia dintre e e H putea sA 1ie doamnA Redisch' dAr putea tot at7t de 2ine s8 1ie i doamna )essen1e d H i cu transportarea 2o na6ei 1urioase 7n camera ei" Tineretu 7nha3ase manua u 7naintea persoane or mai 7n 67rsta" 7n parte' 7 studiaserA 7n comun' dupA cinA' 7n di1erite camere" )ans !astorp 7 6AEu pe t7nAru cu un.hia' d7nd%o 7n su1ra.erie unei tinere uor 2o na6a' sositA de cur7nd' pe nume -rAnEchen O2erdan0' o copi A adusA de mamA%sa' i a cArei pAr 2 ond era pieptAnat cu cArare a miF oc" #oate cA erau i e9cep3ii' se prea poate sA 1i e9istat i pacien3i care%i ump eau timpu ore or de odihnA cu 6reo preocupare inte ectua A serioasA' cu 6reun studiu 1o ositor' dacA nu pentru a tce6a' atunci mAcar ca sA pAstreEe o e.AturA cu 6ia3a de%aco o' de Fos' sAu' cA sA dea timpu ui oarecare .reutate i ad7ncime' pentru a nu 1i doar timp pur i nimic mai mu t" Ji poate cA' 7n a1arA de domnu *ettem2rini' care se trudea sa des1iin3eEe su1erin3e e' i de 2ra6u Joachim cu manua e e ui cu teme ruseti' mAi era pe ici pe co o c7te unu care a6ea 6reo preocupare asemAnAtoare' dacA nu printre o2inui3ii din su1ra.erie % ceea ce 1Ad 7ndoia A cA n%ar 1i 1ost cu putin3A % dar mAcar printre cei care stAteau in pat sau poate chiar printre muri2unEi' )ans !astorp erA 7nc inat s creadA" !7t despre e ' cum Ocean Steamships nu%i mai spunea a2soiu nimic' ceruse sA i se trimitA o datA cu haine e de iarnA i c7te6a carp e.Atura cu pro1esiunea ui' ucrAri tehnice din domeniu construc3i na6a e" 4ar Asase aceste 6o ume a o parte 7n 1a6oarea a tora c apar3ineau unui sector i unei specia itA3i cu totu di1erite i de c t7n8ru )ans !astorp se

interesa" Erau ucrAri de anatomie' de 1iEio `j i de 2io o.ie' redactate 7n di1erite im2iD .ermanA' 1ranceEA i en. e cAre%i 1useserA trimise 7ntr%o Ei de un i2rar' 1iindcA' dupA toate apR
MUNTELE VRJIT
303

comandase din propria Iui ini3iati6A' cu pri eFu unei p im2Ari cc%o R ia # atE 1ArA Joachim' care tocmai 1usese chemat sa i se 1acA a tQa i s8 Re c7nt8;t% Joachim nu%i putu st8p7ni oarecare uimire R % d aceste cAr3i a 6Aru sAu" Erau scumpe' aa cum se 7nt7mp a cu V ie tiin3i1ice" #re3uri e erau marcate pe interioru coperte or i pe % itori" 7 7ntre2A' aadar' pe )ans !astorp pentru ce' daca 6oia sa a ascA asemenea ucrAri' nu e 7mprumutase de a consi ieru au ic care a o 2i2 iotecA 2o.atA i 2ine a easA din acest .en de iteraturA" 4ar )ans !astorp 7i rAspunse cA%i dorise s8 e ai2A' cA citete cu totu a t1e tunci c7nd cartea este a ui' mai cu seamA c8%i p Acea sA su2 inieEe i sa adnoteEe pa.ini e cu creionu " Ore 7ntre.i Joachim auEea pe 2a conu 6Aru ui sAu 177itu cu3itu ui tAind 1oi e cAr3i or" Vo ume e erau .re e i de oc esne de m7nuit' )ans !astorp' cu cat' e 3inea cu mar.inea in1erioarA reEematA pe piept sau pe stomac" II apAsau' dar e e suportaG cu .ura 7ntredeschisa' 7i Asa ochii s8 parcur.A 7n 6oie pasaFe e sa6ante' care erau aproape inuti uminate de 2ecu roietic de su2 a2aFur' cAci s%ar 1i putut sA e citeti a ne6oie i a umina unii H e 7nto6ArAea cu o micare adec6atA a capu ui p7n8 ce 2Ar2ia i se spriFinea pe piept' poEi3ie 7n care ectoru rAm7nea c7t86a 6reme' re1 ect7nd" mo3Aind' somno 7nd pe FumAtate' dupA care 7i ridica iarAi chipu spre pa.ina urmAtoare" *e ad7ncea 7n nite cercetAri pro1unde 7n timp ce una 7i urma ca ea deasupra 6Aii strAFuite de 7na te piscuri sc7nteind de crista e' citea despre materia or.anicA' despre ca itA3i e protop asmei' despre aceastA su2stan3a de icatA' care se men3ine 7ntr%o ciudatA stare pro6iEorie 7ntre or.aniEare i deEor.aniEare' c7t i despre deE6o tarea 1orme or ei nAscute din 1orme primare' dAr 6enic preEente' citea par%ticip7nd cu o pasiune Ee oasA a misteru s17nt i impur a 6ie3ii" !e era 6ia3aI Nu se tia" Era' 1Ar8 7ndoia A' contientA de sine 7nsAi' ar asta 7ncA nu 7nsemna cA tia ce este" !ontiin3a' ca urmare a senEa%td or e9terioare' se treEea de timpuriu chiar a 1orme e in1erioare ce e M nm # iti6e' 7nsA era imposi2i s8 1i9eEi prima apari3ie a 1enomene or nn3ei 7ntr%un anumit punct a des1AurArii sa e natura e sau indi6i% Ji s8 sta2i eti 6reo dependen3A oarecare a contiin3ei de un sistem eti 6reo dependen er6os" -orme e anima e in1erioare #u3in 1Acut nu a6eau sistem ner6os i cu at7t mai se #oate spune cA a6eau creier' dar cu toate acestea nimeni n%ar 1i re e n >a ns8 Q QU nu numai acti6itatea or.ane or specia e a e VF * g a a s8 conteste cA dispuneau de re1 e9e" Mai mu t' puteai opri e9t Y ate !are 8cea senEa3ii or da % ` 1 posi2i A' nu numai ner6ii" *e mai putea suspen%re.n 'r;` c i#AQ sensi2i itatea oricArei materii 7nEestrata cu 6ia3A' at7t 7n e.eta c7t i 7n re.nu anima i era posi2i sA narcotiEeEi ouA i
304

T)OMA* MANN spermatoEoiEi cu aFutoru c oro1ormu ui' c orhidratu ui sau a mo 1 Aadar' contiin3a%7n%sine%pentru%sine era pur i simp u o 1unc3F R materiei or.aniEate i pe o treaptA superioarA aceastA 1unc3F Un , 7ntorcea contra propriu ui ei de3inAtor' de6enind o tendin3A de a apro1 R da i de%a e9p ica 1enomene e' o tendin3a p inA de nAdeFde i deEnad Vi a 6ie3ii de%a se cunoate pe sine' o ne inite 7n%sine%pentru%sine anatu R i' p7na a s17rit' o cAutare EadarnicA' deoarece 6ia3a ca atare nu se p? con6erti 7n cunoatere' cAci 6ia3A nu%i 7n stare sa surprindA u tima cau a ei 7nsei" #rin urmare ce era 6ia3aI Nimeni nu tia" Nimeni nu cunotea pune tu de ori.ine de unde 37nea' de unde scapArA" #ornind din acest punct nimic nu mai era nemiF ocit' iEo at 7n domeniu 6ie3iiG dar 6ia3a 7nsAi apAruse nemiF ocit" 4acA se putea spune ce6a 7n pri6in3a aceasta' era numai at7tD structura 6ie3ii tre2uia sA 1i 1ost de un .en at7t de e6o uat 7ne7t restu 1ArA 6ia3A a umii nu comporta nici o 1orma care sA%i 1ie 7nruditA chiar de 1oarte departe" 7ntre ami2a pseudopodA i 6erte2rate' deose2irea era ne. iFa2i a' ne7nsemnatA' 7n compara3ie cu deose2irea esen3ia A care e9ista 7ntre 1enomene e ce e mai simp e a e 6ie3ii i ce e a te mani1estAri a e naturii care nu meritau s8 Ie numeti nici mAcar moarte' deoarece erau anor.anice" !Aci moartea nu era dec7t ne.a3ia o.icA a 6ie3iiG dar 7ntre 6ia3A i restu 1ArA 6ia3a a naturii se cAsca un a2is pe care tiin3a 7ncerca Eadarnic sa% treacA" Oamenii 7i dAdeau si in3a s8% circumscrie cu teorii pe care acest a2is e sor2ea 1ArA s8 piardA nimic nici din pro1unEime' nici din 7ntindere" #entru a aFun.e s8 sta2i eascA o punte de e.Atura s%au Asat amA.i3i de o contradic3ie intrinsecA i au presupus e9isten3a unei materii 6ii incomp ete' or.anisme 7ncA neor.anismiEate H care se condensau de a sine 7n so u3ia de a 2uminA' precum crista u 7n so u3ia%mumA H cu toate cA di1eren3iere + or.anicA ar 1i tre2uit s8 1ie prima condi3ie i mani1estare a oricArei 6ie3i' cAci nu se cunotea 1iin3A 6ie care sA nu% i datoreEe e9isten3a unei pr` crea3ii" Victoria sAr2AtoritA atunci c7nd 7n ad7ncuri e marii se pescui muci a.iu ori.inar de6eni o ruine" *e do6edise c8 se uaserA niI depoEite de .hips drept protop asma" 7nsA pentru a nu se opri totu+ 1a3a miracu osu ui % cAci 6ia3a compusA din ace eai e emente ca i na ra anor.anicA i descompun7ndu% se 7n e e' 18r8 preEen3a unor io intermediare' ar 1i 7nsemnat e9isten3a miracu osu ui % se 6AEurA si d R admitA' oricum' o procrea3ie ori.inara' adicA s8 creadA c8 or.anic R nAscut din anor.anic' ceea ce' a urma urmei' 7nsemna tot accep unui miraco " !ontinuarA' ast1e ' s8 admitA etape intermediare i ` s? I de continuitate' sA presupunA e9isten3a unor or.anisme in1init inier
MUNTELE VRJIT

=?/ unoscute' dar care' a r7ndu or' a6eau ca ascenden3i di2uiri de % cA i mal primiti6e' adicA protoEoare e care ar 1i tre2uit sa 1ie 6 QnteEe a e unor com2ina3ii a 2uminoida e' i pe care nu e 6a 6edea Q niciodatA din cauEa micimii or u train1ramicroscopice""" ` Aadar' ce era 6ia3aI Era cA durA' o cA durA produsA de un 1enomen % u2stan3A proprie' dar care a6ea proprietatea sA pAstreEe 1orma' era 1 2rA a materiei ce 7nso3ea procesu descompunerii i a recompunerii 7ncetate a mo ecu e or de a 2umin8' a67nd o 3esAturA nemAr.init de mp icatA i in1init de in.enioasA" Era 7nsAi 1iin3a a ceea%ce%nu%putea%1i' ceea ce se e.Ana 7ntr%o du ce i dureroasA nehot8r7re pe hotaru dintre 1iin3A i ne1iin3A' 7n acest proces ne7ncetat i 7n1ri.urat a destrAmArii i a re7nnoirii" Nu era materie' dar nu era nici spirit" Era ce6a 7ntre am7ndou8' un 1enomen spriFinit de materie' ce6a asemenea curcu2eu ui arcuit peste cascadA' ce6a asemenea 1 AcArii" 4ar cu toate ca nu se trA.ea din materie' acest ce6a era senEua p7n8 a 6o uptate i p7n8 a deE.ust' adicA era 7nsAi neruinarea naturii de6enita senEiti6A i sensi2i A 7n sine' 1orma impudicA a 1iin3ei" Era o 6e eitate tainicA i senEua a 7n 1ri.u cast a uni6ersu ui' o impuritate pro1und 6o uptoasA de nutri3ie i de e9cre3iune' o miasma e9cretoare de acid car2onic i de su2stan3e noci6e' dar de pro6enien3A i de ori.ine necunoscute" Era o nestatornicie 1ArA mAsurA' amp i1icare i pro i1erare a ce6a 2uhAit' 1Acut din apA' a 2umin8' sare i .rAsimi' numitA carne i care de6enea 1ormA' ima.ine i 1rumuse3e' 1iind 7nsA repreEentarea senEua itA3ii i a dorin3ei" !Aci aceastA 1ormA i aceasta 1rumuse3e nu erau purtate de spirit' ca opere e poetice i muEica e' 2a mai mu t' nu erau sus3inute nici mAcar de o su2stan3A neutrA i a2sor2itA spiritua icete' de o materie incarn7nd spiritu intr%un mod inocent aa cum s7nt 1orme e i 1rumuse3i e opere or p astice" U mpotri6A' 1orme e i 1rumuse3i e acestea erau sus3inute i se des1Aurau n cadru unei su2stan3e treEite' 7ntr%un chip necunoscut' a 6o uptate' a nei or.anice 7nsAi care trAiete descompun7ndu%se' a cArnii intrate ;#utre1ac3ie""" n oc Ni t7nAru ui )ans !astorp a e cArui pri6iri se odihneau pe 7ntin% a 6au sc7nteietoare' 7n6A uit cum era de cA dura trupu ui' pAstratA cu enie de 2 Anuri i de 7n8 7n aceastA noapte 7n.he3atA' ima.inea n apAru uminata de pa oarea astru ui mort" # utea 7n 1a3a ui' unde6a arte' in spa3iu' i 7n ace ai timp parcA ipit de sim3uri e ui' acest trupU cios' ac est corp de o a 2ea3a sear2AdA' r8spindind miresme i a2uri' ipi% naturii ui' cu pete' : .ranu o%pe icu are' oe cur.erea i 7n6o 2urarea .in.aA a miFirii tu eie or" Ima.inea pa "Q U pIe ea 7n toatA impuritatea i imper1ec3iunea nat 7n6si % J+ R8rR 7n.A 2enite' cu crApAturi i re.iuni .ra
!!"# Iii I fin ... . . . ......

306

T)OMA* MANN 6ie3ii i se 7n1A3ia reEemata nu de 1ri.u 1ArA 6ia3A a materiei' ci 7n ei a2urita' nepasatoare' st7nd cu capu 7ncununat de ce6a rAcoros i pi.mentat' care era un produs a pie ii' cu m7ini e su2 cea1a' F nrF ; us pe su2 p eoape e p ecate cu nite ochi care preEentau o 6aria3ie nes17 Q de nuan3e a e irisu ui' cu 2uEe e 7ntredeschise i uor ras1r7nte' spr; ndu%se cu toatA .reutatea pe un picior 7n aa 1e 7ne7t osu o du ui i e 7n re ie1 prin carne' iar .enunchiu ce ui a t picior uor 7ndoit a3in partea interioarA a .am2ei 7n timp ce picioru 7nsui nu atin.ea pam7m dec7t cu 67r1u de.ete or" *tAtea aa' 7ntore7ndu%se sur7E7nd' 7ncreEatoar 7n 1armecu ei' cu coate e 7n m7neci ucioase' 7ndepArtate' aduse 7n 1ar 7n simetria per1ecta a mem2re or sa e" Go u ui 7ntunecat i mirosind a transpira3ie a su2suori or 7i corespundea 7ntr%un mistic triun.hi 7ntunericu nocturn din poa e' aa cum ochi or e corespundea .ura roie i epite ia a' iar 2o2oci or roii ai sini or' om2i icu 6ertica i un.uie3 *u2 impu su unui or.an centra i a unor ner6i motori' care porneau din co oana 6erte2ra A' p7ntece e' torace e i ca6erna p europeritonea a se di atau i se str7n.eau ritmic' iar rAsu1 area ca dA i umeEitA de mucoase e aparatu ui respirator ieea printre 2uEe' dupA ce 7n a 6eo e e pu monare pro6ocase com2inarea o9i.enu ui cu hemo. o2ina din s7n.e pentru a 7n.Adui respira3ia interioara" !Aci )ans !astorp 7n3e e.ea ca acest trup 6iu era 7n echi i2ru misterios a structurii ui' hrAnit cu s7n.e' strA2Atut de ner6i' de 6ene' de artere i de 6ase capi are' scA dat de im1a' cu sche etu interior 1Aurit din piese .Aunoase' dar ump ute cu mAdu6a .rasa % adicA din oase ate' un.i i scurte' construite cu aFutoru su2stan3ei de 2aEa a sAruri or de ca car' a .e atinei i a c eiu ui care e conso ida pentru a putea sA reEisteG cu capsu e i ca6itA3i unsuroase' cu tendoane e' carti aFe e i articu a3ii e ui' cu muchii 7n numAr de peste doua sute' cu or.ane e ui centra e' ser6ind a nutri3ie' respira3ie' sim3ire i comunicare' cu mem2rane e ui protectoare' cu ca6itA3i e ui umora e' cu . ande e ui a2undente 7n secre3ii i cu 7nc7 cea a cana e or i a 1isuri or comp e9ei ui structuri interioare' care cu umea e9terioara comuni!Q prin ori1iciiD 7n3e e.ea ca acest eu uni1icator 6iu a unei ordini supeno era 1oarte 7ndepArtat de specia ace or 1iin3e e9trem de simp e care resp rau' se hrAneau i chiar .7ndeau cu 7ntrea.a supra1a3A a or.anismu ui' 7n ace ai timp ca e 7nsui era a cAtuit din mii i mii de asemenea orc nisme minuscu e care iE6or7sera numai din r%unu sin.ur dintre e e" 7nmu 3iserA du2 7ndu%se mereu i mereu i cA' apoi' s%au or.aniEat' di1eren3iat i au crescut iEo at' 1ac7nd sA se nascA 1orme care erau cM 3ia i reEu tatu deE6o tArii or"
MUNTELE VRJIT 307 ou asa cum i se 7n1A3ia atunci' aceasta 1Aptura unica' acest ie3iiO era' aadar' o 1ormida2i A mu titudine de indi6idua itA3i caie eU ^ Q au i se hrAneau cu scopuri 2ine preciEate' 7i pierduserA 7ntr%un 1 _rad propria or autonomie' de6eniserA at7t de comp et compo%anatomice' 7ne7t 1unc3iunea unora se reducea a percep3ia uminii' netu ui' a pipAitu ui sau a cA durii' pe c7nd a te e nu mai erau 7n stare Qt sA%i modi1ice 1orme e' contract7ndu%se' sau sa secrete ichide' 2a e nici nu se deE6o taserA dec7t pentru a aparA' aFuta i Qransmite curi a 1e cum a te e' 7n s17rit' erau 2une 7n mod e9c usi6 numai entru reproducere" E9istau i de1icien3e a e acestei p ura itA3i or.anice aiunse p7nA a 1orma superioara a eu ui' caEuri 7n care mu titudinea indi%

6idua itA3i or in1erioare nu era or.aniEata dec7t 7ntr%un mod super1icia i nesi.ur 7ntr%o unitate superioara a 6ie3ii" #rietenu nostru studios medita asupra 1enomenu ui constituirii de co onii de ce u e' 7n6A3a ca e9istA semior.anisme' a .e e H a e cAror ce u e indi6idua iEate nu erau 7n6e ite dec7t de o mem2rana' 1iind' c7teodata' iEo ate une e de a te e H or.anisme' totui' mu tice u are' dar care' de%ar 1i 1ost 7ntre2ate' n%ar 1i tiut sA rAspundA dacA ar 6oi sa 1ie considerate ca o a. omerare de indi6idua itA3i unice u are sau ca o 1iin3A 7n sine' i 1ac7nd mArturisiri asupra or 7nsei s%ar 1i e.Anat 7n chip straniu 7ntre eu i noi" Aici' natura 7i deE6A uia o stare intermediarA 7ntre asocia3ia nenumArate or indi6idua itA3i e ementare care a cAtuiau 3esuturi e i or.ane e eu ui superior H i i2era e9isten3a indi6idua a a acestor e emente simp eD or.anismu mu tice u ar nu era dec7t una dintre 1orme e de rea iEare a procesu ui cic ic 7n care 6ia3a se des1Aura printr%o micare circu ara din EAmis ire m EAmis ire" !Aci actu 1ecundArii' contopirea se9ua a a doua corpuri 1ormate din ce u e se .Asea a ori.inea 1ormarii oricArui indi6id p uri%`nn' aa cum 7 .Aseai i a ori.inea oricArei specii de creaturi e e%entare i indi6idua e' i acest act 1Acea ca e 7ntoarsa numai pentru ei su*i% !8ci acest act d8inuise de%a un.u mu tor .ene ra3ii care nu a6urA ne6oie de e pentru a se 7nmu 3i' deoarece se perpetuau di6iE7ndu%se uQ #7nA sosi un moment 7n care descenden3ii nAscu3i 1aia aFutoru u au 1ost constr7ni iarAi a 7mpreunare i aco o cic u se 7nchidea" mu tip u domeniu a 6ie3ii' nAscut din contopirea nuc ee or a du r ` e e stra2 une' era deci comunitatea de 6ia3a a mu tor indi6i% tF ' a; ceQu are' 1ormate 7n mod ase9uatG dar deE6o tarea acestui mu % !bIC' Ort en iu era 7nmu 3irea or' iar cic u EAmis irii se 7nchidea atunci e rau se9ua e' e emente crescute numai 7n 6ederea perpetuArii' cOnt nst tuite 7n cuprinsu acestui domeniu' i .Aseau drumu cAtre #Qrea care stimu a din nou 6ia3a"
308

T)OMA* MANN K #a7:

!u un 6o um de em2rio o.ie spriFinit pe cou pieptu ui' t7naru tru a6enturier urmarea deE6o tarea or.anismu ui' 7ncep7nd din c i care spermatoEoidu ' unu dintre at73ia i primu dintre ei' 7nainr; + datorita micAri or repeEi a e ci u ui 6i2rati din partea sa posteri iE2ea cu 67r1u capu ui mem2rana o6u u ui i pAtrundea 7n citop asrti O care 6ite usu nutriti6 o 1orma ca sa% primeascA' apoi protop asm %7n6A uia din toate pAr3i e pentru a% resor2i" Nu e9ista caricaturiEare s 1arsa cu care natura sA nu se 1i comp Acut 7n 6ariante e acestui 1enom care ram7nea' 7n sine' neschim2at" *7nt anima e a care mascu u este u paraEit 7n intestinu 1eme ei" *7nt a te e a care 2ra3u procreatoru u pAtrunde 7n .7tu procreatoarei pentru a%i depune sam7n3a i' dupA ce este 7n.hi3it i apoi 6omitat' o ia a .oana pe de.ete cu sin.uru scop de%a Eapaci tiin3a care' cu un termen .reco% atinesc' 7 de1inise ca pe o Ginta trAind autonom" )ans !astorp a1 a despre po emica dintre co i e sa6ante a e o6iti or i anima cu iti or' cAci primii pretindeau ca o6u u era o 2roasca' un c7ine sau un om a dimensiuni minuscu e' dar comp et 1ormat' i ca sperma nu 1Acuse dec7t sa dec aneEe creterea i deE6o tarea' pe c7nd cei a 3i 6edeau 7n spermatoEoidu care' pentru ei' a6ea cap' 2ra3e i picioare' o pre1i.urare a unei 1iin3e 6ii' cAreia o6u u nu%i 1o osea dec7t de mediu nutriti6 H p7nA c7nd caEura de acord cu to3ii sa atri2uie merite e.a e i o6u u ui i ce u ei 1ecundatoare' deoarece am7n%doua 7i trA.eau o27ria din ce u e e ori.inar identice a e procreArii" )ans !astorp 7i ima.ina or.anismu unice u ar a ou ui 1ecundat % deci pe punctu de%a se trans1orma 7ntr%un or.anism mu tice u ar % E27rcindu%se' di6iE7ndu%se' i 6edea corpuri e ce u e or 1orm7nd 2 astu a a care mem2rana interioarA se ras1r7n.ea 7n auntru d7nd natere unei ca6itA3i unde 7ncepea sa se 7ndep ineascA 1unc3ia de nutri3ie i di.estie" Era rudimen% tu tu2u ui di.esti6' anima u ori.inar' 1orma 1undamenta a a oricArei 6ie3i anima e' 1orma 1undamenta a a 1rumuse3ii carna e" !e e douA straturi epite ia e' ce e9terior i ce interior' apAreau ca nite or.ane primiti6e care' prin ieituri i ad7ncimi dAdeau natere . ande or i 3esuturi e " or.ane or de sim3' pre un.iri or trupu ui" O 17ie a stratu ui e9terior 7n.roa' se 7ndoia 7n auntru' 1orm7nd un F.hea2' care apoi se 7nchide Y constituind cana u medu ar' apoi de6enea co oanA 6erte2ra a i cre Q
Ji aa cum 6edea mucusu 1etusu ui trans1orm7ndu%se 7ntr%un 3esut 1i2ros' 7ntr%un carti a.iu % deoarece' 7n oc de mucinA' 7ncepea sa ap o su2stan3a .e atinoasa % tot aa 6edea' 7n une e ocuri' ce u e e c R Functi6e a2sor2ind sAruri e ca caroase i su2stan3e e .rase din sucuri R care 7notau' pentru a se osi1ica" Em2rionu omu ui stAtea .hemuit' in 7n auntru sau' cu coada' a2ia deose2it de ace a a porcu ui' a67nd u

MUNTELE VRJIT
309

" enorm' cu mem2re e pipernicite i in1orme' cu chipu ar6ar R t :este 2urta um1 ata' iar 1e u 7n care se deE6o ta nu se 7n1A3ia aR a o repetare continua a 1ormarii oricArei specii Eoo o.ice H dupA constata 7n mod competent tiin3a 7ntristAtoare i 1oarte pu3in ` % u itoare care se ocupa cu aceste tre2uri" #e 7n.a toate acestea' m su a6ea i nite crestaturi 2rahia e ca a ca can" *e pare' aadar' ca 7n.Aduit' 2a chiar necesar' sa tra.em anumite conc uEii re ati6e a ectu destu de pu3in uman pe care %a preEentat de%a un.u di1e%Q or s3acFii omu aFuns a per1ec3iune 7ntr%un anumit moment dat" pQe ea 7i era pre6AEuta cu muchi 6i2ratori pentru a se aparA de insecte' 1 ind acoperita i cu par din a2unden3a' supra1a3a mucoasei naEa e era impresionantA' a6ea urechi e depArtate' mo2i e' Fuc7nd un ro important 7n aspectu chipu ui sAu' mu t mai capa2i e sa prindA E.omote e dec7t urechi e noastre actua e" Ochii' pre6AEu3i i cu o a treia p eoapa ci iara' se .Aseau aeEa3i atera ' de o parte i de a ta a capu ui' 7n a1ara ce ui de a trei ea % a cArui rudiment este astAEi . anda pinea a % situat cam deasupra 1run3ii' pentru a supra6e.hea 6AEduhu " Acest soi de om a6ea' printre a te e' un tract intestina 1oarte un.' mu te mase e' un arin.e cu pun.i sonore ca sA poatA ra.e' iar . ande e se9ua e i e purta 7n ca6itatea a2domenu ui" Anatomia deE.o ea i e9punea 7n 1a3a ochi or t7naru ui nostru studios mem2re e corpu ui omenesc' 7i arAta muchii' tendoane e i i.amente e' at7t super1icia e c7t i pro1undeD adicA pe ace ea a e coapse or' picioare or i

mai a es a e 2ra3e or' a e umAru ui i ante2ra3u ui' 7 7n6A3a nume e or atineti cu care medicina' aceasta proiec3ie a spiritu ui omenesc' e desemnase 7ntr%un sti no2i i e e.ant' aFut7ndu% sa pAtrundA p7na a sche et' a cArui a cAtuire 7i deschidea noi perspecti6e asupra unitA3ii a tot ceea ce este uman' asupra e.Aturii dintre toate discip ine e" Ji aici' 1apt remarca2i ' e re.Asea ade6Arata % sau poate ca tre2uie sA spunemD 6echea sa chemare de a se p eca 7n 1a3a acti6itA3ii _nti1ice a unui repreEentant a tiin3ei' 1apt pe care% mArturisi' sosind ! [ #ersoane or 7nt7 nite Bdomnu doctor Sro0oTs0i i domnu eni2riniC" #entru a 7n6A3a ce6a % 1ara a a6ea pre1erin3e anume % stu% R e pnn di1erite uni6ersitA3i mu te ucruri despre statica' e asticitatea R uri or i despre reEisten3a i construc3ii' considerate ca o or.ani%co i a7+OnaQ8 a materia u ui mecanic' ne7nsu1 e3it" Ar 1i 1ost desi.ur o au 1 ne *A ne 7ncm#uim ca tiin3a in.ineru ui nostru i e.i e mecanicii ca 1 a#;cate Ji asupra materiei or.anice' dar nici nu se putea pretinde esera c omp et 7n Aturate de aceasta din urma" E e se .Aseau pur si
S m

. p reproduse i con1irmate" #rincipiu ci indru ui cu interioru .o

=+?

T)OMA* MANN comp eta structura oase or un.i medu are' 7n aa 1e 7nc7t minimUrn ca cu at cu preciEie % a su2stan3ei so ide' corespundea necesita3i or tice" Un corp' 7n6A3ase )ans !astorp' care 7ndep inea condi3ii e ceri de reEisten3a a trac3iune i compresiune' i nu era a cAtuit dec7t dintr materia tu2u ar i e astic' putea suporta aceeai .reutate ca i un co compact din ace ai materia " Tot aa' 7n timpu 1ormarii oase or med Kare' se putea o2ser6a ca pe mAsurA ce supra1a3a se osi1ica' pAr3i e inte rioare' de6enite inuti e din punct de 6edere mecanic' se trans1ormau din su2stan3e unsuroase' 7n mAdu6A .a 2ena" Osu 1emura era o macara a construirea cAreia materia or.anica' prin 1 e9iunea piesei osoase' descria aproape a mi imetru e9act ace eai cur2e de compresiune i trac3iune pe care )ans !astorp ar 1i tre2uit 7n mod o2 i.ator sa e indice daca ar 1i preEentat .ra1ic un aparat a67nd aceeai sarcinA" O constata cu mu 3umire' cAci de%acum 7nainte 6a putea sa ai2A cu 1emuru H i cu materia or.anicA 7n .enera H o trip a e.AturaD irica' medica A i tehnicAG at7t de puternic 7 impresionaserA ce e a1 ateG iar aceste trei e.aturi' 7i 7nchipuia e ' nu 1ormau dec7t una sin.urA din punct de 6edere uman' erau 6ariante e uneia i ace eiai statornice e9presii a aptitudini or umaniste""" !u toate acestea' per1orman3e e protop asmei r8m7neau 7ncA ine9% p ica2i e' cAci se pArea ca 6ie3ii 7i este interEis sa se cunoascA pe ea 7nsAi" !ea mai mare parte dintre 1enomene e 2iochimice erau nu numai necunoscute' ci se pArea chiar ca 7nsuirea 1ireascA a naturii or e de a scapA 7n3e e.erii omeneti" Nu se tia aproape nimic despre structura i compoEi3ia acestei unitA3i 6ii care se numea :ce u a;" La ce ser6ea sa numeri piese e constituiti6e a e muchiu ui mortI #e de a ta parte' nu era cu putin3a sa ana iEeEi 7n mod chimic muchiu 6iuG chiar modi1icAri e pe care e aducea dupA sine ri.iditatea cada6erica erau de%aFuns sA rApeascA orice 7n3e es unor asemenea e9perien3e" Nimeni nu pricepea 1enomenu meta2o ismu ui' nimeni esen3a 1unc3iunii ner6oaseF !e 7nsuiri a6eau papi e e .ustati6e ca sA ne redea sim3u .ustu uiI In ce anu"ae constau di1erite e e9cita3ii prin mirosuri a e unor anumi3i ner6i senEiti6iI Mirosu speci1ic a anima e or i a oameni or se datora un su2stan3e pe care nimeni nu tia sa e determine" #rost e ucidata era' compoEi3ia ichidu ui secretat' numit sudoare" G ande e sudonp rasp7ndeau miresme care Fucau 7n mod incontesta2i un ro importa ++ mami1ere' dar despre e e nu se cunoate mare ucru a om" Ram+++ o2scura 1unc3iunea 1iEio o.ica a unor pAr3i a e trupu ui omenesc % # ce s7nt' se pare' destu de importante" *e putea ne. iFa apendice e" c R era un mister H i a iepure e de casa se .Asete ump ut 7n mod con% R cu o materie despre care nu se tie nici cum este e6acuata' nici cu MUNTELE VRJIT =++ rospAteaE8" 4ar ce se 7nt7mp a cu materia a 2a i cenuie din iRutia 1 Y na ce se int7inp 8 cu centru 6iEua care a6ea e.atari cu ner6iiW Y ci cu straturi e de materie cenuie a e :pun3ii;I Materia medu ara optic + 2ra A i spina A era at7t de 1ra.i a' 7nc7t nu e9ista nici o speran3a de a natrunde 6reodatA structura" !e 1Acea ca acti6itatea emis1ere or cerc% e sA 7nceteEe 7n timpu somnu uiI !e 7mpiedica stomacu de a auto%1 ie ceea ce' de 1apt' se 7nt7mp a c7teodata a cada6reI Unii raspun%r1 ir 6ia3aG o deose2ita putere de reEisten3a a piotop asmei 6ii H i se re1Aceau a nu 2A.a de seama ca asta este o e9p ica3ie mistica" Teoria unui 1enomen at7t de 2ana ca 1e2ra era p inA de contradic3ii" Acce erarea modi1icAri or chimice a6ea drept consecin3a o mArire a producerii de cA dura" 4ar de ce' 7n a te 7mpreFurAri' nu era stimu ata i pierderea de cA duraI 7ncetarea 1unc3ii or . ande or sudoripare se datora contrac3ii or pie iiI 4ar numai 7n caEu 1risoane or date de 1e2rA se putea constata un asemenea 1enomen' cAci' a t1e ' pie ea era de o2icei ca da' :7m2uForarea;' 1e2ra' indica sistemu ner6os centra ca sediu a cauEe or ce pro6ocau acce erarea modi1icAri or chimice' dar ea era i o particu aritate a pie ii' pe care 2io o.ii se mAr.ineau s%o ca i1ice drept anorma A' deoarece nu tiau s%o e9p ice" 4ar toatA aceasta netiin3a aproape cA nu 7nseamnA nimic 1a3a de perp e9itatea care te cuprindea c7nd a6eai de%a 1ace cu un 1enomen cum este memoria' sau cu unu 7ncA i mai u uitor cum este transmiterea ereditarA a ca itA3i or do27ndite" Era imposi2i sa concepi mAcar o e9p ica3ie mecanica a unei asemenea 7nsuiri a su2stan3ei ce u are" *permatoEoidu care transmitea o6u u ui nenumArate e i comp e9e e caracteristici indi6idua e a e tatA ui nu putea 1i 6AEut dec7t a microscop' iar arna.inea cea mai puternic mArita nu% 1Acea sa aparA dec7t ca un

corp omo.en ceea ce nu 7n.Aduia sa i se determine ori.ineaG cAci apArea eruic a anima e e ce e mai di6erse" Acestea ii erau condi3iiie dr or.a%are Ji e e te si eau sa presupui ca nu se putea 7nt7mp a a t1e cu ce u a ecit cu corpu superior pe care a6ea sa% nascAG a t1e spus' ca si en ai era un or.anism superior care' a r7ndu sau' era a cAtuit din coi%n Zii' din unitA3i de 6ia3a indi6idua iEate" *e trecea' ast1e ' de a un ent despre care se presupur"ese p7n8 atunci a 1i ce mai mic' a un a t 6 ri >m !are tre2uia sa 1ie iniiniteEima de mic i 7n modui acesta te R K ntare constr7ns sA descompui e ementu e ementar 7n e emente i mai n % Nu e9ista nici o 7ndoia a ca aa cum re.nu animaK era 1or%nes m erQte specii de anima e si aa cum or.anismu anima ic%ome%r'F*m R !om#us dintr%un 7ntre. re.n de specii ce u are' tot asa i or.a%ce u ei era a cAtuit de un nou i mu tip u re.n anima de unitA3i
=+$

T)OMA* MANN 6ii' e ementare' a cAror mArime era 1oarte depArtata de imita 6iEi2Fr atinsA de microscop H unitA3i care creteau din sine i se 7nmu 3eau sine' constr7nse de e.ea de a nu reproduce dec7t unitA3i asemAnat or' i ser6eau 7n comun' con1orm principiu ui 1undamenta a di6iEF muncii' 1orma de 6ia3A situata imediat deasupra or" Erau .ene e' 2io2 aste e' 2io1orii H iar )ans !astorp se sim3i 7ne7nt sA 1acA cunotin3a cu e e 7n aceasta noapte 7n.he3atA i sa e a1 e nume 4ar intri.at a cu me cum era' se 7ntre2a care putea 1i natura or e emen tara' daca e e9aminai mai 7ndeaproape" 4eoarece' 7ntruc7t a6eau 6iata tre2uiau sA ai2A i o or.aniEare corespunEAtoare' cAci 6ia3a este or.ani EareG dar daca erau or.aniEate nu mai puteau 1i e ementare' cAci un or.anism nu mai este e ementar' ci p ura " #rin urmare' erau unitA3i de 6ia3a care se situau ierarhic su2 unitatea ce u ei pe care o a cAtuiau 7n mod or.anic" InsA' dacA ucruri e stAteau ast1e ' i cu toate ca erau de o micime inima.ina2i A' chiar e e tre2uiau sA 1ie :1Aurite; din e e 7ni e' :1Aurite; 7n chip or.anic' ca 1orme a e 6ie3iiG deoarece conceptu de unitate 6ie era identic cu conceptu ansam2 u ui or.anic de unitA3i mai mici i in1erioare' de unitA3i de 6ia3A or.aniEate 7n 6ederea unei 6ie3i superioare" At7ta 6reme c7t' di6iE7ndu% e mereu' dAdeai peste a te unitA3i or.anice care a6eau ca itA3i e 6ie3ii H adicA 1unc3iuni e asimi Arii' deE6o tArii i 7nmu 3irii H nu se putea presupune cA ar e9ista 6reo imita" Ji at7ta 6reme c7t se discuta despre unitA3i 6ii' nu se putea 6or2i dec7t 7n mod eronat despre unitA3i e ementare' 7ntruc7t conceptu unitA3ii a6ea drept coro ar ad infinitum o unitate su2ordonatA i componenta' iar 6ia3a e ementarA % adicA ce6a care i de6enise 6ia3A' dar 7ncA mAi era e ementara H nu e9ista" 7nsA mAcar cA o.ica nu%i admitea e9isten3a' o asemenea 6ia3A tre2uia' a urma urmei' sA e9iste' deoarece ideea .enera3iei spontanee %adicAD i6irea 6ie3ii din non6ia3a H nu putea 1i datA a o parte' iar acest a2is pe care cAutau Eadarnic sa% astupe 7n materia e9terioarA' a2isu dintre 6ia3a i non6ia3a' tre2uia cum6a astupat sAu sArit pentru a se aFun.e 7n mieEu materiei intime a naturii" AceastA di6iEare tre2uia sA duca" n se tie c7nd' a :unitA3i; care 1ArA 7ndoia A ca erau compuse' dar nu 7nc or.aniEate' e9isten3e intermediare 7ntre 6ia3A i non6ia3a' adicA .rupe mo ecu e care 1ormau trecerea de a or.aniEarea 6ie a chimia pura" N aFuns 7n 1a3A mo ecu ei chimice' te a1 ai iarAi pe mar.inea unui a deschis' in1init mai tainic dec7t ace a dintre natura or.anicA i a nicaD a2isu dintre materie i nonmaterie" !Aci mo ecu a se comp+ din atomi' iar atomu nu era nici pe departe at7t de mare 7ne7t sa p`a de1init a t1e dec7t ca peste mAsurA de mic" Era doar o condensare nu MUNTELE VRJII
=+=

Y 1irn8' ini3ia a i tranEitorie a nonmateriei' a 7nca%ne%materiei' dar !U an8toare materiei % o condensare a ener.iei' care a2ia de mai putea I siderat8 materia a' dar pe care tre2uia sa 3i%o 7nchipui ca pe un sta%de imitA' intermediar 7ntre materia itate i imateria itate" Ji ast1e se a pro2 ema unei a te ori.ini ori.inare' in1init mai tainice i mu t Q ciudate dec7t acea a .enera3iei spontaneeD anume a ori.inii materia i%"" G E6or7te din imateria itate" 4e 1apt' a2isu dintre materie i nonrna%" se eerea astupat cu i mai mu tA statornicie dec7t ace a dintre natu%a or.anicA i cea anor.anicA" Tre2uia sA e9iste' 7n mod necesar' o himie a imateria u ui' a com2ina3ii or imateria e din care iE6or7se materia aa cum or.anisme e 7i trA.eau o27ria din com2ina3ii e anor.anice' iar atomii puteau 1i protoEoare e i monere e materiei H o su2stan3a care era i 7ncA nu era materia A" 4ar aFuni a :ceea ce nu este 7ncA; nici mAcar nu mai a6eam un criteriu de compara3ieG i :ceea ce nu este 7ncA nici mAcar mic; ne apare ca ce6a uria de mare' iar pasu 1Acut spre atom ne 6a apArea' 1ara e9a.erare' 1ata 7n ce mai 7na t .rad" !Aci 7n u tima c ipA' chiar c7nd materia 7nceteaEA sA se mai di6ida i sa se in1initeEima iEeEe' 7n 1a3a noastrA apare 2rusc uni6ersu astronomicK Atomu este un sistem cosmic' 7ncArcat cu ener.ie' 7n interioru cAruia .ra6iteaEA 7ntr%o rota3ie 1reneticA nite corpuri 7n Furu unui centru asemAnAtor soare ui' i a e cArui comete parcur. spa3iu eteric cu 6iteEe de ani% uminA pe or2ite e or e9centrice' 3inute 7n echi i2ru prin puterea corpu ui centra " #rintr%o compara3ie putem da 1iin3e or mu tice u are denumirea de :stat ce u ar;" Orau ' statu ' comunitatea socia A' or.aniEate dupA principiu di6iEiunii muncii' s7nt nu numai compara2i e cu 6ia3a or.anicA' ci e e o repetA 7n mod 1ide " Tot aa' 7n intimitatea naturii se repetA' se re1 ecta a in1init' macrocosmicu uni6ers ste ar' a e carm a. omerAri' .rAmeEi' ne2u oase' nori' 1i.uri se enare p uteau a capAt7iu studiosu ui nostru 7n1o1o it' pe deasupra 6Aii sc7nteind de apadA" Nu era oare 7n.Aduit sa te .7ndeti cA poate anumite p anete din emu so ar atomic H aceste 7m2u Eiri i cAi actee a e sisteme or so a%care compun materia % aadar' ca unu sau a tu7 dintre aceste corpuri et dQn imensitatea Uni6ersu ui se a1 A 7ntr%o stare asemAnAtoare cu a care a 1Acut din p8m7nt sediu 6ie3iiI #entru un t7n8r 1e2ri ' cu ea pu3in 7nne.uratA' un t7n8r care nu era cu desa67rsire ipsit de nu KenO8 7n domeniu ucruri or

anorma e' o asemenea specu a3ie nu #7rr N `a nU #8rea de oc e9tra6a.antA' ci se 7n1A3ia chiar seducAtoare pUrF' Q a se ar* ! n cu rmsu impune cu toatA tAria o.icA a ade6Aru ui" ""Micimen; cor%6a a2Qi% QQ # umii ar constitui o o2iec3ie 1oarte pu3in Y cAci orice mAsurAtoare % care imp ica no3iuni e de :mic; i
=+&

T)OMA* MANN :mare; H 7i pierdea sensu ce ni8i tirEiu 7n c ipA 7n care ni se deE6ai caracteru cosmic a acestor particu e in1initeEima e' iar no3iuniWe ! :7n Auntru; i :7n a1arA; pierd i e e din temeinicie" Lumea atomi or > un e9teriorG tot aa cum' 1oarte pro2a2i ' steaua terestrA pe care o ocu noi' pri6itA din punct de 6edere or.anic' erA un Ad7nc interior" 4ar sa6ant' 7n 6isu ui cuteEAtor' n%a mers p7nA aco o 7nc7t sA 6or2eas despre :anima e e caii actee;' despre montrii cosmici' a cAror carn oase i creieri erau 1ormate din sisteme e so areI Ji dacA' aa cum .7ndea )ans !astorp' totu re7ncepea de a capAt 7n c ipA c7nd credeai ca Ai aFuns a s17ritI *au poate cA' 7n ad7ncimea i interioritatea sa cea mAQ tainicA' e 7nsui era ace a care se re.Asea 7ncA o datA' e ' t7naru )ans !astorp' 7ncA o datA' 7ncA de o sutA de ori 7n6e it cA duros' pe ace ai 2a con' i cu 6ederea spre ace ai c ar de unA a unei nop3i .eroase' 7n 67r1u munte ui' cu de.ete e amor3ite i o2raFii do.orind' studiind cu pasiune umanista i medica a' 6ia3a trupu uiI Anatomia pato o.icA' din care 3inea ap ecat un 6o um spre umina roietica a Ampii mici' 7 Amurea printr%un te9t presArat cu i ustra3ii' 8suprA caracteristici or unor .rupe paraEitare a e ce u e or i a e tumori or in1ec3ioase" Erau 1orme a e 3esuturi or % i' une e dintre e e' ce%i drept' de o 6o uptuoasa e9u2eran3a H pro6ocate de iE2ucnirea unor ce u e strAine 7ntr%un or.anism care se arAtase deose2it de primitor i 7ntr%un 1e oarecare H dei ar tre2ui mai 2ine sA se spunAD 7ntr%un 1e destu de deEmA3at H o1erea condi3ii prie nice deE6o tArii or" Gra6 nu erA 1aptu cA paraEitu sustr8.ea hrana din 3esutu ce% 7nconFuraG insa hranindu%se ca oricare ce u A' e producea secre3ii or.anice care se do6edeau a 1i uimitor de to9ice i' e6ident' 6AtAmAtoare pentru ce u e e or.anismu ui care 7 adApostea" *e reuise iEo area i preEentarea su2 o 1orma concentratA a to9ine or c7tor6a microor.anisme i 2io o.ii eraU u ui3i de doEe e in1ime a e acestor secre3ii care erau pur i simp u nite a 2uminoide' d8r care patrunE7nd 7n circuitu interior a unui animO pro6ocau 1enomene e unei otrA6iri dintre ce e mAi primeFdioase trA.eau dupA e e o distru.ere 1u .erAtoare" Aspectu e9terior a aces deEmA3 era o e9crescen3a a 3esutu ui' tumoarea pato o.icA 1iind reaci ce u e or sAnAtoase 7mpotri6a 2aci i or 7ncui2a3i 7n miF ocu or" *e mau .hinduri de mArimea 2oa2e or de mei' 1Acute din ce u e cu 7nQ Are 67sco8s8' dintre care une e e9traordinar de 2o.ate 7n protop as de mArimi co osa e i p ine de o mu 3ime de .ermeni' 7ntre care J care se aciuau 2acterii e" AceastA e1er6escen3a 7nsA aducea cu si prA2uire rapida' cAci imediat nuc ee e acestor ce u e monstruoase + peau sa se chirceascA i sA ce descompunA' iAr protop asma or s MUNTELE VRJIT
=+/

eEeG a te Eone 6ecine a e 3esutu ui erau atinse 7n continuare de ` tA ac3iune strAinA' 1enomene in1 amatorii se rAsp7ndeau i atacau a I apropiateG . o2u e e a 2e se 7n.rAmAdeau' atrase de ocu deEas% + Y moartea prin coa.u are pro.resa iuteG i' 7n acest timp' otrA6uri e 2i e a e 2acterii or amor3iserA de mu t centrii ner6oi' or.anismu a temperaturA mare i' cu pieptu nApAdit ca de o 6iFe ie' se 7ndrepta c Atin7ndu%se cAtre propria%i destrAmare" ata ce%i spunea pato o.ia' tiin3a despre ma adii' despre durerea a toitA 7n trup' dar 1iind e.atA de trup era imp icit e.atA i de p Aceri e trupeti" Boa a era 1orma deEmA3atA a 6ie3ii" Iar 6ia3a era oare interesatA de acest 1aptI #oate cA i eA nu era dec7t o ma adie in1ec3ioasA a materiei' 7ntocmai cum ceea ce se putea numi ori.inea primA a materiei nu era dec7t' e6entua ' tot o 2oa A' dec7t rAs1r7n.erea i pro i1erarea imateria u ui" #rimu pas spre r8u' adicA at7t spre 6o uptate c7t i spre moarte' iE6ora 1ArA nici o 7ndoia A de aco o unde H iscatA de e9citarea unei in1i tra3ii strAine % o prima condensare a spiritu ui' o 6e.eta3ie pato o.icA' u9uriantA' de 3esuturi se 7n1iripa i H semi6o uptate i semi%apArare % constituia prima treaptA a ceea ce este su2stan3a' trecerea ima% teria u ui a materia " Era cAderea 7n pAcat" A doua EAmis ire ori.inarA' trec7nd de a anor.anic a or.anic' nu era dec7t o primeFdioasA trecere a contiin3A A trupu ui' tot aa cum 2oa a or.anismu ui este o trecere e9a.eratA i o accentuare deEmA3atA a naturii sa e 1iEice % ast1e ' 6ia3a nu era dec7t o 7naintare ane6oioasA pe cArarea a6enturoasA a spiritu ui' o rAs1r7n.ere de 1ier2in3ea A neruinatA a materiei treEite a sensi2i itate i care se arAtase dispusA sA rAspundA acestei chemAri""" !Ar3i e stAteau aeEate teanc pe mAsu3a' su2 ampaG una sin.urA era J`s' 7n.A eE on.' pe ro.oFina 2a conu ui' iar aceea pe care )ans stor# ` studiase u tima 7i apAsA stomacu ' 7i tAia respira3ia' dar 1ArA ca a3eria ui cenuie sA 1i poruncit muchi or respecti6i sA o 7ndepArteEe" + Kse pa.ina de sus i p7nA Fos' 2Ar2ia 7i atinsese pieptu i p eoape e i 8saserA peste ochii a 2atri i nai6i" Vedea chipu 6ie3ii' mem2re e ei atoase' 1rumuse3ea ei 7ntrupatA 7n carna3ie" Ea 7i trase m7ini e de su2 a J+ 7ntinse 2ra3e e deschise' 7n interioru cArora' mai a es prin trans%n3a pie ii .in.ae de a articu a3ia cotu ui' se desenau 6ene e' ce e s a ramuri a e 6ene or mari a 2atrii % aceste 2ra3e de un 1armec nespus" # ecA pentru e ' se ap ecA spre e ' peste e ' iAr e 7i sim3i mireasma
!

.7t

Q *Qmti inima 2At7ndu%i puternic" O cA durA sua6A 7i 7n an3ui s#ai H Vreme ceQ aproape pierE7ndu%i cunotin3a de p Acere i de aU 7i apAsa m7ini e pe partea din a1arA a 2ra3e or' aco o unde pie ea
=+>

T)OMA*MANN 7ntinsa pe triceps era de o 1rA.eEime rAcoroasa' sim3i pe 2uEe so umeda a sArutu ui"

4ans maca2ru
La pu3ina 6reme dupA !rAciun muri domnu pasionat de cA Ari 4ar mai 7nainte 1usese i !rAciunu ' adicA ace e douA Ei e de sar2atoa sau' mai precis' socotind i seara de AFun' ace e trei Ei e pe care' c Ati n7nd din cap cu o anumitA teama' )ans !astorp e 6AEuse apropiindu%se 7n timp ce se 7ntre2a cum se 6or des1Aura' i care' apoi' rasarisera i apuseserA ca toate Ei e e o2inuite' cu o diminea3a' o amiaEA i o seara i cu o 6reme potri6ita Bse deE.he3ase pu3inC' de oc deose2itA de a te e de 1e u orD pe dina1arA se deose2iserA oarecum de ce e a te' i in rAstimpu haraEit or puseserA stap7nire pe mintea i inima oameni or' iar pe urma se pre1acusera 7ntr%un trecut apropiat i apoi din ce 7n ce mai depArtat' as7nd totui amintiri despre nite Ei e oarecum di1erite de ce e a te""" -iu consi ieru ui au ic' pe nume Snut' 6eni sA%i petreacA 6acan3a i ocui a tatA sAu 7n aripa din st7n.a H un 2Aiat drA.u3' dar a cArui cea1a 7ncepuse sa 1ie' 7ncA de pe acum' cam proeminenta" #reEen3a t7naru ui Behrens se sim3i 7n atmos1erAG doamne e de6enira 6ese e' cochete i irasci2i e' iar 7n con6ersa3ii e or era 6or2a mereu despre 7nt7 niri e cu Snut' 7n .radinA' 7n pAdure sau 7n cartieru !aEinou ui" 4e a t1e Snut a6u i musa1iriD c73i6a co e.i de uni6ersitate urcarA din 6a e % 6reo ase sau apte studen3i care ocuiau 7n sat' dar uau pr7nEuri e a consi ieru au ic i co indau cu camaraEii or 7mpreFurimi e" )ans !astorp 7i oco i" 7i oco i pe aceti tineri i c7nd era caEu chiar 1u.i de ei' 7mpreuna cu Joachim' cAci nu dorea de oc sa%i 7nt7 neasca" #e ce care 1Acea parte dintre cei de%aici' de sus' 7 despAr3ea o 7ntrea.a ume de aceti petrecAre3i' de aceti turiti care%i 7n67rteau 2astoane e' aa ca nu 6oi s audA i sa tie nimic despre ei" 7n a1ara de asta' cei mai mu 3i pArea ori.inari din nord' poate ca printre ei se .Aseau concetA3eni de%ai ui" )ans !astorp cautA sa e6ite cu orice pre3 asemenea 7nt7 niri i adesea .7ndea cu si A a e6entua itatea sosirii 6reunui ham2ur.heE a :Ber.i +? Q cu at7t mai mu t cu c7t Behrens 7i spusese ca )am2ur.u 1urniEa sta mentu ui un conti.ent impunAtor" #oate ca se .Aseau i printre 2o 1 .ra6 sau printre muri2unEii pe care nu%i 6edeai" Nu era dec7t unu J ii in$ .ur' un ne.ustor cu o2raFii sco17 citi' care stAtea de c7ta6a 6reme i R a! doamnei I tis' i care era ori.inar din !u9ha6en" G7ndindu%se a
MUNTELE VRJIT
317

Y tate' )ans !astorp se 2ucura ca aici a6eai at7t de pu3in contact cu Ve a tii care nu erau comesenii tAi' dar mai a es ca 3inutu ui nata era # " Y FFnpar3it 7n s1ere socia e 1oarte deose2ite" #reEen3a neo2ser6ata +++ stui ne.ustor poto ea mu t 7n.riForAri e iscate de .7ndu ca aici ar putea 7nt7 niham2ur.heEi" *eara s17nta se apropie deci i sosi 7ntr%o 2ur"a Ei p7na aproape de iar 7n Eiua urmAtoare apAru""" TrecuserA ase saptam7ni de c7nd )ans !astorp se mirase ca aici se i 6or2ea despre !rAciunD prin urmare t at7ta timp' dacA am 6rea sa% redAm 7n ci1re' c7t durase ederea pe care i%o propusese din capu ocu ui' p us ce e trei saptam7ni petrecute 7n pat" Totui' aceste prime sase saptam7ni i s%au pArut a 1i un considera2i inter6a de timp' mai a es a 7nceput' .7ndea )ans !astorp % 7n 6reme ce acum cantitatea e.a a aproape nu mai a6ea nici o importan3aD 7ne7t cei din su1ra.erie a6eau dreptate sa 1acA at7t de pu3in caE de un asemenea ucru" Numai ase saptam7ni' adicA nici mAcar c7te Ei e numAra sapt8m7naD dar ce puteau e e sa 7nsemne de 7ndatA ce doreai sa tii ce repreEenta una dintre aceste saptam7ni' una dintre aceste mici a er.Ari 7n cerc' de uni p7na duminica i apoi din nou uni" Era de%aFuns sa te 7ntre2i ce 6a oare i ce importan3a a6ea cea mai mica i mai apropiatA unitate' pentru a 7n3e e.e ca tota u nu prea putea produce mare ucru' acest tota care' pe deasupra' mai su1erea o reducere' o condensare' 2a chiar un 1e de anu are destu de sensi2i a" !e 7nsemna o Ei' socotitA' de pi dA' 7ncep7nd din c ipa c7nd te aeEai a masa pentru deFun' p7n8 a 7ntoarcerea ace eiai c ipe' dupA douAEeci i patru de oreI Nimic H cu toate cA trecuserA douAEeci i patru de ore" Ji ce repreEenta o ora petrecutA a cura de odihna' a p im2are sau a masa % mai cu seama ca enumerarea epuiEa aproape toate posi2i itA3i e de a 1ace sa treacA aceasta unitate de timpI Tot nimic" Tota u acestor nimicuri 7nsA nu era nici e ' #nn natura ui' suscepti2i de a 1i uat 7n serios" -aptu nu de6enea serios ecit Eeci atunci c7nd co2orai spre ce e mai mici unitA3iD aceste de apte ori secunde 7n timpu cArora 3ineai termometru 7n .ura ca sa po3i # eta 7n continuare .ra1icu cur2ei de temperatura' e p Ateai scump t rau e9t1em de importanteG e e se di atau p7na a a 1orma o i mic eterni% p Ji introduceau etape de o 1oarte mare trAinicie 7n .oana um2re or e ui Ti
t

tare ui Timp""" r atoarea a2ia daca stin.herea re.imu o2inuit a ocatari or Q ; u ui% !u c7te6a Ei e mai 7nainte 1usese aeEat 7n partea st7n.a + n.a masa ru or siQ de r7nd' un 2rad E6e t' iar mireasma ui amesteca 7n treacAt cu miresme e 1e uri or 6ariate de m7n% mare ce isca uciri de .7nduri 7n ochii c7tor6a persoane din care =+@

T)OMA* MANN Furu ce or apte mese" La cina din Eiua de $& decem2rie' 2radu 1u %do2it cu 2etea a' cu . o2uri de stic a' conuri

* de pin aurite' meri #`^ at7rnate 7n p ase i di1erite 1e uri de 2om2oane' iar um7nan e de co orata ramaserA aprinse 7n timpu mesei i dupA masa" *e E6onea R 2o na6i or din camere i se aprinseserA a c8pat7i nite 2rAdu e3i% 1Fe i% a6ea pe%a sau" *er6iciu de mesa.erie 7mpAr3ise mu te pachet u time e Ei e" Joachim Piemssen i )ans !astorp primiserA i ei pach din re.iunea or 7ndepanata" de a es' cu daruri 7mpachetate .riFu iu care e 7ntinseserA prin camereD haine a ese cu .ust' cra6ate' ucruri d u9 din pie e i niche i mu te prAFituri de sAr2Atori' nuci' mere m"ir3ipan % pro6iEii a care 6erii se uitarA cu un ochi 7ndoie nic' 7nue 27ndu%se c7nd 6a sosi c ipa 7n care 6or 1i 7n stare sA e .uste" )ans !astorn tia oarte 2ine ca *cha een 1usese aceea care%i aranFase pachetu i tot ea cumpArase daruri e dupA ce se s1Atuise temeinic cu unchii" James Ticnappe a Aturase o scrisoare pe h7rtie .roasA pentru scrisori' dar 2Atuta a maina" Unchiu 7i transmitea urAri e de 2ine a e 2air7nu ui unchi i a e sa e persona e' urAri de sAr2Atori i urAri de 7nsAnAtoire' i adau.A' cu mu t sim3 practic' i urAri e de Anu Nou care a6ea sa soseascA peste pu3ina 6reme' adicA 1Acuse 7ntocmai cum procedase 7nsui )ans !astorp atunci c7nd' 7ntins 7n pat' trimisese din 6reme scrisoarea pentru !rAciun consu u ui Tienappe ' precum i o dare de seama amAnun3ita asupra propriei sa e sAnAtA3i" #omu din su1ra.erie ardea' s17r7ia' par1uma i 7ntre3inea 7n min3i i 7n inimi contiin3a ace ei ore" !u to3ii se 7m2racasera e e.ant' domnii 7n 3inute de ri.oare' doamne e purt7nd 2iFuterii pe care so3ii iu2itori e trimiseserA' poate' de a es" ! a6dia !hauchat pusese i ea' 7n ocu Fachetei de 7na care era Ia moda aici' o rochie e e.anta dar de o croia a pu3in cam ar2itrarA sau mai cur7nd na3iona aD un ansam2 u de cu oare deschisa' 2rodat i cu cordon' un mode rustic rusesc sau poate 2a canic' e6entua 2u .Aresc' 7mpodo2it cu mici 1 uturai de aur i a e cArui cute 2o.ate dAdeau si uetei o 7mp inire deose2it de m Adioasa' armoniE7ndu%se cu ceea ce *ettem2rini numea cu p Acere :1iEionomia ei tAtAreasca sa cu :ochii ei de up a stepe or;" La masa rui or 2ine to3i erau 1oar 6ese iG de aco o a pornit primu dop de ampanie i a2ia dupA ace ce e a te mese comandarA i e e" a r7ndr" or' ampanie" La masa 6e or' 2atr7na mAtua a 1ost aceea care a comandat pentru nepoata%s pentru Marusia' trat7ndu%i pe to3i" Meniu era a es i se 7ncheia p Acinta cu 2r7nEa si cu 2om2oaneG 7i comp etarA cu ca1ea i cu Q c W ruri' iar din 6reme 7n 6reme c7te o crean.a de 2rad' care se aprinQ e pe care tre2uiau s%o stin.A repede' isca panica stridenta i e9a.e 1E MUNTELE VR(JIT

=+,

2rini' 7m2rAcat ca de o2icei' 6eni spre s17ritu cinei sa stea o R> n sco2itoarea ui' a masa 6eri or' o tachina pe doamna *tohr i YQ pu3in despre -iu 4u .heru ui i 7n6A3Atoru omenirii a cArui fi V tere era sAr2AtoritA aEi" Nu se tia cu certitudine daca trAise 7n iU['tp 4ar ceea ce s%a nAscut 7n ace e 6remuri i a pornit 7ntr%un maiU F%.FFitaiOR; OR tor a 1ost ideea 6a orii su1 etu ui indi6idua ' concomitent cu 0Qeca a itate % pe scurt' democra3ia indi6idua ista" 7ntru acest .7na primi o eascA paharu pe care%I ridicaia 7n cinstea Lui" 4oamna *tohr .Asi acest 1e de%a Fudeca era :cu du2 u 7n3e es i 1ara su1 e1;" *e scu a otest7nd i cum umea 7ncepuse sa i treacA Cn sa on' to6arAii de masa 7i urmarA e9emp u " 7nsemnAtatea i 7nsu1 e3irea reuniunii din seara aceasta se datorau si 1aptu ui ca urma sA i se 7nm7neEe consi ieru ui au ic daruri eG e 6Fni' de a t1e ' numai pentru o FumAtate de ora" 7mpreuna cu Snut i cu domnioara 6on MZ endon0" !eremonia se des1Aura 7n sa onu unde se a1 au aparate e optice" 4aru rui or era un o2iec de ar.int' o ta6a mare' rotundA' 7n miF ocu cAreia 1usese .ra6atA mono.rama ce ui ce%o primea' i care nu putea 1o osi Ia nimic' 1apt ce sarea 7n ochi" #e eE on.u o1erit de cei a 3i pacien3i' cu toate ca nu a6ea nici 7n6e itoare' nici perna' 1iind acoperit numai cu o p7nEA' te puteai ce pu3in 7ntinde" 4ar a6ea spAtaru mo2i i Behrens se .rA2i sa 6eri1ice c7t era de con1orta2i ' deci se 7ntinse c7t era de un.' 3in7nd su2 2ra3 ta6a ne1o ositoare' 7nchise ochii i 7ncepu sA s1orAie ca un 1erAstrAu' pretinE7nd ca este 2a auru -a1nir to Anit 7n.a comoara" )aEu a 1ost .enera " !hiar i doamna !hauchat r7se de aceastA scenA' 1Acu cre3uri a ochi' iar .ura 7i ramase deschisa e9act ca a ui #ri2is a6 )ippe' .7ndi )ans !astorp' atunci c7nd ui )ippe i se 7nt7mp a sA r7da" Imediat dupA p ecarea e1u ui' se aeEarA a mese e de Foc" *ocie% a Qearus8 ocupa' ca de o2icei' sa onu ce mic" !73i6a pacien3i ramai 7n #icioare' 7n su1ra.erie' 7n Furu pomu ui de !rAciun' pri6eau cum se In . mucuri e uminAri or 7n micu3e e suporturi de meta si ron3Aiau Quri e a.A3ate de ramuri" La mese e aranFate 7ncA de pe acum pentru deFun' c7te6a persoane sin.uratice' depArtate une e de a te e' si cu e #e masA' 1iecare 7n 1e u sau' tAceau cu1undate 7n .iruiuri" c h ma P+ !Qe !rAciun a 1ost umeda i ce3oasa" Erau noi ii care se R 7sera 1oarte Fos' pretinse Behrens' 7n6A uind re.iunea" -iindcA aici pAtQ U e9Qsta nQciodarA cea3a" 4ar 1ie nori' 1ie cea3a' umefoaQa era de6 n"PatOare% PApada aternuta peste tot se deE.he3a Ka supra1a3a" #oroasA' trans1orm7ndu%se 7n m7E.a" 7n timpu i urei' 1a3a i

320 T)OMA* MANN m7ini e amor3eau 7ntr%un mod mu t mai supArAtor dec7t pe .er c7 soare cu din3i"
ra

Piua a 1ost 7ncununata printr%o serata muEica a' un ade6Arat co cu r7nduri de scaune i pro.rame tipArite care au 1ost date 7n dar de%aici' de cus' de cAtre direc3ia :Ber.ho1 Q%u ui" !7ntarea3a pro1esio Q 1 care a dat recita u de c7ntece ocuia a 4a6os unde preda ec3ii t muEica" A6ea doua meda ii pe mar.inea decoiteu ui' 2ra3e e 7i semAn cu nite 2e3e' iar 6ocea' cu un tim2ru aproape a1on' demonstra 7ntr chip 7nduioAtor moti6e e sta2i irii a 4a6os" !7ntaD Ji ast1e 7mi port iu2irea 4in oc 7n oc" #ianistu care o acompania era tot din 4a6os""" 4oamna !hauchat stAtea 7n primu r7nd' 7nsA pro1ita de ce dint7i antract pentru a se retra.e ast1e ca' 7ncep7nd din acea c ipa' )ans !astorp putu' cu inima initita' sA ascu te muEica Bera' oricum' muEicaC i sa urmAreascA te9tu c7nte%ce or' tipArite 7n cuprinsu pro.ramu ui" *ettem2rini mai ramase un timp 7n.a )ans !astorp' apoi dispAru i e ' dar a2ia dupA ce 1Acu 6reo c7te6a o2ser6a3ii p astice 7n e.Atura cu acest bel canto con1uE a ce ei care se sta2i ise a 4a6os i dupA ce%i e9primA pe un ton uuratic p Acerea cA 7n searA aceasta s%au .Asit 7mpreunA 7ntr%un chip at7t de oia i de prietenesc" La drept 6or2ind' )ans !astorp rAsu1 A uurat dupA p ecarea am7ndurora' a ce ei cu ochii pieEii c7t i a ce ui cu 6e eitA3i de peda.o.' i a6u toata i2ertatea sa ascu te atent c7ntece e" :E 2ine' se .7ndi e ' ca 7n 7ntrea.a ume i 7n 7mpreFurAri e ce e mai deose2ite se 1Acea muEica' pro2a2i chiar i 7n e9pedi3ii e po are"; Piua a doua de !rAciun nu se deose2i nici ea cu nimic mai mu t de o duminica sau de o Ei o2inuita a saptAm7nii' daca n%ar 1i 1ost o 6a.a contiin3a a preEen3ei ei' de care totui nu puteai scapA' iar dupA ce sAr2Atoarea se isprA6i' a 1ost re e.atA 7n trecut H sau' mai precis' 7ntr%u 6iitor 7ndepArtat' a o depArtare de un anD douAspreEece uni se 6 scur.e iarAi p7nA se 6a 7ntoarce !rAciunu H adicA' de 1apt" numai apte uni mai mu t dec7t petrecuse )ans !astorp aici" Imediat dupA !rAciun' aadar' 7n aFun de Anu Nou' murise do11i pasionat de cA Arie" Verii o a IarA de a A 1reda *chi d0necht" innn+++ 2ietu ui -ritE Rot2ein' Eisa i sora Berta' care' pe coridor' e reia% nu Q+Q

mu tA discre3ie e6enimentu " )ans !astorp 1u 1oarte impresionat' au 7nt7mp area' pe de o parte 1iindcA starea i 1e u de a 1i a dom
pasionat de cA Arie 1AcuserA parte din prime e impresii pe care a6u MUNTELE VRJIT 321 Yci % adicA ace ea care' de a 7nceput' %au 1Acut sA%i 7nchipuie ca *> uEa 1ier2in3e ii din o2raFi i care de atunci n%a mai cedat de oc H * de a tA parte din moti6e mora e H am putea spuneD din cauEe re i%A Aturi de Joachim stArui mu t 7ntr%o un.A con6or2ire cu 8ri3a care se a.A3A recunoscAtoare de aceastA discu3ie ce%i pri eFui mp u schim2 de pAreri" -usese o minune ca acest domn mai supra% a mise sAr2Atori or" ReEistase cu 7nd7rFire no2i u ca6a er i nimeni nu s8%i e9p ice cum de mai respirase 7n u timu timp" Este ade6Arat A de 1oarte mu te Ei e nu mai trAia dec7t datorita unor cantitA3i enorme de o9i.enD numai ieri a consumat patruEeci de 2a oane a ase 1ranci 2ucata" !hestia aceasta tre2uie sA 1i costat mu t' dupA cum domnii pro2a2i c8%i dau seama i' pe deasupra' nu tre2uie sA uitAm cA so3ia ui' 7n 2ra3e e cAreia murise' r8m7nea a2so ut ipsitA de miF oace" Joachim deEapro2A aceste che tuie i" La ce 2un o asemenea pre un.ire costisitoare i arti1icia A a su1erin3ei' 7ntr%un caE 1ArA nici o speran3AI E 7nsui nu putea 1i 7n6ino6A3it cA a consumat or2ete .aEu dAtAtor de 6ia3a i at7t de scump' pe care i %au administrat" 4ar acei care 7 7n.riFeau ar 1i tre2uit sA se arate mai ra3iona i i' de 6oie' de ne6oie' sA% ase sA%i urmeEe ca ea ine6ita2i A' 1Ac7nd a2strac3ie sau' dimpotri6A' 3in7nd cont de 7mpreFurAri" -iindcA' 7nainte de orice' e9istA cei 6ii care au i ei drepturi e or H i aa mai departe" La care )ans !astorp 7 contraEise ener.ic" 7i reproa 6Aru ui sAu cA 6or2ete aproape ca *ettem2rini' 18ra nici un pic de respect i 1ArA nici o s1ia A 1a3A de su1erin3A" 4omnu pasionat de cA Arie murise' nu%i aaI #rin urmare nu mai era caEu de . umA' nu%3i mai rAm7nea a tce6a de 1Acut dec7t sA do6edeti cA eti serios' cAci un muri2und a6ea dreptu sA 1ie respectat i onorat cum se cu6ine' accentua )ans !astorp" -iindcA era 7n a1ara de orice 7ndoia A cA Behrens 7 cer% se e # no2i i pro2a2i cA s%a nApustit asupra ui' 7n 1e u sAu ne e.iuit" Nu era caEu ' dec arA sora *chi d0necht" Este ade6Arat cA muri2undu mai 8c 1 use' 7n u tima c ipA' o micA 7ncercare de 1u.A' 6r7nd sA sarA Fos n pat" 4ar o simp a o2ser6a3ie asupra EAdArniciei unei asemenea 7ncer% I a 1ost su1icientA pentru a% 1ace sA se poto eascA" )ans !astorp se U*e chiar sA% 6adA pe rAposat" O 1Acuse pentru a 7n1runta tiranicu sistem ornicit' care consta din a tAinui asemenea 7nt7mp ari' 1iindcA dispre% aceastA 6oin3A e.oistA de%a%te%1ace%ca%nu%6eEi' de%a%nu%pri6i%7n%1a3a %nu%ascu ta ceea ce%i pri6ea pe to3i' precum i pentru ca 6oia sa se a sistemu ui printr%o ac3iune concretA" 7ncercase a masa sa aducA 6 at7t #re acest deces 7nsA se iE2ise de o osti itate at7t de unanima i e " Tc8p837natA 1a3A de un asemenea su2iect' 7nc7t a 1ost u uit i at % 4oamna *tohr de6eni aproape .roso ana" !e i%a trAsnit prin
322

T)OMA* MANN cap sa 6or2eascA despre aa ce6a' 7 7ntre2a ea' i ce 1e de educatQ aceea care i s%a dat" Re.u amentu casei 7i punea pe pacien3i a ada R de orice contact cu aceste 2asme i iatA ca un a.eamiu oarecar 7n.Aduia sa e discute 7n .ura mare' i 7ncA a 1riptura' de 1a3a -iir9i doctoru B umen0oh care' dintr%o Ei 7n a ta' putea sa ai2A ace

soarta" BAsta tre2uie sa ram7na 7ntre noi"C Ji daca pe 6iitor 1aptu se m repeta' ea are sa rec ame" 4ar tocmai ca o urmare a acestei scene )a !astorp se hotAr7 % i o spuse chiar cu . as tare % sa aducA' 7n ceea ce + pri6ea pe e ' un u tim oma.iu acestui to6arA decedat' 1ac7nd o 6iEita so3iei i rostind un discurs discret Ia capatiiu ui' 2a mai mu t' spuse ca% 6a determina i pe Joachim sa% 7nso3eascA" !u aFutoru sorei A 1reda au putut pAtrunde 7n camera mortuara care era situata a etaFu 7nt7i' chiar dedesu2tu camere or or" 7i primi 6Adu6a' o mica 2 ondA ciu1u itA' 6 A.uita de nop3i e de 6e.he' 3in7nd o 2atista a .ura' cu nasu rou i 7m2rAcata 7ntr%un mantou cu .u eru ridicat' cAci 7n camera era .roEa6 de 1ri." !a ori1eru 1usese 7nchis' iar ua de a 2a con sta deschisa" Tinerii rostirA cu . asu co2or7t cu6inte e potri6ite 7mpreFurArii' apoi 1ura in6ita3i cu un .est dureros a m7inii sa po1teascA' iar ei tra6ersarA camera cu pai demni' c atin7ndu%se 7n 67r1u picioare or' p7nA a pat' unde ramaserA 7n contemp area ce ui decedat' 1iecare 7n 1e u sAuD Joachim uA poEi3ia de drep3i' apoi sa uta cu o uoara 7nc inare' )ans !astorp 7ntr%o atitudine oarecum re a9ata' pierdut 7n .7nduri' cu 2ra3e e 7ncruciate' cu capu p ecat peste umAr i cu o e9presie asemAnAtoare ce ei din c ipe e c7nd ascu ta muEica" !apu ca6a eru ui era reEemat destu de sus' aa 7ne7t trupu H sche et pre un. i circuit mu tip u a 6ie3ii' cu 67r1u picioare or ieind 7n a1ara a capAtu cu6erturii' pArea cu at7t mai su23iat' aproape de o 7n.ustime de se7ndura" O coroana de 1 ori era aeEata 7n dreptu .enunchi or' iar o ramurA de pa mier care se desprindea din coroana atin.ea m7ini e mari' .a 2ene i osoase ce stAteau 7mpreunate pe pieptu cAEut" 4eopotri6A de .a 2ene Ji osoase erau chipu i craniu p eu6' nasu ascu3it i pome3ii iei3i + a1ara' iar musta3a de un 2 ond%rocat scotea 7n e6iden3a prin desimea sco17 cituri e cenuii cu perii E27r i3i ai o2raFi or" Ochii erau 7nchii 7n; 1e pu3m cam ne1iresc H i%au 1ost 7nchii' 7i spuse )ans !astorp' nu s 7nchis ei sin.uriD iatA ce se numete a da u time e 7n.riFiri' dei iu acesta se 1ace mai cur7nd din respect pentru supia6ie3uitori deci dra.oste pen ru mort" 4e a t1e ' tre2uia s% o 1aci imediat dupA deces' I daca mioEina s%a i 1ormat 7n muchi' orice 7ncercare este Eadarni U R mortu ram7ne 7ntins' cu ochii ho 2a3i si 1ici' ast1e ca pl8 \; desa67rire ima.inea sua6a a somnu ui" )ans !astorp stAtea 7n #+ MUNTELE VRJIT =$= t sim3indu%se 7n e ementu sau' oarecum ca un specia ist' 7nsA pare !a doarme;' spuse e din omenie' dei e9presia mortu ui era O; t; a ta" Apoi' cu un . as cu6iincios i pe un ton co2or7t" 7ncepu sa ! cu 6Adu6a de1unctu ui' i prin 7ntre2Ari care mArturiseau
vorDe< .......

Y nea i ini3ierea ui ca amator 7ntr%a e medicinii' o ini3iere oarecum Y ma a i mora a' se interesa de su1erin3a so3u ui' de u time e Ei e i e e din urmA c ipe' c7t i despie transportarea corpu ui 7n !arintia' a1 ase c8 se 6a proceda" VAdu6a' 7n austriaca ei tArA.Anata i 1 rn8itaU suspin7nd din c7nd 7n c7nd' .Asi surprinEAtor ca nite tineri erau dspui sA se intereseEe ast1e de durerea a tuiaG 1a care )ans !as1orp rAspunse c8 at7t 6Aru sau c7t i e erau 2o na6i' ca' 7n ceea ce% pi i6ea pe e stAtuse adesea 7n.A cata1a cu rude or' ca era or1an de tata i de mama i prin urmare' 1ami iariEat oarecum de mu ta 6reme cu moartea" VAdu6a 7 7ntre2A ce pro1esie areI RAspunse ca :1usese; in.iner" H -useseI % 4a' 1usese' 7ntruc7t' deocamdatA' sur6eniserA 2oa a i o edere aici pentru un timp nedeterminat' ceea ce 7nsemna o 7ntrerupere importanta i poate chiar o cotitura hotAr7toare 7n e9isten3a ui' cAci niciodatA nu puteai ti ce anume 6a urma" BLa care Joachim 7 pri6i cu o spaima intero.ati6A"C 4ar domnu ' 6aru dumnea6oastrAI H Voia sa se 1acA mi itar' era o1i3er%aspirant" H Oh' Eise ea' pro1esiunea mi itarA este' 7n ade6Ar' ce6a serios' un so dat poate 7n anumite 7mpreFurAri sa intre 7n contact destu de direct cu moartea' aa cA 1ace 1oarte 2ine daca se o2inuiete din 6reme cu aspectu ei" Apoi 7i ua rAmas 2un de a cei doi tineri' cu o 3inutA po iticoasa' 1AcutA sa inspire respect' iar ei sim3irA compasiune pentru situa3ia ei 7ndurerata' dar i din cauEa sumei mari a 1acturii de o9i.en pe care so3u i%o Asase motenire" Verii se urcarA Q_ai a etaFu or" )ans !astorp se arata satis1Acut de 6iEita 1Acuta i emo3ionat de stAri e su1 eteti prin care trecuse" !=e9uiscat in pace. spuse e " Sit tibi terra le$is. =e9uiem aetemam ei, Domine. VeEi' c7nd este 6or2a despre moarte sau c7nd 6or2eti )i or' atina 7i recapAtA toate drepturi e' este im2a o1icia a 7n aceste n eJurari' de unde se 6ede ca moartea este ce6a deose2it" 4ar nu m "Q n curtoaEie umanistA 6or2im atinete 7n cinstea ei" cAci .raiu Yotu `r nU !*te Qatma Rm Jcoa a" 7n3e e.i tu' ci iE6orAte dintr%un cu n' s#int' dintr%un spirit oarecum opus" Este atina sacra' un dia ect Lui * Q mc[OOe6a Q un c7ntec 7nA2uit' monoton i parca su2pam7ntean" nFF' " ern2rini nu i%ar 1ace nici o p Acere' nu este ceea ce e tre2uie !e a a t `rrepu2 icanQ Mi peda.o.i' c7ntecu acesta 3ine de a t spirit' de i atituBr# %ritQ EU .asesc ca tre2uic Amurite di1erite e tendin3e spiritua e + spiritua e' putem spune ca' de drept' s7nt numai douA" cea
324

T)OMA* MANN e6 a6ioasa i cea i2erA" Am7ndoua cu a6antaFe e or' dar ceea ce%n6 pe inimA 7mpotri6a ce ei i2ere' ma .7ndesc a aceea a ui *etternh %R este cA pretinde sa acapareEe numai pentru ea sin.urA 7ntrea.a ci Q tAte omeneasca' ceea ce este e9a.erat" !ea a tA con3ine de asern mu ta demnitate omeneasca' e urEitA din decen3A' are o 3inuta 7na r des18soArA un ceremonia impunAtor' 2A chiar mu t mai mu t dec7t : i2era;' cu toate cA 3ine seama 7n mod deose2it de s A2iciunea a u2reEenia omeneascA' iAr .7ndu pe care% 7nchinA mor3ii i descom punerii FoacA un ro important" Ai 6AEut a teatru 4on !ar os i cum se petrec ucruri e a curtea *paniei' c7nd re.e e -i ip intrA' 7n6em7ntat comp et 7n ne.ru' cu Ordinu Jartierei i ace a a L7nii de Aur' i c7nd7F scoa e 7ncet pA Aria care

seamAnA aproape cu me oane e noastre % i%? scoate 7n sus i spuneD :Acoperi3i%6a' .ranEii mei;' sau ce6a 7n .enu acesta H i tre2uie sa recunoatem cA nu poate 1i 6or2a aici nici de ne. iFen3A i nici de un ceremonia nerespectat' ci dimpotri6A' iar re.ina spuneD :7n patria mea' -ran3a' era cu totu a t1e ;' cAci' 1irete' .Asete toate acestea prea meticu oase i prea comp icate' 7ntruc7t ar 1i dorit o 6ia3a mai intimA' mai omeneascA" 4ar ce 7nseamnA omenescI Totu este omenesc" !u6iin3a spanio A c7t i umi in3a ei so emnA de o ri.iditate ne1ireascA este un sti de omenie 1oarte demn' .Asesc eu i' pe de a tA parte' cu67ntu :omenesc; poate sA ascundA toate deEordini e i toate ne. iFen3e e" % Aici 73i dau dreptate' spuse Joachim" Nici eu nu pot su1eri ne. iFen3a i indo en3A" 4iscip inA 7nainte de toate" % 4ar tu 6or2eti ca mi itar i admit cA 7n mi itarie oamenii se pricep a asemenea ucruri" VAdu6a a a6ut toata dreptatea sA spunA despre pro1esiunea 6oastrA ca este serioasa deoarece tre2uie sA pri6i3i ucruri e in 1a3a i sa 1i3i pre.Ati3i de%a a6ea de%a 1ace cu moartea" #urta3i o uni1orma str7ns8 pe trup" curata i cu .u er tare' ceea ce 6A da o 3inutA" Ji apoi 6oi a6e3i o ierarhie i o discip inA' 6a da3i onoruri e unu A tui8 7n orie 7mpreFurare' ceea ce amintete de spiritu spanio de de6o3iune' + ucru acesta' 7n 1ond' 7mi p ace 1oarte mu t" *piritu acesta Ar tre2ui %domneascA mAi mu t i A noi' ci6i ii' 7n o2iceiuri e noastre" 7n he nostru de%a 1i" iatA ce a pre1era i a .Asi ca este cu6iincios" !onsio umea i 6ia3a s7nt ast1e 7ntocmite 7ne7t ar tre2ui mereu sA te 7ni2ra R ne.ru' cu o co eretA a 2A' scro2itA' 7n oc de .u er' sa ai cu oam R re a3ii .ra6e' reEer6ate i 1orma e' .7ndindu%te mereu a moarte" Y% Q \" mi%ar con6eni i a .Asi cA este mora " VeEi tu' asta esKe 7ncA o es? o preEum3ie a ui *ettem2rini' si s7nt 1ericit cA am pri eFu sa 6 despre e e" EK 7i 7nchipuie nu numai cA are monopo u demnitAt++ MUNTELE VRJIT
=$/

a ha 7ncA i a mora ei H cu :acti6itatea sa practicA;' cu sAr2Atori e aV minic aQe i tendin3a spre pro.res Bca i cum duminica nu te%ai F' a drept 6or2ind' a cu totu a tce6a dec7t a pro.resC i cu sistemu $ Q suprirnare a su1erin3e or H despre care tu nu tii nimic de a t1e ' + mi%a 6or2it ca sA mA instruiascA H deoarece 6rea sa e des1iin3eEe od sistematic cu aFutoru unui e9icon" Iar dacA acest ucru mi se imora % ei i+I -irete' n%o sA mA duc sa i%o spun' mA deEarmeaEA 1e u ui p astic de%a 6or2i' parc8% aud ca%mi spuneD :Te a6ertiEeE' domnu e in.inerK; 4ar eu cred cA ai tot dreptu sA .7ndesti ceea ce%3i n ace % :*ire' da3i%ne i2ertatea de .7ndire;" 4e a t1e ' 6reau sa%3i spun ce6a' 7ncheie e " BAFunseserA 7n camera ui Joachim' iar Joachim tocmai se pre.Atea sA se cu ce"C Vreau sA%3i spun ce6a a care m%am .7ndit" TrAim aici uA 7n us8 cu muri2unEi i cu ce e mai cump ite dureri i su1erin3e' iar noi nu numai cA ne comportam ca i cum 1aptu nu ne%ar pri6i' 2a mat mu t' s7ntem cru3a3i i iEo a3i pentru a nu intra 7n contact cu rea itatea' pentru a nu 6edea nimic' iar pe domnu pasionat de cA Arie 7 6or 1ace sa disparA tot pe ascuns' 7n timp ce noi 6om ua ceaiu sau .ustarea" GAsesc cA este imora " 4oamna *tohr s%a i 7n1uriat c7nd am adus 6or2a despre acest deces' dar e mu t prea proasta pentru mine' este ipsitA comp et de orice cu turA i crede cA :4omo ' domo ' cucernica 7n3e epciune; este o arie din Tannh)user, aa cum pretindea mai Ei e e trecute a masA' dei ar tre2ui sA ai2A sentimente pu3in mai mora e' ca i cei a 3i de a t1e " 4eci m%am hotAr7t ca pe 6iitor sA m8 ocup mai mu t de 2o na6ii mai .ra6 i de muri2unEii casei' ceea ce cred ca o sa%mi 1acA 2ine" Bietu Reuter' care era odinioarA a numAru douAEeci i apte H %am 6AEut 7n prime e Ei e a e ederii me e aici H tre2uie sA 1i p ecat de mu ta 6reme ad penates i desi.ur cA %au carat 7n mod discret' cAci 7ncA de pe atunci a6ea nite ochi enorm de ho 2a3i" 4ar mai s7nt' 1ara 7ndoia A' i a 6n' casa este p inA' nu ipsesc noii sosi3i' iar sora A 1reda' sau supe%oara' sau chiar Behrens 7nsui ne 6or aFuta cu p Acere sa 1acem cuno% 3a unora dintre ei' cred cA puiem o23ine acest ucru 1ara prea mare cu tate" *A presupunem cA este Eiua de natere a unui muri2und i ca " despre aceastA ani6ersare' cAci tre2uie sa e9iste un miF cc sa ne 1e nt Am% Bme' 7n acest caE trimitem respecti6i or % 1ie 2Ar2at' 1ie R eU ie pereche cAsAtorita' depinde % un .hi6eci cu 1 ori' 7n camera" uis^ Rn #artea a doi con1ra3i' un .hi6eci cu ce e mai 2une urAri de poF% KI re c Q % Aci' dei cu67ntu 7nsAnAtoire este o simp A e9presie de cine %O;Q e*+* QntoQcQeauna indicat" -irete' 6om 3 Q7ri prin Gi I" spune #rin u% ea sau e aa stor QQ gQ de 6 a.a cum s7nt' ne 6or transmite un sa ut prietenesc sau poate cA ne 6or in6ita o c ipA 7n camera
=$>

T)OMA* MANN neti' 2a 7ncA i a mora ei % cu :acti6itatea sa practica;' cu sar2at ui duminica e i tendin3a spre pro.res Bca i cum duminica nu .7ndi' a drept 6or2ind' a cu totu a tce6a dec7t a pro.resC i cu *I*t ai ui de suprimare a su1erin3e or % despre care tu nu tii nimic de a t1 dar e mi%a 6or2it ca sa ma instruiascA H deoarece 6rea sa e des1iin 7n mod sistematic cu aFutoru unui e9icon" Iar daca acest ucru m pare imora % ei iI -irete' n%o sA mA duc sa i%o spun' ma deEarme cu 1e u ui p astic de%a 6or2i' parca% aud ca%mi spuneD :Te a6ertiE domnu e in.inerK; 4ar eu cred cA ai tot dreptu sA .7ndeti ceea ce t p ace % :*ire' da3i%ne i2ertatea de .7ndire;" 4e a t1e '

6reau sa%3i spun ce6a' 7ncheie e " BAFunseserA 7n camera ui Joachim' iar Joachim tocma se pre.Atea sa se cu ce"C Vreau sa%3i spun ce6a a care m%am .7ndit TrAim aici ua 7n ua cu muri2unEi i cu ce e mai cump ite dureri i su1erin3e' iar noi nu numai ca ne comportam ca i cum 1aptu nu ne%ai pri6i' 2a mai mu t' s7ntem cru3a3i i iEo a3i pentru a nu intra 7n contact cu rea itatea' pentru a nu 6edea nimic' iar pe domnu pasionat de cA Arie 7 6or 1ace sa disparA tot pe ascuns' 7n timp ce noi 6om ua ceaiu sau .ustarea" GAsesc ca este imora " 4oamna *tohr s%a i 7n1uriat c7nd am adus 6or2a despre acest deces' dar e mu t prea proasta pentru mine' este ipsita comp et de orice cu tura i crede ca :4omo ' domo ' cucernica 7n3e epciune; este o arie din Tannh)user, aa cum pretindea mai Ei e e trecute a masa' dei ar tre2ui sa ai2A sentimente pu3in mai mora e' ca i cei a 3i de a t1e " 4eci m%am hotar7t ca pe 6iitor sa ma ocup mai mu t de 2o na6ii mai .ra6 i de muri2unEii casei' ceea ce cred ca o sa%mi 1acA 2ine" Bietu Reuter' care era odinioarA a numAru douAEeci i apte % %am 6AEut 7n prime e Ei e a e ederii me e aici % tre2uie sa 1i p ecat de mu ta 6reme ad penates i desi.ur ca %au carat 7n mod discret' cAci 7ncA de pe atunci a6ea nite ochi enorm de ho 2a3i" 4ar mai s7nt' 1ara 7ndoia a' i a 3ii' casa este p ina' nu ipsesc noii sosi3i' iar sora A 1reda' sau superioara' sau chiar Behrens 7nsui ne 6or aFuta cu p Acere sa 1acem cuno tin3a unora dintre ei' cred ca putem o23ine acest ucru 1ara prea 11 di1icu tate" *a presupunem ca este Eiua de natere a unui muri2und ic a1 am despre aceasta ani6ersare' cAci tre2uie sa e9iste un miF cc sa in1ormam" Bine' 7n acest caE trimitem respecti6i or % 1ie 2Ar2at' 1emeie' 1ie pereche cAsAtorita' depinde % un .hi6eci cu 1 ori' 7n came o aten3ie din partea a doi con1ra3i' un .hi6eci cu ce e mai 2une ura 7nsAnAtoire' cAci' dei cu67ntu 7nsAnAtoire este o simp A e9pr es po ite3e' e este 7ntotdeauna indicat" -irete' 6om s17ri pnn a ic ;r cine s7ntem' iar ea sau e ' aa stori de 6 a.a cum s7nt' ne 6or tran prin ua un sa ut prietenesc sau poate ca ne 6or in6ita o c ipa 7n c
MUNTELE VRJIT 327 sc iim2am c73e6a 6or2e omeneti' cu ea sau cu e ' 7nainte de%a ;;a % ea pentru 6ecie" 7n 1e u acesta 6ad eu ucruri e" Eti de acordI 7n % pri6ete' m%am hotar7t s%o 1ac 7n orice caE" ! ne 1apt' Joachim nu putu aduce cine tie ce ar.umente 7mpotri6a acestor proiecte" % A1arA doar cA' spuse e ' p anu asta contraEice ordinea caseiG 7n i u tAu' 1aci o mica re6o u3ie" 4ar' 7n mod e9cep3iona i 1iindcA este Qma datA c7nd 73i e9primi o asemenea dorin3a' se prea poate ca Behrens A%3i dea 7ncu6iin3area" 4e a t1e po3i sa in6oci pasiunea ta pentru medicinA" %4a' pe deasupra mai inter6ine i asta' Eise )ans !astorp" 7n ade6Ar' erau moti6e destu de comp e9e ce e care%i insu1 asera aceastA dorin3A" )otar7rea de%a protesta 7mpotri6a e.oismu ui ce domnea aici nu era dec7t una dintre cauEe" !eea ce% mai determinase era i necesitatea spiritu ui sAu de a ua 7n serios 6ia3a i moartea' de a e cinsti' necesitate pe care nAdAFduia sA i% o satis1acA i s%o 7ntAreascA' 6enind 7n contact cu 2o na6ii .ra6 i cu muri2unEii' pentru ca' ast1e ' sa compenseEe nenumArate e a1ronturi pe care aceasta necesitate spiritua a era e9pusA sA e primeascA a 1iecare pas' 7n 1iecare Ei i 7n orice moment' i care con1irma 7ntr%un chip nep Acut anumite pAreri a e ui *ettem2rini" E9emp e se pot da mu te' 1oarte mu te' i daca %ai 1i 7ntre2at pe )ans !astorp' poate ca 7n primu r7nd ar 1i 6or2it despre acei pacien3i de a :Ber.ho1 care' chiar dupA propria or mArturisire' nu erau de oc 2o na6i i 6eniserA numai dintr%un im2o d' su2 prete9tu unei uoare o2ose i' dar 7n rea itate doar de p Acere' i petreceau aici deoarece 7i amuEa te u de 6ia3A a 2o na6i or H ca' de pi da' aceasta 6Adu6a )assen1e d' despre care am mai 6or2it 7n treacAt' o doamna 6ioaie a cArei pasiune era rAmAa.u D paria cu domnii pe orice i 7n e.Atura cu orice' paria pe remea care 6a 1i' pe m7ncAruri e care e 6or ser6i' pe reEu tatu consu i or .enera e i pe numAru uni or adAu.ate 7n p us 1iecArui pacient' anumi3i campioni de 2o2' de patinaF sau de schi' cu ocaEia concursu%sporti6e' pe 1e u cum se 6or s17ri e.aturi e de dra.oste dintre eR3i' i pe aFte o suta R. TcrurF di1erite i cu totu ipsite de 7nsemn8%Q #ana pe oco ata' pe ampanie i icre ne.re care' apoi' se m7ncau a ehQ U1ant unee se i 2enchetuia' paria pe 2ani' pe 2i ete de cinema i s ac 8rutari' cine sa e dea sau sA e primeascA H pe scurt' prin 2in % a patk8 aducea 7n su1ra.erie mu ta 7nsu1 e3ire i mu ta 6ia3a 7nsA F *. e esU Unaru )ans !astorp nu 6oia sa ia 7n serios aceste apucaturiD rea c8 7nsAi e9isten3a or repreEintA un soi de su1erin3a pro6ocata acestui oca a durerii" =$@

T)OMA* MANN cAci co portorii tirii n%au .asit%o at7t de neo2inuita 7nc7t emo3ioneEe 1o osind termeni at7t de tari" Ba mai mu t' ridicau din ' *e urti3M%i as7nd sa se 7n3e ea.A ca pentru asemenea ucruri era neapArat ne6n doi parteneri i ca" 1ara 7ndoia a' nu s%ar 1i 7nt7mp at nimic 1ara dorim O atitudinea i pi p Acerea participantei" !e pu3in asta era atitudinea i perspecti6a
+

tiianti !

asta era

mo

a doamnei *tohr 7n du2ioasa a1acere despre care am 6or2it mai sus

Saro ine *tohr era 7nspaim7ntatoare" 4aca ce6a 7 tu 2ura pe )a !astorp 7n cinstite e ui e1orturi spiritua e' era 1Aptura i 1e u de%a 1i acestei doamne" Ar 1i 1ost su1iciente 2oacAne e pe care e 1Acea neco tenit 7n materie de cu tura" *punea :eu.enie; 7n oc de :a.onie;G :inso 6ent; c7nd 1Acea cui6a imputAri pentru 6reo o2rAEnicie' i de2ita ce e mai 7n1iorAtoare' ce e mai 7n.roEitoare prostii despre 1enomene e astronomice' care puteau sa pro6oace o ec ipsa so ara" #entru ea" cantitatea de EApada cAEuta' era :o ade6Arata capacitateQ;' iar 7ntr%o Ei 7 1Acu pe *ettem2rini sa ram7na u uit mu ta 6reme' spun7nd ca tocmai citea o ucrare 7mprumutata de a 2i2 ioteca sta2i imentu ui' adicA :Benedetto !ene i 7n traducerea ui *chi er;K 7i p Aceau anumite e9presii a moda'

7mperecheri de cu6inte care 7 scoteau din sArite pe )ans !astorp' cAci e .Asea a2surde i deose2it de 6u .are' ca de pi daD :Asta%i cu mea cu mi orK; sauD :Nici cu .7ndu nu .7ndetiK; Ji 1iindcA acum e9presia :or2itor; se uEase' se 7n6echise i pierduse orice sa6oare' dar 7n ocuise Ia 6remea ei e9presii e :strA ucit; i :e9ce ent;' doamna *tohr se aruncase asupra u timei e9presii a modA' adicA :miro2o ant; i' mai 7n serios mai 7n . uma' .Asea ca totu este :miro2o ant;' p7rtia pentru s8nii" prAFituri e i chiar temperatura ei' ceea ce era a2so ut deE.ustAtor" La toate acestea se mai adau.A i mania de a co porta indiscre3ii care depAeau mAsura" 4e e9emp u' putea sa 1ie per1ect ade6Arat ceea ce po6estea' anume ca doamna *a omon 7i pusese aEi ce mai scump com% 2ineEon de dante a pe care% a6ea' 1iindcA era in6itata Ia consu ta3ie 1 cu acest pri eF 3inea sa se preEinte medicu ui cu enFeria cea mai 1inaG chiar )ans !astorp a6usese impresia ca ritua u consu tu ui' independent de reEu tate e ui' 1Acea p Acere doamne or i 7n Eiua aceea se .Ateau c deose2ita cochetArie" 4ar cu totu a t1e se preEentau ucruri e atun c7nd doamna *tohr te 7ncredin3a ca doamna Redisch din #osen % despr care se 2Anuia ca are tu2ercu oEa a ira spinArii % era o2 i.ata sa 1737ie comp et .oa a' cam 6reo Eece minute' prin 1a3a consi ieru ui au Behrens" Ne6erosimi itatea a1irma3iei aproape ca%i e.a a necu6iin 7nsA doamna *tohr se 7n6eruna i se Fura 7n 1e i chip ca ade6Aru H cu toate ca%3i era .reu sa pricepi de ce nenorocita risipea r76na' insGsten3a i 7ncapa37nare pentiu ast1e de ucruri' c7mJ a6ea
at7ta dei

'tu

MUNTELE VRJIT =$, cA i cu #ro#r iQe eQ .riFi" !Aci 7ntre timp 1usese chinuita de o oi o ne inite care o iaceau sa p 7n.a mereu' a% ari care pro6eneau" cit se pArea' din a.ra6area pretinsei sa e '"ame3e i; sau din 1aptu crescuse temperatura" Venea a masa p 7n.7nd 7n hohote' cu o2raFii ! citi i roii scA da3i 7n acrimi' i p in.ea 7n 2atista' Eic7nd ca hrens 6rea%s%o si eascA sA siea a pat' dar ea dorea sa tie ce%a spus 7n i3e e ei' ce a6ea' ce se 7nt7nip a de 1apt cu ea' ca 3inea mor3i sa Q6easca ade6Aru 7n 1ataK *pre spaima ei' 7ntr%o Ei o2ser6a ca 6ioare e patu ui erau 7ndreptate spie ua camerei ce dAdea in condor Q 1ac7nd aceasta descoperire' era c7t pe ce s%o apuce ne6rica e e" La 7nceput nu i%au priceput numaidec7t 1uria i .roaEa' 7n specia )ans !astorp nu i e putu e9p ica imediat" Ei' i ce%i cu astaI !um asaI 4ar de ce patu nu tre2uia sa 1ie aeEat aa cum eraI H #entru nune e ui 4umneEeu' tot nu 7n3e e.e3iI ''!u picioare e 7nainteK"""; 4eEnAdAFduita' 1Acu at7ta tArA2oi 7ne7t tre2uita imediat sa%i mute patu ' cu toate ca dm momentu ace a umina a6ea s%o 2ata 7n 1a3a i deci sa%i tu 2ure somnu " Toate acestea erau ucruri cam neserioaseG nu spriFineau dec7t prea pu3in nAEuin3e e spiritua e a e ui )ans !astorp" 4ar un incident 7n.roEitor care se petrecu tot atunci' 7n timp ce uau masa' 1Acu asupra t7naru ui nostru o impresie c7t se poate de adinca" Un pacient sosit de cur7nd' pro1esoru #opo6' un om s a2 i initit' care uase oc a ma"sa rui or 2ine 7mpreunA cu o.odnica ui a 1e de s a2anoa.a i initita' su1eri chiar a miF ocu pr7nEu ui o criEa 6io enta de epi epsie' se prA2ui apAm7nt' 7n.a scaun' cu ace rAcnet a cArui caracter demonic i inuman a 1ost descris de mu te ori i se E67rco i cu ce e mai 7n1iorAtoare contorsiuni a e m7ini or i picioare or" !eea ce a.ra6a situa3ia era ca toc%11 ai se ser6ise pete e' ast1e 7ne7t e9istau temeri serioase ca nu cum6a ropo6' 7n E67rco iri e ui' sa 7n.hitA un os de pete" PApAcea a a 1ost de nedescris" 4oamne e' 7n 1runte cu doamna *tdhr' dar 1ara ca doamne e a omon' Redisch' )assen1e d' Ma.nus" I tis' Le6i i a te e' pe care nu ai numim acum' sa ram7na cu nimic mai preFos' se prA2uirA 7n e su1eteti ce e mai di6erse' 7ne7t erau c7t pe ce sa aFun.A 7n situa3ia care se a1 a 7nsui domnu #opo6" Toate 3ipau strident" Nu 6edeai ocru spasmodic 7nchii' .uri cAscate i trupun contorsionate" Y una sin.ura pre1era sa eine pe tAcute" IE2ucnirA si une e tusete R ain inecaciuni' deoarece toata umea 1usese surprinsa de aceasta inte ntd 7nt7mp aT! 7n c ipa c7nd mesteca sau 7n.hi3ea" O parte dintre !e d at ` E2u.hi a .oana pe toate ui e mai apiopiate chiar i pe ui e 4apF 1aU spre terGisa' mAcar ca a1ara era un 1ri. 7m2i2at de umeEea a' entu a6u un caracter ciudat i tu 2urAtor' aa cump it cum era"
330

T)OMA* MANN mai cu seama pentru ca pacien3ii nu se puturA 7mpiedica sa asociere de idei 7n e.Atura cu u tima con1erin3A a doctoru ui Sro0 Ana istu % 7n u time e sa e e9puneri asupra iu2irii considerata ca pato.en % 6or2ise chiar unea trecuta despre epi epsie' despre acest; ;; 7n care omenirea 6AEuse' r7nd pe r7nd' de%a un.u epoci or preanah 7ncercare di6ina' o mani1estare pro1etica sau o posedare demonica Q ca i1icase 7n termeni pe FumAtate poetici i pe FumAtate semithnti1 dar necru3Atori' ca pe un echi6a ent a amoru ui i ca pe un or.asm creieru ui' pe scurt' o 7n1A3iase' 7ntr%un anumit sens' drept at7t de prim dioasa' 7nc7t auditorii tre2uira sa interpreteEe comportarea pro1esoru u #opo6 H aceasta i ustrare a con1erin3ei H ca pe o mArturisire o2scena s ca pe un scanda 7n6A uit 7n mister' ast1e ca 1u.a doamne or din 1a3a spectaco u ui putea sa 1ie do6ada unei anumite pudori" !onsi ieru au ic se a1 a de 1a3a a acest pr7nE i e a 1ost ace a care' 7mpreuna cu sora M6 endon0 i cu c73i6a tineri 6oinici dintre oaspe3ii de a masa' %au scos a1ara din su1ra.erie 7n ho pe 2o na6u care a6ea adesea asemenea criEe' 67nat' cu spume a .ura' 3eapAn i des1i.urat' aa cum era' i aco o medicii 7 e9aminarA' 7n 6reme ce superioara i a 3i mem2ri ai persona u ui roiau 7n Fur d7ndu%i ostenea a' pentru ca apoi sa% transporte pe o tar.a 7n camera ui" 4ar a 1oarte scurt timp dupA aceea' pacien3ii au putut sa% re6adA pe domnu #opo6 u7nd oc a masa rui or 2ine'

initit i 6oios' 7n.a o.odnica Iui a 1e de initita i 6oioasa' i termin7ndu%i pr7nEu ca i cum nimic nu s%ar 1i 7nt7mp at" )ans !astorp asistase a acest incident cu toate semne e e9terioare a e unei spaime p ine de un oarecare respect' dar reuise sa nu% ia prea 7n serios' s a6a 4omnu uiK -ara 7ndoia a ca #opo6 ar 1i putut sa se 7nece' 7n.hitindu%i dumicatu de pete' dar iatA ca 7n rea itate nu s%a 7necat' deoarece H 7n ciuda 1uriei oar2e i aproape incontiente a deE An3uirii sa e H pe ascuns 1usese un pic atent a ceea ce se petrecea cu e " Acum stAtea iarAi 2ine dispus pe scaun i termina de m7ncat' comport7ndu%se ca i cum n%ar 1i 1ost a2ia adineauri 7n prada ce ei mai uci.ae i n + smintite 1reneEii' i desi.ur ca nu%i mai amintea nimic" Insa T 7n1A3iarea ui nu era 1Acuta sa 7ntAreascA respectu pe care )ans !astorp 7 sim3ea 7n 1a3a su1erin3eiG i ea' 7n 1e u ei' se adau.A ace ei impresii deEmA3 a care' 1ara 6oia ui' se .Asea e9pus aici sus' deEmA3 7rnpotn cAruia era hotar7t sA upte' pe care era hotar7t sa% 7n1r7n.a' consacr7nou 7ncA i mai mu t ce or .ra6 2o na6i i muri2unEi or' chiar contra ceiuri or statornicite aici" La ace ai etaF i nu departe de camere e 6eri or EAcea o t7nara numita Lei a Gern.ross i care' potri6it spuse or sorei A 1reda" e MUNTELE VRJIT
==+

1
ucru a rp

A6usese patru hemoptiEii 7ntr%un rAstimp de Eece Ei e" iar parin%;+` 1 hsera s%o ia acasA sper7nd s%o mai .AseascA 7n 6ia3a" 7nsA acest nu narea posi2i D consi ieru au ic dec ara ca micu3a Gern.ross nu 1i transportata" A6ea aispreEece sau aptespreEece ani" Iar )ans chi2Eui ca tocmai acum i se o1erea pri eFu sa%i rea iEeEe p anu hi6eciu de 1 ori i urAri e de 7nsAnAtoire" 4esi.ur' nu era ani6er%a Ei ei de natere a Lei ei H 2a mai mu t' pe c7t se putea pre6edea' 2a2i c8 ea nici n%a6ea sa mai apuce aceasta Ei' 1iindcA' dupA cum usise )ans !astorp sa a1 e' ani6ersarea urma sa ai2A oc tocmai a rimA6ara" 7nsA' dupA pArerea ui' 1aptu acesta nu tre2uia sA 1ie o piedica 7n 1a3a oma.iu ui' a do6eEii de respect i de mi a" !u pri eFu uneia dintre p im2Ari e or de a pr7nE' intra cu 6aru sau 7ntr%o 1 orArie din preaFma !aEinou ui i' respir7nd emo3ionat aeru 7ncArcat cu un miros Fi a6 de pam7nt i de miresme' cumpAra un 1rumos .hi6eci de hortensii' pe care% trimise anonim tinerei muri2unde' speci1ic7nd 7n scris doar cA e :din partea a doi 6ecini de camera' cu ce e mai 2une urAri de 7nsAnAtoire;" #rocedA .rA2it i 6oios' EApAcit 7n mod a.rea2i de miresme e p ante or i de cA dura din 1 orArie H care' dupA 1ri.u de a1ara' 1Acea sA%i AcrimeEe ochii % cu inima E67cnind i contient de 7ndrAEnea a a6enturoasa dar oportuna a acestei ac3iuni ne7nsemnate' cAreia e 7i dAdea nemarturisit o importan3a sim2o ica" Lei a Gern.ross nu a6ea nici o in1irmiera specia a' dar era data 7n .riFa ur.enta a doamnei 6on MZ endon0 i a medici orG sora A 1reda 7nsA putea sA intre a ea' i comunica tineri or impresia 1Acuta de aten3ia or" In 1a3a acestei do6eEi de prietenie' 6enita de Ia nite necunoscu3i' mititica a6usese o iE2ucnire de 2ucurie copi Areasca i care uminase umea mAr.initA a situa3iei ei 7n.roEitoare" - oarea era aeEata chiar n.a pat' o m7n.7ia cu pri6iri e i cu mani e' 6e.hea sa 1ie udata' iar + # ini de su1erin3a ram7neau a.A3a3i de ea chiar i 7n ce e mai .roaEnice chinuri din timpu criEe or de tuse" #Arin3ii' maioru pensionar ern.ross i so3ia Iui' 1useserA deopotri6A de mica3i i p Acut surprini' um nici mAcar nu puteau 7ncerca sa .hiceascA nume e ce or care * ' "I*>*er8 daru ' ntU cum deoarece nu cunoteau pe nimeni 7n sanatoriu' sora ridQ de a t1e o i mArturisi' nu s%a putut stap7ni sa nu Wu% 6aQu anonimatu ui di6u .7nd nume e ce or doi 6eri' autorii daru%sa `U acest #ri eF' e transmise in6ita3ia ce or trei Gern.ross' sa 6ina Ver%" easca mArturia mu 3umirii or' ast1e 7nc7t' a treia Ei' am7ndoi su1d QY !`ndui de cA u.Ari3A' intrarA 7n 67r1u picioare or 7n camera de renn3A a Lei ei" Muri2unda era o 1Aptura 2 onda' dintre ce e mai .ra3ioase cu de cu oarea a 2astra a 1 orii de nu%ma%uita' i cu toate pierderi e 7n1 ; toare de s7n.e i a respira3iei ce nu se mai 7n1iripa dec7t cu aFutoru rest cu totu insu1icient de 3esut pu monar' a6ea o 7n1A3iare p api " Q 1ara 7ndoia A' dar de oc Fa nicA" Le mu 3umi i sporo6ai cu ? 6 p Acuta' dei stinsA" O p7 p7ire tranda1irie se i6i i%i ramase in o2 )ans !astorp' care e9p ica pArin3i or i 2o na6ei moti6u .estu ui sa ceea ce de a t1e i ateptau de a e H i care aproape ca%i ceru ierta 6or2i cu un . as 7nA2uit' emo3ionat i cu un respect duios" #u3in a ips" sa nu 7n.enuncheEe H sim3ea Auntric ne6oia s%o 1acA H 7n 1a3a acestu pat i mu ta 6reme 3inu s3r7ns m7na Lei ei 7ntr%a sa' dei aceasta m7nuta era nu numai umeda' ci de%a dreptu uda' deoarece 1eti3a transpira enorm" Transpira at7t de tare' 7nc7t carnea i s%ar 1i E.7rcit i uscat de mu ta 6reme' daca n%ar 1i 2Aut cu Acomie mu ta imonada' 2Autura din care o canA p ma se a1 a pe noptiera' pentru ca 7n 1e u acesta sa compenseEe oarecum pierderea de apa a or.anismu ui" #Arin3ii' aa 7ndurera3i cum erau' 7ntre3inurA con6ersa3ia potri6it re.u i or 2unei%cu6iin3e' se interesarA de sAnAtatea 6eri or i discutarA chestiuni o2inuite 7ntr%o asemenea situa3ie" Maioru era un 2Ar2at cu umerii a3i' 1runtea 7n.usta i musta3a E27r ita H un sA 2atic' un hun' a2so ut ne6ino6at de predispoEi3ii e mor2ide i de u2reEenia 1etei uiG 1aptu sarea 7n ochi" Vino6ata era' 1ara 7ndoia a' so3ia' o 1iin3a micu3a' cu aspect speci1ic de 1tiEica' a cArei contiin3a pArea sa 1ie' 7n ade6Ar' cop eita de aceasta .reutate" !Aci atunci c7nd Lei a dAdu' dupA Eece minute' semne de o2osea A sau mai cur7nd de surescitare Btranda1irii din o2raFi se accentuaserA' 7n 6reme ce ochii de nu%ma%uita 7ncepurA sa ai2A strA uciri 1u.areC i c7nd 6erii' a6ertiEa3i de o pri6ire a sorei A 1reda' 7i uarA rAmas 2un' doamna Gern.ross 7i 7nso3i p7na a ua i 7ncepu sa se 6aite' asum7ndu%i numai ea sin.ura 7ntrea.a 6inA' 1apt care 7 7nduioa

puternic pe )ans !astorp" Numai ea' ea sin.urA era 6ino6ata de toate acestea" 7 7ncre; din3a mamaG numai de a ea a putut moteni sArmanu copi aceas 2oa a' so3u ei n%a6ea nici o 6inA' era comp et ne6ino6at" 4ar chiar i asta putea s%o a1irme' nu su1erise dec7t 7n mod trecAtor i supernc 1oarte pu3in timp' pe c7nd era domnioara" Apoi s%a 6indecat comp 1aptu i%a i 1ost certi1icat' cAci 6oise sa se mArite' era at7t de 1erici se mArita i ca trAiete' iE2utise 7n s17rit' intrase 7n 6ia3a conFu. 7mpreuna cu scumpu ei so3" 6oinic ca 2radu ' care' 7n ceea ce% # r nici nu se .7ndise 6reodatA a asemenea po6eti" 4ar oric7t de sanato R 1i 1ost' e n%a putut' totui' prin 7nr7urirea ui' sa 7mpiedice nenoro !Aci 2oa a tAinuita i uitata a iE2ucnit 7n copi i acesta era MUNTELE VRJIT
333

murea' in 6reme ce ea" Eitor' iar copi u n%a putut s%o 7n6in.A' a o 2iruise i aFunsese a 67rsta c7nd nu se mai temea de 2oa a % mu% +? rrnanu copi a' acest scump odor' doctorii nu%i mai dAdeau nici o anta i ea' numai ea sin.ura' purta 6ina' din cauEa trecutu ui ei" Tinerii se si irA s%o 7m2Ar2AteEe' 7n.aimara 1raEe asupra posi2i itA3ii a Fntorsaturi 1ericite" Insa maioreasa nu se putea 7mpiedica sa p 7n.a Y a suspine' apoi e mu 3umi 7ncA o data mu t de tot pentru hortensii' ' 'F pentru ca' prin 6iEita or' i%au mai distrat copi a' d7ndu%i pu3ina 1ericire" *ArAcu3a de ea EAcea aco o cu chinu i sin.urAtatea ei' 7n 6reme a te 1ete se 2ucurau de 6ia3a i dansau cu 2Aie3i drA.u3i' dorin3a 1ireasca pe care 2oa a n%o putea nicidecum 7nA2ui" 4omnii 7i aduseserA c7te6araEe de soare" 4umneEeu e' poate ca u time e" )ortensii e erau ca un succes a 2a ' iar aceasta con6ersa3ie cu doi ca6a eri at7t de chipei 1usese pentru ea ca un mic 1 irt ne6ino6at i .in.a' ucru pe care ea' mama Gern.ross' %a 6AEut impede pe 1a3a 1etei" Ji o data cu aceasta 1raEa' iatA ce6a 7n mAsura sa% impresioneEe pe )ans !astorp 7ntr%un mod nep Acut' cu at7t mai mu t cu c7t maioreasa nu pronun3ase cu67ntu :1 irt; 7n mod corect' adicA pe en. eEete' ci cu un i nem3esc' 1apt care 7 ener6a pro1und" 7n p us' e nu era un ca6a er cu 7n1A3iare chipea' ci 1Acuse o 6iEita micu3ei Lei a cu scopu de%a protesta 7mpotri6a e.oismu ui care 27ntuia aici' dar i 7ntr%un spirit medica i mora " #e scurt' 7 ener6ase pu3in 1e u cum se 7ncheiase aceasta 6iEita' cu at7t mai mu t cu c7t 1usese si it sa 3inA seama de menta itatea maiore%sei % totui era 1oarte 7nc7ntat i micat de succesu ini3iati6ei or" *u1 etu i sim3uri e ui re3inuserA mai a es doua impresiiD mireasma de pamint din 1 orArie i m7nu3a umeda a micu3ei Lei a" Ji cum primu pas usese 1Acut' se 7n3e eserA cu sora A 1reda chiar 7n aceeai Ei sa% 6iEiteEe /Q pe 2o na6u ei -ritE Rot2ein' care se p ictisea at7t de ngro"itor cu irmiera ui' dei H daca toate semne e nu erau 7ne Atoare H nu mai a6ea de trAit dec7t 1oarte pu3in" Bunu Joachim nu a6u 7ncotro' tre2ui sa%i 3inA to6ArAie" E anu ui s Lastorp' iE6or7t din mi a i din spiritu ui de ini3iati6a' se do6edi are dec7t a6ersiunea 6aru ui' pe care acesta nu putu s%o e9prime acind i p ec7nd ochii 7n Fos' deoarece n%ar 1i tiut s%o Fusti1ice 1ara ueEe ca nu era de oc animat de sentimente cretineti" )ans R r# ii dAdu seama 1oarte 2ine de acest 1apt i pro1ita" 7n3e ese e9act put #seQ de entuEiasm a ce ui animat de un spirit de mi itar" 4ar ce ftT! . ce dacape e 7nsui asemenea ini3iati6e 7 7nsu1 e3eau i i# 1Aceau tem T da!a O se #areau 1o ositoareI *e pricepu' deci' sa 7n1r7n.a reEis% estu de sQa2a a ui Joachim" *e s1atuira' prin urmare' 7mpreuna
334

T)OMA* MANN asupra 1e u ui 7n care sa procedeEe' daca sA%i trimitA sau daca n caEu sa duca ei 7nii nite 1 ori t7naru ui -ritE Rot2ein' cu toat muri2undu era 2Ar2at" )ans !astorp dorea 1oarte mu t sa%i 7nci a neasca acest p anG 1 ori e' .Asea e ' a6eau cAutareG a e.erea hortensQ care erau mo6 i cu o 7n1A3iare at7t de p Acuta' 7 7nc7ntase e9traordQ de aceea hotar7ra ca' 3in7nd seama de .ra6itatea caEu ui' se putea tr peste 1aptu ca Rot2ein era 2Ar2at i ca pentru a i se trimite 1 ori nu e a2so ut ne6oie sa 1ie ani6ersarea Ei ei sa e de natere' deoarece mur 2unEii pot 1i trata3i' datoritA tocmai situa3iei 7n care se .Asesc 7n perma nen3a' a 1e cu acei care 7i ser2eaEA ani6ersarea Ei ei de natere Asa st7nd ucruri e' p eca 7mpreunA cu 6Aru sau i aFunse iarAi 7n atmos1era 7ncArcata cu miresme de pAm7nt a 1 orAriei' apoi' cu un 2uchet de tranda1iri' .aroa1e i micune e proaspAt stropite i par1umate' intrarA a domnu Rot2ein' 1iind condui de A 1reda *chi d0necht care anun3ase 6iEita tineri or" Bo na6u ' a2ia 7n 67rst8 de douAEeci de ani' dar de pe acum pu3in che i 7ncArun3it' cu pie ea .A 2uie ca ceara i chipu o1i it' nasu mare i urechi e i m7ini e mari' se arata recunoscAtor p7na a acrimi pentru aceasta 7m2Ar2Atare' pentru acest di6ertisment H i 7n ade6Ar' primind 2uchetu ' p 7nse pu3in din cauEa s A2iciunii' sa ut7ndu%i pe cei doi 6eri' iar cu acest pri eF 7ncepu imediat' dei cu . as a2ia optit' sa e 6or2eascA despre comer3u de 1 ori din Europa i despre deE6o tarea mereu cresc7nd8' despre 1ormida2i u e9port a horticu tori or de a Nisa i !annes' despre 7ncArcAtura 6a.oane or i a co ete or pota e care porneau din aceste puncte' 7n 1iecare Ei' 7n toate direc3ii e' cAtre pie3e e de an.ro de a #aris i Ber in' c7t i pentru apro6iEionarea Rusiei" !Aci

era comerciant' i at7ta 6reme c7t mai trAia continua sa se ini3ieEe 7n aceasta direc3ie" TatA ui' 1a2ricant de pApui a !o2ur.' murmura e ' 7 trimisese pentru per1ec3ionare 7n An. ia' i aco o s%a 7m2o nA6it" La 7ncepu 1e2ra ui 1usese considerata ca 1iind un ti1os i %au tratat 7n consecin3a' adicA %au pus a un re.im de Eeama su23ire" !eea ce %a s A2it 7n haN acesta" AFuns aici' i s%a 7n.Aduit sA man7nce i a 1acut%oD a m7ncat 7n p i s%a si it sa se a imenteEe' cu mari e1orturi" 4ar' din ne1ericire' erap1 t7rEiu' intestinu 7i era atins i 7n Eadar cei de%acasA se 7n.riFeau sa%i mita im2a a1umata i tipar a1umat' cAci e nu mai putea suporta ni1 ++ Acum tatA ui' chemat ur.ent de Behrens printr%o te e.rama' pom+ tocmai de a !o2ur.' deoarece 6oia sA 7ncerce o inter6en3ie chirur.+ decisi6a' adicA o reEec3ie de coaste' iar e era hot8r7t s%o 1acA i #e a cu toate ca anse e erau reduse" !u . asu a2ia murmurat' Rot2ein re R ucruri p ine de 2un%sim3 7n e.Atura cu aceastA chestiune' oprin d
MUNTELE VRJIT 335 tri6A i asupra aturii comercia e a opera3ieiD at7t c7t 6a trai 6a ucruri e i din acest punct de 6edere" !apito u che tuie i or' opti i idi d i d 1i '%pnnA cu rahianesteEia' se ridica a suma de o mie de 1ranci' cAci' 7inp re ) 1ini3i6' era 6or2a sa 1ie ridicat aproape 7ntre. capacu toracic' adicA t iar inura 2 em care ne d ti
s8#

_au opt coaste' iar sin.ura pro2 ema care se punea era de%a ti
s8#

% acest p asament 6a putea 1i re ati6 renta2i " Behrens insista' 7nsA 1itu ui era si.ur' pe c7nd interesu sau persona i se pArea 7ndoie nic' u puteai ti daca nu era mai 2ine sa mori initit cu toate coaste e" Era .reu sA%i dai un s1at" Verii 7i e9primarA pArerea cA" Ia ca cu area F 6iEu ui' tre2uia 3inut seama de e9cep3iona a mAiestrie de chirur. a consi ieru ui au ic" Ji s17rir8 prin a 1i de acord sa atepte pArerea 2atrinu ui Rot2ein' care se i a1 a 7n drum' 1iind cea hotar7toare" !7nd 7i uarA rAmas 2un' t7n8ru -ritE mai p 7nse pu3in i' cu toate ca acrimi e nu erau dec7t un e1ect a s A2iciunii' e e 1Aceau un contrast straniu cu o2iecti6itatea seacA a 1e u ui sau de a .7ndi i de a 6or2i" 7i ru.a pe domni sa 2ine6oiascA sA% mai 6iEiteEe' iar ei 7i 1A.aduira 2ucuroi' dar nu mai a6urA timp" !Aci 1a2ricantu de pApui sosind seara' opera3ia a i 1ost 7ncercatA a doua Ei diminea3a' dupA care t7naru -ritE n%a mai 1ost 7n stare sa primeascA 6iEite" Iar doua Ei e mai t7rEiu' )ans !astorp' trec7nd pe coridor cu Joachim' 6AEu ca se 1Acea curat 7n camera ui Rot2ein" *ora A 1reda pArAsise i ea :Ber.ho1Q%ui' deoarece 1usese trimisa de ur.en3A 7ntr%un a t sta2i iment' a un a t muri2und i' suspin7nd' cu nuru pince% neE%u ui prins pe dupA ureche' p eca 7n.a acesta din urma' deoarece tre2uia sA 1o oseascA sin.ura perspecti6a ce%i era hArAEitA" O camerA :pArAsitA;' o camera e i2eratA' 7n care se deEin1ecta' cu am7ndouA canaturi e uii date de pere3i i cu mo2i e e coco3ate une e #este a te e' cum putea 1i 6AEuta c7nd' duc7ndu%te sau 7ntorc7ndu%te din su1ra.erie' treceai pe 7n.a una dintre e e % dar acest spectaco ' dei ca% e .onc semni1icati6' era at7t de o2inuit' 7nc7t aproape ca nu mai impre% `na 7nchipuirea nimAnui' mai cu seama c7nd' a timpu sau' ai intrat i stap7nirea unei asemenea camere :e i2erate; 7n ace eai condi3ii' usese i ea deEin1ectatA' i unde te sim3i ca acasA" Uneori se tia " cu#ase camera cu numAru respecti6' ceea ce te punea' oricum' pe Q Ra s^a 7nthnp at 7n Eiua aceea i a 1e s%au petrecut ucruri e c' Q #t Ei e mai t7rEiu' )ans !astorp 6AEu' 7n trecere' camera micu3ei 1ice % @Q?** 7n aceeai situa3ie" 4ar 7n caEu din urmA nu reui sa identica " at s`iu micAri or care se auEeau aco o' 7nAuntru" #e c7nd se QY;tai T #ri6iseQ @7nBiitor i cam uimit' consi ieru au ic tocmai trecu din ==> T)OMA* MANN % *tau aici i pri6esc tu 2urat' Eise )ans !astorp" Buna Eiu a nu e consi ier au ic" Micu3a Lei a""" % Mda' rAspunse Behrens ridic7nd din umeri" Apoi dupA o t care dAdu acestui .est 7ntrea.a ui semni1ica3ie' adau.AD Nu cum6a I .rA2it sa%i 1aci o curte asidua tocmai acum' 7nainte de a tra.e o2 oan 7mi p ace a dumneata ca te intereseEi pu3in de micii mei pi3i.oi tuh cu oi' 6iEit7ndu%i 7n co i6ii e or' dumneata care eti re ati6 sAnAtos' Este o trAsAtura 1rumoasA a caracteru ui dumita e' nu' nu te aparA est trAsAtura 1oarte 1rumoasa" 4oreti ca din c7nd 7n c7nd sa te introduc i n a a 3iiI Mai am c7te6a soiuri de scatii din Atia' coco3a3i pe craca % d aca te intereseaEA" Uite' chiar 7n c ipa asta ma duc a dau o raita pe a :preaum1 ata; mea" Ma 7nso3etiI Te 6oi preEenta 1oarte simp u' ca pe un compAtimitor to6arA de su1erin3a" )ans !astorp mArturisi ca de 1apt consi ieru au ic 7i uase 6or2a din .ura' cAci 7i propunea e9act ceea ce e 7nsui a6usese inten3ia sa% roa.e" Aadar' se 6a 1o osi cu recunotin3a de permisiunea de a% 7nto6ArAi" 4ar cine era oare :preaum1 ata;' i cum tre2uia 7n3e easa aceasta denumireI H Te9tua ' spuse consi ieru au ic" A2so ut te9tua i 1ara nici o meta1ora" )aide' ca o sa%3i po6esteascA chiar ea" 4upA c73i6a pai aFunserA 7n 1a3a camerei :preaum1 atei;' iar consi ieru intra pe ua du2 a' ru.7ndu% pe 7nso3itor sa% atepte" Un hohot de r7s i c7te6a 6or2e 6ese e' care sunau cam .717ite din pricina respira3iei scurte' rAsunarA 7n camera a intrarea ui Behrens' stin.7ndu%se c7nd se 7nchise ua" 4ar c7nd 6iEitatoru compAtimitor intra' a r7ndu sau' c7te6a minute mai t7rEiu' 7n camera iE2ucni din nou r7su ' iar Behrens 7 preEenta pe )ans !astorp tinerei doamne cu ochi a 2atri' care' cu cata 7n pat' 7

pri6i p ina de curioEitate H stAtea 7n capu oase or' cu o perna a spate' se a.ita i r7dea necontenit cu un hohot de r7s pena 1oarte ascu3it i ar.intiu' .717ind' insa surescitatA i parca stimu ata toc mai de aceasta respira3ie di1ici a" R7se a 1e i de chipu 7n care co si ieru au ic i% preEenta pe 6iEitator i 7i stri.a de mai mu te ori mu 3umesc 1rumos' a re6edere' 7i 1Acu semn cu m7na atunci
adio%c7nd

3e rmos' a reedere' 7i 1Acu semn cu m Behrens p eca' apoi scoase un suspin tremurAtor' r7se iarAi cu r7s ar.intiu' 7i apasA m7ini e pe pieptu a.itat su2 cAmaa de 2atis " nereuind sa%i 3inA picioare e initite" *e numea doamna Pimmer )ans !astorp o cunotea destu de 6a.' doar din 6edere" = c7te6a saptam7ni a masa doamnei *a omon i a iceanu ui m7n ca!+ r7dea mereu" 7n u tima 6reme dispAruse' 1ara ca t7naru nostru sa R 1i sinchisit de ea" Tre2uie ca p ecase' presupusese e ' i at7t a i`s
C1

MUNTELE VRJIT
337

cut prin minte 7n e.Atura cu dispari3ia ei" Ji iatA O: E 2 nume e de :preaum1 ata; i atepta de Ia ea o i iatA ca acum o .Asea Amurire" Q )ahahaha' chicoti doamna' surescitatA i cu pieptu a.itat" Un om """ R. cara.hios' acest Behrens' e9traordinar de cara.hios i de t>T ant s8 te 1acA sA te str7m2i i sa te 7m2o nA6eti de r7s" 4ar ua3i domnu e Sasten' domnu e !arsten sau cum 6a numi3i' a6e3i un Q e at7t de cara.hios' hahahaha' 6a ro. sa ma ierta3iK Lua3i oc pe unu acesta' a picioare e me e' i 7n.adui3i%mi sa%mi 2737i picioare e' pot a t1e H ha"""a' .emu ea ad7nc cu .ura deschisa i iarAi 7ncepu sa chicoteascA' 7mi este cu neputin3a sa ma re3in" Era aproape drA.A aa' a6ea trasaturi pure' pu3in cam prea accentuate dar p Acute' i o mica 2Ar2ie du2 a" 4ar 2uEe e 7i erau 6inete' iar 67r1u nasu ui a6ea aceeai nuan3a' 1ara 7ndoia a pentru ca pacienta nu a6ea su1icient aer" M7ini e' s a2e dar destu de p Acute a pri6it si pe care manete e de dante A a e cAmAii e puneau 7n 6a oare' erau tot at7t de neast7mpArate ca i picioare e" A6ea un .7t 1eciore nic' cu :so ni3e; deasupra c a6icu e or 1ra.i e' iar su2 cAmaa de 2atist s7nu a.itat de r7s i de .reutatea respira3iei' 7ntr%un ritm nere.u at i scurt' pArea p ap7nd i t7nAr" )ans !astorp se i hotAr7 sa%i trimitA sau sa%i aducA i ei 1 ori 1rumoase' de import' produse a e horticu tori or de a Nisa sau !annes' proaspAt stropite i par1umate" #u3in ne initit' ua totui parte a 6ese ia a.itata i cam .717ita a doamnei Pimmermann" % Ji dumnea6oastrA 6iEita3i pe cei care au temperatura mareI 7ntre2a ea" !7t este de amuEant i de drA.u3 din partea dumnea6oastrA' hahahahaK 4ar eu' 7nchipui3i%6a' nu am de oc temperatura mare' adicA' a urma urmei' nu a6eam de oc p7na nu de mu t' dar a2so ut de oc""" #ina c7nd' de cur7nd' s%a i6it chestia asta""" Ascu ta3i' sa 6ede3i daca n%o sa 6i se para ce mai cara.hios ucru pe care %a3i 7nt7 nit 6reodatA 7n toata 6ia3a dumnea6oastrA""" Ji upt7ndu%se cu aeru printre hihihi i tri i i 7i po6esti ceea ce i se mt7mp ase" A Qci' *U*' aFunsese doar ni3e u 2o na6a % oricum' destu de 2o na6a' aca n%ar 1i 1ost' nu urca' atinsa pro2a2i de 2oa a i nu chiar Qt de uor' dar' 7n s17r"it' mai cur7nd su2 o 1orma uoara dec7t neumotora9u ' aceasta cucerire at7t de recenta a tehnicii chirur% > !are cun `scuse un succes a2so ut 1u .erAtor' 7i do6edise 7n caEu eF e e9cep ona e Pim R R % Inter6en3ia reuise comp et i starea doamnei rrna era nn 1Acuse pro.rese e ce e mai satis1AcAtoareG iar so3u % cAci
+&

mAritata F E a

cere " Q eeI+ mea nu a6ea copii H putea sa se 2iEuie pe re7ntoar% pes3e doua sau trei uni" 4ar chiar atunci' pentru a se distra'
338

T)OMA* MANN 18cu o e9cursie p7na a Piirich % da' cA Atoria asta n%a 1ost determQ dec7t de dorin3a de%a se distra" Ji 7n ade6Ar se distrase din toatA insa 1iind a Piirich 7i dAdu seama ca 6a a6ea ne6oie sa 1ie um1 at nou' i 7nsArcina cu chestia aceasta pe un doctor de aco o" Era un r 1ermecAtor i at7t de nostim' hahahaha' hahahaha' ei' dar ce oare 7Q _YY cuseI Nimic a tce6a dec7t o um1 ase prea tareK Nu e9ista o a ta e9pre Q aceste cu6inte spuneau totu " Era p in de 2une inten3ii' doctorau )%1ara 7ndoia a cA nu prea se pricepea a chestia asta i' pe scurtD prea um1 ata' prin urmare cu pa pita3ii i cu criEe de astmA H haK hihihi H 7ns8 imediat ce%a sosit aici' Behrens a 67r7t%o ur.ent a pat' 7nFur7nd sQ rAcnind" !Aci de datA aceasta era 7n ade6Ar 1oarte .ra6 2o na6a % nu chiar cu 1e2rA puternicA' dar' oricum' c7rpAcit8' deterioratA H hahahaha dar ce%i cu :mutra asta;' ce 6%a 6enit sa 1ace3i mutra asta cara.hioasAI Ji ar8t7ndu% cu de.etu ' se porni sA r7d8 at7t de tare de mutra ui )ans !astorp' 7nc7t acesta sim3i cA p7n8 i 1runtea 7ncepea s8 i se 7n6ine3eascA' 7nsA ce mai cara.hios' spuse ea' r8m7nea tot Behrens cu 7nFurAturi e i .roso Anii e ui" #e ea o apucase r7su imediat ce 7n3e esese cA e prea um1 ata" 4ar e ' 1ArA sA 3inA seama de nimic i 1Ar8 nici un menaFament 7i E2ierA 7n 1a3AD :Via3a dumita e e 7n mare primeFdieK; % ce mai urs' hahahaha' hihihi' ierta3i%m8" #uteai s8 te 7ntre2i ce anume din spuse e consi ieru ui au ic o putea 1ace sa r7dA at7t de per at H sa 1i 1ost oare numai :.roso Anii e; ui i 1aptu cA nu% credea' sau cu toate c8% credea H i 1Ar8 7ndoia A ca% credea%.Asea

e9traordinar de cara.hios ucru 7n sine' adicA primeFdia de moarte care o amenin3AI )ans !astorp a6ea impresia c8 u tima supoEi3ie era cea ade6AratA i cA' de 1apt' nu%i trA.ea cu hihihi i tri i i" cu ciripe i i chicote i dec7t dintr%o nechi2Euin38 copi Areasca' dintr%o incontien3A iE6or7t8 din creieru ei de p8s8ric8' 1apt pe care e 7 deEapro2a" !u toate acestea 7i trimise 1 ori' dar n%o mai re6AEu niciodatA p r7E8toarea doamnA Pimmermann" !Aci' dupA ce c7te6a Ei e o mai 3inurA cu 2a oane de o9i.en' muri de%a ade6Ar8te e8 7n 2ra3e e so3u ui chema te e.ra1ic % :O .7sc8 7n ade6Aratu sens a cu67ntu ui;' adAu.A co si ieru au ic de a care )ans !astorp a1 ase tirea" 4ar chiar mai 7nainte de asta' spiritu de ini3iati6a i caracteru m a e ui )ans !astorp 1AcuserA' cu aFutoru consi ieru ui au ic i aUQ miere or' noi cunotin3e printre 2o na6ii .ra6i ai casei' iar Joachi1 i R 2ui sA% 7nso3eascA" Ast1e ' 7 cAra a 1iu doamnei Tous% es%deu9' ce R doi ea' care mai rAmAsese 7ncA 7n 6ia3a' dupA ce de mu ta 6rem # i it %.& 1Acuse curA3 i se deEin1ectase cu )$!O 7n camera ce ui a t% aFunserA a TeddZ' 2Aie3e u sosit de cur7nd' deoarece cAEui ui MUNTELE VRJIT ==, ca sA mai poatA r8m7ne a co e.iu :-ridericianum; unde era #r nupA aceea nimeriserA a 1unc3ionaru unei societA3i de asi.urare Qnte FFe"rus8' Anton Sar o6ici -er.e' un martir 2 aFin" 7n s17rit' intrarA *e rerFcita i totui at7t de cocheta doamna Ma inc0rodt' care primi de enea 1 ori' a 1e ca i preceden3ii' i cAreia i se dAdu de mai mu te as " 'e m7ncare chiar 7n 1a3a ui )ans !astorp i Joachim""" #7n8 a urmA QrA prin a%i 1ace reputa3ia de samariteni i de 1ra3i mi osti6i" Aa ca' o 2unA Ei' *ettem2rini deschise discu3ia despre asta" \ La nai2a' domnu e in.iner' aud spun7ndu%se ucruri e9centrice 7n + a8turA cu comportarea dumnea6oastrAK Este ade6Arat cA 6%a3i dedicat comp et opere or de 2ine1acereI ]ine3i cu tot dinadinsu sa 6a deE6ino6A3i3i prin 1apte 2uneI %Nu 6A mai da3i ostenea A sA discuta3i despre ucru acesta' domnu e *ettem2rini" Nu meritA sA st7rni3i At7ta 67 68" VAru meu i cu mine""" % 4ar 8sa3i% mAcar o datA a o parte pe 6Aru dumnea6oastrAK !Aci cu dumnea6oastrA a6em ce a6em' iatA ce ne intereseaEA 7n primu r7nd' mAcar cA se 6or2ete despre am7ndoi" Locotenentu este demn de respect' 7nsA Are o 1ire simp A' !are nu amenin3A pe nimeni' i deci nu poate ne initi pe un educator" N%o sA mA 1ace3i sA cred cA e este ace a care 6A conduce" !e mai repreEentati6 dintre am7ndoi' dar i ce mai e9pus unei mari primeFdii' s7nte3i numai dumnea6oastrA" *7nte3i' daca mA pot e9prima ast1e ' un copi rAs1A3at de 6ia3A H 7nc7t tre2uie sA se ocupe cine6a de dumnea6oastrA" %4esi.ur' domnu e *ettem2rini' am 1ost de acord' o data pentru totdeauna" Este 1oarte ama2i din partea dumnea6oastrA" 4ar mi se pare ca U'un copi rAs1A3at de 6ia3A; este nostim spus" !e mai s7nt 7n stare sa in6enteEe i scriitorii AtiaK Nu%mi dau seama prea 2ine dacA ma pot mindri cu tit u acesta' 7nsA tiu cA sunA drA.u3' tre2uie s%o mArturisesc" + 2ine' da' mA ocup pu3inte de :copiii mor3ii;' pro2a2i cA a aceasta re eri3i" MA intereseE ici i co o' dar 1ArA sA ne. iFeE cura de odihnA' c7nd am timp' de cei mai .ra6 i de cei mai serios 2o na6i' ma d r e.eRQ acRca nu de aceia care s7nt aici doar pentru p Acerea or t se u deEmA3u ui' ci numai de AceiA care mor" ar este scrisD :LAsa3i mor3ii s8%i 7n.roape mor3ii;' spuse ita ianu ' chi an* B^astor# ridica 2ra3e e i% 1Acu sa 7n3e ea.A prin e9presia ma%' U c8 mu te ucruri erau scrise' dar cA ar 1i .reu sA e a e.i pe ce e stin ' ne i sa e urmeEi" - anetaru adusese' 2ine7n3e es' un ar.ument Rai m`rQ `eea ce era Re aite#tat% 4ar' cu toate c8 )ans !astorp inca cu t s #us sA%i acorde aten3ie' sA creadA c8%i cu6iincios s8% ascu te %reEer6e e i 1ArA nici un an.aFament % i' 7n p us' sa mai suporte' cu tit u de e9perien3a' aceasta in1 uen3a cu tendin3a educat totui era destu de departe de .7ndu sa renun3e 6reodatA' doar de ) > .u unor concep3ii peda.o.ice' a ini3iati6e e sa e care i se pAreau ; 7ntr%un chip nu prea Amurit' destu de 1o ositoare i de o m 7nsemnAtate' cu toata e9perien3a 1Acuta cu mama%Gem.ross i cu 1e i de%a 6or2i despre :micu 1 irt drA.A a;' i independent de uscaciu sArmanu ui Rot2ein' i de nat7n.u tri i i a :preaum1 atei;" -iu doamnei Tous% es%deu9 se numea Lauro" #rimise i e 1 ori 6Q ete de Nisa' cu miros de pam7nt' :din partea a doi to6arAi de su1erim p ini de compasiune' din sta2i iment' cu ce e mai 2une uran de 7nsA natoire;' dar 1iindcA anonimatu aFunsese o pura 1orma itate' 7ntruc7t toata umea tia de a cine erau aceste daruri' doamna Tous% es% deu9 ea 7nsAi' mama me9icana pa ida i 7m2rAcata 7n ne.ru' 7i opri pe 6eri 7nt7 nindu%i pe coridor' e mu 3umi i 7i in6ita cu nite 6or2e rA.uite dar mai a es printr%o mimica 7ndurerata' sa primeascA persona do6ada de recunotin3a din partea 1iu ui ei H de son seul et dernier fils 9ui al/ait mourir aussi. !eea ce i 1acura numaidec7t" *e 7nt7mp a ca Lauro sa 1ie 7n ade6Ar de o uimitoare 1rumuse3e' cu ochi arEAtori' nas ac6i in a e cArui nari 1rematau i nite 2uEe sp endide' deasupra cArora miFea o mustAcioara nea.ra' 7nsA 7i ua o asemenea a ura dramatica de erou' 7nc7t musa1irii' )ans !astorp nu mai pu3in dec7t Joachim Piemssem' 1ura 1erici3i c7nd ua de a camera 2o na6u ui se 7nchise 7n urma or" !Aci' 7n 6reme ce doamna Tous% es%deu9 H cu a u de camir' cu 6oa u ne.ru e.at su2 2Ar2ie i cu E27rcituri e trans6ersa e a e 1run3ii 7n.uste i chinuite' cu pun.i e enorme su2 ochii ei ne.ri ca tAciune e i cu .enunchii s A2i3i de su1erin3a H se 7n67rtea prin camera de co o p7na co o'

as7nd sa%i cada 7ndurerat unu dintre co 3uri e .urii mari i apropi%indu%se din c7nd 7n c7nd de tinerii aeEa3i pe mar.inea patu ui' e repeta tra.ica ei 1ormu a papa.a iceascaD CTous Ies de, $ous comprene" 5es!sies... +remierment ' un et maintenant /'autre@, 7n acest timp 1rumoii Lauro se ansa' tot 7n 1ran3uEete' 7n tirade rA.uite i .71 itoare" de o 1an1aronada nesu1erita' a cAror 7n3e es era ca se .7ndea sa moara ca u ero6i' comme heros, ) 'espagnol, a 1e ca i 1rate e sau' de meme [< son fier ,eune frere 6emando, care murise i e ca un erou spanio H .esticu 7nd 7i descheie cAmaa ca sa%i o1ere pieptu .a 2en o6itu d mor3ii' apoi continua sa se comporte ast1e p7na c7nd un acces de tu stropi 2uEe e cu o spuma su23ire tranda1irie' 7i 7nA2ui 1an1arona s1orAitoare' i%i hotAr7 pe 6eri sa p ece 7n 67r1u picioare or" ' Nici atunci i nici dupA aceea nu mai 6or2irA nimic despre ViPI cuta ui Lauro' i chiar 7n intimitatea or se a23inurA sa%i Fudece MUNTELE VRJIT
341

par am7ndoi se sim3irA mai a ar.u or 7n.a Anton Sar o6ici a din #eters2ur." care' cu musta3a lui mare i p Acuta i cu proemi%rc jUQdeopotri6A de p Acuta a mAru ui lui Adam' EAcea 7n pat i se resta%n8 "ncet F .reu dupA 7ncercarea de a i se ap ica pneumotora9u ' 7ncer%de pe urma cAreia era cit pe ce sa%i piardA 6ia3a" 7n ade6Ar' resim%oc puternic' ocu p eura ' cunoscut ca o comp ica3ie a acestei en3ii chirur.ica e a moda" La e 7nsA ocu se produsese 7ntr o a e9cep3iona de primeFdioasa' anume aceea a unui co aps comp et Y a unei sincope dintre ce e mai .ra6e' 7n1r%un cu67nt s%a deE An3uit cu t7ta putere' 7nc7t s%au $)"ut si i1i sa 7ntrerupA' 7n mod pro6iEoriu' ope% ra3ia" 4omnu -er.e casca ochii 2 7nEi i cenuii' iar chipu 7i pafea ori de clte ori 6or2ea despre aceasta 7nt7mp are care tre2uie sa 1i 1ost' pentru e ' 7nspAim7ntatoare" % -ar8 anesteEie' domni orK Bine' noi Atia n%o putem suporta' 7n caEu nostru este contraindicata' se tie asta' i' ca om cu Fudecata' te resemneEi" 7nsA anesteEia oca a' domnii mei' nu pAtrunde prea ad7nc' ci amor3ete numai pie ea a supra1a3a' 73i dai seama ca te deschide i' 1irete' ca te apasA i te stri6ete" *tAteam cu cat' cu 1a3a acoperita ca sA nu 6Ad nimic' asistentu mA 3inea de m7na dreapta i in1irmi era%e1a de stin.A" Era ca i cum m%ar 1i apAsat i stri6it' adicA era carnea pe care o deschideau i o 7ndoiau cu aFutoru pense or" 4ar iatA ca tocmai atunci 7 aud pe domnu consi ier au ic spun7ndD :AaK; i' domnii mei' 7n aceeai cQip8' 7ncepu sA di2uie p eura cu un instrument 2ont H tre2uia sa 1ie 2ont ca sA n%o strApun.A prea iute H di2uia ca sa .AseascA ocu ce mAi 2un pentru a putea sa strApun.A ca sa introducA .aEu ' 7nsA' 7n timp ce%i p im2a instrumentu de%a un.u p eurei % domnii mei' domnii meiK % mi ^a mt7mp at ce6a' mi%am dat seama ca s%a isprA6it cu mine' cAci am ;iceput sA simt un rau a2so ut de nedescris" # eura' domnii mei' nu tre% e at nsA' ea nu 7n.Aduie i nu 6rea sa 1ie atinsa' este ta2u' e acoperita arne' iEo ata' este ce6a de care nu te po3i apropia nici 7n ruptu capu%Y 6i iatA ca o deE6e iserA i o pipAiau" Atunci' domnii mei' mi s%a rau% QnspAim7ntator' domnii mei H niciodatA n%a 1i creEut ca este nta sa ai o creEu asemenea senEa3ie' at7t de monstruoasa i de ticA oasa' sin t%o posi2i a aici' pe pam7nt' ci numai 7n iadK tu Am a6ut o FFe ^ adicA trei a ir' una 6erde' a ta ca1enie i a ta 6io eta" Ji pe mFF" turora' aceasta mn me sincopa mirosea ur7t' ocu p eura 7mi o6ea 1re2uQ Q R i% mirosea 7n1iorAtor a hidro.en su 1urat' aa cum "\ a putA 7n iad i' 7n ace ai timp' pe c7nd einam' ma auEeam pe mi r7E7nd c7t mA 3inea .ura' dar nu aa cum r7de un om' nu' era
342

T)OMA* MANN ce mai necu6iincios i .re3os hohot de r7s pe care %am auEit 6reod 6ia3a' cAci' domnii mei' daca 3i se pipAie ast1e p eura' este ca i cum R .7di a 7n modu ce mai e9a.erat i ce mai inuman' iatA' aa i nu i O este cu aceasta 2 estemata ruine i tortura' acesta este ocu p eu care 2unu 4umneEeu sa 6a 1ereascA" Anton Sar o6ici -er.e re6enea adesea i de 1iecare data 67nat d spaima' asupra acestei :in1ame; e9perien3e su1 eteti' hotar7t sa nu m 7n.Aduie repetarea ei" 4e a t1e ' chiar de a prime e cu6inte s%a do6edit 1i un om simp u' cAruia toate chestiuni e :7na te; 7i erau strAine i 1a3ad care nu tre2uia sa ai nici un 1e de preten3ii de natura inte ectua a sa sentimenta a' tot aa dupA cum e 7nsui nu a6ea 1a3a de a 3ii nici ? preten3ie de acest 1e " Acest ucru o data sta2i it' 73i dAdeai seama' de a t1e ca po6estea ucruri interesante din 6ia3a ui trecuta i din miF ocu cAreia 2oa a 7 smu sese' adicA din 6ia3a unui 6oiaFor 7n ser6iciu unei societA3i de asi.urare 7mpotri6a incendii orD 7ntreprinsese de a #eters2ur. ca atorii un.i de%a un.u i de%a atu 7ntre.ii Rusii' 6iEitase 1a2rici e asi.urate' iar ro u sau era ace a de%a 1ace o ancheta asupra 1irme or industria e care se .Aseau 7ntr%o situa3ie 1inanciara .reaG cAci statistica do6edea ca incendii e ce e mai 1rec6ente iE2ucneau 7n 1a2rici e care 1Aceau a1aceri proaste" 4e aceea i%au dat 7nsArcinarea sa sondeEe c7te o 7ntreprindere' su2 un prete9t oarecare' i sa raporteEe 2Ancii reEu tate e anchetei' pentru ca' printr%o reasi.urare maForata sau printr%o a ta reparti3ie a prime or' sa se pre6inA anumite pierderi sim3itoare" Vor2ea despre cA Atorii e ui 7n p ina iarna de%a un.u imensu ui imperiu' despre curse e 7n p ina noapte pe un .er nemaipomenit' cu cat 7n sanie' 7n6e it cu 2 anuri de oaie' i cum 6AEuse stic ind ochii upi or pe 7ntinderea EApeEii' asemenea unor ste e" A6ea 7n adi3A pro6iEii con.e ate' supa de 6arEa i p7ine a 2a' pe care e deE.he3a a hanuri' 7n timp ce se schim2au caii' iar p7inea era tot at7t de proaspAtA ca 7n prima Ei" Nu riscai nici o nep Acere' dec7t atunci c7nd 6enea 2rusc deE.he3u D atunci' 2ucA3e e e supa de 6arEa con.e ata' pe care e a6ea a e ' se topeau i cur.eau" 7n 1e u acesta domnu -er.e po6estea 7ntrerup7ndu%se din c7nd i c7nd' ca sa o2ser6e' o1t7nd' ca totu ar 1i rAmas

1oarte 1rumos daca pu3in n%ar 1i 1ost necesar sa se mai supunA unei a te 7ncercAri de a 1ace pneumotora9u " Nu spunea nimic prea deose2it' erau doar ade6Arate' pe care e ascu tai cu p Acere' i mai a es )ans !astorp . R ca este 1o ositor sa audA 6or2indu%se despre imperiu rusesc i a 1e u sau de 6ia3a' despre samo6are i arta coacerii p Acinte or' caEaci i 2iserici e de emn cu mu te c opotni3e 7n 1orma de ceapa%ai 1i putut spune ca s7nt co onii de ciuperci" 7 mai ru.a pe domn++
MUNTELE VRJIT
343

6esteascA despre ocuitorii acestei 3ari' despre e9otismu or nordic ea 7n at7t mai ciudat 7n ochii ui' despre s7n.e e asiatic care cur.ea *Q e or' despre pome3ii proeminen3i' despre 1orma 1inico% mon.o a a VQ or F ascu ta totu cu un interes pur antropo o.ic' 2a a6u chiar i ` oEitatea s8 ceara sa i se 6or2eascA rusete % i de su2 musta3a p Acuta ' FFFFFuiui -er.e i din mAru ui Adam pornea repede' con1uE' comp et Y F nearticu at idiomu rAsAritean H iar )ans !astorp .Asea aceasta )Q6ersiune cu at7t mai p AcutA Baa e 1Acuta tinere3eaC cu c7t putea sa 2urde 7n 6oie 7ntr%un domeniu interEis din punct de 6edere peda.o.ic" 4e mu te ori se a28 eau sa stea de 6or2a c7te un s1ert de ora cu Anton Sar o6ici -er.e" 4ar' 7ntre timp' 1Aceau 6iEite copi andru ui TeddZ' de a :-ridericianum;' un 2Aie3a de 6reo paispreEece ani" 2 ond i 1in' care a6ea o in1irmiera particu arA i o piFama de mAtase a 2a 7mpodo2itA cu 2randen2ur.uri" Era or1an i 2o.at' dupA cum 7i in1ormase e 7nsui" 7n ateptarea unei opera3ii ce urma sa pAtrundA a o oarecare pro1unEime' opera3ie pe care 6oiau s%o 7ncerce c7t de cur7nd pentru e9tirparea unor pAr3i in1ectate' pArAsea patu din c7nd 7n c7nd' pentru o ora' i' 7ntr%un costum de sport drA.u3' ua parte a reuniunea din sa on" 4oamne or e p Acea sa . umeascA cu e ' iar e ascu ta con6ersa3ii e or' de pi da ace ea 7n e.AturA cu a6ocatu Einhu1' cu domnioara cu chi o3ii de tricou i cu -rAnEchen O2erdan0" Apoi se 7ntorcea sA se cu ce" Aa trAia' de aEi pe m7ine' copi andru TeddZ' e e.ant' as7nd sa se presupunA ca asta era tot ce atepta de a 6ia3a de%acum 7nainte" 4ar a numAru cinciEeci EAcea doamna Ma inc0rodt' Nata ie pe nume e ce mic' cu ochi ne.ri' cercei de aur i cocheta' p Ac7ndu%i sa se .AteascA' dar care' cu toate acestea' era un 1e de LaEar sau de Io6 1eminin' o6itA de 4umneEeu cu toate in1irmitA3i e posi2i e" Or.anismu ei #Area inundat cu to9ine' ast1e 7nc7t toate 2o i e ima.ina2i e se nApusteau asupra%i' 1iecare pe r7nd i toate deodatA" Mai a es pie ea 7i Mectata' cAci re.iuni mari erau acoperite de o ecEema care 7i pro6o% ncarimi atroce i care' ici i co o' aFunsese p7na a carne 6ie' #nnE7ndu%i i 2uEe e' ast1e 7nc7t 7i era .reu sa 2a.e in.ura 7n .ura" ama3ii e interne se 3ineau an3 a doamna Ma inc0rodt' cuprinE7ndu%i ' nr Uichii' p am7nii' periostu i chiar creieru ' din care cauEa a6ea Q ncon*tQen3a' iar s A2iciunea' ca urmare a temperaturii i a su1 Y nt ' ' p TU #i d QO #ro6oca spaime mari din pricina cArora' c7nd minca de Q #utea sa 7n.hitA cum se cu6ineD dumicatu 7i ram7nea 7n .7t" #e *c
Sc

. . a easta c ` `amna se .Asea 7ntr%o situa3ie 7n1iorAtoare i pe deasupra J * mai e se .Asea 7ntro situa3ie 7n1iorAtoare i pe Un a % S J *QnRura #e umeG cAci dupA ce%i pArAsise so3u i copiii 2at sau' mai 2ine spus' pentru un ado esceri' a 1ost a r7 pentru r7ndu ei
344

T)OMA* MANN pArAsita de amant' aa cum o mArturisi ce or doi 6eriG prin urma a6ea cAmin' dei nu era ipsita de miF oace de trai' 7ntruc7t + ie P( ;U chiar so3u ei" -ara sa se m7ndreascA 7ntr%un mod necu6iincios cu O 1apt' pro1ita oricum de .eneroEitatea ui % sau poate ca a miF oc dra.oste trainica H dar 1ara ca ea 7nsAi s%o ia prea 7n serios' i 7n3eV e ca nu e dec7t o pAcAtoasA nenorocita' deEonorata i din cauEa acea 7ndura toate p A.i e 6rednice de un Io6' cu o rA2dare i o d7rEenie su prinEAtoare' cu o putere de reEisten3a e ementara' caracteristica 1irii se9u ui ei' 7n6in.7nd dureri e 7n.roEitoare a e trupu ui de 2runeta reuind totui sa%i 1acA un tur2an cochet' chiar i din pansamentu cu care era si ita s8%i 7n1Aoare capu din cauEa 2o ii" Nu mai contenea sa%si schim2e 2iFuterii e' 7ncep7nd diminea3a cu cora i i s17rind seara cu per e" 7nc7ntata de 1 ori e trimise de )ans !astorp' cArora e dAdu o sem% ni1ica3ie mai de.ra2A .a anta dec7t carita2i a' 7i in6ita pe tineri sa se aeEe 7n.a patu ei i sa ia ceaiu pe care ea 7nsAi 7 2ea dintr%un i2ric' a67nd de.ete e acoperite p7na a articu a3ii H inc usi6 po icarii % de opa e' ametiste' smara de" 7n 6reme ce a urechi i se e.Anau cerceii de aur' e po6esti 6eri or' din prima c ipa' cum se petrecuse totu " Le 6or2i at7t despre so3u ei' un om 6rednic de respect' 7nsA p ictisitor' c7t i despre copiii deopotri6A de 2uni i de p ictisitori' care semAnau eit cu tatA or i pentru care nu a6usese niciodatA sentimente deose2it de cA duroase' dar e 6or2i i despre ado escentu cu care 1u.ise i auda 7nde un. tandre3ea ui p ina de e anuri poetice" 7nsA pArin3ii t7naru ui tiura' prin tertipuri p ine de 6ic enie i chiar 1o osind 1or3a' sa% 7ndepArteEe de ea' dei poate ca i 2oa a' care tocmai atunci iE2ucnise su2 aspecte mu tip e i nAprasnice' 7i 1Acuse si a micu3u ui" Va 1ac cum6a si A i dumnea6oastrA' domni orI 7ntre2a ea cu cochetArie' iar 1eminitatea ei 2runa 7n1r7nse ecEema care%i acoperea FumAtate din 1a3a" )ans !astorp nu sim3i dec7t dispre3 pentru tinere u cAruia ea 7i pr?; 6ocase si A i 7i mani1esta acest sentiment ridic7nd din umeri" Laitate poeticu ui ado escent 7 7ndemnA' 7n ceea ce% pri6ea' cAtre un Ee de natura cu totu

opusa i .Asi pri eFu ' 7n mai mu te r7nduri' sa ia ne1ericitei doamne 6on Ma inc0rodt mici ser6icii de in1irmier' cais cereau cunotin3e specia eD adicA 7ncerca sa%i 67re 7n .ura' cu 2A.are seama' supa de a pr7nE H daca se 7nt7mp a sa 1ie de 1a3a c7nd i se aduc 7i dAdea sa 2ea din i2ric' atunci c7nd 6reun dumicat i se oprea 7n .Q +Q o aFuta sa%i mai schim2e poEi3ia 7n pat' cAci 7n a1ara de toate 2oNe era chinuita i de rana 7ncA necicatriEata a unei opera3ii" 7i dAdea as m7na de aFutor' 1ie c7nd era 7n drum spre su1ra.erie' 1ie c7nd se 7nt` de a p im2are' ru.7ndu% pe Joachim sa%i continue sin.ur dru11 U
MUNTELE VRJIT tid# e 6a da o raita pe a caEu de a numAru cinciEeci' pentru a a1 a u;r maF sim3ea % i trAia 7n e 7nsui o 2ucurie deose2ita' care iE6ora IE on6in.erea menirii tainice i din oportunitatea purtArii ui' 2ucurie e 7mp etea deopotri6A cu o anumita p Acere nemarturisita i 1oarte tQna nAscutA din 1e u acesta de a acti6a at7t de pios' de 2 7nd i de da2i 7nc7t nici din punct de 6edere mi itar' nici din punct de 6edere anist i peda.o.ic nu i se puteau 1ace o2iec3ii serioase" par despre Saren Sarstedt n%am 6or2it 7ncA' i cu toate acestea )ans !astorp i Joachim se 7n.riFirA de ea 7ntr%un mod cu totu deose2it" Era o c ienta particu ara i e9terna a consi ieru ui au ic care' de a t1e ' o dAduse e 7nsui 7n .riFa mi oi or 6eri" Era aici' sus' de patru ani' 1ara resurse materia e' a 2unu p ac a unor rude care se do6ediserA ne7ndurAtoare 1a3a de ea' cAci o data o i uaserA de%aici' su2 prete9tu ca' oricum' tot era condamnata a moarte' i n%au 2ine6oit s%o trimitA 7nnpoi dec7t dupA inter6en3ii e consi ieru ui au ic" Locuia 7n 4or1' a o pensiune ie1tinA% a6ea a2ia nouAspreEece ani' su23irica' cu paru ins' unsuros i cu nite ochi care se si eau cu s1ia a sa ascundA o ucire ce se potri6ea cu 7m2uForarea de 1e2ra a o2raFi or i cu 6ocea ei stinsa 7ntr%un chip caracteristic' dar care suna p Acut" Tuea aproape mereu si a6ea aproape toate 67r1uri e de.ete or acoperite cu p asturi' 1iindcA supurau" #rin urmare' 6erii se ocuparA de ea 7n mod deose2it' a ru.Amintea consi ieruiui au ic' ca 2Aie3i 2uni ce erau" Totu a 7nceput cu trimiterea unor 1 ori' apoi 7i 1AcurA o 6iEita ne1ericitei Saren' pe 2a conau ei din 4or1' iar dupA aceea or.aniEarA c7te6a p im2Ari 7n treiD a un concurs de patinaF' a o cursA de 2o2" !Aci' 7n 6a ea noastrA din creieru mun3i or seEonu sporturi or de iarna era acum 7n toi' se or.aniEase o saptam7na a ainpionate or' ini3iati6e e se 7nmu 3eau' petreceri e i spectaco e e se Nieau an3 % erau 7nsA mani1esta3ii cArora 6erii nu e acordaserA p7na a UncQ dec7t o aten3ie 1u.ara" 4e 1apt' Joachim era 7mpotri6a tuturor disec3ii or de%aici" Nu pentru e e se a1 a aici % nu stAtea nici pentru a trai se acomoda cu aceasta edere' 1ac7nd%o p Acuta i 6ariata' ci numai t a sca#e c7t mai repede cu putin3a de in1i tra3ie' sa aFun.A 6a id pen%Ji tace ser6iciu ' ade6Aratu ser6iciu' a es' 7n ocu ser6iciu ui prestat n ; nu a urmarea tratamentu ui' care era un succedaneu' 7nsA de care arn a Ma *e atOn*a n_;neni" 7i era interEis sa practice sporturi e de * u disp Acea sa 1acA pe .urA%casca" !7t despre )ans !astorp' e se #rea Q %RR Re `eO de%aici' de sus' printr%o so idaritate prea str7nsa i rt a #entru a mai putea arata ce mai mic interes 1a3a de 6ia3a eni care considerau acest oc ca pe un teren de sport"
346

T)OMA* MANN 4ar so icitudinea or pentru 2iata domnioarA Sarstedt s situa3ia' iar Joachim nu putea ridica nici o o2iec3ie H cAci 7n acest caE 1i do6edit mai pu3in animat de sentimente cretine" *e duserA deci 2o na6a de a ocuin3a ei modesta din 4or1 i o conduserA' pe un .er cu soare arEAtor' de%a un.u cartieru ui en. eEesc' numit a
"ai

#ien% ast1eW dupA :)ote dQAn. e3erre;' printre ma.aEine e u9oase de pe *Brad principa a' unde sAnii e a er.au 7n sunet de Eur.A Ai i pe unde se piG 2au 2o.Ataii petrecAre3i i 3r7nda6i din 7ntrea.a ume' c ien3i ai !aEino ui i ai mari or hote uri' 2Ar2a3i 1ara pA Arii' 7m2rAca3i 7n costume e e .ante de sport croite din sto1e a ese i scumpe' cu 1e3e e 2ronEate d ari3a soare ui de iama i de re6er2era3ia EApeEii' apoi co2or7ra mu t mai Fos p7na a patinoaru situat 7n 1undu 6Aii' nu departe de !aEinou _+ care 7n timpu 6erii ser6ise ca teren de 1ot2a " *e auEea muEicaG orchestra !aEinou ui dAdea un concert pe estrada pa6i ionu ui de emn' deasupra patinoaru ui dreptun.hiu ar' 7ndArAtu cAruia se 7nA 3au' 7n a 2as%tru %7nchis a ceru ui' mun3ii 7nEApeEi3i" IntrarA tustrei' 7i 1acura drum printre spectatorii aeEa3i pe 2anei 7n am1iteatru' 7n Furu patinoaru ui' .asira oc i 7ncepurA sa pri6eascA" #atinatorii cu costume e ipite de trup' cu tricouri ne.re i do mane 7mpodo2ite cu .Aitane' se e.Anau' p uteau' descriau 1i.uri' sAreau i 1Aceau cercuri" O pereche de 6irtuoi' un domn i o doamna' pro1esioniti deose2it de a2i i' e9ecutarA o 1i.ura pe care 7n umea 7ntrea.a nimeni nu mai era 7n stare s%o rea iEeEe' pro6oc7nd ap auEe acompaniate de muEica" 4isput7ndu%i recordu de 6iteEa' ase tineri de na3iona itA3i di1erite' ap eca3i 7nainte i cu m7ini e Ia spate' 3in7nd uneori o 2atista 7ntre din3i' 1acura de ase ori oco u 6astu ui dreptun.hi" Un c opot 7i amesteca din c7nd 7n c7nd sunete e 7n me odia muEicii" Uneori din mu 3ime iE2ucneau stri.ate de 7ncuraFare i ap auEe" Era o adunAtura pestri3a' a care cei trei 2o na6i' 6erii i proteFata te pri6irA cu curioEitate" En. eEi cu epci de sto1a cadri ata i din3i a 2i 6or2eau 1ran3uEete unor doamne par1umate puternic i 7m2rAcate o + cap p7na%n picioare cu tricouri 6iu co orate' iar une e dintre e e pur a panta oni" Americani cu sca17r ii e mici' p8ru scurt' ipicios' cu pQ# 2utucAnoase 7n .ura' purt7nd 2 anuri cu spicu aspru 7n a1ara" S 2Ar2oi i e e.an3i' 2o.a3i i sA 2atici a 6edere' c7t i o andeEi de u; corcit cu ma aieEi' se amestecau 7ntr%o asisten3A 1ormata din .erma e 6e3ieni' pe c7nd to3i cei a 3i' nede1ini3i' i care 6or2eau 1ran3uE; 6eni3i din Ba cani i 3Ari e Le6antu ui' oameni cu 7n1A3iare a6entur pentru care )ans !astorp a6ea o oarecare s A2iciune' dar pe Joachim 7i condamna ca a67nd ce6a inter op i ipsit de caracter" era;
sa ia

MUNTELE VRJIT
347

tia3i pretutindeni" 7ntre timp' nite copii se a67ntara 7ntr%un con% ume3 i se poticnirA de%a un.u patinoaru ui' a67nd pe un picior ! hi Ji #e ceQaQaQ1 ` patina' apoi tot un .rup de 2Aie3i 7mpinse pe %1e e nite 1eti3e" O uarA a .oana cu uminAri aprinse' 7n6in.Atoru 'F ace a care aFun.ea a capAt 1ara sA i se stin.A 1 acAraG a er.7nd' erau h Qeati sa sarA peste o2staco e sau sa ump e cu carto1i nite .a e3i cu a toru unor in.uri de cositor" !ei din societatea distinsa se amuEau omotos" 7i arAtau unii a tora pe cei mai 2o.a3i' pe cei mai cunoscu3i F pe cei mai e e.an3i dintre copii' 1eti3a unui mu timi ionar o andeE' 1iu unui prin3 prusac i 2Aie3e u de doispreEece ani care purta nume e unei mArci de ampanie cunoscuta 7n umea 7ntrea.a" Biata Saren se amuEa i 7n ace ai timp tuea" 4e 2ucurie' 2Atea din pa me' 1ara sa mai 3inA seama de de.ete e care%i supurau" Le era at7t de recunoscAtoare" Verii o conduserA i a curse e de 2o2D ocu p7na unde tre2uiau sa mear.A nu era prea departe nici de :Ber.ho1 c nici de ocuin3a domnioarei Saren Sarstedt' cAci pista' co2or7nd de pe *chatEaJp' se termina 7n 4or1' 7ntre .rAdini e cartieru ui de pe 6ersantu 6estic" Aco o era insta at micu pa6i ion de contro G se comunica te e1onic p ecarea 1iecArei s8nii" #rintre ta uEuri e de EApada 7n.he3ata' parcur.7nd 6iraFe e pistei inundate de sc ipiri meta ice' co2orau din 67r1' a inter6a e destu de un.i' sAniu3e e p ate' 7ncArcate cu domni i doamne 7n s6etere de 7na a 2A i a67nd 7n Furu piepturi or nite ear1e cu cu ori e tuturor na3iuni or" Vedeai chipuri 7m2uForate i 7ncordate' p ine de EApada spu 2erata" #u2 icu 1oto.ra1ia sAnii e care cAdeau' derapau sau se dAdeau peste cap' rAstum7nd echipe e 7n EApada" Ji aici c7nta muEica" #ri6itorii stAteau 7n tri2une e mici amenaFate specia sau se strecurau pe cArarea 7n.usta' sApata pe 7n.a pista" #ode3e e de emn aeEate peste pista i pe su2 care a uneca 7n .oana' din c7nd 7n c7nd' c7te un 2o2' erau i e e ocupate de pectatori" !ada6re e sanatoriu ui 1Aceau i e e ace ai drum' treceau JUnd pe su2 poduri de%a un.u cur2e or' a 6a e' mereu a 6a e' 7i #use )ans !astorp i chiar 6or2i cu cei a 3i despre acest ucru" 6+ a Bios0op%Theater din # atE o conduserA 6erii' 7ntr%o dupa%amiaEa' aren Sarstedt' deoarece 7i p Aceau mu t ea ma curat8 ucruri e acestea" 7n aeru at care 7n.reuna respira3ia ce1or trei' 7ntruc7t erau o2inui3i numai cu * Q Q Q care e a asa u Q # piepturi e ump 7ndu% e cape% o cea3A tu 2ure' icArea' 7n 1a3a ochi or or 7ndurera3i' o ameste%
ro '%J

pri Y ! *!ene Rm 6ia3a tremur7nda de pe ecran' a.itata' amuEanta i de + Q mtT'M agita3ie 1remAtAtoare ce nu se oprea dec7t ca s%o ia imediat #at' acompaniatA de o 2iata muEica menita sa atri2uie .onite or te *
348

T)OMA* MANN 7nchipuiri trecute o 7mpAr3ire preEenta a timpu ui' i care' 7 n #o1ida miF oace or sa e reduse' reuea totui sa c7nte pe toate re.istre e so ta3ii' mAre3iei' pasiunii' sA 2Aticiei i a e unei senEua itA3i cam de Q VaEura' ast1e ' des1aur7ndu%se 7n tAcere o po6este 1ram7ntata' cu dra. R i cu crime' care se petrecea a curtea unui despot orienta ' 7nt7m I neateptate' p ine de .randoare i EAdArnicie' p ine de dorin3e tiranic de 1urii 1anatice a e s u.Arniciei' p ine de cruEimi i de po1te' de 6o upt i de 7nt7rEieri semni1icati6e mai cu seama atunci c7nd era 6or2a d pi da' de%a scoate 7n e6iden3a muscu atura 2ra3e or unui ca au % p e scurt 6aEura ce6a 7ntemeiat pe o cunoatere intima a dorin3e or ascunse a e repreEentan3i or ci6i iEa3iei interna3iona e care asistau a acest spectaco *ettem2rini' ca om a ra3iunii' ar 1i condamnat desi.ur cu asprime i cu o ironie 1ichiuitoare' c asica' acest spectaco at7t de pu3in umanist i n%ar 1i pierdut ocaEia sa 7n1iereEe a2uEu de%a 1o osi tehnica pentru a da 6ia3a unor ima.ini care 7nFoseau demnitatea omu ui' se .7ndi )ans !astorp i 7n oapta 7i 7mpArtAi 6aru ui sau aceste .7nduri" In schim2' doamna *tohr' care era i ea aco o' eE7nd nu prea departe de ei' pArea e9taEiataG chipu con.estionat i incu t i se schimonosise de p Acere" 4e a t1e ' pe toate chipuri e a1 ate 7n sa a se petrecea ace ai ucru" 7n c ipa c7nd dispArea u tima ima.ine tremurAtoare a unei scene' c7nd umina se aprindea' iar c7mpu 6iEua apArea spectatori or ca o p7nEa .oa a' nici pe departe nu mai putea 1i 6or2a de ap auEe" Nu mai era nimeni aco o pe care %ai 1i putut rAsp Ati cu ap auEe' sau pe care' din admira3ie' %ai 1i putut rechema a rampa pentru a oma.ia arta de care dAduse do6ada" Actorii care se asociasera ca sa rea iEeEe acest spectaco erau de mu t risipi3i 7n ce e patru 67nturiG pu2 icu nu 6AEuse dec7t um2re e crea3ii or or' adicA ace e mi ioane de ima.ini i instantanee scurte prin care ac3iunea a 1ost descompusa i apoi reconstituita' ca sa poatA 1i restituita duratei dupA 6oie i oric7t de des' 7ntr% o 7n An3uire rapida i tremurAtoare" 4in cauEa i uEiei' tAcerea pu2 icu ui a6ea ce6a 6 A.uit i nep a cu a M7ini e ram7neau 7ntinse' neputincioase' 7n 1a3a neantu ui" Te 1recai ochi' pri6eai 1i9' drept 7nainte' te ruinai de umina i erai nerA2dAtor te re.Aseti 7n 7ntuneric' ca a 6eEi des1aur7ndu%se iarAi nite 1ap te a6useserA un timp a or propriu' dar acum erau transp antate rn timp nou' 1iind re7mprospAtate cu spoia a muEicii" Tiranu muri 7nFun.hiat cu un cu3it' rAcnind c7t 7 3inea .ura' dar ca cine6a sa% audA" Apoi' spectatorii 6AEurA ima.ini din 7ntrea.a R pe preedinte e Repu2 icii 1ranceEe' cu Fo2en i decora3ii' rasp u din 1undu andou ui printr%o scurtA cu67ntareG pe 6icere.e e IrU d

MUNTELE VRJIT =&, nui raFah i pe 0ronprinE 7n curtea unui re.iment din #otsdam" nU % 6iata i 7nde etniciri e unui sat de indi.eni din Nou Mec0 em% innta de cocoi 7n Borneo' sA 2atici .oi care c7ntau din 1 uiere
hi IfS i

% J ne nas' prinderea unor e e1an3i sA 2atici' o ceremonie a curtea * + i *iamu ui i o strada cu 2orde uri din Japonia' unde .heie e au ae"ate 7ndArAtu unor EA2re e de emn" VaEura' de asemenea' oiEi 7n1o1o i3i' stra2at7nd cu sAnii e trase de reni un pustiu de EApada " nordu Asiei' pe erini rui 7nchin7ndu%se pe munte e )e2ron i un Qnc6ent persan 2Atut cu ciome.e" #arca uai parte a toate acestea" *pa3iu era des1iin3at' timpu se trAsese 7napoi' :aco o; i :atunci; de6eniserA 7ntr%o c ipita nite scamatorii' iar :aici; i :acum; erau metamor1oEate i 7n6A uite de muEica" #e neateptate 6edeai apropiindu%se de tine o t7n8r8 marocana' 7n mArime natura a' 7m2rAcata 7n mAtase 6Ar.ata' 7mpopo3onata cu an3uri' ine e i paiete' i cu sinii p ini deE.o i3i pe FumAtate" A6ea nari e ar.i' ochii p ini de o 6ia3a primiti6a i 7i mica im2aG r7dea cu to3i din3ii ei a 2i i%i acoperea ochii cu o m7na a e cArei un.hii pAreau de o cu oare mai deschisa dec7t pie ea' iar cu cea a tA 1Acea semn pu2 icu ui" #ri6eai u uit chipu ei de um2ra' seducAtor' care pArea ca 6ede i nu 6ede' a e cArui pri6iri nu te pri6eau de oc' a cArui r7s i a e cArui .esturi nu 3inteau 7ntru nimic preEentu ' ci erau numai 7n umea or' aco o i odinioarA' ast1e 7nc7t n%ar 1i a6ut sens sa e rAspunEi" Acest 1apt' dupA cum am mai spus' amesteca 2ucuria cu un sentiment a neputin3ei" Ji chiar atunci nA uca se destramA" O umina puternicA inundA ecranu dupA ce cu67ntu :*17rit; 1usese proiectatD pro.ramu o1erit se terminase' iar pu2 icu pArAsea teatru ' 7n 6reme ce un a tu nou se 7n.hesuia a1ara' dornic sa se 2ucure de repetarea acestei des1AurAri" 7ndemna3i de doamna *tohr' care i se a Aturase' i din dorin3a de%a #e p ac 2ietei Saren' care 7i 7mpreunase m7ini e a recunotin3a' intra% J+ Ia ca1eneaua !aEinou ui" MuEica era i aco o" O mica orchestra de ican3i 7n 1racuri roii c7nta su2 conducerea unui prim%6ionst ceh sau .ur care' desprins de .rup' stAtea 7n picioare 7n miF ocu dansatori or + c nu ; ia instrumentu cu rAsuciri pasionate a e trupu ui" O anima3ie ena domnea 7n Furu mese or" *e ser6eau 2Auturi rare" #entru a se U 6eni comandarA oranFade pentru ei i proteFata or' cAci era ca d La m 7m27csit' 7n 6reme ce doamna *tohr comanda un ichior du ce" su % aQ *#use eaQ anima3ia 7ncA nu%i 7n toi" A2ia mai spre seara dan% toriF m*U1 eBeaG de a t1e ' 1oarte mu 3i pacien3i din di1erite a te sana% J+ 2om a6i care stAteau aici pe cont propriu' prin hote uri i a
=/?

T)OMA* MANN !aEinou' 6eneau 7n .rupuri mu t mai mari dec7t acum' i nu numa%dintre cei ce 1Aceau 1e2ra a trecut dans7nd pra.u eternitA3ii i a *Uc 2at cu o hemoptiEie 1ina A' .o ind in dulci ,ubilo cupa 2ucuriei de a !eea ce 1Acea pro1unda i.noran3a a doamnei *tohr din acest in d " ,ubilo era 7n ade6Ar e9traordinarG primu cu67nt 7 ua din 6oca2ui ita iano%muEica a so3u ui ei' i% rostea 7n consecin3A' :do ce; ia doi ea cu67nt numai 4umneEeu tie de unde% .Asise % iar 6erii' c7 iE2ucni aceastA atinA' apucarA am7ndoi deodatA 1ire e de pai din pahar 7ns8 doamna *tohr nu se arAtA de oc tu 2urata" 4impotri6A' h iEindu%s 7ncApA37natA cu din3ii ei de iepure' se si ea' prin a uEii i tachinAri sa .hiceascA ade6Arata cauEA a e.Aturi or dintre cei trei tineri' 7ntruc7t nu i%o putea e9p ica impede dec7t din punctu de 6edere a 2ietei Saren care' spunea doamna *tohr' data 1iind purtarea ei ni3e cam nai6A' era pesemne 7nc7ntata de a 1i 7nso3itA' 7n ace ai timp' de doi ca6a eri at7t de 6ese i" !aEu i se pArea 7ns8 mai pu3in impede 6AEut din punctu de 6edere a ce or doi 6eriG dar oric7t de proastA i i.noranta era' intui3ia ei 1emininA o aFuta totui sa%i 1acA o idee' incomp etA i tri6ia a 2ine7n3e es' asupra 1apte or" !Aci .hici i AsA chiar sA se 7n3e ea.A prin tachinerii e ei cA sin.uru i ade6Aratu ca6a er era numai )ans !astorp' pe c7nd 37n8ru Piemssen se mAr.inea doar s8%I asiste' i )8ns !8storp' a cArui 7nc ina3ie intimA pentru doamna !hauchat 7i era cunoscuta' n%o 7nso3ea pe nenorocita de Sarstedt dec7t 7n ipsA de ce6a mai 2un' deoarece' dupA toate aparen3e e' nu tia deocamdatA cum sA se apropie de cea a tA H un 1e de a FudecA demn de doamna *tohr' ipsit de orice ad7ncime mora a' 1oarte stin.aci i 2aEat pe o intui3ie 6u .ara' drept care )ans !astorp nu o onorA dec7t cu o pri6ire o2ositA i dispre3uitoare" atunci c7nd ea 7i 1ormu A pArerea pe un 6u .ar ton de . umA" 4eoarece e.aturi e cu 2iata Saren constituiau pentru e ' 7n ade6Ar' un 1e de compensa3ie i un e9pedient oportun i uti H dupA cum de a t1e toa ac3iuni e ui carita2i e a6eau un sens asemAnAtor" 7nsA' 7n ace ai timp-aceste ini3iati6e pioase a6eau i un scop a or' propriu' iar mu 3umir pe care o sim3ea nu era de o natura mai pu3in spontana i p ur8 " aceea 7ncercata c7nd o aFuta pe in1irma doamnA Ma inc0rodt sa 7n.hitA 1iertura' c7nd 7 ascu ta pe domnu -er.e descriind in1ernaU; g p eura sau c7nd o 6edea pe 2iata Saren 2At7ndu%i cu recunotiKd 2ucurie m7ini e cu de.ete e acoperite cu p asturiG mu 3umirea ac iE6ora dintr%o concep3ie spiritua a ce 6oia sa 7ntreacA' 7ntr%un se ns op;sQ punctu de 6edere pe care domnu *ettem2rini 7 repieEenta ac3iunea ui educatoare' iar t7n8ru ui )ans !astorp i se pArea cA a
prin

MUNTELE VRJIT
=/+

merita mai cur7nd dec7t a te e sa i se ap ice 1orma a placet

p periri! Tsu3I 7n care `c na Saren Sarstedt era situata nu departe de p7r7u ca ea 1eratA' adicA a mar.inea drumu ui ce ducea spre 4or1' aa ca "" FZpa micu deFun' puteau esne' c7nd doreau' sa se ducA s%o ia a r 2area prescrisA" Mer.7nd ast1e 7nspre 4or1' ca sA iasA 7n oseaua a cipa A' a6eau 7n 1a3a pri6e itea micu ui *chiahorn' apoi a dreapta Y piscuri numite Turnuri e VerEi' dar acoperite de o EApadA ucind r2itor 7n raEe e soare ui' iar mai departe' tot pe dreapta' 67r1u rotunFit I 4or12er.u ui" La FumAtatea po67rniu ui a2rupt se 6edea un cimitir' cimitiru din 4or1' 7nconFurat de un Eid' de unde pro2a2i a6eai pri eFu s8 te 2ucuri de o pri6e ite 1rumoasA' cuprinE7nd desi.ur i acu ' 7nc7t 3i% puteai 7nchipui 1oarte esne ca 3inta unei p im2Ari" Aa se 1ace cA pornirA tustrei s8 aFun.A p7nA sus 7ntr%o diminea3A 1rumoasA % i de a t1e toate Ei e e erau 1rumoaseD initite i 7nsorite' de un a 2astru adine' de o cA durA p Acut rAcoroasa i de un a 2 sc8nteietor" Verii' unu cu chipu rou ca o 3i. A' ce A a t 2ronEat' mer.eau 7n hainA' deoarece su2 sA.e3i e unui asemenea soare pardesiuri e i%ar 1i incomodat H t7n8ru Piemssen 7n costum de sport i cu ooni' iar )ans !astorp 7ncA 3at a 1e ' dar cu panta oni un.i' deoarece nu a6ea chiar at7ta chemare pentru e9erci3ii e 1iEice ca s8%i poarte scur3i" Era 7ntre 7nceputu i miF ocu ui 1e2ruarie a nou ui an" Aa e' anu se schim2ase de c7nd )ans !Astorp urcase aici' era notat un a tu ' urmAtoru " Un mare arAtAtor A ceasornicu ui umii pAise cu o unitate mai departe' nu cu una dintre ce e mai mari' nu cu una dintre ace ea care mAsoarA mi enii e H 1oarte pu3ini erau aceia care" trAind astAEi 6or putea asista Ia o asemenea schim2areG i nu era nici una mtre ace ea care marcheaEA seco e e sau mAcar decenii e' nu' 1ArA Ynaoia 8 cA nu" 4ar im2a indicatoare a ani or se dep asase de cur7nd' cu e cA )ans !astorp nu era aici chiar de un an' ci a2ia de pu3in mai u t dec7t de o FumAtate de an i' a 1e ca minutare e unor anumite cea% e mari care nu 7nainteaEA dec7t a 1iecare cinci minute' se oprise R mU p7n8 c7nd a6ea sA 1ie ne6oit s8 se mite" 4ar p7n8 atunci arAtAtoru `r tre2uia s8 mai 7nainteEe 7ncA de Eece ori' adicA de mai mu te ori m "Q e ` 1acuse de c7nd )ans !astorp sosise aici % deci' pe 1e2ruarie nu% ca Y nea Oa socotea QA' cAci o datA 7nceput' putea 1i considerat imediat cDn J " #arut% a 1e cum' schim27nd in 2ani mArun3i o moneda' e ca i ! nd ai 1i che tuit%o" de pe e QQ ntr;` P+U cei trei pornirA sA 1acA o p im2are p7n8 Ia cimitiru er. H i pentru a 1i oneti p7nA a capAt' 6om pomeni i de
=/$

T)OMA* MANN aceasta e9cursie" )ans !astorp uase ini3iati6a' iar Joachim' cu t 7ncepuse prin a 1ace c7te6a o2iec3iuni din cauEa 2ietei Saren s `a con6ins p7na a s17rit i recunoscu ca ar 1i 1ost inuti sa se Foace de%a 6%a3i ascunse ea i sa caute' potri6it aitA3ii doamnei *tohr a punA a adApost de tot ceea ce i%ar 1i putut su.era sa se .7ndeasca a tus. Saren Sarstedt nu era 7ncA 7n prada i uEii or cu care te ama.estQ %u tima 1aEa a 2o ii' adicA tia soarta ce%i era hArAEitA i ce anume 7ns na necroEa din 67r1u de.ete or" 4ar mai tia' de asemenea' ca rude e nemi oase nici nu 6or 6oi sa se .7ndeasca a che tuia a de a%i transport sicriu acasA i ca' dupA e#itus, o sa i se dea i ei un ocor modest aco o' sus" #e scurt' puteai sa consideri c8 scopu p im2Arii era din punct de 6edere mora ' mai potri6it pentru ea dec7t mu te a te e' adicA dec7t' de pi da' ocu de sosire a 2o2uri or sau cinemato.ra1u % 1ara sa mai pui a socotea a ca a miF oc nu era dec7t un .est spontan de camaraderie sa 6iEiteEi o data' ca din mt7mp are' pe cei de%aco o' de sus %admi37nd cA nu 6oiai sa consideri cimitiru numai i numai ca pe o cun%oEitate sau ca pe un oc oarecare de p im2are" UrcarA 7ncet' 7n ir indian' cAci poteca des1undatA nu e 7n.Aduia sa treacA dec73 unu c73e unu ' asara 7n urma' su2 ei i deasupra or' 6i e e aeEate pe coasta i suind mereu 6aEura iarAi' pe parcurs' schim27ndu%se i deschiE7ndu%se pri6e itea 1ami iara a peisaFu ui care e o1erea' 7n perspecti6a' sp endoarea ui hi2erna aD se des1Aura cAtre nord%est' 7n direc3ia intrArii 7n 6a e' i cum se i ateptau 6ederea i se deschise spre acu a cArui disc 7n.he3at i acoperit de EApada era 7nconFurat de desimea pAduri orG dinco o de 3Armu ui ce mai 7ndepArtat' 6ersante e mun3i or pAreau ca se 7nt7 nesc' iar peste e e a te piscuri necunoscute' acoperite cu EApada' se 7nA 3au etaF7ndu%se 7n a 2astru ceru ui" #ri6irA toate acestea st7nd 7n picioare' 7n EApada' 7n 1a3a porta u ui de piatra aeEat a intrarea 7n cimitir' apoi pAtrunserA pe porti3a de 1ier cu .ri aF' 1i9ata 7n st7 p) i e piatra ai por3ii H o porti3a care se 3inea numai 7n 3737ni" !ArAri e' curA3ate cu opata chiar i aco o' se 7ntindeau printre m 6i e e morminte or acoperite de EApada i 7mpreFmuite cu .ri aFe' ace paturi odihnitoare' e9ecutate cu .riFa i purt7nd pe e e cruci de piatra de meta i mici monumente 7mpodo2ite cu meda ioane i epita1uri' nicAieri nu se 6edea i nu se auEea su1 et de om" Linitea' sin.urAtate !tAcerea pAreau pro1unde i intime 7n mu te pri6in3eG c73e un 7n.ere R piatra sau amora de 2ronE' cu cAciu ite de EApada pe capoare' de.etu pe 2uEe pentru a sim2o iEa tAcerea' putea 1oarte 2ine sa R drept spiritu ei % cu a te cu6inteD drept spiritu acestei tAceri' an
MUNTELE VRJIT
353

unei po Y tAceri #e care ` sim3eai' m ade6Ar' ca pe un 1oarte puternic a nic i ad6ersar a cu67ntu ui' aadar' ca pe un mutism nicidecum a de bn3e es i nici .o de 6ia3A" #entru cei doi 2Ar2a3i ar 1i 1ost 1ara F ala un pri eF sa se descopere' daca ar 1i a6ut pA Arii" Insa erau cu + descoperit' adicA nici )ans !astorp nu a6ea pA Arie' aa ca se

inirA doar sa mear.A 7n ir c7te unu ' 7ntr%o 3inuta respectuoasa" 7ndu%i .Teutatea trupu ui 7n 67r1u picioare or i 7nc in7ndu%se uor a dreapta i a st7n.a' 7n urma ui Saren Sarstedt" !imitiru a6ea o 1orma nere.u ata' adicA se 7ntindea mai 7nt7i ca un dreptun.hi 7n.ust' spre sud' apoi se pre un.ea 7n ce e doua sensuri 7n 1orma de asemenea dreptun.hiu ara" Era e6ident ca au 1ost si i3i sa% mAreascA 7n mai mu te r7nduri' drept care i se adau.asera nite parce e din o.oare e 6ecine" !u toate acestea' ocu 7n.rAdit pArea ocupat comp et' dacA se poate spune aa' at7t de%a un.u Eiduri or c7t i pe parce e e interioare mai pu3in cAutate H 7nc7t a2ia puteai 6edea i spune unde mai era posi2i ' deocamdatA' sa .Aseti a ne6oie un oc" !ei trei 6iEitatori se p im2arA cu discre3ie' destu de mu t' pe cArAri e 7n.uste i pe treceri e printre inscrip3ii' oprindu%se ici i co o pentru a desci1ra un nume 7mpreunA cu data naterii i data mor3ii" #ietre e 1unerare i cruci e erau modeste i do6edeau cA nimeni nu e9a.erase aici cu che tuia a" !7t despre inscrip3ii' nume e erau de toate 1e uri e i de pretutindeni i sunau en. eEete' rusete H 7n .enera erau mu te s a6e' dar i .ermane' portu.heEe i 7ntr%a t1e ' iar date e a6eau o caracteristica iE2itoare' adicA inter6a e e care despAr3eau pe une e de ce e a te erau' 7n tota ' de o scurtime impresionantA' numAru de ani care se scursese 7ntre natere i e itus se ridica pretutindeni cam p7na 7n Furu a douAEeci' i 1oarte arareori mai mu t' aadar' acest oc de odihna era p in de 1oarte mu ta tinere3e i de `arte pu3ina 6irtute' un popor nomad care 6enise aici din toata umea i consim3ise de1initi6 sa se 7ntoarcA a o 1orma de e9isten3a oriEonta a" nae6a' 7n desimea monumente or' 7n interioru paFitii' cam pe a J oc' era un ocor drept' de un.imea unui om' neted i neocupat' 7ntre o6i ite de a e cAror ste e 1unerare at7rnau coroane dintr%un materi% Qmc' iar ceG trei 6iEitatori se oprirA aco o' 1ara sa 6rea" RamaserA 7n reU domnioara ce6a mai 7nainte dec7t 7nso3itorii' i citirA .in.ae e e Y ren N R p! pietre e morminte or % )ans !atorp 7ntr%o atitudine de sine' cu m7ini e 7mpreunate 7n 1a3a' cu .ura cAscata i ochii *o % du % I Qt7naruQ Piemssen 7n poEi3ie de drep3i' dar Asat pu3in pe spate ! Ven 1uriat% QQ m7na3i de o curioEitate simu tana' aruncarA o pri6ire #re chipu ui Saren Sarstedt" Totui ea o2ser6a pri6iri e acestea
354

T)OMA* MANN i ramase pu3in ruinata i s1ioasA' cu capu p ecat 7nainte' un pic 4%surise ne1iresc' 3u.uindu%i 2uEe e' i c ipi repede"
ai,

Noaptea Va pur.iei
#este c7te6a Ei e urmau sa se 7mp ineascA apte uni de c7nd t7n8ru )ans !astorp 6enise aici' 7n 6reme ce 6aru sau' Joachim' care se sas deFa de cinci uni atunci c7nd sosise ce A a t' a6ea acum douaspreEec uni 7n spate e ui H un an 7mp init H 7mp init 7n sensu cosmic' cAci de c7nd ocomoti6a mica' dar cu mare putere de trac3iune 7 Asase aici pam7ntu strA2Atuse 7n 7ntre.ime or2ita ui so ara i se 7ntorsese iarAi 7n punctu 7n care se a1 a atunci" Erau 7n perioada !arna6a u ui' 7n aFun de LAsata *ecu ui' iar )ans !astorp 7 7ntre2a pe 6aru ui' care era mai de mu t 7n sanatoriu' cum se petreceau ucruri e cu acest pri eF" H Ma.ni1icK 7i rAspunse *ettem2rini' pe care 6erii 7 7nt7 nira din nou 7n timpu p im2Arii or matina e" *p endidK mai spuse e " *e petrece cu tot at7ta 6ese ie ca i 7n #rater' domnu e in.iner' o sa 6A pute3i da seama cur7nd" O sA ne prindem cu to3ii 7n hora' chiar aici' 6om dansa ca nite ca6a eri strA ucitori' adau.A e i apoi continua sA c e6eteascA cu . asu%i 6oios' 7nso3indu%i critici e rAutAcioase cu .esturi haE ii 1Acute cu 2ra3e e' cu capu i umerii" !e 6re3i' am citit cA asemenea 2a uri se dau chiar i dans une maison de sBnte pentru ne2uni i idio3i H prin urmare de ce n%ar a6ea oc i aiciI #ro.ramu este a cAtuit din dansuri e maca2re ce e mai di1erite' cum desi.ur 6a 7nchipui3i" Numai ca' din ne1ericire' unii dintre in6ita3ii de anu trecut nu 6or mai putea sA aparA de data aceasta' cAci petrecerea se terminA 7ncA de a ore e nouA i FumAtate""" H Vre3i sa spune3i""" A' da' 2ine EisK r7se )ans !astorp" *7nte3i muca itK La nouA i FumAtate' ai auEit' JoachimI AdicA prea de6re pentru ca :o anumita parte; dintre cei de anu trecut sa mai poatA pat cipa a petrecere mAcar o ora" )a' ha' e sinistruK -irete cA este 6? despre acea parte care' 7ntre timp' a spus pentru totdeauna $ale 7n6 u ui de carne" #ricepi Focu meu de cu6inteI 4ar' oricum' s7nt cun a1 u pro.ramu ' spuse e " Este admira2i ' dupA pArerea mea' ca Une aici sAr2Atori e i ca ast1e marcam popasuri e potri6it o2iceiu ui' p++ "R hotar 2ine tras' ca sA nu trAim de%a 6a ma' 7ntr%o prea mare mon` ceea ce ar 1i' 7n ade6Ar' straniu" Am sAr2Atorit !rAciunu ' pe urma MUNTELE VRJIT
355

ama cA era Anu Nou' iar acu iatA ca 6ine !arna6a u " 4upA care r apropia 4uminica - orii or Bse 1ac co6ri.i pe aiciIC' *aptam7na * pasti e i Rusa ii e care cad ase sAptam7ni mai t7rEiu' apoi 6om 1i rte aproape de Eiua cea mai un.A a anu ui' so sti3iu de 6ara' + e3i FR Fn continuare' ne 6om pre.Ati pentru toamnA" \*ta3iK sta3iK sta3iK e9c amA *ettem2rini ridic7nd ochii spre cer i apa% " Ju"i t7mp e e cu pa me e" TAce3iK Va po1tesc sa n%o mai ua3i raEna 7n 1e u acesta" %Ierta3i%m8' inten3ia mea era dimpotri6A""" 4e a t1e ' cred ca Behrens o sA se hotArascA 7n s17rit sA%mi 1acA nite

inFec3ii ca sA 7n Ature in1i tra3ia' cAci am mereu treiEeci i apte cu patru' cu cinci' cu ase i chiar cu apte" Nimic de 1Acut 7n pri6in3a aceasta" *7nt i ram7n un copi rAs1A3at de 6iatA" Este ade6Arat ca nu mA a1 u aici pentru prea mu tA 6reme' Radamante nu mi%a 1i9at un termen precis' totui spune ca n%ar a6ea nici un sens sA 7ntrerup prematur tratamentu ' atunci c7nd am i in6estit aici' sus' at7ta amar de timp" Ji' 7n 1ond' a ce mi%ar 1o osi daca mi%ar da un termenI Acest ucru n%ar 7nsemna prea mu t' cAci atunci c7nd spune' de pi dAD o FumAtate de anior' este 7ntotdeauna aproape de ade6Ar' dar de o2icei tre2uie sA te atep3i a mai mu t" Asta reiese i din e9emp u pe care mi% o1erA 6Aru meu' 1iindcA tre2uia sA 1ie .ata de p ecare a 7nceputu unii % .ata 7n sensu de tAmAduit % 7nsA a u tima consu ta3ie Behrens i%a mai adAu.at patru uni p7n8 a 6indecarea comp etA H ei' i pe urmA ce se 6a mai 7nt7mp aI #e urma 6a sosi so sti3iu de 6ara' cum 6A spuneam 1ArA a a6ea inten3ia sa 6A sup8r' i apoi ne 6om 7ndrepta iarAi spre iarnA" #entru moment 7nsA' este ade6Arat ca nu s7ntem dec7t n penoada !arna6a u ui H i apoi' s7nt si.ur ca dumnea6oastrA ma m3e e.e3i' .Asesc cA este 2ine i 1rumos sa praEnuim sAr2Atori e 7n 2una mauia A' dupA cum este scris 7n ca endar" 4oamna *tohr spunea ca a `rtar se i .Asesc de cumpArat trompete de copii" eea ce era e9act" 4e a t1e ' chiar de a prima .ustare' 7n diminea3a \ asata *ecu ui % care 6ine pe neateptate i 7nainte sa prinEi de 6este % instn raRe;e 7nce#userA sA se audA toate soiuri e de sunete scoase din nte de su1 at care s1or8iau sau 3iuiauG a pr7nE 1useserA aruncate S" e ^ ser#entine de a masa ui GAnser' Rasmussen i a domnioarei purta YQI=r maO muQte #ersoane' de pi dA Marusia cea cu ochi rotunEi' U e dar s R O 7rtQe care puteau 1i cumpArate tot de a portaru chiopG s atU n su ra e e c7t 8r28t Q Q R * ; si 7n sa on' se rAsp7ndi o 7nsu1 e3ire de eocar ;n)iati6% ndatA s7ntem sin.urii care tim' datoritA spiritu ui de Ti )ans !astorp' unde a6ea sA ducA aceastA seara de
356

T)OMA* MANN !arna6a " 4ar pe noi ceea ce tim nu ne 6a a2ate din ca ea domoa a' dam timpu ui cinstea ce i se cu6ine i nu .rA2im nimic poate ca pe parcurs tArA.Anam chiar mersu e6enimente or' decr 7mpartaim cumpAtarea mora a a t7naru ui )ans !astorp' care a an at7t de mu ta 6reme des1Aurarea acestor 7nt7mp Ari" 4upa%amiaEa' toata umea p eca 7n pe erinaF a # atE' sa 6adA co carii e !arna6a u ui de pe strAEi" Ji pri6irA cum se perindarA pe dnF mAti' numeroi #ierrot i Ar echini care duruiau i c AmpAneau Q pietonii i cei din care e a e.orice' masca3i i unii i cei a 3i' se 2atura se har3uira cu con1eti' printre sAnii e 7nEorEonate i 7mpodo2ite cu Eur.A Ai" Apoi se re.AsirA cu to3ii pentru cina 7n Furu ce or apte mese 1oarte 2ine dispui i hotar73i sA pAstreEe spiritu 6ese iei .enera e 7n cercu or 7nchis" Tichii e de h7rtie' huruitoare e i trompete e portaru ui se 67ndura a iu3ea a' iar procuroru #ara6ant ua ini3iati6a unei de.hiEAri mai comp ete' pun7ndu%i un chimono de 1emeie i o coasa 1a sa care' potri6it e9c ama3ii or iE2ucnite din toate pAr3i e' tre2uie ca apar3inea doamnei consu .enera Nurm2randt" 7i rAsucise 7n Fos 67r1u mustA3i or cu un 1ier de 1reEat' ast1e 7nc7t semAna eit cu un chineE" 4e a t1e ' nici administra3ia nu se Asase mai preFosG 7mpodo2ise 1iecare dintre ce e apte mese cu un ampion de h7rtie' o una co orata cu o uminare aprinsa 7nAuntru' aa cA *ettem2rini' intr7nd 7n su1ra.erie i trec7nd pe 7n.a masa ui )ans !astorp' cita nite 6ersuri care se re1ereau a o i umina3ie asemAnAtoareD Vad 1 AcArui ce ard 2a 3atK Voioasa%i umea ce s%a adunat""" H rostindu% e cu un sur7s 1in i sec' apoi se 7ndrepta a 1e de a.a e spr ocu ui' 7n timp ce era 2om2ardat cu nite 2i ioare 1ra.i e' phne par1um i care spar.7ndu%se 7i stropeau pe cei o6i3i" #e scurt' chiar de a 7nceput erau pui pe petrecere" )ohote de iE2ucneau peste tot' serpentine e at7rnau de ustre i se e.AnaR adierea aeru ui' 7n sosu 1ripturii 7notau con1eti' pitica sosi prima .A eata cu .hea3a i prima stic a de ampanie' amestecarA a+ 'I nia cu 6inu de Bur.undia H iar c7nd' spre s17ritu mesei' umim stinserA i doar ampioane e mai rasp7ndeau 7n su1ra.erie un c ar? %7mpestri3at' care te 1Acea sa te .7ndeti a o noapte ita iana' disp .enera a atinse cu mea' i a masa ui )ans !astorp se mani1est mu 3umire atunci c7nd *ettem2rini strecurA un 2i e3e B7nm7nat rtiQ curind cu MUNTELE VRJIT
=/<

EF 6ecina ui cea mai apropiata' .Atita cu o cascheta de Focheu 1 Qt8 6erdeC pe care scrisese cu creionu D #e .7nduri staiK E munte e smintit de%un 6rAFitor' Ji dac8%un icurici ar 6rea sa%3i 1ie%nso3itor' Ar 1i mai 2ine' crede%ma' sa nu te%ncreEiK 4octoru B umen0oh ' care 7n u tima 6reme se sim3ise iarAi 1oarte 8u opti ca pentru sine c7te6a cu6inte % cu e9presia 1iEionomiei i a 2uEe or proprii ui % c7te6a cu6inte din care s%ar 1i putut deduce a e cui erau aceste 6ersuri" )ans !astorp" a r7ndu sau' socoti ca tre2uie sa dea un rAspuns care' a drept 6or2ind' credea ca nu 6a putea 1i a 7nA 3ime" *e cAutA prin 2uEunare sa 6adA daca a6ea 6reun creion' nu .Asi i nu putu o23ine 6reunu nici de a Joachim' nici de a pro1esoara" Ochii strA2Atu3i de 6inioare roii 7i a unecarA caut7nd aFutor spre rAsArit' 7n co 3u depArtat din st7n.a su1ra.eriei' i se pare ca acest .7nd 1u.iti6 uneca 7ntr%o asocia3ie de idei at7t de

7ndepArtata' 7nc7t pa i i uita cu totu de inten3ia ini3ia a" 4e a t1e ' mai erau i a te moti6e ca )an !astorp sa pA eascA" Aco o' 7n spate e ui' doamna !hauchat purta o toa eta 1Acuta anume pentru !arna6a % o rochie noua sau 7n orice caE o rochie cu care )ans !astorp n%o mai 6AEuse' din mAtase su23ire i de cu oare 7nchisa' aproape nea.rA' i care nu ucea dec7t uor din c7nd 7n c7nd' cu ape aurii%castanii' cu deco teu rotund' discret i tineresc' ce nu deE.o ea dec7t .7tu p7na a articu a3ia c a6icu e or' iar 7n spate numai 6erte2re e ce1ei uor ieite 7n atara su2 paru c7r ion3at' atunci c7nd 7i 7nc ina capu ' dar asA 2ra3e e Ua6diei .oa e p7na a umeri % 2ra3e e ei p 8p7nde i 7n ace ai timp ' inu3e i' de asemenea' se poate presupune ca erau totodatA i 1ra.ede H + a cAror e9traordinara a 2ea3a ieea 7n e6iden3a at7t de iE2itor pe atasea 7ntunecata a rochiei' 7nc7t )ans !astorp' 7nchiE7nd ochii' mur%m * neD :4umneEeu eK; H cAci nu mai 6AEuse niciodatA o aseme%d " roia a% !unotea toa ete e de 2a cu deco teuri admise i so emne' 1arQ !`n1orme cu re.u a .enera a' care deE.o eau mu t mai mu t' dar R ie at7t de senEa3iona e" *e do6edea ast1e ' 7nainte de orice' c7t de R usese 6echea presupunere a ui )ans !astorp ca seduc3ia' a2sur%Ut uF e a acestor 2ra3e cu care 1Acuse cunotin3a prin transparen3a rare; R *u23ireQ n;ar 1i 1ost at7t de tu 2urAtoare 1ArA acea :trans1i.u%t t 6a ^ aa cum creEuse atunci" EroareK -ata a rAtAcire de sineK 2ra3e .oa e' scoase e9traordinar 7n re ie1 i at7t de
=/@ T)OMA* MANN 7n6iorAtoare' erau a e unui or.anism 2o na6 i in1ectat i 7ntru apari3ie cu mu t mai impresionanta dec7t trans1i.urarea de odini ` apari3ie 7n 1a3a cAreia nu te puteai mani1esta a t1e dec7t p ec7nd ca iQ ` repet7nd 1ara . asD :4umneEeu eK; OQ #u3in mai t7rEiu sosi 7ncA un 2i e3e cu urmAtoru con3inutD To6arAi mai de soi unde .AsetiI -ete i mirese' tot su1 ete curateK Apoi ho tei i ca6a eri i 2Autori domneti' !instite 1e3e' La masa adunateK % Bra6o' 2ra6oK stri.arA cu to3ii" AFunseserA tocmai a ca1eaua ser6ita 7n nite i2rice e ca1enii de ceramica' a 3ii erau a ichioruri' ca doamna *tohr' de pi da' care .Asea o p Acere deose2ita sa soar2a a coo uri tari i du ci" Lumea 7ncepu sa se 7mprAtie' sa circu e" *e mutarA de a mese e or' 6iEit7ndu%se unii pe a 3ii" O parte dintre pacien3i se i retrAsese prin sa oane' pe c7nd ceia 3i rAmAseserA pe scaune continu7nd sA onoreEe di1erite e soiuri de 6inuri" Ji iatA ca deodatA *ettem2rini se apropie cu ceaca de ca1ea 7n m7na i cu sco2itoarea 7ntre din3i' pentru a ua oc a co 3u mesei Intre )ans !astorp i pro1esoara" H Mun3ii )arE' Eise e " 7mpreFurimi e de a *chier0e i E end" Aa%i ca nu 6%am 1A.Aduit prea mu t' domnu e in.inerI Mi se pare ca arata ca un ade6Arat 27 ci" 4ar mai atepta3i pu3in' s7ntem a2ia a 7nceputu mascaradei' n%am aFuns 7ncA a 7nA 3ime' mai este p7na a capAtu drumu ui" 4in c7te am auEit' o sA mai 6edem i a te mAti" Une e persoane s%au i retras H ceea ce 7ndreptA3ete speran3a ca 6om mai a6ea mu te a te surpriEe" Ve3i 6edea ca aa este" Ji' 7n ade6Ar' noi de.hiEa3i 7i 1acura apari3iaD doamne 7n costum 2Ar2Ateti' de un comic i un ne6erosimi de opereta din pricina rotu Fimi or carna e prea pronun3ateG o2raFi 7nne.ri3i cu pra1 de p uta ars " domni 7m2rAca3i cu rochii de doamne 7mpiedic7ndu%se 7n # o[ aee 1uste or' ca de e9emp u studentu Rasmussen care' 7ntr%o toa eta nea. presArata cu paiete ucioase' 7i eta a deco teu p in de couri p;+ spate i%i 1Acea 67nt cu un e6antai de h7rtie" ApAru i un cereT .enunchii str7m2i' spriFinindu%se 7n c7rFe" !ine6a 7i 1Acuse un c` de #ierrot din nite ru1e a 2e i dintr%o pA Arie de 1etru pentru doa se pudrase puternic pe 1a3a ast1e 7nc7t ochii cApAtaserA un aspect str i%i 7nroise 2uEe e cu un rou ca s7n.e e" Era t7naru cu un.n MUNTELE VRJIT =/, de a masa rui or de r7nd' care a6ea picioare 1rumoase' se p im2a *r" e i iachii de tricou' cu o mantie' o co ereta de h7rtie i un 2as% Q; a un no2i de a curtea *paniei sau ca un prin3 din 2asme" Toate t? te costume 1useserA impro6iEate dupA cina" 4oamna *t2hr nu mai a sA ra2de" 4ispAru' ca sa reaparA dupA c7ta6a 6reme de.hiEata 7n 1 eie de ser6iciu' cu 1usta ridicata i m7neci e sumese' cu pan. ici e etei de htrtie e.ate su2 2Ar2ie' 7narmata cu o .A eata i o matura pe e 7ncepu s%o m7nuiasca' pentru ca apoi sa se apuce sa 1rece cu peria uiata' printre picioare e interna3i or care stAteau Fos" *in.ura sosete 2a2a Bau2o' recitA *ettem2rini c7nd o 6AEu' adAu.ind i 6ersu urmAtor' cu o 6oce impede i nuan3ata" Ea 7 auEi' 7 1Acu :coco .a ic;' po1tindu% sa%i pAstreEe pentru e :murdArii e; H i% tutui 7n nume e i2ertA3ii acordate mAti or de !arna6a G 7ncA din timpu mesei se adoptase acest 1e de a 6or2i" *ettem2rini tocmai se pre.Atea sa%i rAspundA' c7nd E.omotu produs de nite hohote de r7s care rAE2AturA pe neateptate din ho ' 7 7ntrerupse' atrA.7nd tuturor aten3ia 7n direc3ia aceea" Urmate de pacien3ii care re6eneau din sa oane' 7i 1acura apari3ia douA 1i.uri ciudate' care pro2a2i ca a2ia acum isprA6iserA sa se costumeEe" Una era 7m2rAcata 7n cA u.Ari3A' 7nsA rochia ei nea.ra era 38ia3a" de sus i p7nA Fos' de 2enEi 7n.uste i a 2e mai un.i' i de a te 2enEi tot a 2e dar mai scurte' u time e mai apropiate' ce e a te mai depArtate' toate cusute pe sto1A' imit7nd 7ntocmai dispoEi3ia inii or unui termometru" ]inea de.etu arAtAtor de a m7na st7n.a ridicat 7n dreptu 2uEe or pa ide' V ar 7n m7na dreapta a6ea o 1oaie de temperatura" !ea a tA masca era 7n a 2astru pe a 2astruD cu 2uEe e i spr7ncene e 6opsite 7n a 2astru' cu 1a3a /+ .7tu m7nFi3e ici i co o tot cu a 2astru' purta o scu1ie de 7na a 2astra' rasA p7nA peste urechi' i un 1e de ciudata 7m2rAcAminte ai2astra e.ata . eEne cu pan. ici' peste care a6ea o 2 uEa tot a 2astra' croita dintr%o .ura 2ucata i um1 ata a miF ocu trupu ui' 1orm7nd o 2urta rotunda proeminenta" Asistenta recunoscu 7n ei pe doamna I tis i pe dom%
fllli ii!

II r cn ce : n; RmQndoi purtau c7te un cartona pe care se putea citiD :*ora Un Q i Q A 2astru;" Ji cu un soi de pai e.Ana3i de 1acura .8turi ce A a t oco u su1ra.eriei" un *t>' ade6Arat succesK Ac ama3ii e E.uduirA toata sa a" 4oamna din tQ U"matura surF 2ra3 i m7ini e pe .enunchi' r7dea 7n .ura mare i rnaU Ontr^un m`d 6u .ar prin care 6oi sa arate cA%i Foaca mai ` ui ei de 1emeie de ser6iciu" Numai *ettem2rini pArea inaccesi% =>?

T)OMA* MANN
ruri

2i " *u2 musta3a rAsucitA 1rumos' 2uEe e i se su23iasera dupA ce o pri6ire scurta asupra perechii mascate care cucerise at7tea ap auEe #rintre cei ce se 7ntorseserA de prin sa oane' 7n urma momiii a 2a i a mutei' era i ! a6dia !hauchat" 7mpreuna cu Tamara cea cu paru 7na i to6arAu ei de masa cu pieptu sco2it' un oarecare Bu i.i n c era 7n 3inuta de seara' ea trecu pe 7n.a masa ui )ans !astorp G 7ndrepta spre masa t7naru ui GAnser i a domnioarei S ee1e d' unde opri sporo6Aind' cu m7ini e Ia spate i r7E7nd cu ochii ei o2 ici' pe c% nBF cei a 3i doi 7nso3itori continuara sa se 3inA dupA 1antome e a e.orice s pArAsirA su1ra.eria 7n urma or" 4oamna !hauchat 7i pusese i ea o tichie de !arna6a H nu era nici mAcar o tichie cumpArata' ci una dintre ace ea care se 1ac pentru copii' 7ndoindu%se 7n triun.hi o 1oaie de h7rtie a 2a' dar care' aa cum i%o pusese pe%o parte' 7i stAtea admira2i Rochia de mAtase de un ca1eniu%7nchis cu ape aurii asA sa i se 6adA picioare eG 1usta era de o croia a 2o.ata" 4espre 2ra3e nici nu mai 6or2im" Era .oa a p7na a umeri" % #ri6ete%o cu aten3ieK 7 auEi )ans !astorp' ca de departe' pe *ettem2rini' 7n timp ce e o 7nso3ea cu pri6irea' urmarind%o cum se 7ndrepta spre ua de stic a' apoi cum iese din su1ra.erie" #ri6ete%oD e Li ith" % !ineI 7ntre2a )ans !astorp" Literatu pAru 7nc7ntat" RAspunseD % #rima 1emeie a ui Adam" -ii atent""" 7n a1ara de ei doi' a masa nu mai era dec7t doctoru B umen0oh ' care stAtea sin.ur a e9tremitatea cea a tA" Restu pacien3i or' printre care i Joachim' trecuse 7n sa on" )ans !astorp spuseD % AEi ne%ai cop eit cu poeEie' cu 6ersuri" !e mai este i cu aceasta Li ithI Adam a 1ost cum6a 7nsurat de doua oriI )a2ar n%a6eam""" % Aa pretinde e.enda e2raica" Aceasta Li ith s%a pre1Acut + stri.oi' e 1oarte pericu oasa pentru tineri' mai a es din cauEa paru ui 1rumos" % La dracuK Un stri.oi cu par 1rumos" Este ce6a care mi se pare Q sit de sens' nu%i aaI Vii sa 7mpratii umina i sa readuci tineretu ca ea cea 2una' asta este impresia pe care mi%o 1aci' 7i Eise )ans !as pe un ton 2iEar" BAuse cam mu t 6in i amestecase sorturi e" % Ascu ta3i%ma' domnu e in.iner' pArAsi3i acest 1e de a 6or2iK po R ci *ettem2rini cu spr7ncene e 7ncruntate" -o osi3i 1orma 7ncetA3eni Occidentu ci6i iEat' adicA 6a ro. sa 6or2i3i a persoana a doua p Acest 1e de a 6or2i nu 6i se potri6ete"
MUNTELE VRJIT
=>+

pQ cum aaI 4oar s7ntem 7n !arna6a " 7n seara asta este 7n.Aduit oriunde i oricui""" 4a pentru satis1acerea unei p Aceri imora e" Acest :tu intre strAini" 7ntre persoane care ar tre2ui 7n mod 1iresc sa%i spunA :dumnea% tra; este o 2ar2arie deE.ustAtoare' un Foc de%a primiti6ismu ' un Foc at8t detesta2i ' deoarece' 7n 1ond' este 7ndreptat contra ci6i iEa3iei a umanitA3ii e6o uate' i este contra or cu impertinen3a i neruinare" Ep de a t1e ' nu 6%am tutuit i nici sA nu 6a atepta3i a aa ce6a" N%am 1cut dec7t sA citeE dintr%o capodopera a iteraturii dumnea6oastrA ationa e" #rin urmare am 6or2it 7ntr%un sens poetic""" % Ji euK Ji eu ma e9prim oarecum 7ntr%un im2aF poetic' H deoarece momentu mi se pare potri6it unui asemenea 1e de a 6or2i' ma e9prim ast1e " N%am a2so ut de oc sentimentu ca acest 1e de a 6or2i 7mi este 1iresc i ca%i uor sa%3i spun :tu;' dimpotri6A' ma si ete a o anumita stAp7nire de sine' tre2uie sa ma 1or3eE ca s%o 1ac' dar o 1ac de 2unA6oie' cu p Acere i din inima""" % 4in inimaI %4a' din inima' po3i sa ma creEi" Uite' s7ntem ao a tA' aici' sus' nu chiar de pu3in timp % de apte uni daca 1acem socotea a precisG ceea ce nu este prea mu t' date 1iind o2iceiuri e de%aici' de sus" dar daca ma uit 7ndArAt' acest inter6a repreEintA o 2una 2ucata de 6reme pentru menta itatea ce or de Fos" Ji' 6eEi tu' 6remea asta am petrecut%o 7mpreuna pentru ca 6ia3a ne%a str7ns aici' ne%am 6AEut aproape Ei nic i adesea am a6ut discu3ii interesante asupra unor su2iecte din care' acasA' n%a 1i priceput o 2oa2a" 7nsA aici e%am priceput 2ineG cApAtau importan3a i ma interesau 7ndeaproape aa 7nc7t' cu pri eFu 1iecArei discu3ii' am 1ost c7t se poate de atent" AdicA mai a es atunci c7nd 7mi e9p icai ucruri e ca un omo humanus- 7ntruc7t eu' 1irete' cu ipsa mea de e9perien3a' nu prea eam cu ce contri2ui i puteam ce mu t sa .Asesc e9traordinar de eresant tot ce%mi spuneai" 4e a tine am 7n6A3at i am 7n3e es at7tea""" as8m acum deoparte pe !arducci" dar sa ne oprim asupra rapor%or dintre repu2 ica i sti u 1rumos' sau a ce or dintre timp i pro.re%e " omenini % cAci daca n%ar e9ista timpu ' cu at7t mai mu t nu putea sa d "e 6reun at na mci pro.res a omenirii' deoarece 7ntrea.a ume n%ar 1i 1ost Jtiut )Q O ;emenitA i rau mirositoare % iar eu 7nsumi ce a 1i nu tOate acestea daca n ai 1i 1ost tuK s un tu ur i sim u 6 = t nume %ti ri; ; 7iQ # Q% ; # # *d or2 R Q iarta%ma' 7ntruc7t a t1e nici n%a ti cum sa%3i aJUns T Qn Ra meaQ ia eu N s#un simp u :tu;' i asta este de

nu eti un $ oarecare om' posesor a unui nume' tu eti un repre% otnnu e *ettem2rini' un repreEentant 7n aceasta oca itate' te

m$ T)OMA* MANN a1 i a Aturi de mine H iatA ce eti tu' con1irma )ans !astorp i ! pa mei iE2i 7n 1a3a de masa" Ji acum 6reau sa%3i mu 3umesc o data tru totdeauna % continua atin.7nd cu paharu p in de ampanie a"rne ;^ catA cu 6in de Bur.undia cecu3a cu ca1ea a domnu ui *ettem2rini cum ar 1i 6rut sa ciocneascA cu e a aceeai masa H i%3i mu 3umesc te%ai ocupat de mine cu at7ta prietenie 7n timpu ce or apte uni de%aQ ca mi%ai 7ntins m7na' mie' un mulus t7nar' 18ra e9perien3a' hAr3uit : at7tea impresii noi' ca ai 7ncercat' pe parcursu e9erci3ii or i e9tC rien3e or me e' sa ai asupra mea o 7nr7urire corecti6a inten3ionata' a2sn ut sine pecunia, c7teodat8 prin po6estiri' a teori 7ntr%o 1orma a2stracta Am impede sentimentu ca a sosit c ipa sa%3i mu 3umesc pentru toate acestea i sa%3i cer iertare ca am 1ost un e e6 rau' un :copi rAs1A3at a 6ie3ii;' cum spui tu" *a tii cA e9presia asta' c7nd mi%ai spus%o prima oara' m%a o6it 1oarte tare' i de 1iecare datA c7nd mi%o reamintesc' ma simt deopotri6A de o6it" -ara 7ndoia A cA am 1ost un copi rAs1A3at i pentru tine i pentru aptitudini e ta e de peda.o.' despre care mi%ai 6or2it' de a t1e ' chiar din prima Ei % 1irete' ucru acesta %am 7n6A3at tot de a tine' ca i raportu dintre umanism i peda.o.ie H i daca a sta sama .7ndesc pu3in' a mai .ai 7ncA mu te a te e 7n6A3ate de a tineK Aa ca iarta%ma i nici sa nu%3i treacA prin minte sa te superi" 7n sAnAtatea ta' domnu e *ettem2rini' i sa trAietiK Go esc paharu 7n cinstea e1orturi or ta e iterare 1Acute 7n scopu de%a des1iin3a su1erin3e e omenetiK 7ncheie e i' d7ndu%se 2rusc pe spate' 2au din c7te6a 7n.hi3ituri mari amestecu de 6inuri' apoi se ridica 7n picioare" Ji' acum' hai sa trecem dinco o' a cei a 3iK H 4omnu e in.iner' ascu ta3i%m8' ce s%a 7nt7mp atI spuse ita ianu cu ochii p ini de mirare' pArAsind i e masa" !e spune3i suna a despAr3ire% % Nu' de ce despAr3ireI Eise )ans !astorp caut7nd sA se sustra.A" Nu se sustra.ea numai a 1i.urat' cu 6or2a' ci i cu trupu ' i 1ac7nd cu 2ustu o 7ntoarcere 7n semicerc' se iE2i de pro1esoarA' domnioara En.e han%care tocmai 6enea sa%i caute" 7n sa onu pentru muEica' 7nsui consi ier++ au ic prepara un punci de !arna6a ' o1erit de administra3ie' 7i anun7 pro1esoara" 4omnii' adau.A tot ea' tre2uie sa 6inA imediat daca dore sa mai apuce un pahar" Aa ca trecurA a Aturi" !onsi ieru au ic Behrens se a1 a aco o' 7n.a masa rotunda . ,-i'ntr-l 1 miF oc' acoperita cu o 1a3a de masA a 2A' i scotea cu un po onic' o@ castron' o 2Autura 1ier2inte' a2urinda' pe care o 7mpAr3ea pacie str7ni roata 7n Furu ui' i care 7i 7ntindeau nite pAhAru3e cu t` !hiar i e dAduse un aer de 6ese ie oarecum carna6a esc 3inu e R o2inuite' cAci 7n a1ara de ha atu de medic pe care 7 purta ca de o
MUNTELE VRJIT
363

deoarece acti6itatea ui pro1esiona a nu cunotea rA.aE' 7i pusese pe cap

un
turcesc 6erita2i ' rou%aprins' cu un ciucure ne.ru care%i sp7nEura a ureche H tra6estire potri6ita pentru e ' cu ce e doua piese din care R ic8tuit8G potri6ita 1iindcA aFun.ea sa 7mpin.A p7na a e9trem i a u 7n1A3iarea ui i aa destu de caracteristica" )a atu a 2 i un. eia amp oarea consi ieru ui au icG daca 3ineai seama de 7nco6oierea 1ei i o suprimai 7n .7nd pentru a%i 6edea si ueta 7n toata un.imea ei' nci pArea de o 7nA 3ime aproape supranatura a' cu capu mic i di6ers orat i chipu purt7nd o e9presie ne6erosimi de stranie" #7na aEi aceRt hip nu i se pAruse niciodatA at7t de straniu t7naru ui )ans !astorp' 1iindcA acum i se 7n1A3ia purt7nd pe 67r1u capu ui o cara.hioasa tichieD o 1iEionomie 2ana a de c7rn' 6ine3ie i a373ata' 7n care ochii a 2atri Acrimau su2 spr7ncene e de un 2 ond aproape a 2' i a cArui mustAcioara 2A aie se ridica pieEi' arcuita i parcA 7n1uriatA deasupra .urii" -erindu%se de a2urii care se 7nA 3au din 6as' 7n6o 2ur7ndu%se' Asa sa cur.A printr%o 37niturA cur2a din po onic' 7n pahare e 7ntinse' 2Autura ca1enie' un punci 7ndu cit' i se risipea 1ara contenire 7n . ume pe care e spunea 1o osind im2aFu ui o2inuit' ast1e ca hohote e de r7s se 3ineau an3 7n Furu mesei' ca a 2ode.A" % 4omnu *atan preEideaEA' e9p ica 7ncet *ettem2rini' arat7ndu% discret cu m7na pe consi ieru au ic' apoi se asA 7mpins spre ocu unde se a1 a )ans !astorp" 4ar i doctoru Sro0oTs0i' chiar i e era de 1a3a" Mic' 2ondoc i ener.ic' cu ha atu de ustrinA nea.ra cAruia 7i sp7nEurau m7neci e aruncat pe umeri' ceea ce%i dAdea un aspect de domino' 3inea cu 2ra3u 7ndoit paharu ridicat 7n dreptu ochi or i 1 ecarea 6ese cu un .rup de masca3i % ar2a3i tra6esti3i 7n 1emei i in6ers" *e auEi o muEica" Bo na6a cu pro% + ui de tapir c7nta a 6ioara' acompaniata a pian de t7naru din Mann% e dn" !7nta un ar.o de )Ande i dupA aceea o sonata de Grie.' cu un acter nordic i monden totodatA" To3i ap audarA cu 2unA6oin3a' chiar cei de a ce e doua mAsu3e de 2rid.e' pacien3i masca3i i nemasca3i asera deFa oc' a67nd 7n.a ei stic e 7n .a e3i cu .hea3a" Ui e erau F ' eQ ceiQa)i 2o na6i se rasp7ndisera i prin ho " Un .rup str7ns si ; JU mesei rotunde pe care era castronu cu punci urmarea pe con% c cate e9p ica un Foc de societate" 7n picioare i ap ecat peste m ar cu ca pu dat pe spate i cu ochii str7ns 7nchii' pentru ca toata Um Q 1i.ur a #`ata constata acest ucru' desena' cu un creion' pe di2uite' o ; schQt *RateQe uneO cartQ de 6iEita % era conturu unui purce ' pe care

#ro1i % U 7nQna mQ en`rma' 1ara sA pri6eascA' adicA un purce 6AEut din cam simp u i mu t mai idea dec7t 7n 6ia3a' dar era' totui' =>&

T)OMA* MANN 7n mod incontesta2i ' conturu simp i1icat i caracteristic a unui 1 u' redat 7n condi3ii at7t de di1ici e" Era un tur de 1or3a' se pncen asemenea tre2uri" TAietura ochi or apAru unde tre2uia' pu3in c8rti O aproape de r7t' dar oricum cam a ocu orG nu se 7nt7mp a 7nsA acei% ucru nici cu urechiue e ascu3ite' nici cu piciorue e care sp7nEurau d 2urtaG dar pre un.ind inia arcuita a spate ui' codi3a se c7r ion3a 1oa nostim" !7nd opera a 1ost .ata' asisten3a e9c ama :AhK; i to3i daBFu 2uEna sa% e.a eEe pe maestru" Erau 7nsA 1oarte rari chiar i aceia care 1i 1ost 7n stare sA deseneEe cu ochii deschii un purce ' deci cu at7t nu pu3in nu puteau cu ochii 7nchii" !e monstruoEitA3i ieirA atunci a i6ea aK Nu e9ista nici o continuitate 7ntre inii" Ochiu era p asat 7n a1ara capu ui' picioare e erau 67r7te 7n 2urta care' ea 7nsAi' rAmAsese netermi%nat8' iAr codi3a se 7n67rteFa' rAtAcitA unde6a 7ntr%o parte' ca un ara2esc de sine stAtAtor' 1ara nici o e.Atura nemiF ocita cu 1i.ura principa a' i ea de nerecunoscut" *e r7dea 7n hohote" Jocu 1Acu 67 6a" Aten3ia ce or de a mese e de 2rid.e o datA treEita' FucAtorii curioi se apropiara i ei' 3in7ndu%i cAr3i e 7n e6antai" Vecinii ce ui care se 7ncumeta sA%i 7ncerce de9teritatea 7i supra6e.heau p eoape e' ca sa%i dea seama daca nu cum6a c ipete H 7mpins de sentimentu nepriceperii ui' ceea ce 1acma mai mu te persoane H iar a 3ii chicoteau i pu1neau' 7n timp ce desenatoru se poticnea dintr%o .reea a 7n a ta' iar c7nd' 7n s17rit' 7i ho 2a ochii sa%i pri6eascA opera a2surda' to3i Fu2i au" O amA.itoare 7ncredere 7n sine 7i 7mpin.ea pe 1iecare sa se ia a 7ntrecere" !artea de 6iEita' destu de mare' 1usese ump uta i pe o parte i pe cea a tA cu desene' aa ca 1i.uri e .reite se 7nca ecau une e peste a te e" 4ar consi ieru au ic mai sacri1ica i o a doua carte de 6iEitA' sco37nd%o din porto1e ' un carton pe care procuroru #ara6ant' dupA ce chi2Eui 7nde un.' 7ncerca sa deseneEe purce u dintr%o sin.ura trAsAtura' i aFunse' 7n ade6Ar' a un reEu tat unic' adicA insuccesu sau 7ntrecu pe toate ce e anterioare' podoa2a pentru care se trudise din .reu nu numai cA nu semAna a purQ ce ' dar nu a6ea nici un 1e de asemAnare oric7t de 6a.a" IE2ucnii stri.ate' hohote de ris dar i 1e icitAri 1urtunoase" *e cautara 7n .ra cartoane e pe care erau tipArite meniuri e' ast1e ca mai mu te persoan Y doamne i domni puturA desena 7n ace ai timp' iar 1iecare concuren a6ea supra6e.hetorii i spectatorii ui' i 1iecare dintre acetia dinu R cautA sau 7i atepta r7ndu a un creion' 7nsA nu erau dec7t trei creio pe care i e smu .eau unu a tuia" Apar3ineau pacien3i or" !onsi + au ic' dupA ce ansase nou Foc' dispAruse 7mpreuna cu asistentu uL )ans !astorp urmarea' 7n.hesuit' pe unu dintre desenatori% spate e ui Joachim' i se reEemase cu cotu de umAru acestuia' 3Qn MUNTELE VRJIT
365

2Ar2ia cu toate ce e cinci de.ete a e m7inii' iar cea a tA m7na si%o spriFi% ;n o d" Vor2ea i r7dea" 4ar iatA ca' deodatA' i se naEari si ui sa +++ neEe' ceru' deci' 7n .ura mare' un creion' i 7 o23inu' insa era un a ciot pe care a2ia de% puteai 3ine 7ntre po icar i arAtAtor" 4racui cio%i ridic7nd or2ete chipu spre ta6an' 7 dracui cu . as tare i% 2 estema era at7t de mic' totui schi3A iute un monstru 7n1iorAtor pe cartonu
pes

ate a e cArui mar.ini trecu' continu7nd sa deseneEe i pe 1a3a de masa" i conteaEAK stri.A e 7n miF ocu r7sete or 2inemerita e" !um A reueti cu aa ce6a' ua% %ar dracuQK Ji arunca 2ucA3ica de creion 7n oa a cu punci" !ine are un creion cumsecadeI !ine%mi 7mprumuta unu I Tre2uie sA mai 7ncerc o dataK Un creion' un creionK !ine are 7ncA unu I mai 7ntre2a e tare' rasucindu%se 7n toate pAr3i e' cu 2ra3u st7n. spriFinit de masa i .esticu 7nd cu m7na dreapta" 4ar nu primi nimic" Atunci se 7ntoarse i trecu 7n camera de a Aturi' continu7nd sa ceara un creion' i se 7ndrepta 3inta spre ! a6dia !hauchat care' aa cum e o tia 1oarte 2ine' stAtea 7n picioare nu departe de draperia sa onau ui' i de aco o urmArise a.ita3ia din Furu mesei cu punci" AuEi o 6oce 7ndArAtu ui' stri.7nd 7ntr%o im2a p AcutaD %h< Ingegnere< Fspetti< 8he cosa fa< Ingegnere< ;n po di ragione, sa< 0a e matto 9uesto raga""o< 4ar e acoperi aceasta 6oce cu 6ocea sa' i atunci domnu *ettem2rini putu 1i 6AEut cu 2ra3e e ridicate deasupra capu ui cu de.ete e rAchirate H .est o2inuit 7n 3ara ui' a cArui sens nu%i uor sa% tA mAceti' 1iind 7nto6ArAit de un :Ehh % K; pre un.' dupA care parai 2a u !arna6a u ui" 7nsA )ans !astorp se i .Asea 7n picioare' 7n curtea pa6atA cu cArAmida' pri6ind de 1oarte aproape epicantu ochi or de un a 2astru%.ri%6erde' de deasupra pome3i or proeminen3i' i spuseD %Nu cum6a' din 7nt7mp are' ai tu un creionI Era de o pa oare cada6erica' a 1e de pa id ca odinioarA c7nd' m7nFit e s Qn.e' se 7ntorsese a con1erin3a de a p im2area pe care o 1Acuse sin% r % sistemu ner6os i 6ascu ar' care dau aspect chipu ui' 1Acu ca de aceasta pie ea 1ara s7n.e a o2raEu ui t7nar sa se 7ncre3eascA' nasu ascu3it i su2 ochi cearcAne e capatara cu oarea pam7ntie a unui a6ru" Iar mare e simpatic care 7i trimitea ner6uri e 7n inima ui )ans

or

# ` 18cea sA 2ata 7ntr%un asemenea ha ' 7nc7t nici mAcar nu mai a ti 6or2a de o respira3ie norma a' iar pe t7n8r 7 treceau 1iori din cap n picioare' consecin3e a e . ande or pie ii care se ridicarA 7mpreuna U smocuri de paT" car emeia cu trQcornu de h7rtie 7 mAsura de sus i p7na Fos' cu un sur7s Ta a n -ac R Q`Q mOQa Q nRcO 7n.riForare 7n 1a3a acestui chip rA6Ait" #arte dintr%un se9 care nu cunotea nici asemenea .en de mi a i
=>>

T)OMA* MANN nici asemenea .en de 7n.riForare 7n preEen3a spaimei pro6ocate

S ' i!

une % deci a unui e ement' dupA c7t se pare' mu t mai 1ami iar ei ) 2Ar2atu ui care' prin natura' nu se simte de oc a ar.u sau' iar 1em QO 7nre.istreaEA aceasta stare a 2Ar2atu ui totdeauna cu o mu 3 Um O 6ic eana i rAutAcioasa" 4e a t1e ' ui nici nu%i pasa daca treEea rmi 7n.riForare" H EuI rAspunse 2o na6a cu 2ra3e e .oa e acestui :tu;" 4a' poate s independent de starea 7n care se .Asea' a6ea at7t 7n sur7s c7t i 7n .ias pic din emo3ia ce se nate atunci c7nd este rostita prima 6or2a dun 7nde un.ate e.aturi 1ara cu6inte % o emo3ie p ina de 6ic enie' care 1ace ca un 7ntre. trecut sa pAtrundA 7n c ipa preEenta" Eti un am2i3ios Eti""" 1oarte""" am2i3ios' continua ea 1ara a% Ee1 emisi' cu pronun3ia ei e9otica' cu r%u strAin i cu e%u deopotri6A de strAin i prea deschis' 7n 6reme ce . asu uor 6oa at i p Acut rA.uit accentua tare a doua si a2a a cu67ntu ui :am2i3ios;' ceea ce s17rea prin a%i da o reEonan3a comp et strAina H i scotocindu%se 7n poeta de pie e cautA cu pri6irea o2iectu ' apoi apuca de su2 o 2atista' pe care mai 7nt7i o scoase a1ara' un mic creion de ar.int cu mina' su23ire i de icat' un 1 ecute3 de 1anteEie' de care a2ia daca te puteai 1o osi ca umea" !reionu de odinioarA' primu ' 1usese' oricum' mu t mai uor de m7nuit i mai 6erita2i " H 'oil), spuse ea' i%i puse creionu su2 ochi' 3in7ndu% de 67r1 cu po icaru i arAtAtoru i e.an7ndu% uor" !um i% o1erea i i% ua 7n ace ai timp' e 1Acu .estu sa% apuce' adicA ridica m7na a 7nA 3imea creionu ui' .ata sa% prindA cu de.ete e' dar 1ara sa% prindA cu ade6Arat' 7nsA din strA1unduri e ochi or ui de cu oare p um2urie' pri6irea 7i trecea' r7nd pe r7nd' de a creion a chipu tAtAresc a ! a6diei" BuEe e ui 1ara pic de s7n.e erau deschise i aa ramaserA' cAci nu se 1o osi de e e ca sA 6or2eascA' atunci c7nd spuseD H VeEi' tiam ca tu o sA ai" H +rene" garde, ii est un peu fragile, spuse ea" 8est a $isser, tu sais!Ji%i ap ecarA am7ndoi capete e' 7n 6reme ce ea 7i e9p ica mecanis mu 1oarte o2inuit a creionu ui' care' c7nd 7 7n67rteai' scotea o nu su23ire ca un ac' pro2a2i durA i care desi.ur ca a2ia scria" *tAteau ap eca3i unu spre ce a a t" 4ar 1iindcA era 7n 3inuta de se purta 7n noaptea aceasta .u er tare' ast1e ca putu sA%i spriFine 2Ar2ia% H Mic' dar a tau' spuse e ' 1runte 7n.a 1runte' adres7ndu%se creio ui' 1ara sa mite 2uEe e"
D

H Oh' eti i . ume3' rAspunse ! a6dia cu un r7s scurt' 7ndreptin i as7ndu%i creionu " B4e a t1e ' numai 4umneEeu sin.ur tia cu I mai putea 1ace o . uma' deoarece era impede ca Eiua ca 7n cap nu
MUNTELE VRJIT =>< 6i n 4icatura de s7n.e"C )ai' du%te' .ra2ete%te' deseneaEA' dese% E 2ine distin.e%te 7ntrec7ndu%i" G umind i ea' pArea ca 6rea sa% 7ndepArteEe" Nu tu 7ncA n%ai desenat" Tre2uie sa deseneEi i tu' spuse )ans 1ArA sA pronun3e pe t de a tre2uie' i 1Acu un pas 7ndArAt' a67nd pRca inten3ia de%a o ua cu e " EuI repeta ! a6dia 7ncA o data' cu o surprindere care pArea sa 1ie 7n e.AturA cu a tce6a dec7t cu propunerea ui" *ur7E7nd i uor tu 2urata' ramase o c ipa nemicata' apoi' atrasa de micarea ui de retra.ere' care parca o ma.netiEa' 1Acu 6reo c73i6a pai spre masa cu punci" 4ar iatA ca aco o Focu 7ncepuse sA 7nceEeasca' 2a era pe punctu sa 7nceteEe" 4oar c7te unu mai desena' dar 1ara sa mai ai2A spectatori" !artoane e erau acoperite cu m7E.a ituri' 1iecare 7i do6edise nepriceperea' masa era aproape pArAsita H cu at7t mai mu t cu c7t' 7ntre timp' se produsese o schim2are comp etaD o2ser67nd ca medicii p ecaserA' cine6a propuse pe neateptate sa se danseEe" 4adura masa a o parte' iar a ui e care duceau 7n sa a de coresponden3a i 7n sa on 1ura posta3i paEnici cu consemnu de a opri 2a u printr%un semn con6enit' daca din 7nt7mp are :28tr7nu ;' Sro0oTs0i sau sora%e1a s%ar i6i din nou" Un t7nar s a6 atacA cu mu tA e9presi6itate c a6iatura pianinei de nuc" #rime e perechi 7ncepurA sA se 7n67rteasca 7n interioru cercu ui nere.u at 1Acut din 1oto ii i scaune pe care stAteau spectatorii" )ans !astorp 7i ua rAmas 2un cu un .est a m7inii' adres7ndu%se mesei care tocmai era data a o parteD :4rum 2unK; 1Acu e " Ji cu 2Ar2ia aratA nite scaune i2ere pe care e EArise 7n sa ona' 7ntr%un co 3 mai ent' in.A draperii" Nu spuse nimic' poate pentru ca muEica i se pArea #rea E.omotoasA" 7mpinse un scaun % era un aa%numit :scaun de tri%' cu cadru de emn i 7m2rAcat cu p u H pentru doamna !hauchat' aar 7n ocu pe care tocmai 7 arAtase prin mimica 1e3ei' iar e 7nsui 7i a un 1oto iu de rAchitA' cu spAtaru i reEemAtoare e 7mp etite' care ua i p7r7ia \ G se aeEa' ap ecat spre ea' cu 2ra3e e spriFinite pe " mator i' cu creionu 7n m7na i picioare e su2 scaun" !7t despre ea' se ase prea tare 7n p uu scaunu ui' aa ca era ne6oita sa%i 1

3inA #u Q !am 1ica3i' cu toate acestea 7i e.Ana picioru pe care% #este ce a a t' iar deasupra panto1u ui de ac ne.ru . eEna i se soan R *UtU matasea tot nea.rA a ciorapu ui" 7n 1a3a or edeau c" a te per% are *e tot di d dd 2ii E an are *e tot du ;dicau sA danseEe ced7nd ocu ce or o2osi3i" Era un % te%6ino continuu"
'" t .11

=>@

T)OMA* MANN H Ai o rochie noua' spuse pentru a a6ea dreptu s%o pri6eascA auEi raspunE7ndu%iD ` H NouaI Eti a curent cu toa ete e me eI H N%am dreptateI H Ba da" Mi%am 1acut%o de cur7nd a Lu0ace0' 7n 4or1" Lucre pentru mu te doamne de%aici" de sus" 73i p aceI H -oarte mu t' spuse e 7n6a uind%o 7ncA o data cu pri6irea' 7naim de a%i p eca ochii" Vrei sa danseEiI mai adau.A" H 4ar tu o doretiI 7ntre2a ea cu spr7ncene e ridicate' sur7E7nd' iar e 7i rAspunseD H 4a' daca 3ie 73i 1ace p Acere" H RAspunsu tau e mai pu3in 7ndrAEne3 dec7t 7mi 7nchipuiam ca eti spuse ! a6dia' i cum )ans !astorp iE2ucni 7ntr%un hohot de r7s' ea se .rA2i sa 7ntre2eD Varu tau a i p ecatI H 4a' e 6aru meu' con1irma e cu totu de prisos" Am o2ser6at mai adineauri ca a p ecat" *%o 1i dus sa se cu ce" H 8'est un ,eune homme tres etroit, tres honnete, tres allemand. . %troit> Ronnete> repeta e " 7n3e e. 1ranceEa mai 2ine dec7t o 6or2esc" Vrei sa spui ca este pedant" !reEi ca noi .ermanii s7ntem nite pedan3i H nous autres Fllemands> . Sous causons de $otre cousin. 0ais c'est $rai, 6oi .ermanii s7nte3i un pic 2ur.heEi" 'ous aime" l'ordre mieu 9ue la liberte, tonte l'%urope le sait. . Fimer... aimer... Pu'est!ce 9ue c'est< 8a man9ue de defnition, ce mot!la. Unu o are' a tu o iu2ete' comme nous disons pro$erbialement, a1irma )ans !astorp" 7n u timu timp' continua e repede' m%am .7ndit adesea a i2ertate" AdicA am auEit at7t de des acest cu67nt' 7nc7t mi%a dat de .7ndit" /e te dirai en francais, ceea ce mi%a trecut prin cap" 8e 9ue toute l'%urope nomme la liberte est, peut!etre, une chose asse" pedan et asse" bourgeoise en comparaison de notre besoin d'ordre % c'est 1a% H Tiens< 8'est amusant. 8'est ton cousin ) 9ui tu penses en disan des choses etranges comme ca> H Nu' c'est $raiment une bonne Bme, o 1ire simp a' neprimeFduita" sais. 0ais ii n 'est pas bourgeois, ii est militaire. H NeprimeFduitaI repetA ea cu .reutate""" Tu $eu direA une tout ) fait ferme, sure d'elle!meme> 0ais ii est serieuseinent. ton pau$re cousin. H !ine a spus astaI H Aici s7ntem in1orma3i unii despre a 3ii" H ]i%a spus%o consi ieru au ic BehrensI
MUNTELE VRJIT =>, +eut!etre en tne faisant $oir ses tableau . 8'est!a!direA en faisant ton portrait> +our9uoi pas! Tu 'as trou$e reussi, mon portrait> !0ais oui, e tremement. 7ehrens a tres e actement rendu ta peau, $raiment tres fidelement. /'aimerais beaucoup Stre portraitiste, moi ' i noura$oir l'occasion d'etudier ta peau comme lui. !+arie" allemand, s'il $ous plat< ! Vai' 6or2esc nem3ete chiar i 7n 1ran3uEete" 8est une sorte d'e!de artisti9ue et medicale ! en un motA ii s'agit des lettres h umaines, tu comprends. Nici acum nu 6rei sa danseEiQI \ Nu' ar 1i copi Aros" %n cachette des medecms. Fussitot 9ue 7ehrens re$iendra, tout la monde $a se precipiter sur Ies chaises. 8e sera Roit ridicule. % 7 respec3i chiar at7t de mu tI % #e cineI spuse ea pronun37nd pronume e intero.ati6 7ntr%un 1e cu totu strAin" % #e Behrens" % 0ais $a donc a$ec ton 7ehrens< VeEi 1oarte 2ine ca ocu nu%i potri6it sa dansam" %t puis sur le tapis...> )aide sa%i pri6im pe cei a 3i cum danseaEA" % 4a' aa 6om 1ace' apro2a )ans !astorp" st7nd 7n.a ea cu chipu pa id i cu ochii a 2atri dui pe .7nduri' ca ai 2unicu ui sau' apoi 7ncepu sa urmAreascA 3opaia a 2o na6i or masca3i' 7n sa onu din 1a3a' dinco o de 2i2 ioteca" Aco o sA tau *ora muta cu )einrich ce A 2astru' dar dansa i doamna *a omon' tra6estitA 7n dansator' 7n 1rac i 6esta a 2a' cu un p astron ucios' o musta3a pictata i un monoc u deopotri6A pictat' in67rtindu%se pe tocuri e 7na te a e panto1i or de ac' ce contrastau cu #anta onii ne.ri 2Ar2Ateti' un #ierrot a e cArui 2uEe strA uceau de un su de s7n.e pe 1a3a pudratA a 2 i ai cArui ochi semAnau cu aceia ai ;U e#ure de casa de rasa a 2ino" Grecu cu mantia 7i 67ntura #icioare e str7nse 7n tricou i iachiu' 7mpreFuru ui Rasmussen ce 7n eco teu i sc7nteind de mAr.e e ne.reG procuroru 7n chimono" cu F a !onsu uWui .enera Nurm2randt i cu t7naru Ganser dansau chiar

R rei% 3in7ndu%se str7ns 7m2rA3ia3iG c7t despre doamna *tohr' ea dansa R a sin.urA' cu matura pe care o str7n.ea a piept' m7n.7indu%i paie e _cum ar 1i 1ost paru E27r it a unui 2ar2at" #ian Ia V`m 1a`eQ re#eta )ans !astorp maina " Vor2eau 7ncet' iar ]'"R " e aco#erea 6oci e" O sa stAm aici i o sa pri6im ca 7ntr%un 6is" ;;; cMm *a R !8 pentru mine 1aptu de%a sta aa' 7n.a tine' e ca un 6is ;n r $e I singulierement profond, car ii faut dormir tres pro!
370

T)OMA* MANN fondement pour re$er comme cela... /e $eu direA c'est un re$ connu, re$e de tout temps, long. eternei, oui, etre assis pre T ; comme ) present, $oil) l'eternite. ' . +oete< spuse ea" 7ourgeois, humaniste et poete . $oil) l'Fllen au complet, comme ii fautl . /e crains 9ue nous ne so&ons pas du tout et nullement cortim faut, rAspunse e " Sous aucun egard. Sous sommes peut!etre des cop'"
\ i I,

rAs1A3a3i ai 6ie3ii' tout simplement. H /oii mot. Dis!moi donc... II n'aurait pas fort difficile de re$er re$e!lci plus tot. 8'est un peu tard 9ue monsieur se resout ) adresseri parole ) son humble ser$ante. . +our9uoi des paroles> Eise e " +our9uoi parler> +arler, discourir c'est une chose bien republicaine, ,e le concede. 0ais ,e doute 9ue ce soit poeti9ue au meme degre. ;n de nos pensionnaires, 9ui est un peu de$enii mon anii, 0. Settembrini... . II $ient de te lancer 9uel9ues paroles. . %h bien, c'est un grand parleur, sans doute, ii aime meme beau!coup ci reciter de beau $ers ! mais est!ce un poete, cel homme!l)> . /e regrette sincerement de n'a$oir ,amais eu le plaisir de faire la connaissance de ce eh e $al ier. . /e le crois bien. . Fh< tu le crois. . 8omment> 8'etait une phrase tout a fait indiffcrente, ce 9ue,'ai dit Ici. 0oi, tu le remar9ues bien,,e ne parle guere le fran(ais. +ourtant, a$ec toi,,e prefere cette langue ci la mienne, car pour moi parler fran(ais c'est parler sans parler, en 9uel9ue maniere . sans responsabilite, ou comme nous parlons en re$e. Tu comprends> . F peu pre. . 8a suffit... +arler, continuA )ans !astorp % pau$re affaire< Dans l'eternite, on ne parle point. Dans l'eternite, tu sais, on fait comme e dessinant un petit cochonA on penche la tete en arriere et on ferme &eu . . +as mal, ca< Tu es che" toi dans l'eternite, sans aucun doute. connais ) fond. II faut a$ouer 9ue tu es un petit re$eur asse" curiei . %t puis, "ise Rans 8astorp, si ,e t'a$ais parle plus tot, ii fallu te dire C$ous@. T' H %h bien, est!ce 9ue tu as l'intention de mc tuto&er pour tou, . 0ais oui. /e t'ai tuto&ee de tout temps et ,e te tutoierai etern ment. MUNTELE VRJIT
371

r'est un psu fort, par e emple. %n tout cas tu n'auras pas trop mps 'occasion de me dire :1u;" /e $ais partir. 'M C 61ntu a6u ne6oie de un oarecare timp ca sa%i pAtrundA 7n con% "" t% Apoi )ans !astorp tresari i pri6i 7n Furu ui cu aeru rAtAcit a I ui 2rusc treEit din somn" !on6ersa3ia or 7naintase destu de 7ncet' Y )ans !astorp 6or2ea 1ran3uEete cu oarecare di1icu tate' de parca ar 6ut o nesi.uran3a 7n .7ndire" #ianu ' care tAcuse o c ipa' rAsuna din de data aceasta su2 de.ete e t7naru ui din Mannheim' care%I scu ase t7naru s a6' pun7nd pe pupitru i nite note" 4omnioara En.e hart tatea 7n.a e i 7ntorcea pa.ini e" Ba u se poto ise" *e pArea ca un uiriar destu de mare dintre pacien3i uaserA poEi3ia oriEonta a" 7n 1a3a or nu mai era nimeni" 7n sa a de ectura se Fucau cAr3i" % !e%ai de .7nd sa 1aciI 7ntre2a )ans !astorp cu pri6irea rAtAcita" % Voi p eca' repeta ea sur7E7nd i par7nd uimita de stupoarea ui" %Nu se poate' Eise e " G umeti" % A2so ut de oc" Vor2esc 1oarte serios" # ec" % !7ndI % M7ine" F pre dner. 7n e se petrecu o imensa prA2uire" *puseD % Unde te duciI % -oarte departe de aici" % 7n 4a.hestanI % Tun'es pas mal instruit. +eut!etre, pour le moment... % Te%ai 6indecatI % Puant ) ca... non. 4ar Behrens crede cA' deocamdatA' nu mai pot tace mari pro.rese aici" 8est pour9uoi ,e $ais ris9uer un petit change!ment d'air.

%Aadar' te re7ntorciK % RAm7ne de 6AEut" !7nd' nu se tie cu preciEie niciodatA" Puant ci M1* tu sais, faime la liberte a$Bnt tout et notamment celle de choisir on$cile. Tu ne comprends guere ce 9ue c'estA etre obsede d'inde!+endance. 8est de ma race, peut!etre. ^jQ ton mari au Daghestan te l'accorde ! ta liberte> 'roZ "6 est Ra maladie 9ui me la rend. 0e $oil) ) cet endroit e pour la h(I M's! /'ai passe un an ici, cette fois. +ossible 9ue ,e re$ienne. s ors tu seras bien loin depuis longtemps.
H [%reEi' ! a6diaI

nt,, n prInom aussi> 'raiment. tu Ies prends bien au seneu , Ies ;tI du carna$al< t' oare' ct stat de 2o na6I
372

T)OMA* MANN
e

. H Oui... non... 8omme on sait ces choses, ici. Tu as une petitp humide li# dedans et un peu de fie$re, n'est!ce pas> H Trente!sept et huit ou neuf f apres!midi' spuse )ans tuI H Oh< mon cas, tu sais, c'est un peu plus compli9ue... pas tout 8 (. simple. . Il&a 9uel9ue chose dans cette branche de lettres humaines dit medicine, Eise )ans !astorp' 9u'on appelleA bouchement turbecule des $ases de l&mphe. !Fh< tu as moucharde, mon cher, on le $oit bien. !%h toi... Iarta%maK Ji acum 7n.aduie%mi sa te 7ntre2 ce6a' cu insisten3a i 7n nem3eteK 7n Eiua c7nd m%am scu at de a masa pentru a tna duce a consu ta3ie' acum ase uni' ai pri6it 7n urma mea' 73i amintetiI H Puelle 9uestion< II & a si mois< . Jtiai unde ma ducI H 8ertes, c'etait tout a fait par hassard... . Jtiai de Ia BehrensI

H Tou,ours ce 7ehrens< . Oh, ii a represente ta peau d'une facon tellement e acte... D'ailleurs, c'est un $euf au ,oues ardentes et 9ui possede un ser$ice ) cate tres remar9uable. /e crois bien 9u'il connaisse ton corps. non seulement comme medecin, mais aussi comme adepte d'une autre discipline de lettres humaines. H Tu as decidement raison de dire 9ue tu parles en re$e, mon ami. . Soit... 2aisse!moi re$er de nou$eau apres m'a$oir re$eille si cru!ellement par cette cloche d'alarme de ton depart. Sept mois sous tes &eu ... %t ) present, oii en realite f ai fait ta connaissance. tu me parles de depart< . /e te repete 9ue nous aurions pu causer plus tot. . Ai 1i dorit%oI !0oi> Tu ne m'echapperas pas, mon petit. II s'agit de tesinterets. toi. %st!ce 9ue tu e'tais trop timide pour t'approcher d'une femnie a R tu parles en re$e rnaintenant, ou est!ce 9u'il & a$ait 9uel9u'un empeche> . /e te K'ai dit. /e ne $oulais pas te dire C$ous@. . 6arceur. =eponds donc ! ce monsieur beau parleur, cet 9ui a 9uitte la soiree, ! 9u'est!ce 9u'il t'a lance, tantot> ce . /e n'en ai entendu absolument rien. /e me soucie tres pe u I monsieur, 9uand mes &eu te $oient. 0ai tu oublies... ii n'aurait+ si facile du tout de faire ta connaissance dans le monde. IIU'a$m
9ui

,% P
MUNTELE VRJIT
373

in a$ec 9ui ,'e'tais lie et 9ui incline tres peu a s'amuser iciA ii KKKL e ) rien 9u') son retour dans Ies plaines, pour se faire soldat. @e +au$re diable. II est, en effet, plus malade 9u'il ne sait. Ton ami r n du reste, ne $a pas trop bien non plus. ' TI le ditlui!meme. 0ais mon cousin... %st!ce $rai> Tu m'effraies. fort possible 9u'il aille mourir, s'il essa&e d'etre soldat dans Ies plaines. Ou'R aille mourir. 2a mort. Temble mot, n'est!ce pas> 0ais c'est ' anse ii ne m impressione pas tellement au,ourd'hui, ce mot. 8etait e facon de parler bien con$entionnelle lors9ue ,e disaisA CTu m'effraies@ 2'idee de la mort ne m'effraie pas. %lle me laisse tran9uille. /e n'ai pas pitie . ni de mon bon /oachim, ni de moi!meme, en entendant nu'il $a peut!etre mourir. Si c'est $rai, son etat ressemble beacoup au mien et,e ne le trou$e pas particulierement imposant. II est moribond, etmoi,e sui amoureau , eh bien< . Tu as parle ) mon cousin ) Tatelier dephotographie intime, dans Tantichambre, tu te sou$iens> !/e me sou$iens un peu. !Donc ce,our!l) 7ehrens a fait ton portrait transparent> !0ais oui. !0on Dieu. %t l'as!tu sur toi> !Son,,e Tai dans ma chambre. !Fh< dans ta chambre> Puant au mien, ,e Tai tou,ours dans mon portefeuille. 'eu !tu 9ue,e te le fasse $oir>
us

!0iile remerciements. 0a curioi te n'est pas in$incible. 8e sera un aspect tres innocent. !0oi, ,'ai $u ton portrait e terieur. /'aimerais beacoup mieu $oir ton portrait interieur 9ui est en ferme dans ta chambre... 2aisse!moi emsnder autre chose< +arfois un monsieur russe 9ui loge en $iile $ient te $oir! Pui est!ce> Dans 9uel but $ient!il, cet homme> ! Tu est ,oliment fort en espionage, ,e Ta$oue. %h bien.,e reponds. ' c est un compatriote souffrant, un ami. /'ai fait sa connaissance 8 autre sation balneaire, ii & a 9uel9ues annees de,a.. Sos relations> . aG nous prenons notre the ensemble, nous fumons deu ou trois de Ms etnous ba$ardons, nous philosophons, nous parlons de Thomme, rd \i !UQ Ia 'le* de la morale, de miile chosese, $oil4 mon compte IIE%s!tusatisfait> ela morale aussi< %t 9u'est!ce 9ue $ouss a$e" trou$e en fait de me1 +ar e emple> """ a morale> 8ela m t'intercsse> %h bine, ii nous semble 9u'il faudrait ?herla morale non dans la $ertu, c'est!)!dire dans la raison, la dis!
374

T)OMA* MANN
#$

cipline, Ies bonnes moeurs, l'honnetete % mais plutot dans le cont ,e $eu direA dans le peche, en s'abandonnant au dan ger, n ce nu nuisible, a ce 9ui nous consume. II nous semble 9u'il est plus fJJ? 'cs se perdre et meme de se laisser deperir 9ue de se conser$er. Les oT ! moralistes n'etaient point des $ertueu , mais des a$enturiers dans le des $icieu , des grands pecheurs 9ui nous enseignent ) nous incf chretiennement de$ant la misere. Tout ca doit te deplaire beaco n'est!ce pas> )ans !astorp tAcu" Tot mai stAtea ca a 7nceput cu picioare e 7ncr ciate su2 scaunu care sc7r37ia' 3in7nd 7ntre de.ete creionu de ar.int s ap ecat spre t7nara 1emeie care edea cu tricornu de h7rtie pe cap' pri6ea pe su2 p eoape' cu ochii a 2atri ai ui )ans LorenE !astorp' 7n sa onu care se .o ise" #acien3ii se risipiserA" #ianu din co 3' a1 at o2 ic 1a3a de ei' nu mai scotea dectt sunete uoare i incoerente' cAci 2o na6u din Mannheim c7nta cu o sin.ura m7na' iar in.A e edea pro1esoara i rAs1oia o partitura pe care o 3inea pe .enunchi" !7nd con6ersa3ia 7ntre )ans !astorp i ! a6dia !hauchat se s17ri' pianistu 7nceta i e sa mai c7nte' as7nd sa%i cada pe .enunchi m7na cu care c7ntase' 7n timp ce domnioara En.e hart continua sa urmAreascA note e" !e e patru persoane' sin.ure e care mai rAmAseserA de a petrecerea !arna6a u ui' stAteau nemicate" TAcerea dAinui mai mu te minute" 7ncet' ca su2 propria or .reutate' capete e perechii de a pian parura ca se p eacA din ce 7n ce mai tare' ce a t7naru ui din Mannheim spre c a6iatura' ce a domnioarei En.e hart spre partitura" 7n s17rit' am7ndoi 7n ace ai timp' i ce din Mannheim i pro1esoara' ca i cum s%ar 1i 7n3e es 7n taina' se ridicarA 7ncetior i 1ara E.omot' cu 1runtea p ecata i 2ra3e e at7rn7ndu% e 3epene H i se depArtarA 7mpreuna prin sa a de coresponden3a i sa a de ectura' e6it7nd 7n mod 6Adit sa pri6eascA spre ce a a t coi1 a camerei care mai era 7ncA ocupat" H Tout le monde se retire, spuse doamna !hauchat" 8'etaient Ies derniers- ii se fait tard. %h bien, la fete de carna$al est finie, i%i ridica 2ra3e e ca sa%i scoatA cu am7ndoua m7ini e tricornu de h7rtie de p paru ei rocat' str7ns 7ntr%o coada rAsucitA ca o coroana 7n Furu capu u %'ous connaisse"les conse9uences, monsieur. 4ar )ans !astorp se 7mpotri6i cu ochii 7nchii' 1ara sa%i schirn poEi3ia" RAspunseD H /amais, 8la$dia. /amais ,e te dirai C$ous@, ,amais de la $ie ni mort, daca se poate spune ast1e H dei ar tre2ui sa se poatA" 8etteQ de s'adresser 8 une personne 9ui est celle de 'Occident culti$e et ci$ilisation humanitaire, me semble fort bourgeoise et
MUNTELE VRJIT =</

Y au fond, de la forme> 2a forme, c'est la pedanterie elle!n f Vout ce 9ue $ous a$e" fi e a l'egard de la morale, toi et ton n'J'@ atriote souffrant ! tu $eu serieusement 9ue ca me surprenne> 8M nud sot me prends!tu> Dis donc, 9u'est!ce 9ue tu pensese de moi> 8'est un su,et 9ui ne donne pas beacoup ) penser. Tu es un petit tiornme con$enable, de bonne familie, d'une tenue appetissante, dis!E le docile de ses precepteurs et 9ui retoumera bientot dans Ies plaines, ur oublier completement 9u'il a ,amais parWe en re $e ici et pour aider a rendre son pa&s grand et puissant par son tra$ail honnete sur le hantier. 'oil) ta photographie intime, faite sans appareil. Tu la trou$es e acte, ,'espere> !II & man9ue 9uel9ues details 9ue 7ehrens & a trou $es. !Fh< Ies medecins en trou$ent tou,ours, ils s'& connaissent... ! Tu parles commc 0onsieur Settembrini. %t ma fie$re> D'ou $ient! elle> !Fllons donc, c'est un incident sans conse9uence 9ui passera $ite. !Son, 8la$dia, tu sais bien 9ue ce 9ue tu dis Ici n'est pas $rai, et tu le dis sans con$iction,,'en sui sur. 2a fie$re de mon corp et le batte!ment de mon coeur harasse et le frissonement de mes membres, c'est le contraire d'un incident, car ce n'est rien d'autre H iar chipu pa id cu 2uEe e care%i E67cneau se 7nc ina spre o2raEu 1emeii . rien d'autre 9ue mon amour pour toi, oui, cet amour 9ui m'a saisi a 'instant oii mes &eu t'ont $ue, ou, plutot, 9ue ,'ai reconnu, 9uand ,e t'ai reconnue toi . etc'etaitlui, e$idemment, 9ui m'a mene ) cet endroit...

! Puelle folie< ! Oh, 'amour n'est rien, s'il n'est pas de la folie, une chose insen!see, defendue et une a$enture dans le mal. Futrement c'est une banalite "greable, bonne pour en faire de petites chansons paisibles dans Ies + aines. 0ais 9uant 8 ce 9ue ,e t'ai reconnue et 9ue ,'ai reconnu mon ou rpour toi H oui, c'est $rai.,e t'ai de,a. connue, anciennement. toi et M &eu mer$eilleusement obli9ues et ta bouche et ta $oi , a$ec la9uelle + ies ! une fois de,a, lors9ue f etais collegien.,e f ai demande ton &on, pour faire enfin ta connaissance mondaine, parce 9ue ,e t'aimais s Mnnablement, et c'est de la, sans doute, c'est de mon ancien amour pour toi n e !es maT ues = mes restent 9ue 7ehrens a tou$ees dans mon Y ct 9ui indi9uent 9ue ,adis aussi ,'etais malade... 7W c 8n3aneau" Ji 7n timp ce di6a.a' 7i trAsese picioru de su2 *!au !ar! *!br a .ertu OQQ Q 7ntinE7nd mereu acest picior atinse duumeaua cu ce u hem ^ Q QQa t' ast1e ca 7n.enunche 7n 1ata ei' cu capu p ecat i din tot trupu " /e t'aime, 2o 2orosi e 'Ze t'aime de tout temps,
376

T)OMA* MANN

car tu es le Toi de ma $ie, mon re$e, mon sort, mon en$ie, mon ' deir... . Fllons, allons< spuse ea. Si tes precepteurs te $o&aient... 4ar e ' c atin7nd din cap cu deEnAdeFde i cu 1a3a 7ntoarsa spre co rAspunseD H /e m'en fi eh erai s, ,e me fiche de tous ces 8arducci et de =epubli9ue elo9uente et du progres humain dans le temps, cBr,e t'aim i ! a6dia 7i m7n.7ie uure cu m7na paru tuns scurt pe cea1a" H +etit bourgeois< 7i spuse" /oii bourgeois ci la petite tache humide %st!ce $rai 9ue tu m'aimes tant> Ji e9a tat de aceasta atin.ere' st7nd acum comp et 7n .enunchi cu capu dat pe spate i cu ochii 7nchii' e continua sa 6or2eascAD H Oh, l'amour, tu sais... 2e corps, l'amour, la mort, ces trois ne font 9u'un. 8ar le corps. c'est Ia maladie et la $olupte et c'est lui 9ui fait la mort, oui, ils sont charnels tous deu , l'amour et la mort, et $oil4 leur terreur et leur grande magie< 0ais la mort, tu comprends, c'est d'une part une chose mal famee, impudente 9ui fait rougir de honte- et d'autre part c'est une puissance tres solennelle et tres ma,estueuse, ! beaucoup plus haute 9ue la $ie riante gagnant de la monnaie et farcissant sa panse %beaucoup plus $enerable 9ue le progres 9ui ba$arde par Ies temps !parce 9u'elle est l'histoire et Ia noblesse et la pie(e et I'eternei et le sacre 9ui nous fait tirer le chapeau et marcher sur la pointe des pieds... Or, de meme, le corps, lui aussi, et l'amour du corps, sont une affaire indecente et fBcheuse, et le corps rougit et p)lit ) sa surface par fra&eur et honte de lui!meme. 0ais aussi ii est une grande gloire adorable, image mira!culeuse de la $ie organi9ue, sainte mer$eille de la forme et de la beaute. et l'amour pour lui, pour le corps humain, c'est de meme un interet e tremement humanitaire et une puissance plus educati$e 9ue toute l: pedagogie du monde<... Oh, enchantante beaute organi9ue, 9ui ne se compose ni de teinture ) K'huile ni de pierre, mais de matiere $i$ante ei corruptible, pleine du secret febrile de la $ie et de la pourriture< =egat) la s&metrie mer$eilleuse de K'edifice humain, Ies epaules et Ies hanche* et Ies mamelons fleurissants de part et d'autre sur la poitrine. et Ies co arrangees par paires, et le nombril au milieu dans la mollesse du $entr E et le se e obscur entre Ies cuisses< =egarde Ies omoplates se rem u sous la peau so&euse du dos, et l'echine 9ui descend $ers la lu uri double et frache des fesses. et Ies grandes branches des $aseJ et nerfs 9ui passent du tronc au rameau par Ies aisselles, et coQn structure des bras correspond 8 celle deJ ,ambes. Oh< Ies douces regK de la ,ointure interieure du coudc et du ,arret a$ec leur abondaflc
MUNTELE VRJIT
377

% a tesses organi9ues sous leurs coussins de chairt Puelle fete nse de Ies caresser ces endroits delicieu du corps humain< 6ete a K r sans plainte apres< Oui, mon Dieu, laisse!moi sentir l'odeur de la de ta rotule, sous la9uelle l'ingenieuse capsule articulaire secrete huile glissante< 2aisse!moi toucher de$otement de ma bouche 'Frteria femoralis 9ui bat au front de ta cuisse et 9ui se di$ise plus bas Ies deu arteres du tibia< 2aisse!moi ressentir I'e halation de tes e1 tBter ton du$et, image humaine d'eau et d'aibumine, destinee potirI'anatomie du tombeau, et laisse!moi perir, mes le$res au tiennes< IsprA6ind de 6or2it' nu deschise ochiiG ramase ast1e nemicat' cu capu pe spate i cu m7ini e' care 3ineau micu creion de ar.int' depArtate' tremur7nd i cBAtin7ndu%se pe .enunchi" ! audia spuseD % Tu es en effet un galant 9ui sait solliciter d'une maniere profonde, Bl'allemande. Ji%i puse pe cap tichia de h7rtie" !Fdieu, mon prince 8arna$al< 'ous aure" une mau$aise ligne de fie$re ce soir,,e $ous le predis. *pun7nd acestea se ridica de pe scaun ca i cum ar 1i a unecat i a unecA mai departe pe co6or spre ua' 7n pra.u cAreia o6Ai' se 7ntoarse pe FumAtate' ridica unu din 2ra3e e .oa e i puse mina pe miner" Apoi' peste umAr' Eise aproape 7n oaptaD !S'oublie"pas de me rendre mon cra&on. Ji iei"

VI
*chim2Ari
!e este timpu I O taina H irea A i atotputernicA" O condi3ie a umii 1enomena e' o micare ce imp ica i se amesteca 7n e9isten3a i micarea corpuri or 7n spa3iu" 4ar oare n%ar e9ista timp' daca n%ar e9ista micare + Ji nici micare' daca n%ar e9ista timpI 7ntrea2a%te mereuK Timpu este o 1unc3iune a spa3iu uiI *au in6ersI Ori am7ndoua s7nt identiceI Nu 7nceta sA te 7ntre2iK Timpu este acti6' are i un cu67nt care%i 1undamenteaEA acti6itateaD tempora u " 4ar ce e tempora u oareI *chim2area" Fcum nu este atunci, aici nu este acolo, cAci 7ntre am7ndoua se 7ntinde micarea !um 7nsA micarea prin care mAsurAm timpu este cic ica' 7nchisa 7n ea 7nsAi' ne con1runtam cu o micare i o schim2are pe care am putea sa e ca i1icam drept repaus i nemicareG deoarece atunci se repeta ne7ncetat 7n acum, iar acolo 7n aici. Ji cum' pe de a ta parte' 7n ciuda ce or mai deEnAdAFduite e1orturi' nu pot 1i ima.inate un timp 1init i un spa3iu imitat' oamenii au hotar7t % 1ara 7ndoia a 7n nAdeFdea de a reui' daca nu 7n mod desa67rit' ce pu3in mai 2ine % sa :.7ndeascA; timpu ca etern i spa3iu ca in1init" 4ar postu 7ndu%se ast1e eternu i in1initu nu se distru.eau 7n mod o.ic i de i2erat imitatu i 1initu ' care se .Asesc astte reduse a EeroI 7n etern este oare posi2i a o succesiuneG 7n in1init' o co comitentaI !um sa 7mpaci aceste ipoteEe strin.ente a e eternu ui ' in1initu ui cu concepte ca distan3a' micarea' schim2area' sau mAcar preEen3a corpuri or imitate 7n uni6ersI #o3i sa te 7ntre2i cit po1teti% )ans !astorp 7i punea aceste 7ntre2Ari i a te e asemAnAtoare chiar imediat dupA sosirea ui aici' sus' do6edise ca era 1Acut p asemenea indiscre3ii i ar.u3ii' i datorita unei p Aceri noci6e' cop eitoare' pe care a6ea s%o p AteascA 1oarte scump dupA acee %deprinsese sa se ocupe cu asemenea nimicuri i 1usese 7ncuraFat apropie de specu a3ii cuteEAtoare" 7i punea ui 7nsui 7ntre2Ari i;+ MUNTELE VRJIT
=<, .ro

2unu Joachim' aa cum 7ntre2a i 6a ea acoperita de o EApada " FDn 6remuri imemoria e' mAcar cA nici de a primu ' nici de a asa ; ItAnu se putea atepta a ce6a care sa semene cu un rAspuns H i ei a de spus de a cine anume putea sa% atepte" E 7nsui nu 1Acea 6a dec7t sa%i punA asemenea 7ntre2Ari' tocmai 1iindcA nu tia nsu " e3 despre Joachim' era aproape imposi2i sa treEeti 7n Fntea ui ce mai mic interes pentru preocupAri de 1e u acesta' cAci aa o spusese )ans !astorp 7n 1ran3uEete 7ntr%o seara' e nu se .7ndea a nimic a tce6a dec7t sa aFun.A so dat a es' i ducea o upta 7n6erunatA cu aceasta nAdeFde care 2a se apropia' 2a 7i 2Atea Foc de e si iarAi se destrAma 7n depArtare' iar 7n u timu timp e se hotar7se chiar sA punA capAt acestei situa3ii 1or37nd%o' daca 6a 1i caEu " 4a' 2unu ' rA2dAtoru ' ordonatu Joachim' at7t de tota pAtruns de statorniciri e ser6iciu ui i a e discip inei' era' de o 2ucata de 6reme' cop eit adesea de ispita rAE6rAtirii' protesta 7mpotri6a :scArii ui Ga110Z;' adicA a metodei de e9aminare prin care se sta2i ea i se e6a ua ci1ric' 7n a2oratoru de a su2so % 7n : a2o;' cum i se spunea 7n mod o2inuit % .radu de in1ectare prin 2aci i a unui 2o na6D 7n raport cu cantitatea mai mica sau mai mare de 2aci i .AsitA 7n 3esutu ana iEat' numAru Ga110Z era mai scAEut sau mai ridicat H totu 1iind 7n 1unc3ie de aceasta ci1ra" -ara nici o eroare posi2i a' reEu tatu indica anse e de 6indecare pe care putea conta titu aru uiG cu aFutoru acestei ci1re se determina 1oarte uor numAru uni or sau ani or pe care tre2uia sa%i mai petreci aici' sus' adicA 7nce%pmd cu 6iEita a.rea2i a de ase uni i s17rind cu 6erdictu :pe 6ia3a; care' de a t1e H daca i se ap icau o2iuite e masuri a e timpu ui H putea sA se reducA a o nimica toata" #rin urmare' Joachim se re6o ta 7mpotri% acestei scAri Ga110Z' cAreia re1uEa pe 1a3a sa%i dea 6reo creEare sau %i acorde 6reo autoritate % adicA nu tocmai complet pe 1a3a' deci nu 7n eEenta superiori or' ci doar c7nd era cu 6aru sau i chiar a masa" % M%am saturat' n%o sa ma mai as 7ne at mu ta 6reme' spuse e tare' N.e e 7i na6a i 7n o2raFii 2ronEa3i" 7n urma cu numai cincispreEece 0 Q a6eam doar doi pe scara Ga110Z' adicA o nimica toata' cu ce e mai perspecti6e' i iatA ca acum am aFuns a n6a noua' adicA s7nt itera ii dat i' prin urmare' nici nu mai poate 1i 6or2a despre p ecare" *8 InteJea@a ce;i cu mine' nu mai pot sa 7ndur" *us' a *chatEa p p p un `mQ Un Oaran .recU pe care %au trimis aici tocmai din Arcadia' #oat n *anitar Q^a trimis % un caE disperat' 1tiEie .a opanta" % itus!nl r6eni de a o Ei a a ta' dar niciodatA 7n 6ia3a ui omu acesta n%a
380 T)OMA* MANN a6ut 2aci i 7n sputa" 4impotri6A' .rAsunu cApitan 2e .ian' care # ecat sAnAtos atunci c7nd am 6enit eu aici atinsese ci1ra Eece pe Ga110Z 0 miunau itera mente 7n e ' i cu toate acestea nu a6usese a 7nc Q dec7t o ca6erna 1oarte mica" Nu 6reau sa mai tiu de Ga110Z3 g Us orice tratament i p ec' chiar daca asta 7nseamnA ca ma duc a moart i 7n ha u acesta aFunsese JoachimG i to3i erau teri2i de impresin 6aE7nd cum se re6o ta t7naru acesta at7t de 2 7nd' at7t de serios cumpAnit" )ans !astorp' auEindu% pe Joachim amenin37nd ca asA tot 2a ta i p eacA a es' nu se putu 7mpiedica sa nu%i aminteascA de anu mite cu6inte pe care e auEise rostite 7n 1ran3uEete' de cAtre o a treia persoana" 4ar tAcu" #utea e sa%i dea

ca e9emp u 6aru ui sau propria ui rA2dare' dupA cum proceda i doamna *tohr care' de 1apt' 7 7ndemna pe Joachim sa nu 1acA pe neast7mparatu 7ntr%un chip at7t de necu6iincios ci sa se resemneEe cu toata umi in3a' i sa ia ca mode statornicia de care dAdea do6ada ea' Saro ine' care perse6ereaEA sa stea 7n aceste ocuri i%i interEice cu tArie sa p ece acasA' a !annstatt' unde sa%i reia ro u de stap7na a casei' i aceasta numai i numai pentru a putea reda' 7ntr%o Ei' so3u ui ei o so3ie comp et i de1initi6 6indecata" Nu' )ans !astorp nu putea 7ndrAEni sa procedeEe ast1e ' cu at7t mai mu t cu c7t de a !arna6a 7ncoace a6ea scrupu e 1a3A de Joachim H contiin3a 7i spunea ca Joachim 6edea pro2a2i 7n anumite 1apte despre care nu 6or2eau' dar pe care Joachim e cunotea 1ara 7ndoia A' ce6a ce semAna a trAdare' a deEertare' a in1ide itate" Ji asta 7n e.Atura cu doi ochi rotunEi i cAprui' cu nite accese neFusti1icate de r7s i cu un anumit par1um de portoca e' a e cArui e1ecte e 7ndura de cinci ori pe Ei' dar 7n adierea cAruia 7i p eca ochii 7n 1ar1urie' statornic i ruinat""" Ji chiar 7n tAcuta 7mpotri6ire pe care Joachim o opuse specu a3ii or ui despre :timp;' ui )ans !astorp +se pAru ca recunoate nu numai o se6eritate mi it8roasa ci i un pic ; e mustrare a adresa ui" !7t despre 6a e' 6a ea hi2erna a' acoperita cu un strat .ros de EApada' cAreia )ans !astorp 7i punea asemenea 7ntre2Ari supra1ireti' adres7ndu% e i piscuri or' cu mi or' po67rniuri or i # adu ri or ei ca1enii' 6erEi i roietice' i care ram7neau c7nd neniicaIe mute 7n u6oiu duratei' c7nd sc7nteietoare 7n aEuru pro1und' c7nd in uite de ne.uri 7n cur.erea tAcuta a timpu ui terestru' c7nd 7n6apainu su2 soare e ce e pArAsea' c7nd ucind diamantin i aspru su2 6raFa ui de una H dar 6enic su2 troiene' de ase uni nes17rite care pieriserA ca 7ntr%o c ipita' iar pacien3ii mArturiseau ca nu mai p ot EApada' ca e 1Acea si a' ca i 6ara 7i cop eise 7n pri6in3a aceasta'Q MUNTELE VRJIT =@+ ane e de EApada' .rAmeEi e de EApada' perne e de EApada' a une% : e de EApada' toate 6AEute Ei de Ei % toate acestea 7ntreceau pute% ! meneti i erau uci.Atoare at7t pentru spirit c7t i pentru su1 et" Ji sesera oche ari co ora3i' 6erEi' .a 2eni i roii' pentru a%i aparA Qchii' dar mai mu t 7ncA pentru inimi" *A 1i trecut oare ase uni de c7nd 6a ea i mun3ii erau su2 EApadaI erau apteK Timpu 7nainteaEA necontenit pe c7nd noi po6estim H at7t a nu nostru;' adicA ce pe care 7 consacram acestei po6estiri' c7t i o1undu timp trecut a Iui )ans !astorp i a to6arAi or ui de destin' co o sus' 7n EApadA' aduc7nd dupA sine schim2Ari" Toate erau pe ca ea cea 2una' urmau sa se 7ndep ineascA' 7ntocmai cum o preEisese 7n c7te6a cu6inte .rA2ite )ans !astorp' 7n Eiua !arna6a u ui' spre indi.narea domnu ui *ettem2rini pe c7nd se 7ntorceau de a # atED nu 7n sensu ca so sti3iu de 6ara ar 1i 1ost chiar at7t de iminent' 7nsA #aste e trecuse peste 6a ea a 2a' apri pAea pe aproape' perspecti6a Rusa ii or se 7ntreEArea i pu3in dupA aceea primA6ara a6ea sa irumpa cu topirea EApeEi or % 2ine7n3e es' nu cu topirea tuturor EApeEi or' cAci ram7n 6enice ace ea de pe creste e de a sud' 7n crApaturi e st7ncoase a e an3u ui RAti0on a nord' 1ara sa mai 6or2im despre cea care cAdea 7n toate uni e de 6ara' dar care nu duraG i cu toate acestea' micarea de rota3ie a anu ui 1A.Aduia cu si.uran3a ce6a nou i hotar7tor' c7t de cur7nd' cAci p7n8 acum se i scurseserA ase saptam7ni % adicA de doua ori mai mu t dec7t a6usese de .7nd )ans !astorp sA stea aici % din acea noapte de !arna6a c7nd 7mprumutase un creion de a doamna !hauchat i apoi i% 7napoiase' primind 7n schim2' a dorin3a mArturisitA' a tce6a' o amin%hre' pe care o purta 7n 2uEunar" Jase sApt8m7ni trecuserA' 7n ade6Ar' din seara c7nd )ans !astorp o cunoscuse pe ! a6dia !hauchat' iar dupA aceea se urcase 7n camera ui ? at7t de mare 7nt7rEiere 1a3a de contiinciosu Joachim' ase sapta% ni n EQua urmAtoare care adusese p ecarea doamnei !hauchat' p e%are +ro$'"orie 7n 4a.hestan' 1oarte departe spre RAsArit' dinco o de a"! !a p ecarea aceasta era pro6iEorie' ca nu era o p ecare de1ini%t J ca doamna !hauchat a6ea inten3ia sa se 7ntoarcA 7ntr%o Ei % despre estea )ans !astorp primise asi.urAri directe' prin 6iu .rai H i 7i car *!ra dat! nU #! !Qnd #urta un dia o. 7ntr%o im2A strAina' 1apt despre as Vor2 t U ci 7n ace inter6a pe care' 7n ceea ce ne pri6ete' %am reac im' 8 1ara sa spunem o 6or2a i 7n cuprinsu cAruia am 7ntrerupt estini pentru a 7n.Adui ca asupra acestui inter6a sa domneasca
382

T)OMA* MANN numai timpu pur" Oricum ar 1i' t7naru primise aceste asi.ur a mArturisiri m7n.7ietoare mai 7nainte de a se 7ntoarce a numAru tre i patru' cAci' a doua Ei' n%a mai schim2at nici o 6or2a cu dOa Q !hauchat' 7ntruc7t a2ia de%a 6aEut%o' adicA' mai 2ine Eis' a Earn doua ori de departeD a deFun c7nd' purt7nd o rochie de sto1a a 2astra Facheta de 7na a 2a' a 6enit pentru u tima oara a masa' tr7ntind ua Y 7ndrept7ndu%se spre ocu ei cu pasu .ra3ios% unecator' iar ui )a !astorp i s%a E2Atut inima 7n .7t i numai supra6e.herea se6era pe ca domnioara En.e hart a e9ercitat%o asupra ui %a oprit sa nu%i ascund 1a3a 7n m7ini H i apoi a ora trei dupA%amiaE8' a p ecarea ei' a care n asistat propriu%Eis' dar a urmarit%o de a o 1ereastra a coridoru ui ce dAdea spre drumu principa cAtre sanatoriu" E6enimentu s%a des1Aurat aa cum )ans !astorp 7 mai 6AEuse des1aur7ndu%se de mu te ori' de c7nd edea aiciD sania sau trAsura se oprea a rampa' 2irFaru i 2Aiatu de a etaF 7ncarcau 2a.aFe e' iar pacien3ii sanatoriu ui' prietenii ce ui care' 6indecat sau nu' pornea pe drumu spre es' ca sa trAiascA ori sa moarA H i chiar i cei care ipseau de a ser6iciu pentru a nu pierde emo3ia acestui moment deose2it' cu to3ii se adunau 7n 1a3a intrArii principa eG c7teodata' un domn cu redin.ota' de a administra3ie' precum i medicii 1Aceau act de preEen3A' apoi 7i 1Acea apari3ia ce care p eca H 1oarte adesea cu 1i.ura radioasa' sa uta p in de 6oie 2una pe curioii ce% 7nconFurau ram7n7nd mai 7napoia ui' i pentru moment se sim3ea puternic 7n6iorat de a6entura 7n care se an.aFa""" 4eci' de data aceasta doamna !hauchat 1usese aceea care ieise sur7Eatoare' cu 2ra3e e 7ncArcate de 1 ori' 7ntr%o haina un.A de cA Atorie dintr%o sto1a aspra' cAptuita cu 2 ana i cu o pA Arie mare' 1iind 7nto6ArAitA de domnu Bu i.in' compatriotu ei' ce cu pieptu cAEut' care a6ea sa 1acA 7mpreuna cu ea o parte din cA Atorie" Era cuprinsa i ea de o 7nsu1 e3ire radioasa' ca oricine p eca de aici H i aceasta datorita doar perspecti6ei de a schim2a 1e u de 6ia3a' independent daca p ecai cu autoriEa3ia medicu ui sau daca 73i 7ntrerupeai ederea m7nat

doar un deE.ust deEnAdAFduit' pe rAspunderea ta i cu inima p ina de 7n.nF ? rare" O2raFii i se 7m2uForaserA' 6or2ea 1ara 7ncetare' pro2a2i 7n ruse pe c7nd i se 7n6e eau .enunchii cu o pAtura 7m2 Anita""" Nu numai co patrio3ii i comesenii doamnei !hauchat 6eniserA' ci se mai a1 au aco mu 3i a 3i pacien3i' iar doctoru Sro0oTs0i 7i deE6e ise' 7ntr%un hon` r7s 6i.uros' din3ii .a 2eni 7n miF ocu 2Ar2ii' iar 2atrina mAtua 7i o1 e cA Atoarei du ciuri H :da cesuri;' dupA cum o2inuia sa e spunA' MUNTELE VRJIT
=@=

adA ruseascA H ' era preEenta i pro1esoara' i numai 2o na6u 7Rannheim stAtea a oarecare distan3a' ascuns parca a p7nda' cu "" %nce3oa3i' iar pri6irea a unec7ndu%i de%a un.u perete ui dAdu ` )ans !astorp a 1ereastra coridoru ui i se opri o c ipa asupra ui' peste nO;O ee7ndu%se""" !onsi ieru au ic Behrens nu se arataG desi.ur ca%i rAmas 2un de a ca atoare cu a t pri eF i 7ntre patru ochi""" Apoi' 7n """ cuF 1 uturAri or din m7ini i a e urAri or 7ntre.ii asisten3e' caii se a tira iar ochii o2 ici ai doamnei !hauchat H pe c7nd EdruncinAtura F ei o arunca 7ntre perne H cutreierarA a r7ndu or' sur7E7nd 7ncA o ' " 7ntrea.a 1a3ada a :Ber.ho1Q%u ui' i timp de o 1rac3iune de secunda se oprirA pe chipu ui )ans !astorp""" RAmas sin.ur' acesta din urma a er.ase 1oarte pa id prin camera' pentru ca de aco o' de sus de pe 2a con sa mai 6adA i sa urmAreascA sania care' 7n6A uita 7n c inchete e Eur.A Ai or' unecase pe drumu spre 4or1G dupA aceea se prA2ui pe un scaun' sco37nd din 2uEunaru de a piept amintirea' EA o.u care' de data aceasta' nu mai consta din c7te6a achii ca1enii%rocate de creion' ci chiar dintr%o micA p acA cu rama 7n.usta' un c ieu pe stic a' pe care tre2uia sA% 3ii 7n umina ca sa po3i descoperi ce6a H adicA portretu interior a ! a6diei' 1ara chipu ei' dar care 7i deE6A uia osatura p ap7nda a 2ustu ui' conturat de transparen3a spectra a a 1orme or carna e' 7i deE6A uia or.ane e din ca6itatea toracica""" 7n timpu care se scursese de atunci pro6oc7nd at7tea schim2Ari' de c7te ori nu contemp ase portretu i nu% apAsase pe 2uEeK Timpu 1Acuse' de pi da' sA inter6inA o o2inuire cu 6ia3a 7n a2sen3a ! a6diei !hauchat' despAr3itA de )ans !astorp prin spa3iu' i asta mu t mai repede dec7t i%ar 1i 7nchipuit%oD cAci timpu de aici era de o natura cu totu deose2ita i #arca specia 1Acut sa creeEe o2inuin3a' 1ie chiar i o2inuin3a de a nu te inm" Nu mai e9ista nici un pri eF sa auEi pocnetu uii a 7nceputu cAreia dintre ce e cinci 1ormida2i e mese' cAci nimeni nu mai putea pricinuiascAG doamna !hauchat tr7ntea acum ui e 7n a ta parte' a o #artare enormA % cAci era o 1ormA de mani1estare a 1irii ei' 1orma # etitA i e.atA de 2oa a de care su1erea' tot aa cum timpu se R e eJte i se ea.A de corpuri e din spa3iuD aadar' poate numai 2oa a " #ri!u a i nimic a tce6a""" 4ar' dei era in6iEi2i a i a2senta' ea c R ua' cu toate acestea' sa 1ie 6iEi2i a i preEenta 7n .7ndu ui )ans recu R ^ constituia 7nsui duhu acestui oc' un duh pe care e 7 7rttr% %U*! IQ^O #osedase 7ntr%o ora ne1asta i de o uci.Atoare du cea3a' cAreia nu i se potri6ea nici un c7ntec inititor de a es' un duh
+++

=@& T)OMA* MANN MUNTELE VRJIT

=@/
a

_t de intr%n . as a cArui si ueta spectra a o purta de noua uni ipita de inima uG cump it de 7ndrA.ostita" 7n acea ora de neuitat' 2uEe e ui tremurAtoare 2o 2orosirA' at7tQ im2a strAina c7t i 7n im2a sa nata a' aproape incontient F cu su.rumat' mu te ucruri e9tra6a.anteD propuneri' o1erte' proiect hotar7ri nesA2uiteD 6oise sa 7nto6ArAeascA acest duh p7na dinco o )Q !aucaE' sa% urmeEe i sa% atepte aco o unde 7i 6a a e.e o ocuin3a mai apropiata de a ui' ca sa nu mai 1ie 6reodatA despAr3i3i' F"F n 1Acuse i a te propuneri ne2uneti" !eea ce reuise sa o23inA t7naru c su1 et 1ara ascunEiuri' 7n

acea ora de a6entura desa67rita' nu 1uses dec7t um2ra unui .aF i posi2i itatea' care putea sa para 6erosimi a ca doamna !hauchat sa se re7ntoarcA pentru a patra oara' mai cur7nd sau mai t7rEiu' dupA cum 6a crede de cu6iin3a 2oa a care%i reda i2ertatea 4ar indi1erent daca se 6a 7nt7mp a mai cur7nd sau mai t7rEiu' )ans !astorp 6a 1i' desi.ur' :de mu t timp p ecat 1oarte departe;' mai spusese tot ea c7nd 7i uaserA rAmas 2un unu de a a tu G iar t7 cu dispre3uitor a acestei pro1e3ii ar i 1ost i mai nesu1erit daca n%ar 1i a6ut 7n3e epciunea sa%i spunA ca une e pro1e3ii nu s7nt 1Acute ca sa se 7mp ineascA' ci tocmai ca sa nu "se 7mp ineascA' a 1e ca 7n incanta3ii e prin care dorim sa 7ndepArtam un 2 estem" #ro1e3ii de acest soi 7i 2at Foc de 6iitor' preEi%c7nd ceea ce 6a 1i' tocmai pentru a si i 6iitoru sa se ruineEe de%a ua 7n1A3iarea pre6AEuta" Ji daca acest duh 7 numise' at7t 7n timpu con6or2irii re atata de noi c7t i dupA aceea' un ,oii bourgeois au petit endroit humide, e9presie care a6ea ce6a ce suna ca o tA mAcire a 1ormu ei ui *ettem2rini :copi rAs1A3at a 6ie3ii;' te puteai 7ntre2a pe 2una dreptate care aspect

component a acestui amestec de esen3e se 6a do6edi mai tareD 2ur.heEu sau ce a a t""" Mai mu t" duhu nu 3inuse seama ca e 7nsui p ecase i re6enise de mai mu te ori i ca' a 1e cu e ' )ans !astorp putea sa se 7ntoarcA a momentu potri6it' dei' 7n rea itate' nu stAruia sa stea aici dec7t cu scopu de a. nu mai 1i ne6oit sa re6inAD pen e ca pentru at73ia a 3ii' acesta era moti6u preEen3ei" ;na dintre . ume3e e pro1e3ii a e ace ei seri de !arna6a ' se re EaseD )ans !astorp a6usese o 1e2ra Edra6AnA' temperatura se nuQ dintr%o data' iar e o notase cu o .ra6itate so emna' i dupA o se scAdere se pre un.ise a ni6e u unei inii 7na te uor osci ante' c men3inuse 7n mod constant deasupra ni6e u ui temperaturi or ooQ* mai 7nainte" Era o 1e2ra anorma a' a cArei 7nA 3ime i persisten3a" p` R spuse or consi ieru ui au ic' nu puteau 1i puse 7n e.Atura cu sta Y Foca 8" :Eti mu t mai in1ectat dec7t s%ar pArea' t7naru meu prie%iu! use e " )aide sa 7ncercAm totui cu inFec3ii e" Or sa%3i 1acA 2ine" Q treiG patru uni o sa te sim3i ca pete e 7n apa' daca ucruri e se artFeaE8 aa cum cred"; Aa se 1ace ca )ans !astorp 1u o2 i.at sa se Einte de douA ori pe s8ptam7nA' miercurea i s7m2a1a' dupA p im2area de diminea3a' a : a2o; ca sA i se 1acA inFec3ia" Am2ii medici administrau' pe r7nd' acest eac' 7nsA consi ieru au ic 1Acea inFec3ia cu 6irtuoEitate' dintr%o data' .o ind serin.a 7n c ipa 7n care introducea acu " Nu% preocupa' de a t1e ' ocu unde 7n3epa' ast1e ca uneori durerea era cump ita' iar ocu ram7nea tare i ustura 7ncA mu ta 6reme" #e deasupra' inFec3ia se rAs1r7n.ea i asupra stArii .enera e a or.anismu ui' Edruncina sistemu ner6os ca o competi3ie sporti6a' i acest 1apt era o do6adA a e1icacitA3ii tratamentu ui' e1icacitate ce se 6adea i prin aceea cA' pentru moment' 1Acea sa se ridice temperaturaD aa preEisese consi ieru au ic i aa s%a i 7nt7mp at' 7nc7t nu mai era nimic de 1Acut 7n 1a3a 1aptu ui 7mp init" Totu se termina repede imediat ce%3i 6enea r7ndu G c7t ai 2ate din pa me 73i primeai antidotu ' 7n pie ea coapsei sau a 2ra3u ui" !7teodata 7nsA % c7nd consi ieru au ic pArea mai 2ine dispus i starea ui su1 eteascA nu era tu 2urata de tutun % ' se 7n1iripa' cu pri eFu acestei inFec3ii' o scurta con6or2ire pe care )ans !astorp se pricepea s%o porneascA i s%o 7ndrume cam 7n 1e u acestaD % Ma .7ndesc cu deose2ita p Acere a ceasu ace a din toamna trecutA' petrecut a dumnea6oastrA' pe care ni %a dAruit 7nt7mp area" c7nd ne%a3i o1erit o ca1ea' domnu e consi ier au ic" !hiar ieri' sau poate mai emu t' i%am e6ocat 6aru ui meu aceasta amintire""" %Ga110Z apte' spuse consi ieru au ic" BAiatu acesta nu 6rea i nu rea sa se deEinto9ice" Ji cu toate acestea' niciodatA p7na acum nu s%a cu at7ta 7n6erunare scai de mine i nu m%a s7c7it mai mu t ca 7n a 6reme cu idei e ui de p ecare' ca sa se duca sa%i t7r7ie sa2ia' icopsitu K *e 6AicArete i%mi reproeaEA mie ce e cinci minuscu e ce% T1 R #etre!Ute aiciQ de #arca ar 1i 6or2a de seco e" Vrea sa p ece' 1ie de F Q ^ ;'a s#us%o i dumita eI Ar tre2ui sa% mutru uieti 1ea re ede 7ntr%o Ei' ca Qi.hi Y UmneataQ Edra6an i hotar7tK BAiatu asta se 6a prApAdi daca 6a 6ite # simpatica 6oastrA se >*te 2 .at sa cea3a" Aco o sus' 7n dreapta" Acest rios d; ` .7ndeasca prea mu t' dar dumneata' ce mai
rio" #

Qre2uF s mtre amindoiQ dumneata' ci6i u ' omu de 1orma3ie 2ur.heEa' ar + e9p ici
"

i7

e9p ici' mai 7 7nainte de%a comite 6reo prostie"

=@>

T)OMA* MANN H Am i 1acut%o' domnu e consi ier au ic' rAspunse )ans ? 1ara a 7nceta sA diriFeEe con6ersa3ia" Am 1Acut%o destu de des i a c7te ori %am 6AEut cA protesteaEA i cred c8' 7ncetu cu 7ncetu o % * resemneEe' 7nsA e9emp e e pe care e a6em 7n 1a3a ochi or nu s7nt dQ ce e mai 2une' au o 7nr7urire 6AtAmAtoare" Mereu inter6in p eca Q p ecAri spre es' spontane i 1Ar8 Fusti1icAri autentice' iar 1aptu ac are 7n sine ce6a ispititor' mai a es pentru caractere e s a2e" 4e piWda J cur7nd""" cine a p ecat acum de cur7ndI O doamna de a masa rusii 2ine' doamna !hauchat" Tocmai 7n 4a.hestan' aa s%a E6onit" Ei po1 tim' 7n 4a.hestan' ha2ar n%am ce c imA 8re' poate ca aco o' a canar sus' a mar.inea marii' e mai pu3in neprie nic" Totui este es' dupA pArerea noastrA' dei s%ar putea ca' su2 aspectu .eo.ra1ic' s8 1ie muntos' nu s7nt prea in1ormat 7n pri6in3a aceasta" !um sa trAieti aco o 1ArA sA 1ii 6indecat' c7nd 73i ipsesc no3iuni e de 2aEA i c7nd nimeni nu cunoate c7t de c7t re.u i e noastre de aici' nici cum s8 stai 7ntins' nici cum sa%3i iei temperaturaI 4e a t1e ' cred cA 6rea s8 se 7ntoarcA' orice s%ar 7nt7mp a' i e ceea ce mi%a i spus 7n treacAt % dar oare cum de am aFuns sA 6or2im despre eaI H a' da' 7n Eiua aceea' domnu e consi ier au ic' 6%am 7nt7 nit 7n .rAdinA' cum desi.ur cA 6A aminti3i' adicA dumnea6oastrA s7nte3i ace a care ne%a3i 7nt7 nit' cAci noi stAteam pe o 2ancA' tiu chiar care' a putea sA 6%o arAt cu preciEie' da' stAteam pe ea i 1umam" AdicA 6reau s8 spun ca eu 1umam' deoarece 6Aru meu" curios ucru' nu 1umeaEA" 4ar tocmai atunci 1uma3i i dumnea6oastrA' ast1e ca ne%am o1erit unu a tuia 3i.Ari e pre1erate' 7mi amintesc 1oarte 2ine" Brasi u dumnea6oastrA era e9ce ent' 7nsA tre2uie sA te por3i cu e ca i cu un m7nE' cAci 7n caE contrar 3i se 7nt7mp a ce6a asemAnAtor cu ceea ce a3i pA3it dumnea6oastrA dupA ce e doua tra2ucuri de import' c7nd credea3i ca 6%a sunat u timu ceas' cu pieptu um1 at .ata%.ata s8 se spar.A % ; cum totu s%a s17rit cu 2ine' a6em tot dreptu sa r7dem" 4e a t1e ' comandat iarAi c7te6a sute de MAria Mancini' a Bremen' deoarece + p ace cum s7nt 1a2ricate' e socotesc 1oarte p Acute din toate puncte e 6edere" Este ade6Arat c8 transportu i 6ama e scumpesc destu oe i dacA a6e3i de .7nd s8%mi pre un.i3i tratamentu pentru un ce6a mai 7nde un.at' a 1i totui 7n stare s8 e schim2 pe

un tutu R aici H se 6ad prin 6itrine 3i.Ari cu un aspect accepta2i " Ji dupA ne%a3i arAtat ta2 ouri e dumnea6oastrA' care m%au emo3ionat #ute ce mi%amintesc de parca ar 1i astAEi % am 1ost 7n ade6Ar u uit 6AEi riscuri a3i 7n1runtat 7ncerc7nd sA 1ace3i picturA 7n u ei H eu' unu ' MUNTELE VRJIT
387

QciodatA un asemenea curaF" Mi se pare ca tot cu acest pri eF am a G nortretu doamnei !hauchat' cu pie ea redata 7ntr%un chip 6AEut + '
11

a.i

E :oi istrai

si 6A mArturisesc c8 am iost entuEiasmat" #e atunci 7ncA nu cusem mode u ' adicA 7 tiam numai din 6edere i dupA nume" " FnsA' cu 1oarte pu3in 7nainte de u tima ei p ecare' am cunoscut%o persona ' cum se cu6ine" \ !e tot spui aco oK 7i rep icA scurt consi ieru au ic i' daca ne este % Aduit sA 1acem o apropiere' putem men3iona c8 era e9act ceea ce 7i n icase i atunci c7nd )ans !astorp 7 anun3ase' 7naintea primu ui consu t c8 printre a te e a6ea i pu3inA temperatura" Iar dupA aceea' nu mai spuse nimic a tce6a" % Ba da' 2a da' am cunoscut%o' insistA )ans !astorp" Jtiu din e9perien3A cA aici' sus' nu este chiar at7t de uor sa 1aci cunotin3e' dar 7ntre doamna !hauchat i mine s%a 7nt7mp at i s%a potri6it ca' 7n s17rit' 7n u timu ceas' o con6or2ire sa ne""" )ans !astorp trase aeru printre din3i" #hii' 1Acu e d7ndu% a1ara" !u si.uran3A cA' din 7nt7mp are' a3i atins' domnu e consi ier au ic' un ner6 1oarte sensi2i K O' da' da' doare 7n.roEitor" Mu 3umesc' pu3in masaF ca meaEA""" O discu3ie ca asta ne%a apropiat" % Aa sA 1ieK Ji%apoiI 1Acu consi ieru au ic" #unea 7ntre2area c A%tin7nd din cap cu mutra cui6a care se ateaptA a un rAspuns 1oarte e o.ios i care' 7ntruc7t 7 pri6ea pe e ' punea dinainte 7n 7ntre2are con1irmarea e o.iu ui pre6AEut" %#resupun c8 1ranceEa mea a mai Asat de dorit' 7ncerca sa se sus%a.A)ans !astorp" 4ar' 7n de1initi6' de unde puteam sA tiu mai mu tI e Qnttap A 7nsA c8 tocmai a momentu potri6it 73i trec prin cap 1e de e de ucruri' aa cA' totui' ne%am 7n3e es 7ntr%un mod satis1AcAtor" ^ Te cred" Ei' iI repeta consi ieru au ic pro6ocatoarea 7ntre2are anterioarA" Apoi adAu.A de a e D NostimA' nu%i aaI nchiE7ndu%i nasture e de a .7t' )ans !astorp se scu ase i stAtea cu aoare e i coate e depArtate i cu capu dat pe spate' ehQ n mtQ6U nu;i nimic nou' spuse e " 7ntr%o sta3iune 2a neara' i per U a!eRaO ac`peri' trAiesc a distan3A' timp de s8ptam7ni' doua apr Y > *au d`uA 1ami ii" 4ar 7ntr%o Ei 1ac cunotin3A unu cu ce A a t' se 4II: " ' a recQ#roc 7n mod sincer i iatA cA deodatA unu dintre ei este pe ;i ad #Qece" 7mi 7nchipui c8 asemenea pAreri de r8u se i6esc adesea"
a(

unci a' )

"

n s8 8st `r2inr1' # reEi o anumitA e.AturA cu ce p ecat' sA auEi %se despre e ' sau chiar s8%i scrii" 4ar doamna !hauchat"""

=@@

T)OMA* MANN H Mda' nu%i aa ca nu 6reaI r7se consi ieru au ic 2ine dispus H Nu' nici n%a 6rut sa audA" !um' nici dumnea6oastrA nu 6a mAcar din c7nd 7n c7nd' de prin oca itA3i e unde se a1 AI H Ei' 1ereascA 4umneEeuK ata ce6a ce n%o sA se 7nt7mp e niciod Mai 7nt7i' din ene' i apoi cum ar putea sA scrieI Eu' unu ' nu tGu citesc rusete % a ne6oie' ce%i drept' o st7 cesc 6or2ind' dar n%a put citi o 2uche" Ji nici dumneata" 4a' c7t despre 1ranceEa sau .erman pisicu3a noastrA e miaunA adora2i ' 1ara 7ndoia a' 7nsA ca sa scrie % at ca s%ar .Asi 7ntr%o mare 7ncurcAturA" Orto.ra1ia' dra.a prieteneK Nu' tre 2uie sA te resemneEi' tinere" *e mai 7ntoarce' din c7nd 7n c7nd" !hestie de automatism' pro2 ema de temperament' cum 3i%am spus%o" Unu p eacA' iar dupA aceea se 6ede si it sa re6inA' a tu sta de a 7nceput mai mu ta 6reme ca sa nu mai ai2A niciodatA ne6oie sa se 7ntoarcA" 4ar daca 6aru dumita e p eacA' este 1oarte posi2i ' te ro. sA%i spui' ca dumneata 7nsu3i sa te mai .Aseti aici pentru a asista a so emna ui re6enire" H 4ar' domnu e consi ier au ic' cam c7t timp crede3i ca eu""" H !ine%3i spune ca despre dumneata este 6or2aI Nu' despre e K Iar eu cred ca n%o sa 7nt7rEie de6a e nici mAcar at7t c7t a stat aici' sus" Este un ucru de care s7nt con6ins 7n mod cinstit' i dumneata 1ii at7t de ama2i sa i%o repe3i 7ntocmai din partea mea" !am 7n 1e u acesta se des1Aurau de o2icei con6or2iri e or" conduse cu iretenie de )ans !astorp' dei reEu tatu a care aFun.ea era 1oarte anemic i nesi.ur" !Aci' 7n ceea ce pri6ea timpu pe care tre2uia sa% petreci aici ca sa asiti a 7ntoarcerea unui 2o na6 p ecat prea de timpuriu' rAspunsu era e6aEi6' iar c7t despre cea p ecata 7n depArtAri' reEu tatu era e.a cu Eero" Ji )ans !astorp nu 6a a1 a nimic despre ea atita 6reme c7t taina spa3iu ui i a timpu ui 7i 6a despar3iG ea nu 6a scrie icu at7t mai mu t nu%i 6a da pri eFu """ 4aca te .7ndeai 2ine' de ce adicA ar + a6ut a ta comportareI Oare ideea ui de a%i su.era ca ar putea sa%i nu 1usese pe c7t de 2ur.heEa pe at7t de pedanta' a67nd 7n 6edere ca
scrie odi%

nioarA 7i dAduse 1oarte 2ine seama ca nu era necesar i de dorit R mAcar sa%i $orbeasc) unu a tuiaI Ji' oare' 7n seara aceea de !arn a Aturi de ea' 7i 6or2ise 7n ade6Ar' adicA 7n sensu pe care ci6i iEat 7 da acestui cu67nt' sau mai de.ra2A 7i 6or2ise 7ntr% a6a ' tu
Y"o )1 Oa < pai

strAina' ca 7n 6is' prin uimare 7ntr%un 1e c7t se poate de neci6i iE at% R 7n caEu acesta' pentru ce sa mai scrie pe h7rtie de coresponden3a cAr3i pota e' din ce e pe care e trimitea' c7teodata' acasA' a e s[ # R a%i in1orma pe ai ui asupra reEu tate or 6aria2i e a e consu tatu
MUNTELE VRJIT dreptate ! a6dia sa se simtA scutitA de o2 i.a3ia de a scrie' 2aEata a i ne i2ertatea pe care i%o 7n.Aduia 2oa aI A 6or2i' a scrie % erau' i i2 i 1ri d t chestiuni eminamente umanist%repu2 icane' a1aceri a e domnu%a Rrunetto Latini care redacta cartea aceea despre 6irtu3i i 6icii i 7i np 1 orentini' 7i 7n6a3A at7t arta de a 6or2i c7t i arta de a%i .u6er%educapt na repu2 ica dup8 re.u i e po iticii""" Aa se 1ace ca )ans !astorp se .7ndi iarAi a Lodo6ico *ettem2rini Y se 7m2uFora a 1e cum se 7m2uForase odinioarA' c7nd scriitoru intrase neateptate 7n camera H e era 2o na6 7n pat' iar ce a a t aprinsese 2rusc umina" E6ident' )ans !astorp ar 1i putut sa%i punA domnu ui *ettem2rini toate 7ntre2Ari e re1eritoare a eni.me e meta1iEice H chipuri e mai mu t ca sa% pro6oace i sa% s7c7ie' nea67nd nici nAdeFde sa primeascA un rAspuns din partea umanistu ui care nu se sinchisea decit de interese e 6ie3ii omeneti" 4ar din seara !arna6a u ui i a ieirii 1urtunoase a ui *ettem2rini din sa onu de muEicA' inter6enise o oarecare rAcea A 7n re a3ii e dintre )ans !astorp i ita ian' datorata mustrArii de cu.et a unuia i pro1undei decep3ii a ce ui a t' care su1erise o 7n1r7n.ere ca peda.o. % toate acestea a67nd drept consecin3a 1aptu ca se oco irA i sapt8m7ni 7ntre.i nu schim2arA nici mAcar un cu67nt" #entru domnu *ettem2rini' )ans !astorp mai era oare un :copi rAs1A3at a 6ie3iiI; Nu' cAci dup8 opinia ce ui care cAuta mora a 7n Ra3iune i 7n Virtute' e merita sA 1ie pArAsit""" )ans !astorp 1Acea pe 7m2u1natu 1a3a de domnu *ettem2rini' 7ncrunta spr7ncene e i se 2osum1 a 7n c ipa c7nd se 7nt7 %neau' 7n 6reme ce pri6irea nea.ra i sc7nteietoare a domnu ui *ettem%orini se oprea mustrAtoare asupra ui" Totui' aceasta 7m2u1nare se risipi imediat 7n c ipa c7nd iteratu 7i 6or2i' pentru prima data' dupA mu te sapt8m7ni de tAcere' cu toate cA nu 1usese decit 7n treacAt i su2 1orma `r a uEii mito o.ice i 1oarte 6a.i' 7nc7t tre2uia sa ai o cu tura occi%ca sa Ie po3i des ui" Era dupA cinaG se 7nt7 nira pe pra.u uii de ! a care 7ncetase sA mai pocneascA" Trec7nd pe 7n.a t7nar i hotar7t de ai 7nainte sa%i continue drumu ' *ettem2rini spuseD % Ei' domnu e in.iner' cum 3i s%a pArut rodiaI a 2T% a %%% nu 7n3e e." !e 6re3i sa spune3i cu asta' domnu e *ettem% E odieI 4ar nu ni s%a ser6it a masA" NiciodatA' de c7nd ma tiu a du am aut 7ntr R ;` Ei suc de rodii cu si1on" A6ea un .ust prea c u6int Q !are trecuse mai departe' 7ntoarse capu i accentu7nd Ynte e spuseD =,?

T)OMA* MANN
3FF

H Pei i muritori au 6iEitat uneori re.atu um2re or i au mu 7ntoarcerii" 4ar cei din umea um2re or tiu ca oricine 1ructe e 7mpArA3iei or ram7ne Furuit pe 6ecie" Ji 7i continua drumu ' cu eternii ui panta oni 7n carouri desen con6ins ca %a Asat 7n urma pe )ans !astorp :Edro2it; de t7 cu ac cu6inte % i 7ntr%ade6ar era' dei ener6at i amuEat 7n ace ai tim 2Anuia a cA ar putea 1i stri6it' murmura 7n sinea uiD :Latini' !arducci i to3i oarecii de 2i2 ioteca' Asa3i%ma%n paceK; Totui' aceste 6or2e care 7i 1useserA adresate dupA at7ta timp d tAcere 7 emo3ionarA p acu3G cAci cu tot tro1eu ' adicA o2iectu maca2ru ce% purta 7n dreptu inimii' se sim3ea e.at de domnu *ettem2rini' 3inea a to6ArAia ui' iar .7ndu ca acesta %ar 1i putut parai pentru totdeauna i%ar 1i apAsat oricum su1 etu mu t mai cump it dec7t sentimentu unui e e6 care ar 1i 1ost 3inut a distan3a 7n c asA sau a cui6a care s%ar 1i 1o osit de toate a6antaFe e ruinii' ca domnu A 2in""" 4e aceea' 7n ceea ce% pri6ea pe e ' nu 7ndrAEnea sa adreseEe cu67ntu mentoru ui sau' iar acesta asA iarAi sa treacA saptam7ni 7ntre.i p7na sa se apropie i sa e.e o con6or2ire cu e e6u care%i pro6oca 7n.riForare" Asta se 7nt7mp a c7nd 6a uri e ca de ocean a e timpu ui' 7n caden3a or 6enic monotona' aruncarA pe 3Arm #aste e care' a :Ber.ho1Q' a 1ost sAr2Atorit cu cea mai mare .riFa' aa cum se praEnuiau aco o toate popasuri e i to3i ra2oFii' pentru ca' 7n 1e u acesta' sa se e6ite o monotonie prea mare" La primu deFun' 1iecare pacient .Asi un 2uche3e de 6io ete 7n.a tac7m" La pr7nE' 1iecare primi un ou rou' iar a cina' masa sAr2Atoreasca era 7mpodo2ita cu iepurai de EahAr i de oco ata" H A3i cA Atorit 6reodatA pe mare' domnu e ocotenent' i dumnea6oastrA' domnu e in.inerI 7ntre2a *ettem2rini c7nd' dupA masa' 7n ho " se apropie cu o2inuita ui sco2itoare de mAsu3a a care stAteau 6eni%Asemenea maForitA3ii pacien3i or' 7n Eiua aceea 7i scurtaserA i ei cu s1ert de ceas cura de odihna de dupa%amiaEa' ca sa ia oc aici' a o ca i un coniac" Ji continuaD VaE7nd aceti iepurai i aceste oua 7nroi mi%am adus aminte de 6ia3a de pe unu dintre

ace e mari 6apoare care 7n 1a3a' de saptam7ni 7ntre.i' numai oriEontu ' pustietatea sArata' i printr%un con1ort desa67rit' nu te 1ace sa ui3i dec7t 7n mod super ciudA3enia ui monstruoasa' 7n 6reme ce 7n re.iuni e ad7nci a e s 2i ita3ii' contiin3a acestei situa3ii stranii continua sa te macine tainica ne inite""" Recunosc aici ace ai spirit cu care s7nt respe+ 2ordu unui ast1e de 6as' sAr2Atori e de pe uscat" Este un .7nd cta Y R MUNTELE VRJIT =,+ re se .Asesc dinco o de 3Armuri' o amintire sentimenta a e6ocata +++ e m ca endaru ui""" #e uscat' aEi ar 1i #aste e' nu%i aaI #e uscat' a este sAr2Atorita ani6ersarea re.e ui H i asta 1acem i noi aici' de :E de r8u' cAci i noi s7ntem tot oameni""" Nu%i aaI Verii 7 apro2arA" 4e 1apt' aa tre2uia sa 1ie" )ans !astorp' tu 2urat cA%i 6or2ise i 7m2o dit de cu.etu ui p in de pAreri de rau' auda toate tonuri e aceasta o2ser6a3ie' o .Asi 1oarte inte i.enta' interesanta' rara i% spriFini pe domnu *ettem2rini din toate puteri e" *i.ur i ecis aa cum spusese domnu *ettem2rini 7ntr%o at7t de p astica 1ormA con1ortu de pe 2ordu unui 6apor oceanic te 1Acea sa ui3i condi3ii e i caracteru haEardat i' daca 7i era 7n.Aduit sa deE6o te aceastA idee e9pun7nd punctu sau de 6edere' atunci ar adau.A ca 7n acest con1ort e9ista chiar o oarecare uurin3a i pro6ocare' ce6a asemAnAtor cu ceea ce anticii numiserA h&bris Bdin cochetArie 7i cita chiar i pe anticiC sau ce6a cam 7n .enu acestaD :*7nt re.e e din Ba2i onK; adicA' pe scurt' o nesocotin3A" 4ar pe de a ta parte' u9u de pe un asemenea 6as imp ica B:imp icaK;C totui o 2iruin3a cate.orica a spiritu ui omenesc i a onoarei omeneti H cAci prin 7nsui 1aptu ca omu era capa2i sa transporte acest u9 i con1ort pe spuma sArata' i e a1irma cuteEAtor' 7nsemna ca punea oarecum picioru pe .rumaEu 1or3e or e ementareG i ucru acesta imp ica 6ictoria ci6i iEa3iei umane asupra haosu ui' daca%i era 7n.Aduit sa se 1o oseascA de o asemenea e9presie" 4omnu *ettem2rini ascu ta atent' 3in7nd picioare e i 2ra3e e 7ncruciate' iar cu sco2itoarea 7i m7n.7ia e e.ant musta3a 7n 1urcu i3a" % IatA ce6a care menta sa 1ie su2 iniat' spuse e " Omu nu 1ace nici o Tirma3ie cu caracter .enera ' c7t de cit cumpAnita' 1ara sa se di6u .e 7n mtre.ime i 1ara sa punA' 7n mod in6o untar' tota itatea eu ui sau' n a3i7nd ca printr%o pi da tema 1undamenta a i pro2 ema esen3ia a a N ui" Este e9act ceea ce 6i s%a 7nt7mp at dumnea6oastrA' domnu e er" [%e e ce a3i spus adineauri iE6orau 7n ade6Ar din ad7ncu 1unda%a a persona itA3ii dumnea6oastrA' e9prim7nd deopotri6A' 7ntr%o a #oetica' starea momentana a acet e acestei persona itA3iD este' oarecum" nca o stare e9perimenta a""" U !periri< spuse )ans !astorp pronun37nd pe c 7n 1e u 7ta% R#ro27nd cu capu i r7E7nd" n ica d Ra`A Qn caEu acesta este 6or2a numai de pasiunea 6red% es ect a h$hr< # cercetArii umii' i nu de deEma3are" A3i 6or2it despre T oiosit de aceasta e9presie" Darh&bris!ul ra3iunii 7mpotri6a
=,$ T)OMA* MANN atra puteri or 7ntunecate este umanitatea cea mai 7na tA i daca ea rAE2unarea Eei or in6idioi atunci c7nd' per esempio arca de u9 n .iaEa i se duce a 1und' acesta este un s17rit onora2i " Gest #rometeu a 1ost de asemenea un h&bris, iar caEna ui pe st7nca Q apare 7n ochii notri drept cea mai sacra dintre pAtimiri" !e se 7ru7 insa cu ce a a t h&bris, a pierEaniei' preEent 7n e9perien3a des1r7 1Acut cu dumanii ira3iona i ai speciei umaneI E9ista oare 6reo cinst %astaI #oate sa 1ie 6or2a despre onoare 7ntr%o asemenea conduitaI Si on Q )ans !astorp 7n67rtea in.uri3a 7n cecu3a de ca1ea' dei era .oa a H In.inere' in.inere' spuse ita ianu c atin7nd din cap 7n 6reme pri6irea ochi or ui ne.ri i 6isAtori de6eni 1i9A' nu 6a este teama F 67rteFu ce ui de%a doi ea cerc a in1ernu ui' care t7r7ie i E.7 37ie paca toii cArnii' 2 estema3ii care au Fert1it ra3iunea' des1r7u uiI ?ran Dio c7;d 7mi 7nchipui cum 6a 6e3i prA2ui do.orit de 67 6ataia in1erna a' mi se pare ca m%a prA2ui i eu 7ncremenit de m7hnire' cum se prA2uete un cada6ru""" Verii 1acura haE' 2ucuroi ca% aud . umind i d7nd 1orme poetice idei or" 4ar domnu *ettem2rini adau.AD H 4omnu e in.iner' 6a mai aduce3i aminte de seara !arna6a u ui' c7nd a3i 2Aut 6in i' ca sa spunem aa' 6%a3i uat rAmas 2un de a mine' da' da' oricum' a 1ost ce6a asemAnAtor" Ei 2ine' astAEi este r7ndu meu" Aa cum ma 6ede3i aici' domni or' m%am pre.Atit sa%mi iau rAmas 2un de a dumnea6oastrA" #ArAsesc aceasta casa" Am7ndoi 6erii se arAtarA 1oarte mira3i" H Nu%i cu putin3aK E doar o . umaK stri.a )ans !astorp cum mai stri.ase i 7n a ta 7mpreFurare" Ji era aproape tot at7t de 7n1ricoat ca i atunci" Insa *ettem2rini rAspunseD H !7tui de pu3in" Este aa cum 6a spun" Ji' de a t1e ' s7nte3i mai mu t sau mai pu3in pre.Ati3i pentru a primi o asemenea tire" V%am spus doar ca 7n c ipa 7n care orice nAdeFde de%a ma mai putea 7ntoarce munca mea 7ntr%un termen c7t de c7t pre6iEi2i 6a 1i pierduta' s7nt hota sa%mi str7n. ca a2a 7cu i sa ma statornicesc unde6a 7n sat" Iar acu aceasta c ipa a sosit" Nu ma pot 6indeca' este un 1apt sta2i it" #ot sa%mi pre un.esc 6ia3a' dar numai aici" Verdictu ' 6erdictu de1initi 6 pe 6ia3a % %a rostit chiar domnu consi ier au ic Behrens' cu o2inui 2una dispoEi3ie" BineD aadar' tiu ce%mi ram7ne de 1Acut" Am 7ncrn ocuin3a 7n sat' s7nt pe ca e sa%mi transport modestu meu a6ut' in I mente e meseriei me e iterare""" Nici mAcar nu este departe de aici%

MUNTELE VRJIT

=,=

ca ne 7nt7 nim' 1ara 7ndoia A' n%o sa ne pierdem din 6edere' dar nor7U ` Qtate de comesean am onoarea sa%mi iau rAmas 2un de a dumnea6oastrA" Asta a 1ost tirea pe care e%a dat%o *ettem2rini 7n duminica #ateiui" Y s\au arAtat e9traordinar de mica3i" Mu ta 6reme 7ncA' i 7n repetate % duri discutarA cu e 7n e.Atura cu hotar7rea uataD despre condi3ii e 7n 6a urma tratamentu pe cont propriu' despre miF oace e de a conti% 7ntocmirea 6astei opere encic opedice a cArei rAspundere i%o sumase' adicA despre preEentarea tuturor capodopere or 2e etristice din unctu de 6edere a con1 icte or nAscute din su1erin3a c7t i a des1iin3Arii su1erin3eiG 7n s17rit' mai 6or2irA i despre 6iitoarea ui ocuin3a 7n casa unui :2Acan de mirodenii;' cum 7i spunea domnu *ettem2rini" BAcanu de mirodenii;' preciEa e ' 7nchinase primu etaF unui croitor de dame' ori.inar din Boemia' care' a r7ndu sau' a6ea su2chiriai""" 4ar aceste con6or2iri erau de domeniu trecutu ui" Timpu trecea i adusese mu te schim2Ari" *ettem2rini nu mai ocuia' 7n ade6Ar' a sanatoriu interna3iona :Ber.ho1Q' ci a Lu0ace0' croitoru de dame % i asta de c7te6a sAptAm7ni" Nu p ecase cu sania' ci pe Fos' 7ntr%un pa ton scurt p7na a .enunchi' de cu oare .a 2ena' cu .u eru i manete e ti6ite cu 2 ana' 7nso3it doar de un om care ducea 7ntr%o roa2A 2a.aFu iterar i pam7ntesc a scriitoru ui' i %au 6AEut cum 7i 7n67rtea 2astonu ' depart7ndu%se' dupA ce su2 porta mai ciupise o data cu dosu a doua de.ete' o2raFii unei 1ete de a su1ra.erie""" Apri ie' am spus%o' era 7n 2una parte % adicA pe trei s1erturi % re e.at 7n um2ra trecutu ui' dei totu pArea 7ncA 7n p inA iarnA' i 7n camerA' diminea3a' erau a2ia ase .rade deasupra ui EeroD a1ara era un .er de minus noua .rade' iar daca asai cA imara pe a con' cernea a 7n.he3a peste noapte' pre1ac7ndu%se 7ntr%un s oi de . ea3A' 7ntr%o 2ucatA de cAr2une" 4ar primA6ara se apropia' toata umea adea seamaG Eiua' c7nd soare e strA ucea puternic' o sim3eai 7n aer' Ji co o' ca un uor i 1oarte .in.a presentimentG 6remea topirii #eEi or nu era departe' i acest 1apt aducea cu sine schim2Ari care a ; r.no1 se 7n1iripau 18ra 7ncetare % i nu 1o oseau a nimic nici autori% Ji nici cu6inte e 7nsu1 e3ite a e consi ieru ui au ic c7nd com2Atea am FF ere i 7n su1ra.erie' a 1iecare consu t' a 1iecare 6iEita i a e masa preFudecata popu ara a topirii EApeEi or' 2oi %> VenQsera aQci sA 1acA pe sporti6ii de iarna' 7ntre2a e ' sau erau oi to #iri; Q OQacienR *au poate a6eau ne6oie de EApada 7n.he3ataI Vremea a#eEi or' neprie nicaI 4ar era cea mai 1a6ora2i a % dintre toateK
=,&

T)OMA* MANN *e do6edise ca tocmai 7n aceasta epoca a anu ui propor3ia 2o na6i de%aici' care nu se puteau da Fos din pat' era cea mai mica" #retutinde Q a ume condi3ii e c imei pentru 2o na6ii de p am7ni erau' 7n aceasta en mu t mai ne1a6ora2i e dec7t aici" Oricine a6ea o sc7nteie de 2un%sirm 3 2uia sa se pAtrundA i sa pro1ite de e1ectu 7ntAritor a condi3ii or actu a e temperaturii" 4upA aceea' nu%3i mai era 1rica de nimic' erai imuni contra tuturor c imate or din ume' 2ine7n3e es cu condi3ia sa ai ra2dA i sa te 6indeci comp et H i aa mai departe" 4ar de.ea2a' consi iemi au ic putea sa 6or2eascA mu t i 2ine % preFudecata 1a3a de topirea EApeEi or era ad7nc 7n1ipta 7n min3i' iar sta3iunea se .o eaG se prea putea ca apropierea primA6erii sa 1i 1ost cea care co cAia 7n trupuri e acestor oameni sedentari' d7ndu% e ne initi i o intensa Acomie de schim2are %insa oricum ar 1i 1ost' p ecAri e :neast7mparate; i :nesA2uite; se 7nmu 3eau p7na a a de6eni 7n.riForAtoare chiar i a sanatoriu :Ber.ho1" Aa se 1Acu ca doamna *a omon din Amsterdam % cu toate de icii e pe care i e procurau e9amene e medica e' o1erindu%i pri eFu sa%i eta eEe enFeria din dante e e ce e mai 1ine H se hotAr7 sA p ece 7mpotri6a oricArei ra3iuni' 1ara 7n6oire' nu 1iindcA se sim3ea mai 2ine' ci tocmai 1iindcA se sim3ea mai rau" Jederea ei aici 7ncepuse cu 1oarte mu t 7naintea 6enirii ui )ans !astorpG trecuse mai 2ine de un an de c7nd sosise' cu o a1ec3iune uoara pentru care i se prescrisesera trei uni" 4upA patru uni' se apreciase ca :7n patru saptAm7ni se 7nsAnAtoete cu si.uran3A;' dar dupA a te ase saptam7ni nu s%a mai men3ionat a2so ut nimic despre 6indecareD i s%a spus doar ca tre2uie sa mai ram7na ce pu3in patru uni" Ji ast1e i se pre un.ise ederea' cAci' a urma urme or' aici nu era nici ocna i nic temni3a si2eriana H i 7n 1e u acesta doamna *a omon rAmAsese sa%si arate enFeria cea mai 1ina" 4ar iatA ca' a u timu consu t' 3in7ndu%se seama tocmai de topirea EApeEi or' i se mai dAdu 7ncA un sup iment de cinci uni' din cauEa unui ra ' a st7n.a' sus' i a unor E.omote suspec su2 umAru stin.' iar ea' pierE7ndu%i rA2darea' protest7nd i 2 estemin 4or1u i # atEu ' 1aimosu aer 2un' sanatoriu interna3iona :Ber.ho c7t i pe medici' p eca' se 7napoie acasA a ea' a Amsterdam" 7n ora i.rasios i 27ntuit de curen3i de aer"

#rocedase oare 7n mod chi2EuitI !onsi ieru au ic Behrens n din umeri' repeEi 2ra3e e 7n sus i apoi e asA sa cada cu E.omot # coapse" !e mai t7rEiu a toamna' spuse e ' doamna *a omon s , Voi; 7ntoarce % i atunci 6a 1i pentru totdeauna" A6ea oare dreptate% 6edea' deoarece' 7n acest oc de p Acere a6em de .7nd sa mai ramQ MUNTELE VRJIT
=,/

perioada destu de un.a a timpu ui nostru terestru" 4ar caEu + rUn nu era sin.uru 7n 1e u sau" Timpu statornicea schim2Ari H o *a orno; 7ntotdeauna' 7nsA niciodatA 7ntr%un chip at7t de iE2itor" *u1ra.eria ina de .o uri' ocuri i2ere a toate ce e apte mese' a masa rui or ca i a niasa rui or de r7nd' a mese e aeEate de%a un.u ' c7t i a I puse de%a curmeEiu " E6ident' din acest 1apt nu s%ar 1i putut tra.e nc uEii hot8r7toare asupra numAru ui e9act a ocatari or caseiG ca tot%auna 1useserA i sosiriG oricum camere e erau ocupate' 7nsA tre2uie e6at ca era 6or2a despre pacien3ii care' datorita stArii .ra6e' nu a6eau i2ertatea sa se mite dupA 2unu or p ac" In su1ra.erie' tre2uie s%o spunem' nu ipsea doar un sin.ur pacient H i nu datorita 6reunei interdic3ii 7n i2ertatea de micare' 7ncA e9istenta' ci a unei a te cauEe' de cu totu a ta naturAG ipseau chiar mai mu 3i' nu numai unu ' dintr%un moti6 deose2it de ad7nc i ca6ernos' ca doctoru B umen0oh ' care murise" !hipu ui cApAtase o e9presie tot mai pronun3ata de deE.ust' ca i cum ar 1i a6ut 7n .urA ce6a .re3osG apoi EAcu 7n pat o 6reme destu de 7nde un.atA i dupA aceea muri H dar nimeni n%ar 1i putut spune cu preciEie c7nd anumeG aceastA chestiune a ui 1usese tratata cu toata .riFa i discre3iaG un oc .o " 4oamna *tohr stAtea 7n su1ra.erie 7n.a un oc .o i tremura de 1rica" 4e asta se mutase 7n partea cea a tA a mesei' 7n.a t7nAru Piemssen H pe ocu unde stAtuse Miss Ro2inson' care p ecase 6indecata H 7n 1a3a pro1esoarei' 6ecina din s37n.a a ui )ans !astorp' care rAmAsese nec intit 7n ace ai oc" 4eocamdatA' doamna *tohr stAtea sin.ura pe partea aceasta a mesei' ce e a te trei scaune 1iind i2ere" *tudentu Rasmussen' care din Ei 7n Ei era tot mai s a2 i mai o2osit' EAcea 7n pat i trecea drept muri2undG iar 2atr7na mAtua' nepoata ei i Marusia cea cu pieptu deE6o tat' p ecaserA 7ntr%o cA Atorie % spunem ;# ecaserA 7ntr%o cA Atorie;' aa cum o spunea toata umea' deoarece #ropiata or 7ntoarcere era hotar7ta de mai 7nainte" Vor re6eni chiar a na % prin urmare' puteai oare s%o mai numeti p ecareI Atunci' ne m .Asi 1oarte aproape de so sti3iu de 6ara' dupA ce 6or trece Rusa ii e ateau a uaG i o data sosita Eiua cea mai un.a a anu ui' m8t totu 6a # sa scadA cu repeEiciune' 7ndrept7ndu%se spre iarna H pe scurt' !e u8 i Marusia puteau 1i * tUm eTlc Te socotite aproape ca i 7ntoarse' ceea Ji d ` I I ' 7ntruc7t 6oioasa Marusia nu era de oc 6indecata Oas ?X c at8G pro1esoara auEise 6or2indu%se de nite tumori tu2ercu% !ate RarusQa cu ochii cAprui e a6ea 7n s7nii deE6o ta3i' i care a e9tirpate 7n c7te6a r7nduri" !7nd pro1esoara e po6esti aceasta
=,>

T)OMA* MANN chestiune' )ans !astorp 7 pri6i iute pe Joachim' care%i 67r7se ; 1urie 1a3a pAtatA" Vese a mAtuA o1erise to6arAi or ei de masa' adicA 6eri or soarei i doamnei *tohr' un supeu de adio' a restaurant' un 2anch icre ne.re' ampanie i ichioruri' 7n timpu cAruia Joachim stat 1oarte initit i nu rostise dec7t 6reo c7te6a cu6inte cu . asu apro stins' ast1e 7nc7t 2Atr7na mAtuA' cu 1ami iaritatea ei p ina de a1ec3iu 7ncercase s8%i dea curaF' 2a chiar 7 i tutuise' nepAs7ndu%i de o2iceiuri ci6i iEate" :N%are nici o importan3a' 2Aiete' nu te sinchisi' 2ea' mAn7nc i 6or2ete' o sA ne 7ntoarcem cur7ndK; spuse ea" :Atunci o sA m7ncAm o sA 2em i o s8 stAm de 6or2A cu to3ii 1ArA sA ne .7ndim a ucruri triste Iar 4umneEeu o s8 aducA toamna mAi 7nainte de a%3i da seama' aa ca FudecA i tu dacA este caEu s8 1ii necAFit"; A douA Ei diminea3a' dAruise amintiri aproape tuturor o2inui3i or din su1ra.erie' nite cutii mu tico ore cu :d8 cesuri;' i dupA aceea porni 7n cA Atorie cu ce e douA 1ete" 4ar cu Joachim ce se petreceaI *e sim3ea e i2erat i a inat prin aceastA p ecare' sau su1 etu sAu se chinuia cump it' su1erind din pricina a2sen3ei ce or de pe atura mesei care rAmAsese .oa AI Neo2inuita i nimicitoarea ui nerA2dare' c7t i amenin3area de%a 7ntreprinde :nesA2uita p ecare; H dacA medicii ar mai 7ncerca sA% ducA de nas H erau oare e.ate de a2sen3a MarusieiI *au' mai cur7nd' tre2uia sA a6em 7n 6edere cA' dacA deocamdatA nu p ecase i dAdea ascu tare e o.iu ui 18cut de consi ieru au ic topirii EApeEi or' a6ea 7n 6edere ce A a t considerent' anume cA Marusia cea cu pieptu deE6o tat nu p ecase chiar pentru totdeauna' ci numai 7ntr%o scurtA cA Atorie' i cA' a capAtu a cinci mArunte 1rac3iuni a e timpu ui de%aici' se 6a 7ntoarceI 7n comportarea ui erac7te pu3in din 1iecareG cAci 1iecare dintre moti6e trA.eau 7n 2a an3A 7n e.a a mAsura" )ans !astorp e 2Anuia 1ArA s8 6or2eascA 6reodatA despre asta cu Joachim" !8ci i e se a23inea cu aceeai stricte3e cu care Joacru e6ita sa rosteascA nume e unei a te a2sente care' de asemenea' p eca 7ntr%o scurtA cA Atorie" 7n 6remea aceasta' a masa ui *ettem2rini' chiar pe ocu ita ianu ui oare cine stAtea de c7t6a timp' 7n to6ArAia pacien3i or o andeEi a c po1tA de m7ncare erA at7t de 1ormida2i A' 7nc7t 1iecare dintre ei cerea se mai de8 trei ochiuri 7n a1ara ce or cinci 1e uri a e mesei Ei Tc a chiar 7nainte de supAI Era Anton Sar o6ici -er.e' ace a care riscase 2o ica a6enturA a ocu ui p eura " 4a' domnu -er.e pArAsise # R starea ui' chiar i 1ArA pneumotorA9' se ame iorase 7ntr%o asein
MUNTELE VR(J+T =,<

a 7nc7t cea mai mare parte a Ei ei i%o petrecea 7n picioare' 7m2ra% L u7nd masa 7n su1ra.erie' cu musta3a ui deasA' p Acuta' i cu mAru ` QAdam proeminent' dar nu mai pu3in simpatic" Verii discutau c7te% 8 cu eiG 1ie 7n su1ra.erie' 1ie 7n ho ' iar p im2Ari e o2 i.atorii e au c7nd se 7nt7mp a' de asemenea 7n to6ArAia ui' p ini de a1ec3iune acest martir ne6ino6at care mArturisea cA nu 7n3e e.e a2so ut mic din pro2 eme e 7na te' dar care' se cu6ine s%o spunem' 6or2ea cu " despre 1a2rica3ia cauciucu ui pentru 7ncA 3Aminte i despre 7ndepArtate e 3inuturi a e imperiu ui rusesc' Geor.ia' *amara' 7n 6reme ce to3i trei or2ecAiau prin cea3A' de%a un.u EApeEii pre1Acuta 7n m7E.8" 4rumuri e erau 7n ade6Ar a2ia practica2i e' 1iind comp et des1undate i p ine de EApada topitA' iar ce3uri e aproape ca se t7rau pe Fos" !onsi ieru au ic spunea' 2ine7n3e es' ca nu era cea3a' ci numai noriG dar asta 7nsemna sA te Foci cu cu6inte e' dupA pArerea ui )ans !astorp" #rimA6ara ducea o apri.A 2AtA ie care' cu sute de recAderi 7n amArAciuni e iemii' se pre un.i uni de Ei e' adicA p7n8 7n iunie" 7ncep7nd din martie' c7nd soare e strA ucea' a2ia daca%i puteai suporta do.orea a st7nd pe 2a con' 7ntins pe eE on.' mAcar cA a6eai haine su23iri i te pitu ai chiar su2 um2re A H i au 1ost doamne care atunci au i creEut ca 6enise primA6ara i ar2oraserA' chiar de a micu deFun' rochii de muse ina" A6eau ca scuEA' 7ntr%o oarecare mAsura' 1e u ciudat de a se mani1esta a c imei' care 7n.Aduia un 1e de EApAcea A' amestec7nd e emente e meteoro o.ice a e anotimpuri orG insa 7n aceastA nechi2Euin3a mai intra i mu tA miopie i ipsa de ima.ina3ie' adicA acea prostie speci1ica 1iin3e or care trAiesc numai 7n preEent' incapa2i e s8 conceapA cA 6remea se poate schim2a 7n rau' dar era' mai a es' o mare sete de schim2are' o nerA2dare care de6ora timpu D 7n ca endar scria martie' era primA6ara' o 6reme tot ee 1rumoasA ca i 6ara' iar doamne e despachetaserA rochii e de senn8 ca sA aparA 7n aceste toa ete 7nainte de sosirea toamnei" !Aci" %un anumit sens' aceasta 6enea" 7n apri ie Ei e e se arAtarA cenuii' umede' cu p oi 1ar8 s17rit' care se pre1AcurA 7n EApada' 7ntr%o urare de EApada proaspAtA" 4e.ete e 7n.he3arA pe 2a con' ce e ' uri din par de cAmi A 7i re uara 1unc3iunea i n%a ipsit mu t sA ca ! r.8 a sacu e se R 7m2 Anit" Administra3ia se hotAr7 sa dea drumu a #re3 Y R I+ #in.ea cA i se 1ura primA6ara" *pre s17ritu unii' 1 >ni ** aternuse un `hn strat .ros de EApadAG dar dupA aceea 6eni mete Q pre68Eutd presim3it de pacien3ii in1orma3i i sensi2i i a 6aria3ii e .QceD doamna *tohr ca i domnioara Le6i cu tenu de 1i de' =,@

T)OMA* MANN precum i 6Adu6a )assen1e d 7i sim3irA apropierea chiar mai 7nai ce mai mic nor sa 1i apArut deasupra piscu ui .ranitic a munte u+ )R spre sud" 4oamna )assen1e d a6u imediat criEe de p 7ns' domni ; Le6i se 67r7 7n pat' iar doamna *tohr' deE.o indu%i cu o mutra 7nc J 37nata din3ii de iepure' mArturisea din ceas 7n ceas teama supersti3F ca 6a a6ea o hemoptiEie' deoarece' pretindea ea' 1ohnu are 7nsuire a pro6oca hemoptiEii" 4omni o EApuea A de necreEut' ca ori1eru stinse i' cu toate cA 7n cursu nop3ii ui e de a 2a con 1ura as deschise' diminea3a 7n camera erau unspreEece .rade" PApada se tonG c prin 1armec' de6eni strA6eEie' poroasA' pu1oasAG aco o unde era .rarna dita' se prA2uea 7n ea 7nsAi' p8r7nd cA se re1u.iaEA 7n pam7nt" #retutindeni picura' iroia' susura' 7n pAdure erau re6ArsAri i pra6a iri i at7t ta uEuri e drumuri or c7t i poc 8Ei e a 2urii a e pAuni or pierirA' dei nAme3ii erau prea mari ca sA poatA dispArea cu repeEiciune" 4ar se petre%curA i 1enomene ciudate' surpriEe de primA6arA' 1eerice' nemai6AEute' peste care au dat i 6erii 7n timpu p im2Ari or prescrise' 7n 6a e" *e 7ntindea aco o o pAune H a67nd 7n u timu p an piscu *chTarEhorn comp et su2 EApada i' 7n 6ecinAtate' .he3aru *ca etta 7ncArcat deopotri6A cu EApada .roasa' iar terenu pAunii pe care se .Asea unde6a o cApi3a de 1in era de asemenea acoperit cu un strat de EApada' dar cu unu su23ire i rArit' 7ntrerupt' ici i co o' de muuroaie de pAm7nt tari i ne.ricioase' i prin strA6eEimea cAruia se 6edea' pretutindeni' 7ntin%E7ndu%se iar2a uscatA" !e or care se p im2au i s%a pArut cA 7n 1a3a or se 7ntinde totui pAunea acoperitA numai cu o p7nEA destu de su23ire de EApada H mu t mai .roasA mai departe' spre po67miu 7mpAdurit' 7nsA su2 ochii ce or ce% pri6eau acest petic cu iar2A uscatA de peste iarna deE6A ui ca era presArat' 7mp7nEit cu o EApadA 7m2o2ocita' 7n1 oritA""" Ap ec7ndu%se deasupra ui' ramaserA u ui3i de ce 6edeau % cAci nu era EApada' ci 1 ori' .hiocei' toporai' mici potire cu tu pini3e e scurte' aice i a 2%a 28strui' 2r7ndue' Eau aa' i6ite cu mi ioane e pe pAunea care mustea de apA' i at7t de dese incit e puteai ua pur i simp u drep EApada cu care' de a t1e ' se con1undau 1ArA nici o deose2ire' aco o u se pierdeau 7n depArtare" -AcurA haE de eroare' dar r7sera i de 2ucurie 7n 1a3a acestui mira care se 7n18ptuise su2 ochii or' a acestei acomodAri .in.ae i s1te n a 6ie3ii or.anice care cuteEa iarAi sA se i6eascA" Le cu eserA pe 7nd o2ser6arA i cercetarA 1orme e de icate a e potire or' 7i 7mpod 2utoniere e' e uarA acasA i e aranFarA 7n pahare cu apA' prin caIb MUNTELE VRJIT
=,,

Y cnrimea anor.anica a 6Aii 1usese de un.a duratA % 1oarte un.A' cAci aQr dei pAruse scurta" 4ar EApada 1 ori or a 1ost acoperitA de o EApada ade6Arata i ace ai u s\a 7nt7mp at i cu c opo3eii a pini i cu primu e e .a 2ene i roii se i6iserA mAi t7rEiu" 4a' primA6ara a6ea de uptat ca sa%i croiascA mu i sA 2iruie iarna de aici" 4e Eeci de ori 1usese aE67r ita 7napoi' Qnte de%a iE2uti sA se statorniceascA pe aceste 7nA 3imi H p7na a o ua i apropiatA iE2ucnire a iernii cu 6isco e a 2e' 67nturi 7n.he3ate i ori1er" La 7nceputu ui mai B1iindcA una mai a sosit chiar 7n 6reme ce noi 6or2eam despre .hioceiC' aadar' a 7nceputu ui mai' de6enise un ade6Arat chin sA scrii pe 2a con o carte pota A' adresata ce or din c7mpie' at7t de tare te dureau de.ete e din pricina umeEe ii pAtrunEAtoare ca 7n noiem2rieG iar cei cinci copaci i FumAtate din curte' care ar 1i tre2uit sA 7n1runEeascA' erau .o ai ca pomii de a es 7n ianuarie" Pi e 7ntre.i p ouA' iroaie de apa se nApustirA o sAptAm7nA 7ntrea.a' i 1ara ca itA3i e a inAtoare a e eE on.u ui care se 1o osea aici' ar 1i 1ost teri2i de .reu sA stai at7tea ore a odihna' 7n6A uit de aceti nori de cea3A' cu 1a3a udA i

pie ea scoroFitA" 4ar 7n rea itate a6eai de%a 1ace cu o p oaie de primA6arA i cu c7t 3inea mai mu t' tot mai mu t 73i dAdeai seama ca era prim86AraticA" 4eoarece ea topi aproape toata EApadaD a 2u iernii dispAruse i doar pe a ocuri se mai EArea c7te un petic cenuiu' 7n.he3at i murdar' iar pAuni e a2ia acum 7ncepeau cu ade6Arat sA 7n6erEeascAK !e 2 7ndA 2ine1acere pentru ochi' pAunea aceasta 6erde' dupA a 2u nes17ritK 7nsA mai era aco o i un a t 6erde care 7ntrecea 7n .in.aa i du cea ui mo iciune 6erde e ier2ii proaspete" Erau 2uchete e de ace tinere a e mo iEi or % iar )ans !astorp rareori pierdea pri eFu ' 7n p im% 8n e ui re.u amentare' sA e m7n.7ie cu m7na i sA%i atin.A o2raEu de ^ nu se putea 7mpotri6i ispitei de a e deEmierda' 7ntr%at7t erau de 1ra.ede i de proaspete" ^ Aici sim3i dorin3a sA de6ii 2otanist' 7i spuse t7naru to6arAu ui sau' s #Qtit de aceastA tiin3a numai din p Acerea pe care o sim3i' 6aE7nd " se ieEete natura dupA o iarnA petrecutA pe me ea.uri e noastre" Ia t R " 2Aiete' ce 6eEi aco o' a poa e e po67miu ui' este .en3iana' iar a ;oare este un soi de 6iorea .a 2ena pe care n%o cunosc" 7nsA uite' a% " em #Qci`ru %cocou ui' din 1ami ia ronuncu acee or' 2ise9uate mi *e Q /UJ Q #n6eJte co o numAru mare de stamine i ce e c7te6a o6u e' un o sa " U J+ un .ineceu' dupA c7te 7mi amintesc" *7nt a2so ut con6ins ca #rocur una sau douA cAr3i 6echi de 2otanica' sa ma ini3ieE ce6a
400

T)OMA* MANN mai temeinic 7n acest sector a 6ie3ii i a tiin3ei" !7t de 6ariata d 6ia3a dintr%o dataK
e

H 7n iunie o sa 1ie i mai 1rumos' spuse Joachim" 4e a t1e Um tite 1 ori e acestor unci" 4ar eu' oricum ar 1i' cred ca n%am sa e atept" -ara 7ndoia a ca inten3ia de%a studia 2otanica i%o datoreEi W Sro0oTs0i' nuI Lui Sro0oTs0iI !e 6oia sa spunAI A' da' adicA 7n cursu u timei + con1erin3e' doctoru Sro0oTs0i se a1irmase i ca 2otanist" 4eoarece 7na a amarnic cei care 7i 7nchipuie ca schim2Ari e aduse de timp ar1 7n stare sa sisteEe chiar i con1erin3e e doctoru ui Sro0oTs0i" Le 3inea a 1e ca i 7nainte' tot a 1iecare cincispreEece Ei e' 7m2rAcat 7n redin.ota dar 1ara sanda e e pe care i e 6a pune iarAi' 7n cur7nd' o data cu 6enirea 6erii H e 3inea tot unea' din doua 7n doua saptam7ni' 7n su1ra.erie' ca i odinioarA' c7nd )ans !astorp sosise 7n 7nt7rEiere' m7nFit cu s7n.e' 7n prime e Ei e de a 6enirea ui aici" Trei s1erturi de an ana istu 6or2ise despre dra.oste i despre 2oa a H niciodatA prea mu t dintr%o data' 7n doEe mici' 7n mici cu67ntari 7ntocmite aa 1e ca sa dureEe FumAtate sau trei s1erturi de ceas' c7nd 7i des1Aura comori e de in1orma3ie i de .7ndire' iar 1iecare dintre ascu tAtori a6ea impresia ca niciodatA nu se 6a opri i cA ar putea sA continue 7n 1e u acesta a in1init" Era un soi de O mie si una de nop(i, po6estite 2i unar' cu urmare de a o data a a ta i 2ine tic uite' ca i po6eti e JehereEadei 7nchipuite ca sa mu 3umeascA un prin3 1oarte curios i sa%i 7mpiedice acte e de 6io en3a" *u2iectu nemAr.init a con1erin3e or doctoru ui Sro0oTs0i te 1Acea sa%3i aminteti de ini3iati6a a a cArei rea iEare 7i dAduse concursu *ettem2rini' adicA de %nciclopedia suferin(elor- i 73i puteai da seama de di6ersitatea su2iectu ui a es de doctoru Sro0oTs0i' daca te .7ndeai ca de cur7nd' con1eren3iaru 6or2ise despre 2otanica' mai precis' despre ciuperci""" 4e a t1e ' poate ca schim2ase pu3in su2iectu G cAci de da aceasta era 6or2a mai cur7nd despre dra.oste i moarte' 1apt care%i da pri eFu sa 1acA mu te considera3ii' 7n parte poetice' dar 7n parte i ne os de tiin3i1ice" Aadar' 7n aceasta ordine de idei' sa6antu aFunses 6or2eascA % tot cu accentu ui tArA.Anat' potri6it pronun3iei estice" Ji r%u in.ua H despre 2otanica' mai precis' despre ciuperci H despre te u9uriante i 1antastice 1Apturi a e 7ntunericu ui' despre natura `r na a' 1oarte apropiate de re.nu anima H 7ntruc7t 7n structura .Aseau e emente e reEu tate din asimi area a 2uminei' adicA su2s * Eaharoase i prin urmare amidonu anima " Iar doctoru
MUNTELE VRJIT &?+ ' 'e ? ciuperca ce e2ra 7ncA din antichitatea c asica' din cauEa
2isR

ui F 6irtu3i or care i se atri2uiau H un soi de E27rcio. de o 1orma t 1Acea sA te .7ndeti a dra.oste' a cArui nume atin a6ea adFec% 'mpudicus, dar a cArui miasma amintea de moarte" !Aci era a2so ut Ydent ca impudicus rasp7ndea o duhoare cada6erica atunci c7nd' din + ui 7n 1orma de c opot' se pre in.ea ichidu 67scos' 6erEui i 2a os are erau p ini sporii" 4ar i.noran3ii atri2uie acestei ciuperci' p7na 7n Ei e e noastre' 6irtu3i a1rodiEiace" Ei iatA ce6a care 1usese pu3in cam mu t pentru doamne' .Asi procu%ru #ara6ant care' datorita spriFinu ui mora dat de propa.anda consi ieru ui au ic' rAmAsese sa 7n1runte aici topirea EApeEi or" 4e a t1e ' proceda asemenea doamnei *tohr care se 3inea d7rEa i do6edea tArie de caracter' 7n1runt7nd toate ispite e unei p ecAri nesA2uite' i care dec arase a masa ca doctoru Sro0oTs0i 1usese pu3in cam :o2scur; cu ciuperca ui c asica" 4a' chiar :o2scur; spusese ne1ericita' deEonor7ndu%i 2oa a cu asemenea enorme i 2oacAne .ree i de cu tura" 4ar )ans !astorp era surprins mai a es de 1aptu ca Joachim 1Acuse a uEie a

doctoru Sro0oTs0i i a 2otanica uiG cAci' a urma urmei' ei 6or2eau tot at7t de pu3in despre ana ist ca i despre persoana doamnei !hauchat sau despre Marusia % nu discutau despre e ' adicA pre1erau s8%i dispre3uiascA 7n tAcere i acti6itatea i e9isten3a H dar de data aceasta Joachim rostise nume e asistentu ui pe un ton morocAnos' adicA pastr7nd aceeai proasta dispoEi3ie cu care spusese mai 7nainte ca nu se 6a resemna sa atepte 1 ori e unci or" Bunu Joachim pArea ca%i pierde' pu3in c7te pu3in' echi i2ru su1 etescG . asu 7i tremura din cauEa e9asperArii i nu mai adea de oc do6ada de aceeai 2 7nde3e i de ace ai spirit chi2Euit de uata" Ii ipsea oare mireasma de portoca eI *au 7 7mpin.ea a aceasta deEnAdeFde acea ar atanie care era ci1ra Ga110ZI Nu mai u ea oare sA se punA de acord cu e 7nsui i sa hotArascA daca 6a mai # a toamna sau daca nu cum6a 7ncerca sa cada 7n .reea a 7ntre%#nnE7nd o cA AtorieI " T rea;tate' mai era ce6a care 7ntre3inea tremuratura iritata din . asu
% Jf)y & +++W

2ot
!o

ca'

'

\ " * atat a 6ie3ii i a peda.o.iei' tia 1oarte 2ine" #e scurt' Joachim e anumite ascunEiuri a e 6aru ui sau 7 spionase i+ prinsese a 2ot Y m I+ tonuO a#roa#e sarcastic cu care 1Acuse a uEie a pre e.erea ma% deunAEi" 7n pri6in3a aceasta' )ans !astorp nu tia nimic sau" p3 e' ) !p Q nu Jtia ca Joachim ar ti ce6a' cAci de 1apt e 7nsui' acest !o ""
su * at

anumite ascunEiuri a e 6aru ui sau' 7 spionase i% prinsese 402 T)OMA* MANN

in din

sa67rind o trAdare asemenea ce ei de care se 1Acuse 6ino6at de T *ecu ui % adicA de o noua ne ea itate a.ra6atA de 1aptu ca aFunsese 0% R 7n ritmu 6enic monoton a timpu ui ce se depArta 7n .oana a Q or.aniEarea neschim2ata a Ei e or norma e mereu ace eai i c aceasta cauEa semAnau at7t de mu t 7ntre e e 7nc7t te%ai 1i putut con1und7ndu% e H adicA 7n aceasta eternitate identica ei 7nsei F 7n menita' 7n a cArui cuprins 73i era .reu sa 7n3e e.i cum de se puteau duce schim2Ari H aadar' 7n aceasta r7nduia a in6aria2i a i totui do nata de timp' e9ista' aa cum toata umea 7i aduce aminte' turu Ei nic i doctoru ui Sro0oTs0i' 7ntre ore e trei i FumAtate i patru' de%a un.u tuturor 2a coane or' din eE on. 7n eE on. i din camera 7n camera 4e c7te ori nu se repetaserA Ei e e norma e de a :Ber.ho1;' din acea Ei 7ndepArtata 7n care )ans !astorp' st7nd 7n poEi3ie oriEonta a' se ener6ase din cauEa ca asistentu 7 e6ita' oco indu%i camera i deci nu%i dAdea nici o aten3ieK Totui' de 1oarte mu ta 6reme' )ans !astorp de6enise' din 6iEitator' camarad" Adesea doctoru Sro0oTs0i i se adresa 1o osind acest epitet mi itar' a cArui r 7 pronun3a cu un accent strAin' o6ind cu im2a numai o sin.ura data partea din 1a3a a ceru ui .urii' epitet ce nu se potri6ea de oc cu 7n1A3iarea ui )ans !astorp' dar' aa cum e 7i spusese ui Joachim' se potri6ea 1oarte 2ine cu aspectu ener.ic i de o 6i.uroasa 2una%dispoEi3ie a medicu ui H care 73i insu1 a o 7ncredere uminoasa%aspect deEmin3it' e drept' 7ntr%o oarecare mAsurA' de pa oarea ui de 2runet i care a6ea cum6a un caracter echi6oc" H Ei' camarade' cum o duci' cum te sim3iI spunea doctoru Sro0oTs0i sosind de pe 2a conu perechii ruse i apropiindu%se de capat7iu patu ui ui )ans !astorpG iar acesta' uat 7ntr%un mod at7t de 6i.uros' stAtea cu m7ini e puse a piept' sur7dea iarAi po iticos' u uit de acest 1e de a + se adresa i pri6ea din3ii .a 2eni ai doctoru ui care se i6eau 7n 2ar nea.ra" Te%ai odihnit cum tre2uieI continua doctoru Sro0oTs i%Temperatura scadeI AstAEi' urcaI Ei' n%are nici o importan3a" p in 7nsurAtoare' totu se aranFeaEA" *a utareK Ji pronun37nd acest cu67nt doctoru b*" arun_ 7n .ura ui suna 7n.roEitor' deoarece 7 pronun3a :sa Qtare;" continua drumu ' trec7nd a Joachim % unde nu 1Acea dec7t sa%si ochii 7n treacAt' pentru contro ' i nimic mai mu t" Este ade6Arat ca uneori doctoru Sro0oTs0i' masi6' at 7n urneO sU ind Q sur7E7nd 2ar2atete' mai 7nt7rEia pu3in cu :camaradu ;' 1 ecari curi' despre sosiri i p ecAri' despre starea de spirit a 2o na6u ui' 2una sau proasta ui dispoEi3ie' despre situa3ia ui persona a' despre MUNTELE VRJIT
403

Y ea despre speran3e e ui' p7nA c7nd spunea :sa Qtare; i%i continua ruta" poEi3ia Tar )ans !astorp' cu m7ini e puse su2 cea1a ca sa%i mai schim2e sur7dea i e ' rAspundea a toate 7ntre2Ari e' 1ara a%i putea Oni un puternic sentiment de repu sie' dar' oricum' rAspundea" 2eau pe optite H i mAcar ca pere3ii de stic a nu despAr3eau 7n aime 2a coane e' totui Joachim nu putea des ui nimic din con6or%" .a BFe a Aturi i' de a t1e ' nici nu 7ncerca" 7 auEea pe 6aru sau u 7ndu%se de pe eE on. i intr7nd chiar 7n camera cu doctoru Sro0oTs0i' pro2a2i ca sa%i arate 1oaia de temperaturAG i aco o' con6or2irea mai continua o 2una 2ucata de 6reme' Fudecind dupA 7nt7rEierea cu care asistentu sosea a Joachim' 6enind 7nsA' 7n acest caE' prin coridor" 4espre ce anume 1 ecareau camaraEiiI Joachim nu 7ntre2aG dar daca 6reunu dintre noi nu ar proceda ca e i ar 7ntre2a' ar 1i ocu sa remarcAm c7t de numeroase s7nt su2iecte e i prete9te e de schim2uri de idei 7ntre oamenii i camaraEii a cAror menta itate poarta pecetea concep3ii or idea iste' dintre care unu ' dupA 2unu p ac a credin3e or sa e' aFunsese sA considere materia drept pAcatu ori.inar a spiritu ui' drept un produs pericu os i ispititor a acestuia' pe c7nd ce a a t' ca medic' era o2inuit s8 conceapA caracteru secundar a 2o ii or.anice" Nici nu ne putem 7nchipui c7te pAreri erau schim2ate i ana iEate' pAreri despre materia considerata ca o de.enerescenta a imateria u ui' despre 2oa a ca 1ormA des1r7natA a materieiK *e mai

discuta' pornind de a teme uate din con1erin3e e 7n cursD despre dra.oste ca 1or3a pato.enA' despre natura transcendenta a a 6iciu ui' despre ocuri e pu monare :6echi; i :proaspete;' despre otrA6uri e so u2i e i e i9ire e dra.ostei' despre e9p icarea incontientu ui' despre 2ine1aceri e psihana iEei' despre trans1ormarea ctura 8 a simptomu ui H dar ce tim noi' care ne mAr.inim doar sa uim aceste su2iecte i conFecturi' 7ntruc7t pe noi ne intereseaEA numai am despre ce puteau sa 1 ecareasca 7mpreuna doctoru Sro0oTs0i JQNnaru )ans !astorpK n c nu mE c7t > QO ; 1 ecareau' etapa aceasta trecuse' durase doar saptAm7niG 7n u timu timp' doctoru Sro0oTs0i nu stAtea cu R u nostru mai mu t dec7t cu a 3ii % iar 6iEita ui se reducea ce mai a er ah" ;;U camaradeI; i a :*a QtareK; 7n schim2' Joachim 1Acuse o a JUJ R `# ire' adicA tocmai aceea pe care o considera ca pe o * Lastor untar trAdare tO3UV Y #' i o 1Acuse' spre cinstea ui ostAeasca' 7n mod cu ac U 1ArA s8 1i 7ncercat c7tui de pu3in sa% surprindA % de + #utem 1i con6ini" 7ntr%o miercuri' 7n timpu primei cure de
404

T)OMA* MANN odihna' 1usese pur i simp u chemat a su2so ' pentru a 1i c3nt " cAtre 2aie H i ast1e s%a 7nt7mp at ca a : descoperit 1aptu " Tocmai S ! scAri e' scAri e acoperite cu ino eum curat' de pe care se putea ua sA ii de consu ta3ii' de o parte i de a ta 1iind ce e doua ca2Q medica e' a stin.A ca2inetu de radioscopie or.anica' iar a dre dupA co 3' ca2inetu psihic' situat cu o treapta mai Fos' a67nd pe cartea de 6iEita a doctoru ui Sro0oTs0i" 4ar Joachim se opri a Fu tatea scAri or' cAci 7 6AEu pe )ans !astorp care tocmai ieea de + inFec3ie i pArAsea ca2inetu de consu ta3ii" !u am7ndoua m7ini e 7nchis ua pe care ieise repede i' 1ara sa pri6eascA 7n Furu sau' o coti a drean ta spre ua pe care era 1i9ata cartea de 6iEita cu nite pioneEe' i 7n 1a3 a cAreia aFunse din c73i6a pai tipti i" !iocani i ciocAnind se ap eca i%si apropie urechea de de.etu care 2Atea" Ji cum' atunci' rAsuna un :intra; 2aritona cu r%u strAin' iAr di1ton.u schimonosit se a3i cA un ecou Joachim 7i 6AEu 6Aru dispar7nd 7n penum2ra criptei ana itice a doctoru ui Sro0oTs0i"

7ncA unu K
Pi e un.i' ce e mai un.i a drept 6or2ind' 7n raport cu numAru ore or so are pe care e cuprindeauG doar ca dAinuirea or astronomica nu e schim2a 7ntru nimic nici dimensiunea 7n ansam2 u' nici pe a 1iecAreia 7n parte i nici .oana monotona" 4e a t1e ' echinoc3iu de primA6ara trecuse de trei uni' so sti3iu de 6ara sosise" 4ar' a noi cei de%aici de sus" anu aa cum se des1Aura 7n naturA era 7n 7nt7rEiere 1a3a de anu din ca endar' a2ia cum' 7n u time e Ei e' 6enise de1initi6 primA6ara' o primA6ara 1ara nici o EApuea a de 6ara' 7nmiresmata' impede i spnn tenA' cu un Aer radios a 2astru%ar.intiu i cu o 1 ora a paFiti or nai6a mu tico ora" )ans !astorp .Asi pe ta uEuri e din Fur 1 ori aidoma ace ora din Joachim cu at7ta drA.A Aenie 7i pusese c7te6a u time specimene camera' ca sa%i ureEe 2un 6enitD coada%orice u ui i c opo3ei % un s R pentru e ca anu 7n sine se 7ncheiase" 4Ar c7te nu erau soiuri e R or.anice care rAsAreau din pam7nt o data cu iar2a de smara d costie e i pAuni e unci or' caD ste u3e' potire i c opo3ei sau mu R 1orme nere.u ate' 7m2a sam7nd aeru cu o mireasma aspraD cru Ma ta' un soi de icheni' i enorm de mu te panse e sA 2atice' p`
MUNTELE VRJIT 405

mari ete ciu2o3ica%cucu ui .a 2ene i roii' mu t mai 1rumoase i mai )ec7t 7i amintea )ans !astorp ca 6AEuse a es' daca e remarcase ;;; ' t8 aco o' FosG iar pe deasupra mai erau so dane e e cu c opo3eii or rAtori' a 2atri' purpurii i tranda1irii' o specie care crete numai 7n + re.iuni" !u ese c7te pu3in din toate aceste ucruri .in.ae i e acas8 7n 2uchete' dar cu o inten3ie serioasa' adicA nu at7t pentru a%i nodo2i camera c7t pentru un ri.uros studiu tiin3i1ic pe care i% pro%sese 7i cumpArase c7te6a instrumente de 2otanist' un manua .enera F 2otanicA' o micA opata uor de m7nuit pentru a deE.ropa p ante e' un Y r2ar i o upA puternicaG 7nsA cu toate acestea' t7naru 7i petrecea 6remea pe 2a con H iarAi 7n haine de 6ara' adicA 7ntr%unui dintre costume e pe care e adusese c7nd sosise aici % i aceasta constituia 7ncA un semn ca anu se 7mp inise" 7n camera erau pretutindeni 1 ori proaspete' puse 7n mai mu te pahare cu apA' aeEate pe tA2 ii e mo2i e or i pe mAsu3a de 7n.a eE on.u minunat de comod" #e 2a ustrada i pardosea a 2a conu ui se a1 au 7mprAtiate 1 ori pe FumAtate o1i ite' dar 7ncA p ine de se6a' pe c7nd a te e' A3ite cu .riFA 7ntre 1oi e su.ati6ei care e a2sor2ea umeEea a' erau apAsate su2 pietre' pentru ca ast1e )ans !astorp sA%i poatA 1i9a pe h7rtie ceratA' 7n a 2um' prepara3ii e presate i uscate" *tAtea cu cat' cu .enunchii 7ndoi3i' 2a mai mu t' cu unu pus peste ce a a t i' 7n 6reme ce pe pieptu ui manua u deschis cu tartaFe e 7n a1arA pArea ca o creasta de acoperi' e 3inea enti a .roasa a upei 7ntre ochii nai6i i a 2atri i o 1 oare a cArei coro a o tAiase 7n parte cu 2ricea.u ' ca sa%i poatA studia mai 2ine receptaco u ' i care su2 upa puternica 7i marea 1orma stranie Ji carna A" *tamine e re6Arsau aco o' a e9tremitatea 1irioare or' po enu .a 2en' din .ineceu apArea sti u c7r i.at' iar atunci c7nd 1Aceai o sec3i% e U puteai sA 6eEi cana u de icat pe unde semin3e e i pun.u i3e e cu erau aduse cu o secre3ie Eaharoasa 7n ca6itatea .ineceu ui" )ans rp numAra' e9amina i comparaG cerceta structura i poEi3ia peta%U a ca iciu ui i a coro ei' a or.ane or mascu e i 1eme e' se 7ncre%3 " a ot ceea ce 6edea corespundea cu p ane e schematice i cu i us% tui YY m manuaQQ constata cu satis1ac3ie certitudinea tiin3i1ica a a ca% toniW eQor #e care e cerceta i apoi 7ncerca a

determine' cu aFu%care +!ar; QuO Linn ' pe sec3ii' .rupe' specii i 1ami ii' p ante e pe #ro.r f JtQUt sa e denumeasc8" Ji !eea ce cum a6ea mu t timp' 1Acu oarecare 1 #o6este metoda 2otanica' p ec7nd de a 2aEa mor% #arate" *u2 1iecare p anta uscata din ier2ar' )ans !astorp 7i
&?>

T)OMA* MANN scria ca i.ra1ic nume e atin pe care tiin3a i% dAduse 7ntr%un mod at7tde
" +unu,-l

curtenitor' apoi 7i 1Acea caracteriEarea' arat7ndu% e dupA aceea Joachim care se mira" *eara contemp a atrii" 7 apucase po1ta sa studieEe tocmai etape e des1AurArii anu ui' dei p7na 7n preEent petrecuse cam douAEeci i unu de ani' timp 7n care nu se sinchisise 6reodatA de ase nea ucruri" !hiar noi' daca ne%am 1o osit de e9presii ca :echinoc3iu rt primA6ara; am 1acut%o 7n spiritu ui i 3in7nd seama de recenta Iui pasQ une" !Aci acetia erau termenii pe care se comp Acea' de c7ta6a 6rem sa%i comunice ce or din Fur' uimindu%i deopotri6A 6aru cu cunotin3ei 7n acest domeniu" H Acum soare e este .ata sa intre 7n Eodia Racu ui' 7ncepea e pe c7nd se p im2auG tu eti Amurit 7n pri6in3a acestor chestiuniI E primu semn Eodiaca a 6erii' 7n3e e.iI 4upA aceea 6om intra 7n Eodia Leu ui i a -ecioarei' pentru a 7nainta spre echinoc3iu de toamna' cAtre s1iritu ui septem2rie' unu dintre ce e doua puncte echinoc3ia e' c7nd soare e 6a 7nt7 ni iarAi ecuatoru ceru ui' aa cum s%a 7nt7mp at de cur7nd' 7n martie' c7nd soare e a intrat 7n "odia. Ber2ecu ui" H Asta mi%a scApat' spuse Joachim 7m2u1nat" !e tot 7ndru.i aco o cu at7ta si.uran3aI Podia Ber2ecu uiI Podiacu I H In ade6Ar' Eodiacu G "odiacus'. Vechi e conste a3ii Eodiaca eD *corpionu ' *A.etAtoru ' !apricornu ' VArsAtoru sau cum 7i mai Eice' e cu neputin3a sa nu te intereseEeK *7nt douAspreEece a numAr' ce pu3in at7ta tre2uie sa tii' adicA trei de 1iecare anotimp' semne e ascendente i semne e descendente' cercu Eodiaca pe care soare e 7 strA2ate % i%Q strA2ate cu mAre3ie' dupA pArerea meaK 7nchipuiete%3i cA 7ntr%un tenipQ u e.iptean' nu departe de Te2a' aceste semne au 1ost descoperite pe o 1resca H i pe deasupra 7ntr%un temp u 7nchinat A1roditei" G7ndeste%tt un pic' 7nii ca deenii e cunoteau H acest strA6echi popor de fflB+ ara2o%semitic % erau 1oarte 7n6A3a3i 7n astro o.ie i 7n .hicirea 6iitoru ui%Ei studiaserA 7ncA de pe atunci 2r7u ceru ui pe care .onesc p anete jY 7mpar3indu% 7n aceste douAspreEece Eodii' dode4atemona, cutt spuneau 6echii .reci i cum ne%a 1ost transmisa i noua" Este .ranu Este 7nsAi umanitateaK H Acum 6ad ca spui :umanitate;' ca *ettem2rini" H 4a' ca e sau numai pu3in a t1e " Tre2uie s%o iei aa cum este' .randioasa aa cum este" !7nd stau cu cat i pri6esc p anete e" R .7ndesc cu dra.oste a ca deeni' cAci ei aproape ca e cunoteau'
MUNTELE VRJIT 407 proape 1iindcA nu e cunoteau chiar pe toate' mAcar ca au 1ost at7t de uti !ea despre care nu tiau nimic' i nici eu n%o 6ad' numita # n"a 1ost descoperita dec7t a2ia de cur7nd' cu te escopu ' 7n urma u o suta douAEeci de ani" \ pe cur7ndI 7n.Aduie%mi sa spun ca a 1ost descoperitA de cur7nd' 7n compara3ie cei trei mii de ani c73i au trecut de pe 6remea ca deeni or" 4ar c7nd u aa cu cat i pri6esc p anete e' aceti trei mii de ani de6in un :de r7nd;' i ma .7ndesc cu un 1e de intimitate su1 eteasca a aceti a deeni care e%au 6AEut i ei' care au 7n3e es c7te ce6a din a cAtuirea umii' i aceasta se numete umanitate" % 4a' 2ineG mi se pare ca din capu tau 37nesc idei mAre3e" % Tu spui :mAre3e; i eu spun :intime; % dar 1ie aa cum doreti" !7nd soare e 6a intra insa 7n Eodia Ba an3ei' deci cam peste 6reo trei uni' Ei e e se 6or 1i micorat su1icient pentru ca Eiua i noaptea sa 1ie e.a e" 4upA aceea' 6or scAdea p7na a !rAciun' cum cred ca tii 1oarte 2ine" 7nsA .7ndete%te' te ro.' numai a acest 1aptD c7nd soare e parcur .e Eodii e iemii' aadar' !apricornu ' VArsAtoru i #etii' Ei e e 7ncep iarAi sA se mAreascAK Atunci se apropie din nou echinoc3iu de primA6ara' pentru a treia mia oara de a ca deeni' iar Ei e e 7ncep iarAi sa creascA p7na c7nd se 7ntoarce 7nceputu 6erii" % E6ident" %Nu' este o 1arsa de Eu enspie.e K Iarna Ei e e cresc i c7nd sosete cea mai un.a' a $+ iunie' 7nceputu 6erii' iatA cA au i 7nceput sa scadA' In din ce 7n ce mai scurte i 7nainteaEA cAtre iarna" ]ie 1aptu acesta 3i pare e6ident' dar daca 7 pri6eti a t1e dec7t ca e6ident' te sim3i deo%
ata

# cat de spaima i eti .ata sa te a.a3i de orice" E ca i cum un enspie.e a 7ntocmit ucruri e 7n aa 1e 7nc7t primA6ara sa 7nceapA de # a 7nceputu iernii' iar toamna a 7nceputu 6eni""" *7ntem dui ast1e as[ ne 7n6 7rtirn 7n cerc 7n speran3a ca 6om prinde din urma ce6a care a9ai un punct de 7ntoarcere""" #unct de 7ntoarcere 7n cerc" 4ar toate a puncte de 7ntoarcere din care este 1ormat cercu ' s7nt 1ara 7ntin% car Q n!tuQ de 7ntoarcere nu poate 1i masuiat' nu e9ista nimic statornic

a u

nc7 ce 7naQ direc3ia de 7naintare' iar eternitatea nu este un :drept 1 Q ept 7nainte;' ci o 7n67rtire 7n cerc""" :caruse ' caruse ;" ^ QnceteaEaK 6 araK par2at?area so sti3iu ui de 6araK spuse )ans !astorp" *o sti3iu de e pe mun3i' dansuri e 7n cerc c7nd te 3ii de m7na 7n Furu &?@

T)OMA* MANN 1 AcAri or puri1icatoareK Nu e%am 6AEut niciodatA' dar mi se par 1e u acesta sAr2Atoreau oamenii' cu o ro2uste3e e i o prospe3Fm Qn 7nceput' mieEu Ei ei i cu mea anu ui' care dupA aceea 7nr# descreasca H dansau' se 7n67rteau i se 2ucurauK 4e ce se 6ese e simp itatea or primiti6a % po3i tu' oare' sa 7n3e e.iI 4e ce erau at7t 1erici3iI #entru ca anu co2ora 7n 7ntuneric' sau poate pentru ca urc p7na atunci' iar 7ntoarcerea sosise cu ine6ita2i u punct so sti3iaF' mi de noapte a 6erii' piscu ' me anco ic 7n semea3A sa re6Arsare de 1on < *pun toate acestea aa cum e 6Ad eu' cu 6or2e e care%mi 6in a 7nd m7na" O me anco icA seme3ie i o semea3A me anco ie 7i 1Aceau pe oame nii primiti6i sa danseEe 7n Furu 1 AcAri or' 1ara nici o 7ndoia a ca dansau din deEnAdeFde' 7mi 7n.Adui sa ma e9prim ast1e ' 7n cinstea 1arsei cu 7n67rtirea 7n cerc i a 6enicei 7ntoarceri care n%are nici o direc3ie i 7n care totu se repeta" H Nu 6reau sa ma e9prim 7n nici un 1e ' murmura Joachim' te ro. sa nu dai totu pe mine" Insa recunosc ca seara' c7nd stai 7ntins pe 2a con' te ocupi' 7n ade6Ar' de ucruri 1oarte 7ndepArtate" H 4a' nu pot sa ne. ca .ramatica rusa cu care te ocupi tu este mai 1o ositoare" 4esi.ur ca' 7n cur7nd' o sa 6or2eti curent aceasta im2a" E6ident' ar 1i un mare a6antaF pentru tine daca ar iE2ucni un rAE2oi' sa ne 1ereascA 4umneEeu" H *a ne 1ereascAI Vor2eti ca un ci6i " RAE2oiu este necesar" -ara rAE2oaie umea ar putreEi repede' a spus Mo t0e" H 4a' este ade6Arat ca e9ista o tendin3A 7n sensu acesta" Tre2uie sa recunosc' re ua )ans !astorp i era .ata% .ata sA re6inA A ca deeni' care 1AcuserA i ei un r)"boi i cuceriserA Ba2i onu ' cu toate ca erau semitK" prin urmare aproape e6rei' c7nd am7ndoi o2ser6arA ca doua persoane care se p im2au' mer.7nd 1oarte aproape 7n 1a3a or' 7ntorceau mereu capete e 7ndArAt' auEindu% e . asuri e i pAr7nd tu 2ura3i 7n propria or discu3ie" Erau pe strada principa a' 7ntre !aEino i hote u Be 6edere' a 7rUt? cerea spre 4a6os%4or1" Va ea se to Anea 7n 6eminte de sAr2Atoare" cu ori .in.ae' uminoase i 6ese e" Aeru era minunat" O sim1onie T rita de miresme e 1 ori or de pe paFiti ump ea atmos1era pura' usca transparenta" 7 recunoscurA pe Lodo6ico *ettem2rini a Aturi de un strAinG se # R 7nsA cA e nu%i recunoscuse sau ca nu dorea sa%i 7nt7 neasca' deM 7ntoarse repede capu ' ad7ncindu%sc .esticu 7nd 7n discu3ia ce%o a
MUNTELE VRJIT &?, I ) 2a 7ncerc7nd chiar sa iu3eascA paii" Ji este ade6Arat ca atunci !> F 6erii 7 sa utara 6enind pe dreapta' d7nd 6ese i din cap' e simu a ! mai mare mirare' e9cJam7nd :La nai2aK; i :Am dat%o dracu uiK; M, ! 7n ace moment pAru ca 6rea sa 7ncetineascA pasu i sa%i ase sa cA 7nainte' ceea ce ei nu pricepurA' deoarece nu 6edeau nici un moti6 tru un asemenea .est" *incer 2ucuroi sa% 7nt7 neasca iarAi dupA o n.A despAr3ire' se oprirA 7n.8 e i' pe c7nd 7i str7n.eau m7na' Y teres7ndu%se cum o mai duce cu sAnAtatea' se uitarA cercetAtori' dar ;ntr%o atitudine po iticoasa' a 7nso3itoru ui" In 1e u acesta 7 si irA sa 1acA ceea ce' dupA c7t se pArea' ar 1i pre1erat sa e6ite' 7nsA or i se pAru ucru ce mai 1iresc i mai potri6it din ume' adicA sa e preEinte pe acest to6arA H dar a2ia c7nd pornirA din nou' *ettem2rini 1Acu recomandAri e cu .esturi potri6ite i cu6inte spiritua e' 7ndemn7ndu%i pe tustrei sA%i str7n.a m7ini e 7n dreptu pieptu ui sau" *e pArea ca strAinu ' care putea sa ai2A 67rsta ui *ettem2rini' 7i era 6ecin de cameraD adicA ce a a t su2chiria a croitoru ui de dame Lu0ace0' un oarecare Naphta dupA nume H aa pricepusera tinerii" Era un om mic' 1oarte s a2' ras i' am putea spune' teri2i de tAiosD de o ur73enie corosi6a' 7nc7t 6erii au 1ost oarecum mira3i" Totu era tAios a e D nasu coroiat care%i domina 1a3a' .ura 2o3ita i 2uEe e su23iri' oche arii H cu stic e e con6e9e i' de a t1e ' cu pu3ine dioptrii' care%i ascundeau ochii de un cenuiu%deschis H i chiar tAcerea ce o pAstra i din care puteai tra.e conc uEia ca i 6or2a 7i era tAioasa i o.ica" Era cu capu descoperit' aa cum se cu6enea' 7n haina H i' de a t1e ' 7m2rAcat cu mu t .ustD costumu de 1 ane de un a 2atru% 7nchis' cu dun.i a 2e' era 1rumos croit i arAta 2ine' adaptat discret modei' aa cum o constatarA 6erii dintr%o pri6ire e9perta de oameni de ume dar i ei' a r7ndu or' 1useserA supui unei e9aminAri identice' 7nsA mu t mai rapide i mu t mai #AtrunEAtoare din partea micu ui Naphta" 4aca Lodo6ico *ettem2rini n%ar Jtiut sA%i poarte cu at7ta .ra3ie i demnitate uEata sto1a 1 auata i ta onii 7n carouri' 7n1A3iarea ui ar 1i contrastat 7n chip deEa.rea2i asemenea societate distinsA" 7nsA contrastu era cu at7t mai mic' cu panta Q`nii 7n carouri 1useserA proaspAt cA ca3i' ast1e 7nc7t' a prima 6 F" Q #uteau 1i ua3i drept noi % opera proprietaru ui sau' 1ara 7ndoia a' mo d *>rA tiner;Q 4ar daca ;ritu Naphta era' prin e e.an3A i aspectu cos ocuQ tumu ui' mai aproape de 6eri dec7t de 6ecinu ui de *c m D nu tinerQ Q R R Q numai 67rsta mai 7naintata 7 deose2ea de cei doi Ynu t dec7t de acesta din urma' ci i a tce6a care se putea &+?

T)OMA* MANN reduce 1oarte uor a tenu 1iecAreia dintre ce e doua perechi' c8cQ erau 2ronEa3i i 7nne.ri3i de soare' iar cei a 3i

pa iEiD o2raFii uF FOa ' " ; se 2ronEaserA 7ncA i mai tare 7n timpu iernii' iar ai ui )ans !ast uceau tranda1irii su2 cArarea 2 ondaG 7nsA asupra pa orii romane a d nu ui *ettem2rini' scoasa 7n e6iden3a at7t de no2i de musta3a ui nea radia3ii e so are nu a6useserA nici o in1 uen3A' pe c7nd to6arAu sau toate ca a6ea paru 2 ond % de a t1e ' de un 2 ond%cenuiu meta ic spA Acit H pe care% purta un. i dat pe spate' pie ea o2raEu ui deco orata parca i pa ida" 4oi dintre cei patru a6eau 2astoane' adie )ans !astorp i *ettem2riniG cAci Joachim nu um2 a cu 2aston di moti6e mi itareti' iar Naphta' dupA ce 1usese preEentat' 7i pusese ime diat m7ini e a spate" Erau mici i p ap7nde' aceste m7ini' ca i picioare e 1oarte .ra3ioase' 1iind' de a t1e ' 7n armonie cu statura" Nu puteai 1i sur% prins nici ca%3i 1Acea impresia unui om rAcit i nici ca a6ea un 1e de a tui stins i monoton" *ettem2rini tiu sa risipeascA repede i cu e e.an3a stin.herea a i indispoEi3ia mani1estate c7nd 7i EArise pe tineri" 4Adu do6ada de cea mai 2una dispoEi3ie din ume preEent7ndu%i pe cei trei to6arAi unu a tuia' 18c7nd mu te . ume i porec indu% pe Naphta' de pi dA' princeps scholas!ticorum. Vese ia' spuse e ' :3inea edin3e strA ucite 7n sa a pieptu ui sau;' cum se e9primase Aretino i era meritu primA6erii' a unei primA6eri pe care e o auda" 4omnii tre2uiau sA tie ca e reproa 1oarte mu te ucruri acestei umi de%aici' de sus' 7ne7t 7i e9primase adesea dorin3a de a o parai" 4ar cinste acestei primA6eri din creieru mun3i or' 7n stare sa% 7mpace' chiar i numai 6reme nic' cu toate orori e acestui pam7nt" Lipsea aici tot ceea ce primA6ara de a es a6ea mai tu 2urAtor i mai a373ator" -ara c ocote 7n ad7ncuriK -ara miresme umede' 1ArA a2uri 7nA2uitoriK O numai umina' seceta' seninAtate i un 1armec amar" Era pe p acu ui' /+ era super2K Mer.eau tuspatru' unu 7n.a a tu ' dar nu tot timpu a r7nd' ci d`a atunci c7nd era posi2i ' cAci de 7ndatA ce acei care se p im2aserA i s 7ntorceau acum aFun.eau 7n dreptu or' *ettem2rini era si it sa treacA dreapta' 2a chiar sa co2oare de pe trotuar pe strada' ast1e ca a inierea rupea i sau unu sau a tu ram7nea 7n urma' adicA 1ie Naphta cam st7n.a' 1ie )ans !astorp care 7i a6ea ocu 7ntre umanist i 6aru s Joachim" Naphta r7dea scurt' pe un ton 7nA2uit de om .uturanit' car 1Acea sa te .7ndeti a sunetu unei 1ar1urii crApate pe care o ciocan Arat7ndu% pe ita ian cu capu ' spuse cu un accent tArA.AnatD MUNTELE VRJIT
&++

Ei ascu ta3i% pe 6o tairian" pe ra3iona ist" Lauda natura deoarece' ;n 7mpreFurAri e ei ce e mai 1ecunde' nu te ame3ete cu a2uri mistici' % treaEa o uscAciune c asica" !um oare s%o 1i spun7nd umeEea a 7n atineteI I./,umor, stri.a *ettem2rmi peste umAru st7n.' 7nsA humor are' 7n )ita3ii e pro1esoru ui nostru asupra naturii' ace ai sens pe care 7 a i a s17nta !aterina din *iena' adicA atunci c7nd 6edea primu e roii se .7ndea a rAni e ui )ristos" Napht8 rAspunseD \ Toate astea s7nt mai cur7nd spiritua e dec7t umoristice" 4ar 7n ace ai timp 7nseamnA ca tre2uie sa%3i ai spiritu sa pAtrundA 7n natura" Are ne6oie" %Natura' spuse *ettem2rini co2or7nd . asu i nemai6or2ind peste umAr' ci ca i cum ar 1i cu.etat cu 6oce Qare' n% are ne6oie de oc de spiritu dumnea6oastrA" Ea 7nsAi este spirit" %Nu 6A p ictisi3i niciodatA cu monismu dumnea6oastrAI % Ei' aadar recunoate3i ca numai dintr%o 2o nA6icioasa pasiune dupA distrac3ii' dumnea6oastrA 7mpAr3i3i umea 7n doua i separa3i pe 4umneEeu de naturaK % Ei' este deose2it de interesant pentru mine 1aptu ca ceea ce numesc eu pasiune i spirit dumnea6oastrA aprecia3i ca este doar o pasiune 2o nA6icioasA dupA distrac3ii" % G7ndi3i%6A ca ma considera3i retor tocmai dumnea6oastrA' care 7ntre2uin3a3i cu6inte at7t de mari pentru ne6oi at7t de 1ri6o eK % *tArui3i' prin urmare' sa socoti3i ca spirit 7nseamnA 1ri6o itate" 4ar nu%i nimic de 1Acut' daca e de ori.ine dua ista" 4ua ismu ' antiteEa' este principiu motor' pasionat' dia ectic i spiritua " A 6edea umea despicata 7n doua eemente ad6erse 7nseamnA spirit" Oricare monist este p ictisitor" Solet Fnstoteles 9uaerere pugnam. H Anstote I Aristote a trans1erat rea itatea idei or .enera e 7n unitA3i Yndi6idua e' i asta 7nseamnA panteism" a s" 4aca atri2ui3i unitA3i or indi6idua e un caracter su2stan3ia ' anspune3i' prin .7ndire' esen3a ucruri or 7n a1ara .enera u ui' deci tot r mdua ^ aa cum au 1Acut%o Toma i Bona6entura' ca 2uni aris% H atunci a3i iEo at umea de orice re a3ie cu ideea cea mai 7na ta'
OO V= $) @E
mme 7n a1ara di6inumi iar Ace U 4umneEeu de6ine transcendent" K'!*te e6u mediu c asic' domnu E6u meu" mediu c asic este o de icioasa com2ina3ie de cu6inte"

&+$ T)OMA* MANN H Va ro. sa ma scuEa3i' dar eu ma 1o osesc de ideea de c asic unde este a ocu ei' adicA pretutindeni unde o idee atin.e o cui ` Antichitatea n%a 1ost permanent c asica" O2ser6 a dumnea6oast a6ersiune cate.orica 7mpotri6a""" dreptu ui cate.orii or sa%i sch domici iu ' 7mpotri6a a2so utu ui" 4ori3i ca spiritu sa 1ie numai pi? su democratic"

H *7ntem de acord' sper' ca spiritu ' oric7t de a2so ut ar 1i e ' nu 6 putea sa 1ie niciodatA a6ocatu reac3iunii" H Totui' este 7ntotdeauna a6ocatu i2ertA3ii" H TotuiI Li2ertatea este e.ea dra.ostei umane' nu%i nici nihi ism nici rAutate" H Lucruri de care 6a 7nspaim7nta3i' dupA c7t se pare" *ettem2rini E67r i 2ra3e e deasupra capu ui" 4isputa ramase 7n suspensie" Joachim' u uit' se uita c7nd a unu c7nd a a tu ' 7n 6reme ce )ans !astorp' cu spr7ncene e 7ncruntate' pri6ea 3inta 7n pam7nt" Naphta 6or2ise pe un ton tAios i cate.oric' cu toate cA e 1usese ace a care apArase i2ertatea cea mai ar.a" -usese deEa.rea2i mai a es 1e u sau de%a rAspunde cu ace :-a sK; c7nd 7i str7nsese 2uEe e i rostise uierAtor pe :s;' pentru ca apoi sa%i 3u.uie .uraG *ettem2rini 7i rep icase c7nd 6ese ' c7nd pun7nd 7n cu6inte cA dura su1 eteasca' mai a es atunci c7nd 7i reaminti concep3ii e 1undamenta e care e erau comune" Iar acum' 7n 6reme ce Naphta tAcea' ita ianu 7ncepu sa e e9p ice 6eri or 6ia3a acestui necunoscut' raspunE7nd ast1e unei curioEitA3i pe care 2Anuia ca o a6eau tinerii' doritori sa a1 e c7te6a Amuriri dupA aceasta disputa cu Naphta" Era pro1esor de im2i c asice 7n c ase e superioare de a :-ridericianum;' e e9p ica *ettem2rini' i potri6it o2iceiu ui ita ian scoase 7n e6iden3a c7t se poate de pompos situa3ia ce ui pe care% preEenta" 4estinu domnu ui Naphta era aidoma cu a sau" Adus aici' 7n urma cu cinci ani' de starea sAnAtA3ii i con6in.7ndu%se ca a6ea ne6oie sa ram7na 7n aceste ocuri pentru un timp 1oarte 7nde un.at' pArAsise sana toriu i se sta2i ise a Lu0ace0' croitoru de dame" Jcoa a din oca i 1usese destu de 2ine inspirata ca sa%i asi.ure concursu acestui doce remarca2i atinist' 1ost e e6 a unui institut ec eEiastic""" #e s! c ipA *ettem2rini 1Acea totui mare caE de ur7tu Naphta' dei doar cu o 7nainte se an.aFase cu e 7ntr%o disputa care urma sa continue 7nt7rEiere"
r8

Ace ai *ettem2rini 7ncepu sa%i dea e9p ica3ii domnu ui Naphta Asa; 6eri or de unde reiei ca%i 6or2ise i mai 7nainte despre ei% I

MUNTELE VRJIT
&+=

ta era t7naru in.iner' ce cu trei saptam7ni' cAruia consi ieru au ic ns i%a .Asit un oc umed' iar ce a a t era speran3a armatei prusiene' entu $iemssen" Apoi 7i 6or2i despre nerA2darea ui Joachim' re proiecte e ui de p ecare' i adau.A ca' 1ara 7ndoia a' s%ar 1ace o dreptate in.ineru ui daca nu i s%ar atri2ui aceeai nerA2dare de a se 7ntoarce a munca ui" Naphta str7m2A din nas" *puseD \ rFomnii au aici un tutore e oc6ent" Ma 1eresc sA pun a 7ndoia a 1 de itatea cu care 6A interpreteaEA .7ndun e i dorin3e e" Munca' munca H 6a ro.' 6eti 6edea ca ma 6a dec ara dumanu neamu ui omenesc' ini!micushumanae naturae, de 7ndatA ce 6oi 7ndrAEni sa e6oc 6remuri e 7n care cu aceasta s1orAitoare e ocin3a n%ar 1i o23inut nimic' anume 6remuri e 7n care tocmai opusu idea u ui sau era 3inut a mare cinste" #entru cA Bernard de ! air6au9 a conceput o a ta ierarhie a per1ec3iunii despre care domnu Lodo6ico nici mAcar n%a 6isat" 4ori3i sa ti3i careI E aeEa starea cea mai de Fos 7n :moara;' a doua pe :c7mp;' iar a treia' dar i cea mai Auda2i a % ascu ta 2ine' *ettem2rini % :pe patu de odihna;" Moara este sim2o u 6ie3ii umeti H i nu%i rau a es" !7mpu semni1ica su1 etu omu ui umesc' pe care 7 ara preotu i 7n6A3Atoru spiritua " AceastA treapta este' de a t1e ' ce6a mai 6rednica" #e pat 7nsA""" % 4estu K JtimK stri.a *ettem2rini" 4omnii mei iatA cine 6rea sa 6a scoatA ochii cu scopu i uti itatea canape ei" % 4omnu e Lodo6ico' nu tiam ca eti at7t de pudic" !7nd te 6ede umea cum 1aci cu ochiu 1ete or""" 4ar cum ram7ne cu ipsa de preFudecA3i pA.7naI #rin urmare' pe de o parte' patu este ocu unde iu2ita se contopete cu iu2itu ' pe de a ta parte este uat ca sim2o a e partArii contemp ati6e de ume i de crea3ie 7n scopu contopirii 7n 4umneEeu" % U1' andate, andate< se aparA ita ianu aproape p 7n.7nd" *e 1Acu Y 4ar mai apoi' *ettem2rini continua cu demnitateD A' nu' eu s7nt r `pean' occidenta " Ierarhia dumnea6oastrA este Orient suta a suta" n ui are oroare de ac3iune" Lao%TE7 propo6aduiete ca tr7nda6ia este o os itoare dec7t orice a tce6a a1 at 7ntre cer i pam7nt" 4aca to3i ? K ar 7nceta sa mai acti6eEe' atunci repausu i 1ericirea dep ina ar #este pAm7nt" ata contopirea de care 6or2i3i" pe p' U mai spune3iK Ji mistica apuseanaI 4ar chietismu care% numAra de oar `n #k+++> adep3ii ui i care 7n6a3A ca orice ac3iune este o .reea a' a 6 rea sa 1ii acti6 7nseamnA sa% Fi.neti pe 4umneEeu' care
&+&

T)OMA* MANN 7n3e e.e sa ac3ioneEe sin.urI #ot cita 7n acest sens i una dintre Ei3ii e ui Mo inos" #rin urmare' s%ar pArea ca posi2i itatea spiritua .Asi m7ntuirea 7n repaus este rasp7ndita 7n omenire 7n mod uni6er I Aici inter6eni i )ans !as3orp" *e amesteca 7n discu3ie cu c in.enuitA3ii i remarca pri6ind 7n .o D H 4epArtare' contopireK Ia3a cu6inte care au o semni1ica3ie i nI e ascu 3i cu p Acere" Noi trAim aici sus' 7n ad7ncu unei considera3i depArtAri' se cu6ine s%o spunem" *tAm 7ntini pe eE on.uri e noast e9cep3iona de con1orta2i e' a o a titudine de cinci mii de picioare n Y 6im 7n auntru umii i a omenirii i s7ntem 1r8m7nta3i de tot 1e u d .7nduri" Iar daca mai .7ndesc 2ine i ma hotArAsc sa spun ade6Aru est ne7ndoios ca patu ' adicA eE on.u ' 6a ro. sa mA 7n3e e.e3i' m%a aFutat 7n Eece uni sa a.onisesc mu t mai mu te idei dec7t moara din c7mpie de%a un.u tuturor ani or petrecu3i aco o" *ettem2rini 7 pri6i cu ochii ui ne.ri i c ipind de 7ntristare"

H 4omnu e in.iner' spuse e apAsat' domnu e in.inerK Ji' u7ndu% pe )ans !astorp de 2ra3' 7i 7ncetini pu3in mersu ' pentru a% con6in.e%7n particu ar oarecum H 7n spate e ce or a 3i" 4e c7te ori 6%am tot spus ca 1iecare ar tre2ui sa%i dea seama ce repreEintA i sA .7ndeasca pe mAsura ui" Menirea Occidentu ui este' 7n ciuda tuturor aser3iuni or' Ra3iunea' Ana iEa' -apta i #ro.resu % nu patu de tr7nda6ie a cA u.Aru ui" Naphta ascu tase" 7ntorc7ndu%se spre ei' 6or2iD H A cA u.Aru uiK Mu 3umitA cA u.Ari or' 3Ari e europene au 1ost cu ti6ate" 4atorita or Germania' -ran3a i Ita ia nu mai s7nt nite codn neum2 a3i' nite m atini' ci rodesc .r7u' au 1ructe i produc 6in" !A u.Arii' domnu e' au muncit 1oarte 2ine""" . %bbe, atunci""" H Te ro." Acti6itatea c erici or n%a 1ost nici un scop 7n sine' adicA un narcotic' nici o 7ncercare de a aFuta umea sa pro.reseEe i nUci n; cAutat 1o oase comercia e" Era un e9erci3iu pur ascetic' o etapA 7n disci p ina peniten3ei' o m7ntuire" 7i ocrotea' apar7ndu%i 7mpotri6a ca11 ii%amor3ea senEua itatea" A6ea' prin urmare % 7n.adui3i%mi sa su2 inUe acest ucru H un caracter a2so ut antisocia " Era ce mai desa67rit ec ism re i.ios" H Va s7nt 1oarte recunoscAtor pentru e9p ica3ii e dumnea6oas s7n3 1ericit sa 6ad ca munca 7i da roade e chiar 7mpotri6a 6oin3ei o11 . 4a' 7mpotri6a inten3iei sa e" Noi nu su2 iniem aici nimic ai dec7t deose2irea dintre uti i uman" MUNTELE VRJIT
&+/

7n primu r7nd' o2ser6 cu pArere de rau ca iarAi 7mpAr3i3i umea 7n douA p Re.ret ca 6%am nemu 3umit' dar tre2uie s8 separam' sa 1acem ordine ruri i sA puri1icam ideea F:homo Dei, de orice e ement necurat" mnea6oastra' ita ienii' a3i nAscocit cAmAtAria i a1aceri e 2ancareG mneEeu s8 6a ierte" 4ar en. eEii au in6entat socio o.ia economica' Y .eniu uman nu e 6a ierta niciodatA acest ucru" \ A' .eniu umanitA3ii a inspirat deopotri6A i pe marii .7nditori eco%miti de pe ace e insu eK Vre3i sa spune3i ce6a' domnu e in.inerI )ans !astorp tA.Adui' dar' cu toate acestea' 6or2i H 7n timp ce Naphta F *ettem2rini 7 ascu tau cu o anumita 7ncordareD \ #rin urmare ar tre2ui sa 6A p aca' domnu e Naphta' pro1esiunea 6Aru ui meu i s8%i 7n3e e.e3i nerA2darea de a o e9ercita""" 7n ce ma pri6ete' s7nt un ci6i incura2i ' 6aru meu mi%o reproeaEA destu de des" Nici mAcar nu mi% am 1Acut ser6iciu mi itar i s7nt 7ntr%ade6ar un copi a pAciiG am mers c7teodata p7na a a ma .7ndi cA puteam 1oarte 2ine sa aFun. preot H 7ntre2a3i% ' de a t1e ' pe 6aru meu' cAci i%am 6or2it de nenumArate ori 7n acest sens" 4ar dacA as a o parte pre1erin3e e me e persona e % i poate ca nici mAcar nu e necesar sa ma 7ndepArteE de e e prea tare % ' 6a mArturisesc ca am mu ta 7n3e e.ere i simpatie pentru cariera mi itarA" #ro1esia de osta e a dracu ui de serioasa' e o :asceEa; daca 6re3i % chiar dumnea6oastrA 6%a3i 1o osit adineauri de aceasta e9presie % 7nsA e9ercit7nd%o tre2uie sa te atep3i oric7nd sa ai de%a 1ace cu moartea H de care' 7n de1initi6 te ocupi deopotri6A' 2a 7ncA 1oarte mu t i 7n cariera de preot H cAci doar asta 7i este menirea" 4ar din 7nsui raptu ca este e9pusa sa se 7nt7 neasca oric7nd cu moartea' pro1esia de mi itar 7i e9tra.e caractere e ei speci1iceG bienseance, ierarhie' supu%ere' onoare spanio a daca ma pot e9prima ast1e ' i n%are nici o impor%an3a daca por3i .u er 38re de uni1orma sau co ereta scro2itaG ceea ce ;tiport8 este ""ascetismu ;' cum 6%a3i e9primat adineauri at7t de Fust""" Nu m daca am reuit sa 6A 1ac sa%mi 7n3e e.e3i .7nduri e care""" urn sA nu' cum sa nu' spuse Naphta arunc7ndu%i o pri6ire ui ette2 p p tem2nni' care%i 7n67rtea 2astonu i contemp a ceru " ,+ de aceea cred' continua )ans !astorp' ca 7nc ina3ii e 6aru ui 2 R re2ui s8 6A 1ie pe p ac dupA toate c7te a3i spus" Nu ma .7ndesc !aro a ;tron Ji a tar;' sau a a te asemenea 7nF.he2Ari cu aFutoru so id `Rm"Qna de oameni discip ina3i i de 2una credin3a dau un temei !i 6reau sA spun doar ca truda ostAeasca' adicA ser6iciu %
&+> T)OMA* MANN
'I

i numai 7n acest caE se poate 6or2i despre ser6iciu H nu urrnarest un c7ti. i nu are nici un raport cu :socio o.ia economica; d' Q spunea3i' i din cauEa aceasta en. eEii nu au dec7t 1oarte pu3ini soiri c73i6a pentru Indii i a 3i c73i6a a ei acasA' pentru parade""" H 4omnu e in.iner' n%are nici un sens sa mai continua3i' 7 7ntreru *ettem2rini" Institu3ia ostAeasca % i spun aceasta 1ara a inten3iona s Fi.nesc pe ocotenent % nu poate 1i discutata din punct de 6edere mor 1iind a2so ut 1orma a i 1ArA nici un con3inut propriu' deoarece tipu 1unQ damenta de so dat este mercenaru care se an.aFeaEA 7n ser6iciu orica rei cauEe H pe scurt' au e9istat so da3i ai contrare1ormei spanio e' so datQ ai armatei re6o u3ionare' napo eonieni' ai ui Gari2a di' iar acum a6em i so da3i prusaci' 7n.adui3i%mi sa 6or2esc despre

so da3i numai atunci c7nd tiu pentru ce se 2at" H Nu este mai pu3in ade6Arat' rep ica Naphta' cA 1aptu de a se 2ate ram7ne o caracteristica a institu3iei ostAeti' iar eu cred ca e 2ine sa ne oprim a aceasta constatare" Este posi2i ca' redusa numai a at7t' sa nu ai2A dreptu ' dupA dumnea6oastrA' de a de6eni :discuta2i a din punct de 6edere mora ;' 7ntruc7t se situeaEA 7ntr%o Eona care scapA 7n 7ntre.ime modu ui 2ur.heE de%a 7n3e e.e 6ia3a" H !eea ce 6a p ace sa numi3i :modu 2ur.heE de%a 7n3e e.e 6ia3a;' rAspunse *ettem2rini din 67r1u 2uEe or' 7n 6reme ce co 3uri e .urii i se 7ntindeau su2 musta3a E2ur ita' iar .7tu i se deuru2a din .u er 7n chip ciudat' pieEi i cu E67cnituri' 6a 1i 7ntotdeauna .ata sa apere' su2 orice 1orma' idei e Ra3iunii i a e Mora ei' c7t i in1 uen3e e or 2ine 7ntemeiate asupra tinere or su1 ete o6Aitoare" Urma o tAcere" !onsterna3i' tinerii pri6eau drept 7nainte" 7nsA dupA c73i6a pai *ettem2rini' care%i adusese capu i .7tu 7n poEi3ia or norma a' spuseD H Nu tre2uie sa 6a prindA mirarea ca noi' adicA acest domn i cu mine' ne certam adesea' 1iindcA o 1acem cu toata prietenia i pornind a mai mu te con6in.eri comune" A 1ost o uurare" Gestu domnu ui *ettem2rini era i ca6a eresc omenesc" 7nsA Joachim % dei a6ea ce e mai 2une inten3ii i dorea discu3ia sa continue 7ntr%un chip ino1ensi6 H spuse' de parca 7 7nT` ce6a' oarecum 7mpotri6a 6oin3ei uiD '' H Tocmai discutam despre rAE2oi' 6aru meu i cu mine' #e mer.eam adineauri 7n urma dumnea6oastrA"
MUNTELE VRJIT &+< Rm auEit' rAspunse Naphta" Am prins cu67ntu din E2or i mi%am s capu % -Acea3i po iticAI 4iscuta3i despre situa3ia .enera aI O nu' r7se )ans !astorp" !um putem noi a2orda un asemenea hQectI VAru ui meu 7nsAi pro1esia 7i interEice sa se ocupe de po itica' c7t despre mine renun3 s%o discut' deoarece n%o pricep c7tui de pu3in" " Y m8car n%am deschis un Eiar de c7nd ma a1 u aici" *ettem2rini .asi' ca i a tAdatA' ca 1aptu acesta este repro2a2i ' Ji' mediat' aratA cA este per1ect de 2ine in1ormat asupra principa e or 6enimente interna3iona e i e .asi 1a6ora2i e' deoarece ucruri e uau' dupA pArerea ui' o 7ntorsAturA 7n a6antaFu ci6i iEa3iei" Atmos1era .enera A a Europei era dominata de .7nduri paci1iste i de p anuri de deEarmare" Ideea democratica 7nainta 6aE7nd cu ochii" 7i asi.ura pe to6arAii de p im2are ca a6ea in1orma3ii con1iden3ia e potri6it cArora Junii Turci puneau a punct u time e pre.Atiri 7n 6ederea o6iturii de stat" Turcia de6enita stat na3iona i constitu3iona H ce 2iruin3a a umanitA3iiK % E i2erarea Is amu ui' spuse Naphta 7n 2Ataie de Foc" MinunatK -anatismu uminat % 1oarte 2ine" 4e a t1e ' chestiunea aceasta 6a pri6ete' adau.A e i se 7ntoarse cAtre Joachim" 4aca A2du )amid cade' s%a Eis cu in1 uen3a 6oastrA 7n Turcia' iar An. ia poEeaEA 7n protectoare""" 4umnea6oastrA tre2uie sA ua3i 1oarte 7n serios e.aturi e i in1orma3ii e ui *ettem2rini a nostru' continua e ' adres7ndu%se destu de a.resi6 ce or doi 6eri i par7nd ca%i crede 7ntr%ade6ar 7n stare sa nu% ia 7n serios pe domnu *ettem2rini" Este 2ine in1ormat 7n chestiuni e na3iona %re6o u3ionare" Lei din 3ara ui 7ntre3in re a3ii amica e cu comitetu en. eE pentru oa cani" 4ar' Lodo6ico' ce se 6a mai a e.e din con6en3ii e de a Re6a ' dacA turcii dumita e pro.resiti 6or reuiI EdTard a V)% ea 6a re1uEa mai ase rui or trecerea prin 4ardane e i' daca Austria se 6a hotAr7 !U toate acestea pentru o po itica acti6a 7n Ba cani' atunci""" %#ro1e3ii e dumita e catastro1iceK 7 7ntrerupse *ettem2rini" Ni0o ai eIte pacea" Lui i se datoresc con1erin3e e de a )a.a' care ram7n actTni mora e de primu ordin" i' dupA mica nereuita 7n Orient' Rusia tre2uia sa%i ia o compen% at e c7t de modestA" e a om 1ec1 UJQneQ domnu meuK N%ar tre2ui sa 6a 2ate3i Foc de dorin3a de per% ne enirii" Acea parte a poporu ui care se opune unor aseme% \\ nun 6a 1i 1ar8 7ndoia a desca i1icata din punct de 6edere mora " !e s ar ma ; i 1ace po itica daca nu s%ar da pri eFu unora sau a to% com#r`mita din punct de 6edere mora I ra &+@ T)OMA* MANN % *priFini3i pan.ermanismu I Naphta ridicA din umerii care nu stAteau chiar a aceeai 7na 3im 7 a1arA de 1aptu cA era ur7t' mai era' se pare' i pu3in asimetric T catadicsi s8 rAspundA" *ettem2rini conchiseD % Oricum' e cinic ceea ce spune3i" 4umnea6oastrA nu 6re3i sa 6ed a 7n e1orturi e .eneroase a e democra3iei de a se impune pe p an intern 3iona dec7t nite 6ic ene mane6re po itice""" % #oate a3i dori s8 6Ad idea ism sau chiar re i.ioEitateI Este 6or2a doar de u time i s a2e resturi a e instinctu ui de conser6are 7ntr%un sistem de ume condamnatA" !atastro1a tre2uie sA 6ina' 6a 6eni pe toate cai e i 7n toate 1e uri e" *8 uAm' de pi dA' po itica 2ritanicaK 4orin3a An. iei de a%i asi.ura 7n mod ur.ent 2astionu indian este e.itima" 4ar consecin3e eI EdTard tie tot at7t de 2ine ca dumnea6oastrA i ca mine' c8 .u6ernan3ii de a #eters2ur. tre2uie s8%i ia re6ana pentru 7n1r7n%.erea su1eritA 7n Manciuria i cA au ne6oie sA Edro2eascA re6o u3ia' aa cum au ne6oie de p7ine" Ji cu toate acestea' EdTard de6iaEA tendin3e e e9pansioniste ruseti spre Europa H e ne6oit s%o 1acAK H i a3738 ri6a itA3i e adormite dintre #eters2ur. i Viena""" % Ah' VienaK #ro2a2i 6A 7n.riForeaEA aceastA piedica 7n ca ea pro.resu ui umii' deoarece recunoate3i 7n imperiu putred a cArui capita a este' mumia *17ntu ui imperiu roman de na3iune .ermanAK % Iar eu constat c8 s7nte3i ruso1i ' pro2a2i din simpatie umanista pentru ceEaro%papism" % 4omnu meu' democra3ia are mu t mai mu t de ateptat de a Srem in dec7t de a )o12ur.' i aceasta este o ruine pentru patria ui Luther i Guten2er.""" % 4e a t1e ' ceea ce spune3i este pro2a2i o prostie" 4ar i o prostie poate 1i o unea tA a 1ata itA3ii""" % Ah' mai asa3i%ma cu 1ata itatea dumnea6oastrAK Ra3iunii urna nu%i tre2uie dec7t s8 $rea s8 1ie mai tare dec7t 1ata itatea' i

este# % Nimeni nu dorete 6reodatA a tce6a dec7t destinu care%i este Eit" Europa capita istA i% dorete pe a sAu" rAE2oiu G " nara% H Atunci c7nd nu% urAti 7ndeaFuns' 7ncepi sA creEi ca apropie este % 4in punct de 6edere o.ic' antipatia dumita e 1a3A de rAE2` incoerentA' at7ta timp c7t n%o 1aci sa porneascA din 7nsAi esen3a s

MUNTELE VRJIT
&+,

*tatu na3iona este principiu acestei umi' pe care a6e3i s%o da3i Eh@ 4ar 1ace3i ca na3iuni e sa 1ie i2ere i e.a e' apAra3i% e pe ce e mici 2e de asuprire' 1ace3i dreptate' crea3i 1rontiere na3iona e""" 4a 1rontiera de a Brenner' tiu" 4es1iin3area Austriei" 4aca ar a putea a1 a cum 7n3e e.e3i s%o ichida3i 1ArA rAE2oi""" \ 4ar eu a 6rea sA a1 u dacA' de 1apt' am condamnat 6reodatA rAE2oaie e na3iona e" \ Aadar' am auEit 2ine""" \ Nu' tre2uie sA con1irm spuse e domnu ui *ettem2rini 7n aceastA ori6in3A' inter6eni )ans !astorp 7n discu3ia pe care o urmArise cu capu p ecat' din mers' uit7ndu%se cu aten3ie' r7nd pe r7nd' c7nd a unu c7nd a ce A a t dintre cei doi inter ocutori" Varu meu i cu mine am a6ut uneori p Acuta ocaEie sA discutAm cu domnu *ettem2rini despre aceste chestiuni i despre a te e asemAnAtoare' adicA' 2ine7n3e es' noi 7 ascu tam e9pun7ndu%i i precE7ndu%i idei e" IatA de ce 6a pot con1irma' i cred cA 6Aru meu 7i 6a aminti i e ' cA domnu *ettem2rini nu ne%a 6or2it numai o datA' p in de entuEiasm' despre principiu micArii' a re6o tei i a per1ec3ionArii umii H care' a urma urmei' mi se pare ca nu este un principiu a2so ut paci1ist H spun7ndu%ne' de asemenea' cA acest principiu 6a tre2ui sA mai 1acA mari e1orturi 7nainte de a 1i pretutindeni 2iruitor' pentru ca 7n 1e u acesta sA se 7n1AptuiascA mu t1ericita Repu2 icA Uni6ersa A" Acestea au 1ost cu6inte e ui' dei erau mu t mai p astice i e9puse mai iterar dec7t a e me e' se 7n3e e.e de a sine" 4ar ceea ce tiu i ceea ce am re3inut cu preciEie % 7ntruc7t' 7n ca itatea mea e cr6Q con6ins' m%a 7n.roEit 7n ade6Ar % este de a% 1i auEit spun7nd a cA aceastA Ei nu 6a sosi pe aripi de porum2e ' ci pe aripi de 6u tur #i e 6u turu ui s7nt ace ea care m%au 7n1ricoat' daca%mi amintesc i Ji cA Viena ar tre2ui sA 1ie 7n6insA' dacA 6rem sa deschidem ca ea ricire" #rin urmare nu se poate spune cA domnu *ettem2rini a n atnnat 7n .enera rAE2oiu " Am dreptate' domnu e *ettem2riniI arecum' spuse ita ianu scurt' e.An7ndu%si 2astonu pe care% t nea 7ntors" u r7n Q Ji Naphta str7m27ndu%se" IatA 7nc ina3ii e dumita e raE2oi%un3ate chiar de propriu dumita e discipo " nFc Fssument pennas ut

-n
-rie
a

dri h J+ Vo taire a apro2at rAE2oiu ci6i iEator i %a recomandat ui

)% ea 7ni4Otri6a tiir_%Gir"r

impotri6a turci or"

420

T)OMA* MANN % Ji 7n oc sa e 1acA rAE2oi' s%a a iat cu ei' he' heK Ba' pe de mai 6ii i cu Repu2 ica Uni6ersa AK Renun3 sA mai 7ntre2 ce 6 ram7ne din principiu micArii i a re6o tei daca 1ericirea i unitat Q 6or rea iEa" 7n aceeai c ipa' re6o ta ar de6eni o crima""" % Jtii 1oarte 2ine' i tinerii domni o tiu de asemenea' ca este 6 despre pro.resu umanitA3ii presupus ca un proces permanent" % 4ar orice micare este cic ica' spuse )ans !astorp" Le.i e c ser6arii masei i ce e a e periodicitA3ii ne 7n6a3A ca at7t 7n spa3iu cit si a timp micarea este cic ica" Tocmai despre aceasta chestiune 6or2eam adineauri cu 6aru meu" Oare mai poate 1i 6or2a despre pro.res' atunc c7nd eti 7n 1a3a unei micAri 7nchise' 1ara duratA i sensI !7nd stau 7ntins seara i pri6esc Eodiacu ' adicA FumAtatea 6iEi2i a de%aici' ma .7ndesc a 6echi e popoare 7n3e epte""" % A3i 1ace mai 2ine sa nu 6a mai 1ram7nta3i at7ta i sa nu mai 6isa3i' domnu e in.iner' ci sA 6a 7ncrede3i 1erm 7n instincte e 67rstei i a e rasei dumnea6oastrA' care tre2uie sa 6A duca a ac3iune" 7nsAi pre.Atirea dumnea6oastrA tiin3i1ica tre2uie sa 6a e.e de ideea pro.resu ui" #ri6i3i cum 6ia3a' 7n imense e sa e spa3ii de timp' se deE6o tA de a in1uEorp7na a om' ast1e ca nu mai asA nici o 7ndoia a cu pri6ire a posi2i itA3i e deocamdatA ne imitate de per1ec3ionare deschise omu ui" 4ar chiar daca 6a 7ncApA37na3i sa ram7ne3i numai 7n p anu matematic' totui' duc7nd micarea dumnea6oastrA cic ica din desa67rire 7n desa67rire' 6e3i aFun.e sa 6a adApa3i din 7n6A3Atura seco u ui a optspreEece ea' potri6it cAreia omu a 1ost a 7nceput 2un' 1ericit i desa67rit i n%a 1ost 1a si1icat i corupt dec7t de erori e socia e' iar ca sa de6inA din nou 2un' 1ericit i desa67rit e dator sa mear.A pe drumu ce duce a acti6itate' a re6 ; Euirea criticA a 7ntre.ii structuri socia e' a t1e """ % 4omnu *ettem2rini uita sa adau.e' inter6eni Naphta' ca idi ica teorie rousseauista este o adaptare schi oditA i ra3iona ista a doctrine cretine pri6itoare a starea ori.inara a omu ui' care nu cunotea pAcatu i nici societatea' ci numai ori.inea sa di6ina i e.Atura 4umneEeu' stare a care urmeaEA sA se re7ntoarcA" 7nsA recia 7mpArA3iei ui 4umneEeu' dupA nimicirea tuturor 1orme or terestre' situata 7ntr%un punct unde ceru i pam7ntu H unde

ra3iona u iQ naiu H se atin.' m7ntuirea este transcendenta' iar 7n ceea ce p repu2 ica dumita e uni6ersa a i capita ista' mi se pare 1oarte R dra.a doctore' sa te aud 6or2ind despre :instinct; 7n e.Atura I -iin3a instincti6a este necondi3ionat a Aturi de ceea ce este nap MUNTELE VRJIT &$+ 4umneEeu 7nsui a sAdit 7n oameni instinctu 1iresc care i%a Idit s8 se despartA unii de a 3ii' 1orm7nd state di1erite" RAE2oiu """ RAE2oiu ' stri.a *ettem2rini' chiar rAE2oiu ' domnu meu' a 1ost e Y sFFGt sa s uFeascA pro.resu H eti o2 i.at sa 1ii de acord cu mine' ai 7n 6edere une e e6enimente chiar din epoca dumita e pre1erata' u sa spunD cruciade eK Aceste rAE2oaie ci6i iEatoare au 1a6oriEat 7n )ui ce mai 1ericit din ume raporturi e economice i comercia e a e noare or i au so idariEat umanitatea apuseana su2 semnu unei idei" % Eti 1oarte 7n.Aduitor 1a3a de idee" 4ar 7mi permit sa recti1ic spuse e dumita e c7t mai po iticos posi2i ' men3ion7nd 1aptu ca cruciade e' 7n a1arA de impu su ce %au dat comer3u ui' au e9ercitat o in1 uen3a 7ntr%un sens de oc interna3iona ' ci dimpotri6A' au 7n6A3at popoare e sa se deose2eascA une e de a te e i au pri eFuit deE6o tarea ideii de stat na3iona " % 7ntocmai' dar numai daca pri6im ucruri e din punct de 6edere a raporturi or dintre popoare i c er" 4a' 7n c ipa aceea sentimentu onoarei na3iona e a 7nceput sa se conso ideEe 7mpotri6a ar2itraru ui iE6orit din ierarhie""" % Ji cu toate acestea' ceea ce numeti ar2itrar iE6or7t din ierarhie nu este a tce6a dec7t ideea de unire a oameni or su2 semnu spiritu ui" % !unoatem acest spirit rousseauist i renun3am 2ucuroi a e " % Este e6ident cA' 7m2o dit de mania dumita e na3iona a' ai oroare de cosmopo itismu ne2iruit a 2isericii" 4aca a putea mAcar sa tiu cum 6rei s8 7mpaci acest 1e de a .7ndi cu a6ersiunea dumita e 1a3a de rAE2oiK !u tu pentru statu conceput dupA mode u antic tre2uie sa 1acA an dumneata un partiEan a unei concep3ii Furidice poEiti6e' i ca atare""" % IJiscutam chestiuni FuridiceI 7n dreptu popoare or' domnu meu' a dre ptu ui natura i a ra3iunii umane uni6ersa e ram7ne cea mai 6ie""" a m serioi' dreptu popoare or despre care 6or2eti nu este nimic dec7t o 1orma corupta rousseauista a ui ,us di$inum, care nu " c ;e^a 1ace nici cu natura i nici cu ra3iunea' ci se spriFinA pe re6 ,us r1% Y mnuQe #ro1esor' sa nu ne certam pe cu6inteK Numi3i netu 2urat m !>ea e >U cmstesc ca Eser61 ` drept natura i drept a popoare or" 7n >*te 8 deasu ra a 3a ` # drepturi or poEiti6e a e state or na3iona e se superior' .enera %6a a2i i care ne 7n.Aduie sa so u3ionam
422

T)OMA* MANN prin instan3e de ar2itraF chestiuni e iti.ioase iE6or7te din interese tradictorii" H #rin instan3e de ar2itraFK !7nd aud o naE27tie ca astaK 4eci' nrFnt
con.

un
V

e3u' iatA

tri2una 2ur.heE de ar2itraF care hotArAte asupra pro2 eme or care statornicete 6oia ui 4umneEeu i 1undamenteaEA istoriaK Bun ce6a pentru piciorue e de porum2eiK 4ar atunci' cum ram7ne cu ari de 6u turI H Mora a 2ur.heEa""" H 4umneEeu e' dar mora a 2ur.heEa nici mAcar nu tie ce 6reaK Ur a 7mpotri6a scAderii nata itA3ii i pretinde reducerea ta9e or pentru instruc3ia i pre.Atirea pro1esiona a a copii or" Ji totui te 7nA2ui de mu 3ime' iar toate pro1esiuni e s7nt at7t de supra7ncArcate' 7nc7t upta pentru un 2 id de m7ncare este mu t mai 7n1iorAtoare dec7t toate rAE2oaie e din 6remuri e trecute" #arcuri i orae%.radiniK Re6i.orarea raseiK 4ar a ce 2un s%o re6i.oreEi' daca pro.resu i ci6i iEa3ia doresc sa nu mai 1ie rAE2oaieI RAE2oiu ar 1i miF ocu 7mpotri6a tuturor acestora i pentru toate acestea" #entru re6i.orarea rasei i chiar 7mpotri6a scAderii nata itA3ii" H G umeti" !eea ce spui nu mai este serios" 4e a t1e ' discu3ia noastrA s%a i destrAmat' i tocmai a momentu oportun" Am aFuns' spuse *ettem2rini i arat7nd 6eri or cu 2astonu cAsu3a' se opri 7n 1a3a por3ii" Era modesta 1iind aeEata in.A intrarea 7n 4or1' pe oseaua de care n%o despAr3ea dec7t o .rAdini3a 7n.usta" Vi3a sA 2atica cu rAdAcini e deE.o ite 7ncununa ua casei i%i 7ntindea una dintre tu pini e rAsucite i cA3Arate pe Eid spre 1ereastra parteru ui' a dreapta' unde se a1 a 6itrina unei mici 2Acanii" #arteru apar3inea 2Acanu ui' dec ara *ettem2rini" Locuin3a ui Naphta se a1 a a primu etaF a croitor' i e 7nsui ocuia su2 acoperi" Era o mansarda initita" Mani1est7nd deodatA o ama2i itate surprinEAtoare' Naphta iI+ e9prima nAdeFdea ca acestei 7nt7 niri 7i 6or mai urma i a te e" H ViEita3i%ne' spuse e " A spuneD 6iEita3i%ma' daca doctoru *et 2rini' aici de 1a3a' nu ar a6ea drepturi mai 6echi a prietenia durnn 6oastrA" Veni3i ori de c7te ori o 6e3i dori' oric7nd 6a 6a 1i dor de o discu3ie" #re3uiesc schim2uri e de idei cu tineretu " #oate ca nici mie ipsete o oarecare tradi3ie 7n peda.o.ie""" 4aca maestru nostru de dra Bi% arata pe *ettem2riniC pretinde sa repartiEeEe numai umani ui 2ur.heE daruri e i 6oca3ia peda.o.ica' tre2uie sa% contraEQ Aadar' pe cur7nd" MUNTELE VRJIT

423

*ettem2rini in6oca .reutA3i" *7nt numeroase' Eise e " Pi e e domnu%Y + cotenent erau aici numArate 1iindcA urma sa p ece' iar domnu in.i% Fi 6a du2 a desi.ur Ee u pentru a%i respecta i mai ri.uros re.imu A\i poatA 7nt7 ni 6aru c7t mai cur7nd a es" Tinerii dadura dreptate am7ndurora' mai 7nt7i unuia' apoi ce ui a t" #ri%" erA in6ita3ia ui Naphta cu c7te o 7nc inare a capu ui i imediat dupA ea con1irmarA prin micAri din cap i din umeri reEer6e e 1ormu ate de *ettem2rini" Ast1e ' oricare a ternati6a rAm7nea deschisa" % !um %a porec itI 7ntre2a Joachim pe c7nd urcau drumu 7n spira a care conducea a :Ber.ho1;" %Eu' unu ' am 7n3e es :maestru a catedrei;' spuse )ans !astorp' i am de .7nd sa re1 ecteE serios a acest ucru" 4esi.ur ca este o . uma 1ArA importan3AG 7i dau 7ntre ei at7tea porec e ciudate" *ettem2rini i%a Eis ui Naphta princeps scholasticorum H ceea ce nu%i rau" 7n de1initi6 sco asticii au 1ost cArturarii e6u ui mediu' 1i oEo1ii do.me or' daca 6rei" )mK 4e a t1e despre e6u mediu s%a pomenit de mai mu te ori % 1apt care mi%a amintit ca *ettem2rini a spus chiar din prima Ei de dupA sosirea mea cA mu te ucruri de aici' de a noi' i se par ca amintesc de e6u mediu" A spus%o 7n e.Atura cu Adriatica 6on MZ endon0' adicA din cauEa nume ui ei" 4ar e ' ce impresie 3i%a 1AcutI % Mitite u I Nu prea .roEa6a" A spus mu te ucruri care mi%au p Acut" -irete cA tri2una e e de ar2itraF s7nt o 1A3Arnicie" 4rept sa%3i spun' e persona nu mi%a p Acut de oc i' 7n de1initi6' ce 1o os ca spune at7tea ucruri interesante' dacA e 7nsui este un tip echi6ocI Ji este 7ntr%ade6ar echi6oc' nu po3i sa ne.i" !hiar po6estea aceea cu : ocu comuniunii; a rost' de 1apt' echi6oca" Ji pe deasupra mai are i un nas de e6reu' uita%te Yne a e K 4e a t1e numai semi3ii pot a6ea un aer at7t de ma adi6" Te .indeti 7n mod serios sa% 6iEiteEiI irete' ` sa^Q 6iEitam am7ndoi' preciEa )ans !astorp" !7t despic cu ui" 6or2ete mi itaru din tine" Ji ca deenii a6eau ace ai 1e de ""Q erau deopotri6A de 7n6eruna3i 7n cercetAri e or i mai a es 7n ie e ocu te" Naphta are i e ce6a de adept a tiin3e or ocu te i ma !e rcseaEa destu de mu t""" 4e a tminteri' nici nu pretind ca %am pri%#ri ` +N e :Zl nsa R ' Q daca% 6om 7nt7 ni mai des' poate ca o sa s17rim :"\' #ncepe' i nu%i chiar imposi2i ca mintea noastrA sa pro1ite 7n @enRd e' tu de6ii aici din ce 7n ce mai 7n3e ept cu 2io o.ia' cu 2ota%!U toate puncte e ta e so sti3ia e ipsite de statornicie" 4e a t1e '
424 T)OMA* MANN timpu te%a interesat chiar din Eiua sosirii ta e" Ji cu toate s7ntem aici numai i numai ca sA ne 7nsAnAtoim' adicA sA de6enim p et sAnAtoi' pentru ca' 7n s17rit' sA ni se restituie i2ertatea i sa 1Q trimii 6indeca3i a es" % Li2ertatea ocuiete 7n mun3iK c7ntA )ans !astorp pe un ton 6ese Ia spune' tu ce creEi c8 este i2ertatea' continuA e " Naphta i *ettem2rirr au discutat i ei' adineauri' dar n%au reuit s8 se 7n3e ea.A" :Li2ertate este e.ea iu2irii de oameni;' spune *ettem2rini' i aceasta a1irma3ie te 1ace sa te .7ndeti a strAmou ui' car2onaru " 4ar oric7t de curaFos a 1ost car2onaru i oric7t de curaFos ar 1i 7nsui *ettem2rini a nostru""" % 4a' ucruri e de6eniserA p icticoase c7nd au 7nceput sA 6or2eascA despre curaFu persona " % """cred' totui' cA se teme de mu te ucruri de care Naphta nu se teme' 7n3e e.i tu' i c8 i2ertatea i curaFu ui s7nt ucruri destu de con1uEe" !reEi tu c8 ar a6ea curaFu de se perdre ou meme de se laisser deperir>

% !e te%a apucat de 6or2eti 1ran3uEeteI % Uite%aa""" Atmos1era de aici este at7t de interna3iona a" Nu tiu care ar tre2ui s8 se simt8 mai 2ine' *ettem2rini cu repu2 ica ui 2ur.he%Eo%uni6ersa a sau Naphta cu cosmopo itismu ui ierarhic" 4upA cum 6eEi' am 1ost 1oarte atent' 7ns8 n%am priceput chiar totu ' dimpotri6A' mi s%a pArut ca din discu3ia or reieeau mari con1uEii" % Aa se 7nt7mp A 7ntotdeauna i o sA consta3i mereu c8 a 6or2i i a a6ea pAreri duce numai a con1uEie" Nu 3i%am mai spus%oI !eea ce importa nu este c7tui de pu3in ce p8rere ai' ci numai s8 tii daca eti sau nu om cinstit" !e mai sAnAtos este sA n%ai nici un 1e de pArere i sA%t+ 1aci ser6iciu " % 4a' tu po3i sa spui asta 7n ca itate de 6iitor o1i3er 18c7nd parte dintr%institu3ie pur 1orma A" !u mine 7nsA e a tce6a' eu s7nt ci6i ' am oareca rAspundere" Ji m8 ener6eaEA s8 6Ad o atare con1uEie' c8 unu pre +
a at7t de

repu2 ica interna3iona A i urAte 7n principiu rAE2oiu ' dar este patriot 7nc7t cere partout 1rontiera de a Brenner % 7n 6reme ce ce socotete statu ca 1iind opera dia6o u ui i audA pe toate tonuri e aat so idu ui

daritatea uni6ersa a' 7ns8 cu o c ipa mai t7rEiu apArA dreptu instin natura ' i%i 2ate Foc de con1erin3e e de pace" Tu spui cA noi s7nte nu ca sA de6enim mai inte i.en3i' ci ca sA ne 6indecAm" 4ar tre2ui ! t1e ' eJ po3i 7mpAca pe am7ndoua' 2Aiete' cAci daca nu procedeEi asu
MUNTELE VRJIT 425

a de concep3ia dua istA asupra umii i 3in s8%3i atra. aten3ia ca !easta este o .reea A 1oarte mare"

4espre 7mpArA3ia ui 4umneEeu i despre m7ntuirea prost

7n3e easA
)ans !astorp stAtea pe 2a con i identi1ica o p antA care cretea 7n mu te ocuri acum' c7nd 6ara astronomica 7ncepuse' iar Ei e e se micorauD coada%orice u ui sau aLui e.ia' o 6arietate a ranuncu acec or care cretea ca un copAce cu tu pina un.a' 1 ori a 2astre' 6io ete i roii%ca1e%nii i cu 1runEe e ier2i1orme' destu de deE6o tate" # anta cretea ici i co o' 7n numAr mare' dar mai a es 7n ace co 3 initit unde' iatA cA' 7n cur7nd a6ea sA 1ie un an de c7nd o 6AEuse pentru prima oaraD adicA 7n acea depArtatA 6a e 7mpAduritA' p inA de 6uietu torentu ui' cu o cArare i o 2ancA unde se s17rise p im2area ui de odinioarA' p im2are prematurA i destu de pu3in 1o ositoare' dar unde se mai ducea din c7nd 7n c7nd" Nu era un drum chiar at7t de un.' dacA 1Aceai aceastA p im2are 7ntr%un mod mai pu3in a6enturos dec7t o 1Acuse e a tAdatA" Urc7nd o por3iune pe po67miu de deasupra derde uu ui de a 4or1' aFun.eai cam 7n douAEeci de minute H cu condi3ia sa mer.i 1ArA oco iuri' 1ArA arii din opere i 1ArA opriri din pricina o2ose ii H 7n partea pitoreasca a potecii care' erpuind de%a un.u pAdurii' trecea peste pode3e e de emn a e pistei de 2o2 ce co2ora dinspre *chatEa p' iar c7nd Joachim era re3inut a anatoriu de 7ndatoriri e impuse de tratament' de 6reo consu ta3ie' de 6reo radio.ra1ie' de 6reo uare de s7n.e pentru ana iEA' de 6reo inFec3ie o2 i.a3ia de a se c7ntari' )ans !astorp p eca' dacA 6remea era rurnoasA' 1ie dupA a doi ea deFun' 1ie dupA primu i c7teodAta pro1ita e ore e dintre ceai i cina' pentru a%i 6iEita ocu pre1erat' ace ai e [ odinioarA' a6usese o hemora.ie pe nas at7t de cump itA' iAr aco o JeEa pe o 2ancA' ascu ta cu capu p ecat 6uietu torentu ui i pri6ea Ji acea mu 3ime a 2astrA de coada%orice u ui care 7n1 orea iarAi m Atacu 6Aii" Qeas % nea `are numai #entk at7tI Nu" se ducea aco o i din ne6oia su1 e% s n u sii e a % i . r' ca s8%i poat8 aduce aminte' s8%i recapitu eEe impre% i 1eF " Qm#QAri e at7tor uni % i pentru a se .7ndi A toate" Erau mu te ^ m a1ara de asta' nici nu%i 6enea prea uor sa i e punA 7n
426

T)OMA* MANN ordine' cAci 7i apAreau 7nc7 cite' amestec7ndu%se 7ntre e e 7n nes1 1e uri' ast1e 7nc7t cea mai impede amintire rea a a2ia putea 1i dei #riita de ceea ce .7ndise' 6isase sau 7i 7nchipuise doar" Insa toate erau [F esen3a a6enturiera at7t de intensA' 7nc7t atunci c7nd 7 nApAdeau' inima destu de uor impresiona2i a' adicA aa cum 1usese chiar din prima Q sosirii aici' sus' se oprea i apoi 2Atea cu putere" *au poate numai const tarea ucida ca' 7n aceasta 6a e % unde' 7ntr%un moment de e9a tar #ri2is a6 )ippe 7i apAruse 7n carne i oase' iar aLui e.ia nu mai era ce 6AEuta odinioarA' ci 7n1 orise 7ncA o datA % oare simp a constatare ca ace e :trei sAptAm7ni; a e ui se 6or pre1ace' 7n cur7nd' 7ntr%un an 7ntre. era 7ndeaFuns s8%i 7nspAim7nte' 7ntr%un chip at7t de straniu' inima impre% siona2i AI 4e a t1e ' acum nu%i mai cur.ea s7n.e din nas' pe 2anca de 7n.a torent % 1aptu acesta rAmAsese 7n urmA" -Acuse pro.rese cu ac imatiEarea ui' asupra cAreia Joachim 7i atrAsese aten3ia chiar de a 7nceput' i care' 7n ade6Ar' se do6edise ane6oioasA" 4ar dupA unspreEece uni puteai s%o consideri ca terminata i a2ia dacA mai era caEu sa te atep3i a ce6a nou 7n aceastA direc3ie" !himismu stomacu ui i se norma iEase i se adaptase" MAria Mancini 7i recApAtase 7ntrea.a sa6oare' ner6ii mucoase or uscate at7ta 6reme sim3eau iarAi 2uchetu acestui produs care era 1oarte 2un i de aceea% comanda cu ace ai sentiment pios tocmai de a Bremen' c7nd reEer6e e erau pe terminte' mAcar ca 7n 6itrine e sta3iunii interna3iona e erau e9puse 3i.Ari 1oarte ispititoare" Oare MAria nu 1Acea un 1e de e.AturA 7ntre e ' care se .Asea 7n ad7ncu depArtArii' i umea din c7mpie' 6echea ui patrieI Ji oare aceastA e.AturA nu se 7ntre3inea i nu se pAstra mu t mai 2ine 7n acest 1e ' dec7t prin miF ocirea cAr3i or pota e' de pi da' pe care e trimitea' din c7nd 7n c7nd aco o Fos" unchi or ui' dar pe care de a o 6reme e cam rArise' cu at7t mai mu t c c7t' 7nsuindu%i concep3ii e oca e' 7i 7nsuise 1oarte 2ine 7n specia o i ceiu de%a irosi timpu " !e mai adesea e scria cAr3i pota e i ustra deoarece erau mai p Acute a 6edere' repreEent7nd pri6e iti cu 6a ea EApada sau cu aspecte e ei de 6arA' i nu a6eau pentru scris dec7t e c7t tre2uia pentru a comunica u time e dia.nostice a e medici or' re tatu 6reunei consu ta3ii unare sau .enera e' cu a te cu6inte oc # e termenii 7n care re ateEi aceste dia.nostice spre 1o osu rude or' aoi anun3i' de e9emp u' 1aptu cA se constatase' cu aFutoru depistAri +? R acustice' 1ie optice' o 7m2unAtA3ire incontesta2i a' 7nsA ca 2o na6 era deocamdatA deEinto9icat i cA uoara cretere a temperaturii # MUNTELE VRJIT
427

rnai a6ea' pro6enea din ce e c7te6a mici puncte care pentru mo%t rnai d8inuiau' dar 1ArA 7ndoia A 6or dispArea comp et daca pacien%a a6ea pu3inA rA2dare spre a nu mai 1i si it' mai t7rEiu' sa se 7ntoar%#utea presupune cu oarecare certitudine ca nimeni nu se atepta sa ameasc8 de a e compoEi3ii episto are mai amp eG doar nu se adresa i s1ere umaniste i retoriceG rAspunsuri e pe care e primea nu erau Y i e e mai e9pansi6e" 4e ce e mai mu te ori 7nso3eau trimiterea de casA a miF oace or 2Aneti' adicA a 6enitu ui pro6enit din a6erea pArinteascA i care' preschim2at 7n moneda acestei 38ri' de6enea at7t de considera2i ' 7nc7t reEer6e e nici nu apucaserA 6reodatA sa se s17reasca 7n c ipa c7nd 7i sosea un nou mandat 7nto6ArAit de c7te6a r7nduri 2Atute a mainA' semnate de

James Tienappe ' cu .7nduri 2une i urAri de 7nsAnAtoire din partea 2Atr7nu ui sAu unchi' iar c7teodat8 i din partea ui #eter' ce mereu p ecat pe mare" !onsi ieru au ic 7ncetase de c7t86a 6reme sA%i mai administreEe inFec3ii e' 7i anun3ase )ans !astorp pe cei de acasA" Nu%i 1Aceau 2ine t7nAru ui pacient' 7i dAdeau dureri de cap' 7i stricau po1ta de m7ncare' 7 1Aceau sA piardA din .reutate' 7 o2oseau' 2a 7ncepuserA chiar sa%i ridice temperatura' care dupA aceea nu mai co2or7se" -e2ra' senEa3ia su2iecti6A' 7 do.orea cu 1ier2in3ea A uscatA su2 tenu tranda1iriu' amintind acestui 6 Astar a c7mpiei cu 6ese a ei meteoro o.ie umedA' cA ac imatiEarea nu consta' totui' dec7t 7n a te o2inui sA nu te o2inuieti' ceea ce era' de a t1e ' i caEu ui Radamante 7nsui' care a6ea o2raFii mereu 6ine3ii" :Mu 3i nu se o2inuiesc niciodatA;' 7i spusese Joachim chiar de a 7nceput' i acesta pArea sA 1ie caEu ui )ans !astorp" !Aci tremuru cetei' care 7ncepuse s8% stin.hereascA uor imediat dupA sosirea aci' sus' nu 7ncetase nici e ' ci continua % da' 7 sim3ea c7nd mer.ea' c7nd 6or2ea i chiar aici' 7n acest re1u.iu a es pentru medita3ie' 7n 1eeria astrA 7n1 oritA' ticu se mani1esta 7n mod at7t de insistent 7nc7t aproape e o2inuise s8%i reEeme 2Ar2ia 7n 1e u demn a ui )ans LorenE storp" !u acest pri eF era de 1iecare datA ne6oit sa%i aminteascA de eru tare a 28tr7nu ui' urma direct a co eretei de parada' de rotun%a su1 atA cu aur a cupei de 2oteE' de repetarea sonora i e6 a6ioasa a strA6echi rostiri i de a te ucruri asemAnAtoare care% 7mpin.eau p s8 se .7ndeasc8 A propriu sAu comp e9 de 6ia3a" is a6 )ippe nu%i mai apArea 7n carne i oase' ca 7n urma cu 6reo niai P!!e QUnQQ RcQimatGiEarea mQ )ans !astorp se e1ectuase' trupu nu%i cea 3eapAn' 7ntins pe 2ancA' iar eu sau nu mai 7nt7rEia pe
428 T)OMA* MANN me ea.uri 7ndepArtate % asemenea 7nt7mp 8ri nu mai a6eau oc I E peEimea 6ie a acestei aduceri aminte' atunci c7nd o e6oca' se pastr imite e norma e i sAnAtoaseG i cu acest pri eF' )ans !astorp scotea p Acere' din 2uEunaru hainei' amintirea de stic a pe care%o pAstra 7ntr p ic du2 u' 67r7t a r7ndu ui 7n port6iEitD o p Acu3a care' atunci c7nd 3inea oriEonta ' a6ea sc ipiri ne.re 1ara uciu' dar' 7nA 3ata 7n umi ceru ui' se impeEea i deE6A uia ucruri omenetiD ima.inea transna renta a trupu ui omenesc' a cAtuirea coaste or' 1orma inimii' arcu dFa 1ra.mei i contururi e p am7ni or' iar 7n p us oase e 2ra3e or i a e c a 6icu ei' toate acestea mAr.inite de 7n6e iu pa id i a2urit a ace ei carni din care )ans !astorp .ustase 7n mod nesocotit 7n saptam7na !arna6a u ui" #rin urmare' ce putea 1i surprinEAtor 7n 1aptu ca inima ui emoti6a se oprea i%i iu3ea 2AtAi e' atunci c7nd pri6ea aceasta amintire' con%tinu7nd dupA aceea sa recapitu eEe i sa retrAiascA :totu ;' reEem7ndu%se de spAtaru rudimentar a 2Ancii' cu 2ra3e e 7ncruciate i capu p ecat pe umAr' 7n 6uietu torentu ui i 7n 1a3a coEii%orice u ui 7n 1 oareQI -orma superioara a 6ie3ii or.anice' omu ' 7i apArea 7ntocmai ca 7n ace e nop3i .eroase i de umina astra a din 6remea sa6ante or ui studii' iar de aceasta 6iEiune interioara depindeau' pentru t7naru )ans !astorp' 7ncA mu te a te pro2 eme i preciEAri de care 2unu Joachim era scutit sa se ocupe' 7nsA de care e 7ncepuse sa se simtA rAspunEAtor 7n ca itatea ui de ci6i ' cu toate ca aco o Fos' a es' nu%i 1useserA niciodatA deE6A uite i nu e%ar 1i descoperit niciodatA' dar aici' de unde pri6ea umea i 6ie3uitoare e de pe piscu acestui punct pierdut' de a o a titudine de cinci mii de picioare' asA .7nduri e sa se depene H desi.ur i pentru ca trupu 7i era a373at de to9ine e so u2i e a cAror cA dura uscata 7i do.orea o2raFii" *e .7ndea cu acest pri eF a *ettem2rini' a 1 anetaru peda.o. a cArui tata 6enise pe ume 7n Grecia i 6edea menirea suprema a om uQ ui 7n po itica' re6o ta i e ocin3A i care s1in3ea sa2ia i scutu pe a tar UmanitA3iiG se .7ndea' de asemenea' a :camaradu ; Sro0oTs0i i discu3ii e purtate cu e de c7t6a timp 7n camera nea.ra' i re1 ecta a s su du2 u a ana iEei' spun7ndu%i c7t putea 1i de prie nica ac3iunii i # .reu ui i c7t era de 7nrudita cu morm7ntu i cu 7ntoarcerea 7n 3arQ E6oca ima.ini e ce or doi 2unici' re6o tatu i e6 a6iosu ' car 7m2racau 7n ne.ru din moti6e di1erite' 7i compara 7ntre ei i e a#r demnitatea" 4ar se mai asA i 7n 6oia considera3ii or asupra unor Q ruiOO p e9e at7t de 6aste ca 1orma i i2ertate' spirit i trup' onoare Ji timp i eternitate H i sim3ea o scurta i 2rusca ame3ea a a .7 n

MUNTELE VRJIT
429

data 7n1 orea coada%oice u ui i ca anu se 7nchidea 7n propriu ui cic u" A6ea 7n re1u.iu sau pitoresc un cu67nt ciudat pentru aceasta Y as8 acti6itate a care 7i supunea .7ndireaD 7i spunea :c7rma; dupA termen 1o osit de copii a Foc i 7ntre2uin3a aceastA e9presie carc%i rcea cu toate cA era e.ata de spaime e' ame3e i e i toate soiuri e de 2uciume a e inimii' marindu%i do.orea a din o2raFi" 4ar nu .Asea necu6iincios ca truda impusA de aceastA acti6itate 7 si ea sa%i spriFine 2Ar2iaG cAci o asemenea atitudine corespundea per1ect cu demnitatea pe care i%o dAdea 7n sinea ui 1aptu de a 1o osi :c7rma; 7n 1a3a ima.ini or ce%i apAreau 7n minte" Romo Dei numise ur7tu Naphta 1Aptura superioara' atunci c7nd 7i uase apArarea 7mpotri6a teorii or socio o.ice engle"e. A67nd 7n 6edere toate acestea' oare ce ar putea 1i surprinEAtor 7n 1aptu cA )ans !astorp se credea o2 i.at H 7n nume e responsa2i itA3ii con1erite de starea ui de ci6i ' i 7n interesu :c7rmei; H sa 1acA 7mpreuna cu Joachim o 6iEita mitite u uiI *ettem2rini nu se arAtase de oc 7nc7ntat de asemenea e6entua itate H iar )ans !astorp a6ea destu a 1ine3e i sensi2i itate pentru a%i da per1ect seama de acest ucru" Nici mAcar prima 7nt7 nire nu 1usese pe p acu umanistu ui i dupA toate aparen3e e *ettem2rini se si ise chiar s%o e6ite' din pruden3A peda.o.ica' 6oind sa%i cru3e pe tineri H aceasta era e9p ica3ia pe care i%o dAdea ra1inatu copi rAs1A3at a 6ie3ii H ' sa%i scuteascA de a 1ace cunotin3a cu Naphta' dei e 7nsui a6ea e.aturi cu acesta din urma i discuta cu e " Aa s7nt educatorii" Numai ei 7i m.aduie ceea ce este interesant' socotind ca s7nt 7nEestra3i pentru acest ucruG dar interEic tineretu ui i%i cer sa nu se considere 7nEestrat pentru ceea ce este interesant" 4in 1ericire' 1 anetaru nu

a6ea 6reun drept rea s %i interEicA' indi1erent ce' t7naru ui )ans !astorpG i a urma urmei nici acar n%o 1Acuse 7n mod serios" 4iscipo u neast7mparat n%a6ea dec7t %Ji ascundA Focu ' pre1ac7ndu%se ca este nai6' pentru ca' 7n 1e ui acesta' ic sa nu% mai 7mpiedice a da curs' 7n mod po iticos' in6ita3iei micu%i aphta % ceea ce 1Acu de a t1e ' iar Joachim' 6r7nd%ne6r7nd' 7 7nso3i' a Ei e dupA prima or 7nt7 nire' 7ntr%o duminica dupa%amiaEa' dupA !Ura de odihnA" R a :Ber.ho1; p7nA a ua cAsu3ei 7mpodo2ite cu 6i3a sA 2atica Urc % R !7te6a mmute" IntrarA as7nd pe dreapta ua ce da 7n 2AcAnie i cara 7n .usta care 7i conduse p7na 7n 1a3a uii de a etaF' 7n.a a !8re" er ie nu se a1 a dec7t o tA2 i3a cu nume e ui Lu0ace0' croitor de
430

T)OMA* MANN dame" Le deschise un copi andru' un 2Aiat de ser6iciu' cu paru scurt i o2raFii roii' 7m2rAcat cu un soi de i6rea' adicA o haina Q i Fam2iere" 7ntre2arA de domnu pro1esor Naphta i' cum nu a6eau + cAr3i de 6iEitA' 7i spuserA nume e pe care copi andru se duse sa Q Q comunice domnu ui Naphta % a cArui nume 7 pronun3a 1ara a%i 4 6reun tit u 7n 1a3A" UA de A camerA din 1a3a intrArii principa e st deschisa i dAdea 7n ate ieru croitoru ui' iar Lu0ace0' dei era EQ sAr2Atoare' edea' cu picioare e 7ndoite su2 e ' a o masa i cosea -O pA id i che G su2 nasu%i enorm' musta3a nea.rA se re6arsA peste .u d7ndu%i o e9presie amarA" % Buna Eiua' spuse )ans !astorp" % ?riitsi, rAspunse 7n dia ect' croitoru ' sa ut7ndu%i a r7ndu ui' cu toate ca acest .rai e 6e3ian nu se potri6ea nici cu nume e i nici cu 7n1A3iarea ui i suna pu3inte cam 1a s i neo2inuit" % At7t de Ee osI continuA )ans !astorp d7nd din cap""" 4oar e duminicaK % Lucru ur.ent' rAspunse scurt Lu0ace0' continu7nd sa coasA" % -ArA 7ndoia a cA este ce6a deose2it' presupuse )ans !astorp' cum6a o ne6oie ur.entA pentru 6reo seratA sau c8m Aa ce6aI !roitoru AsA c7t6a timp 7ntre2area 1ArA rAspuns' rupse 1iru cu din3ii i 2A.A a tu 7n ac" Apoi dAdu din cap" % Va 1i ce6a cochetI mai 7ntre2a )ans !astorp" Ji pune3i i m7neciI % 4A' m7neci' este pentru o 2Atr7n8' rAspunse Lu0ace0 cu un pronun3at accent 2oemian" 4ar 7ntoarcerea micu ui ser6itor 7ntrerupse aceastA con6or2ire din pra.u uii" 4omnu Naphta roa.A pe domni sA intre' anun3A e ' i deschise tineri or o uA care se a1 A A doi sAu trei pai spre dreapta i 7n ace ai timp ridica deasupra or o draperie" Naphta' 7n papuci cu pam%poane' st7nd pe un co6or de un 6erde ca muchiu ' 7i primi pe cei doi care intrarA" Am7ndoi 6erii au 1ost surprini i chiar u ui3i 6AE7ndu%se 7nt7mpnN1 7n neateptatu u9 a acestei camere de ucru' uminatA de douA 1erestr ' cAci aspectu sArAcAcios A cAsu3ei' cu scara i coridoru ei Fa nic' nu 7n. a duia pentru nimic 7n ume sA pre6eEi un asemenea ucru' i dAdea' p contrast' e e.an3ei aranFamentu ui interior a ocuin3ei ui Naphta un de 2asm" dei acea e e.an3A n%o a6ea de oc 7n rea itate si desi.ur ca 1i a6ut%o nici 7n ochii ui )ans !astorp i Joachim Piemssen" !u to acestea' era distins' chiar u9os' 2a 7n po1ida 2irou ui i a du ap +++++ MUNTELE VRJIT
&=+

a6ea' 7n rea itate' aspectu unei camere de ucru" Era aco o prea ! mAtase' de un rou%7nchis p7na a purpuriuD draperii e care aco% ui e ur7te' c7t i 3esAtura 7ntinsA pe .rupu de mo2i e aranFate # BFFn aturi e 7n.uste' din dreptu ce ei de a doua ui' 7n 1a3a unui Q ui n ce at7rna peste aproape 7ntre. perete e" Erau nite scaune H cu .o2 en R te 1istichii i cu perne mici pe spAtare e de mAtase % puse roata 7n + unei mese rotunde' 7ncrustatA cu meta ' 7n spate e cAreia se a1 a o acea 7n ace ai sti ' 7ncArcata cu perne de cati1ea" 4u apuri e cu cAr3i uoau toatA A3imea perete ui' 7ntre ce e doua ui" *emAnau cu masa de ris sau mai mu t cu scrinu care%i .Asise ocu 7ntre 1erestre' pre6AEut cu un o2 on con6e9 pe roti e' i toate erau scu ptate 7n emn de mahon cu ui de stic A 7ndArAtu cArora era 7ntinsA mAtase 6erde" Iar 7n co 3' a st7n.a .rupu ui de scaune' se 6edea un o2iect de arta' o scu ptura de emn' pictatA i aeEatA pe un soc u 7n6e it 7n mAtase roie H ce6a care 7n sine te 7nsp8im7nt8" O +iet), nai6A i e9presi6a p7na a .rotescD Maica 4omnu ui cu scu1ie' cu spr7ncene e 7ncruntate i .ura pieEiA' str7m2At8 de p 7ns' 3in7nd 7n poa A pe M7ntuitoru cu 1runtea 7ncununata de spini' 1a3a i 2ra3e e stropite cu picAturi de s7n.e' s7n.e coa.u at a rana din coastA i a sti.mate e de Ia m7ini i de Ia picioare H o scu pturA primiti6A' de propor3ii ar2itrare' cu o anatomie .roso anA' do6edind i.noran3a scu ptoru ui" AceastA ucrare ciudatA dAdea o notA deose2itA camerei 7mpodo2ite cu mAtAsuri" Tapetu ' 6iEi2i deasupra du apuri or cu cAr3i i 7ntre 1erestre' 1usese a es' dupA c7t se pArea' de cAtre su2chiriaD 6erde e 2enEi or 6ertica e era ace ai cu a co6oru ui moa e aternut pe duumea Ji peste care 1usese 7ntinsA o carpetA roie" Numai ta6anu scund dAdea impresia cA nu%i strica sA 1ie pu3in pus a punct" 4ar din e co2ora o micA ustrA 6ene3ian8" -erestre e a6eau perde e crem care atin.eau duumeaua" % atA c8 ne re.Asim pentru a mai sta de 6or2a' spuse )ans !astorp'

reme ce ochii 7i 7nciemeniserA mai cur7nd pe e6 a6ioasa oroare din dec7t pe ocataru acestei camere surprinEAtoare' care constata cu ac3ie c8 6erii se 3inuserA de cu67nt" 7ncerca s8%i conducA cu .esturi + Ji ospita iere' 1Acute cu m7na dreaptA' spre scaune e capitonate cu e U dar )ans !astorp' ca 6rAFit' se 7ndrepta direct cAtre .rupu scu ptat nin' oprindu%se 7n 1a3a Iui cu m7ini e 7n o duri i capu p ecat" R e a6e3i dumnea6oastrA aiciK spuse e 7ncet" 4ar este 7nspai% r rd: Q7un% Oare s%a mai 6AEut 6reodatA o asemenea su1erin3AI -i% Jtec8e R6a 1oarte 6echi"
432

T)OMA* MANN

''I"
H *eco u a paispreEece ea' rAspunse Naphta" 4e ori.ine renan; 2a2i " Va impresioneaEAI H Enorm' spuse )ans !astorp" 4e a t1e ' o asemenea ucra poate sa nu 1acA o impresie puternica asupra oricui o 6ede" Nu mQ 7nchipuit ca ce6a poaie 1i totodatA at7t de ur7t % 6a ro. sa ma ierta3i at7t de 1rumos" H !rea3ii e unei umi a su1 etu ui i a e9presiei' rAspunse Nanh s7nt 7ntotdeauna ur7te prin 1rumuse3e i 1rumoase prin ur73enie' acea este re.u a" Este 6or2a despre 1rumuse3ea spiritua a' nu despre cea ca na a care e a2so ut stupida" 4e a t1e ' este i a2stracta' adau.A e -rumuse3ea cArnii este a2stracta" Rea itate nu are dec7t cea interioara adicA 1rumuse3ea e9presiei re i.ioase" H A3i 1Acut deose2irea i a3i scos 7n e6iden3A acest ucru cu mu ta Fuste3e' Eise )ans !astorp" A paispreEece eaI repeta e pentru sine" ? mie trei sute i ce6aI 4a' este e6u mediu aa cum 7 .Aseti 7n cAr3i i recunosc oarecum ima.inea pe care mi%am 1acut%o 7n u tima 6reme despre e6u mediu" 7n de1initi6' nu% cunoteam de oc' deoarece eu s7nt un om a pro.resu ui tehnic' daca persoana mea intereseaEA 7n aceasta chestiune" 4ar aici' sus' ima.inea e6u ui mediu mi%a de6enit mai apropiata 7n mai mu te 7mpreFurAri" *ocio o.ia economica nu e9ista pe atunci' asta e c ar" Oare cum se numea artistu I Naphta ridica din umeri" H !e importan3a areI Eise e " N%ar tre2ui sa ne 1ram7ntam cu asemenea 7ntre2Ari' deoarece nici contemporanii acestei opere nu s%au 1ram7ntat" Lucrarea pe care o 6ede3i nu are ca autor un indi6id' un 0onsieur oarecare' ci este anonima' creata 7n comun" Apar3ine' de a t1e ' unui e6 mediu 1oarte 7naintat' 7n p in .otic' signum mortificat5nis. Nu 6e3i a1 a aici nici o dorin3a de cru3are sau de 7ndurare 7n modu de a%7n1a3ia pe !ruci1icat' adicA nici coroanA re.a a' nici trium1u maiestuos asupra umii i a martiraFu ui mor3ii' ca 7n epoca romana" Aici' totu s trans1ormat 7ntr%o destainuiie sincerA a su1erin3ei i a s A2iciunii carmU%4e 1apt' numai sti u .otic este' propriu%Eis' ascetic i pesimist" 4esi. ca nu cunoate3i scrierea ui Inocen3iu a III% ea De miseria conditionis, o 2ucatA iterara p ina de duh" 4ateaEA de a s17ritu seQ
col$%

ui a doispreEece ea' 7nsA numai aceasta arta de%aici o i ustreaE ade6Arat" % 4omnu e Naphta' spuse )ans !astorp dupA ce suspina' nia m R seaEa 1iecare cu67nt pe care% rosti3i mai apAsat" Signum mortificatt
MUNTELE VRJIT
433

aBis#usf O s8%mi aduc aminte de aceasta e9presie" 4ar adineaun Qi3i 7nii e6a i despre :anonimat i crea3ia 7n comun;' a care 6a tre2ui' de _pa sa mediteE" A6e3i dreptate' din ne1ericire' sa 2Anui3i ca nu c scrierea acestui papa H cAci presupun ia Inocen3iu a i7% ca a papA" V%am 7n3e es oare corect c7nd a3i spus ca scrierea IuG este ot%ascetica i . umea3AI Tre2uie sa 6a mArturisesc ca nu mi%am hipuit niciodatA ca aceste ucruri pot mer.e 7mpreuna' dar acum' ca nia .7ndesc mai 2ine' 7n3e e.' deoarece considera3ii e asupra mieriei omeneti te ispitesc sa 1aci . ume pe socotea a caniii" *crierea aceasta se a1 A 7n comer3I 4aca a recur.e a toata atina pe care am 7n6a3at%o' poate a reui s%o citesc" % #osed cartea' rAspunse Naphta' arat7nd cu capu spre unuK dintre du apuri" VA sta a dispoEi3ie" 4ar nu 6re3i sa ua3i ocI #ute3i 6edea +iet) tot at7t de 2ine i de pe canapeaua asta" ata 7nsA ca sosete i o mica .ustare""" Micu ser6itor aducea ceaiu 7mpreuna cu un e e.ant panera ar.intat 7n care se .Asea un coEonac tAiat 1e ii" 4ar cine intra 7ndArAtu ui' pe uaramas8 deschisA' cu un pas 7naripat' e9c am7nd :La nai2aK; CFcci!denti<@ cu o um2ra de sur7s pe 1a3aI Era chiar domnu *ettem2rini' care ocuia a etaFu de deasupra i co2or7se sa 3inA to6ArAie acestor domni""" VAEuse pe 1erestruica' 7i amuri e ' sosirea 6eri or i 7ncheiase a repeEea A una din pa.ini e encic opediei care tocmai 7i ieea de su2 condei' pentru a putea sA se in6ite sin.ur a aceasta reuniune" Nimic nu era mai 1iresc dec7t 6enirea ui" -aptu ca de mu t 7i cunotea pe ocatarii de a ""Ber.ho1; 7 7ndreptA3ea sa%i caute i' pe deasupra' re a3ii e i schim2uri e ui de idei cu Naphta erau 1oarte str7nse % ucru impede ca umina Ei ei' 7n po1ida di6er.en3e or de pAreri ce se i6eau 7ntre ei % acriei incit .aEda 7i ura 2un 6enit 1ara sa se simtA stin.heiit i 1ara 6G[ se nuic ceasta nu% 7mpiedica pe )ans !astoip sa ai2A' a 6enirea ui' o diihia presieG 7n primu r7nd' i se pAru ca *ettem2rini 7i 1Acuse apari3ia ca sa Q ase sin.uri' pe e i pe Joachim' sau' 7n specia ' numai pe e ' cu IQ ur7tu Naphta' dorind sa creeEe pnn preEenta ui in echi i2ru L @`.icG i 7n a doi ea r7nd era impede ca se 1o osea cu p acero de pri eF ca sa%i poatA parai o c ipa mansaida pentru camera rapetata at a ui #od Naphta i sa ia un ceai 2ine ser6i D de a t1e 7i 1teca

" #aQme or cu dosu pAros a m7mi or ui .A 2ui" 7nainte de a se netA " Q ara sa;Ji ascundA mu 3umirea' 7ncepu sa manince cu o po1ta de + 1e ii e rotunde de coEonac ump ut cu cioco ata"
serZ

434

T)OMA* MANN !on6or2irea continua sa se depene 7n e.Atura cu +iet), de? )ans !astorp rAmAsese cu pri6irea i 6or2a a.A3ate de acest su2iect 1e ca se 7ntoarse cAtre domnu *ettem2rini pentru a% pune a curent aprecieri e e.ate de aceasta opera de arta' dei umanistu pArea sa m 1este o sc7r2a 6Adita 1a3a de acest su2iect' dupA cum se putea deduce ri mutra ce%o 1Acuse arune7ndu%i pri6iri e spre scu pturaG de a t1e ir un scaun' se aeEa cu spate e a co 3u respecti6" #rea po iticos ca spunA tot ce .7ndea' se mar.ini sa critice de1ecte e propor3ii or 1orme or trupeti a e .rupu ui i sA remarce a2ateri e de a rea itate car nici pe departe nu i se pAreau emo3ionante' deoarece nu pro6eneau din st7n.acia unui artist primiti6' ci se do6edeau a 1i de rea%credin3a' a67nd ca ori.ine un principiu cu desa67rire osti naturii H ceea ce Naphta con1irma cu ma i3ioEitate" 4esi.ur' nu putea 1i 6or2a de 6reo st7n.acie de meteu." Era spiritu care se emancipa 7n mod contient de ceea ce este natura i prin re1uEu de a i se supune 7i a1irma dispre3u ' proc am7nd smerenia re i.ioasa" 4ar c7nd *ettem2rini 7i e9puse pArereaD ca ne. i% Farea naturii i a studiu ui ei era o eroare din punct de 6edere uman i c7nd a2surdu ui cu t a in1ormu ui' cAruia i se 7nro2iserA at7t e6u mediu c7t i epoci e ce %au imitat' 7i opune motenirea .reco%romana % deci c asicismu ' cu tu 1ormei' 1rumuse3ea' ra3iunea i e6 a6ia 1ireasca a seninAtA3ii' sin.ure e chemate sa apere cauEa omu ui H )ans !astorp se amesteca 7n disputa i 7ntre2a ce tre2uie sa mai creadA' 7n asemenea condi3ii' despre # otin cAruia 7i 1usese ruine ca a6ea un trup i despre Vo taire care se re6o tase 7n nume e ra3iunii 7mpotri6a cutremuru ui de pam7nt de a Lisa2onaI -e u or de a .7ndi 1usese a2surdI 4a' 1usese a2surd' dar daca te .7ndeai 2ine a toate acestea' 73i era 7n.Aduit' dupA pArerea ui' sa tra.i conc uEia ca a2surdu putea 1i 1oarte demn de cinste din punctu de 6edere a spiritu ui i ca' deci' a2surda osti itate a artei .otice 1a3A de natura 1usese' a urma urmei' tot at7t de onora2i a ca i at tudinea unor # otin i Vo taire' cAci ea e9prima aceeai e i2erare de aes tin i de rea itatea 1aptica' aceeai tru1ie ne7m2 7nEita care re1uEa s[i 7nco6oaie 7n 1a3a 1or3ei stupide' cu a te cu6inte' 7n 1a3a naturii""% Naphta se re6arsA 7ntr%un hohot de r7s care amintea de 1ar1uria pata despre caro a mai 1ost 6or2a H i se 7necA tuind" *ettem2rini sp cu no2 e3eD % 7i 1ace3i rau .aEdei noastre 1iind at7t de spiritua i totodatA 6a di3i nerecunoscAtor pentru acest coEonac minunat" 4ar oare recunoI R este o chestiune care 6a pri6ete pe dumnea6oastrA ca musa1irI R# MUNTELE VRJIT
435

aceasta a1irm cA recunotin3a consta 7n a te 1o osi c7t mai 2ine de daruri e pe care e primeti""" rUar cum )ans !astorp se ruina' ce a a t se do6edi p in de e e.an3a c7nd adAu.aD \ 4omnu e in.iner' 6%a3i cucerit o 1aima de muca it" -e u durnnea%astra de a . umi prietenete pe socotea a 2ine ui nu%mi 7n.Aduie sa 8 7ndoiesc ca%i s7nte3i de6otat" Jti3i' e6ident' ca nu poate 1i socotita drept 6rednica de cinste dec7t acea re6o ta a spiritu ui 7mpotri6a naturii' care are 7n 6edere demnitatea i 1rumuse3ea omu ui' prin urmare nu si aceea care' dei nu 3intete' reuete toiui sa% 7nFoseascA sa% deEonoreEe" Ji mai ti3i de asemenea c7te atrocitA3i inumane i dumanii s7n.eroase a pri eFuit perioada cAreia aceasta opera de arta" care edte aco o' 7n spate e meu" 7i datoreaEA e9isten3a" Este destu sa 6a reamintesc despre ace 7nspaim7ntator FudecAtor a eretici or' scA dat de s7n.e' care a 1ost Sonrad 6on Mar2ur.' cu 7n1iorAtoarea sa ura de c eric 7mpotri6a a tot ce se opunea domniei supranatura u ui" *7nte3i' prin dumnea6oastrA 7ni6A' 1oarte departe de%a considera spada i ru.u ca pe nite instrumente a e dra.ostei de oameni""" % 4impotri6A' rep ica Naphta' 7n sensu acestei dra.oste de oameni a ucrat i maina !on6en3iei' scap7nd umea de cetA3enii nemernici" Toate os7nde e date de 2isericA' chiar ru.u i chiar e9comunicarea au 1ost hotar7te pentru a m7ntui su1 ete e de pierEania 6enicA' ceea ce nu s%ar putea spune despre entuEiasmu distru.Ator a iaco2ini or" 7mi 7n.Adui sa o2ser6 cA orice Fusti3ie inchiEitoria a i s7n.eroasa este 2estia a numai 7n mAsura 7n care nu iE6orAte din credin3a 7n 6ia3a de dinco o" Iar c7t e spre 7nFosirea omu ui' istoria ei coincide e9act cu 7nFosirea spiritu ui ur.heE" Renaterea' seco u umini or' tiin3a naturii i doctrine e eco% omice a e seco u ui a nouAspreEece ea n%au uitat sa propa.e nimic' dar so ut nimic' care sa nu stimu eEe intr%ur" 1e sau a tu aceasta 7nFosiG e' pind chiar cu noi e concep3ii 7n astronomie care au 1Acut din centru Q6ersu ui % oc 7nA 3Ator' unde 4umnefeu i dia6o u 7i disputau " ^` oarecare p aneta mArunta' suspend7nd" deocamdatA' .randioasa sGt osmica a omu ui pe care se 7ntemeia deopotri6A i astro o.ia" R eocamdataI Ji pun7nd aceasta 7ntre2are' a !om domnu *eitem2rini a6ea cu Q UnuQ JudecAtor de eretici' a unui inchiEitor care aZ7ep7a Q"a 6adA % #romite'

printr%un rAspuns demn de pedeapsa' cei care ca

&=>

T)OMA* MANN % 4esi.ur" #entru c7te6a sute de ani' 7i con1irma cu rAcea a Na a semne e nu ne 7na a' atunci' su2 acest raport' sco astica 6a 1i r i #
om

hi2

i 7nceput !rnic 6a 1i 7n17t d

4aca Iitata' iar schim2area a i 7nceput" !opernic 6a 1i 7n1r7nt de TeEa he iocentrista se iE2ete din ce 7n ce mai puternic de reEist spiritu ui a e carui ac3iuni 6or duce' 1ara 7ndoia A' a 2iruin3a 1ina a - pro2a2i ca tiin3a 6a 1i si ita de cAtre 1i oEo1ie sa restituie pam7ntu toata mAre3ia pe care i%o atri2uia do.ma 2isericii" H !umI !umI ReEisten3a spiritu uiI Jtiin3a si ita de 1i oEo1ieQ Biruin3a 1ina aI !e soi de 6o untarism 6or2ete prin . asu dumnea 6oastrAI 4ar i2ertatea necondi3ionata a cercetAriiI 4ar cunoaterea puraI 4ar ade6Aru ' domnu meu' cum ram7ne cu ade6Aru at7t de intim e.at de i2ertatea omeneasca i ai carui martiri 6or ram7ne 6enic m7ndria acestei p anete' 7mpotri6a ce or care' ca dumnea6oastrA' 7i considera drept nite p7n.aritori ai eiI -e u de a pune 7ntre2Ari a domnu ui *ettem2rini a6ea ce6a cop eitor" Jedea pe scaun cu 2ustu drept i IasA sa% i cada cu6inte e p ine de demnitate peste mitite u domn Naphta' amp i1ie7ndu%i 6ocea at7t de puternic' 7ne7t se 6edea 2ine c7t era de si.ur ca rAspunsu ad6ersaru ui nu putea 1i dec7t o tAcere ruinatA" 7n timp ce 6or2ea' 3inuse 7ntre de.ete o 2ucata de coEonac' dar pe care o puse 7napoi pe 1ar1urie' cAci dupA ce pusese asemenea 7ntre2Ari nu mai a6ea che1 sa man7nce" Naphta rAspunse cu o inite 7n.riForAtoareD H 4ra.a prietene' nu e9ista cunoatere pura" Le.itimitatea doctrinei tiin3i1ice a 2isericii' care se poate reEuma prin propoEi3ia ui Au.ustmD :!red" ca prin aceasta sa cunosc;' este a2so ut de netA.Aduit" !redin3a este instrumentu principa de cunoatere' iar inte ectu este secundar" Jtiin3a dumnea6oastrA necondi3ionata este un mit" E9ista 7ntotdeauna o credin3a' o concep3ie uni1icatoare a umii' o idee' pe scurtD o 6oin3a' i este menirea ra3iunii s%o e9p ice' s%o do6edeascA' mereu i 7n toa caEuri e" Este 6or2a sa aFun.em a Puod crat demonstrandum. L no3iunea de ar.umenta3ie con3ine' din punct de 6edere psiho o.ic%e ement 6o untar 1oarte cate.oric" Marii sco astici din seco u a spreEece ea i a treispreEece ea erau de acord 7n con6in.erea cam nu putea 1i ade6Arat 7n 1i oEo1ie' daca era 1a s 7n teo o.ie" 4aca 6re3 Y Asam a o parte teo o.ia' dar o umanitate care n%"ir recunoate ca nu poate 1i ade6Arat 7n tiin3e e naturii din ceea ce este 1a s 7n 1i oEott " mai 1i umanitate" Ar.umentarea *17ntu ui O1iciu 7mpotri6a ui
MUNTELE VRJIT
437

ea a aceea ca principii e ui 1iEico%astronomicc erau a2surde din t de 6edere 1i oEo1ic i nu poate e9ista o ar.umentare mai hotai7toare" \.F ei' numai ca ar.umente e 2ietu ui i mare ui nostru Ga i ei s%au edit mai so ide" Nu' sa 6or2im serios' pro1esoreK 7n 1a3a acestor doi Y ii at7t de aten3i raspunde%mi a urmAtoarea 7ntre2areD !rede3i 7ntr%un Bie68r unu o2iecti6' un ade6Ar tiin3i1ic' pe care 7na ta e.e a oricArei ora e ne poruncete sa% cAutam i a e cArui 2iruin3e asupra autoritA3ii constituie . oria spiritu ui umanI )ans !astorp i Joachim 7ntoarserA capete e' primu mai repede dec7t a doi ea' de a *ettem2rini cAtre Naphta" \ O asemenea 2iruin3a nu este posi2i A' deoarece autoritatea este omu ' interese e sa e' demnitatea i m7ntuirea ui' iar 7ntre acestea i arie 6ar nu poate a6ea oc nici un con1 ict" *e contopesc" %#rin urmare' ade6Aru ar 1i""" %Este ade6Arat numai ceea ce 1o osete omu ui" 7n e s%a concentrat 7ntrea.a naturA' numai e sin.ur a 1ost creat 7n 7ntrea.a naturA' i 7ntrea.a naturA a 1ost 1Acuta doar pentru e " E este mAsura ucruri or' iar m7ntuirea ui este criteriu ade6Aru ui" O cunoatere teoretica ce nu s%ar re1eri 7n mod practic a ideea m7ntuirii omu ui este at7t de tota ipsita de interes' 7ne7t ar tre2ui sA i se ne.e 7ntrea.a 6a oare de ade6Ar i sa nu 1ie admisA niciodatA" 7n ceea ce pri6ete omu ' seco e e cretine erau 7ntru totu de acord asupra ne7nsemnata3ii tiin3ei naturii" Lactan3iu' pe care !onstantin ce Mare %a a es ca 7n6A3Ator pentru 1iu sau' se 7ntre2a 1A3i ce 2eatitudine 7i hArAEea prin 1aptu ca tia de unde iE6orAte Ni u sau ceea ce 7ndru.aserA 1iEicienii despre cer" !e%ar 1i sa%i rAspunde3i uiI aca 1i oEo1ia p atonica a 1ost pre1erata oricArei a te 1i oEo1ii' asta s%a orat 1aptu ui ca nu a6ea ca o2iect cunoaterea naturii' ci cunoaterea urnneEeu" #ot sa 6a asi.ur ca omenirea este pe ca e sa se re7ntoarcA Qa acest punct de 6edere i a%i dea seama ca menirea ade6Aratei tiin3e s e sa a er.e dupA cunoateri ipsite de uti itate' ci sa e imine 7n mod raatic ceea ce este dAunAtor sau pur i simp u 1ara semni1ica3ie din aisc de 6edere a idea u ui' 7ntr%un cu67nt sa dea do6ada de instinct' iiasur8 si rr ap ernam7nt" Este o copiiarie sA creEi ca 2iserica a uat deci ea"7ntunericuQai 7mpotri6a uminii" A a6ut de trei ori dreptate sa a mo6ata dic % o cunoatere care nAEuia sa se ipseascA de orice premisa" s1FF" Y na !are nu aZea nici o considera3ie 1a3a de spiritua i" p7na a de m7ntuire' iar aceea care %a cu1undat pe om 7n 2eEna i%

&=@

T)OMA* MANN 6a cu1unda din ce 7n ce mai ad7nc' este mai cur7nd tiin3a naturii 1 nici o premisa; i a1i oEoiica" % #redica3i' aadar' un pra.matism' rAspunse *ettem2rini np : Q iJ! Rare n%a6e3i dec7t sa% transpune3i pe p an po itic pentru a 6a da seama % esie de primeFdios" Bun' rea si drept este numai ceea ce con6ine stat ui" *a 6area' demnitatea i puterea ui constituie criteriu mora " BineQ 7n 1e u acesta deschidem ua tuturor crime or' iar c7t despre ade6Ar I uman' Fusti3ia indi6idua a i democra3ie % 6ai de capu or""" % Va propun sA 1o osim pu3in o.ica' rAspunse Naphta" *au #to omeu i sco astica au dreptate' iar umea este 1inita in spa3iu i timp" 4acA este aa' di6initatea este transcendentA' antiteEa 7ntre 4umneEeu i u me e9istA' i omu ' e 7nsui' este o 1iin3A dua istAD pro2 ema su1 etu ui sau constA 7n con1 ictu dintre 1iEic i meta1iEic' i tot ce este socia de6ine secundar" Nu pot considera ca o.ic dec7t acest .en de indi6idua ism" *au' dimpotri6A' astronomia dumnea6oastrA din Renatere a .Asit ade6Aru ' iar uni6ersu este in1initD 7n caEu acesta nu e9ista ume transcendenta' nu e9ista dua ismG dinco o este inte.rat 7n dincoace' opoEi3ia dintre 4umneEeu i natura dispare' i 7n cadru acestei ipoteEe persona itatea umanA nu mai este c7mpu de upta pe care se 7n1runta doua principii potri6nice' ci' din contra' este armonioasa i unitara % prin urmare con1 ictu interior a omu ui depinde numai de con1 ictu dintre interese e ui i a e co ecti6itA3ii' iar scopu urmArit de stat de6ine re.u a 1undamenta a a eticii' con1orm 2une or principii pa.7ne" *au una sau a ta" % #rotesteE' stri.a *ettem2rini 7ntinE7nd spre .aEdA m7na cu care 3inea ceaca cu ceai" #rotesteE 7mpotri6a acestei insinuAri ca statu modern 7nseamnA 7nro2irea dia2o icA a indi6idu ui" Ji mai protesteE 7mpotri6a a ternati6ei Fi.nitoare 7ntre prusianism i reac3iunea .otica" 7n 3a3a cAreia 7ncerca3i sA ne pune3i" 4emocra3ia nu are a t sens dec7t ace a corecti6 indi6idua ist a oricArui a2so utism a statu ui" Ade6Aru Fusti3ia s7nt nestemate e din coroana mora ei indi6idua isie i 7n caE con1 ict cu interese e statu ui pot ua chiar 7n1A3iarea de 1or3e ad6 statu ui' dar numai 1orma ' 1iindcA 7n rea itate e e tind spre 1i suprem' 2a putem chiar spuneD spre 2ine e suprapam7ntean a sta Renaterea% ori.inea ido atriei stata eK !e o.ica de.eneratAK !ucenn 7ntre2uin3eE cu67ntu 7n sensu etimo o.icD cuceriri e Renaterii J+ R seco u ui umini or' domnu meu' se numesc persona itatea' drep omu ui' i2ertateaK MUNTELE VRJIT &=, 8 ' doi 6eri r8su1 ar8 uura3i' deoarece 7i 3inuserA respira3ia 7n tot u 7nde un.ii rep ici a domnu ui *ettemorini" )ans !astorp nici ar nu se putu stap7ni sA nu o6eascA 7n mar.inea mesei cu muia' dei oarecare discre3ie prudenta" :Remarca2i K; spuse e printre din3i' iar him se arAta' de asemenea' 1oarte 7ne7ntat" dei prusQu6nismuK 1usese menit 7ntre termenii nep Acu3i" 4ar amindoi ce 7ntoarserA dupA aceea Atre inter ocutoru a cArui atac 1usese respins cu asemenea succes' i )ans !astorp proceda at7t de nerA2dAtor' 7ne7t 7i reEema' cotu de masa Y 2AF%2ia 7n pumn % cam ca atunci' cu pri eFu desena3ii purce u%iior H i pri6i atent i 1oarte de aproape chipu domnu ui Naphta" Acesta stAtea initit i tAios' cu m7ini e s a2e pe .enunchi" *puseD %Eu 7ncerc sA introduc pu3inA o.icA 7n discu3ia noastrA' iar dumnea6oastrA 7mi rAspunde3i cu chestiuni .enera e i .eneroase" Am recunoscut 1ArA nici o o6Aia a ca Renaterea a adus Qurnii tot ceea ce se numete i2era ism' indi6idua ism' umanism 2ur.heE" 4ar toate acestea mA asA rece' cAci cucerirea' 67rsta eroicA a idea u ui dumnea6oastrA a trecut de mu tA 6reme' acest idea este mort sau ce pu3in 7n a.onie' iar cei care%i 6or da u tima o6itura s7nt chiar 7n 1a3a uii" Va socoti3i' 1ArA 7ndoia A' un re6o u3ionar" 4ar dacA 6a 7nchipui3i ca reEu tatu 6iitoare or re6o u3ii 6a 1i i2ertatea H 6A 7ne a3i" #rincipiu i2ertA3ii s%a 7n1Aptuit i s%a epuiEat 7n cinci sute de ani" O peda.o.ie care' astAEi' se preEintA ca iE6or7tA din seco u umini or i care%i 6ede miF oace e de educa3ie 7n criticA' 7n deEro2ire i 7n cu mi eu ui' 7n distru.erea 1orme or de 6ia3a a67nd un caracter a2so ut % o ast1e de peda.o.ie mai poate sa repurteEe succese momentane' 7nsA caracteru ei retro.rad nu mai poate 1i pus a 7ndoia A pentru nici un spirit c ar6AEAtor" Toate institu3ii e cu ade6Arat ucati6e au tiut' dintotdeauna' ceea ce a6ea 6a oare cu ade6Arat 7n peda.o.ieD adicA autoritatea a2so uta' discip ina de 1ier' sacri1iciu ' e.area eu ui' si uirea persona itA3ii" 7n u tima ana iEA" 7nseamnA sa na reuneti c7tui de pu3in tineretu ' daca%3i 7nchipui ca e 7i .Asete 2ucu Q2ertate" Bucuria ui cea mai pro1undA este supunerea' oachim se 7m2A3oa" )ans !astorp se 7m2uFora" 4omnu *e tem2rini' n atU 7i rAsucea musta3a 1rumoasA" rohirea s7nt a UK cont nuA Naphta" *ecretu i imperati6u acestor%"roumi r"u cee% Q! Ji nici 7mp inirea persona itA3ii" !eea ce e rre2uie' -rCer. /eea ce vcr avea 0 este 0 1eroareacu6 sa%F a 7nt 7 pronun3ase mai 7ncet dec7t pe oMo precedente' 1ArA +Jte tru#u D numai stic e e oche ari or 7i sc ipeau" !ei ire i ascu %
440

T)OMA* MANN tatori tresarira deodatA' p7na i *ettem2rini care' imediat' se reas sur7E7nd" Q

H Ne este 7n.Aduit sa ne in1ormam' 7ntre2a e ' cine sau ce % si ) IOU dupA cum 6ede3i' nu 1ac dec7t sa 7ntre2' mAcar ca nici nu tiu precis anume tre2uie sa 1ormu eE 7ntre2area % aadar' cine sau ce crede3i ca tr 2uie sa 1ie' dupA dumnea6oastrA' spriFinitoru acestei H da' repet 7n s I e9presia H acestei teroriI Naphta stAtea Fos' ca m' tAios i sc7nteietor" *puseD H *7nt a ordine e dumnea6oastrA" Ji nu cred sa ma 7ne presupu n7nd ca s7ntem de acord i putem admite cA a e9istat demu t o stare primordia a i idea a a umanitA3ii' o stare 1ara or.aniEare socia a i 1ara recur.ere a 1or3a' o 6ia3a trAita numai 7n 4umneEeu i 7n care sa nu e9iste nici stap7ni' nici supui' nici e.e i nici chiar pedeapsa' 1ara nedreptate' 1ara e.AturA carna a' 1ara di1eren3e de c asa' 1ara munca' 1ara proprietate' ci numai e.a itate' 1raternitate i desa67rire mora a" H -oarte 2ine" *7nt de acord' dec ara *ettem2rini" *7nt de acord cu totu 7n a1ara de e.Atura carna a' 7ntruc7t este e6ident ca a e9istat dintot%deauna' cAci omu este un 6erte2rat superior i nu se deose2ete de a te 1iin3e""" H !um crede3i" !onstat acordu nostru de principiu 7n ceea ce pri6ete starea primordia a' paradiEiaca' s o2oda de Fusti3ie i 7n e.Atura nemiF ocita cu di6initatea' pierdutA prin cAderea 7n pAcatu ori.inar" !red ca mai putem mer.e a Aturi' unu 7n.a ce a a t' 7ncA o 2ucatA de drum' consider7nd statu ca un contract socia care' 3in7nd seama de pAcat' a 1ost 7ncheiat pentru a aparA omu contra nedreptA3ii' statornicin%du%se' 7n 1e u acesta' ori.inea puterii su6erane" . 7enissimo, stri.a *ettem2rini" Un contract socia """ acesta%i seco u umini or' acesta%i Rousseau" N%a 1i creEut""" H VA ro." Aici' drumuri e noastre se despart" 4in 1aptu ca' a 7nceput' autoritatea i puterea apar3ineau poporu ui i ca acesta a trecut pnnci pe ui dreptu de e.i1erare i toata autoritatea statu ui' coa a dumne 6oastrA tra.e conc uEia ca poporu are dreptu sa se re6o te 7mpotn re.a itA3ii" #e c7nd noi""" :NoiI 7i spuse )ans !astorp 7ncordat" !ine s7nt aceti noi I %Eiu' tre2uie neapArat sa% 7ntre2 pe *ettem2rini cine s7nt aceti no care se .indete Naphta"; H Noi' 7n ceea ce ne pri6ete' spuse Naphta' poate ca ne1iind mai i re6o u3ionari decit dumnea6oastrA' am aFuns 7n primu r7nd i dint;+Q

MUNTELE VRJIT
&&+

a conc uEia 7nt7ieta3ii 2isericii asupra statu ui aic" !Aci daca ui nu%i era scris pe 1runte caracteru sau nedi6in' ar 1i 1ost 7n ar su1icient sA 6a amintesc numai 1aptu istoric ca e se spriFinA pe Q ta poporu ui i deci nu%i de ori.ine di6ina ca 2iserica' pentru a 6a 6edi ca" 7n orice caE' chiar daca nu%i 7nF.he2area directa # r8u ui' este' ce pu3in' o e9presie a neputin3ei" %*tatu ' domnu meu""" \ Jtiu ce .7ndi3i despre statu na3iona " :7nainte de orice' dra.ostea "e patrie i nemAr.inita dorin3a de . orie"; E din Ver.iiiu" Adau.a3i%i un nic de indi6idua ism i2era i iatA democra3iaG 7m"a acest ucru nu schim2a cu nimic re a3ii e dumnea6oastrA de principiu cu statu " -aptu ca su1 etu ui este 2anu nu 6A Fi.nete de oc" *au poate a6e3i preten3ia sa n%o recunoate3iI Antichitatea a 1ost capita ista' deoarece a6ea un ade6Arat cu t pentru stat" E6u mediu cretin a descoperit cu deose2ita impeEime caracteru capita ist imanent a statu ui aic" :Banu 6a 1i 7mpArat; este o pro1e3ie din seco u a unspreEece ea" #ute3i oare ne.a ca ea s%a 7ndep init 7ntocmai i ca drept urmare 6ia3a s%a ticA oit aFun.7nd sa 1ie dominatA de dia6o I % 4ra.A prietene' a6e3i cu67ntu " *7nt nerA2dAtor sa 1ac cunotin3a cu mare e necunoscut' purtAtor a teroarei" % Este o curioEitate temerara pentru a6ocatu unei c ase socia e promotoare a unei i2ertA3i care a 7mpins umea a pieire" La ne6oie pot renun3a a rep ici e dumnea6oastrA' cAci cunosc ideo o.ia po itica a 2ur%.heEimii" *copu dumnea6oastrA este imperiu democratic' deE6o tarea principiu ui de stat na3iona cAtre uni6ersa ' adicA spre statu uni6ersa " O%me 6a 1i 7mpAratu acestui imperiuI 7 cunoatem" Utopia dumnea6oastrA este 7n1iorAtoare i cu toate acestea % chiar 7n acest punct ne Ynt7 nim oarecum" !Aci rep ica dumnea6oastrA uni6ersa %capita ista are e6 a transcendenta ' cAci statu uni6ersa este transcenden3a statu ui aic' intern de acord 7n credin3a ca unei stAri ori.inare desa67rite a enini tre2uie sA%i corespunda o stare 1ina a desa67rita' ce urineaEA sa F> +VeascA unde6a' a oriEont" 4ar 7ncA din timpu ui Gri.ore ce Maie" R eietoru statu ui c erica ' 2iserica a considerai ca este de datoria ei Uca e om # su2 c7rmuirea ui 4umneEeu" #apa n%a preQins pentru eF" * g+ su6era ; nitateaD dictatura ui' 7n ocu si 7n nume e ui 4umneEeu" nu * un m jiti iF oc de a atin.e m7ntuirea 1ina A' o 1orma de tran% a U a 7n dOrn% Y # * cAtre 7mpArA3ia ceruri or" Le%aii 6or2it acestor tineri e a ti despre 1apte e s7n.eroase a e 2isericii' despre into eranta
442

T)OMA* MANN ei care os7ndete H 7n mod cu totu .reit' cAci este de a sine Fn3eh Ee u re i.ios nu poate 1i panic' de a t1e Gri.ore a i rostit ma a O :B estemat 1ie ce a cArui sa2ie cru3a s7n.e e;" !a puterea este re tim" 7nsA dua ismu 2ine ui i a r8u ui' a ui dincoace i a ui din a spiritu ui i a puterii tre2uie sa 1ie % pentru 7mpArA3ia ce 6a 6eni a mod trecAtor suspendat i 7n ocuit printr%un principiu care sa 7rnp asceEa cu autoritatea" ata ce numesc cu necesitatea Teroarei" H !ine o 6a aduceI !ine o 6a aduceQ"Q H !e 1e de 7ntre2are e astaI

H Oare sa%i 1i scApat manchesterianismu ui dumnea6oastrA e9istenta unei doctrine socia e care proc ama 2iruin3a omu ui asupra economismu ui' i a e cArei principii si scopuri coincid 7ntocmai cu ce e a e statu ui cretin a ui 4umneEeuI #Arin3ii 2isericii au considerat :a meu; i :a tau; drept e9presii 2 estemate i au ca i1icat proprietatea particu ara ca o uEurpare i un 1urt" Au condamnat proprietatea deoarece' at7t dupA dreptu natura cit i dupA dreptu di6in' pam7ntu este comun tuturor oameni or i' 7n consecin3a' e da roade pentru 1o osu tuturor" Au arAtat ca numai Acomia' care este o consecin3a a pAcatu ui ori.inar' rec ama drepturi de proprietate i a dat natere proprietA3ii particu are" Au 1ost destu de umani dar i destu de dumani ai ne.o3u ui' pentru a socoti orice acti6itate economicA 7n .enera ca pe un perico pentru m7ntuirea su1 etu ui' cu a te cu6inteD pentru ceea ce este uman" Au ur7t 2anii i a1aceri e 2Aneti i au ca i1icat 2o.A3ia capita ista drept com2usti2i u care a imenteaEA 1 AcAri e iadu ui" Au dispre3uit din toata inima principiu 1undamenta a doctrinei economice' anume ca pre3u reEu ta din echi i2ru dintre o1erta i cerere' i au condamnat ca pe o e9p oatare cinica a durerii aproape ui 1apte e ace ora care pro1ita de conFunctura" 4ar 7n ochii or e9ista o e9p oatare 7ncA i mai mie eascaD aceea a tun pu ui H prin urmare m7r86ia care consta 7n a 1i ne6oit sa p Ateti prima pentru simp a scur.ere a timpu ui' adicA o do27nda' i de a a2uE a 7n 1e u acesta' pentru propriu 1o os' de o r7nduia a di6ina hArAEitA tu ror' anume timpu " !7enissimo< stri.a )ans !astorp care' 7n entuEiasmu sau" se to de e9presia de apro2are a domnu ui *ettem2rini" Timpu " O rin dic inA hArAEitA tuturor""" Asta este 1oarte importantK""" H In ade6Ar' continua Naphta" Aceti oameni ai spiritu ui au derat .7ndu 7nmu 3irii prin ei 7nii a 2ani or ca pe ce6a rep a1aceri e de p asament sau de specu a3ie e%au ca i1icat drept cam
MUNTELE VRJIT 7nd ca orice om 2o.at era sau un ho3 sau motenitoru unui ho3" u mers i mai departe" !a i Toma dQALuino' au pri6it comer3u in ra H adicA a1acerea pur comercia a' cumpArarea sau re67nEarea cu % t6 1ArA trans1ormAri sau 7m2unAtA3iri a o2iectu ui acestor opera3iuni H ? meserie ruinoasa" Nu erau dispui sa iaca mare caE de munca 7n ea ne1iind dec73 o trea2a mora a' nu re i.ioasa' pe care o 7nde%ineti 1iind 7n s uF2a 6ie3ii' nu 7n s uF2a ui 4umneEeu" Ji 7ntruc7t nu a 6or2a dec7t de 6ia3a i de economie' au cerut ca acti6itatea producti6a s8 1ie condi3ia oricArui 1o os economic si mAsura onora2i itA3ii" ]Aranu i meseriau erau demni de stima 7n ochii or' iar nu ne.usioruK i nici industriau " !Aci 6oiau ca produc3ia sA se adaptcfe necesitA3ii i a6eau oroare de produc3ia 7n masa a 2unuri or" Ji iatA c a acum toate aceste principii i aceasta scara a 6a ori or economice au 7n6iat' dupA seco e' 7n micarea modei na a comunismu ui" !oncoidan3a este comp eta p7nA i 7n sensu re6endicArii 7nt7iet83ii pe care tre2uie s%o capete munca interna3iona a 7mpotri6a domniei interna3iona e a comer3u ui i a specu a3iei' adicA pro etariatu mondia care opune umanitatea i principii e statu ui ui 4umneEeu' putreEiciunii 2uT.heEe i capita iste" 4ictatura pro etariatu ui' aceasta mani1estare a m7ntuirii po itice i economice a 6remii noastre' nu are 7n3e esu unei domina3ii pentru ea 7nsAi i pentru 6enicie' ci doar ace a a unei suspendAri momentane a con1 ictu ui dintre spirit i autoritate' su2 semnu crucii' aadar' sensu unei 2iruin3ei asupra umii pam7ntene cu aFutoru domina3iei umii' sensu tranEi3iei' a transcenden3ei' a su6eranitA3ii" #ro etariatu a re uat opera Iui Gri.ore ce Mare' Ee u cucernic a acestuia a 1ost 7mprospAtat prin e U i dupA cum n%a 1acut%o nici s17ntu ' nici pro etariatu nu%i poate n.adui sA%i opreascA m7na de a 6arsA s7n.e" 4atoria ui este sa 7ntroneEe teroarea pentru m7ntuirea umii' pentru atin.erea 7na tu ui sau 3e D o V aKa `rientata cAtre 4umneEeu' 1ara stat i 1ArA c ase" Acesta a 1ost discursu tAios a ui Naphta" #articipan3ii a mica une tAcurA" Tinerii se uitau a *ettem2rini" Era r7ndu ui sa se mani%este 7ntr%un 1e sau a tu " *puseD imitorK VA mArturisesc ca s7n3 rea mente E.uduit' a asta nu ma #tam" =oma locuta. Ji cum % da' cum a 6or2itK A e9ecutat su2 ochii n`*N un !easta E, + su rprinEator salto mortale ! i daca e9ista 6reo contradic3ie 7n 'Fai R a#Teciere' putem spune ca a '"suspendat%o 7n mod pro6iEoriu;' ah' !e"F rQe Q e uimitor" #ro1esore' desi.ur' 6%a3i .mdit ca se pot i6i o2iec3ii %# " o2iec3ii numai din punctu de 6edere a consec6en3eiI V%a3i
444

T)OMA* MANN si it mai adineauri sA ne 1ace3i sA 7n3e e.em un indi6idua ism

cre

tin

mai 2aEat pe dua itatea Iui 4umneEeu i a umii' i sa ne do6edi3i 7nt7iet Iui asupra 7ntre.ii mora e 7ntemeiate pe po itica" Iar c7te6a minute t7rEiu a3i 7mpins socia ismu p7na a dictatura i p7na a teroare c rimeaEA astaI % !ontradic3ii e' spuse Naphta' pot sa rimeEe" Numai FumAtA3i e d mAsurA i mediocru nu rimeaEA" Indi6idua ismu dumnea6oastrA cu mi%am 7n.Aduit sA 6a atra. adineauri aten3ia' este un compromis FumAtate de mAsurA" E pi.menteaEA mora a dumnea6oastrA pa.ina statu ui cu un pic de cretinism' cu un pic de :drept a indi6idu ui; cu un pic de aa%EisA i2ertate' i asta%i tot" 4impotri6A' un indi6idua ism care pornete de a 7nsemnAtatea cosmicA' de a 7nsemnAtatea astro o.icA a su1 etu ui indi6idua ' care socotete omenescu nu ca pe un con1 ict 7ntre eu i societate' ci ca pe un con1 ict 7ntre eu i 4umneEeu' 7ntre carne i spirit % un asemenea indi6idua ism se potri6ete 1oarte 2ine comunitA3ii or.aniEate""" % E anonim i co ecti6' spuse )ans !astorp" *ettem2rini 7 pri6i cu ochii mari" % TAce3i' domnu e in.inerK porunci e cu o se6eritate care tre2uia pusa pe seama ner6oEitA3ii i a 7ncordArii" Instrui3i%6a' dar nu 6a e9pune3i pAreri eK % Este un rAspuns' spuse e 7ntorc7ndu%se cAtre Naphta' ma Amurete prea pu3in' dar este unu " *A uAm 7n considerare toate consecin3e e""" Ne.7nd 6a oarea industriei' comunismu

cretin renea.a tehnica' maina' pro.resu " Iar prin ceea ce numi3i 1orma comercia a' 2anii i a1aceri e 2Aneti pe care antichitatea e%a situat mai sus decit a.ricu tura i de meteu.uri e' ace ai cretinism nea.A i2ertatea" -iindcA este impede' sare 7n ochi cA prin 7nsui acest 1apt' ca i 7n e6u mediu' toate re a3ii e particu are i pu2 ice 6or 1i e.ate doar de parT i de a.ricu turA' 7ntocmai ca i % nu%mi este de oc uor s%o spun 7ntocmai ca i persona itatea" !Aci numai pAm7ntu este 7n stare hrAneascA' numai e sin.ur dA i2ertate" Meteu.arii i 3Aranii' oriei 6rednici de cinste ar 1i' dacA nu poseda pAm7nt' s7nt supuii ce ui c posedA" 7ntr%ade6Ar' marea masA' chiar a orae' a 1ost compusa din p7n8 t7rEiu 7n e6u mediu" #e parcursu discu3iei dumnea6oastrA a3i sA se 7n3e ea.A mu te ucruri despre demnitatea umanA" Ji cu toate a R tea apAra3i o mora A economicA de care s7nt e.ate ro2ia i QnJ persona itA3ii"
MUNTELE VRJIT &&/ 7nsA

4espre demnitate i 7nFosire' rep icA Naphta' s%ar putea discuta" u 7nceput 6oi 1i mu 3umit dacA aceste cone9iuni 6%ar 1ace sa
p i i2ertatea nu at7t ca pe o atitudine 1rumoasA' c7t ca pe o pro2 ema"
# 2i

nea6oastrA constata3i ca mora a economicA cretina' 7n 1rumuse3ea Y menia ei' aduce cu sine ro2ia" 4impotri6A' constat ca pro2 ema rt8tii H pro2 ema orae or' cum se poate spune 7ntr%un mod mai con% et \ oric7t de 7na tA ar tre2ui sa 1ie' este istoricete e.ata de de.eneres%nta pro1und inumanA a mora ei economice' adicA de toate orori e omer3u ui i a e specu a3ii or moderne' de domnia dia6o easca a 2anu ui i a a1aceri or" % !onstat cA nu 6A ascunde3i 7n 1a3a 6reunei 7ndoie i sau a 6reunei antinomii' ci 6A dec ara3i impede i 1ArA echi6oc partiEan a reac3iunii ce ei mai ne.re" %#rimu pas spre ade6Arata i2ertate i spre umanitate 6a consta din e i2erarea de acest tremurat de 1rica 7n 1a3a ideii de :reac3iune;" % Bine' aFun.e' dec ara *ettem2rini cu un . as ce tremura uor' 7rapin.7nd ceaca i 1ar1uria care' de a t1e ' erau .oa e' i ridic7ndu%se de pe canapeaua 7m2rAcatA cu mAtase" !red cA ne aFun.e at7tG 7ntr%o sin.urA Ei' mi se pare cA e destu " #ro1esore' 6A mu 3umim pentru minunata dumnea6oastrA .ustare i pentru aceastA con6ersa3ie 1oarte spiritua A" #rietenii mei de a :Ber.ho1Q tre2uie s8%i e1ectueEe cura' iar eu a 6rea' 7nainte de p ecare' sA e arAt chi ia mea de sus" Veni3i' domnii meiK Fdio, padre.
Acum 7 numise pe Naphta :padre;' re3inu )ans !astorp 7ncrunt7nd spr7ncene e" Iar *ettem2rini aranFase dupA 2unu ui p ac p ecarea i dispunea de 6eri 1ArA sA 7ntre2e dacA nu cum6a 6oia i Naphta sA 6ina cu eh% Tinerii 7i uarA rAmas 2un' mu 3umirA .aEdei i 1urA in6ita3i sA mai ma" # ecarA deci numai 7n to6ArAia ita ianu ui' dar nu 1ara ca )ans or # sA 1i 7mprumutat scrierea De mi seria humanae conditionis, un um cartonat' ros de cari" !7nd trecurA prin 1a3a uii" ca sa aFun.A a sardA' pe scAri3a care urca aproape 6ertica dupA ce cotea din scara cipa A' ursuEu Lu0ace0 stAtea tot a masa Iui' cos7nd a rochia cu siQne! dest natA 2Atr7nei" 4e a t1e ' nu era de 1apt un etaF" Era 6 pur i at #odu cu 27rne e .oa e' puse chiar su2 indri a' unde domnea #od arA a unui pod cu mirosu ui de emn 7ncins" 4ar acest Feau dVea d`UA mansarde 7n care ocuia capita istu repu2 ican i e e s u%sMcioi *" ` i de dorrnitor acestui adept a itere or i co a2orator a suferin(elor. Le aratA 2ucuros tineri or ui prieteni mansar% &&>

T)OMA* MANN de e' e numi compartimentu sAu iEo at i intim' ca ast1e sa e sus c7t mai e9act cu6inte e de care ei s%ar putea 1o osi pentru a%i 1ace e o Q M ceea ce 1AcurA' 7n ade6Ar' de comun acord" Era a2so ut 7no7nt stator dec ararA am7ndoi' discret i intim' e9act aa cum spusese e " Arunc scurta pri6ire i 7n dormitoru unde un co6ora 1Acut din 2ucA3e e cap a cap ser6ea de carpeta a picioare e patu ui' apoi e9aminarA c h netu de ucru tot at7t de sArAcAcios ca i dormitoru ' 7nsA care' 7n ace timp' 1Acea parada de o ordine aproape ri.idA" *caune .re e' de mod 6eche' patru a numAr' cu partea unde se sta 1AcutA din pai 7mp etit' erau aeEate simetric de%o parte i de a ta a uii' iar canapeaua era i ea ipita de perete' ast1e 7nc7t masa rotunda se a1 a iEo ata 7n miF ocu 7ncAperii 1iind acoperitA cu un co6ora 6erde pe care era pusa' 7n chip de ornament H sau pentru o poto ire cu si.uran3A ne6ino6atA a setei % o cara1a cu apA pe .7tu cAreia se a1 a un pahar 7ntors" Nite cAr3i' une e e.ate a te e 2roate' stAteau reEemate o2 ic une e de a te e pe un ra1t' iar 7n.a 1erestruica deschisA se 7nA 3a' pe nite picioare un.i' un pupitru ucrat simp u a67nd Fos' 7n 1a3a ui' un co6ora de p7s a' tocmai at7t de at c7t sa po3i sta pe e " )ans !astorp rAmase o c ipA' oarecum ca 7ntr%un 1e de 7ncercare' 7n 1a3a pupitru ui a care domnu *ettem2rini studia arte e 1rumoase potri6it unui scop encic opedic i din punctu de 6edere a su1erin3e or umane H 7i reEemA cotu pe tA2 ia 7nc inatA i dec arA ca a6ea un sentiment de iEo are i de intimitate" Aa tre2uie sa 1i stat a #ado6a' spuse e ' i tatA ui Lodo6ico' cu nasu ui at7t de 1in i un.' 7n 1a3a pupitru ui i' 7n ade6Ar' a1 a ca a6ea su2 ochi chiar pupitru 2atr7nu ui 7n6A3at i cA scaune e cu 1undu de pai' masa i chiar cara1a cu apa pro6eneau tot de a e ' 2a scaune e cu 1undu de pai apar3inuserA 7nsui 2unicu ui sAu' car2onaru ui' a1 7ndu%se printre mo2i e e de a Mi ano' din ca2inetu de a6ocat" Era impresionant" 7n ochii

tineri or' 7n1A3iarea scaune or capAtA un 1e de aureo A po iticA i re6o u3ionara" iar Joachim care' 1ArA sa 2AnuiascA nimic' edea pe unu picior pes picior' se scu a' 7 pri6i 2Anuitor i nu se mai aeEA a oc" !7t desp )ans !astorp' stAtea 7n picioare 7n 1a3a pupitru ui 2atr7nu ui *etterrTn i se .7ndea a 1iu care ucra acum' 7m2in7nd prin arte e 1runioa po itica 2unicu ui i umanismu tatA ui" Apoi tustrei p ecarA" *crii se o1erise sa%i 7nto6ArAeascA pe 6eri" O 2ucata de drum tAcurA' dar chiar i aceasta tAcere 7 pri6ea $* Naphta' iar )ans !astorp putea sa atepte inititD era si.ur ca do R *ettem2rini 6a 7ncepe sa 6or2eascA despre co ocataru sau' 7ntruci' MUNTELE VRJIT
447

aparen3e e' 7i 7nto6ArAise numai cu acest scop" Ji nu se 7ne a" Y un suspin care pAru sa%i ser6eascA de e an' ita ianu 7ncepuD \ 4omnii mei % a 6rea sa 6a pre6in" !um 1Acu o pauEa' )ans !astorp 7ntre2a 1oarte 1iresc' cu o uimire pre1AcutaD \ 4e ceI Ar 1i putut 2ine7n3e es sa 7ntre2eD :7mpotri6a cuiI; 4ar pre%1 a aceastA 1ormA impersona a' ca sa%i arate 7ntrea.a ne6ino6A3ie' cu toate cA 7nsui Joachim 7n3e esese per1ect de 2ine" \ Fmpotri6a persona itA3ii ai cArei musa1iri a3i 1ost' rAspunse *ettem%2rini' i cu care 6%am 1Acut cunotin3a 7mpotri6a dorin3ei i 6oin3ei me e" Jti3i 2ine cA numai 7nt7mp area a 6rut%o' iar eu n%am putut sa nu%i dau cursG 7nsA port o rAspundere care mA apasA" 4atoria mea este sa apar mAcar tinere3ea dumnea6oastrA de primeFdii e su1 eteti a care 6A e9pune3i 7n re a3ii e cu acest om i sa 6a ro.' printre a te e' sa 6a men3ine3i 7n imite e pruden3ei" Este o.ic 7n 1ormA' dar cu idei e ui rasp7ndete con1uEie" % 7n ade6Ar' aa este' 7i dAdu cu pArerea )ans !astorp" cAci nu te sim3i tocmai a ar.u tAu 7n preEen3a ui Naphta' 2a c7teodata cu6inte e ui a6eau ce6a cam straniu" La un moment dat aproape ai 1i putut spune cA pretindea 7n ade6Ar ca soare e se 7n67rtete 7n Furu pam7ntu ui" 4ar' 7n de1initi6' cum ar 1i putut ei' 6erii' sA creadA ca ar 1i o impruden3A sa intre 7n re a3ii cu un prieten a domnu ui *ettem2riniI Nu spusese chiar e adineauri cA %au cunoscut pe Naphta prin miF ocirea saI Nu %au 7nt7 nit 7n to6ArAia ui' nu se p im2a cu domnu Naphta i nu 6enise 7ntr%un 1e 1oarte de.aFat sa ia ceaiu Ia acesta din urmAI Toate acestea nu do6edeau cA""" % 4esi.ur' domnu e in.iner' desi.ur" G asu domnu ui *ettem2rini a 2 ind i resemnat' cu toate ca a6ea un uor tremur" Mi se poate aduce .umentu acesta i chiar mi% aduce3i" Bine' 6a dau 2ucuros socotea a #urtarea mea" TrAiesc su2 ace ai acoperi cu acest domn' este 1oarte sa nu% 7nt7 neti' o 6or2a aduce dupA sine a ta i ast1e 1aci in3a" 4omnu Naphta este un om cu Fudecata' ceea ce e ucru rar e noastre" Este o natura discursi6a' a 1e ca mine H i oric7t a 1i R amnat' 7mi p ace sA 1o osesc pri eFu ce mi se o1erA de%a 7ncru% apro *#adaQdeii !U Un ad6ersar de 1`rIa e.a a" Nu am pe nimeni' nici #e ni!i departe%%% #e scurt' acesta%i ade6Aru D ma duc a e ' 6ine a #QQm =am 7mpreuna" 4iscutam" Ne certam p7na a s7n.e'
pro
a

#ro R #QQm =am 7mpreuna" 4iscutam" Ne certam p7na a s7n.e' care EQU dar mArturisesc cA 1armecu e.aturi or noastre
&&@ T)OMA* MANN consta tocmai 7n aceasta di6er.en3a de pAreri dintre noi" Am discu3ii 7n contradictoriu" !on6in.eri e noastre nu trAiesc daca n o1erim ocaEia sa upte' i 7n ce pri6ete con6in.eri e me e' e e s7nt s statornicite" Insa cum a3i putea spune a 1e despre a e dumnea6oastr dumnea6oastrA' domnu e ocotenent' i dumnea6oastrA' domnu e in nerI *7nte3i deEarma3i 7n 1a3a scamatorii or inte ectua e i risca3i sa 6 7m2o nA6i3i mintea i su1 etu su2 in1 uen3a 6ic eu.uri or acestui om n FumAtate 1anatic i pe FumAtate rAutAcios" H 4a' aa este' admise )ans !astorp i adau.A ca' 1ara 7ndoia a 6aru ui i cu e 7nsui erau ast1e mai mu t sau mai pu3in amenin3a3i Aa se 7nt7mp a cu copiii rAs1A3a3i ai 6ie3ii' iar e 7n3e e.ea" 7nsA tuturor acestora i se putea opune #etrarca' adicA de6iEa ui' domnu *ettem2rini tia ce 6rea sa spunA' i cu toate acestea era interesam sa ascu 3i ce de2ita domnu NaphtaD tre2uia sa 1ii drept i sa recunoti cA ceea ce spusese despre timpu comunist' pentru scur.erea cAruia nimeni nu tre2uia sa primeascA o prima 2Aneasca' 1usese remarca2i ' iar e ' )ans !astorp sim3ise un interes arEAtor i 1a3a de anumite o2ser6a3ii asupra peda.o.iei' pe care desi.ur ca 1ara Naphta nu e%ar 1i auEit niciodatA""" 4omnu *ettem2rini 7i str7nse 2uEe e i )ans !astorp se .rA2i sa adau.e ca e 7nsui se a23inea' 2ine7n3e es' de a hotAr7' dar .Asise pur i simp u interesante spuse e ui Naphta despre :ceea ce constituie pasiunea tineretu ui;" H 7nsA e9p ica3i%ne" o data pentru totdeauna' un ucru' continua e " Acest domn Naphta H spun :acest domn; pentru a arata ca nu mi%e de oc simpatic i' dimpotri6A' pAstreE 1a3a de e o stricta reEer6a interioara""" H Ji 1ace3i 1oarte 2ine' stri.a recunoscAtor domnu *ettem2rini" H """aadar' acest domn Naphta ne%a spus o mu 3ime de ucruri 7mpotri6a 2ani or' su1 etu statu ui' cum s%a e9primat e ' 7mpotri6a proprietA3ii particu are care ar 1i un 1urt' pe scurt' contra 2o.A3iei capita iste' despre care a dec arat' mi se pare' ca este com2usti2i u c a imenteaEA 1 AcAri e iadu ui H da' cred ca aa s%a e9primat' i a Qau pe toate tonuri e 1aptu ca e6u mediu condamna camata" Ji m ace timp' e 7nsui""" Ierta3i%ma' dar cred ca tre2uie""" Este o ade6Arata %priEa c7nd intri a e " Toata matasaria aceea""" H Ei da' E7m2i *ettem2rini' este caracteristic pentru .ustu sau" R H """1rumoase e mo2i e 6echi' 7i reaminti )ans !astorp" @ie seco u a paispreEece ea""" Lustra 6ene3iana""" micu ser6itor in
i6rea Y

MUNTELE VRJIT
&&,

onacu cu cioco ata mu ta' a discre3ie""" !he tuiete' pro2a2i ' pentru peRoana ui""" 4omnu Naphta' rAspunse *ettem2rini' este pentru persoana ui tot at7t de pu3in capita ist ca i mine" 4arI 7ntre2a )ans !astorp" !Aci rAspunsu pe care mi %a3i dat ort8 un :dar;' domnu e *ettem2rini" \ Ei 2ine' oamenii acetia nu%i asA niciodatA pe ai or sa moara de 1oame" \ cine s7nt :oamenii acetia;I \ #Arin3ii aceia" % #Arin3iiI #Arin3iiI % 4ar' domnu e in.iner' ma re1er a ieEui3i" Aici inter6eni o micA pauEA" Verii mani1estau cea mai 6ie surpriEa" )ans !astorp stri.aD % !e' ua%o%ar nai2a de trea2a' ir%ar sa 1ie H omu nsta%i ieEuitI %A3i .hicit' spuse cu de icate3e domnu *ettem2rini" % Nu' nu' nici 7n ruptu capu ui nu mi%a""" !ine putea sa se .7n%deascA a aa ce6aI Acesta e moti6u pentru care i%a3i dat tit u de padre> % A 1ost o mica e9a.erare din po ite3e' rAspunse iute *ettem2rini" 4omnu Naphta nu este preot" Numai 2oa a e de 6inA daca' deocamdatA' n%a atins 7ncA aceasta treapta" 4ar i%a 1Acut no6iciatu ' a rostit chiar i prime e FurAminte so emne" Boa a insa %a si it sa%i 7ntrerupA studii e teo o.ice" 4upA aceea' a mai s uFit 6reo c73i6a ani 7ntr%un institut a Ordinu ui adicAD 7n ca itate de supra6e.hetor' preceptor' .u6ernor a tineri or 7n6A3Acei" Asemenea s uF2a i se potri6ete de a t1e ' a67nd 7n 6edere 7nc ina3ii e ui peda.o.ice" Ji tot aceasta 6oca3ie 7 7nsu1 e3ete #red7nd atina' aici' a :-ridericianum"; *e a1 a aici de cinci ani" Nu mai *+ .ur cA 6a putea sa pArAseascA 6reodatA oca itatea" 4ar este mem2ru a Ordinu ui' i daca nu mai este chiar at7t de e.at de e ' oricum nu duce #sa de nimic" V%am spus ca' 7n ceea ce% pri6ete' este sArac' 6reau sa # un ca nu posedA 6reo a6ere" -irete' aceasta este re.u a orK 7nsA dispune de 2o.a3ii imense i are .riFa de ai sai' dupA cum 6ede3i' i" drAcia dracu ui' murmura )ans !astorp" Ji eu' care nici n%am R R macar nu mi%am 7nchipuit ca un n 6remea asemenea ucru mai poate Q noastrAK Un ieEuitK Asta%iK""" 4ar a unei' spune3i%mi Y daca este at7t de 2ine apro6iEionat i 7n.riFit de oamenii aceia ! Q ocuie*te tocmai aco oI""" Nu 6reau' desi.ur' sa deni.reE dUmnea6oastra QiZ % domnu e *ettem2rini" 4umnea6oastrA s7nte3i e msta at a Lu0aee0" este at7t de 'ntim' at7t de simpatic" 7r"sa
7n 450

T)OMA* MANN 6reau sa spun ca daca Naphta are o pun.a at7t de do dora' ca ser6esc de o e9presie 6u .ara' de ce nu ocuiete 7ntr%un a tcu o 7n1A3iare mai 1rumoasa' cu o intrare potri6ita i 7ncAperi mari ; casa distinsaI -e u cum s%a insta at 7n .aura aceea' cu toate mat8s a ` a ea' are""" miroase a ce6a misterios i a6enturos" *ettem2rini dAdu din umeri" % 4e 2una seama ca hotar7rea i%a 1ost determinatA i de tact' dar Y de anumite moti6e impuse de .ust" BAnuiesc cA st7nd 7ntr%o camera ti om sArac 7i satis1ace contiin3a anticapita ista' .Asind o compensa3ie 7 1e u cum ocuiete" 4iscre3ia' de asemenea' pro2a2i cA intra i ea 7n Foc" Nu tr7m2i3eEi pe toate u i3e e .riFa deose2ita cu care te aFuta dia6o u " Este mai prudent sa adop3i o 1a3ada su1icient de discreta 7ndArAtu cAreia sa te po3i deda 7n toata i2ertatea patimii ta e preo3eti pentru mAtAsuri"" H -oarte ciudat' spuse )ans !astorp" !u totu nou i capti6ant pentru mine' o mArturisesc" 7ntr%ade6Ar' noi' domnu e *ettem2rini' 6a datoram mu ta recunotin3a pentru 1aptu ca ne%a3i aFutat sa% cunoatem" Ji 6a ro. sa ne crede3i cA ne 6om mai duce pe a e destu de des" Asta%i de a sine 7n3e es" Asemenea re a3ii Ar.esc oriEontu 7ntr%un chip neateptat i te aFuta sa 6eEi o ume a cArei e9isten3A nici mAcar n%o 2Anuiai" Un ieEuit ade6AratK Iar atunci c7nd spun :ade6Arat;' asta mA 1ace sama .7ndesc a ceea ce%mi trece prin minte i ceea ce a mai 6rea sa a1 u" Ma 7ntre2D Totu este per1ect corectI Jtiu 1oarte 2ine' dumnea6oastrA crede3i ca nimic nu%i per1ect corect 7n 6ia3a cui6a care datoreaEA miF oace e de trai dia6o u ui" 7nsA ceea ce 6oiam sa impun poate 1i enun3at in urmAtoarea 7ntre2areD Este e ' oare' per1ect corect ca ie"uit % iatA ce%iT trece prin cap" A de2itat nite ucruri % ti3i a ce anume ma re1er%despre comunismu modern i despre Ee u e6 a6ios a pro etariatu care nu se 6a da 7napoi 7n 1a3a s7n.e ui' pe scurt a a1irmat nite ucruri' spun nimic mai mu t' dar 2unicu dumnea6oastrA' cu spada ui cetA3ean' ar 1i 1ost pe in.A toate acestea un mie ue ne6ino6at' ierta3i e9presia" Un asemenea ucru este oare posi2i I *uperiorii ui i%a 7ncu6iin3area 7n acest sensI *e potri6ete oare un asemenea te .7ndi cu doctrina de a Roma' 7n spiritu cAreia Ordinu din care R parte tre2uie sa ac3ioneEe 7n 7ntrea.a umeI Nu%i cum6a H nu m I cum sa%i Eic % eretic' de6iator' incorectI La toate acestea ma .7 n e.Atura cu Naphta i a dori 1oarte mu t sa tiu ce pArere a6e3i% *ettem2rini surise" MUNTELE VRJIT &/+ -oarte simp u" 4omnu Naphta este 7n ade6Ar' 7nainte de toate' Yt este un 6erita2i i tota ieEuit" 4ar' 7n a doi ea

r7nd' este i un Y toXi$enl H dacA n%ar 1i' nu i%a cautA to6ArAia H i' ca atare' 7si da ofli3ue
.
sa cr

. .

eeEe noi 6ariante' adaptAri' acomodAri i corectAri mai con% 6remuri or noastre" A3i 6AEut c7t m%au surprins teorii e ui" " RocVata nu i%a deschis inima 7n 1a3a mea at7t de comp et" M%am ser6it Qm2o du pe care 7 constituia 7ntr%o oarecare mAsura preEen3a dum% a6oastrA ca sa% 7mpin. sa%i spunA' o data pentru totdeauna' u timu cu67nt" A 1ost destu de ciudat i destu de respin.Ator" %4a' da" 4ar de ce n%a aFuns preotI !red ca a6ea 67rsta ceruta" \ V%am spus doar ca 2oa a de care su1erA %a 7mpiedicat' 7nsA numai 7n mod pro6iEoriu" %Bine' dar oare nu crede3i ca' daca e 7n primu nnd ieEuit' i 7n a doi ea r7nd un om inte i.ent cu pAreri ori.ina e' aceasta a doua ca itate comp ementara se datoreaEA 2o iiI % !e 6re3i sA spune3iI % Nu' nu' domnu e *ettem2rini" Vreau sa spun numai at7tD are o pata umedA i acest 1apt %a 7mpiedicat sa se 1acA preot" 4ar 1ara 7ndoia a ca toate pAreri e ui ori.ina e %ar 1i 7mpiedicat i e e sa de6inA preot H i cA' prin urmare' pAreri e pe care e mani1esta i punctu sau umed mer. oarecum m7nA%n m7na" 7n 1e u ui' este cum6a i e ca un copi rAs1A3at a 6ie3ii' un ,oii ,esuit cu o petite tBche humide. AFunseserA a sanatoriu" #e peronu din 1a3a c Adirii se mai oprirA pu3in' 7nainte de a se despAr3i' 1orm7nd un mic .rup' 7n 6reme ce ci3i6a pacien3i care rAtAceau 18ra nici o trea2a prin dreptu porta u ui 7i pri6eau cum stau de 6or2A" 4omnu *ettem2rini spuseD ^ ,+ acum' tinerii mei prieteni' 6a pre6in 7ncA o data" Nu 6a pot piedica sa cu ti6a3i o cunotin3a pe care a3i 1acut%o' daca 6a dA 2r7nci Eitatea" InsA 7narma3i%6a inima i spiritu cu ne7ncredere' nu uita3i QodatA sA opune3i acestui om o reEisten3A critica" Vi% 6oi de1ini 7ntr%un !U67nt%Esteunde*1rinatK !1 n cum iipuri e 6eri or se un.irA" Apoi )ans !astorp 7ntre2aD .ar R 7n.Adui3i%mi' 6a ro.' dar nu apar3ine unui u a c7te ordin ca u%FUr "Q # Jtiu' 7ntr%un asemenea caE tre2uie rostite anumite \\ ke J %7n # us' este at7t de u2red' at7t de pirpiriu""" !hes1 `mnu e m@iner" spune3i ucruri nesA2uite' rAspunse an; ar! !U ui4re *ettem2rini" !e #ri6 Eenia ;ici 7n c in nici 7n m7neca' iar 7n ceea JQJiaminte e' e9istA deE e.Ari" Am 6or2it 7ntr%un sens mai ar.
452 T)OMA* MANN i mu t mai a2stract tocmai pentru cA m8 ateptam sA .Asesc a ) nea6oastr8 o oarecare 7n3e e.ere" VA mai aminti3i de Eiua c7nd am 6 sA 6A 6iEiteE 7n camera dumnea6oastrA % e .roEa6 de mu t timp ) atunci % tocmai 6A 7ndep inea3i sta.iu o2 i.atoriu de EAcut 7n pat du ce a3i 1ost primit 7n sanatoriu" H Bine7n3e es" A3i intrat' era 7n amur.' i a3i aprins umina" Mi%adu aminte de parcA ar 1i astAEi""" % Bine' 7n Eiua aceea am aFuns sA 6or2im % dupA cum' s a6a 4omnu ui' se mai poate 7nt7mp a c7teodatA % despre ucruri mai 7na te" Ba chiar cred ca am 6or2it despre moarte i 6ia3A' despre mAre3ia mor3ii 7ntruc7t moartea este o condi3ie i un accesoriu a 6ie3ii' c7t i despre aspectu .rotesc pe care% ia atunci c7nd spiritu sA67rete 7n.roEitoarea .reea A de a o iEo a ca principiu" 4omnii mei' continuA *ettem2rini' apropiindu%se de tineri' 7ntinE7nd cAtre ei po icaru i miF ociu de a m7na stin.A ca pe o 1urcu i3A' spre a e atra.e aten3ia' i ridic7nd arAtAtoru m7inii drepte cu un .est de admonestare""" Aminti3i%6A cA spiritu este su6eran' cA 6oin3a sa este i2erA' cA e determinA uni6ersu mora K 4acA iEo eaEA' dua ist' moartea' aceasta de6ine' 7n 1apt' actu, m8 7n3e e.e3i' o putere 7n sine' opusA 6ie3ii' un principiu osti ' marea ispitire' iar 7mpArA3ia ei este aceea a 6o uptA3ii" MA 7ntre2a3iD de ce a 6o uptA3iiI VA rAspundD pentru cA deE ea.A i m7ntuie' pentru cA este m7ntuirea' dar nu m7ntuirea de r8u' ci o m7ntuire des1r7nat8" 4istru.e mora6uri e i mora a' ichideaEA discip ina i 3inuta i te pre.Atete pentru des1r7nare" 4acA 6A pre6in 7mpotri6a acestui om pe care 6i %am preEentat 18ra 6oia mea i dacA 6A 7ndemn sA 6A 7ncin.e3i inimi e de trei on cu spirit critic 7n re a3ii e i discu3ii e cu e ' este pentru cA toate .7ndurne ui s7nt de naturA 6o uptuoasA' pentru cA s7nt aeEate su2 ocrotire mor3ii' au o putere dintre ce e mai des1r7nate' cum 6%am mai spus odinioarA' domnu e in.iner H 7i amintesc per1ect de 2ine e9presia' + amintesc 7ntotdeauna e9presii e precise i tari pe care am a6ut ocaEia sa 1ormu eE H o putere 7ndreptatA 7mpotri6a ci6i iEa3iei' a pro.resu muncii i 6ie3ii' i de a cArei su1 u dia2o ic educatoru are datoria mai 7na tA sA ocroteascA su1 ete e tinere" ai hmp Mai 2ine ca domnu *ettem2rini nu se putea 6or2i' nici mai i nici mai e e.ant" )ans !ar"torp i Joachim Piemssen cA duros pentru tot ce e spusese' 7i uarA rAmas 2un i urcarA m R 7i mu Qu trep R de a :Ber.ho1;' 7n 6reme ce domnu *ettem2rini se 7ntorcea a #U # itnU

MUNTELE VRJIT &/= umanist' cu un etaF mai sus de chi ia capitonata cu mAtase a dom%:;u uiNaphta" Am po6estit aici numai rAstimpu primei 6iEite a 6eri or a Naphta" atunci au urmat a te doua sau trei 6iEite' dintre care una 7n ipsa

nu ui *ettem2riniG iar acestea au a imentat deopotri6A re1 ec3ii e % aru ui )ans !astorp' atunci c7nd 1orma superioarA' numitA horno De,, Area ochiu ui sAu Auntric' c7nd st87ea 7n ocu 7n1 orit a 2astru a re1u.iu ;Q sAu i c7nd 1o osea :c7rma;"

IE2ucnire de m7nie" Ji a tce6a' 1oarte nep Acut

Ast1e 6eni una au.ust i' o datA ca scur.erea prime or ei Ei e" Trecu cu 2ine i ani6ersarea sosirii erou ui nostru' aici' sus" Era o 1ericire cA trecuse % cAci t7nAru )ans !astorp o 6AEuse apropiindu%se cu oarecare ne inite" 4e a t1e ' aceasta era re.u a" Nici ce or interna3i de un an' nici ce or interna3i de mai mu 3i ani nu e p Aceau prea mu t ani6ersAri e sosiri or i nu e comemorau' 7n 6reme ce pe de a ta parte nu se pierdea nici ce mai mic pri eF pentru prAEnuirea tuturor soiuri or de sAr2Atoriri' ca sA poatA 2ea unii 7n sAnAtatea a tora' 7nmu 3ind ocaEii e de 2ucurie .enera A i marc7nd prin 1e de 1e de ocaEii persona e sau chiar strict anonime ritmu i pu sa3ia anu ui H aA se 7nt7mp A cu ani6ersAri e de natere' controa e e medica e .enera e' p ecAri e autoriEate sau nu i 7ncA mu te a te e6enimente care erau sAr2Atorite a restaurant prin ospe3e m pocnete e dopuri or de ampanie' pe c7nd ani6ersarea sosirii era r ita ce ei mai dep ine tAceri' se trecea uor peste ea' 2a chiar uitau s%o T seamA' ast1e 7nc7t 1iecare putea sA%i spunA cu toatA 7ncrederea ca cei a 3i nu%i 6or reaminti de ea c7tui de pu3in" -ArA 7ndoia A cA se a socotea A de 7mpAr3iri e timpu uiG o2ser6au ca endaru ' succe% Eue or i re7ntoarcerea or aparentA" 4ar mAsurarea i socotirea ui pe care aici' sus' 1iecare 7 sim3ea e.at de spa3iu % aadar' term RR timpu ui persona i indi6idua ' aceasta era trea2a ce or cu ! *curte sau a mu 7ncepAtori orG cei 6echi i.norau orice 1e de ca cu " u se cu ace Y ; eternitatea impercepti2i A' cu Eiua care era mereu sFFFF" Q n de icate3e' 1iecare presupunea a ce A a t dorin3a pe care o In sui" 4acA ar 1i spus cine6a' de pi dA' cA se 7mp ineau e9act
454

T)OMA* MANN trei ani de c7nd era aco o' ar 1i 1ost considerat st7n.aci i chiar 2r dar nu' asemenea ucruri nu se 7nt7mp au" !hiar doamna *tohr Y de1ecte ar 1i putut sa ai2A 7n a te pri6in3e' asupra acestui punct a6 educa3ie i tactG niciodatA n% ar 1i 1Acut o asemenea .a1a" -ArA 7ndoia 2oa a i starea 1e2ri A a trupu ui se 7n.emAnau cu pro1unda ei incu t !hiar de cur7nd' a masA' 6or2ise despre :a1ecta3iunea; 67r1uri p am7ni or ei' iar c7nd con6ersa3ia a uneca spre e6enimente e istorQ dec arase ca date e istorice 1useserA totdeauna pentru ea :ine u + Q #o icrat;' ceea ce i%a 1Acut pe 6ecinii ei sA 7ncremeneascA 6reme de c ipa" 4ar nu i%ar 1i trecut nicio datA prin cap s8%i reaminteascA' 7n 1e2ru arie' t7naru ui Piemssen ca tocmai era ani6ersarea sosirii ui' dei pro2a2i cA o tia" !Aci mintea ei nenorocita era' 1irete' p ina cu date i ucruri inuti e i%i p Acea sa 3inA socotea a ce or a 3iG dar datina de a :Ber.ho1Q 7i interEicea orice comentariu 7n aceastA pri6in3a" 4eci Aa se 7nt7mp 8 i cu Eiua sosirii ui )ans !astorp" La masa doamna *tohr 7ncercase' desi.ur' sa%i 1acA o datA cu ochiu 7ntr%un mod semni1icati6' dar cum se iE2ise de o e9presie cu totu indi1erenta' se .rA2i sa 2ata 7n retra.ere" TAcuse' de asemenea' i Joachim' cu toate ca 7i amintea' 1ArA 7ndoia A' de Eiua 7n care%i ateptase a .ara din 4or1 6aru 6enit sa%i 1acA o 6iEita" 7nsA Joachim' din 1ire 1oarte pu3in dispus sa 6or2eascA' i 7n orice caE mu t mai pu3in 6or2Are3 dec7t se do6edise a 1i aici )ans !astorp' 1ArA sa mai pomenim de umanitii i re2usitii spiritu ui din cercu or de cunotin3e % aadar' Joachim pAstrase 7n u tima 6reme un mutism ciudat i mani1est' 2uEe e mai rosteau c7te un cu67nt' dar 7ndArAtu mAtii sim3eai cA se petrece ce6a" Era impede ca pentru e a te ima.ini erau e.ate de cea a .Arii din 4or1' nu amintirea ateptArii i sosirii""" 7ntre3inea o coresponden3a acti6A cu c7mpia" 7n e se de1initi6au une e hotar7ri" -Acea pre.Atiri care se apropiau de s17rit" Luna iu ie 1usese ca dA i seninA" 4ar a 7nceputu ce ei noi' 6remea de6eni ur7tA' o umiditate rece se 7nst8p7ni' apoi se nApusti o p oaie amestecatA cu EApadA % EApadA pur i simp u i 1ArA echi6oc % iar aceast 6reme se pre un.i' cu e9cep3ia c7tor6a Ei e 1rumoase de 6arA' p+ dinco o de s17ritu unii' p7n8 a miF ocu ui septem2rie" La 7ncep camere e mai pAstrarA cA dura perioadei de 6ara' aa cum 1usese aceas perioadA a 7nceputG erau Eece .rade' ceea ce trecea drept p Acut" ' cur7nd se 1Acu din ce 7n ce mai 1ri. i au 1ost 1erici3i c7nd au 6 caE7nd EApada care acoperi 6a ea' cAci numai ninsoarea % ninsoare scAderea temperaturii' de parca 1iecare 7n parte n%ar 1i 1ost de% aFu
MUNTELE VRJIT &//

ina Rministra3ia s8 dea cA durA' mai 7nt7i 7n su1ra.erie' apoi i 7n iar c7nd' 6enind de a cura de odihnA i descotorosit de ce e

raifl

% naturi' pArAseai 2a conu ' puteai sa pipai cu m7ini e umede i 3epene toare e p Acute' a cAror su1 are uscatA 73i mArea' a drept 6or2ind' i Rai mu t roea3a o2raFi or" Oare sosise de pe acum iarnaI *im3uri e nu scApau de aceastA im% sie i te p 7n.eai cA :3i s%a 1urat 6ara;' cu toate ca' a urma urme or' sArAceai sin.ur' aFutat de 7mpreFurAri e 1ireti i arti1icia e' printr%o Qsip8 interioarA i e9terioarA a timpu ui" Ra3iunea 73i spunea ca 6ei mai 6ea 7ncA Ei e 1rumoase de toamnaG poate chiar cA 6or continua 7n serie si 6or 1i de o sp endoare at7t de ca dA' 7nc7t nu e%ai 1ace o cinste prea mare acord7ndu% e chiar nume e de Ei e de 6arA' cu condi3ia sA 1aci a2strac3ie de or2ita soare ui de pe acum mai pieEia i de 1aptu ca apunea mai repede" Insa ac3iunea pe care aceasta pri6e ite hi2erna a o e9ercita asupra stArii su1 eteti era mai tare dec7t toate m7n.7ieri e" Te aeEai 7n 1a3a uii 7nchise de a 2a con ca sa pri6eti cu sc7r2a aceste 67rteFuri de ninsoare % i Joachim' care 7ncremenise aa" spuse cu un . as p in de nAdu1D % Oare acum are de .7nd s8 o ia de a capAtI )ans !astorp' st7nd 7ndArAtu ui' 7n camera' rAspunseD % Ar 1i cam prea de6reme' nu poate 1i ce6a de1initi6' 7nsA este drept cA are un aspect 7n1iorAtor de de1initi6" 4acA iarna consta 7n 7ntuneric' EApadA' 1ri. i radiatoare ca de' atunci iatA cA a6em iarAi iarnA' nu e chip s%o ne.i" Iar daca te .7ndeti cA a2ia am ieit din iarnA i a2ia s%a terminat cu topirea EApeEi or H dei mi se pare, nu%i aa' ca a2ia a 1ost primA6arA % po3i s8 te sim3i o c ipa deE.ustat' recunosc" Jtiu' situa3ia te ace sA%3i 1ie ehamite de orice 2ucurie omeneasca de a trai H dar asa%ma s)i e9p ic ce 6reau s8 spun" Vreau s8 spun anume c8 7ntrea.a ume este .aniEata 7n chip 1iresc ast1e 7nc7t rAspunde ne6oi or omu ui i se #otri6ete 2ucuriei de a trAi' cred ca eti de acord cu mine" Nu 6reau sa @ prn8 a a a1irma c8 ordinea 1ireascA a ucruri or H ea drept pi da ii ua mu te' mArimea pam7ntu ui' timpu care%i tre2uie sA se t sc8 7n Furu ui i a soare ui' ritmu cosmic' daca 6rei % ca ar 1i u ate #e mAsura ne6oi or noastre' cAci dacA am a1irma asta' ar "H. raEmcie i o prostie' ar 7nsemna ca 1aci teo o.ie' cum spun 1i o%ra Y r !*te sQm#m gi e6ident cA ne6oi e noastre i 7nt7mp ari e .enera UndamentaIe se acorda 7ntre e e s a6A U 4omnu ui % i spun s a6a ai pentru ca este' 7n ade6Ar' un pri eF sA% auEi pe 4umneEeu %
&/> T)OMA* MANN cAci atunci c7nd' a es' 6ara sau iarna sosesc' 6ara sau iarna dinaQ or s%au cu1undat 7n trecut destu de demu t pentru ca 6ara sau iarn a ni se para iarAi 2ine6enite i 7n acest 1apt constA 2ucuria de a trai n aici' sus' a noi' at7t ordinea c7t i potri6irea de care 3i%am 6or2it s7nt 2urate' 7n primu r7nd pentru ca aici nu e9ista anotimpuri 6erita2W dupA cum tu 7nsu3i ai remarcat 7ntr%o Ei' ci numai Ei e de 6ara i $FVe iarnA pele!me/e, une e peste a te e' i 7n a doi ea r7nd deoarece aici h%noi' sus' timpu nu trece a2so ut de oc' ast1e 7nc7t iarna 6iitoare' atun Q c7nd sosete' nu este de oc nouA' ci este 6enic aceeaiG iar acest 1apt e9p icA nep Acerea cu care tu te ui3i pe 1ereastrA" H Mu 3umesc' spuse JoAchim' i acum' dupA ce ai e9p icat cum se 7nt7mp 8 cu 6remea' cred cA eti at7t de satis1Acut 7nc7t' pe deasupra te sim3i mu 3umit i de 1aptu ca se 7nt7mp A aa' cu toate cA""" Ei 2ine nu adAu.A Joachim' m%am saturat' este o porcArie" Toata aceasta po6este este o 1ormida2i a i deE.ustAtoare porcArie i' daca 7n ceea ce te pri6ete""" Eu""" Ji parai camera cu pai iu3i' 2a mai mu t' tr7nti chiar i ua i' daca toate semne e nu erau 7ne Atoare' 1rumoii ui ochi 2 7nEi 7notau 7n acrimi" !e a a t ramase stin.herit' 7n urma ui" Nu uase 7n serios anumite hotAr7ri a e 6aru ui sau at7ta 6reme c7t acesta se mAr.inise doar a amenin3Ari 6er2a e" 4ar acum' c7nd ce6a ascuns se 1ram7nta su2 trasaturi e chipu ui t8cut a ui Joachim i c7nd se comporta aa cum o 1Acuse adineauri' ui )ans !astorp 7ncepu s8%i 1ie teamA' deoarece 7n3e e.ea c8 acest mi itar era omu 7n stare sA treacA a 1apte % 7ncepu sa%i 1ie teama pentru am7ndoi' at7t pentru sine 7nsui c7t i pentru ce A a t" 6ort possible 9u'il aiI/e mourir, .7ndi e ' i cum 1ArA nici o 7ndoia A acesta era un 1apt tiut de a o a treia persoanA' 1r8m7ntarea unei 2Anuie i mai 6echi i niciodatA poto ita se amesteca 7n su1 etu ui' 7n timp ce%i spuneaD Este cu putin3A sa ma ase sin.ur aici' sus H pe mine' care n%am 6enit deci sa%i 1ac o 6iEitaIK % ca sa adau.eD ar 1i ce6a ne2unesc' un ucru 7nspai m7nt8tor' ar 1i ce6a at7t de smintit i de .roaEnic 7nc7t simt cum l 7n.hea3A 1a3a' iar inima o ia raEna' cAci dacA rAm7n sin.ur' aici' sus %daca p eacA' aa cum se 6a 7nt7mp 8 7ntruc7t este pur i simp u e9c us p ec cu e H i dacA%i aa H 7nsA' uite' numai .7ndindu%ma inima m oprete de tot % nu 6oi mai p eca de aici 7n 6ecii 6eci or' deoarece i data nu 6oi mai re.Asi drumu spre c7mpie""" D nici;Q Acestea au 1ost .7nduri e care %au teroriEat atunci pe )ans !astor#% 4ar chiar 7n cursu ace eiai dupa%amieEe dori sA tie e9act cum a6eau

MUNTELE VRJIT &/< des1Aoare ucruri eD iar Joachim 7i mArturisi p anu ' Earuri e rA se dAdu o uptA i se ua o hotAr7re" Oup8 ceai co2or7rA 7n su2so u uminat' pentru e9amenu unar" Era a ceputu ui septem2rie" Intr7nd 7n atmos1era uscata a sA ii de consu %"" Z .AsirA pe doctoru Sro0oTs0i st7nd a ocu ui' 7n 1a3a 2irou ui' % 6reme ce consi ieru au ic' cu chipu 1oarte 67n8t' cu 2ra3e e

% cruciate' stAtea reEemat de perete' 3in7nd 7ntr%o m7na stetoscopu cu are se o6ea ritmic pe umAr" !Asca' d7nd capu pe spate" :#o1ta 2una' copiiK; spuse cu un . as o2osit' mani1est7ndu%i' de a tminteri' si in a te 1e uri starea destu de deprimatA' de me anco ie i de resemnare tota a' 7n care se .Asea" -umase mu t' 1ara 7ndoia aK 4ar mai 1useserA i tot 1e u de a te p ictise i' despre care 6erii auEiserA 6or2indu%seD nite incidente a sanatoriu de un soi destu de cunoscut" O 1ata t7nara' numitA AmmZ NO tin.' 6enitA pentru prima data toamna trecuta i trimisA 7napoi dupA nouA uni' 7n au.ust' ca 6indecatA' se 7ntorsese 7nainte de s17ritu ui septem2rie' deoarece :nu se sim3ise 2ine; acasA' iar 7n 1e2ruarie 1usese iarAi socotitA comp et resta2i ita 1iind redata c7mpiei' 7nsA' pe a miF ocu ui iu ie' 7i re uase ocu a masa doamnei Utis H deci aceastA AmmZ 1usese surprinsa a ora unu noaptea cu un 2o na6' numit #o Zpra9ios' ace ai .rec care 7n seara !arna6a u ui 1Acuse senEa3ie cu 1rumuse3ea picioare or ui' un t7n8r chimist a cArui tata a6ea' a #ireu' o uEinA de co oran3i H 1usese' aadar' surprinsA 7n camera ei de o prietena 7nne2unitA de .e oEie' care pAtrunsese 7n Eisa camerA pe ace ai drum ca Ji #o Zpra9ios' adicA intr7nd pe 2a con i' s17iatA de durere i 1urie' 7n aa3a acestei descoperiri' scosese nite 3ipete 7n1iorAtoare i pro6ocase un arA2oi at7t de nemaipomenit 7ne7t despre aceasta 7nt7mp are se rasp7ndi 6estea 7n 7ntre. sanatoriu " Behrens tre2ui sa%i dea a1ara pe to3i trei' pe eman' pe No tin. i pe prietena ei' i tocmai discutase aceastA a1acere e# cutA cu asistentu sAu' a care AmmZ' ca i ri6a a ei' urmaserA' de Q tratamentu particu ar" 7n ot timpu e9aminArii continua sA 6or%a de aceastA a1acere pe un ton trist i resemnat' cAci a6ea o at7t de 6Qrrt8 6irtuoEitate a auscu ta3iei' 7ne7t era capa2i sA e9p oreEe inte%unui om 7n timp ce 6or2ea despre a tce6a i%i dicta asistentu ui ceea ce constatase" a 6o Q Ssntlemen, a1urisitu Asta de i2ido' spuse e " #e dumnea% c ond R reIteU aceste ucruri 6A mai amuEA 7ncA" % VeEicu ar" % 4ar unui put " or e sanatoriu' ca mine' poate sA i se 1acA ehamite' da' da' oa are % pute3i sA mA crede3i" !e 6re3i sa 1ac" daca 1tiEia este
458 T)OMA* MANN nedespAr3ita de o anume po1ta des1r7nataI % uor sunet aspru" N%a eu ace a care a hotar7t ast1e ' dar mai 7nainte de a%3i da seama de L1ost ce6a' stai aici ca un paEnic de temni3a" % *u1 u scurt su2 umAru st7ns A 1Acut ancheta' am primit mArturisirea % da' po1ta 2unaK !u c7t ace .aca de mincinoi este Asata de capu ei' cu at7t de6ine mai i2ertQ Eu preconiEeE studierea matematici or" H Aici e mai 2ine' E.omotu dispArut" % *a te ocupi de matematici' spun' este ce mai 2un e 7mpotri6a des1r7narii" #rocuroru #ara6ant era cump it 7ncercat de ispit dar s%a aruncat asupra matematici or' acum a aFuns a c6adratura cercuQ ui i asta 7 poto ete mu t" 7nsA maForitatea s7nt prea proti sau prea enei pentru asta" 4umneEeu sa%i ierte" % VeEicu ar" Vede3i dumnea6oastrA' eu tiu per1ect de 2ine ca aici tineretu se des1r7neaEa i o apuca pe cai .reite cu destu a uurin3a' de a t1e mai de mu t am 7ncercat s[t pun sta6i a deEmA3u ui" 4ar atunci mi s%a 7nt7mp at ca un 1rate sau un o.odnic oarecare sa ma 7ntre2e 7n 1a3aD adicA ce ma pri6ete pe mine ce 1ac eiI 4e atunci' nu mai s7nt dec7t medic" H Uor ra 7n dreapta' sus" Termin7nd cu Joachim' 7i strecurA stetoscopu 7n 2uEunaru ha atu ui i%i 1reca ochii cu uriaa ui m7na st7n.a' aa cum a6ea o2iceiu s%o 1acA atunci c7nd :aFun.ea a capAt;' de6enind me anco ic" Apoi' maina i casc7nd 7n rAstimpuri' 7i de2ita mica sentin3aD H )aide' Piemssen' de6iEa sa%3i 1ieD mereu 6oios" Este ade6Arat ca deocamdatA ucruri e nu mer. chiar aa cum scrie 7n manua u de 1iEio o.ie" #e ici pe co o mai chiopAteaEA' iar cu Ga110Z n%ai ichidat 7ncA de1initi6 mici e socote i' 2a' de cur7nd' ai mai urcat cu un numAr a scara H de data aceasta ai ase' dar nu%i caEu sa te 7nspaim7n3i" !7nd ai 6enit aici erai mu t mai 2o na6' pot sa 3i%o dau 7n scris' i daca mai stai 7ncA cinci sau ase mici mense % tii doar ca odinioarA se spunea :mensa; i nu : una;" Este mu t mai drA.u3" 4e a t1e ' m%am hotar7t sa nu mai spun a t1e dec7t :mensa;""" H 4omnu e consi ier au ic' 7ncepu Joachim""" *tAtea 7n picioare' c 2ustu .o ' 7ntr%o atitudine 3eapAnA' cu pieptu 7n a1ara' cu ca c7ie e ip+ iar 1a3a 7i era tot at7t de pAtata ca 7n Eiua 7n care )ans !astorp' 7ntr%anumita 7mpreFurare' o2ser6ase pentru prima oara ca acesta era 1e u care pA ea chipu 2ronEat a 6aru ui sau" H 4aca mai 1aci' continua Behrens' repeEindu%i cu6inte e' da mai 1aci ser6iciu ostAesc 7ncA o FumAtate de anior' eti un om po3i sA iei cu asa t !onstantinopo u ' 6ei aFun.e at7t de 6oinic incit 1ace .enera issim a .enera issimi or""" 1Acut"

MUNTELE VRJIT &/, rQne tie ce%ar mai 1i 1ost 7n stare sa trAncAneascA 7n situa3ia ui de o2osea A' daca 3inuta 7ncremenitA a ui Joachim i hotar7rea ui iQntita de%a 6or2i' anume de a 6or2i cu curaF' nu %ar 1i 1Acut sa%i piardA iru " 4omnu e consi ier au ic' spuse t7naru ' 7mi 7n.Adui sa 6a in1ormeE !8m%amhot8r7tsap ec" \ PauI Vrei sA de6ii 6oiaForI !redeam ca ai de .7nd ca' 7ntr%o Ei' and te 6ei 1i 6indecat comp et' sa te 1aci so dat" \Nu' domnu e consi ier au ic' tre2uie sa p ec chiar acum' p7na%n opt Ei e" \ *pune%mi' te ro.' aud 2ineI Arunci puca i 6rei s%o ter.iI Jtii dumneata cA asta 7nseamnA deEertareI \ Nu' domnu e consi ier au ic' nu aceeai este i con6in.erea mea" Tre2uie sa p ec a re.iment"

% !hiar dacA 73i dec ar ca peste o FumAtate de an 73i dau 7n mod ne7ndoios autoriEa3ia sa p eci' dar ca 7nainte de FumAtate de an 7mi este cu neputin3AI #oEi3ia ui Joachim de6enise din ce 7n ce mai mi itareasca" 7i supse stomacu i spuse scurt' cu . asu 7nA2uitD % *7nt aici de peste un an i FumAtate' domnu e consi ier au ic" Nu pot sA atept mai mu t" 4omnu consi ier au ic a spus a 7nceput un s1ert de an" 4upA aceea tratamentu mi%a 1ost pre un.it' de 1iecare data' cu c7te un s1ert sau cu c7te o FumAtate de an i cu toate acestea 6ad ca tot nu s7nt sAnAtos" % E 6ina meaI % Nu' domnu e consi ier au ic" 7nsA nu mai pot sa atept" Nu pot sa atept aici sA ma 6indec comp et' daca nu 6reau sa pierd pri eFu potri6it" uie s8 #Qec de6a e chiar acum" 7mi tre2uie doar pu3in timp ca sa ma ecNpeE i sA 1ac une e pre.Atiri" % -ami ia dumita e este de aceeai pArereI % Mama este de acord" Totu e aranFat" La 7nt7i octom2rie intru ca i 7n re.imentu a apteEeciiase ea" % !u orice riscI 7ntre2a Behrens' pri6indu% cu ochii inFecta3i" a or[ F? ine e dumnea6oastrA' domnu e consi ier au ic' rAspunse c ;im a e cArui 2uEe tremurau" au ic aid!Q PiemssenQ 7n caEu acesta totu e 7n re.u a" !onsi ieru ."n 1 ct im2a a 1a3A' atitudinea i se destinse i nu mai insista de oc" Q R errissen" Jter.e%o" # eacA i drum 2unK Vad ca tii ce 6rei'
&>?

T)OMA* MANN iei totu asupra dumita e' aadar este' 7n ade6Ar' numai trea2a dumit nu i a mea' 7ncep7nd din c ipa 7n care%3i asumi rAspunderea pentru sine" #orneti a drum 18ra nici o .aran3ie' eu nu raspunBF ,1 nimic" 4ar sa ne 1ereascA 4umneEeu' poate c8 totu o sa iasA 1oarte 2i Te duci sA te dedici unei pro1esiuni 7n aer i2er" Este per1ect posi2i sa Y priasca i sa iei din 7ncurcAturA" H 4a' da' domnu e consi ier au ic" % Ei' i acum' dumneata' tinere ci6i ' ce%i cu dumneataI # eci i dUm neata 7n pe erinaFI Era r7ndu ui )ans !astorp sA rAspundA" *tAtea tot at7t de pa id ca i acum un an' pe timpu primei consu ta3ii' cea 7n urma cAreia rAmAsese aici" *tAtea nemicat' a 1e ca 7n Eiua aceea' i iarAi i se 6edeau 7n mod distinct 2AtAi e inimii 7ntre coaste" *puseD H A dori ca asta sA depindA de pArerea dumnea6oastrA' domnu e consi ier au ic" % 4e pArerea mea" BineK Ji% apuca de 2ra3' 7 trase a e ' 7 ciocani i% ascu ta" 4ar nu dicta nimic" Merse destu de repede" !7nd s17ri' spuseD % #o3i sa p eci" )ans !astorp 27i.uiD H !um""" adicAI *7nt sAnAtosI H 4a' eti sAnAtos" 4espre pata din st7n.a' de sus' nici nu meritA sA mai 6or2im" Temperatura dumita e nu depinde de ea" 4e unde pro6ine' nu%3i pot spune" 4ar 73i pot spune ca nu 7nseamnA mare ucru" 4ac8%3i 1ace p Acere' po3i p eca" % 4ar""" domnu e consi ier au ic""" !red cA pentru moment nu 6or2i3i chiar serios" % !hiar seriosI !um aaI Oare ce%3i 7nchipui dumneataI 7n de1initi6' tare%a 6rea sA tiu cam ce .7ndeti despre mine" 4rept cine mA ieiI Un proprietar de du.heanAI Era un acces de m7nie" !u oarea 6ine3ie a 1e3ei consi ieru ui au ic schim2A 7n 6io et' prin na6a a unui s7n.e 7n1ier27ntat' cuta 2uEei + accentuase su2 musta3a micA' 7n aa 1e 7nc7t caninii superiori 7i ieea a1ara' 7i a67nt8 capu ca un taur' iar ochii 7i Acrimau' umeEi i inFe! H Te ro.K stri.A e " Mai 7nt7i' nu s7nt de oc proprietarK Nu sin dec7t un 1unc3ionarK *7nt medicK Nu s7nt dec7t medic' ma 7n3e e. %s7nt codoK Nu s7nt un signor Fmoroso de Toledo din 1rumosu JU ' ma auEi 2ineI *7nt un s uFitor a omenirii su1erindeK i daca 6%a3i i a ta idee despre mine' pute3i sa 6A duce3i am7ndoi a dracuQ' pute3i MUNTELE VRJIT
&>+

ti sA 6A sp7nEurA3i unde 6re3i dupA po1ta inimiiK !A Atorie spr7nce% #ArAsi odaia cu pai mari' ieind pe ua care dAdea 7n sa a de radio%scopie' i o tr7nti dupA e " !Aut7nd un s1at' 6erii se 7ntoarserA spre doctoru Sro0oTs0i' dar esta din urmA era prea cu1undat i pierdut 7n h7r3oa.e e ui" *e .rA2irA deci sa se 7m2race" #e scarA' )ans !astorp spuseD %4ar e 7n.roEitor" L%ai mai 6AEut 6reodatA 7n ha u astaI \Nu' niciodatA 7ntr%o asemenea stare" *7nt accese de autoritate" *in.uru ucru ce%3i rAm7ne de 1Acut este sA e 7nduri 1ArA sA%3i pierEi s7n.e e rece" -irete' era de mai 7nainte ener6at a cu me de chestiunea ui #o Zpra9ios i a domnioarei No tin." 4ar ai o2ser6at' continuA Joachim' 3i%ai dat seama cA a 7nceput 2ucuria de%a 1i c7ti.at partida se re6arsA din e i%i apAsa pieptu ' iar apoi cum s%a deEum1 at i a capitu at c7nd a 7n3e es cA 6or2esc seriosI E de%aFuns sA 1ii ener.ic i sa nu te ai e.at a ochi" Acum' am 7ntruc7t6a un 1e de 7n6oire din partea ui %chiar e a spus cA poate o sA ies din 7ncurcAturA H aa cA peste opt Ei e p ecAm""" AdicA peste trei s8pt8m7ni 6oi

1i a re.iment' se corectA e ' As7ndu% pe )ans !astorp 7n a1ara de cauEA i imit7ndu%i a propria ui persoanA optimismu e9u2erant" )ans !astorp tAcu" Nu mai spuse nimic nici despre aa%Eisa :7n6oire; cApAtatA de Joachim i nici despre a sa proprie' care s%ar 1i cu6enit totui sa 1ie deopotri6A discutate" *e pre.Ati pentru cura de odihnA' 7i puse termometru 7n .urA i din c7te6a micAri repeEi i si.ure' cu o de9teritate des867rit8' con1orma cu practica 7ndeo2te consacratA' despre care nimeni de a es nu a6ea nici cea mai nucA no3iune' se 7n1AurA 7n ce e doua pAturi din par de cAmi a' apoi r8mase nemicat' un ci indru per1ect' pe minunatu ui eE on.' 7n umiditatea rece a acestei dupA%amieEe de 7nceput de toamna" Norii de p oaie se t7rau pe Fos' drape u 1anteEist din .radina 1usese a %iar rAmAi3e e de EApada rAmAseserA a.A3ate de cren.i e umede a e aEi or" 4e Fos' din sa a de odihna' unde cu mu t timp 7n urmA se auEise ru prima datA 6ocea domnu ui A 2in' se 7na 3A un uor murmur de + urc7nd cAtre urechea t7nAru ui care%i 1Acea cura' i a e cArui de.ete ra Ji 7n3epeniserA imediat de 1ri. i umeEea a" 4ar se o2inuise i era Qnch nO*!atOr acestui 1e de 6iata' sin.uru pe care i% mai putea ad8 Q #entru a6antaFu pe care 3i% dAdea de a sta ast1e 7ntins a de a te #Utea .7ndi a orice era Luc R %sF pF hotar7t' Joachim urma sa p ece" Radamante 7i dAduse 6oie %nu dupA ritua u o2inuit i nici aa cum ar 1i p ecat daca ar 1i
&>$ T)OMA* MANN 1ost sAnAtos' ci apro27ndu%i pe FumAtate p ecarea' adicA 7nc in7ndu 1a3a moti6e or i a nec intirii ui Joachim" Acesta 6a co2or7 cu dec Y R p7na a LandLuart' de aco o Ia Romanshorn i apoi 6a pai dinco acu ad7nc i 7ntins pe care ca6a eru din poeEie 7 trecea ca ar cA Atorind de%a un.u 7ntre.ii Germanii' se 6a 7ntoarce acasA" Va a aco o 7n umea din c7mpie' 7n miF ocu oameni or care ha2ar n%a6ea modu cum tre2uia sA trAieti' care nu tiau nimic despre terrnomet despre arta de a te 7mpacheta' despre sacu 7m2 Anit' despre ce e t Q p im2Ari Ei nice' despre""" erA .reu de spus' era .reu sA e 7niri pe toat ce e despre care cei de%aco o' de Fos' nu tiau nimic' dar .7ndu ca Joachim' dupA ce trAise aici' sus' timp de mai 2ine de un an i FumAtate 6a 1i si it sa trAiascA de acum 7nainte printre i.noran3i % acest .7nd care nu% pri6ea dec7t pe Joachim i nu% atin.ea dec7t de 1oarte departe pe e )ans !astorp' i oarecum doar cu tit u de ipoteEa H 7 tu 2ura totui at7t de tare' 7nc7t 7nchise ochii i 1Acu din mina un .est de apArare :Imposi2i ' imposi2i K; murmura e "

4ar' de 6reme ce era imposi2i ' 6a mai putea continua sa trAiascA aici' sin.ur' 1ar8 JoachimI 4a" !7tA 6remeI #7nA c7nd Behrens 7 6a trimite acasA 6indecat' temeinic 6indecat' nu ca astAEi" 4ar' 7n primu r7nd' asta era o datA ce nu putea 1i pre6AEutA dec7t schi37nd 7n Aer .estu impre6iEi2i u ui' Aa cum 1Acuse Joachim 7ntr%o Ei' iar 7n a doi ea r7nd' putem spune oare ca acest ucru imposi2i 6a de6eni dupA aceea posi2i I Mai cur7nd contrariu era ade6Arat" Ji tre2uia sA recunoascA 7n mod cinstit cA tocmai acum i se 7ntinsese o m7n8 de aFutor' acum c7nd impo% si2i u poate ca nu era 7ncA at7t de imposi2i cum putea de6eni mai t7rEiu %un aFutor i o cA AuEA care 7n a2sen3a ui Joachim' p ecat at7t de nechi2Euit' a6eau sA% readucA 7n c7mpia pe care' 2iEuindu%se doar pe e 7nsui' risca sa n%o mai .AseascA 7n 6ecii 6eci or" #eda.o.ia umanistA %ar 7ndemna imediat sA apuce aceasta m7nA i sA primeascA aceastA cA AuEA' dacA peda.o.ia umanista ar 1i surprins pri eFu " 4ar domnu *ettem2nni nu era dec7t repreEentantu unor 1apte i puteri interesante care' to uI Y nu erau sin.ure e e9istente' 1iind condi3ionate de a te e % i Qa Qe petreceau ucruri e i cu Joachim" E era mi itar" # eca aproape 7n 7n care Marusia cea cu pieptu 6o uptuos urma sA se 7ntoarcA Bse precis cA tre2uia sa se 7ntoarcA a 7nt7i octom2rieC' 7n 6reme ce
ui"

ci6i u ui )ans !astorp' p ecarea i se pArea % s%o spunem pe

eau a

imposi2i A' 7ntruc7t tre2uia s%o atepte pe ! a6dia !hauchat' aespR cArei re7ntoarcere nu se tia a2so ut nimic" :Nu aceeai este i c? .erea mea;' spusese Joachim atunci c7nd Radamante pomenise
O

6in%despre

MUNTELE VR(JIT &>= rtare ceea ce' 7n e.AturA cu Joachim' 1ara 7ndoia a ca nu 1usese prostie i o aiurea a din partea consi ieru ui au ic cu mintea ta #entru e 7nsA' pentru ci6i u din e ' ucruri e stAteau oarecum 1 7 4ar numai pentru e Bda' 1ArA nici o 7ndoia a ca aa eraKC Ji dacA 7ntins astAEi 7n acest 1ri. umed' este tocmai pentru a des ui aceasta ni1ica3ie hot8r7toare din cea3a stAri or ui su1 eteti H pentru e ar 1i t o deEertare' 7n ade6Ar' dacA ar 1i 1o osit pri eFu i ar 1i p ecat ca un i2atic' sau aproape ca un sA 2atic' a es' o deEertare 1a3a de rAspunEi ri e de care de6enise per1ect contient 7n c ipa c7nd contemp a ima.inea ace ei 1iin3e superioare numitA homo Dei, o trAdare 1a3a de datorii e apAsAtoare i p ine de 7ndemnuri a e :c7rmei; ui' pe care o depAeau .reutA3i e' 7ndatoriri ce erau totui at7t de 1ermecAtoare i de a6enturoase' i cArora i se consacrase aici pe 2a con' c7t si 7n re1u.iu de deasupra 6Aii 7mpodo2ite cu 1 ori a 2astre" 7i scosese termometru din .ura' cu tot at7ta 7n6erunare cum o mai 1Acuse i 7n a tA EiD atunci c7nd se 1o osise pentru prima oarA de acest .in.a instrument pe care i% 67nduse sora%e18' i 7 pri6i cu aceeai nepoto itA curioEitate" Mercuru urcase 7n mod sim3itor i arata treiEeci i apte i opt' aproape i nouA" )ans !astorp E67r i pAturi e de pe e ' sAri 7n picioare' 1Acu 6reo c73i6apai repeEi3i prin camerA' p7n8 a ua coridoru ui' dar se 7ntoarse" Apoi 7ntinE7ndu%se iarAi pe eE on.' 7 stri.A 7ncet pe Joachim' 7ntre27ndu% ce temperaturA are" % Nu mi%o mai iau' rAspunse Joachim"

% Ei 2ine' eu am destu tempus, spuse )ans !astorp pun7nd acest cu67nt' ca i doamna *tohr' a ace ai .en ca humus. La care' dindar8tu perete ui de stic A' Joachim nu rAspunse nimic" Nici mai t7rEiu nu spuse nimic' adicA nici 7n Eiua aceea' nici 7n cea atoare i nu se interesA nici de p anuri e i hotar7ri e 6aru ui sAu Ji' datA 1iind scurtimea rA.aEu ui p7nA a p ecare' e e tre2uiau sA se uie FF. Fa sFneG prFn F%apte sau prm a23inerca de a anumite 1apte' e a1 A pe cea de%a doua ca e" *e pArea cA optase pentru chietism' carui #a a a ac3iona 7nseamnA sA Fi.neti pe 4umneEeu' care 7i a num WUF : Ai pentru e acest pri6i e.iu" Oricum ar 1i 1ost' acti6itatea torp s a re YuiB h* Q dus' 7n inter6a u acestor Ei e' a o 6iEitA 1AcutA a Mt d S%n*Q a!OQcA Qa ` con6or2ire pe care Joachim o tia de mai 7nainte de s18s meQ 7n!7t pe ce e cinci de@ete a e rn7inii putea s8%i ca cu eEe nu mai area i reEu tatu " VAru ui tre2uise' desi.ur' sA dec are % ca sA mA asupra acestui su2iect % cA pe 6iitor este hot8r7t sA dea
&>&

T)OMA* MANN mai mu ta aten3ie 6echi or i numeroase or 7ndemnuri a e consi) au ic' sA atepte 6indecarea comp etA i sa uite un cu67nt necu.etat Q tit 7ntr%o c ipA de proasta dispoEi3ieG a6ea =<'@' nu se putea socoti ih 7n toata re.u a i' neput7nd sa interpreteEe 6or2a rostita deunAEi de c si ieru au ic 7n sensu unei 7ndepArtAri a care e ' )ans !astorp' nu a sentimentu de a 1i contri2uit cu ce6a' se hot8r7se' dupA o rnatu chi2Euin3A i 7n deEacord tota cu 6Aru ui" Joachim Piemssen' sa m Q r8m7n8 aici i sa atepte p7na 6a 1i comp et deEinto9icat" La care con si ieru au ic rAspunsese 1ArA 7ndoia AD :Bun i 1rumosK; i :-ara supArareK; iD AstA 7nseamnA sA 6or2eti cu FudecatA' iD VAEuse chiar de A 7nceput cA )ans !astorp a6ea mai mu t ta ent pentru 2oa a dec7t tren.aru A a care%i un t7r7ie%sa2ie" Ji aa mai departe" 7n 1e u acesta tre2uie sa se 1i des1Aurat con6ersa3ia' potri6it ca cu e or apro9imati6e a e ui Joachim" Aadar' nu spuse nimic' dar se mar.ini sA constate 7n tAcere cA )ans !astorp nu ua parte a pre.Atiri e ui de cA Atorie" 4e a t1e ' 2unu Joachim era destu de preocupat de proprii e ui ne6oi" Ji 18rA 7ndoia A cA nu se mai putea 7n.riFi' pe deasupra' de soarta 6aru ui sAu" 7n piept' cum era i 1iresc' 7i tA 8Euia o 1urtunA" Ba 7ncA erA o 1ericire cA nu%i mAi ua temperaturA i cA spArsese termometru ' scAp7ndu% din m7nA' cum pretindea e G dacA i%ar 1i uat%o' poate ar 1i a6ut surpriEe nep Acute H 7n starea de surescitare 7n care se a1 aD c7nd 7m2uForat de o 1ier2in3ea A 7ntunecata' c7nd pa id de 2ucurie i de o 1e2ri A nerA2dare' 1iindcA aa era Joachim acum" Nu mai putea sA stea 7ntinsD )ans !astorp 7 auEea toata Eiua cum se p im2a prin cameraG 7 auEea mereu' de patru ori pe Ei' 7n 6reme ce a :Ber.ho1Q domnea poEi3ia oriEonta A" Un an i FumAtateK Ji acum' deodatA' sA te 6eEi co2o%r7nd 7n c7mpie' acasA' sA aFun.i Ia re.iment 7n mod rea i chiar cu o semi7n6oireK Nu era de oc un 1 eac' din orice punct de 6edere ai pri6i%iar )ans !astorp 7i dAdea seama de toate acestea auEind cum 6aru ui se p im2a 1ArA ast7mpAr" TrAise aici optspreEece uni' strA2Atuse cic u comp et a anu ui i dup8 aceea 7ncA o FumAtate de cic u' se o2inui 1oarte 2ine' se e.ase de aceasta or.aniEare' de aceasta nec intita re. Q de 6ia3A' cu s8pt8m7n8 1i9a' pe care o pAEise timp de apte ori apteEe de Ei e' 7n orice 1e de anotimp % i acum iatA cA se 7ntorcea acasA' m ume strAina' printre i.noran3iK !7te .reutA3i de ac imatiEare a6eau 7nt7mpine aco oK Ji oare mai putea 1i de mirare cA 1rAm7ntarea a intensA a ui Joachim nu era 1AcutA numai din 2ucurie' ci i din spai R pe deasupra i din su1erin3a despAr3irii de ucruri e cu care se o2i at7t de pro1undI H !hiar daca nici nu mai pomenim de Marusia" MUNTELE VRJIT
&>/

Bucuria 7nsA 7 cop eea" Inima i .ura 2unu ui Joachim nu 1Aceau 6a dec7t s%o mArturiseascA mereu i cu prisosin3a" Nu mAi 6or2ea a %t despre e i se deEinteresa comp et de 6iitoru 6Aru ui sAu" *punea u c7t de nou i proaspAt 6a 1i totu ' 6iata' e 7nsui' timpu H 1iecare a 1 ecare ceas" Va a6ea iarAi un timp 2ine statornicit' ani de tinere3e "Q" a a.a e i din p in" Vor2ea despre mama sa' mAtua prin a ian3A a ui ) ns !astorp' care a6ea ochii tot at7t de ne.ri i 2 7nEi ca Joachim' despre mama sa pe care n%o 6AEuse tot timpu c7t stAtuse 7n creieru mun3i or' deoarece' atept7ndu% din unA 7n unA' din FumAtate 7n QumAtate de an' nu se hotAr7se niciodatA sa%i 6iEiteEe 1iu " Vor2ea cu un suris inspirat despre FurAm7ntu pe drape pe care% 6a depune 7n cur7nd % so emnitatea a6ea oc chiar 7n preEen3a drape u ui' a stindardu ui 7nsui' iar FurAm7ntu se depunea 7n 7mpreFurAri e ce e mai 1a nice" % PAuI spuse )ans !astorp" Vor2eti seriosI #e o coadA de emnI #e o 2ucatA de p7nE8I % 4a' e6identG iar a arti erie' FurAm7ntu se depunea pe tun' in chip sim2o ic" % !e o2iceiuri roman3ioase' 2a chiar sentimenta e' 1anatice s%ar putea spune' o2ser6A ci6i u G a care Joachim' m7ndru i 1ericit' dAdu apro2ati6 din cap"

*e pierdea 7n tot 1e u de pre.Atiri' achitA u tima notA A administra3ie i 7ncepu s8%i 1acA 2a.aFe e chiar 7n aFunu datei pe care i%o 1i9ase e sin.ur" 7i 7mpacheta haine e de 6arA i ce e de iarnA i% ru.A pe omu de a etaF sA%i coasA sacu 7m2 Anit i pAturi e din p8r de cAmi A 7n p7nEA de sacD poate cA e 6oi 1o osi a mari e mane6re" 7ncepu s8%i ia r8mas 2un" -Acu 6iEite de adio ui Naphta i ui *ettem2rini % sin.ur' cAci aru sau nu merse cu e i nici nu se interesA ce 1e de aprecieri 1Acuse ettem2rini at7t 7n e.AturA cu apropiata p ecare a ui Joachim" c7t i pre 1aptu cA nu era 6or2a i de p ecarea ui )ans !astorpD cAci 7i saprea pu3in dAc8 a spusD :Ia te uita' ia te uitAK; sauD :Nu se poateK; *@U am7ndoua deodatA' ori' 7n s17ritD :#o6eretto;" Apoi sosi aFunu p ecArii' Eiua 7n care Joachim 7i 7ndep ini pentru
ve "

a oarA toate 7ndatoriri e' 18c7nd contiincios 1iecare curA de odihna' 0 e # im2are prescrisA' i 7n care%i uA rAmas 2un de a medici i de 6e a a ^Ie iOQ7n s17rit' sosi i Eiua 7nsAi' mu t ateptata EiD Joachim Q micuI deFun cu ochii arEAtori i cu m7ini e reci' cAci nu dormise atA noaptea Q Re a t1e a2ia dacA m7nc8 ce6a' iar c7nd pitica 7 ;a.AFe e 1useserA urcate 7n trAsurA' sAri de pe scaun ca sa%i ia n de a to6arAii de masA" 4oamna *tohr' spun7ndu%i adio"
&>> T)OMA* MANN 6Arsa c7te6a acrimi' acrimi e super1icia e i 1ArA amArAciune a e simp u' dAr 7n spate e ui Joachim' 1Ac7nd pro1esoarei semn cu c atin7nd m7na cu de.ete rAchirate' 7i e9primA' printr%o str7m2Atur un Foc 1oarte 6u .ar a 1iEionomiei' 7ndoie i e ce e a6ea at7t asupra 1a tu ui dacA p ecarea era 7ndreptA3itA' c7t i asupra posi2iiita3i or d 7nsAnAtoire a ui Joachim" )ans !astorp' care tocmai 7i .o ea ceac st7nd 7n picioare pentru a% urma imediat pe 6Aru ui' o 6AEu" Zr a rAmAsese sa 7mpartA 2aciuri e i sA rAspundA 7n ho urArii o1icia e repreEentantu ui administra3iei" !a 7ntotdeauna' se a1 au de 1a3a ' pacien3i pentru a asista 8 p ecareD doamna I tis cu :steri etu ; ei domnioara Le6i cu tenu de 1i de i depra6atu #opo6 cu o.odnica ui" !7nd trAsura cu roata din spate 1r7natA co2or7 panta' cei ramai pe scAri 7i 1acura semne cu 2atiste e" Lui Joachim i se o1erirA tranda1iri" #urta pA Arie" )ans !astorp' nu" 4iminea3A era sp endida' prima Ei cu soare dupA at7ta 6reme ur7ta" *chiahornu ' Turnuri e 6erEi' piscu de a 4or12er. se 7nA 3au 7n aEur ca nite semna e nec intite' iar pri6iri e ui Joachim poposirA pe e e" Aproape ca%i pAcat' spuse )ans !astorp' cA 6remea s%a 1Acut at7t de 1rumoasA tocmai a p ecare" Este 7n sp endoarea aceasta o oarecare rAutate' caci o 6reme ur7ta 18cea o impresie mai recon1ortantA i uura despAr3irea" La care Joachim rAspunse cA nu sim3ea nici o ne6oie sa%i 1ie uurata' mai cu seama cA o asemenea 6reme era 1oarte 2unA pentru instruc3ia pe c7mp i cA o sa ai2A ne6oie de ea i Fos" Apoi nu mai spuserA nimic" Este ade6Arat ca nici nu mai a6eau mare ucru sa%i spunA' 3in7nd seama de 7mpreFurAri" Ji' 7n p us' portaru chiop stAtea in 1a3a or pe caprA' a Aturi de 2irFar" !oco3a3i i E.7 37i3i pe perne e tari a e trAsurii' trecurA p7r7iau i ca ea 1erata 7n.ustA' dupA aceea apucarA pe drumu para e cu ine e Ji mAr.init ici i co o de case i' 7n s17rit' se oprirA 7n pia3a pietruita di 1a3a .Arii din 4or1' care nu era dec7t un 1e de opron" )ans !asto R recunoscu totu cu spaimA" Nu mai re6AEuse .ara de a sosirea ui" acea 7nserare' 7n urmA cu treispreEece uni" :Aici am sosit;" sp;se a2so ut inuti ' a care Joachim rAspunseD :Mda' aici;' i p a3i 2irFar; Y Ace ai 1unc3ionar chiop dar 6rednic a6u .riFa de toate' de 2i e " de 2a.aFe" *ta eau pe peron' 7n picioare' unu 7n.a a tu ' aproape de tr cu 6a.oane mici' 7n 1a3a compartimentu ui capitonat 7n cenuiu' Joachim 7i ocupase ocu aeE7nd pa tonu ' pAtura 1Acuta su i 2u de tranda1iri"

MUNTELE VRJIT
&><

)i acum du%te i%3i depune roman3ios Fur8m7ntu K spuse )ans stp *e 1ace' 7i rAspunse Joachim" *i dupA aceea, ce se mai petrecuI 7i 7ncredin3arA unu a tuia trans%" a [Fe sa utari' pentru cei de Fos' pentru cei de sus" Apoi )ans torp nu mai 1Acu a tce6a dec7t sa deseneEe cu 2astonu pe as1a t" 4ar ari c7nd auEi stri.7ndu%seD :#o1ti3i 7n 6a.oane;' i% pri6i pe Joachim' " a!esta 7 pri6i i e " 7i dAdurA m7na" )ans !astorp E7m2i 6a.G ochii ce ui a t 7i aruncarA 7n .ra2a o pri6ire serioasa i tristA" %)ansK spuse e % 4umneEeu e atotputernicK mai e9istase oare pe ume un ucru at7t de nep AcutI 7 stri.a pe )ans !astorp pe nume e ui mic" Nu%i mai spunea :tu; sau :2Aiete;' aa cum o 1Acuse 7ntotdeauna' ci iatA cA rup7nd dintr%o datA cu toate o2iceiuri e or de se6eritate i de reEer6a' 7 stri.ase cu o e9u2eran3A tu 2urAtoare pe nume e uiK )ansK 7i spuse e i cu o 7n1ri.urare ur.entA str7n.ea m7na ui )ans !astorp care nu putea sA nu%i dea seama cA cea1a ui Joachim' dupA o noapte de nesomn i%n 1ri.uri e p ecArii' tremura cum i se 7nt7mp a i ui c7nd era a:c7rmA;" )ans' spuse e stAruitor' sA 6ii c7t mai iute dupA mineK Apoi sAri pe scarA" #ortiera se 7nchise' se auEi un 1 uierat' tampoane e 6a.oane or se ciocnirA 7ntre e e' mica ocomoti6A se opinti' trenu porni" #e 1ereastrA' cA Atoru 1Acu semn cu pA Aria' ce A a t' rAmas 7n urma' 1Acu semn cu m7na" *in.ur' cu inima rAsco itA' )ans !astorp mai 7nt7rEie mu t timp pe peron" Apoi o ua 7ncet pe drumu pe care Joachim 7 condusese odinioarA"

Atac respins
Roata se 7n67rtea" ArAtAtoru 7nainta" - ori e orhideei de munte i a e u%orice u ui se scuturaserA' tot aa i a e .nroa1ei sA 2atice" *te u3e e a 2astru at7t de ad7nc' .en3iana' 2r7ndua pa idA i 6eninoasA
de

mce

#ura sA rAsarA iarAi prin iar2a umeda' iar deasupra pAduri or se e a o uminA roieticA" Echinoc3iu de toamnA trecuse' *Ar2Atoarea maiQ nt;`r era pe unde6a pe aproape i' pentru ai t m u u consumatorii cei scurr Q # Q iU postu !rAciunu ui se i apropia cu Eiua cea mai a * + cu 1rnm Q Q sAr2Atoarea !rAciunu ui" 7nsA mai 6enirA i Ei e octom2rie % Ei e aidoma ace eia in care 6erii 6AEuserA D m u ei a e consi ieru ui au ic"
$ . 4 -.!3-. 5.6i r$! !-!! )tl7*-2C%-lllV-- )l V-V- 1-(8It-f t9!-l !:!! ).7 v;
()7-2

&>@

T)OMA* MANN 4e Ia p ecarea ui Joachim' )ans !astorp nu mai stAtea a doamnei *tohr' adicA a aceea de a care doctoru B umen0oh ni pentru a muri i unde Marusia 7i 7nA2uea' odinioarA' 7n 2atista 1umata cu portoca ' o 6ese ie 1ara moti6" Acum' aco o stAteau pacF proaspAt sosi3i' cu totu necunoscu3i" 4ar prietenu ui nostru' care 7m r nea a doua unA din a doi ea an' administra3ia 7i dAdu un a t oc I masa 6ecina' aeEatA de%a curmeEiu ce ei a te' mai aproape de ua di stin.A de a 6eranda' 7ntre 6echea ui masa i masa rui or 2ine' pe scurt a masa ui *ettem2rini" 4a' )ans !astorp stAtea acum pe 6echiu oc i umanistu ui' adicA tot a capAtu mesei' 7n 1a3a ocu ui reEer6at medicu ui' 1iindcA a 1iecare dintre ce e apte mese un oc ram7nea reEer6at consi ieru ui au ic sau asistentu ui sau" Tocmai aco o' a acest capAt de masa' a st7n.a ocu ui de onoare a medicu ui' edea pe mai mu te perne un me9ican cocoat' 1oto.ra1u amator" #reEen3a ui a6ea ce6a din a unui surd' din cauEA cA nu cunotea nici o im2A strAina' iar a Aturi de e 7i a6ea ocu 2atr7na domnioara din Transi 6ania care' aa cum se p 7nsese mai demu t i *ettem2rini' pisa mereu umea trAncAnind despre cumnatu ei' dei nimeni nu tia i nici nu 6oia sa tie nimic despre acest indi6id" #utea 1i 6AEuta a anumite ore din Ei' 1Ac7nd de%a un.u 2a ustradei 2a conu ui e9erci3ii de respira3ie i 2om27ndu%i pieptu uscat' cu aFutoru unui 2astona cu mineru de ar.int de Tuia' pus de%a curmeEiu pe cea1a i de care se 1o osea deopotri6A i 7n p im2Ari e re. ementare" 7n 1a3a ei stAtea un ceh' cAruia 7i Eiceau domnu NenEe deoarece nimeni nu tia sA%i pronun3e nume e de 1ami ie" La 6remea ui' domnu *ettem2rini se si ise de c7te6a ori sA pronun3e iru di6ers de consoane din care se compunea acest nume H desi.ur nu 7n mod serios' ci numai pentru a 1ace 7n . uma do6ada no2i ei sa e incapacitA3i de atin 7n 1a3a acestui ta me%2a me 2ar2ar de sunete" !u toate cA era .ras ca un 2ursuc i se remarca
mod

deose2it printr%o po1ta de m7ncare e9traordinara chiar i printre oarne R de%aici' de sus' cehu acesta spunea mereu' de patru ani' ca 6a muri" timpu reuniuni or de searA c7nta uneori a o mando ina 7mpodo2ita pan. ici' c7ntece din 3ara ui' i 6or2ea despre o.oare e de s1ecia EahAr' pe care ucrau 1ete 1rumoase" L7n.a e stAtea )ans !astorp' a# de o parte i de a ta a mesei erau doamna i domnu Ma.nus' 2erard )a e" Era o pereche cop eita de me anco ie' deoarece arn
I

pierdeau su2stan3e e a cAror asimi are este esen3ia a H domnu EahAr' doamna Ma.nus a 2umina" In specia pa ida doamna
Ma.;;/

MUNTELE VRJIT
&>,

)use parcA orice urmA de speran3aG rAsp7ndea 7n Furu ei o mare .o i% a su1 eteascA' ce6a ca o adiere de hru2a' repreEent7nd ast1e ' 7ntr%un F mu t mai e6ident dec7t incu ta doamnA *tohr' un 1e de sinteEa 1 niti6A a 2o ii i prostiei' 1apt care% iE2ise din punct de 6edere mora )ans !astorp i pentru care 1usese doFenit de domnu *ettem2rini" n mnu Ma.nus dispunea de un spirit mai pAtrunEAtor i mai spontan' toate cA nu ac3iona dec7t 7n direc3ia 7n care a373a odinioarA nerA2darea " rarA a ui *ettem2rini" 4ar pe deasupra mai era i irasci2i i se certa de 1oarte mu te ori cu domnu NenEe ' discut7nd po iticA sau a te chestiuni" !Aci aspira3ii e na3iona e a e 2oemianu ui 7 iritau i' 7n p us' cehu se dec ara adept a antia coo ismu ui i Fudeca cu o se6eritate e9a.eratA pro1esia 2eraru ui' 7n 6reme ce acesta' con.estionat a 1a3A' apAra ca itA3i e poEiti6e din punct de 6edere sanitar a e 2Auturii de care interese e iui erau at7t de str7ns e.ate" In ast1e de 7mpreFurAri domnu *ettem2rini inter6enea odinioarA cu o . umA care 7mpAca ucruri eG 7nsA' 7n ocu acestuia' )ans !astorp nu se sim3ise chiar at7t de a2i i nu putea sA%i asume su1icientA autoritate ca sA% 7n ocuiascA" Nu a6ea re a3ii persona e dec7t cu doi dintre comeseniD unu era A"S" -er.e' din #eters2ur.' 6ecinu din st7n.a' ce at7t de 7ncercat de su1erin3e' care cu smocu ui de musta3A rocat%castanie 6or2ea despre 1a2ricarea cauciucuri or i despre 3inuturi e 7ndepArtate' despre cercu po ar i despre iarna 6enicA de Ia !apu Nord' i uneori 1Acea c7te o micA p im2are cu )ans !astorp" !e A a t' care 7n imita posi2i itA3i or i se a Atura ca a trei ea

din .rup i 7i a6ea ocu a capAtu opus a mesei' QYn.8 me9icanu cocoat' era t7nAru din Mannheim' cu paru rar i din3ii strica3i' numit Nehsa ' -erdinand Nehsa ' comerciant de meserie' ai cArui ochi 7nce3oa3i de o apri.A dorin3A 1useserA at7ta 6reme a.A3a3i de aptura .in.aA a doamnei !hauchat' i care' de a !arna6a ' cautA stAruitor prietenia Iui )ans !astorp" O 1Acea cu 7nc8pA37nare i umi in3a' cu un de6otament s u.arnic' ++ aspira ui )ans !astorp un sentiment de repu sie i spaima 7n Ji timp' deoarece 7i pricepea sensu de comp icitate' dar se si ea sa 8 & 7ntr%un chip c7t mai uman a aceste a6ansuri" !u pri6irea Qa' cAci tia cA cea mai mica 7ncruntare a spr7ncene or era de aFuns ne ! !a R Rietu om care se 7ra.ea 7napoi i se 1Acea mic' )ans su nicQ #`ita comportAri e s u.arnice a e Iui Nehsa care nu pierdea 3Fat% :" pnQeJ sA se 7nc ine 7n 1a3a ui i sa%i 1acA mici ser6icii' 2a c7teo% m aU 7n.Aduia sA%i duca pardesiu 7n timpu p im2Ari or % i
470

T)OMA* MANN Nehsa i% ducea pe 2ra3 cu un anume Ee 1ier2inte H 7n suporta i con6ersa3ia anosta a acestui mannheimeE" Lui Nehs + O;%Q p Acea sa punA 7ntre2Ari' ca de pi da daca a6ea 6reun sens i era 7n3eW Q sa%i spui unei 1emei ca o iu2eti' c7nd ea nici nu 6oia sa tie de tin adicA dorea sa a1 e ce credeau domnii despre dec ara3ia f)r) spera !7t despre e 7nsui' domnu Nehsa 1Acea mare caE' a1irm7nd ca ri acest ucru depindea o 1ericire nespusa" 4aca' 7n ade6Ar' .estu mart risirii treEea si a i cerea mu ta umi in3A' 7n schim2 te apropia oricum d su2iectu iu2irii ta e' 7 1Acea pArta cu 7nsAi intimitatea mArturisirii r atmos1era propriei ta e pasiuni' i chiar daca totu s%ar 1i isprA6it' chinuri e 1ara s17rit nu erau prea scump p Atite prin 1ericirea deEnAdAFduita a unei c ipe' cAci mArturisirea 7nseamnA 6io en3A i cu c7t deE.ustu este mai mare' cu at7t e mai mare i p Acerea" AuEind acestea' pe chipu ui )ans !astorp trecu o um2ra care% 1Acu pe Nehsa sa 2ata 7n retra.ere' dei' a drept 6or2ind' ea se datora mai de.ra2A preEen3ei 2 7ndu m -er.e H cAruia' cum o su2 inia adesea' toate ucruri e 7na te i comp icate 7i erau a2so ut strAine H dec7t m7ndriei i austeritA3ii erou ui nostru" !um ne si im mereu sa nu% preEentam nici mai 2un i nici mai rau dec7t era' tre2uie sa preciEam cA sArmanu Nehsa insista 7ntr%o seara % 7n termeni 1oarte discre3i' pe c7nd se a1 au numai ei sin.uri H ca )ans !astorp sa%i deE6A uie c7te6a amAnunte 7n e.Atura cu e6enimente e i e9perien3e e unei anumite nop3i de !arna6a ' iar )ans !astorp dAdu curs acestei ru.Amin3i cu o 2unA6oin3a initita' 1ara ca acest dia o. 7n oapta H i insistam ca ectoru sa ne creadA ca aa s%au petrecut ucruri e % prin urmare 1ara ca discu3ia sa 1i a6ut ce6a i2ertin sau m7ra6" !u toate acestea' a6em une e moti6e s%o Asam deoparte' adicA sa pAstram tAcerea 1a3a de cititoru nostru i ne mAr.inim sa adAu.am ca' 7ncep7nd din acea Ei" Nehsa 7ncepu sa care pardesiu simpaticu ui )ans !astorp cu i niai mare de6otament" At7t deocamdatA despre noii to6arAi de masa ai ui )ans !astorp Locu din dreapta ui era i2er i nu 1usese ocupat dec7t 7n mod trecato a 6reme de c7te6a Ei eD de un 6iEitator' aa cum 1usese i e a 7ncepuQQ o ruda' de un in6itat' de un musa1ir de a es' cum s%ar putea spmie 7ntr%un cu67nt' de unchiu ui )ans' James Tienappe " !ApAtase propor3ii de ade6Arata a6entura 1aptu ca un repreEentau emisar a orau ui nata edea pe neateptate a Aturi de e ' a67nd 7nd% 3esAtura costumu ui de sto1a en. eEeasca atmos1era 6echii' depart 6ie3i trecute' a unei 6ie3i :super1icia e;' ad7nc 7nmorm7ntata" Insa MUNTELE VRJIT
471

tre2uiserA sA aFun.A aici" 4e mu tA 6reme )ans !astorp atepta n i2urat o asemenea o1ensi6A pornita de a es i pre6AEuse 7n mod Y chiar persoana care 6a 1i 7nsArcinata cu aceasta iscodire H ceea ce' t1e ' nici nu 1usese prea .reu de pre6AEut' cAci #eter ce 6enic p e%oe mare nu putea 1i pus a socotea A' iar 7n ceea ce%I pri6ea pe ;nu unchi Tienappe ' se tia ca nici o pereche de 2oi n%ar 1i 1ost de a ns ca sA% urce 7n aceste 3inuturi a cAror presiune atmos1erica 7i inspi%at7tea temeri" Nu' James era sin.uru care putea 1i trimis sa se intere%de ce ce ipsea de acasAG numai ca )ans !astorp 7 ateptase sA soseascA mai cur7nd" 4ar de c7nd Joachim se 7ntorsese sin.ur i 1usese o2 i.at sA de8 1ami iei toate in1orma3ii e cerute i a2so ut necesare' c ipa atacu ui sosise' aa cA )ans !astorp nu mani1estA nici cea mai mica surprindere c7nd' e9act Ia paispreEece Ei e dupA p ecarea Iui Joachim' portaru 7i 7nm7nA o te e.ramA pe care o deschise ne7ndoindu%se mAcar o c ipa de con3inutu ei' i care%i aducea tirea apropiatei sosiri a ui James Tienappe " A6ea une e tre2uri 7n E 6e3ia i cu acest pri eF se hotar7se sa 1acA i o micA e9cursie p7na a a titudinea unde se .Asea )ans" Ji ast1e ' 7i anun3A sosirea peste trei Ei e" :Bine;' .7ndi )ans !astorp" :Minunat;' 7i mai spuse e " Ba' chiar adAu.A 7n sine ce6a cam de 1e u acestaD :#o1ti3i' 6A ro.K; Ji .7ndindu%se a ce care urma sA soseascA' 7i mai EiseD :4aca ai ti cit de c7t despre ce este 6or2aK; #e scurt' primi tirea cu cea mai mare inite' o comunicA' de a t1e ' i consi ieru ui au ic Behrens' iar a administra3ie re3inu o camerA % cea a ui Joachim mai era i2era H i a treia Ei' cam pe a ora a care e 7nsui sosise' adicA aproape pe a ora opt seara' de a t1e se i inserase' o porni spre .ara de a 4or1 cu aceeai trAsurA cu care% Qnso3ise i pe Joachim' ca sA% 7nt7mpine pe trimisu ce or de a es' 6enit s8 6adA cum stau ucruri e" n d trenu sosi 7n .ara' e se .Asea pe peron' cu capu .o ' tenu emic 2ronEat i numai 7n hainA' 7n 1a3a portierei din spate e cAreia se

QV ;Vedenia pe care o in6ita sA co2oare" !onsu u Tienappe % care' de Q era numai 6iceconsu ' dar 7 mai 7n ocuia i pe 2Atr7n 7n mod 1oarte n 1unc3ii e ui o1icia e % co2or7 7n1ri.urat i 7n1Aurat 7n pa ton' c " *!ara senin8 nu K" de octom2rie se arata a 1i' 7n ade6Ar' at7t de rece' 7nc7t de % ea ec7t 1oarte pu3in ca sa po3i spune cA era o 6reme numai 2una a." Q a chiar cA spre Eori 7n.he3u se 6a produce cu si.uran3a' co2or7 din compartiment i mani1esta o p Acuta surpriEa % 7n mani Q #u3in re3inutA i 1oarte ci6i iEatA a .ermanu ui din nord%6est %
472

T)OMA* MANN 7i sa uta nepotu ' insist7nd mai a es asupra mu 3umirii ce%o simte stat7nd ce 2ine arata' apoi se 6AEu scutit de cAtre portaru chiop s ; poarte .riFa 2a.aFe or i se sui 7mpreunA cu )ans !astorp 7n trasur Q scaune e 7na te i tari" #ornirA su2 un cer spuEit de ste e' iar ) !astorp' cu capu dat pe spate i cu arAtAtoru 7n aer' 7ncepu tA mAceascA unchiu ui e emente e har3ii cereti' descnindu%i cu 6or2 .esturi cutare sau cutare conste a3ie sc ipitoare' arat7ndu%i p anete e nume e or H pe c7nd ce a a t' mu t mai atent a persoana 7nso3itoru sau dec7t a uni6ersu ste ar' 7i spunea 7n sine ca toate acestea era totui 1oarte posi2i e i ca nu era neapArat ne2un 1iindcA 6or2ea tocmai acum i at7t de neateptat despre ste e' c7nd' de 1apt' ar 1i putut discuta despre at7tea a te ucruri mu t mai importante" 4ar oare de c7nd cunotea at7t de 2ine toate ace e astre 7ndepArtate' 7 7ntre2a pe )ans !astorpG a care e 7i rAspunse ca i%a 7nsuit aceasta tiin3a 7n timpu seri or c7nd 7i 1Acea cura de odihna' pe 2a con' primA6ara' 6ara' toamna i iama" % !um' stAteai noaptea 7ntins pe 2a conIK % O' da" Ji nici consu u nu 6a putea 1ace a t1e " Nu 6a a6ea nici un miF oc de scApare" % 4esi.ur' 2ine7n3e esK spuse James Tienappe cu ama2i itate' sim3indu%se intimidat" Nepotu i 1rate e ui adopti6 6or2ea poto it i monoton" N%a6ea pA Arie' n%a6ea pa ton i stAtea initit cu tot 1ri.u aspru' aproape .eros' a acestei seri de toamna" % Nu 3i%e 1ri. chiar de ocI 7 7ntre2a James' deoarece e tremura su2 sto1a .roasa a pa tonu ui' iar 1e u ui de a 6or2i a6ea ce6a care era totodatA precipitat i 7n3epenit' arat7nd ca din3ii a2ia se mai puteau 3ine ca sa nu c an3ane" % Noua nu ne e 1ri.' rAspunse )ans !astorp initit i scurt" !onsu u nu se mai satura sa% pri6eascA dintr%o parte' pe 1uri" )ans !astorp 7nsA nu se interesa nici de rude e i nici de prietenii de%acasa #rimi' mu 3umind initit' sa utAri e pe care James i e transmise de cei din 6a e' chiar i pe a e ui Joachim care se i a1 a a re.iment i strA ucea de 1ericire i de m7ndrie' i nu ceru nici o a ta 6este asup situa3iei de acasA" Tu 2urat de ce6a ne Amurit i 1ara sa poatA spune da sentimentu acesta emana de a nepot sau daca nu cum6a se datora p priei ui stan 1iEice' James se uita 7n Furu ui 1ara sa 6adA mare ucru F 7 eX#+Q pri6e itea 6Aii dintre mun3i i aspira ad7nc acru pe care' pe cina u ra' 7 ca i1ica drept minunat" 4esi.ur' 7i rAspunse ce a a t' cAci nu de. 2a era at7t de renumit" Aeru acesta a6ea 7nsuiri remarca2i e" LU MUNTELE VRJIT
473

ce era com2ustia .enera a' aFuta trupu sa asimi eEe a 2umind" aer era 7n stare sa 6indece orice 2oa a pe care un om o purta 7n e tare atenta' 7nsA 7ncepea prin a%i .rA2i 7n mod 6Adit e6o u3ia' deter%Y 7nd printr%un proces or.anic .enera o irumpere oarecum 1esti6a a respecti6ei 2o i" \ E9p ica%mi' te ro.' 7n ce sens 1esti6aI \ paF% desi.urK !um' 7ncA nu o2ser6ase oare ca iE2ucnirea unei 2o i ea ce6a p Acut' constituind 7ntr%un 1e o sAr2Atoare a trupu uiI % 4a' 2ine7n3e es' se .rA2i sa rAspundA unchiu ' cAruia nu%i 6enea sa%i creadA urechi or' apoi 7 anun3a pe )ans !astorp ca are de .7nd sa stea opt Ei e' adicA o sAptam7naG e6entua apte Ei e sau poate numai ase" Ji 1iindcA se con6insese ca )ans !astorp se resta2i ise 7ntr%un chip mu 3umitor' 2a chiar remarca2i ' datorita unei ederi care' de a t1e ' se pre un.ise mu t dinco o de toate ateptAri e' presupunea ca se 6or 7ntoarce 7mpreuna acasA" % Ei' ei' n%o ua chiar at7t de repede' 7i spuse )ans !astorp" Ji adau.A ca James discuta e9act ca oamenii de a es" 4ar n%a6ea dec7t sa pri6eascA pu3in 7n Furu ui' sa se ac imatiEeEe pu3in i a6ea sa 6adA ca pAreri e i se 6or schim2a de a sine" -iindcA esen3ia era sa se 6indece de1initi6' sA o23inA un reEu tat de1initi6G acesta era ucru ce ma importantG do6adA 1iind 1aptu ca Behrens 7i mai dAduse de cur7nd 7ncA ase uni" La care unchiu ' 7ncep7nd a%i spune :BAiatu e;' 7 7ntre2a daca nu se smintise" :Oare te%ai smintit comp etI; Vacan3a asta durase cinci tnmestre iar e 6or2ea acum de 7ncA o FumAtate de anK #entru nume e ui 4umneEeu' credea oare cA mai putea risipi at7ta timpI 4ar )ans !astorp nse initit i scurt' cu capu 7nA 3at spre ste e" 4a' timpu K 4ar mai iiainte de a a6ea dreptu sa 6or2eascA' James ar tre2ui sa 7nceapA prin a%i reconsidera menta itatea pe care a adus%o o data cu 1iin3a ui' aici' sus" QcA 7nsAi ideea sa asupra timpu ui omenesc" Nu' 7n interesu ui )ans' rnune 6a 6or2i serios cu domnu consi ier

au ic' 7i 1A.Adui " ^ A%oK 7i spuse )ans !astorp" O sa%3i p aca" Este o 1ire interesanta' e ai timp ener.ica i me anco ica" Apoi 7i arata umini e sanatonu%a *chatEa p i%i 6or2i ca din 7nt7mp are despre cada6re e trans% #OrtR#e pista de 2o2" n uarA 7mpreuna masa de seara a restaurantu de a doer.h ?pi R cam YQ #a ce )ans !astorp 7i conduse mai 7nt7i musa1iru 7n + Joachim' ca sa se poa a aranFa pu3in" !amera' 7i spuse )ans
474

T)OMA* MANN ar1' !astorp' 1usese deEin1ectatA cu )$!O tot at7t de serios ca i c7nd n a6ut oc o p ecare nesA2uita' prin urmare nu un e odus, ci un e iti cum unchiu 7 7ntre2a de sensu acestei e9presii H % Jar.on' 7i spuse nepotu ' o e9presie oca a' Joachim a deEertat deEertat pentru drape ' cAci se mai 7nt7mp a i de astea" 4ar .rA2ete ca sa mai apuci m7ncarea ca daK Aadar' uarA oc 7n restaurantu con1orta2i i 7ncA Eit' a o ma%aeEata mai sus" #itica 7i sen i cu r76na i James comanda o stic a cu 6ide Bur.undia' care a 1ost adusa 7ntr%un cou e3" !iocnna pahare e' 7ndu cea cA dura a 6inu ui 7i 7n6A ui MeEinu 7i 6or2i despre 6ia3a de aici de%a un.u anotimpuri or' despre anumite 7nt7mp ari din su1ra.eiie despre pneumotora9' a cArui procedeu i% e9p icA' cit7nd i caEu 2 7ndu ui -er.e' i se un.i 7n tot 1e u de preciEAri asupra senEa3iei peni2i e a ocu ui p eura ' 1ara sa omitA ce e trei sincope di1erite 7n care domnu -er.e spunea ca se prA2uise o data cu ha ucina3ia mirosu ui care Fucase un ro hotar7tor 7n timpu ocu ui i cu r7su 7n care iE2ucnise pe c7nd eina" Numai e sus3inu 7ntrea.a con6ersa3ie" James m7nca i 2au Edra6An' aa cum a6ea o2iceiu ' dar cu o po1ta i mai mare" a373ata de schim2area de aer i de cA Atorie" Totui' c7teodata se 7ntrerupea' ram7nea cu .ura p ina' uit7nd sa mestece' cu cu3itu i 1urcu i3a 7ncruciate pe 1ar1urie' i% pri6ea insistent pe )ans !astorp' dei pArea ca nici nu%i da seama de acest ucru' dupA cum nici )ans !astorp nu pArea ca o2ser6a ce6a" 4ar pe t7mp e e consu u ui Tienappe ' acoperite cu par 2 ond' se 6edeau 6ine e um1 ate" Nu se 6or2i a2so ut nimic nici despre 7nt7mp ari e de acasA' nici despre chestiuni e persona e i 1ami ia e' nici despre ora' nici despre a1aceri i nici despre 1irma :Tunder M Ni ms;' antier' 1a2rica de maini i 1ierArie' care atepta 7ntoarcerea t7naru ui sta.iar % ceea ce' 1irete' era at7t de departe de a 1i sin.ura ei .riFa' 7ne7t te puteai 7ntre2 daca 7ntr%ade6ar 7 mai atepta" !e%i drept' James Tienappe atinsese m tieacat toate aceste su2iecte 7n timpu c7t merseserA cu trAsura' 2a eni i mai t7rEiu H dar toate 1useserA 7n Aturate i nu mai a6eau nici o p u dupA ce se iE2iserA de indi1eren3a initita' hotar7tA i 1ireasca a ui )[ !astorp' de ce6a din e de neatins i distant' care te 1Acea sa te .in a nepAsarea ui 1a3A de rAcoarea scrii de toamna i a aceasta 6 :Noua nu ne e 1ri.;" Ji poate din cauEa asta' unchiu sau 7 pri6ea u at7t de 1i9" *e 6or2i i despre superioara' de asemenea despre rn e despre con1erin3e e doctoru ui Sro0oTs0i % precum i de 1ap MUNTELE VRJIT &</ ar 1i putut e6entua sa asiste a una dintre e e' daca a6ea de .7nd a opt Ei e" !ine%i su.erase nepotu ui ca unchiu ar 1i dispus sa a con1erin3AI Nimeni" 4ar ui i se pArea un ucru 1oarte 1iresc H a1estat de a t1e printr%o si.uran3a p inA de inite care presupunea de ine c8 numai ideea de a nu asista ar tre2ui sa i se parA ce ui a t o osi+ilitate % iar unchiu se si i sa 7ndepArteEe orice 2Anuia a asupra estui ucru' cu un .rA2it :4esi.ui' 2ine7n3e es;' at7t de puternica era in.erea per!eputa 7n mod con1uE' dar poruncitor' care% si ea pe domnu Tienappe ' 7n acea c ipa' sA se uite a nepotu sau cu .ura cAscata' cAci cai e respiratorii i se astupaserA dei' dupA tiin3a ui" consu u nu a6ea .uturai" 7i ascu ta nepotu 6or2ind despre 2oa a care aici constituia o temA de interes oarecum pro1esiona a tuturora' i despre cum unii a6eau predispoEi3ii pentru eaG )ans !astorp 7i dAdu de e9em% p u 7nsui caEu ui' care era 1ArA .ra6itate 7nsA .reu de 6indecat' 7i arata e1ectu pe care% produc 2aci ii asupra ce u e or rami1ica3ii or cai or respiratorii i asupra a 6eo e or pu monare' 7i 6or2i despre 1ormarea tu2ercu i or i a to9ine or so u2i e' despre descompunerea ce u e or i despre caEeiniEare' 7n pri6in3a cAreia 7ntre2area era de a ti dacA procesu se 6a opri a o ca ci1icare i deci printr%o cicatriEare conFuncti6a sau daca' dimpotri6A' se 6a deE6o ta' 7nmu 3indu%i 1ocare e i daca 6a sapa ca6erne din ce 7n ce mai ad7nci' distru.7nd or.anu " !onsu u mai auEi 6or2indu%i%se i despre 1orma acce erata i .a opanta a acestui proces care 7n c7te6a uni' 2a chiar i%n c7te6a saptam7ni' ducea a e itus, i mai auEi despre pneumotomie' o opera3ie pe care consi ieru au ic o 1Acea intr%un mod ma.istra ' adicA reEec3ia p am7nu ui care urma sA 1ie ap icata m7ine sau 7n orice caE 7n cur7nd unei 2o na6e sosite de c7te6a Ei e' o na6A care era 7ntr%o stare 1oarte .ra6aD o sco3ianca 1ermecAtoare pe cmuri' dar care 1iind atinsa de gangraena pulmonum, cu a te cu6inte ? can.rena a p am7nu ui' era cuprinsa acum de un proces de descom%nere cu 1orme ne.re%6erEui i de aceea era si ita sa respire toata Eiua eme 6aporiEat' ca sa n%o 7nne2uneascA .rea3a de ea 7nsasi H i iatA Q e`aat8' se petrecu ce6a neo2inuit' deoarece consu u iE2ucni 7n r7s s " *a 6reaQ 2A chiar spre 6Adita ui 7ncurcAtura" *e apuca aa' ca din Y hohoteascA' 7i re6eni' se stap7ni cu o 1i.ura speriata' tui i se ne ; % *a !QQsQmuQeEe cu orice chip aceasta pornire a2surda' initit i chic Q% Q; aceiaR tQm# % constat7nd iarAi ca )ans !astorp nu se sin% Q UJ R! #uRrO Re un incident ce nu%i putuse _capa' dar 7 ne. iFa J Iu o R! #uRrO Re un incident ce nu%i putuse _capa' dar 7 ne. iFa en Ue care desi.ur ca nu era datorata nici tactu ui i nici consi%

&<>

T)OMA* MANN dera3ii or de po ite3e' ci pArea sa 1ie pur i simp u indi1eren3A' o incF .en3A determinatA de un 1e de nepAsare 7n.riForAtoare' ca i cum s%deE6a3at de mu tA 6reme sA se mai mire de asemenea 7nt7mp 8ri" 4a cA a2ia dupA aceea consu u a6ea de .7nd sA dea accesu ui sau de ii Y 3a3e o Fusti1icare c7t de c7t 7ntemeiata i o.ica' 1ie din a tA cauE 7ncepu' cu 6ine e de a t7mp e um1 ate' sa 6or2eascA pe neateptate a ca 7ntre 2Ar2a3i' despre o pretinsA :anteE8; de ca2aret' o muieruca a1u risita' care tocmai atunci 1Acea 1urori 7n cartieru *t" #au i i aF cFr 1armece i temperament' pe care e e descria nepotu ui' tAia rAsu1 area 2Ar2a3i or din )am2ur." #e c7nd po6estea' im2a 7ncepu sa i se 7mp e ticeasca' 7nsA 7i dAdu seama cA nu erA caEu sA se ne initeascA' deoarece rA2darea p ina de indi1eren3A A to6arAu ui sAu de masA era parcA dispusA s8%i to ereEe i aceastA mani1estare" Totui' 7ncetu cu 7ncetu s1 ri prin a sim3i at7t de c ar marea o2osea a a cA Atoriei' 7nc7t cam pe a ora Eece i FumAtate 7i propuse sA urce 7n !amerA i' 7n sinea ui' se sim3i 1oarte pu3in mu 3umit c7nd 7 7nt7 nir8 7n ho i pe doctoru Sro0oTs0i' despre care 6or2iserA de c7te6a ori a masAG doctoru tocmai 7i citea Eiaru 7n.A ua unuia dintre sa oane i nepotu 7 preEentA" 4ar a cu6inte e ener.ice i sprintene pe care i e adresA medicu ' consu u aproape nu se pricepu sA rAspundA dec7tD :4esi.ur' 2ine7n3e esK; i 1u 1ericit c7nd' pu3in mai t7rEiu' )ans !astorp H spun7ndu%i cA 6a 6eni a doua Ei diminea3A a ora opt sA% ia a micu deFun H pArAsi prin 2a con camera deEin1ectatA a ui Jo8chim' ca sA intre 7n a sa' i c7nd cu 3i.ara ui o2inuita de searA putu 7n s17rit sA se tr7nteascA 7n patu deEertoru ui" Ji n%A ipsit mu t cA sA mai pro6oace i un incendiu' cAci adormi 7n doua r7nduri cu 3i.ara aprinsA 7n .urA" James Tienappe % cAruia )ans !astorp 7i spunea c7nd :unchiu James; c7nd :James; pur i simp u H era un domn cu picioare un.i' de 6reo patruEeci de ani' 7m2rAcat cu sto1A en. eEeascA i cu enFerie de o prospe3ime de peta A' cu p8ru rar i .a 2en ca .ua canaru ui' cu ochu a 2atri apropia3i unu de ce a a t' cu o mustAcioarA de cu oarea paiu uiQ tAiata cu .riFA' i nite m7ini deose2it de 7n.riFite" *o3 i tata de ci1 ani' 1ArA ca pentru 8st8 sA 1i 1ost ne6oit sA pArAseascA 6i A spa3ioasa 2atr7nu ui consu de pe ca ea )8r6estehud % cAsAtorit cu o t7n8ra cercu ce or apropia3i 1ami iei' care era tot at7t de ci6i iEatA i 1i na e i 6or2ea iute' dar 1ArA sa ridice tonu ' cu aceeai po ite3e ra1ina R i e ' James era a e acasA un om de a1aceri 1oarte ener.ic' circu11 ' i de o indi1eren3a rea istA' cu toata e e.an3a ui" dar 7n3r%un a t m MUNTELE VRJIT
477

% % aco o unde domneau a te o2iceiuri' cum ar 1i in cA Atorie sau' de a F 7n Germania de sud' 1irea ui cApAta ce6a pre6enitor i precipitat' # FFFp eEen38 po iticoasA i .rA2ita parca sA se rene.e pe sine' i care nu edea nicidecum o ipsA de 7ncredere 7n propria ui cu tura' ci mai [rra28 contiin3a e9c usi6ismu ui ei' dar i dorin3a de a%i ascunde 7ntr%un F cFt Fnai e1icace 1e u aristocratic de a 1i' ne6r7nd sa se 7ntre6adA aJJU! din uimirea 7n 1a3a unor 1orme de e9isten3a care i se pAreau de creEut" '"-irete' desi.ur' 2ine7n3e esK; se .rA2ea e sa spunA' pentru ca m8nui sA nu%i treacA prin minte ca dei era 1oarte 2ine crescut' era totui mAr.init" Venit aici cu o atri2u3ie precisa i concreta' ce%i drept' anume cu inten3ia i misiunea sa 7ndrepte cu ener.ie situa3ia' sa%i decon.e eEe; t7nAra ruda 7nt7rEiat8' cum se e9prima e 7n sinea ui' i s%o aducA acasA' a6ea totui contiin3a ca opereaEA pe un teren strAin H i sim3ise chiar din prima c ipA cA aici 7 7nt7mpina o ume cu un sens pe c7t de speci1ic pe at7t de ciudat' o ume cu o2iceiuri 2ine sta2i ite' care nu numai cA nu se p eca 7n 1a3a inten3iei sa e p ine de hotar7re' dar 7 domina 7ntr%un asemenea .rad' 7ne7t 6i.oarea sa de om de a1aceri intra imediat 7ntr%un con1 ict dintre ce e mai .ra6e cu 2una ui cretere' cAci 7n aceastA s1erA nouA 7 apAsa o 1or3a care parcA 7 7nA2uea" Tocmai acest ucru 7 pre6AEuse )ans !astorp atunci c7nd' 7n sinea ui' rAspunsese a te e.rama consu u ui printr% unD :#o1ti3i' 6a ro.K;G insa ar 1i .reit sA credem cA se 1o osea cu 2una tiin3a' 7mpotri6a unchiu ui sAu' de 1or3a de reEisten3a a umii care% 7nconFura" Nu mai putea sa ai2A o asemenea comportare' cAci se con1undase de prea mu tA 6reme cu acest mediu H aa se 1ace cA nu e a 1ost ce care s%a 1o osit de aceasta tor3A 7mpotri6a a.resoru ui' ci se 7nt7mp A tocmai contrariu ' iar totu ecurse cu simp itatea cea mai 1ireasca' 7ncep7nd chiar din c ipa c7nd un m #resentiment a EAdArniciei ini3iati6ei ui % eman7nd' 2ine7n3e es'
a

ms8i persoana nepotu ui sAu H 7 cuprinse 6a. pe consu ' p7n8 a s 7ritu :a6enturii;G iar )ans !astorp' este ade6Arat' nu se putu 7mpie%Kca sA n%o 7nt7mpine cu un sur7s me anco ic" n prima diminea3A' dupA micu deFun' 7n timpu cAruia )ans "" or# Q+ #reEentA pe nou sosit ce or de Ka masa ui' Tienappe a1 a din R .ura consi ieru ui au ic Behrens % care' mare i con.estionat" e a # Qidu sAu asistent' tocmai intrase 7n su1ra.erie' 67s ind din m"" " 1? Q !a s^` tra6erseEe cu aJ sau ""A3i dormit 2ineI; care era o purA a e ma UFF tina A % a1 A' cum spuneam' nu numai ca a6usese o idee a sa 6ina s8%i 3inA pu3ina to6ArAie sin.uraticu ui nepot' dar
478

T)OMA* MANN 1Acuse 1oarte 2ine chiar 7n propriu

ui interes' deoarece se impede ca Eiua ca era destu de anemiat" Anemiat'

e ' Tienappe I H )aida%de' i cum 7ncAK spuse Behrens' i cu arAtAtoru 7ntoar dos una dintre p eoape e in1erioare a e consu u ui" 7n ce mai 7na t s adau.A e " 4omnu unchi 6a do6edi ca este 1oarte pre6AEAtor sta2i indu con1orta2i ' c7t era de un.' pentru c7te6a saptam7ni' pe 2a con' i p? sa%i ia nepotu drept e9emp u din toate puncte e de 6edere" 7n starea + destu de 7n.riForAtoare' a6ea datoria sa se comporte ca i cum ar 1i 1? atins de o uoara tuberculosis pulmonum, care de a t1e e9ista a toata umea" H 4esi.ur' 2ine7n3e esK spuse repede consu u i H cu .ura cA cata dar i cu un Ee po iticos H se mai uita o c ipA a medicu care se depArta cu cea1a ui proeminenta i cu micAri de parca 67s ea' 7n 6reme ce nepotu stAtea 7n.a e ca m si 2 aEat" Apoi 1acura p im2area prescrisa p7na a 2anca de 7n.a p7r7u' i dupA aceea James Tienappe petrecu i prima ora de odihna' 7n1Aurat de )ans !astorp care' 7n a1ara p edu ui adus de e ' 7i mai 7mprumuta i una dintre paturi e ui din pAr de cAmi a %cAci a67nd 7n 6edere 6remea 1rumoasa de toamna ui 7i aFun.ea o sin.ura pAtura H i%i arata e9act' micare cu micare' arta tradi3iona a de%a se 7n1AurA H i chiar dupA ce consu u 1usese 7n1Aurat cum tre2uie i dichisit ca o mumie' e des1Acu 7ncA o data totu ' ca s8% 1acA sa repete e 7nsui 7ntrea.a procedura' pro1esoru mar.inindu%se doar sa coriFeEe .ree i e i' printre a te e' 7 mai 7n6a3A i cum sa 1i9eEe um2re a de p7nEa de eE on. i cum s%o m7nuiasca 7n raport cu soare e" !onsu u 1Acea . ume" *piritu c7mpiei era 7ncA puternic 7n e ' i%J+ 2Atea Foc de tot ceea ce a1 a' aa cum 7i 2Atuse Foc i de p im2area re. ementara de dupA micu deFun" 4ar' atunci c7nd 6AEu sur7su p acid i de ne7n3e es cu care nepotu 7nt7mpina aceste . ume' sur7s 7n care se ras1r7n.ea 7ntrea.a si.uran3a oar2a a acestei umi mora e ciudate' se temu H da' se temu pentru ener.ia ui de om de a1aceri' i se hotan s pro6oace c7t mai cur7nd posi2i discu3ia decisi6a cu consi ieru au i[% + e.Atura cu caEu nepotu ui sau' chiar 7n aceeai dupa%amiaEa' adicA a 6reme c7t ar mai 1i a6ut 7ncA puterea necesara s%o duca a 2un s17ri 1or3e e i spiritu aduse de a esG cAci sim3ea cum aceste 1or3e par! 6o ati iEau' iar spiritu ocu ui se a iase cu 2una ui cretere 7ntr%o a cia3ie pericu oasa' 7ndreptatA 7mpotri6a ui" F Ji mai sim3ea ca i consi ieru au ic 7 s1Atuise 7n mod comp etQ sa adopte o2iceiuri e 2o na6i or din pricina pretinsei ui anemia astaOO MUNTELE VRJIT &<, cine 7n3e es' nu putea e9ista nici o a ta posi2i itate' dupA toate '< la su nte e' iar un om 2ine crescut ca e nu reuea sa discearna chiar de % epu1 Qn ce masura initea i 7ncrederea at7t de netu 2urate a e ui s !astorp contri2uiau a aceasta situa3ie' sau mAcar 7n ce masura sta situa3ie imposi2i a e9ista 7n ade6Ar" Nimic nu putea 1i mai 1iresc ;t ca primei cure de odihna sa%i urmeEe a doua' dupA masa' mai com% ta dupA care p im2area p7nA a # atE decur.ea 7n mod 1iresc' ram7%% d ca apoi )ans !astorp sa%i 7n6e eascA iarAi unchiu " 4a' 7 7n6e ea' ta era cu67ntu " Ji su2 soare e de toamna' pe un eE on. a cArui on1ort era a2so ut de netA.Aduit' 2a chiar demn de%a 1i Audat din toata inima' 7 Asa 7ntins a 1e cum stAtea e 7nsui 7ntins' p7na ce sunetu repetat de ecouri a .on.u ui te po1tea a un deFun 7n comun' care se do6edea de m7na 7nt7i i at7t de copios 7nc7t cura de odihna .enera a care urma de6enea mai pu3in o o2 i.a3ie e9terioara dec7t o necesitate intima cAreia te supuneai din proprie con6in.ere" Totu continua 7n 1e u acesta p7nA a 1ormida2i a cinA i p7na a reuniunea de seara' din sa on' 7n FuruF instrumente or optice H i nu puteai o2iecta a2so ut nimic 7mpotri6a acestei 1o osiri a timpu ui' cAci ea se impunea cu o o.icA at7t de con6in.Atoare' 7nc7t nu dAdea 6reun pri eF Fusti1icat pentru nici un 1e de o2iec3ie' chiar daca aptitudini e critice a e consu u ui n%ar 1i 1ost diminuate de o stare pe care nu 6oia cu nici un chip s%o numeascA indispoEi3ie' dar care era totui 1ormata din o2osea a i iritare' toate com2inate cu senEa3ii de cA dura i de 1ri." #entru a aranFa o con6or2ire cu consi ieru au ic Behrens' pe care James Tienappe o dorea cu nerA2dare' se 1o osirA de ca ea ierarhicaD )ans !astorp adresA cererea 2aieu ui' iar acesta o transmisese supe% noarei' a cArei stranie cunotin3a consu u o 1Acu atunci c7nd ea apAru pe acon une e 7 .Asi 7ntins i unde' prin ciudA3enia purtArii ei' puse a 7ncercare po ite3ea consu u ui care EAcea 1ara apArare su2 paturi e intaurate" :*a 2ine6oiasca domnia ta sa mai ai2A pu3ina rA2dare' Ei eG cAci consi ieru au ic era ocupatD opera3ii' consu ta3ii .enera e""" om enirea su1erinda trecea pe p anu 7nt7i' potri6it chiar prin% c% .II cre Jtine i' pentru cA e era presupus sAnAtos' tre2uia sa se o2i% n' " at a *a nU *e considere aici numAru unu' ci sa stea a ocu ui i sa%i suit a nn Rr 1i 1`st cu totu a tce6a daca 6oia sa%i so icite o con% n%a6 "Q ea ce #erCtru ea' Adriatica' nu era de oc surprinEAtor' 7ntruc7t tr ernu % e!U * Q! URQ !u ocmQ 7n ocnii uQ tu 2uri i cu pri6iri e re U Ji aa cum 7 6edea cu cat 7n 1a3a ei' era mai mu t dec7t
480 T)OMA* MANN e6ident ca a e nu era totu chiar in ordine' i nu chiar totu era com era

curat' dar sa nu e9a.ereEe 7n3e esu cu6inte or ei H aadar' 7ncheie 6or2a despre o cerere de consu ta3ie sau despre o con6or2ire cu carA persona I H Bine7n3e es' numai despre o discu3ie persona aK con1irma ce ca stAtea 7ntins" In acest caE' tre2uia sa mai atepte p7na c7nd i se 6a 1i9a o " !onsi ieru au ic n%a6ea dec7t rareori timp pentru con6ersa3ii persona e #e scurt' ucruri e se des1aurarA a t1e dec7t 7i 7nchipuise James' iar aceastA discu3ie cu superioara 7i Edruncinase destu de tare echi i2ru #rea ci6i iEat ca sA se p 7n.a 7ntr%un 1e nepo iticos nepotu ui % a cArui ca m de neEdruncinat 7i do6edea ca acesta era per1ect de acord cu procedee e o2inuite aici H nu cuteEase nici sa%i spunA c7t de 7n.roEitoare i se pAruse aceasta 1emeie' ci 7ncerca 1oarte prudent sA o2ser6e ca superioara era 1ara 7ndoia a o doamna tare ori.ina a H ceea ce )ans !astorp admise pe FumAtate' dupA ce aruncase 7n .o o pri6ire 6a. 7ntre2Atoare i chiar 7 i 7ntre2a a r7ndu ui dacA domnioara MZ endon0 7i 67nduse 6reun termometru" H Nu' mieI Acesta%i ro u ei aiciI riposta unchiu " 4ar ceea ce capata o 7ntorsAturA nep Acuta H aa cum' de a t1e ' se putea citi 1oarte impede pe 1a3a nepotu ui H era 1aptu cA e nici macat nu s%ar 1i mirat daca ceea ce presupunea s%ar 1i 7nt7mp at 7n rea itate" :Noua nu ne e 1ri.; puteai citi pe chipu ui" 4ar consu u ui 7i era 1ri.' 7i era necontenit 1ri.' dei capu 7i ardea' i 7i Eise ca daca superioara 7%ar 1i o1erit 7ntr%ade6ar un termometru' desi.ur ca %ar 1i re1uEat' dar ca 1ara 7ndoia a ar 1i .reit' deoarece' ca om ci6i iEat' nu puteai 7ntre2uin3a ter% mometru unei a te persoane' adicA' de pi dA' nici chiar pe ace a a nep ?; tu ui tau" Ast1e trecurA c7te6a Ei e" cam 6reo patru sau cinci" Via3a errusaru mer.ea ca pe roate H mai precis ca pe nite ine care 1useserA p anume pentru e i de pe care pArea ca este cu neputin3a sa se a2atA% !onsu u 1Acea e9perien3e i cu e.ea impresii % pe care' de a t1e % nici dorim sa e urmArim mai departe" 7ntr%o Ei de pi da' 7n camera ui !astorp' ua de pe comoda o mica p aca de stic A nea.ra Bprinde ucruri intime' 7mpodo2ea i ea cAminu curA3e C care stAtea reEerna R un mic stati6 scu ptat i' 6AEuta 7n umina' se do6edi a 1i UI+ ne 1oto.ra1ic"

MUNTELE VRJIT &@+ par asta oare ce%o mai 1iI 7 7ntre2a unchiu ' pri6indu% " 7ntre2area Q ti1icatA" portre3ui nu a6ea cap' era sche etu unui 2ust omenesc' un 7n6e i nec ar de carne % un 2ust 1emeiesc de a t1e ' dupA cum se putea 6edea" AstaI Un sou$enir, rAspunse )ans !astorp" La care unchiu spuseD %#ardonK i puse p aca pe stati6' 7ndepart7ndu% se repede' 3sVu este dec7t unu dintre e9emp e e e9perien3e or i impresii or ui F'n timpu acestor patru sau cinci Ei e" 4ar asistA' de asemenea' i a o con1erin3A a doctoru ui Sro0oTs0i' deoarece nimAnui de aici nici mAcar nu%i putea trece prin cap sa ipseascA" !7t despre con6or2irea particu ara cu consi ieru au ic Behrens' pe care o so icitase' primi un rAspuns a1irmati6 tocmai a asea Ei" -iind con6ocat' dupA micu deFun' co2or7 a su2so ' hot8r7t sA schim2e cu acest om c7te6a cu6inte serioase 7n e.AturA cu nepotu sAu i cu timpu pe care% pierdea aici" !7nd se 7ntoarse' 7ntre2A cu o 6oce stinsaD % Ai mai auEit 6reodatA una ca astaI Era 7nsA impede cA )ans !astorp mai auEise despre un asemenea ucru' care 7 Asa comp et rece' ast1e 7nc7t consu u o taie scurt i nu mai rAspunse 7ntre2Ari or poto ite pe care i e punea nepotu ' dec7t prinD %Nimic' nimicK 4ar din c ipa aceea 7ncepu sA ai2A un nou o2iceiG anume ace a cA se uita pieEi 7n sus' cu spr7ncene e 7ncruntate i cu 2uEe e 3u.uiate' pentru c a apoi sA%i 7ntoarcA 2rusc capu i sa%i 1i9eEe pri6irea 7n direc3ia `pus8""" 4iscu3ia cu Behrens se des18urase' oare' tot 7n nite condi3ii comp et di1erite de ace ea pe care e pre6AEuse consu u I La urma urme or' 1usese 6or2a nu numai despre )ans !astorp ci i despre e ' ca despre James Tienappe 7nsui' aa 7nc7t con6or2irea 7i pierduse aracteru nepro1esiona I !omportarea consu u ui te 1Acea s%o 2anuieti" ea 1oarte 2ine dispus' 1 ecArea mu t' r7dea 1ara noimA' i cu pumnu 7i a e a nepotu ui c7te un .hiont 7n 2urtA e9c am7ndD ' +Q atrine 1 AcAuK Ji 7ntre timp' pri6irea 7i sarea 2rusc 7nco o i ce" InsA ochii ui urmAreau i direc3ii ce6a mai precise' ceea ce se # a' de pi dA' a masa sau 7n timpu p im2Ari or re. ementare i a reunmniWOr sera e" nce 3F? put' consu u nu dAduse 6reo aten3ie deose2ita unei oarecare dOa " Sedisch' so3ia unui industria po oneE' care stAtea a masa och:i % a omonU a2sentA pentru moment' i a iceanu ui ce acom' cu Q OOU ae rapt' nu era dec7t o oarecare doamnA a1 ata a curA'
482 T)OMA* MANN asemenea ce or a te' de a t1e o 2runa mica i p inu38' nu chiar d' ce e mai tinere i de pe acum cam 7ncArun3itA' 7nsA cu o du2 a h .ra3ioasa i cu nite ochi mari i 6ioi" *u2 raportu 2unei%creteri nu 1i putut mAsura de oc cu so3ia consu u ui Tienappe ' de%aco o de Q din c7mpie" 4ar duminicA seara' 7n ho ' datoritA unei rochii ne.re cu iete i deco tate' consu u descoperi cA doamna Redisch a6ea s7ni ni s7ni de 1emeie de un a 2 mat' 1oarte tari' a cAror inie despAr3itoare e 6iEi2i A destu de ad7nc' iar aceastA descoperire 7 rAsco i i% entuEiasm p7n8 7n strA1unduri e su1 etu ui pe acest 2Ar2at ra1inat i 67rstnic' ca si cum ar 1i 68Eut un ucru cu totu nou' ne28nuit i unic" !autA i 1 aeu cunotin3A cu doamna Redisch' discuta mu t cu ea' mai 7nt7i 7n picioare apoi eE7nd unu 7n.a a tu ' i se duse a cu care 1redon7nd" A doua Ei doamna Redisch nu mai purta toa eta nea.rA cu paiete' ci o rochie 7nchisA p7n8 7n .7tG dar consu u tia ce tia i r8mase credincios prime or ui impresii" 4ori s%o 7nt7 neasc8 a p im2Ari e re. ementare' ca sA mear.A a Aturi de ea' 1 ec8rind' 7ntors spre ea 7ntr%un 1e deose2it de 1ermecAtor i

care% prindea 2ine" La masA 2au 7n sAnAtatea ei i ea 7i rAspunse' 8s7nd s8%i strA uceascA 7ntr%un sur7s 7m2rAcAmintea de aur care%i acoperea mai mu 3i din3i' iar 7n timpu unei con6ersa3ii cu nepotu sAu' consu u dec arA cA respecti6a doamnA era 7n ade6Ar :o 1emeie di6ina;' dupA care 7ncepu iarAi sA 1redoneEe" )ans !astorp suporta toate acestea cu o 7n.Aduin3A ca mA i de parcA era 1oarte 1iresc ca ucruri e sA se des1Aoare ast1e " 4ar aceastA 7nt7mp are nu pArea sA conso ideEe c7tui de pu3in autoritatea ru2edeniei ui mai 67rstnice i nu se potri6ea 7ntru nimic cu misiunea consu u ui" #r7nEu H 7n timpu cAruia consu u ridicA paharu ' i 7ncA de doua on' 7n cinstea doamnei RedischD mai 7nt7i a pete i dupA aceea a er2et %era tocmai ace a pe care consi ieru au ic Behrens 7 ua a masa ui )an !astorp i a in6itatu ui sAu' cAci' cum s%a mai spus' e pr7nEea pe r7nd a 1iecare dintre ce e apte mese' i pretutindeni 7i era reEer6at un tacirn ocu de onoare" !u m7ini e ui enorme 7mpreunate 7n 1a3a 1ar1u1 stAtea cu musta3a E27r it8 7ntre domnu Nehsa i cocoatu me9i cAruia 7i 6or2ea 7n spanio A % cAci cunotea toate im2i e' chiar turc un.ara % i 7 pri6ea cu ochii ui 8crAmoi i inFecta3i pe con* Tienappe cum ridica paharu p in cu 6in de Bordeau9 7n cinstea o` nei Redisch" Iar ce6a mai t7rEiu' tot 7n cursu pr7nEu ui' consi ieru R impro6iEa o mini con1erin3A' stimu at de James care' de ia ce A a t I i peste toatA un.imea mesei' 7i puse pe neateptate o 7ntre2

MUNTELE VRJIT &@= ' ce se 7nt7mp A cu omu c7nd se descompune" !onsi ieru au ic O; diase doar trupu din toate puncte e de 6edere' trupu este specia i% ui e este oarecum prin3u trupu ui' daca te po3i e9prima ast1e ' dar este 7n mAsurA sA ne re ateEe ce se 7nt7mp 8 atunci c7nd trupu se descompune" \ Mai 7nt7i' 73i crapA 2urta' rAspunse consi ieru au ic' cu coate e riiinite de masA i ap ecat peste m7ini e bmpreunate" Paci pe ta au i rume.uu sicriu ui' iar .aEe e' 7n3e e.e3i' se de.aFa' te um1 A' aa cum 1ac tren.arii cei neast7mpAra3i cu 2roate e pe care e um1 a cu aer H 7n s17rit' te pre1aci 7ntr%un ade6Arat 2a on' iar 2urta nu mai poate suporta presiunea' ast1e cA cedeaEA i crapA" #ocK -7ssK adicA te uureEi 7n mod sim3itor' 1aci ca Iuda Iscariotu c7nd a cAEut de pe cracA' te deer3i" Mda" i apoi rede6ii om de societate" Atunci' daca 3i s%ar acorda un concediu' te%ai putea 7ntoarce sA%3i re6eEi rude e ramase 7n 6ia3A' 1ArA sa e pro6oci supArAri prea mari" !Aci se cheamA cA ai 7ncetat sA mai pu3i" 4aca dupA aceea 3i%ar 6eni po1ta sA te p im2i pe a1ara' prin aer i2er' 7ncA te%ai mai preEenta ca un 1 AcAu 1oarte drA.u3' asemenea ace or cetA3eni din #a ermo' at7rna3i de pere3ii coridoare or su2terane a e capucini or de a #orta Nuo6a" *tau aco o sp7nEura3i' usca3i i e e.an3i' i se 2ucurA de stima .enera A" Important este cA ai 7ncetat sA pu3i" % Bine7n3e esK spuse consu u " VA mu 3umesc 1oarte mu t" 4ar a doua Ei diminea3a' consu u dispAruse" O uase a sAnAtoasa' p ecase cu primu tren spre es H dupA ce' 1irete' se achitase de toate o2 i.a3ii e materia eD cine ar 1i putut presupune contrariu K 7i p Atise nota i depusese onorariu cu6enit pentru onsu ta3ia care a6usese oc i' cu toatA discre3ia' 1ArA sA su1 e o 6or2u% rudei ui' 7i pre.Atise sin.ur ce e douA 6a iEe H desi.ur cA asta s%a p at seara' sau spre Eori' adicA Ia o orA din noapte H cAci' aproape cui deFun' c7nd )ans !astorp intrA 7n camera unchiu ui sAu' o .Asi .oa a" #" c\ " mase cu 2ra3e e 7ncruciate i spuse :Aa' aaK; 4ar se 7nt7mp A auc a +#U a!eea Qi 1 uturA pe chip un sur7s me anco ic" :Ah' aa stau Y mai spuse e i c AtinA din cap" !ine6a o uase a sAnAtoasa 1ite F peste cap i%ntr%o .ra2A mutA' ca i cum tre2uia sa pro% case a ! Q#8 de hotAr7re i' mai a es' sA nu scape aceastA c ipA' 7i arun% iridepi% n ! 7n 6aQQEa si p ecaseD sin.ur' nu 7nso3it' i nu dupA ce i%ar 1i onora2i a misiune' ci 1ericit cA apucase sA scape tea1Ar' un
&@&

T)OMA* MANN 2ur.heE care 1u.e sa se adAposteascA su2 drape u c7mpiei' ac unchiu James" Ei' cA Atorie spr7ncenataK Q )ans !astorp nu pomeni nimAnui i 7nainte de toate chiopu ui c 7nso3ise pe consu p7na a .ara' ca nu tiuse nimic despre iminenta care a rudei i 6iEitatoru ui sau" Ji primi o carte pota a de pe R"i acu ui !onstan3a' care% in1orma c8 James 1usese chemat a es prin3 te e.rama 1oarte ur.enta' pentru nite a1aceri" Nu 6oise sa%u deranie nepotu " O minciuna con6en3iona a" :Jedere p AcutA i pe 6iitorK; Era Ee1 emeaI 7n caEu acesta' o Ee1 emea teri2i de arti1icia a' .7ndi )ans !astorp' cAci 7n mintea unchiu ui nu se a1 ase nici urma de Ee1 emea sau de . uma atunci c7nd p ecase 7n .ra2a' ci o 1Acuse 6erde de 1rica' constatase 7n sinea Iui i rea iEase 7n sinea Lui ca dupA o edere de numai o saptAm7na' 7ntorc7ndu%se a es' 6a a6ea c7ta6a 6reme impresia ca totu era pre1Acut i cam ne1iresc si ca ar 1i ucru de mirare sa nu 1acA p im2area re. ementarA dupA micu deFun i sA nu se 7ntindA : a oriEonta ; 7n aer i2er' 7n1Aurat 7n paturi dupA tipic' ci' 7n oc de toate acestea' sa se duca a 2irou" Iar aceastA constatare 7n1ricoAtoare 1usese' de 1apt' moti6u 1u.ii ui pripite" Ast1e se 7ncheie 7ncercarea c7mpiei de a pune iarAi m7na pe )ans !astorp care e6adase" T7naru nu%i ascunse pe oc ca eecu comp et' pe care% pre6AEuse' era de%o importan3a decisi6a pentru raporturi e ui cu oamenii de% aco o" 7nsemna ca esu renun3a a e ' ridic7nd din umeriG iar pentru e ' asta 7nsemna i2ertatea desa67rit8 care' 7ncetu cu 7ncetu ' 7ncetase sa%i mai 7m2o deascA inima"

Operationes spiritua es

Leo Naphta era de 2atinA dintr%un tir.uor din 6ecinAtatea 1ro n tierei .a i3iano%6o hinice" Tat ii ui' despre care 6or2ea cu respect%iar a6ea contiin3a ca se 7ndepArtase su1icient de 6echiu mediu pentru [ putea sa%I Fudece cu 2unA6oin3a H 1usese /?fie1' adicA haham' dar ci deose2ita se 6adea aceasta meserie 1a3a de cea practicata de mace cretin' care era numai un ne.ustor i un meseria" Nu tot aa se p ceau ucruri e i cu tatA ui Leo" E era un o1iciant ritua ' a67nd ca apoQ un sens spiritua " E9aminat de ra2in in pri6in3a ri6nei e6 a6ioase' 7mputernicit sa do2oare 6ite e dupA e.ea ui Moisc i 7n con1orm cu precepte e Ta mudu ui' E ia Naphta % ai cArui ochi a 2atri MUNTELE VRJIT &@/ 7ncredeai 7n portretu ce i% 1Acea 1iu sau' de o strA ucire ste ara i a de o seninA spiritua itate H a6usese 7n toata 1iin3a ce6a sacerdota care 1 %rFtea cA' 7n timpuri e strA6echi' do2or7rea 6ite or 1usese 7ntr%ade6ar o etnicire a preo3i or" !7nd Leo % sau Lei2 cum 7 stri.au 7n copi Arie % 6AEuse pe tatA ui 7ndep inind 7n curte 1unc3iuni e ritua e' aFutat ai de o s u.A 67nFoasa H un t7nar de tip iudaic' un ade6Arat at et' pe care p Ap7ndu E ia cu 2ar2a ui 2 onda pArea 7ncA i mai u2red i ai de icat ^ i repeEind spre anima u e.at i cu cA u 7n .ura dar nu me3it cu3itu ritua ' 1ac7ndu%i o tAietura ad7nca 7n re.iunea 6erte2rei er6ica e' in 6reme ce asistentu str7n.ea in strAchini s7n.e e care iroia a2urind' ump mr u% e iute' 2Aiatu a2sor2ea spectaco u cu acea pri6ire de copi care dinco o de aparen3e e sensi2i e pAtrunde p7na a esen3a' i care era 1oarte proprie 1iu ui ui E ia cu ochii 7nste a3i" E tia ca mAce arii cretini erau o2 i.a3i sa ame3eascA 6ite e cu o o6itura de mAciucA sau de 2arda' 7nainte de%a e ucide' i ca aceasta dispoEi3ie 1usese datA pentru a scuti anima e e de un tratament prea crudG pe c7nd tatA ui % cu toate cA era cu mu t mai de icat i mu t mai 7n3e ept dec7t aceti mitocani' i cu toate ca a6ea ochii 7nste a3i ca nici unu dintre ei %ac3iona dupA e.e' d7ndu%i creaturii neame3ite o6itura care 7i tAia .7tu ' i As7nd%o sA%i piardA s7n.e e p7na se prA2uea" T7naru Lei2 a6ea sentimentu cA procedeu ace or 2AdArani de .oi era determinat de un 1e de 2unAtate 7n.Aduitoare i pro1ana' care nu cinstea cum se cu6ine actu sacru' deoarece 7i ipsea tocmai cruEimea so emnA pe care o 7ntre2uin3a tatA Iui' iar ideea de mi a se 7mp etise 7n mintea ui cu aceea de cruEime' tot aa dupA cum' 7n 7nchipuirea ui' aspectu i mirosu s7n.e ui care 37nea erau e.ate de ideea de sacru" !Aci e 6edea 2ine ca tatA sau nu%Ji a esese aceasta meserie s7n.eroasa m7nat de aceeai po1ta 2ruta a u 7m2o dise pe tinerii i 6 AF.anii de cretini c7t i pe s u.a sa' ci oti6e pur spiritua e i oarecum 7n sensu ochi or ui 7nste a3i' mAcar !Q+Q [Km #un_ de 6edere 1iEic' era at7t de 1ira6" or a n ade6Ar' E ia Naphta 1usese un 6isAtor i un .7nditor' nu numai un c Q Torei' ci i un critic a *cripturii' a e cArei principii e dis% Und U Q dispute care aFun.eau destu de des a cearta" 7n 3inutu cor r '!U aQ trecea drept un om de un 1e deose2it nu numai printre e6Wa " narO% ca unu care tia mai mu t dec7t cei a 3i % pe de o parte din 7ntru Q ar #e de a ta parte i 7ntr%un mod care putea sa nu 1ie chiar con1orm prescrip3ium or i 7n orice caE nu corespundea unei Rnuite" E9ista 7n e ce6a ieit din comun' propriu sectari or'
486

T)OMA* MANN ce6a de 1anatic a ui 4umneEeu' un 1e de Baa %Jem sau de adicA un 1e de 1AcAtor de minuni' cu at7t mai mu t cu c7t' 7n ade6Ar OOQ decase 7ntr%o Ei o 1emeie de spuEea a' a tAdatA 6indecase un 2Aiat cu a # us de c7rcei' i toate acestea numai prin s7n.e i desc7ntece" 4ar to aureo a unei e6 a6ii cam prea temerare' 7n care 1aima 1o osirii sirm Fuca un ro at7t de mare' i%a pricinuit s17ritu " !Aci cu pri eFu rAEmeri3e popu are i a unei panici 1urioase' pro6ocate de uciderea in e p ica2i a a doi copii de cretini' E ia parai 6ia3a pe o ca e 7n1rico toareD %au .Asit cruci1icat cu piroane pe ua casei incendiate' dupA car so3ia ui' dei tu2ercu oasa i 3intuita a pat' pArAsise 3inutu 7mpreuna cu 1iu ei Lei2 i cu cei patru meEini' ur 7nd i .em7nd cu 2ra3e e ridicate spre cer" Nu comp et ipsita de resurse datorita pre6ederii ui E ia' 7ncercata 1ami ie .Asise aEi 7ntr%un orAe din Vorar 2er.' unde doamna Naphta o23inuse' 7ntr%o 1i atura de 2um2ac' o s uF2a pe care o 7ndep ini at7ta 6reme c7t i%o 7n.aduira puteri e' 7n timp ce copiii mai mari mer.eau a coa a primara" 4ar daca discip ine e inte ectua e a e acestei co i erau su1iciente pentru temperamentu i ne6oi e 1ra3i or i surori or ui Leo' nu acesta a 1ost i caEu ce ui mai mare dintre ei" 4e a mama%sa mote% nise .ermenu 1tiEiei' 7nsA de a tatA ui' 7n a1ara de statura mArunta' primise o inte i.en3a e9cep3iona a i une e daruri inte ectua e care 1ara 7nt7rEiere se unirA cu aspira3ii mai am2i3ioase' cu o nosta .ie s17ietoare dupA 1orme e de 6ia3a mai aristocratice' i care 7i inspirarA o ne6oie pasionata de a se ridica mai sus de ori.ini e ui socia e" In a1ara de coa a' ado escentu de paispreEece sau cincispreEece ani 7i 1ormase spiritu cu nerA2dare' 1ara nici o ordine i numai cu aFutoru cAr3i or pe care tiuse sa i e procure i cu care%i hrAnise inte i.en3a" G7ndea i spunea nite ucruri care o 1Aceau pe mama ui su1erinda sa%i 67re capu 7ntre umeri i sa ridice m7ini e spre ta6an" #rin 1e u sau' prin rAspunsuri e date a ec3ii e de re i.ie' atrase asupra ui aten3ia ra2inu ui coro u nita3ii' un om e6 a6ios i 7n6A3at care 1Acu din e e e6u sau pre1erat i satis1acu 7nc ina3ia 1orma a' printr%o 7n6A3Atura a im2i or e2raica i c sice' iar ne6oia de o.icA printr%o ini3iere 7n matematici" 7nsA so i tudinea sArmanu ui om a6ea sa 1ie prost rAsp AtitAG cAci nu 7nt7rEie 'E dea seama ca hrAnise a s7n un arpe" 4upA cum se 7nt7mp ase pe
"i ac&$1
v

muri i 7ntre E ia Naphta i ra2inu sau' tot aa se 7nt7mp a 7ncepurA sa nu se mai 7n3e ea.A' 7ntre pro1esor i e e6 iE2ucnirA con
1 ()

re i.ioase i 1i oEo1ice care se 7nAsprirA tot mai mu t' iar cinstitu *J

t

MUNTELE VRJIT &@< 7n.roEitor de su1erit din pricina re6o tei spiritua e' a 7nc ina3iei 1 ritica i spre scepticism' din pricina spiritu ui de contradic3ie i a ticii tAioase a t7naru ui Leo" La toate acestea se mai adau.A i 1ap%in.enioEitatea i spiritu rAE6rAtitor a ui Leo s17rira prin a ua un re6o u3ionarD cunotin3a pe care o 1Acuse cu 1iu unui mem2ru Qa ist a Reichsta.u ui' i chiar cu 7nsAi persoana acestui erou a tri%ei dAdu spiritu ui sau o orientare po itica i 7i cana iEa pasiunea de Qcian 7ntr%un sens critic a

adresa societA3ii" Rostea nite cu6inte care%i 1 eau paru mAciuca onestu ui ta mudist' cAci acesta aeEa mai presus ' orGce cinstea su1 eteasca' adicA pro1era 6or2e care s17rira prin a pune capAt 7n3e e.erii dintre 7n6A3Ator i 7n6A3Ace " #e scurt' ucruri e aFunseserA a punctu 7n care Naphta 1usese 2 estemat si .onit pentru totdeauna de cAtre cArturar din camera ui de ucru' i asta tocmai 7n 6remea c7nd mamA%sa' Rahe Naphta' era pe moarte" !am tot pe atunci' imediat dupA moartea mamei ui' Leo 7 cunoscuse pe pArinte e Unterpertin.er" 7ntr%o Ei' t7naru ' 7n 67rsta de aispreEece ani' edea 7nsin.urat pe o 2anca 7n parcu din Mar.areten0ap1' aeEat pe o 7nA 3ime 7n 6estu orau ui' pe 3Armu I u ui' de unde te 2ucurai de o pri6e ite 7ntinsa i impede asupra 6Aii Rinu ui H edea aco o' pierdut 7n .7nduri amare i triste asupra destinu ui i 6iitoru ui sau' c7nd un pro1esor de a internatu ieEuit :Mor.enstern;' care tocmai se p im2a prin parc' se aeEa 7n.a e ' 7i puse pA Aria a Aturi' 7i 7ncrucia picioare e su2 sutana de preot i' dupA ce rAs1oi c7ta6a 6reme 2re6iaru ' an.aFa o con6ersa3ie care continua cu mu ta 7nsu1 e3ire i care a6ea sA hotArascA soarta ui Leo" IeEuitu ' om cu e9perien3a i cu o e9ce enta educa3ie' peda.o. din pasiune' cunoscAtor de oameni i ademeni%or de oameni' ascu ta cu aten3ie prime e 1raEe sarcastice' impede ros% oe' prin care t7naru e6reu sArAcAcios 7i rAspundea a 7ntre2Ari" O spiri%tate ascu3ita i 1ram7ntata se desprindea din t7naru Naphta i' rurhE7nd mai ad7nc' ieEuitu se iE2i de o cu tura i de o e e.an3a de ire pe care 7n1A3iarea ne7n.riFita a t7naru ui e 1Acea sa aparA cu at7t R ai sur#rinEatoare" Vor2irA despre Sar Mar9 i despre 8apitalul pe eo Naphta 7 studiase 7ntr%o edi3ie popu ara i' de aco o' trecurA a R U pe care% citise destu sau despre care citise destu e ca sa poatA crte6a o2ser6a3ii iE2itoare" -ie dintr%o 7nc ina3ie .enera a spre tRacio9 1i ) Q e In mten3ia de a 1i po iticos % dec ara ca% considera pe `are % Y K` ncOQtor Rcato ic;G iar c7nd preotu ' sur7E7nd' 7 7ntre2a pe ce aEa aceasta a1irma3ie % deoarece )e.e ' 7n ca itatea ui de &@@

T)OMA* MANN 1i oEo1 a statu ui prusac' tre2uia considerat protestant 7n mod ese Y i speci1ic H e rAspunseD tocmai aceasta e9presie de :1i oEo1 a st ui;' con1irma ca' 7n sensu re i.ios' daca nu' 1irete' i 7n sensu d matic%ec eEiastic' era 7ndreptA3it sa 6or2eascA despre cato icismu + )e.e " !Aci B ui Naphta 7i era dra.a 7n mod cu totu deose2it aceast conFunc3ie' ea capata oarecum ce6a trium1Ator i nemi os 7n .ura ui F ochii 7i sc7nteiau 7ndArAtu stic e or de a oche ari de 1iecare data c7nd putea s%o introducA 7ntr%o 1raEAC' cAci conceptu po iticii era 7n mod ps%ho o.ic e.at de conceptu cato icismu ui' a cAtuia o cate.orie care 7m2rA3ia tot ce e9ista ca mani1estare o2iecti6A' dinamica' rea iEa2i a acti6a i e1icace" Acestei cate.orii i se opunea s1era pietista' protestanta iE6or7ta din misticism" 4ar numai 7n ieEuitism' adau.A e ' se mani1esta cu toata e6iden3a natura peda.o.ica i po itica a cato icismu uiG 7n ade6Ar' acest ordin considerase 7ntotdeauna arta po iticii i a educa3iei ca pe nite domenii proprii" Apoi 7 mai cita pe Goethe care' dei era incontesta2i protestant i%i 7n1ipsese rAdAcini e 7n pietism' totui a6usese o atura hotar7t cato ica' tocmai prin rea ismu ui i doctrina ac3iunii" ApArase practicarea con1esiunii' iar ca educator aproape ca se 6Adise a 1i ieEuit" !a Naphta spusese aceste ucruri pentru ca e credea' pentru ca e .Asea spiritua e sau 1iindcA 6oia sa%i p aca inter ocutoru ui sau' 7n ca itatea ui de om sArman care tre2uia sa mA.u eascA i sa ca cu eEe cu preciEie ceea ce putea sa%i ser6eascA sau sA%i dAuneEe' oricum' pe preot 7 interesa mai pu3in sinceritatea acestor cu6inte dec7t inte i.en3a pe care o do6edeauG i ast1e con6ersa3ia continua' ieEuitu a1 a destu de repede condi3ii e de 6ia3a a e ui Leo' iar 7nt7 nirea se s17ri cu in6ita3ia 1Acuta de Unterpertin.er ca Leo sa 6ina sa% 6adA a internatu peda.o.ic" Ast1e se 1Acu ca Naphta aFunse 7n situa3ia sa punA picioru 7n :*te ia matutina;' a cArei atmos1erA tiin3i1icA i ni6e socia ridicat 7i a373aser de mu ta 6reme 7nchipuirea i nosta .iaG 2a mai mu tD datorita acestei 7ntorsAturi a ucruri or' 7i 1Acuse rost i de un nou pro1esor i protecd Y mu t mai dispus dec7t ce a a t sa%i 7ncuraFeEe i sa%i aprecieEe tempe mentu ' un pro1esor a cArui 2unAtate era 7n mod 1iresc rece' 1iind e9perien3ei ui de 6ia3A' i%n preaFma cAruia e sim3ea cea mai dorin3a sa pAtrundA" Asemenea mu tor e6rei de 7na ta
"dul mare

itate%

iaQ % Q Naphta era din instinct totodatA i re6o u3ionar i aristocrat' sociaQ + 7n ace ai timp st8p7nit de 6isu de A atin.e 1orme de e9isten3a no distinse' e9c usi6e i ordonate" !e e dint7i cu6inte pe care i e%a s MUNTELE VRJIT
&@,

n3a unui teo o. cato ic' dei e rostise oarecum ca pe o purA ciere comparati6A' 1useserA o dec ara3ie de dra.oste pentru 2iserica mana pe care o pre3uia ca pe o putere totodatA no2i a i spiritua a' '" antimateria a' antirea a' anti umeasca i' 7n consecin3a' re6o u% Y nara" Iar acest oma.iu era sincer i pornea din strA1undu 1iin3ei ui Y cum o e9p ica e 7nsui' iudaismu ' datorita socia ismu ui i spiri% ui sAu po itic' era mu t mai aproape de s1era cato ica' 7i era mu t mai anrudit dec7t protestantismu cu su2iecti6itatea ui mistica i indi6idua istA % aa 7nc7t con6ertirea unui e6reu a re i.ia cato ica constituia o e6o u3ie spiritua a mu t mai uoara dec7t aceea a unui protestant" !ertat cu pAstoru comunitA3ii re i.ioase 7n care se nAscuse' or1an i pArAsit i' pe deasupra' nerA2dAtor sa respire un aer mai curat' sa cunoascA nite 1orme de e9isten3a a care 7nsuiri e ui 7i dAdeau dreptu ' Naphta' dupA ce
e

atinsese de mu ta 6reme 67rsta a care putea ua asemenea deciEii' era .ata cu at7ta nerA2dare sa treacA pra.u noii con1esiuni' 7nc7t :descoperitoru ; ui se 6AEu scutit de truda de a c7ti.a a re i.ia sa acest creier e9cep3iona " !hiar mai 7nainte de%a 1i primit taina 2oteEu ui' 7n urma ini3iati6ei preotu ui' Leo .Asise a :*te a; un aEi 6reme nic' hrana sa materia a dar i pe cea spiritua a" *e mutase aco o' parasindu%i 1ra3ii mai mici' cu cea mai mare inite su1 eteasca i cu indi1eren3a unui aristocrat a spiritu ui' i%i asA a 2unu p ac a asisten3ei pu2 ice i a 6oia 7nt7mp arii' sortindu%i 6ie3ii ce o meritau a67nd 7n 6edere 7nsuiri e or mediocre" Terenu institu3iei peda.o.ice era 6ast' a 1e ca i spa3iu c Adiri or care puteau adAposti patru sute de interni" 7n p us' aeEam7ntu mai a6ea paaun i pAuni' o FumAtate de duEina de terenuri de Foc' acareturi i .raFduri pentru sute de capete de 6ite" Institu3ia era totodatA un pension' oa a mode ' o academie sporti6A' o pepiniera de sa6an3i i un temp u Ee orG cAci se Fucau mereu piese de teatru i se 1Acea muEica" Via3a ace ai timp seniora a i monaha a" !u discip ina i cu e e.an3a omneau' cu 6ese ia ei discreta' cu spiritua itatea i or.aniEarea ei 'n " IoasaU cu preciEia 7mpAr3irii timpu ui' ea mA.u ea ce e mai ad7nci e ae u Q i Leo" Era nespus de 1ericit" Lua mese e e9ce ente 7ntr%un 6 \ ect?I;iu 7n care domnea tAcerea' unde un t7nar supra6e.hetor' st7 da inuia s =.>-; r? @3na n #u#Otru 7na t' citea cu . as tare i aceeai inite Q #e coridoare e institu3iei" Pe u ui a 7n6A3Atura era arEAtor' iar po1ida #Qam7ni or sensi2i i' 7i dAdea toata si in3a sa nu urmA nici a Focuri e sporti6e" #ioenia cu care ascu ta 7n
490 T)OMA* MANN 1iecare diminea3a prima itur.hie i cu care ua parte 7n 1iecare dumi ; a s uF2a 1esti6a era 7n mAsura sa%i entuEiasmeEe pe pArin3ii pedas ]inuta i maniere e ui nu%i mu 3umeau mai pu3in" Iar 7n Ei eWe sAr2Atoare' dupa%amiaEa' dupA ce m7ncase prAFituri i 2Ause 6in ducea sa se p im2e 7m2rAcat cu o uni1orma cenuie i 6erde' .u er 7na cu panta onii a dun.a i purt7nd apca" Era pAtruns de o recunotin3a p ina de uimire 1a3a de .riFa de care s 2ucura' .7ndindu%se a ori.inea ui' a cretinismu ui de data recenta a situa3ia ui persona a 7n .enera " Nimeni nu pArea sa tie ca 2ene1icia de o 2ursa din partea institu3iei" Re.u i e co ii a2Ateau aten3ia camaraEi or de a 1aptu ca e nu a6ea nici 1ami ie i nici cAmin" NimAnui nu%i era 7n.Aduit sa primeascA pachete cu m7ncare sau prAFituri" !e e care soseau 7n ciuda acestei interdic3ii erau 7mpAr3ite tuturor deopotri6A' iar Leo 7i primea i e partea ui" !osmopo itismu care domnea 7n institu3ie interEicea ca ori.inea ui rasia a sa iasA 7n 6reun 1e 7n e6iden3a" *e .Aseau aco o' de a t1e ' tineri din ce e mai depArtate 3ari' de pi da sudamericani de ori.ine portu.heEa' care pAreau mu t mai :e6rei; decit e ' i 7n 1e u acesta no3iunea se pierdea" 4e pi da' prin3u etiopian care 1usese primit 7n ace ai timp cu Naphta' era chiar un tip de maur cu patu cre3' dar cu toate acestea era 1oarte distins" 7n c asa de retorica' Leo 7i e9primA dorin3a sa studieEe teo o.ia pentru a putea' 7ntr%o Ei' sa 1ie demn de a apar3ine Ordinu ui" 4e atunci' 2ursa de cate.oria a doua pe care o primea i care%i dAdea dreptu a un re.im mai modest' i%a 1ost trecuta a cate.oria 7nt7i" Acum a masa era ser6it de s uFitori' iar camera ui se 7n6ecina 7ntr%o parte cu aceea a unui conte si eEian' 6on )ar2u6a und !hamar' iar 7n cea a tA cu a unui marchiE di Ran.oni%*antacroce din Modena" 7i trecu 7n mod strA ucit e9amene e i' credincios hotar7rii uate' parai institutu pentru a%i 1 ace no6iciatu a Tisis' care se .Asea 7n apropiere' adicA pentru o 6ia3a de smerenie necondi3ionata' de discip ina muta i de antrenament re i. +? care 7i procurau p Aceri spiritua e 7n concordan3A cu concep3ii e 1ana3i de a tAdatA" Totui' sAnAtatea Iui su1erea H i anume nu at7ta de pe urma asprQ no6iciatu ui' care pre6edea i oarecare rA.aE trupu ui' cit din pr ! 6ie3ii Auntrice" !u 7n3e epciunea i iscusin3a or' procedee e peda.o. a cAror o2iect era corespundeau aptitudini or sa e persona e' st 7ndu%i% e 7n aceeai mAsura" 7n timpu practici or spiritua e cAror 7nchina Ei e e 2a chiar i o parte din nop3i' i c7t durarA toate aceste asprj MUNTELE VRJIT
&,+

8tiri' e9amene de contiin3a' cercetAri i impeEiri' e se imp ica 7n # " 6oFt 7n nes17rite .reutA3i' contradic3ii' tA.Aduiri' 7m2o dit de un spi%" Fe icana rAutAcioasa i pAtimaa" Era deEnAdeFdea % dar 7n ace ai i marea nAdeFde H a 7ndrumAtori or ui spiritua i pe care%i 1Acea' 7n care Ei' sa simtA toate 1 AcAri e iadu ui' c7nd 7i ua 7n 1urca dia ecticii a Q u uia cu ipsa ui de in.enuitate" Fd haec 9uid tu> 7ntre2a e dinda%tu sc ipitoare or stic e de oche ari" Ji' uat din scurt' pArinte ui nu%i mai rAm7nea a tce6a de 1Acut dec7t sa% 7ndemne a ru.Aciune' ca sa%i c7ti.e pacea su1 eteascaD ut in ali9uem gradum 9uietis in anima per$eni!at Numai ca aceasta :pace; se 6adea a 1i' atunci c7nd reueai sa aFun.i a ea' doar o isto6ire comp eta a 6ie3ii persona e i te pre1Acea pentru totdeauna 7ntr%o simp a unea ta' adicA era pacea su1 eteasca a cimitiru ui' a e cArei semne e9terioare at7t de 7n.riForAtoare 1rate e Naphta e putea studia 7n preaFma ui pe nenumArate e chipuri cu ochii cAEu3i 7n 1undu capu ui i pe care e nu a6ea s%o atin.A dec7t cu pre3u ruinArii trupeti" #entru 7na ta 3inutA spiritua a a superiori or ui' stAtea mArturie 1aptu ca aceste reEer6e i o2iec3ii nu in1 uen3au 7ntru nimic stima de care se 2ucura 7n ochii or" !hiar stare3u 7nsui 7 chema a e ' a s17ritu ce ui de%a doi ea an de no6iciat' discuta i consim3i sa% primeascA 7n s7nu Ordinu uiG iar t7naru sco astic' care p7na atunci primise ce e patru con1irmAri in1erioare' adicA 1usese r7nd pe r7nd portar' parac iser' predicator i apoi se epAdase de *atana' 1ac7nd de asemenea i FurAminte e :simp e;' ast1e 7nc7t e apar3inea 7n mod de1initi6 societA3ii' p eca a co e.iu de a -a 0en2ur. din O anda pentru a 7ncepe studii e superioare de teo o.ie" ;e 6remea aceea a6ea douAEeci de ani' iar trei ani mai t7rEiu' din

au

Ea c imei neprie nice i 7n urma e1orturi or inte ectua e' 2oa a ui itara 1Acuse asemenea pro.rese 7nc7t nu i%ar 1i putut continua stu% ec7t pun7ndu%i 6ia3a 7n primeFdie" O hemoptiEie 7i a arma pe nori OU dupA ce se E2Atu mai mu te saptam7ni 7ntre 6ia3a i moarte' resta2i it' a 1ost trimis 7napoi a :*te a matutina;" 7n acest aeEam7nt R i6 unde 1usese crescut' .Asi un oc de peda.o.' supra6e.hetor a r ntern i' dar i ca pro1esor pentru studii e c asice i 1i oEo1ice" 4e aFt1 7nd V =R uQ acesta intra 7n ordinea prescrisa de o2icei' 7nsA dupA ce% a `so Y >ai Vreme Re c7tiZa ani' te 7ntorceai a co e.iu ca sa urmeEi i sa 7n .8d a %>+ Ja#te am de st Jdii teo o.ice" 4ar 1rate ui Naphta nu%i era asemenea perspecti6a" !Aci e continua sa 1ie 2o na6G medicu &,$

T)OMA* MANN i superiorii ui socoteau ca s uF2a pe care o ocupa' i care se 7ndepr 7n aer i2er H de pi da supra6e.herea e e6i or a munci e a.rico e % F%deocamdatA prie nica" #rimi totui primu .rad superior i i *e d 7n6oirea sa c7nte ca o1iciant a s uF2a so emna de duminica % 7n6oire d care de a tminteri nici nu se 1o osi' mai 7nt7i 1iindcA nu a6ea de oc si muEica ' i 7n a doi ea r7nd deoarece . asu ui stins de 2oa a 7 1Acea c totu inapt de a c7nta" Nu 7nainta 7n .rad mai sus de su2diaconat i n aFunse nici a diaconat i nici a hirotonisirea ca preotG i cum hernon tiEii Ie se repetau' iar 1e2ra nu 7nceta' se 6AEu si it sa 1acA o cura pre un .ita' pe che tuia a Ordinu ui' a e.7ndu%i domici iu a 4a6os % i iatA ca 7n aceasta edere era pe punctu sa 7mp ineascA apte ani" 4e a t1e ' a2ia daca se mai putea 6or2i despre o cura propriu%Eisa" Jederea a 4a6os de6enise o condi3ie indispensa2i a pentru sa 6area 6ie3ii ui' necesitate 7ndu citA pu3in de acti6itatea de pro1esor de atina a iceu 2o na6i or din oca itate""" )ans !astorp a1 a toate aceste 7nt7mp ari' 7nso3ite i de a te amAnunte mai cuprinEAtoare i mai precise' chiar din .ura ui Naphta' 7n timpu con6or2iri or' c7nd 7 6iEita 7n chi ia capitonata cu mAtase' 1ie sin.ur' 1ie uneori 7n to6ArAia 6ecini or de masa' -er.e i Nehsa ' pe care 7i preEentase ui NaphtaG sau c7nd 7 7nt7 nea 7n timpu p im2Arii i se 7ntorceau 7mpreuna spre 4or1 H dar indi1erent dacA e a1 A din 7nt7mp are' pe sArite sau su2 1ormA de po6estiri 7ncheiate' 1apt era ca' 7n ceea ce% pri6ea pe e ' e .Asea nu numai 1oarte neo2inuite' dar 7i mai 7m2o dea i pe -er.e i Nehsa sa e remarce ciudA3enia' ceea ce se i 7nt7mp a" primu ' este ade6Arat' mArturisind impede i direct ca toate ucruri e 7na te 7i erau strAine BcAci numai a6entura ocu ui p eura 7 t7r7se dinco o de omenescu ce mai modestC' a doi ea' dimpotri6A' cu o 6Adita simpatie 1a3a de 1ericita cariera a unui om pornit de 1oarte de Fos i cArui 2oa a ce%o a6eau 7n comun 7i ridicase 7n 1a3a o piedicA pentru a%i sta 6 uriau a67nt" !7t despre )ans !astorp" e re.reta aceastA 7ntrerupere i se .Qn cu m7ndrie dar i cu .riFA a dra.u ui Joachim' omu de onoare ca printr%un e1ort eroic' s17iase re3eaua reEistenta a pa a6re or Radamante i 1u.ise spre drape u a cArui 2a3 )ans !astorp parca + %6edea apuc7ndu% cu m7nA st7n.a' pentru ca' apoi' ridic7nd trei de. e a m7na dreapta' sA depunA Furam7ntu de credin3a" Naphta Furase Ji R un stea.' i e se p asase a adApostu ui' dupA cum 7nsui se e9pr
MUNTELE VRJIT &,= atunci c7nd 7 pusese a curent pe )ans !astorp asupra 1e u ui 7n cate era aniEat Ordinu sauG dar dupA c7t se pArea' se arata a%i 1i mai pu3in )Qncios cu idei e i specu a3ii e inte ectua e dec7t era Joachim 1a3a de %u % i cu toate acestea' e ' )ans !astorp' ascu t7ndu% H adicA e " a QIu i copi u pAcii' pe ci!de$ant sau pe 6iitoru ieEuit H se sim3ea tarit 7n con6in.erea ca 1iecare dintre ei' at7t Joachim c7t i Naphta' tre%Qa sA ai2A simpatie pentru situa3ia i pro1esia ce ui a t i sa e simtA % rudite cu propria ui situa3ie i pro1esie" !Aci' 7n 1ond' am7ndoua erau deopotri6A caste mi itare' i aceasta 7n mai mu te pri6in3eD su2 raportu asceEei; c7t i a ierarhiei' a supunerii i a onoarei spanio e" Mai a es aceasta din urma domnea 7n Ordinu ui Naphta' care' de a t1e ' era de ori.ine spanio a i a cArui re.u a pri6itoare a e9erci3ii e spiritua e %ce6a asemAnAtor cu aceea pe care -riedrich a #rusiei o impusese mai t7rEiu in1anteriei ui H 1usese redactata' a 7nceput' 7n im2a spanio a' 1apt ce 7 1Acea pe Naphta sa se s uFeascA adesea de e9presii spanio e 7n po6estiri e i re atAri e ui" Aa se 1Acea ca 6or2ea despre ce e do"I ban!deras, ce e douA stindarde' 7n Furu cArora se adunau armate e 7n 6ederea marii 2AtA iiD ce spiritua i ce in1erna G unu 7n 3inutu Ierusa imu ui unde comanda Isus' c)pitan general a tuturor drep3i or % ce a a t pe c7mpiaBa2i onu ui' a67nd drept caudillo, adicA e1' pe Luci1er""" #arca aeEam7ntu :*te a matutina; nu 1usese o ade6Arata coa a mi itarA' ai cArei e e6i .rupa3i 7n :di6iEii;' 1useserA o2 i.a3i sa pAstreEe o bienseance ec eEiastica mi itarA' pAtrunsa de spiritu onoarei' o 7m2inare de :.u er scro2it; i :co ereta spanio a;' daca ne putem e9prima ast1e I Lu c7ta impeEime' .7ndi )ans !astorp' apArea ideea de onoare i de no2 e3e' care Fuca un ro at7t de strA ucit 7n pro1esiunea ui Joachim i 7n ceea 7n care Naphta 1Acuse o cariera din nenorocire at7t de scurta' numai m #ncina 2o ii" 4aca era sa% creEi' acest Ordin nu se compunea dec7t Un o1i3eri e9trem de am2i3ioi' 7nsu1 e3i3i doar de .7ndu de a se distin.e n timpu ser6iciu ui DInisgnes esse se spunea 7n atineteC" #otri6it doc%ei i re.u amentu ui sta2i ite de 7ntemeietoru i .enera u suprem' ` ui LoZo a' ei 7ndep ineau mai mu te ser6icii % nite ser6icii mu t 0 unate dec7t a e tuturor ce or care nu ac3ionau dec7t condui de m tio R RaQ maQ muQ+Q QJi 7ndep ineau 7ndatorirea e supereroga!carnQQ R !RncoO` Re datoria or' deci nu numai reEist7nd n rAE6rAtirii dec7t 1 ! J a camisU, ceea ce a urma urmei nu era nimic mai mu t oncaru om spre O sAnAtos i cu 2un%sim3' ci com2at7nd 7nc inAri e

aiitate' amor%propriu i dra.oste de 6ia3A' chiar 7n chestiuni e &,&

T)OMA* MANN
7nd

care erau 7n.Aduite oameni or o2inui3i" !Aci a ucra dumanu ' a.ere contra, prin urmare :atac7nd;' era mu t mai onorahQ dec7t a te mar.ini sa te aperi DresistareU. *a% 6 A.uieti i sa% distru.i dumanK spunea re.u amentu de ser6iciu 7n campanieG i autoru +UQ spanio u LoZo a era' o datA mai muVt' comp et de acord cu ace c)pitan general a ui Joachim' cu -riedrich a #rusiei' cAci re.u a de rAE2oi acestuia suna ast1e D :AtacAK AtacaK; :Nu% s a2i pe inamicK; ,Ftta9ue" donc tou,ours<@.
4ar ceea ce mai a es se do6edea a 1i comun at7t uni6ersu ui ui Naphta c7t i ce ui a ui Joachim era atitudinea or 7n pri6in3a 6ArsArii de s7n.e i a9ioma ca nu tre2uia s%o e6i3iD umi e' Ordine e i caste e or se potri6eau ri.uros' i pentru un copi a pAcii era 1oarte interesant sa% audA pe Naphta 6or2indu%i despre tipuri e de cA u.Ari rAE2oinici din e6u mediu' care' asce3i p7na a isto6ire i totui acomi de cuceriri spiritua e' nu cru3aserA s7n.e e pentru a 7ntrona c7t mai .ra2nic statu ui 4umneEeu' ace a a domniei supranatura u ui pe pam7ntG despre acei temp ieri%ostai care credeau cA moartea 7n upta 7mpotri6a necredincioi or este mu t mai 6rednicA de audA dec7t moartea 7n patu or' i care socotiserA ca a 1i ucis sau a ucide pentru iu2irea 7ntru Isus !hristos nu era o crimA' ci suprema . orie" Era 2ine c8 *ettem2rini nu auEise aceste 6or2eK - anetaru n%ar 1i scApat ocaEia sA e punA capAt sun7nd 7n trompeta pAcii % dei chiar 7n propriu ui pro.ram po itic e9ista s17ntu rAE2oi na3iona i ci6i iEator' dar numai 7mpotri6a Vienei' un rAE2oi pe care' 2ine7n3e es' 7 accepta H iar Naphta com2Atea cu sarcasm i dispre3' 7n mod sincer 1ara 7ndoia A' aceasta pasiune i s A2iciune a ad6ersaru ui sAu" !e pu3in ori de c7te ori ita ianu se 7n1 AcAra' mani1est7nd ast1e de sentimente' Naphta a1ia imediat un cosmopo itism cretin' mArturisind 1ie cA toate 3Ari e erau patria ui' 1ie c8 nici una dintre e e nu%i era patrie' i repeta pe un ton tAios cu67ntu unui .enera a Ordinu ui' num+ Nic0e ' dupA care dra.ostea de 3arA era :o ciumA' i moartea si.ura a i 2irii cretine;" Bine7n3e es c8' 7n nume e asceEei' Naphta pri6ea patriotismu ca # o ciuma H dar c7te nu 7n3e e.ea e prin acest cu67nt' c7te ucruri care nu contraEicA' dupA pArerea ui' asceEa i 7mpArA3ia ui 4umneEeuK numai dra.ostea de 1ami ie i de patrie' ci chiar i de sAnAtate * 6ia3aD tocmai aceastA dra.oste i%o reproa umanistu ' atunci c7nd eU 2ea despre pace i despre 1ericireG 7 acuEa' mustr7ndu% c8 iu2ete amor camalis, cA iu2ete comodita3i e persona e' commodoruin
S

carnea%coi''

r
I+; MUNTELE VRJIT 495 c si 7i aE67r ea 7n o2raE ca numai un 1i istin putea sa 1ie a17t de ipsit po@ O """ """" F sim3 re i.ios ca sA dea o c7t de micA importan3a 6ie3ii i sanatatu" Toate acestea 1useserA spuse 7n timpu unei cuprinEAtoare discu3ii' ut8 BFFF3 di6er.en3e e care%i separau 7n chestiuni e pri6ind sAnAtatea Y 2oa a' i care se an.aFase 7ntr%o Ei' chiar 7n preaFma !rAciunu ui' pe 7nd se p im2au pe p7rtia de EApadA p7na a # atE i 7napoi' i a care uaserA parte cu to3iiD *ettem2rini' Naphta' )ans !astorp' -er.e i Nehsa % to3i cinci cu uoarA 1e2rA' ame3i3i i 7n ace ai timp 7ntar7ta3i de at7ta um2 at i 6or2Arie prin aeru 7n.he3at a 7nA 3imi or' to3i E.7 37i3i de tremuraturi' 1ie cA ro u or era acti6' ca ace a a ui Naphta i a ui *ettem2rini' 1ie ca era pasi6 i se mAr.inea doar a scurte inter6en3ii 7n discu3ieG cu to3ii 7nsA participau 7m2o di3i de un Ee at7t de 7n1 AcArat incit adesea' uit7nd de toate' se opreau 1orm7nd un .rup pro1und preocupat care .esticu a i 6or2ea a anda a' 7mpiedic7nd circu a3ia' 1ArA sA se preocupe de strAinii care tre2uiau s8%i oco eascA' a1arA de caEu c7nd s%ar 1i oprit i ei sA ascu te u ui3i aceste di6a.a3ii 7n6erunate" 4iscu3ia pornise de a Saren Sarstedt' 2iata Saren cu 67r1uri e de.ete or supur7nde' decedatA de cur7nd" )ans !astorp nu a1 ase nimic despre a.ra6area stArii ei i nici despre e9FQ1usG a t1e ar 1i uat parte' ca un camarad' a 7nmorm7ntare H cu at7t mai mu t cu c7t 7n .enera a6ea o mare predi ec3ie pentru 7nmorm7ntari" 7nsA o2inuita discre3ie oca a 7 1Acuse sA a1 e prea t7rEiu de moartea 2ietei Saren' ast1e ca atunci c7nd a1 a' ea se i .Asea 7nmorm7ntat8 7n .rAdina amorai or cu scu1i3e de EApadA puse pe%o ureche i uase de1initi6 poEi3ia oriEonta A" =e9uiem "eternam rosti e i 7nchinA 7n amintirea ei cite6a cu6inte prieteneti' ceea ce 7 1Acu pe *ettem2rini sA%i 2atA Foc de acti6itatea carita2i a a ui )ans i de 6iEite e ui a Lei a Gern.ross' Ia omu de a1aceri Rot2ein' a amna Pimmermann cea :prea um1 ata;' a 7n1umuratu 1iu a doamnei Y ?Us; es% deu9 i a nenorocita Nata ia 6on Ma inc0rodt' 2a 7ncA 7i mai u Foc i de 1 ori e at7t de scumpe cu care in.ineru 7i demonstra ? ame ntu 1a3A de aceastA adunAturA pe c7t de ticA oasa pe at7t de .nioasA" In pri6in3a aceasta )ans !astorp 7i atrAsese aten3ia ca to3i care se 2ucuraserA de .estu ui muriserA' cu e9cep3ia % de 1apt' nu s P`rie ^ a doamnei Ma inc0rodt i a t7naru ui TeddZ' a care dom% l ''L'"" dorini 7ntre2A daca 7nt7mp 8tor acest ucru 7i 1Acea mai respec% tat.iA B oare nu e9istA totui ce6a' ripostA )ans !astorp' care se num 2rFni > !om#Atimire cretinA 7n 1a3a dureriiI Ji mai 7nainte ca *ettem% + utu # t chema a ordine' Naphta 7ncepu sa 6or2eascA despre &,>

T)OMA* MANN e9cese e de caritate iE6or7te din sentimentu re i.ios pe care e n cuse e6u mediu' despre caEuri e uimitoare de 1anatism i e9a tare m1estate 7n 7n.riFirea 2o na6i orD 1ete de re.i care au sArutat rAni e im 3ite a e eproi or' s%au e9pus de 2unA6oie sa se mo ipseascA de epra au considerat drept tranda1iri 2u2oaie e ce acopereau trupuri e 2o n 6i or' care au 2Aut apa unde se sca dasera aceste trupuri p ine de pu a dec ar7nd dupA aceea ca nimic nu i s%a pArut 6reodatA mai 2un" *ettem2rini se pre1Acu ca%i 6ine sa 6omite" 4ar 7 7n.re3oa mai pu3in ceea ce era 1iEic respin.Ator 7n aceste

ima.ini i e6ocAri' dec ara e ' dei 7i 7ntorceau stomacu pe dos' dec7t ceea ce 7i apArea ui drept o monstruoasa rAtAcire care con1irma o asemenea concep3ie despre caritate acti6a" Ji se 7nA 3a' 7n rep ica' 7ntr%o atitudine de demnitate senina 6or2ind despre 1orme e moderne a e caritA3ii i umanitarismu ui i despre 2iruin3a repurtata asupra 2o i or conta.ioase' opun7nd tuturor acestor orori i.iena' re1orme e socia e i mari e cuceriri a e tiin3ei medica e" Numai cA aceste ucruri onora2i e i 2ur.heEe' rAspunse Naphta' n%au 1o osit dec7t 7n mica mAsura seco e or pe care tocmai e e6ocaseD aceste ucruri au s uFit deopotri6A de pu3in at7t 2o na6i or i 7ndurera3i or c7t i ce or sAnAtoi i 1erici3i' care' de a t1e ' s%au do6edit mi oi mai pu3in din compasiune dec7t din dorin3a m7ntuirii su1 etu ui" !Aci o re1orma socia a 7ncununata cu succes i%a ipsit pe unii de putin3a de a%i Fusti1ica su1erin3a' iar pe cei a 3i de r76na or s17nta" 4e aceea men3inerea sArAciei i a 2o ii e 7n interesu ce or doua ta2ere' iar men3inerea acestei concep3ii se do6edete posi2i a numai at7ta 6reme c7t este posi2i sa ne men3inem a punctu de 6edere pur re i.ios" Un punct de 6edere m7ra6' dec arA *ettem2rini' i o concep3ie at7t de stupida' 7nc7t aproape ca o6Aie sa se 7nFoseascA p7na a a o conitUate !Aci ideea sArAciei s1inte H a 1e ca i ceea ce in.ineru nostru a1irnTs a de a t1e 1oarte pu3in ori.ina despre :compAtimirea cretina a durerii erau .o.oi' o pura 1anteEie' o stare su1 eteasca 7ne Atoare' o eroa psiho o.ica" Mi a pe care omu sAnAtos o mani1esta 1a3a de 2o na6 i- care o 7mpin.e p7na a respect' deoarece nu%i poate 7nchipui cum putea suporta o asemenea su1erin3a daca i s%ar 7nt7mp a ui % ace mi a este 1oarte e9a.erata' ne1iind c7tui de pu3in pro6ocata de 2` R ci este reEu tatu unei erori de Fudecata i de ima.ina3ie' 7n masur care omu sAnAtos ar 7mprumuta 2o na6u ui propriu sau 1e ;e 7nchipuindu%i ca 2o na6u este un om sAnAtos care tre2uie sUa Q MUNTELE VRJIT &,< 1 rin3e e unui 2o na6 H ceea ce constituie o pro1unda eroare" Bo na6u pur i simp u' numai un om 2o na6' cu 1e u sau deose2it de a 1i i ensi2i itatea schim2ata pe care o imp ica 2oa aG cAci 2oa a a tereaEA om 7n aa 1e 7nc7t p7na a urma se o2inuiete cu ea' mai cu seama ca 1enomene de sensi2i itate atro1iata' stAri de incontien3a' torope i inAtoare' adicA tot soiu de su2ter1u.ii i e9pediente spiritua e i ora e de care sAnAtosu 7n nai6itatea ui uita sa 3inA socotea a" !e mai hun e9emp u 7 constituie 7nsAi toata p ea6a asta de tu2ercu oi pe care o 7nt7 neti aici' cu nechi2Euin3a' prostia i des1r7u or' cu ipsa or de .ra2a ca sa%i recapete sAnAtatea" #e scurt' daca omu sAnAtos' care 1ace parada de aceastA mi a respectuoasa' ar 1i e 7nsui 2o na6' deci n%ar mai 1i un om sAnAtos' atunci i%ar da seama ca 2oa a este 7n ade6Ar o stare deose2itA 7n sine' dar de oc onora2i a' pe care a uat%o prea 7n serios" Aici' Anton Sar o6ici -er.e protesta i sari 7n apArarea ocu ui p eura ' 7mpotri6a de1AimAri or i a ipsei de considera3ie" !umI !e 7nseamnA astaI Jocu ui p eura a 1ost uat prea 7n seriosI -oarte mu 3umesc' minunatK Mare e mar a ui Adam i musta3a%i p Acut arcuita urcau i co2orau' iar e se re6o ta ca oamenii nu catadicseau sa 3inA seama de tot ceea ce su1erise" Era numai un om simp u' adau.A' un comis%6oiaFor a unei societA3i de asi.urare i toate ucruri e 7na te 7i erau strAineG chiar i aceasta discu3ie depAea cu mu t oriEontu sau" 7nsA daca domnu *ettem2rini 6oise' din 7nt7mp are' sa imp ice ocu p eura in spuse e ui H ace in1erna .7di at' cu putoarea su 1uroasa i cu ce e trei einuri de cu ori di1erite H atunci se 6edea si it sa protesteEe i sa spunA de o mie de ori mu 3umesc" !Aci' 7n caEu acesta' n%a 1ost a2so ut de oc 6or2a de sensi2i itate micoratA' de torope i a inatoare i nici de erori de 7nchipuire' ci a 1ost' 7n schim2' cea mai mare i cea mai deE%statoare porcArie de pe ume' i cine n%a 1Acut e9perien3a unei aseme% nea in1amii' nu poate sA ai2A nici un 1e de""" + da' ei daK spuse domnu *ettem2rini" !o apsu domnu ui -er.e n ce 7n ce mai mAre3' pe mAsura ce trece timpu ' iar domnia%sa *et R RrQn a;; purta 7n Juru capu ui ca pe o aureo a de s17nt" 4ar e ' nn iQ dAdea prea pu3ina importan3a 2o na6i or care pretindeau ca au ' R R # ui s8 1ie admira3i" E 7nsui era 2o na6' i nu uorG 7nsA' 1ara nici 2ise; erareQ ui #arca 7i 6enea mai cur7nd sa%i 1ie ruine" 4e a t1e ' 6or% a*Upr Un m`d impersona ' 1i oEo1ic' iar o2ser6a3ii e pe care e 1Acuse eren e or a e om 7 Q e9istente 7ntre 1irea i senEa3ii e 2o na6u ui i ce e + sana tos erau per1ect 7ntemeiate' i este de aFuns ca domnii de
&,@

T)OMA* MANN 1a3A sa se .7ndeasca a 2o i e minta e' a ha ucina3ii de pi da" 4aca u dintre to6arAii ui de 1a3a' de e9emp u domnu ui in.iner sau domn Nehsa ' i s%ar 7nt7mp a sa EAreascA asta%searA' 7n amur.' 7ntr%un co d camerei' pe domnu rAposatu tatA ui' care %ar pri6i i i%ar 6or2i % 1 tu acesta aT 1i pentru persoana 7n chestiune pur i simp u o enormitat o 7nt7mp are E.uduitoare i tu 2urAtoare 7n ce mai 7na t .rad' care + 1ace sa se 7ndoiascA de sim3uri e i chiar de ra3iunea sa i %ar hotAr7 s pArAseascA imediat camera pentru a da 1u.a s8%i 7n.riFeascA ner6ii

* n%ar 1i a6ut dreptateI 4ar haEu consta tocmai 7n 1aptu cA acestor domnQ nu i se putea 7nt7mp a un asemenea ucru' deoarece am7ndoi s7nt cu mintea 7ntrea.a" 4ar daca i s%ar 7nt7mp a aa ce6a' atunci n%ar mai 1i sAnAtoi' ci 2o na6i' i n%ar mai reac3iona ca un om sAnAtos' adicA nu e%ar mai 1i teamA i n%Ar mai ua%o a sAnAtoasa' ci ar primi aceasta apari3ie ca i cum ar 1i 1oarte 1ireasca i ar 7ncepe o con6ersa3ie cu ea' adicA s%ar comporta ca nite 2o na6i care au ha ucina3ii' i a crede ca ha ucina3ia constituie pentru asemenea 2o na6i un moti6 de spaima sAnAtoasa este tocmai .reea a de ima.ina3ie pe care o 1ace ce care nu%i 2o na6" 4omnu *ettem2rini 6or2ea 7ntr%un 1e 1oarte cara.hios i p astic despre rAposatu tata din co 3u camerei" Ji nimeni nu s%a putut stap7ni de a 1ace haE' chiar i -er.e' dei era m7hnit din cauEa dispre3u ui pe care cei a 3i 7 Aratau 1A38 de in1erna a ui a6entura" !7t pri6ete pe umanist' e pro1itA de aceasta 7nsu1 e3ire pentru A comenta i a moti6a pe ar. de ce 1Acea at7t de pu3in caE de cei care a6eau ha ucina3ii i 7n .enera de to3i pa""iA Aceti oameni' spuse e ' 7i 7n.Aduie prea mu te ucruri i adesea nu depinde dec7t de ei ca sa%i stap7neasca demen3a' aa cum chiar e 7nsui a putut o2ser6a 7n timpu unor 6iEite pe care e%a 1Acut in di1erite e spita e de ne2uni" !Aci' atunci c7nd un medic sau un strAin apare 7n pra.u sa onu ui' ne2unu 7i stap7nete de ce e mai mu te on ha ucina3ia' str7m2aturi e' pa a6ra.ea a ipsita de sens i .esticu a3ia"I + sta cuminte tot timpu c7t se tie o2ser6at' pentni ca imediat dupA aceea s%o ia din nou de a capAt" #rin urmare' este incontesta2i ca' numeroase caEuri' demen3a semni1icA o de Asare' 7n sensu ca ser6eI unor caractere s a2e drept re1u.iu i adApost 7mpotri6a unei mari du 7mpotri6a unei o6ituri a soartei pe care asemenea oameni nu se sirn stare sA e 7ndure cu dep inA uciditate" Ji toatA umea poate ti con de aceste conc uEii' deoarece chiar e ' *ettem2rini' 7nsAnAtoise nu R ce pu3in 7n mod trecAtor' a mai mu tor ne2uni' numai cu pn6 opun7nd di6a.a3ii or o atitudine nemi os de o.icA""" MUNTELE VRJIT &,, Naphta a6u un r7s sarcastic' 7n 6reme ce )ans !astorp protesta' spu% F ri1 e# crede cu67nt cu cu67nt tot ceea ce spusese domnu *ettem2rini" a su1icient sa%i 7nchipuie cum sunsese pe su2 musta3a i cum a Qse cu ra3iunea ui at7t de ne7ndup ecata 7n ochii ce ui s a2 a minte' tru a 7n3e e.e 1oarte 2ine cA nenorocitu se 6AEuse si it s8 se concen%Ee i sA depunA toate e1orturi e pentru a%i recapAtA uciditatea' dei' f ete' tre2uie sA 1i sim3it inter6en3ia domnu ui *ettem2rini ca pe o Y m6ire destu de rAu 6enita""" 4ar i Naphta 6iEitase spita e de ne2uni i a Q amintea cA trecuse pe a :pa6i ionu a.ita3i or;' unde i se 7n1A3iaserA scene i pri6e iti 7n 1a3a cArora' 4umneEeu e' pri6irea 7n3e eaptA i in1 uen3a sa 6atoare a domnu ui *ettem2rini 1ar8 7ndoia a cA n%ar 1i 1o osit a nimicD scene danteti' chipuri .roteti a e spaimei i a e caEneiD ne2uni .oi' chirci3i 7n 2aie' u7nd toate aspecte e 7n1ricoArii' .roaEei i 7ncremenirii' unii stri.7ndu%i su1erin3a' a 3ii cu 2ra3e e ridicate i .ura cAscatA sco37nd hohote de r7s 7n care se amestecau toate e emente e in1ernu ui" % AhaK spuse domnu -er.e i 7i 7n.Adui sA e reaminteascA propriu ui r7s' ce pe care%I a6usese atunci c7nd einase" %Aadar' reEumA domnu Naphta' peda.o.ia ne7ndup ecata a domnu ui *ettem2rini ar tre2ui sA%i ia tA pAi3a 7n 1a3a nA uciri or de a pa6i ionu a.ita3i or i 1ioru unei recu e.eri re i.ioase ar 1i' 7n orice caE' o reac3ie mai omeneascA dec7t aceste preten3ii mora iEatoare a e ra3iunii pe care mu t strA ucitoru nostru ca6a er a soare ui i 6icar a ui *o omon se comp Acea sA e opunA aici demen3ei" )ans !astorp nu a6u timpu sa se ocupe de tit uri e pe care Naphta ocmai i e acorda din nou domnu ui *ettem2rini" 7i propuse sa re6inA asupra or cu prima ocaEie" 7nsA pentru moment con6ersa3ia continua i ++ a2sor2ea toata aten3ia" !Aci Naphta tocmai comenta cu se6eritate mari e .enera e care% determinau pe umanist s8 cinsteascA' din prin% sAnAtatea' 7nFosind i necinstind pe c7t posi2i 2oa a' punct de care' 1irete' do6edea o nepAsare remarca2i A i totui aproape tudQ K A; 7ntruc7t domnu *ettem2rini era e 7nsui 2o na6" 7nsA ati%se 2Q %U ^ `areQ ReQ 7m2rAcat8 7n haina unei demnitA3i e9cep3iona e' de t N totu IQ #e eroare % reEu ta dintr%o stima i dintr%un respect 1a3a 7n st Q !are nar R O`st Jus i1QcAte dec7t daca trupu s%ar mai 1i a1 at 7ncA are a U ok@QnarAQ aproape de 4umneEeu' 7n oc sA se .AseascA 7ntr%o a @AQ aproape de 4umneEeu' 7n oc sA se .AseascA 7ntro s ese h^ e*radare % in st)tu degradationis % cAci' creat nemuritor' 1u%stricAciunii i sc7r2oeniei' 7n urmA corup3iei naturii prin
500 T)OMA* MANN pAcatu ori.inar' de6enind ast1e muritor i trecAtor' adicA nu era a tce6a dec7t o 7nchisoare a su1 etu ui' proprie ce mu t sa treEeascA timentu ruinii i a con1uEiei' pudoris et confusionis sensum spunea s17ntu I.na3iu" Aceasta este starea su1 eteasca' stri.a )ans !astorp' pe care a red 7n mod peremptoriu umanistu # otin" 4ar domnu *ettem2nni rid c7ndu%i 2rusc 2ra3e e' dinco o de articu a3ia omop a3i or' deasupra ca ui' 7 in6ita sa nu mai con1unde puncte e de 6edere' ci mai de.ra2A s se mAr.ineascA a 1i recepti6 a ce e ce se spuneau" 4ar 7ntre timp Naphta cana iEa discu3ia cAtre respectu pe care e6u mediu cretin 7 do6edise 1a3a de miEeria trupu ui' prin apro2area re i.ioasa pe care o acorda su1erin3ei cArnii" !Aci 2u2oaie e trupu ui nu numai ca 7i do6edeau' 7n mod e6ident' decAderea' dar mai corespundeau 7ncA i per6ersitA3ii otrA6ite a su1 etu ui 7ntr%un chip impede i satis1AcAtor pentru spirit H pe c7nd 1rumuse3ea trupeasca era un 1enomen 7ne Ator i Fi.nitor pentru contiin3a i de aceea 1Aceau 1oarte 2ine cei care o respin.eau' umi indu%se ad7nc 7n 1a3a in1irmitA3ii" Pms me hbet!abit de corpore mortis hu,usl !ine ma 6a e i2era de trupu acestei mor3iI Era 7nsAi 6ocea spiritu ui' care 7n 6eci 6a 1i 6ocea ade6Aratei umanitA3i" Nu' era o 6oce nocturna' dupA pArerea rostita cu emo3ie de domnu *ettem2rini H 6ocea unei umi pentru care soare e 6irtu3ii

i a umanitA3ii 7ncA nu rAsArise" E6ident' dei 7n6eninat 7n ceea ce pri6ete persoana ui 1iEica' e ' *ettem2rini' mai era totui un spirit destu de sAnAtos i neatins de otra6a trupeasca pentru a mai 1i capa2i sa%i 1acA 7n ciuda c erica u ui Naphta 7n pro2 ema trupu ui i ca sa%i 2ata Foc de su1 et 7ntr%un 1e a.rea2i " Ji 7mpinse 7n1umurarea chiar p7na a a s a6i trupu omu ui ca pe ade6Aratu temp u a ui 4umneEeu' a care Naphta dec ar ca aceasta urEea a materia a care era trupu nu repreEenta a tce6a 6a u 7ntins 7ntre noi i eternitate' ceea ce a6u drept reEu tat *ettem2rini 7i interEise de1initi6 sa se mai 1o oseascA de cu67ntu :u nitate;""" i aa mai departe" dec7t !u o2raFii 7n3epeni3i de 1ri.' cu capete e .oa e' pAind cu oon cauciuc c7nd pe stratu de EApada tare' care sc7r37ia' 1iind acope n ' <apau cenua' i se 7na 3A p7na deasupra trotuaru ui' c7nd 1ram7ntma 2 J deasa i moa e a ose ei' *ettem2rini' 7m2rAcat cu un pa ton a .u er i re6ere de castor pAreau nap7r ite de at7ta 7ntre2uin3are" care% purta cu e e.an3a' i Naphta 7ntr%o u2a nea.ra' per1ect in

MUNTELE VRJIT /?+ ;ndu%i p7n8 a picioare i care' cAptuita 7n 7ntre.ime cu 2 ana' 7 perea comp et' discutau despre aceste principii cu o 7n1 AcArare or7ta din pasiune' i se 7nt7mp a destu de des sa nu se mai adreseEe + a tuia' ci ui )ans !astorp' cAruia 6or2itoru 7i e9punea punctu sau 6edere' arAt7ndu%i ad6ersaru numai cu capu sau cu de.etu " Iar )ans !astorp mer.ea 7ntre cei doi ad6ersari' 7ntorc7ndu%i capu c7nd % tr%o parte c7nd 7n cea a tA i apro2a pe r7nd pe 1iecare sau' oprindu%se' 2ustu repeEit pieEi 7ndArAt i .esticu 7nd cu m7na 7nmanuata 7n 2 ana de ied' 1Acea c7te o o2ser6a3ie persona a' 2ine7n3e es cu totu ne7nsemnatA' 7n 6reme ce -er.e i cu Nehsa se 7n67rteau 7n Furu ce or trei c7nd u7ndu% e%o 7nainte c7nd ram7n7nd 7n urma or" sau reuind sa mear.A 7n ace ai r7nd p7nA 7n c ipa 7n care trecAtorii e rupeau a inierea" *u2 in1 uen3a unor o2ser6a3ii a e ui -er.e i Nehsa ' con6or2irea a unecA spre su2iecte mai concrete i aFunse repede' r7nd pe r7nd i treEind interesu cresc7nd a tuturor' a pro2 eme ca incinerarea' pedepse corpora e' tortura i os7ndirea a moarte" -erdinand Nehsa a 1ost ce care aduse 7n discu3ie pedeapsa corpora a i aceasta idee se potri6ea cu mutra ui % aa i se pAru ui )ans !astorp" Ji nimeni n%a 1ost surprins c7nd domnu *ettem2rini se deE an3ui 7n tirade a67ntate' in6oc7nd demnitatea umanA 7mpotri6a acestui procedeu tot at7t de condamna2i 7n peda.o.ie c7t i 7n dreptu pena H i n%au 1ost' totui' nici prea uimi3i' dar oricum destu de 2uimAci3i de at7ta 7ndrAEnea a sinistra' c7nd Naphta se pronun3A 7n 1a6oarea 2astonadei" 4upA pArerea ui' 7n e.Atura cu aceastA chestiune este a2surd ca sporo6Aieti despre demnitatea umana' caci ade6Arata demnitate apar3ine spiritu ui' nu c8rmi' i cum su1 etu menesc este 7nc inat cu prea mare uurin3A sa%i scoatA numai din trup rea.a 2ucurie de a trai' su1erin3e e a care 7i este supus trupu preEintA un miF oc 1oarte recomanda2i ca sa%i poto eascA p Acerea nior i s8% orienteEe oarecum de a carne spre spirit' pentru ca a din urmA sa%i recapete 7ntrea.a putere asupra ui" Este o e cu totu a2surdA sa socoteti pedeapsa corpora a ca pe ce6a duhO> ; R umi itor% *17nta E isa2eta a 1ost 1 a.e atA p7na a s7n.e de ar F^ l eQU Sonrad 6on Mar2ur.' iar potri6it e.endei :su1 etu ; ei 2Iat ' ;mc7ntat p7na a a treia strana; i ea 7nsAi a 2Atut cu nuie e o t; sa t; ; na !8reRa ; era #rea somn ca sa se spo6edeascA" Era oare posi%su#us Madui a considera inumane i 2ar2are 1 a.e Ari e a e Un r anum te care s%au g nerai h! ;Q ` Q ordine i secte i' 6or2ind 7ntr%un mod mai ar J+ urUe7e persoane cu ad7nci trAiri interioare' pentru ca 7n
502

T)OMA* MANN 1e u acesta sa 7ntAreascA 7n ei principiu spiritu uiI Ideea ca mterdQ prin e.e a pedepse or corpora e constituie un important pro.res 7n 3 a care se socotesc 7naintate' era o con6in.ere care' cu c7t se do6edete de neEdruncinat' cu at7ta pare mai cara.hioasa" MAcar at7t ar tre2ui sa se admitA' spuse )ans !astorp' ca 7n ac con1 ict dintre carne i spirit carnea 7ntrupeaEA 1ara 7ndoia a principW rau si drAcesc""" 7ntrupeaEA' ei da' aadar' 7ntrupeaEA' deoarece carn 1ace parte 7n mod 1iresc din natura H 7n mod natura din natura nu de oc rau e9primat % i ca natura' 7n osti itatea ei 1a3a de spirit' d e ra3iune' este hotAr7t rea' adicA rea 7n 7n3e esu mistic' putem spune i )ans !astorp 7i ceru scuEe ca 7ndrAEnea sa 1acA aceasta o2ser6a3ie 2aE7ndu%se pe cu tura i pe cunotin3e e ui" Iar acest punct de 6edere o datA admis' continua e ' era 1oarte o.ic sa te por3i cu trupu 7n consecin3a' adicA sa%i ap ici toate miF oace e de pedeapsa pe care puteai' deopotri6A' sa e consideri mistic re e H daca i se 7n.Aduia i ui sa ai2A o opinie persona a" Ji poate ca' daca domnu *ettem2rini ar 1i a6ut%o a Aturi de e pe o oarecare s17nta E isa2eta' atunci c7nd s A2iciunea trupu ui %a 7mpiedicat sa se duca a con.resu pro.resist de a Barce ona""" *e pornirA pe r7sete' i cum umanistu 7ncerca sa protesteEe' )ans !astorp se apuca sa 6or2eascA repede despre nite o6ituri pe care e 7nsui e primise odinioarAD a iceu pe care% 1rec6entase asemenea pedepse se mai o2inuiau 7ncA 7n c ase e in1erioare' cu aFutoru unor 6er.i' dei pro1esorii' din anumite considera3ii socia e' nu ap icau pedeapsa cu m7na proprie' totui 7ntr%o Ei primise de a un co e. mai puternic dec7t e ' o mare pu ama' o p oaie de o6ituri cu un 2a3 1 e9i2i ' peste coapse i peste pu pe e care nu%i erau acoperite dec7t de nite ciorapi H 7 duruse 7n.roEitor' amarnic' de neuitat' de%a dreptu mistic" 7ncit a p 7ns 7n hohote pe care nu i e putea stap7ni' a p 7ns de ruine i de amArAciune % domnu Nehsa sa ai2A ama2i itatea sa%i ierte e9presia%iar dupA aceea' mu t mai t7rEiu' )ans !astorp citise ca 7n 7nchisori t7 harii cei mai 1ioroi se smiorcaiau ca nite copi ai c7nd i se ac tra 2astonada" 7n 6reme ce domnu *ettem2rini 7i ascundea 1a3a cu amin m7ini e pe care a6ea nite m8nui 1oarte Ferpe ite'

Naphta 7ntrena%s7n.e e rece a unui orator po itic' cam cum ar 1i cu putin3a oare domo eti nite crimina i reca citran3i' daca nu cu cA uu i cU une te 7ntru totu a ocu or i corespunEAtoare cu principiiQe R temni3eG o 7nchisoare umanitara era o tranEac3ie estetica' un compr
MUNTELE VRJIT 503 iar 1raEe pun%

domnu *ettem2rini' cu toate ca era un orator i un 7ndrA.ostit de 1rumoase' nu se pricepea' 7n 1ond' de oc a 1rumuse3e" 4ar din ct de 6edere peda.o.ic' daca ar 1i sa% credem pe Naphta' concep3ia ' pre demnitatea omeneasca a ace ora care nu 6oiau sa admitA pedep%e e corpora e 7i a6ea ori.inea 7n indi6idua ismu i2era a epocii 2ur.heEe i umanitariste' adicA 7ntr%un a2so utism uminat de eu care acum era .ata%.ata sa se stin.A i s8 1acA oc unor idei socia e noi i mai pu3in de icate' unor idei de domo ire i de supunere' de constr7n.ere i de ascu tare care nu puteau 1i rea iEate 1ara cruEimea sacra ce te 1ace sa pri6eti cu un a t ochi chiar i o pedeapsa corpora a ap icata unui cada6ru" 4e unde i e9presia sa 1ii supus ca un cada6ru' spuse *ettem2rini dispre3uitor' i cum Naphta 7i atrase aten3ia ca' deoarece chiar 4umneEeu a dat trupu ui nostru ruinea cump ita a putreEiciunii' ca sa% pedepseascA' reEu ta 7n mod o.ic ca nu tre2uie sa consideram ca o crima de eEmaiestate 1aptu de a administra ace uiai trup o p oaie de o6ituri H i iatA cA' deodatA' con6ersa3ia a uneca spre incinerare" *ettem2rini o ridica 7n s a6i" ata o posi2i itate sa ecuieti aceasta ruine' spuse e 6ese " !onsidera3ii de ordin practic' dar' 7n ace ai timp' i moti6e idea iste au determinat umanitatea s8%i .AseascA eacu " Ji 7n continuare dec ara ca urma sa ia parte a ucrAri e pre.Atitoare a e unui con.res interna3iona 7n 1a6oarea incinerArii care' pro2a2i ' a6ea sa se 3inA 7n *uedia" #roiectau sa e9punA chiar i un crematoriu mode ' construit pe 2aEa tuturor e9perien3e or acumu ate p7na 7n preEent' precum i o sa A pentru urne de cenua i era de pre6AEut ca acest con.res 6a e9ercita o in1 uen3a 7nsemnata i stimu atoare" !e procedeu 7n6echit i demodat mai este i 7nmorm7ntarea % date 1iind condi3ii e VJe3ii moderneK E9tinderea orae orK 7mpin.erea a peri1erie a cimiti%`r' aceste ocuri de odihna' cum ne arata etimo o.ia cu67ntu uiK #re3u nuri orK !aracteru proEaic a 7nmorm7ntari or determinat de ne6oia te s uFi de miF oace de transport moderneK 4espre toate aceste ecte a e Q pro2 emei' *ettem2rini 6or2i cu e9u2eran3a' 1ac7nd o2ser% #une de 2un%sim3" 7i 2Atu Foc de mutra Fa nica a 6Adu6u ui .uat care se duce Ei nic 7n pe erinaF a morm7ntu scumpei ui 2ar Q Rentru a sta de 6or2a cu ea a 1a3a ocu ui" 4ar pentru 7nF.he% nei aser t'u nenea idi e se cere' 7nainte de toate' sa dispui din p in de e ma i #re3ios a 6ie3ii' adicA de timp i' de a t1e ' acti6itatea 6ie !are 6 idu6 ) negte mtr%un cimitir centra modern are .riFa sa% 6indece pe !e stc mo1turi tradi3iona e" 4istru.erea cada6ru ui prin 1oc %
/?&

T)OMA* MANN iatA o idee purA' i.ienicA i demnA' 2a chiar eroicA' da' eroica' 7n oc ai prada unei deE.ustAtoare descompuneri' sA 1ie de6orat de nQ or.anisme in1erioare" *entimentu 7nsui are mu t mai mu t de c7ti prin acest procedeu nou care rAspunde ne6oii umane de%a dAinui O Q ceea ce era distrus de 1oc erau doar pAr3i e 6reme nice a e trupu ui ca chiar 7n timpu 6ie3ii 1useserA mereu re7nnoite prin nutri3ieG dimpotri6A ce e care uau ce mai pu3in parte a aceasta stare de 6reme nicie i care I 7nso3eau pe om aproape 1ArA sA se schim2e de%a un.u e9isten3ei sa e ram7neau identice cu ce e care reEistau 1ocu ui' e e 1ormau cenua pe care' str7n.7nd%o' supra6ie3uitorii pAstrau partea nepieritoare a mortu ui % -oarte 1rumos' Eise NaphtaG oh' 1oarte' 1oarte drA.u3K #artea nepieritoare a omu ui' cenua" % Ah' 2ine7n3e es' continuA *ettem2rini' 2ine7n3e es cA Naphta are preten3ia sA pAstreEe umanitatea 7n atitudinea ei ira3iona istA 1a3a de procese e 2io o.ice' ca sA poatA permanentiEa concep3ia re i.ioasa primiti6A pentru care moartea era o 1antoma 7n1ricoAtoare menita sA treEeascA nite 1iori at7t de misterioi' 7nc7t 73i era interEis sA 7ndrep3i pri6irea ra3iunii ucide asupra acestui 1enomen" !e 2ar2arieK *paima 7n 1a3a mor3ii 7i are ori.inea 7n ace e 6remuri 1oarte primiti6e a e ci6i iEa3iei umane' 7n care moartea 6io entA 1usese re.u a' iar caracteru 7n1ricoAtor pe care 7 a6ea' 7n ade6Ar' aceastA moarte 6io enta a rAmas mu tA 6reme e.at' 7n contiin3a omu ui' de ideea mor3ii 7n .enera " 4a7 datorita deE6o tArii tiin3ei .enera e' a i.ienei c7t i pro.rese or 7n pri6in3a securitA3ii persona e' moartea natura A a de6enit treptat%treptat' re.u a o2inuitA' i pentru un muncitor modern .7ndu unui repaus 6enic dupA epuiEarea 1ireascA a 1or3e or nu mai are nimic 7nspai%m7nt8tor' ci' dimpotri6A' este norma i de dorit" Nu' moartea nu eranici 1antomA i nici misterG era un 1enomen simp u' ra3iona ' necesar i de dorit din punct de 6edere 1iEio o.ic' i ar 7nsemna sA iroseti 6ia3a daca ai stArui sA contemp i moartea mai mu t dec7t este necesar" Tocma+ oQ cauEa aceasta participan3ii a con.res p 8nuiau sA comp eteEe acest cr matoriu mode cu o sa A pentru urne' adicA oarecum o sa A a mor3u' c a ta sa A' a 6ie3ii' unde arhitectura' pictura' scu ptura' muEica i #oe 6or tre2ui sA%i dea m7na pentru a a2ate sensi2i itatea supra6ie3uiton de a trAirea mor3ii i a%i apAra

de o durere stupidA i de un do iu rost' pentru a%i 7ndrepta spre 2ucurii e 6ie3ii""" ' % !7t mai ur.entK spuse 7n 2Ataie de Foc Naphta" !a nu cum6a o+; sA 7mpin.A prea departe cu tu mor3ii' sA nu mear.A prea depar e
MUNTELE VRJIT 505 ectu 1a3A de un 1apt at7t de simp u' dar 1ara de care n%ar e9ista' este rcsp " """ """ "" 6Arat' nici arhitecturA' nici pictura' nici scu ptura' nici muEica i nici chiar poeEie" \ peEerteaE8 ca sA se punA 7n s uF2a drape u ui' spuse )ans !astorp i o2ser6a3ia dumnea6oastrA' domnu e in.iner' este con1uEa' nuse *ettem2rini' asA totui sA i se 7ntre6adA caracteru 6rednic de mustrare" E9perien3a mor3ii tre2uie sA 1ie' 7n u tima instan3A' e9perien3a 6ie3ii' dacA nu' ea nu este dec7t o po6este cu stri.oi" % 7n sa a 6ie3ii se 6or pune oare i sim2o uri o2scene' ca ace ea de pe sarco1a.e e anticeI 7ntre2A )ans !astorp cu toatA serioEitatea" *im3uri e 6or 1i acaparate' prin orice miF oc' 7 7ncredin3a Naphta" 7n marmurA c7t i 7n ta2 ouri .ustu c asic 6a e9pune trupu aa cum este' adicA un trup p AmAdit din pAcate i pe care dumnea or 7 apAra de putreEire' ceea ce nu mai are nimic surprinEAtor at7ta 6reme c7t din prea mare dra.oste pentru e nu mai 6or s8% ase nici mAcar sa 1ie 2iciuit""" Aici' inter6eni Nehsa i aduse 6or2a despre torturAG iar su2iectu se potri6ea de minune cu 1a3a ui" !e credeau domnii de 1a3A despre aceastA chestiuneI E ' -erdinand' 7n timpu cA Atorii or ui de a1aceri' nu scApase niciodatA pri eFu sA 6iEiteEe' 7n centre e de cu turA 6eche' ocuri e tAinuite 7n care se practicase acest mod de a cerceta contiin3e e" Aa se 1Acea cA reuise sA 6adA camere e de torturA de a Nurn2er. i de a Ratis2ona' c8ci' 7n interesu cu ti6Arii ui inte ectua e e 6iEitase i e studiase 7ndeaproape" 7n ade6Ar' aco o' 7n ace e camere' au 1ost date trupu ui ce e mai pu3in de icate i ce e mai in.enioase o6ituri' 7n nume e dra.ostei #entru su1 et" Ji ucruri e nu s%au 7nt7mp at numai o sin.ura data" #ara nt8 7n .ura deschisA' 1aimoasa para' care' e6ident' nu mai era un ucru e cios ^ dt pA care domnea tAcerea' o tAcere 1oarte 2ine 1o osita""" H+orcheria, murmurA *ettem2rini" r .e spuse cA toatA cinstirea datA perei i tAcerii 2ine 1o osite nu na nimic" !Aci ei nu descoperiserA ceea ce era ce mai 7n.roEitor Uck" anume sA 3i se pipAie p eura" au 1Acut%o ca s8% 6indeceK etu 7mpietrit' remarcA Naphta' i dreptatea Fi.nita 7ndreptA3esc JF tFnd Q" n 2unA mAsurA' suprimarea trecAtoare a compAtimirii" #retu%Z" " rtura n%a 1ost dec7t un reEu tat a pro.resu ui ra3iona """ +Q Naphta nu era chiar 7n toate min3i e" /?>

T)OMA* MANN !u toate acestea' nu 2Atea c7mpiiK 4omnu *ettem2rini era un e i 1ara 7ndoia a ca' pentru moment' nu%i amintea de 7ntrea.a istori procedurii din e6u mediu" 7n ade6Ar' se ra3iona iEase 7n mod prosre Q i chiar 7n aa 1e 7nc7t 4umneEeu a 1ost' pu3in c7te pu3in' 7ndepArtat di no3iuni e de drept i 7n ocuit cu no3iuni 7ndrAEne3e a e ra3iunii" Judecat ui 4umneEeu cAEuse 7n desuetudine' deoarece Furitii i%au dat seam cA ce mai tare era 7n6in.Ator chiar atunci c7nd nu a6ea dreptate Oamenii de soiu domnu ui *ettem2rini' adicA scepticii i spirite e critice' au 1Acut aceasta o2ser6a3ie i au o23inut ca inchiEi3ia % care nu 3inea seama de inter6en3ia ui 4umneEeu 7n 1a6oarea ade6Aru ui' dar care tindea sa o23inA de a acuEat mArturisirea ade6Aru ui H sa 1ie su2stituita 6echiu ui mod nai6 de a pune 7n practica Fusti3ia" AdicA nici o condamnare 1ara mArturisire % i chiar i astAEi este de aFuns sa ascu 3i opinia pu2 icaD instinctu ei' 7n aceasta pri6in3a' este ad7nc 7nrAdAcinat i oric7t de str7nsA s%ar preEenta 7niruirea pro2e or' condamnarea este socotita ne7ndrepta3it8 atunci c7nd ipsete mArturisirea" 4ar cum s%o o23iiI !um sa surprinEi ade6Aru ' dinco o de toate aparen3e e' dinco o de nite simp e 2Anuie iI !um sA pAtrunEi 7n creieru i 7n inima unui om care 7 disimu eaEA' care re1uEa sa% di6u .eI !7nd spiritu era reca citrant' inchiEitori or nu e mai ram7nea dec7t posi2i itatea de a se adresa trupu ui pe care puteau oric7nd sA% constr7n.a" Tortura' ca miF oc de a o23ine mArturisirea a2so ut necesarA era deci impusa de cAtre ra3iune" 4ar chiar domnu *ettem2rini era ace a care rec amase deopotri6A i introdusese o2 i.a3ia sa se recur.A a mArturisire i' prin urmare' e era deopotri$) i nascocitoru torturii" Umanistu 7i ru.a pe cei a 3i domni sa nu%i dea creEare" *puse e domnu ui Naphta erau nite . ume dia2o ice" 4aca totu se petrecuse aa cum pretindea domnu Naphta' adicA daca ra3iunea in6entase" 7n ade 6ar' asemenea procedeu 7n1iorAtor' 1aptu do6edea ce mu t c7ta ne6oi a6ea ra3iunea de%a 1i mereu sus3inuta i uminatA' i c7t de pu3ine moti6 au adoratorii instinctu ui natura c7nd se tem cA pe pam7nt s%ar pu petrece toate potri6it ra3iuniiK 7nsA onora2i u care 7 contraEice rAtAcise cu si.uran3a" Aceasta Fusti3ie 7n1iorAtoare n%a putut 1i inspi rat 6irtute' pentru 2unu moti6 ca 1ondu ei era credin3a 7n in1ern" N%aV dec7t sa 6eEi muEee e i camere e de torturA' ca sA te con6in.i ca a procedee de a 7mpun.e' de a 7ntinde' de a 3intui i de a p7rFo i erau" c7t se pare' iE6or7te dintr%o ima.ina3ie copi AroasA i or2itA' din d? de a imita cu s1in3enie ceea ce se credea ca se practica 7n ocuri e p MUNTELE VRJIT
507 sei

eterne' 7n umea de apoi" 4e a t1e ' inchiEitorii erau con6ini ca%

a'uta pe

7mpricinatK *e 1ormu ase chiar pArerea ca 7nsui su1 etu ui chi% it aspira a mArturisire' dar c8 numai carnea' ca principiu a r8u ui' se a ootri6ea 6oin3ei" Ji ast1e s%a aFuns a

credin3a ca acuEatu ui i se 1Acea ser6iciu carita2i Edro2indu%i%se carnea prin tortura" RAtAciri de asce3i""" Oare 6echii romani nu procedau 7n ace ai 1e I RomaniiI 0a chel Ji totui' au cunoscut i ei tortura ca 1ormA procedura a" 7ncurcAturA o.ica""" )ans !astorp 7ncerca sa 1urieEe 7n deE2atere' din proprie ini3iati6a' pro2 ema pedepsei cu moartea' ca i cum e ar 1i putut a6ea chemarea sA conducA o asemenea discu3ie" Tortura a 1ost suprimata' cu toate ca FudecAtorii de instruc3ie dispuneau oric7nd de miF oace e or proprii sa%i chinuiascA pe acuEa3i" 4ar pedeapsa cu moartea pArea nemuritoare i nu dAdea impresia ca se putea renun3a a ea" !hiar i ce e mai ci6i iEate popoare o mai ap icau" -ranceEii au a6ut 1oarte mari nep Aceri din pricina deportAri or" N%au mai tiut' 7n ade6Ar' ce so u3ie practicA a .AseascA 7n e.Atura cu nite 1Apturi antropoide' a1ara doar sA e scurteEe cu un cap" Nu erau nite :1Apturi antropoide;' 7i deschise ochii domnu *ettem2riniG erau nite oameni ca e ' )ans !astorp' i chiar ca ace a care 6or2ea % numai ca nu a6eau 6oin3a i pe deasupra mai erau i 6ictime e unei societA3i prost or.aniEate" Ji' 7n continuare' po6esti despre un mare crimina care 1Acuse mai mu te omoruri i apar3inea ace ui tip pe care procurorii au o2iceiu ' 7n rechiEitorii e or' a% ca i1ice drept _rAtAcit;' drept :2estie cu chip omenesc;' 7nsA acest om acoperise cu Versuri Eidu ce u ei" Ji 6ersuri e nu erau de oc re e % 2a erau chiar mai 2une dec7t ace ea pe care e%ar 1i 1Acut 7nii procurorii" aptu acesta aruncA o umina destu de 2iEara asupra artei' rAspunse # ta" 4ar 7n a1arA de asta' chestiunea nu era 6rednica sa i se acorde Vreo considera3ie" ai * O^astor# creEuse ca domnu Naphta se 6a dec ara partiEanu I >psei cu moartea" Naphta' spuse e ' era 1ara 7ndoia a tot at7t de re6o%R ca i domnu *ettem2rini' dar 7ntr%un sens conser6atorist' adicA Fn re6o u3ionar a conser6Arii" mea sur Q 7se domnu *ettem2rini 1oarte si.ur de e ' 6a trece peste acea a1hate e6o utie a reac3iunii antiumane' oprindu%se a a te pro2 eme nea de Ei" 4omnu Naphta pre1era sa suspecteEe arta dcc7t
/?@

T)OMA* MANN sa recunoascA deschis ca se poate restitui demnitatea umana T ce ui mai condamna2i dintre oameni" 7n nume e unui asertie 1anatism este cu neputin3a sa c7ti.i tineretu care tinde cAtre um Tocmai a uat 1iin3a o i.a interna3iona a a cArei scop este suspendar pedepsei cu moartea 7n toate 3Ari e ci6i iEate" 4omnu *ettem2rini ar cinstea sa%i 1ie mem2ru" Nu se a esese 7ncA ocu unde se 6a 3ine 6iitor con.res' 7nsA umanitatea putea sa ai2A certitudinea ca oratorii ce se 6 1ace auEi3i 7n aceasta chestiune 6or 1i 7narma3i cu ar.umente" Ji printr ar.umente' pomeni pe ace a care dAinuia mereu' anume a posi2i itA3ii unei erori Fudiciare i deci a unui asasinat e.a ' precum i pe ace a ca 6enic 6a dAinui speran3a ca un crimina se poate 7ndrepta p7na a s17rit 2a chiar citaD :RAE2unarea 7mi apar3ine;' dec ar7nd 7n continuare ca daca statu este interesat mai mu t sa ame ioreEe natura umana dec7t sa 1o oseascA 6io en3a' atunci nu%i era 7n.Aduit sa rAsp AteascA r8u cu rau %i ast1e domnu *ettem2rini respinse ideea de :pedeapsa;' dupA ce' pe 2aEa unui determinism tiin3i1ic' o com2Atuse pe aceea a :6ino6A3iei;" Atunci :tineretu care tinde spre umina; 7 6AEu pe Naphta rAsucind .7tu ' r7nd pe r7nd' a 1iecare dintre aceste ar.umente i 7 auEi 1ac7nd . ume pe socotea a 1ricii de a 6arsA s7n.e i a respectu ui pentru 6ia3a umana pe care e mani1esta .enerosu inter ocutor' a1irm7nd ca respectu pentru 6ia3a iEo ata a indi6id nu era dec7t produsu epoci or 2ur.heEe ce or mai stupide i mai 1i istine' dar ca' 7n 7mpreFurAri c7t de c7t mai dramatice' de 7ndatA ce ar 1i 7n Foc o sin.ura idee care ar trece peste aceea a :si.uran3ei persona e;' adicA o idee suprapersona a' aadar supraindi6idua a H iar aceasta era sin.ura demna de om i prin urmare cu ade6Arat 1ireasca 7ntr%un sens mai 7na t H 6ia3a iEo ata a indi6id nu numai ca ar 1i sacri1icata 1ara o6Aire unui scop superior' ci chiar respinsa de 2unA6oie i 1ara eEitare' ca un ucru ruinos' de 7nsui indi6idu respecti6" -i antropia domnu ui *ettem2rini' ad6ersaru $aen!spuse e ' tinde sa rApeascA 6ie3ii toate accente e ei teri2i de serioase' o .ra6itate supremaG tinde sa castreEe 6ia3a chiar prin determinism++ pretinsei ei tiin3e" 4ar ade6Aru ne arata nu numai ca ideea de 6ino6at nu poate 1i anu at de determinism' dar ca prin e nu 1ace dec7t sa ap mai ri.uros i mai 7nspaim7ntator" Nu era rau" Nu cum6a dorea ca ne1ericita 6ictima a societA3i+ s simtA chiar de%a 2ine ea 6ino6ata i sa mear.A de 2unA6oie a ea1o -irete" !rimina u este con6ins de 6ino6A3ia ui aa cum este 6ins de e 7nsui" !Aci este aa cum este' nu poate i nici nu 6rea s
MUNTELE VRJIT 509 1 i tocmai asta 7i este 6ino6A3ia" 4omnu Naphta dep asa 6ino6A3ia a eritu din domeniu empiric 7n domeniu meta1iEic" Este ade6Arat ca tu 1apta' erau determinate' aici nu putea 1i 6or2a despre un i2er ar2i% dar a t1e se petrec ucruri e cu e9isten3a propriu%Eisa" !Aci omu te i ram7ne ceea ce 6rea sa 1ie' p7na 7n pra.u e9terminArii uiG a ucis

curos :pentru sensu 6ie3ii ui; i' deci' tre2uia sa p AteascA pe dep in 1 ricit cu propria ui 6ia3a" *a moara' 1iindcA ispAea prin asta p Acerea sa cea mai pro1unda" # Acerea cea mai pro1undaI !ea mai pro1unda" !e a a t 7i muca 2uEe e" )ans !astorp tui" Lui Nehsa 7i sp7nEura pieEi 1a ca" 4omnu -er.e suspina" 4omnu *ettem2rim o2ser6a cu 1ine3eD % *e 6ede ca e9ista o maniera de%a .enera iEa care da su2iectu ui o nuan3a persona a" V%ar p Acea sa ucide3iI % Asta nu 6A pri6ete" 4ar daca totui a 1i 1acut%o' r7deam in o2raEu unei i.norante umanitare dispusa sa ma hrAneascA cu inte p7na a s17ritu 1iresc a Ei e or me e" N%are nici un 1e de sens ca asasinu sa supra6ie3uiascA ce ui ucis" Ei s7nt i 6or rAm7ne pArtai a o taina care%i ea.A i%i 6a e.a pe 6ecie' aa cum doua 1iin3e nu o 1ac dec7t 7ntr%o a ta 7mpreFurare unica i asemAnAtoare' una supun7ndu%se' cea a tA ac3ion7nd" 4estine e or s7nt de nedespAr3it" *ettem2rini mArturisi cu rAcea a ca 7i ipsea recepti6itatea pentru un asemenea misticism a mor3ii i a omoru ui' i ca nu%i pArea de oc rau" Nu a6ea de adus nici o o2iec3ie ta ente or eminamente re i.ioase a e domnu ui Naphta H care 7n mod incontesta2i e depAeau pe a e ui' otui tre2uia sa constate ca nu% in6idia" O ne6oie imperioasa de pun% ate 7 7ndepArta de o s1era 7n care domnea' nu numai su2 raportu 1iEic' Ji su2 ce mora ' respectu pentru nenorocirea despre care tineretu os de e9perien3e 6or2ise adineauri' pe scurt' de o s1era 7n care 6ir% e a' ra3iunea i sAnAtatea nu 7nsemnau nimic' dar 7n care 6icii e i `a a se 2ucurau de cea mai 7na ta considera3ie" R aphta con1irma ca' 7n ade6Ar' 6irtutea i sAnAtatea nu erau stAri st 5 `a*! R! reaREase un 1oarte mare succes' spuse e ' atunci adau a e c7nd se Qrmpede ca re i.ia nu a6ea nimic comun cu ra3iunea i cu 2aE Y @ U re i.ia nu are nimic de%a 1ace cu 6ia3a" Via3a se e con cinF%i di3ii i nite coordonate care decur.eau c7nd din prm% n `aterii' c7nd din domeniu etic" #rime e se numeau timpu ' /+?

T)OMA* MANN spa3iu ' cauEa itatea % ce e a te se numeau mora itatea i ra3iun Toate aceste ucruri nu numai ca erau strAine i indi1erente esen3ei r $ .ioase' ci 7i erau chiar ad6erseG cAci tocmai e e erau ace ea a cAtuiau 6ia3a' aa%numita sAnAtate' adicAD modu de a 1i ori.inar%1 r tin i ori.inar%2ur.heE 1a3A de care uni6ersu re i.ios constituia tocrn contrariu a2so ut' 7n sensu de a2so ut .enia " 4e a t1e ' e ' Naphta n 6oia sA tA.AduiascA 7n mod de1initi6 posi2i itatea s1erei 6ie3ii de a d natere .eniu ui" E9ista o manierA de a 1i 2ur.heEA' nu ipsitA de mAre3i tri6ia a i de maiestate 1i istinA' pe care puteai s%o socoteti demna de respect' cu condi3ia sa%3i aminteti cA' 7n demnitatea ei rAscrAcAratA i .reoaie' cu m7ini e a spate i pieptu um1 at 7n a1ara' se 6adea 7nsAi 7ncarnarea dispre3u ui 1a3A de re i.ie" )Ans !astorp ridica de.etu arAtAtor' ca a coa a" Nu 6oia sa contraEicA 6reo pArere' spuse e ' 7nsA dupA c7t se pArea' aici era 6or2a de pro.res' de pro.resu uman i' prin urmare' p7na A un anumit punct' de po itica i de repu2 ica tri2unei i2ere' precum i de ci6i iEa3ia Occidentu ui cu ti6at' i e 6oia numai sA spunA cA di1eren3a sau' daca domnu Naphta 3inea cu tot dinadinsu ' ad6ersitatea dintre 6ia3A i re i.ie tre2uie sA 1ie redusA a opoEi3ia dintre timp i eternitate" !Aci pro.resu nu a6ea oc dec7t 7n timpG 7n eternitate nu e9ista pro.res' nici po itica i nici e oc6en3a" I3i reEemai oarecum capu pe umAru ui 4umneEeu i 7nchideai ochii" Ji aceasta era di1eren3a dintre re i.ie i mora itate' destu de con1uE e9primatA" Nai6itatea 1e u ui sAu de a se e9prima' inter6eni *ettem2rini' era mai pu3in 7n.riForAtoare dec7t teama ui de a contraEice pAreri e a tora i dec7t 7nc inarea de 8 1ace concesii dia6o u ui" EiK 4Ar despre dia6o discutaserA mu tA 6reme domnu *ettem2rini i e ' adicA )ans !astorp" O Satana, o ribellione< Oare cArui dia6o sa%i 1i 1Acut aceste concesiiI !e ui a re2e iunii' a muncii i a criticii' sa mai de.ra2A ce ui a tI 7n ade6Ar' erai 7n perico de moarte H un dia6o dreapta' un dia6o a st7n.a' numai dracuQ tie cum sA 1aci ca sA scapi% !aracteriE7nd ast1e situa3ia' adicA aa cum dorea s%o 6adA dom *ettem2rini' spuse domnu Naphta' mer.i pe un drum 7ntortochea%7n inie dreaptA" !eea ce se do6edea a 1i hotAr7tor 7n concep3ia ui uni6ers' era cA 1Acea din 4umneEeu i din 4ia6o douA persoane JQ " principii deose2ite' i punea 7ntre ei :6ia3a; e9act dupA mode u e I mediu' ca o2iect a uptei dintre ei" 4ar 7n rea itate i I@mntl 4ia6o u nu constituie dec7t una i aceeai 1iin3A i se opun deop? MUNTELE VRJIT
/++

'epFinA 7n3e e.ere' 6ie3ii' 6ie3ii 2ur.heEe' eticii' ra3iunii' 6irtu3ii % o Qtie iE6or7tA din principiu re i.ios pe care% repreEintA 7mpreunA" !e 7nsemna amestecAtura asta .re3oasA % che gua""abuglio proprio mache$olel stri.A *ettem2rini" R8u i 2ine e' sacru i crima' toate se 7n aceeai oa AK -ArA FudecatAK -ArA 6oin3AK -ArA puterea de%a 7ndi ceea ce este de os7nditK 4omnu Naphta tia ce anume nea.a con% nindu%i pe 4umneEeu i pe 4ia6o 7n preEen3a acestor tineri i ne.7nd

rincipiu mora 7n nume e unei asemenea dua itA3i deE.ustAtoareK Nea.A $aloarea H orice scarA de 6a ori H ceea ce este 7n.roEitor" Aadar' e9istA nici 2ine' nici rAu' ci numai o ume uatA 7n tota itatea ei' o ume a mora itA3ii deEordonate' ipsite de ierarhie" Ji cu at7t mai mu t nu poate e9ista indi6idu cu demnitatea ui criticA' ci numai aceasta comunitate care 7n.hite i ni6e eaEA totu 7n nimicirea ei misticA" Indi6idu """ !e minunat ucru cA domnu *ettem2rini se considera o data mai mu t indi6idua istK 7nsA pentru a 1i indi6idua ist' tre2uie sA cunoti deose2irea dintre mora itate i ade6Arata 1ericire' ceea ce nu era de oc caEu domnu ui nostru i uminist i monist" Aco o unde 6ia3a este consideratA 7n mod stupid ca un s17rit 7n sine' aco o unde nimeni nu se ne initete c7tui de pu3in de un sens i de un 1e a 6ie3ii' aco o domnete o eticA ierarhicA i socia A' o mora A de 6erte2rate' d8r nu indi6idua ismu % care%i .Asete Acau numai i numai 7n domeniu re i.ios i mistic' adicA tocmai 7n aa%numita : ume a mora itA3ii deEordonate' ipsite de ierarhie;" Aadar' ce cuprinde i ce urmArete mora a domnu ui *ettem2riniI Ea este e.atA de 6ia3A' aadar' nu este dec7t 1o ositoare' aadar' nu este eroicA ast1e ca sa merite compasiune" Ea nu te 7m2o dete dec7t sA aFun.i 2Atr7n i 1ericit' 2o.at i sAnAtos % i cu asta #unct" Iar acest 1i istin principiu a ra3iunii i a muncii este considerat ca 1iind o eticAK In ceea ce% pri6ete pe e ' pe Naphta' 7i 7n.Aduie iarAi
Ur
%i%%%%% H %i % % iH QaQ r % %%i%%%%%%%%< %T%%%%%%%o %

ca i1ice ca pe o concep3ie 2ur.heEA i meschinA a 6ie3ii' ettem2rini 7 s1Atui sA se mai 7n1r7neEe' 7nsA ui 7nsui . asu 7i N Ura Re #atimA atunci c7nd dec arA de nesuportat 1aptu cA domnu or2ea ne7ncetat despre :concep3ia mai e un 2ur.heEA a 6ie3ii; i 4umneEeu Ji s a # ton de aristocratic dispre3' ca i cum contrariu % t e ce este FF contrariu 6ie3ii % ar 1i mai distinsK ?V t uri' a te cu6inte 7n3epAtoare" Acum aFunseserA a no2 e3e' a cF'e " n ea aristocra ie Q 1ri t i% )ans !astorp' 7n1ier27ntat i isto6it de at7ta stat > at7tea r #ri6ea # `2 eme' nemai1iind si.ur nici chiar 7n ceea ce renta i 7ndrAEnea a proprii or ui cu6inte rostite cu 7n1ri.u%
/+$ T)OMA* MANN rare' mArturisi cu 2uEe e 7n3epenite de 1ri.' ca e 7i ima.inase totri moartea purt7nd o co ereta spanio a scro2ita sau ce pu3in 7n6em7 I cu o haina o2inuitA' daca se poate spune aa' cu un .u er tar M co 3uri e 7ntoarse' pe c7nd 6ia3a i%o 7nchipuise dimpotri6A cu un sGn .u era drept""" Insa e 7nsui se sperie c7t de ame3ite i p ine de na u Q 7i erau cu6inte e care de6eneau ast1e nepotri6ite 7ntr%o con6ersa3ie Q 7ncredin3a ca ceea ce%a 6rut sa spunA nu a 1ost asta" 4ar oare nu e ade6Arat ca e9istau oameni' anumi3i oameni pe care nu 3i%F pUte " 7nchipui mor3i' tocmai din cauEa ca erau 7ntru totu nite oarecareQC AdicA 6oia sa spunAD acetia pAreau 7ntr%at7t 1Acu3i pentru 6ia3a' 7nc7t 73i dAdeau impresia cA niciodatA nu 6or putea muri i deci nu erau demni sa primeascA s1in3irea mor3ii" 4omnu *ettem2rini 7i e9prima nAdeFdea ca nu se 7ne a pre%supun7nd ca )ans !astorp spune aceste ucruri numai ca sa 1ie contraEis" T7nAru 7 6a .Asi 7ntotdeauna dispus sa% duca de m7na c7nd 6a 1i atacat spiritua icete de asemenea ispite" :-Acut pentru 6ia3a;I spusese e " Ji se 1o osise de aceastA 1ormu A 7ntr%un sens dispre3uitor" NuG tre2uia sa spunAD :4emn de a trAiK; ata de ce ar 1ace mai 2ine sa su2stituie aceasta e9presie ce ei a te H i atunci idei e ui s%ar in an3ui 7ntr%o ordine o.ica i 1rumoasa" Aadar' :demn de a trai;D i imediat' prin asocia3ia cea mai 1ireasca i cea mai e.itimA' ideea de :p Acere de a trai; 6a37ni at7t de str7ns 7nrudita cu cea a tA' 7nc7t s%ar putea spune ca numai ceea ce este cu ade6Arat demn de a trai simte 7n ade6Ar i p Acerea de a trai" Ji tocmai aceste doua ca itA3i 7ntrunite' adicA demnitatea 6ie3ii i cea a p Acerii' 1ormau ceea ce se numea no2 e3e" )ans !astorp .Asi ca aceste idei erau ademenitoare i 1oarte interesante" #rin teoria sa p astica' spuse e ' domnu *ettem2rini 7 cucerise cu mu ta uurin3a" !Aci puteai spune orice 6oiai H adicA puteau 1i emise anumite pAreri' de pi da ca 2oa a er o 1orma de e9isten3a superioara i a6ea oarecum ce6a so emn % dat un ucru era si.ur' anume ace a ca 2oa a 7nsemna accentuarea e ementu trupesc' ca deci 7 reducea pe om 7n mod comp et numai a trupu ui O prin urmare' era 6AtAmAtoare demnitA3ii omu ui p7na a a% deoarece 7 mar.inea numai a trup" #rin urmare' 2oa a era ce6a inuman Boa a este per1ect omeneasca' inter6eni imediat NaphtaG cAci 7nseamnA a 1i 2o na6 7n ade6Ar' omu este prin esen3a 2o na6' i a 1i?+++ tocnQ=Q 7mpin.A sa se 7mpace cu natura' :sA se 7ntoarcA a natura; Bc7nd in tate n%a 1ost niciodatA natura C' adicA tot ceea ce se tr7m2i3a astAEi 1aptu ca este 2o na6 1ace din e un om' iar oricine 6oia sa% 6indec Y 7ntoarcA a natura; Bc7nd in MUNTELE VRJIT /+= Q a e unor pro1e3ii 7mprospatAtoare' 6e.etarieni' naturiti' nuditi i mai departe' prin urmare orice soi de Rousseau' nu 7ncearcA a tce6a sa% deEumaniEeEe i sA% apropie de anima " UmanitateaI
PP8

hie3eaI *piritu este ace a care% deose2ete pe om de orice a ta 1orma 6ia3A or.anicA' deoarece omu este 1iin3a prin e9ce enta rupta de turA' cAreia i se opune 7n mod e6ident" Aadar' demnitatea omu ui' 2 e3ea ui se datorau numai 2o ii" :#e scurt' este cu at7t mai om cu cit te mai 2o na6' iar .eniu 2o ii este mai uman dec7t .eniu sAnAtA3ii"; Este surprinEAtor ca cine6a care 1ace pe iu2itoru de oameni sa 7nchidA ochii 7n 1a3a unor asemenea ade6Aruri 1undamenta e a e omenirii" 4omnu *ettem2rini nu crede dec7t 7n pro.res" !a i cum pro.resu ' at7t c7t e9istA' nu se datorete numai 2o ii' adicA .eniu ui care nu este a tce6a dec7t 2oa a" !a i cum to3i oamenii

sAnAtoi n%au trAit 7ntotdeauna prin cuceriri e 2o ii" Au e9istat oameni care au acceptat' 7n mod contient i de 2unA6oie' 2oa a i ne2unia' ca sa cucereascA pentru omenire cunotin3e ce a6eau s8 de6inA sAnAtate dupA ce 1useserA cucerite prin demen3A' iar posesiunea i 1o osin3a acestor cuceriri' o23inute printr%un sacri1iciu eroic' nu mai depind de 2oa a i de demen3a" Aceasta este ade6Arata cruci1icare""" Aha' .7ndi )ans !astorp' ieEuit necinstit' cu com2ina3ii e ta e i interpretarea cruci1icArii" *e 6ede 2ine de ce n%ai aFuns preot' ,oii ,esuite )lapetite tache humide. Ei 2ine' ra.e o data' eu e' i se adresa e 7n sine domnu ui *ettem2rini" Iar acesta se porni sa :ra.A;' dec ar7nd ca tot ceea ce sus3inuse Naphta nu era dec7t nA ucire' 6or2Arie .oa a i con1uEie" %)ai' spune%o' 7i stri.a e ad6ersaru ui sAu' spune%o deci' pe raspun% e1 ea dumita e de educator' spune%o cinstit' 7n 1a3a acestor tineri care se `rmeaEa' ca spiritu % este 2oa aK 7n ade6Ar' ast1e 7i 6ei 7ncuraFa sa%i _i ti6e spiritu ' 7i 6ei c7ti.a pentru credin3aK #e de a ta parte' dec ari ca Ji moartea s7nt no2i e' dar ca sAnAtatea i 6ia3a s7nt 6u .are H da' i a este ce a mai .arantata metoda pentru a 7ncuraFa e e6u sa s u% JeascA ;manitateaK Da$$ero, e crimonoso<
adQ `a Un ca6aQer I: teama ua apArarea no2 e3ei' a sAnAtA3ii i a 6ie3ii' ehQ aceQeia pe care ne%o dAdea natura i care n%a6ea ne6oie sa se sin%7ntr `a `a are *aU nu are s#irQ % -ormaK rosti e ' iar Naphta spuse W? em1aticD Lo.osu K 7nsA ce a a t' care nici nu 6oia sa audA de *B ra unea acestQ ; R ;U #e c7nd omu o.osu ui aparA :pasiunea;" Toate >a de6enira con1uEe" :O2iectu K; spunea unu ' iar ce a a tD :eu K;G /+&

T)OMA* MANN 7n s17rit 6eni 6or2a chiar i despre :arta; pe de o parte i despre tica; de a ta parte i iarAi ca 7ntr%un 6A mAa. despre :natura; i [Fes :spirit;' pentru a se ti care din doua era principiu ce mai no2i ' c7t a despre :pro2 ema aristocra3iei;" Ji cu toate acestea nimic nu se or7nduQ i nici nu se impeEea' cAci nu numai ca totu era contradictoriu' dar deasupra se 7ncurca mereu' iar inter ocutorii care se contraEiceau 7ntre se mai contraEiceau i pe ei 7nii" *ettem2rini 1Acuse adesea' pe par curs' e o.iu criticii' pe c7nd apAra contrariu ' anume arta' ca pe princi piui no2i G i pe c7nd Naphta se mani1estase nu numai o data ca apa ratoru :instinctu ui natura ; 7mpotri6a ui *ettem2rini care socotise natura drept o :1or3a stupida;' ca pe un 1apt 2ruta i ca pe un destin imp aca2i ' 7n 1a3a cArora ra3iunea i or.o iu uman nu a6eau dreptu sA cedeEe' acum trecea de partea spiritu ui i a :2o ii;' 7n care puteai .Asi no2 e3e i umanitate' pe c7nd ce a a t de6enea a6ocatu naturii i a no2 e3ei sAnAtoase' 1ArA sa%i mai aminteascA de ne6oia m7ntuirii" Nici contro6ersa asupra :o2iectu ui; i a :eu ui; nu era mai pu3in con1uEaG aici' 7nsA' 7nc7 cea a' care de a t1e era pretutindeni aceeai' de6enea cu totu 1ara eac' i asta 7ntr%un asemenea .rad 7nc7t nimeni nu mai tia care din doi era' 7n rea itate' omu cucernic i care omu cu idei i2ere" Naphta 7i interEicea 7n termeni se6eri ui *ettem2rini sA se numeascA :indi6idua ist;' 7ntruc7t ne.a contradic3ia dintre 4umneEeu i naturA' i nu 7n3e e.ea pro2 ema omu ui i a con1 ictu ui persona itA3ii dec7t prin prisma interese or particu are i .enera e' ast1e 7nc7t situ7ndu%se pe terenu unei mora e 2ur.heEe' e.ata de 6ia3a i a67nd ca scop doar 6ia3a' nAEuia' 1ara nici un eroism' numai a uti itar i .Asea 7n ra3iunea statu ui e.ea mora aG H pe c7nd e ' Naphta' tiind per1ect de 2ine ca pro2 ema omu ui se 7ntemeia pe con1 ictu dintre natura i supranatura ' repreEenta ade6Aratu indi6idua ism' indi6idua ismu mistic' i e ra in rea itate omu idei or i2ere i a trAirii interioare" 4ar dacA era a Y .7ndea )ans !astorp' cum rAm7nea cu :anonimatu i comunitatea pentru a nu cita' ca e9emp u' dec7t o sin.ura contradic3ieI #e parte' cum ram7nea cu puncte e importante pe care e e atinsese 7n c p' a u puntee importante pe care e e 6or2iri e cu pArinte e Unterpertin.er asupra cato icismu ui i 1i `E` ui )e.e ' asupra e.aturi or intime dintre idei e de :po itic g :cato ic;' c7t i asupra cate.oriei o2iecti6Arii pe care acestea oi mentau 7mpreunaI Arta po iticii i cea a educa3iei nu 1useserA R domeniu specia a acti6itA3ii Ordinu ui ui NaphtaI Ji 7ncA ce educ 4esi.ur ca domnu *ettem2rini era un peda.o. Ee os' Ee os p7 na MUNTELE VRJIT /+/ tQsitor i st7nFenitorG dar su2 raportu o2iecti6itAtii ascetice' dispre%# " aie a eu ui' principii e ui nu puteau sa ri6a iEeEe c7tui de pu3in cu a e ui Naphta" #oruncA a2so utaK 4iscip inA de 1ierK !onstr7n.ereK uitareK TeroareK Toate acestea puteau sA ai2A partea or onora2i a' nu 3ineau socotea a dec7t prea pu3in de demnitatea indi6idu ui" Era u amentu mi itar a ui -riedrich a #rusiei i a spanio u ui LoZo a + cucernic i se6er p7nA a s7n.eG i cu acest pri eF aFun.eai sa te 7ntre2i um putea Naphta' 7n de1initi6' sa tinda spre acest a2so ut s7n.eros' antruc7t mArturisise cA nu crede nici 7n cunoatere pura i nici 7n tiin3A 1ArA ipoteEe' pe scurt cA nu crede 7n ade6Ar' 7n ade6Aru o2iecti6' tiin3i1ic' pe care' dupA Ludo6ico *ettem2rini' tre2uia s8% descopere e.ea supremA 8 7ntre.ii mora e umane" 4a' era cucernic i se6er domnu *ettem2rini' 7n 6reme ce Naphta' cu oarecare indi1eren3A' pArea ca 6rea sA co2oare ade6Aru A ni6e u omu ui' s8% reducA a ceea ce i s%ar potri6i omu ui mai 2ineK Oare nu do6edeai o concep3ie 2ur.heEA i un uti itarism de 1i istin atunci c7nd procedai 7n 1e u acesta' adicA 1Aceai cA

ade6Aru sA depindA de interesu omu uiI 4acA pri6eai ucruri e mai de aproape' o asemenea concep3ie nu mai cuprindea o o2iecti6itate 1erma' cAci e9istA 7n Auntru ei mai mu tA i2ertate i mai mu t su2iecti6ism dec7t ar 1i 6rut Leo Naphta H mAcar cA era tot :po itica; 7ntr%un sens destu de asemAnAtor 1ormu ei domnu ui *ettem2rini" :Li2ertatea este e.ea iu2irii aproape ui;" 4upA c7t se pArea' aceasta 7nsemnaD i2ertatea sA depindA de om H i tot aa spunea i Naphta" )otar7t cA un asemenea ucru 7nsemna a te arA3i mai mu t cucernic dec7t i2er' i iatA ca ast1e d sparea 7ncA o di1eren3A' ceea ce era 1iresc sa se 7nt7mp e c7nd adoptai asemenea de1ini3ii" AhK acest domn *ettem2riniK Nu de.ea2a era iterat' QcA nepotu unui om po itic i 1iu unui umanist" *e preocupa cu ner`Eitate de critica i de 1rumuse3i e pro.resu ui' i 1 uiera 1ete e pe e e 7nt7 nea pe stradA' pe c7nd tAiosu ce mitite ' Naphta' era e.at FurAminte aspre" Ji totui' acesta din urma era aproape un i2ertin' ea ui independen3a' iar ce A a t' un a2s pAtima despre care se putea ' snQ > `A > 7nne2unit du#A 6irtute" 4omnu ui *ettem2rini 7i era teama de pro ` ut; i 6oia cu orice pre3 sA contopeascA partout spiritu cu itaru *U democratic ^ 1iind 7nspaim7ntat de i2ertinaFu re i.ios a a mi%criF3F #hta' care amesteca pe 4umneEeu i pe 4ia6o ' s1in3enia i ratiun; Y J+ 0`aQaQ i nu cunotea nici Fudecata de 6a oare' nici ideea erau eiQ !Q 6`m7a% Oare cine era i2er' oare cine era cucernic i care n eQe ce sta2i eau ade6Arata poEi3ie i ade6Arata condi3ie a
/+>

T)OMA* MANN
I

omu uiD dispari3ia 7n comunitatea care a2sor2ea i ni6e a o disna pustiitoare i ascetica % sau mai cur7nd :su2iectu critic;' 7n care su 1icia itatea i se6eritatea 6irtuoasa a 2ur.heEu ui intrau 7n con1 ictQQ Z principii e i aspecte e se ciocneau ne7ncetat' contradic3ii e interne 7n.rAmAdeau' iar ci6i u nostru era si it sA%i asume o rAspundere terh de ane6oioasA H adicA nu numai sA se decidA 7ntre contrarii' 2a 7ncA s% i mai i separe cu c aritate' ca pe nite preparate de a2orator H ast1e 7n Y cretea tenta3ia de a te arunca or2ete 7n :uni6ersu mora mente deEor donat; a ui Naphta" Era o ciocnire de principii i o 7ncurcAtura .enera A' era o mare con1uEie' iar ui )ans !astorp i se pArea ca ad6ersarii ar 1i mai pu3in 7nd7rFi3i daca' pe c7nd se certau' aceasta con1uEie nu e%ar cop ei su1 ete e" UrcarA 7mpreuna p7na a :Ber.ho1Q' apoi tustrei pacien3ii 7i conduserA pe cei doi e9terni p7na 7n 1a3a cAsu3ei or' iar aici mai 7nt7rEiara 7ncA mu ta 6reme' st7nd 7n EApada' pe c7nd Naphta i cu *ettem2rim continuau sa se certe H ca nite 7n3e ep3i peda.o.i ce erau' aa cum )ans !astorp o tia 1oarte 2ine' pentru a contri2ui a mode area unor tineri doritori de umina" #entru domnu -er.e chestiuni e acestea erau mu t prea 7na te' cum de a t1e o i Asase sa se 7n3e ea.A de mai mu te ori' iar pe Nehsa 7 interesau prea pu3in' de 6reme ce nu mai era 6or2a despre 2iciuire i tortura" )ans !astorp' cu capu p ecat' scormonea 7n EApada cu 2astonu i se .7ndea a marea con1uEie" !ei trei pacien3i de a :Ber.ho1 se 7ntoarserA acasA' iar cei doi peda.o.i ri6a i tre2uira sa intre 7mpreuna 7n cAsu3a or' unu pentru a se duce 7n chi ia ui capitonata cu mAtase' iar ce a a t 7n cAmAru3a de umanist' cu pupitru i cara1a de apa" 7nsA )ans !astorp se re1u.ie pe 2a con' cu urechi e p ine de 6uietu i de Edran.anitu arme or ce or doua otiri care' una 7naint7nd dinspre Ierusa im i a ta dinspre Ba2i on' se ciocneau sub dos banderas, 7n6a maindu%se 7ntr%o 2AtA ie con1uEa"

PApadA
4e cinci ori pe Ei pacien3ii aeEa3i a ce e apte mese 7i m1 7n mod unanim nemu 3umirea din pricina 1e u ui cum se preEent mea 7n acea iarna" !onsiderau ca nu%i 7ndep inete dectt 1oarte tis1acator o2 i.a3ii e ei de iarna din creieru mun3i or' ca nu pune poEi3ie' aa cum se speci1ica 7n prospect' miF oace e meteoro o. 6re%

MUNTELE VRJIT /+< oare cArora aceasta re.iune 7i datora reputa3ia H o reputa3ie cu care Q echi erau o2inui3i i pe care cei noi se ateptau s%o 6eri1ice" *e eistra o 7n.riForAtoare scAdere a strA ucirii soare ui' adicA tocmai a Q important 1actor de tAmAduire' 1ara aFutoru cAruia 7nsAnAtoirea era mod ine6ita2i 7nt7rEiata""" Ji orice ar 1i putut .7ndi domnu ttem2rini 7n e.Atura cu sinceritatea cu care aceti oaspe3i de a munte strAduiau sA se 1acA sAnAtoi c7t mai repede i%i doreau re7ntoarcerea acasA; a es' ade6Aru era cA' oricum' ei 7i cereau drepturi e cu stAruin3A' 6oiau sA i se dea ce6a 7n schim2u 2ani or pe care%i p Ateau pArin3ii sau so3ii or' i 2om2Aneau mereu 7n con6or2iri e de a masa' 7n ascensor i 7n ho " 4e aceea direc3ia .enera a 7n3e ese per1ect de 2ine cA 7i re6enea sarcina de a 7ndrepta aceasta situa3ie' adicA de a o compensa prin a te a6antaFe" !umparara deci un nou aparat de :soare arti1icia ;' 7ntmc7t ce e douA aparate pe care e a6eau nu mai erau su1iciente 7n raport cu cereri e ce or ce 6oiau sa se 2ronEeEe prin e ectricitate' 1iindcA 2ronEarea e stAtea 2ine 1ete or i 1emei or' iar 2Ar2a3i or' cu toata 6ia3a or oriEonta A' e dAdea o 7n1A3iare impunAtoare de sporti6i i de cuceritori' 7n p us' aceasta 7n1A3iare e o1erea i 6Adite a6antaFe' deoarece 1emei e' dei pe dep in in1ormate asupra ori.inii tehnice i naturii arti1icia e a acestei 6iri itA3i' erau totui destu de proaste sau de 6ic ene' adicA su1icient de 7nne2unite dupA o i uEie' pentru a se asA ame3ite i seduse de aceastA amA.ire" % 4umneEeu eK iE2ucnea doamna *chon1e d' o 2o na6a rocata' cu ochii roii' 6enita de a Ber in' 4umneEeu e' repeta ea seara' 7n ho ' unui tinar ho tei cu picioare e un.i i pieptu sco2it' care' pe cartea de 6iEita' Q#arita 7n 1ran3uEete' se dAdea drept F$iateur diplome et %nseigne de la anne allemande, i se 1Acuse un pneumotora9 i purta smochin. a Fun i 7i scotea seara' 7ncredin37ndu%i pe to3i cA acesta era re.u amentu anna" H4umneEeu eK e9c ama ea pri6indu% cu Acomie pe aspirant'

minunat s%a 2ronEat cu soare e arti1icia K Ai Eice ca dia6o u asta e Un6 7nAtor de 6u turiK a.a de seamA' sireno' 7i opti a ureche' 7n ascensor' aspirantu ' in aa 1 eF % #ri6Q Y m!It >a *e 7n1i`ra toata" Va Ire2ui sa%mi dai socotea a pentru _ici Q > RR 7n1ocateK gi trec7nd pe 2a conu de dinco o de pere3ii de a res siF"e Q #ecti6u dia6o i 67nator de 6u turi .Asi ca ea cAtre aces ace an tea' mai ipsea mu t ca soare e arti1icia sa de6inA' 7n mpensa3ie rea a pentru s A2iciunea astru ui de pe cer" 4ouA /+@ T)OMA* MANN sau trei Ei e senine cu soare' pe una % Ei e care' ce%i drept' 7ndArAtu Y curi or a 2e sc7nteiau de un a 2astru ad7nc' 1oarte ad7nc' de cati1ea ucire de diamant i cu un de icios punct 1ier2inte' sc7nteiau pe cea1 chipuri e oameni or' risipind 6a u cenuiu i .ros a cetii % doua sau t Ei e dupA ce trecuserA saptam7ni era prea pu3in pentru starea su1 eteas a oameni or a cAror destin 7ndreptA3ea ne6oia e9cep3iona a de 7m2a 2atare i se 2iEuiau 7n sinea or pe un 1e de pact' care 7n schim2 I renun3Arii a p Aceri e i nep Aceri e omenirii de a es e asi.ura o 6iat ipsita' 1ara 7ndoia a' de 6ese ie' dar cu totu uoara i a.rea2i a' 1ara .riFi' mer.7nd p7na a des1iin3area timpu ui i ocrotita din toate puncte e de 6edere" !onsi ieru au ic 7i dAdea seama ca nu mai 1o osea a nimic sa e reaminteascA interna3i or ca i 7n aceste condi3ii aparent neprie nice 6ia3a de a :Ber.ho1; nu se asemAna nici pe departe cu cea a unei 6ie3uiri 7ntr%o mina si2eriana' ca aeru acestor piscuri' rar i uor cum era' eter pur ca sa spunem aa' ipsit at7t de impuritA3i terestre c7t i de e emente 2une sau re e' a6ea mari ca itA3i' 7i aparA pe oaspe3ii ui' chiar i 7n ipsa soare ui' de 1umu i duhori e c7mpieiD proasta dispoEi3ie i proteste e se 7nmu 3eau' nesA2uite e amenin3Ari cu p ecarea erau a ordinea Ei ei' 2a se 7nt7mp a ca une e erau duse a 7ndep inire' cu tot e9emp u pe care% dAdea recenta 7ntoarcere p ina de triste3e a doamnei *a omon' a cArei caE a 7nceput nu 1usese .ra6 i era pe ca e sa se 7m2unAtA3eascA' dar care 7n urma p ecArii i a ederii pe propria ei rAspundere 7n curen3ii de aer ai umedu ui Amsterdam de6enise incura2i " 7n oc de soare 6eni EApada' o cantitate enorma de EApada' mormane de EApada at7t de 1ormida2i e' cum )ans !astorp nu mai 6AEuse 6reodatA 7n 6ia3a ui" Ji totui' nici iarna trecutA nu Asase nimic de dorit in mu te pri6in3e' 7nsA ninsoarea 1usese s a2a 7n raport cu aceea a actua ei ierni" #rin cantitatea ei monstruoasa i peste orice imite te 1Acea sanu%# mai dai seama de aspectu ciudat i e9centric a acestei re.iuni" Nin. e Ei de Ei i nop3i de%a r7ndu D nin.ea mArunt' 1ara sa 6isco eascA' nin.ea" #u3ine e carari practica2i e pAreau nite drumuri scu1unda 7ncremenite 7ntre pere3ii de EApada' ridic7ndu%se pe am7ndoua # a mai 7na 3i dec7t statura unui om i pardosi3i cu p aci ca de a a2as p Acute a 6edere' sc7nteietoare' crista ine i .run3uroase % p a c 1o osi dese;> de pacien3ii de a :Ber.ho1 ca sa%i transmitA prin scris i pnn Q tot 1e u de 6eti' de . ume i de a uEii picante" 4ar chiar i 7ntre a ta uEuri mer.eai pe un strat de EApada destu de .ros' mAcar ca se % R destu de ad7nc' iar de 1aptu acesta 73i dAdeai seama 7n ocuri

MUNTELE VRJIT /+, 6eritate c7t i 7n .ropi e unde picioru se a1unda pe neateptate p7na unchiD B%'a tre2uia chiar sa 1ii 1oarte atent sa nu%3i rupi un picior" cF e dispAruserA' ca 7n.hi3iteD c7te o 1r7ntura de spAtar mai rAsArea ici a o o din acest morm7nt a 2" Jos' 7n sat' ni6e u strAEi or su1erise o him2are at7t de stranie' 7nc7t prA6A ii e de a parteru case or de6eniserA + i3e Fn care sco2orai de pe trotuar pe nite trepte tAiate 7n EApada" gi Ei de Ei' peste nAme3ii 7n.rAmAdi3i' continua sa nin.A pe un 1ri. miF ociu' de Eece p7na a cincispreEece .rade su2 Eero % care nu te pAtrundea totui p7n8 a oase' adicA 7 sim3eai pu3in' ca si cum n%ar 1i 1ost dec7t cinci sau chiar doua .rade' cAci nu 2Atea 67ntu ' iar uscAciunea aeru ui 7 atenua" 4iminea3a era 1oarte 7ntunericD se m7nca a umina arti1icia A a ustre or 7n 1orma de una' 7n sa a cu 2o 3i e 6iu co orate" A1ara stAruia neantu cenuiu' umea scu1undata 7ntr%o 6ata a 2urie care se 7n.rAmAdea a 1erestre' 7n6A uita ca 7ntr%un a2ur .ros de ninsoare i cea3a deasA" Mun3ii nu se mai 6edeauD ce mu t a2ia daca se putea des ui' din c7nd 7n c7nd' c7te ce6a din 2raEii cei mai apropia3iG erau a ocuri e or' 7ncArca3i de EApada' i dispAreau iute 7n ne.ura' iar din rAstimp 7n rAstimp c7te un 2rad se scutura parca de prea marea .reutate de EApada' rasp7ndind 7n cea3a cenuie o pu 2ere a 2icioasa" !Atre ora Eece' soare e apArea ca un 1um su23ire' cu umina stinsa' deasupra mun3i or' rasp7ndind o 6ia3a sear2AdA i 1antomatica' un re1 e9 pa id a umii rea e 7n peisaFu de nerecunoscut" 7nsA totu ram7nea estompat 7ntr%o .in.Aie i o pa oare spectra a' ipsit de orice inie pe care ochiu s%o 1i putut urmAri cu certitudine" !ontururi e creste or se pierdeau' se 7mpAienFeneau' se pre1Aceau 7n 1um" 7ntinderi e de EApada sc7nteind 7ntr%o umin8 1ira6a se des1Aurau une e dupA a te e' cA AuEind pri6iri e spre o me de himerA" Ji se 7nt7mp a uneori ca un nor uminat numai e ' ase%enea unui 1um' sa p uteascA 7nde un.' 1ara sa%i schim2e 1orma' prin 1ata 6reunui perete de st7nca" atre amiaEa' soare e' rAE2ind numai pe FumAtate din ne.ura' se >= sa s17 ie i cea3a din a 2astru ceru ui" 4ar era departe de%a iE2uti' cu ca' 6reme de o c ipa' EAreai un pic de aEur 7n 6AEduh' dar chiar i R a s a2a ucire era de aFuns sa 7nsu1 e3eascA pri6e itea de1ormata o2i a anIa Pa#eE; *O s;` 1acA sa sc7nteieEe cu re1 e9e diamantine" 4e 7n @ad QYQnam Qa a!easta ora Qnceta sa mai nin.A' de parca EApada i%ar 1i in tern6 ` #n6ire @enera a asupra reEu tatu ui o23inut' iar rare e Ei e e cu ui 7n soare pAreau i e e ca urmAresc ace ai ucru' c7nd 6isco% /i c7nd 1oarte apropiata tipsie cu Far a ceru ui se si ea sa
/$?

T)OMA* MANN topeascA neprihAnita i maiestuoasa 7ntindere a EApeEii proaspete

t1i1a3i"

sarea umii era 1eerica' i copi AroasA' i cara.hioasA" #erne e .ro 1 ocoase' ca i cum ar 1i 1ost proaspAt 2Atute' care se odihneau pe ram ri e copaci or' mo6i e e de pam7nt su2 care se ascundeau ar2utii pi1 Y sau proeminen3e e st7ncoase' aspectu chircit i parcA scu1undat a pei Fu ui at7t de comic tra6estit' toate dAdeau a i6ea A o ume de spiridu ; scoasa parcA dintr%o cu e.ere de 2asme" 4ar dacA scena apropiata care te micai cu .reutate' ua o 7n1A3iare 1antasticA i poEnaa 7n schim2 impresii e treEite de ad7ncuri e depArtArii erau ace ea de mAre3ie i hieratism' transmise de pri6e itea .randios%statuarA a A pi or acoperi3i cu EApada" 4upA%amiaEa' 7ntre douA i patru' )ans !astorp stAtea 7ntins pe 2a con' 2ine 7mpachetat' cu cea1a reEematA de spAtaru minunatu ui sau eE on.' nici prea sus' nici prea Fos' i pri6ea' peste 2a ustrada cAptuita cu EApada' codrii i mun3ii" #Adurea de 2raEi' de un 6erde%7ntunecat' se ca3ara pe po67rniuri' iar printre copaci pAm7ntu era pretutindeni acoperit cu EApada" 4easupra se 7nA 3au creste e st7ncoase' de un cenuiu%a 2icios' cu imense 7ntinderi de EApada 7ntrerupte ici i co o de nite st7nci mai 7ntunecate i c7te6a piscuri care se pierdeau mo atic 7n ne.uri" Nin.ea initit" Totu se 7mpAienFenea din ce 7n ce mai tare" #ri6irea' rAtAcind 7ntr%un neant 6Atuit' 73i crea o predispoEi3ie a somn" A3ipirea era 7nso3itA de o tresArire' 7nsA dupA aceea nu e9ista a t somn mai senin dec7t 7n aeru 7n.he3at H era o odihna 1ara 6ise' netu 2uratA de 6reo reminiscen3A incontientA a .reutA3i or 6ie3ii' deoarece respirarea aeru ui rAr' neconsistent i 1ara miros nu apAsa or.anismu mai tare dec7t ipsa de respira3ie a unui mort" !7nd te treEeai' munte e dispAruse cu totu 7n 6o 2ura EApeEii i nu se mai i6eau H c7nd i c7nd' doar pentru c7te6a c ipe % dec7t nite 1r7nturi' o creastA sau un co 3 st7ncos' care se ascundeau aproape imediat ca 7n 6a uri opace" Acest Foc tAcut a iI tome or era dintre ce e mai distracti6e" Tre2uia sA%3i 7ncordeEi aten3i 1oarte tare ca sA surprinEi asemenea unduire de 1antasma.orii 7n6a un 7n metamor1oEarea or tainicA" *A 2atic i uria' impeEit de cea3a%EArea un an3 st7ncos a cArui pisc i a e cArui poa e nu se 6edeau" Ins 7ndatA ce% scApai o c ipa din ochi' dispArea" !7teodata se deE an3uiau 1urtuni de ninsoare care te 7mpi desA67rire sa stai pe 2a con' deoarece 67rteFuri e 6isco u ui napa chiar i aco o' acoperind totu ' podeaua i mo2i e e' cu un strat .r? R EApadA" !Aci iE2ucneau i asemenea 1urtuni 7n 6a ea strAFuita +
cu dea;

MUNTELE VRJIT /$+ "" mun3i or" Aceasta atmos1era at7t de ipsita de materia itate era Y 63nEo it8 de 6iFe ii i se ump ea de o asemenea 1or1otea a de 1u .i' nu mai 6edeai nici m8car a un pas 7n 1a3a ta" Nite ra1a e care%3i a u respira3ia dAdeau EApeEii o iu3ea a i o intensitate sA 2atica' 7n67rte%Y Y si pieEiA' o 67nturare de Fos 7n sus' din 1undu 6Aii cAtre cer' 1ac7nd%o cA s8 1iar2A 7ntr%un 1e de sara2andA ne2uneasca H nu mai era nin%are ci un haos de 7ntuneric spoit cu a 2' un deEmA3 monstruos' o a 6erunare a 1enomene or naturii dintr%o re.iune a un.ata din Eona ei Qnistit8 Ji unde numai cinteEoii care o E2u.heau deodatA 7n sto uri compacte se sim3eau acasA i erau 7n stare sa se orienteEe" Totui' ui )ans !astorp 7i p Acea aceastA 6ia3a 7n EApadA" GAsea cA se 7nrudete 7n mu te pri6in3e cu p aFe e de pe 3Armu mAriiD monotonia primiti6A a pri6e itii era comuna ce or douA umiG EApada' aceastA pu 2ere ad7ncA' 6Atuita i imacu ata' a6ea aceeai 1unc3iune ca i nisipu de un a 2%.8 2ui' de%aco o' de FosG te atin.eai i nu te murdArea cAci era su1icient doar sA scuturi de pe .hete i de pe haine pu 2erea a 2a i rece' cum 1Aceai aco o' Fos' cu pu 2erea de piatrA i de scoici a marii' ca s8 nu ase nici o urmA' iar mersu prin EApadA era a 1e de o2ositor ca i o p im2are de%a un.u dune or' a1arA numai dacA ari3a soare ui i%ar 1i topit 7n mod super1icia supra1a3a care noaptea s%ar 1i 7ntAritD atunci puteai mer.e cu mai mu ta uurin3A i cu mai mu tA p Acere dec7t pe un parchet i tot at7t de uor i de p Acut ca pe nisipu neted' tare' umeEit i e astic de pe ma u mArii" Numai cA anu acesta ninsori e i nAme3ii erau at7t de mari 7nc7t' cu e9cep3ia schiori or' nimeni nu mai a6ea posi2i itatea sa 1acA 6reo micare 7n aeru i2er i pur" # u.uri e de EApada ucrauG dar munceau .reu sA de.aFeEe at7t drumea.uri e ce e mai 1rec6entate c7t i strada icipa 8 a sta3iunii' ast1e cA pu3ine e drumuri care mai puteau 1i * te i care dAdeau imediat 7ntr%o 1undAtura erau 1oarte um2 ate de atoi i de cei 2o na6i' de oca nici i de 6iEitatorii hote uri or na eG ; ar sporti6ii cu sAniu3e e se iE2eau de picioare e doam%Ji domni or' cAci' Asa3i pe spate i cu tA pi e 7nainte' 3ip7nd c7t 7i erau #entru a da de 6este sa i se 1acA oc' pe un ton do6edind c7t s aniut #8truni de importan3a ac3iunii or' a unecau 7ncA eca3i pe d e%a h !o#ii' de%a un.u pante or' 7ncurc7ndu%se 7ntre ei i d7ndu% se ' e eacu d pentru ca imediat ce aFun.eau Fos sA urce iarAi' u%_ de s1oarA FucArii e a moda" 522 T)OMA* MANN )ans !astorp era mai mu t dec7t satu de aceste p im2Ari" AQ Y F r E Y QVead`ua dorin3eD cea mai puternica era aceea de%a ii sin.ur' numai cu .7ndur I 6isuri e ui' iar 2a conu i%ar 1i o1erit poate pri eFu sa i%o 7ndep inea dei 7ntr%un mod detu de super1icia " !7t despre cea a tA eoat prima' era ne6oia de a intra 7ntr%o e.Atura mai intima i mai i2era munte e cop eit de EApada' pentru care 7ncepuse sa simtA o chem deose2ita' iar aceasta dorin3a nu se putea 7ndep ini at7ta 6reme c; ram7nea un pieton deEarmat i 1ara aripiG cAci s%ar 1i 7n1undat imedi p7na a 2r7u 7n acest e ement a naturii' daca ar 1i 7ncercat sa treacA din co o de cArAri e o2inuite' sApate cu opata i pe care 7i dAduse si in3a sa e parcur.A 7n toate direc3ii e' cu pas hotar7t" Aadar' 7ntr%o Ei a ce ei de%a doua ierni pe care o petrecea aici' sus )ans !astorp se hotAr7 sa%i cumpere nite schiuri i sa 7n6e3e a e 1o osi 7n mAsura 7n care i%o impunea dorin3a rea a ce% anima" Nu era un sporti6G nu 1usese niciodatA' deoarece 7i ipseau 7nsuiri e 1iEiceG de a t1e ' nici nu se pre1Acea ca ar 1i' cum se 7nt7mp a cu mu 3i pacien3i de a :Ber.ho1Q' care' pentru a

1i 7n ton cu o2iceiuri e ocu ui i cu moda' se costumau ca sporti6i % 7n specia doamne e' de pi da )ermine S ee1e d' care' dei pro2 eme e de respira3ie 7i 7n6ine3eau 6enic 67r1u nasu ui i 2uEe e' se comp Acea totui sa aparA a a dei ea deFun cu panta oni de 7na' iar dupA masA se tr7ntea ast1e 7m2rAcata' cu picioare e des1Acute' 7ntr%un 1oto iu de rAchita din ho ' 7ntr%un 1e destu de necu6iincios" 4aca )ans !astorp ar 1i cerut autoriEa3ia consi ieru ui au ic pentru proiectu ui e9tra6a.ant' %ar 1i iE2it cu si.uran3a de un re1uE" *portu era a2so ut interEis ce or de aici' de us' at7t a :Ber.ho1 c7t i 7n toate ce e a te sta2i imente de ace ai .enG cAci atmos1era care pAtrundea in aparen3a at7t de uor 7n p am7ni' cerea' totui' muchi or inimii sa 1acA e1orturi stranice' iar 7n ceea ce% pri6ea pe )ans !astorp' o2ser6a3ia ui spusa cu nepAsare despre :o2inuin3a de a nu se o2inui; rAmAsese pe tru e pe dep in 6a a2i a' 7ntruc7t tendin3a de a 1ace 1e2ra' p e ca iruia c; ui

Radamante o punea 7n e.Atura cu e9isten3a unei pete umede' stai 7ncapa37nare" A t1e ' ce%ar mai cautA aiciI Aadar' dorin3a i inten3ia erau pe c7t de contradictorii pe at7t de nepotri6ite" Totui' se cu6in 7ncercam a% 7n3e e.e" !eea ce% 7m2o dea nu era am2i3ia de%a 1i ase nea 7n1umura3i or 6ie3ii 7n aer i2er' au ce or care 1Aceau spor cochetArie i' daca moda e%ar 1i cerut%o' ar 1i mani1estat ace eai R Ee oase ca sa Foace cAr3i 7ntr%o camera 7nA2uitoare" *e sim3ea n R a2so ut mem2ru unei a te comunitA3i mai e.ate dec7t mica . +? MUNTELE VRJIT /$= Ysti or' i dintr%un punct de 6edere mai ar. i mai inedit % adicA 7n 11 e e unei anumite demnitA3i distante i care%i impunea o anumita tnere \ a6ea sentimentu cA nu era trea2a ui sa se E2en.uie 1ara otea a ca oamenii aceia i sa se tA6A eascA prin EApada ca un ne2un" S inten3iona sa 1acA 6reo escapada' ci a6ea de .7nd sa 1ie c7t mai 1npatat' iar Radamante ar 1i putut 1oarte 2ine sa%i dea apro2area" !um Fnsa )ans !astorp pre6edea ca 7 6a opri totui' 7n nume e re.u amentu ui sanatoria ' se hotAr7 sa ac3ioneEe 1ara tirea medici or" Imediat ce se i6i pri eFu ' 7i comunica domnu ui *ettem2rini inten3ia ui 4omnu *ettem2rini era c7t pe ce sA% 7m2rA3ieEe de 2ucurie" \ 4ar desi.ur' dar desi.ur' da' domnu e in.iner' 1ace3i%o' pentru nume e ui 4umneEeuK Nu 7ntre2a3i pe nimeni i 1ace3i%o H 7n.eru dumnea6oastrA pAEitor 6%a inspirat 7n acest sensK -ace3i%o imediat' adicA mai 7nainte ca aceasta dorin3A 1rumoasa sa 6a pArAseascA" Mer. cu dumnea6oastrA' 6A 7nso3esc a ma.aEin i o sa cumpAram 7mpreuna imediat aceste ustensi e 2inecu67ntateK Mi%ar p Acea i mie sa 6a 7nso3esc pe munte i sa .onesc a Aturi de dumnea6oastrA' cu picioare e 7naripate asemenea ui Mercur' dar un ast1e de ucru nu mi%e 7n.Aduit""" Ei' 7n.AduitK A 1ace%o' desi.ur' chiar daca :nu mi%e 7n.Aduit;' 7nsA nu pot' s7nt un om pierdut" 4impotri6A' dumnea6oastrA""" asta nu 6a 6a 1ace nici un rau' nici ce mai mic rau' dacA s7nte3i 7n3e ept i daca nu sAri3i peste ca " Ei' i chiar dacA o A 6a 1acA pu3in rau' oricum' tot 7n.eru dumnea6oastrA 2un 6a a6ea .riFA sa""" Nu spun mai mu t" !e idee minunataK da a1 a3i aici de doi ani i 7ncA mai s7nte3i 7n stare de o asemenea nai6itate % ah' nu' chintesen3a dumnea6oastrA este 2una' nu e9ista nici un emei sA se 7ndoiascA cine6a de dumnea6oastrA" Bra6o' 2ra6oK #ute3i da u ;Qa 7ntunecatu ui prin3 care 6a conduce destine e aco o' sus H cumpa%U schiuri e' spune3i sa e trimitA a mine sau a Lu0ace0' ori Ja 2Acanu u U Fos' 7n cAsu3a noastrA" Ve3i 6eni sa e ua3i de aco o' pentru a 6a amrena i 6eti uneca pe supra1a3a EApeEii""" !hiar aa 1Acu" *u2 ochii domnu ui *ettem2rini' care%i dAdu aere t " noscator .reu de satis1Acut' dei nu a6ea nici o no3iune despre spor% [ ans !astorp cumpAra 7ntr%o prA6A ie de specia itate de pe strada 0 # a o pereche de schiuri 1rumoase' din emn de 1rasin' ustruite 7n r7n' escnisU cu nite sp endide cure e i cu 67r1uri e 7ndoite' cumpa%ne Q % asemenea' si nite 2e3e de schi cu 67r1uri e de 1ier i cu ronde e' #e u % U;*! a2atut din hotar7rea de a%i duce 7ntre. ca a2a 7cu sin.ur' Q #m8 a ocuin3a ui *ettem2rini' unde se 7n3e eserA repede cu
524 T)OMA* MANN 2Acanu asupra condi3ii or de depoEitare a echipamentu ui" )ans !a d storp care nu era chiar comp et nepriceput' deoarece urmArise adesea schQ i arAtase mu t interes pentru schi' 7ncepu sin.ur' departe de 1urnic terenuri or de antrenament' s8%i 1acA' de 2ine de rau' ucenicia panta aproape curA3ata' nu departe de sanatoriu :Ber.ho1Q' iar din cQ 7n c7nd domnu *ettem2rini 7 pri6ea cum ucreaEA' de a o distan3a oar care' reEemat 7n 2aston' 7ncruci7ndu%i .ra3ios picioare e i ap aud7nri cu entuEiaste e9c ama3ii de 2ra6o pro.rese e 1Acute" Totu mer.ea 2in 2a se 7nt7mp a ca 7ntr%o 2una Ei )ans !astorp' co2or7nd de.aFat cotitura drumu ui spre 4or1 ca sa%i ase schiuri e a 2Acan' 7 7nt7 ni pe con si ieru au ic" Behrens nu% recunoscu' cu toate ca era Eiua% n amiaEa mare i schioru 7ncepAtor era c7t pe ce sA se iE2eascA de e G acesta se 7n6A ui 7ntr%un nor de 1um de 3i.ara i trecu mai departe" )ans !astorp a1 a ca oricine 7i poate 7nsui repede o oarecare 7nde%m7nare' cu condi3ia sa simtA 7ntr%ade6ar dorin3a" Nu r76nea sa aFun.A un 6irtuoE" At7ta c7t 6oia sa tie' putea sa 7n6e3e 7n rAstimp de c7te6a Ei e' 1ara sa nAdueascA i 1ara sa .717ie" GriFa ui era sa%i 3inA picioare e str7ns ipite' aa cum cere re.u a i sa ase d7re para e e' apoi 7n6a3A cum sa se 1o oseascA de 2e3e a p ecare' pentru a%i ua direc3ia' i de asemenea' cum sa treacA dintr%o sin.ura sAritura' cu 2ra3e e ridicate' peste o2sta% co e mai scunde i peste mici ridicaturi' 7n6A uindu%se i scu1und7ndu%se ca un 6apor pe o mare a.itata' i ast1e ' 7ncep7nd cu a douaEecea 7ncercare' nu mai cAEu atunci c7nd' 7n p ina cursa' 1r7na dupA metoda Te emar0' cu un picior 7ntins 7nainte i 7ndoind .enunchiu ce ui a t" 7ncetu cu 7ncetu 7i ar.i .ama e9erci3ii or" 7ntr%o Ei' domnu *ettem2rini 7 6AEu trec7nd prin cea3a a 2urie' rAcni 7n direc3ia ui cu m7ini e 1Acute cAu" s1atuindu% sa 1ie pre6AEAtor' apoi se 7ntoarse acasA mu 3umit 7n inima ui de peda.o." Era 1rumos peisaFu munte ui hi2erna G nu 1rumos 7n 7n3e esu 2 7nd i a.rea2i ' ci aa cum este 1rumoasa pustietatea Marii Nordu ui p un 67nt puternic din 6est H 1ara 6uiet de tunete' ce%i drept' ci' dirnp tri6a' 7ntr%o tAcere de moarte' dar care treEea

une e stAri su1 eteti 6eci 7ntru totu cu 6enera3ia" Lun.i e tA pi 1 e9i2i e 7 purtau pe )ans !as ` 7n mu te direc3iiD de%a un.u 6ersantu ui stin.' spre ! a6ade ' sau $ dreapta trec7nd pe dinaintea 6ersante or ui -rauen0irch i spate e cArora se pro1i a 7n cea3a um2ra masi6u ui de a Amse deopotri6A i 7n 6a ea 4ischma sau 7n spate e :Ber.ho1Q%u ui' u1 direc3ia *eehornu ui 7mpAdurit' a cArei creasta ninsA se 7na 3A e1uYI MUNTELE VRJIT /$/ upra initei ar2ori or' c7t i a pAdurii din 6a ea 4rusattscha' 7nda% + cAreia se Earea si ueta pa ida a an3u ui Rati0on acoperit comp et de adA" *e ducea cu schiuri e ui i ua 1unicu aru p7nA a *chatEa p ca % e p im2e aco o 7n inite' 7n 6oia ce or doua mii de metri 7nA 3ime' pe % tinderi e 7nc inate sc7nteind su2 EApada spu 2erata' i care' pe 6reme nina o1ereau o pri6e ite 6asta i su2 ima asupra peisaFu ui 7n auntru cAruia se des1Aura a6entura ui" *e 2ucura de aceasta cucerire care 7 aFuta sa 7n Ature anumite nere%a iE8ri i sA 7n6in.A aproape toate o2staco e e" 4e a t1e ' 7 7n6A uia i sin.urAtatea mu t dorita' cea mai desa67rita care se poate 7nchipui' o sin.urAtate ce%i ump ea inima cu un sentiment de o sA 2atica i critica 7ndepArtare de oameni" E9ista aco o' de o parte' 7n cea3a EApeEii' o r7pa din care se 7nA 3au 2raEi' iar de cea a tA parte o surpatura a2rupta de st7nci' cu mormane uriae de EApada' cic opice i cur2ate' care 1ormau peteri i cAciu i enorme" TAcerea H c7nd se oprea i nu se mai auEea nici pe sine % era necondi3ionata' desa67rita' o mu3enie de 6ata' neo2inuita' nicic7nd 7nt7inita' cum nu e9ista nicAieri 7n ume" Nici o adiere' nici chiar cea mai dia1anA' nu atin.ea copacii' i nici un murmur nu se 7n1iripa' nici un . as de pasare" Era 7nsAi tAcerea eterna cea pe care o p7ndea )ans !astorp 7n c ipa c7nd ram7nea 7ncremenit' 7n picioare' reEemat 7n 2e3e' cu capu Asat pe umAr' cu .ura 7ntredeschisAG i 7ncet' 1ara con% tenire' ninsoarea continua sa cada 1ara ce mai mic E.omot" Nu' umea aceasta' cu tAcerea ei de nepAtruns' nu a6ea nimic ospita ier' 7 admitea pe 6iEitator numai 7n 2aEa 6oin3ei i pe .aran3ia ui' nu% mt7mpina % adicA to era intrusu i preEen3a ui 7ntr%un 1e ne inititor' ara sA%i ia nici o rAspundere' iar ceea ce asA sA se desprindA i sa te U e era impresia unei amenin3Ari initite i e ementare' nu chiar a ei dusmAnii' ci doar a unei indi1eren3e uci.Atoare" !opi u ci6i iEa3iei' rain ca 1orma3ie i prin ori.ini de aceasta natura sA 2atica' era mai sen%Yn 3a3a mAre3iei ei dec7t 1 AcAu aspru' si it a se ra1ui cu ea 7ncA din ai 1ra.eda copi Arie i care trAiete 7n miF ocu ei 7ntr%o stare de t ia re ntate 2ana A i poto ita" Acesta din urma a2ia daca cunoate te ;.ioasA cu care ce A a t' 7ncrunt7nd spr7ncene e' 7n1runta e m ue natura' %Fn ; n3eaEA toate raporturi e intime cu ea i 7ntre3ine ne7ncetat pu o ! Un I Re tu 2urare e6 a6ioasa' de emo3ie #Ar e cam 8 cu 7n1ricoata" !u *chiu + R i m7neci un.i' cu mo etiere' st7nd pe U de m9 Eator : d )ans !astorp se sim3ea 7n stare sA 1ie 1oarte cute%aceastA tAcere ciudata a naturii sA 2atice i a iernii uci% 526

T)OMA* MANN .8tor de ca me' iar senEa3ia de inite pe care o sim3ea atunci c7 7ntorc7ndu%se' Earea i6indu%i%se 7n 1a3A' prin atmos1era 7nce3oatQ prime e ocuin3e omeneti 7 1Acea sA%i dea seama' prin compara3ie d' starea su1 eteascA precedentA i 7 si ea sA 7n3e ea.A cA ore 7ntre.Q spaimA tainica i primiti6A 7i st8p7nise inimA" La *Z t' cu panta oni a 2i si.ur' e e.ant i de1erent' stAtuse pe mar.inea uriaei 1a eEe scA date de 6a uri ca 7n 1a3a cutii unui eu' de dupA .ratii e cAreia 1iara 1eroce 7i aratA 1A ci e cAscate cu co 3ii 7n.roEitori" Apoi se sca dase 7n 6reme ce un .ardian 7i a6ertiEa pe 7notAtori' prin semna e de corn' cA s7nt 7n primeFdie aceia care 7ncercau cu temeritate sA treacA prima inie de 6a uri i sa se apropie de 67rteFuri e amenin3Atoare' iar acestea' cu o u timA rA2u1nire de cataracta 7nspumatA' 7 iE2eau 7n cea1A ca o6itura unei a2e de 1iara" Aco o t7n8ru cunoscuse 1ericirea unor uoare i drA.Astoase contacte cu 1or3e a cAror 7m2rA3iare tota A %ar 1i putut distru.e" 4ar nu% ispiti c7tui de pu3in po1ta de a 7mpin.e acest contact ame3itor cu natura uci.Atoare p7na a imita 7m2rA3iArii tota e H nu% ispiti pe e ' p ap7ndu muritor' 7narmat i c7t de c7t 7nEestrat de ci6i iEa3ie H ' adicA sA se a67nte c7t mai departe 7n imensitate ori ce pu3in sA e6ite c7t mai mu t cu putin3a 1u.a din 1a3a ei' 7nc7t 7n aceastA a6enturA sA rite sA atin.A momentu critic 7n care orice imitA 6a 1i depAitA' ast1e 7nc7t nu 6a mai putea 1i 6or2a numai de spumA i de o uoarA o6iturA 2estia A de a2a' ci de 67rteFu ta aEu ui' de .7t eFu 1iarei' de ocean" 7ntr%un cu67nt' )ans !astorp do6edea curaF' aco o' sus H dacA prin curaF tre2uie sA 7n3e e.em nu un s7n.e rece stupid 7n 1a3a e emente or naturii' ci o dAruire contientA de sine i o 2iruin3A c7ti.ata prin simpatia pentru e e H o 2iruin3A asupra 1ricii de moarte" *impatieI % )ans !astorp sim3ea' de 1apt' 7n pieptu ui 7n.ust de ci6i ' o ad7nca simpatie pentru aceste e ementeG iar de aceastA simpatie depindea noua Ni contiin3A pe care i%o 1ormase 7n e.AturA cu propria%i demnitate' adie sa considere cA o sin.urAtate ad7nc8 i mare i se potri6ea mai *ine deci . oata ce or cu sAniu3a i 2a conu camerei de a sanatoriu" !ontemp din 7na tu acestui 2a con piscuri e cu1undate 7n cea3A' dansu 1u .d? EApadA 7n67rteFi3i de 6isco ' i se ruinase p7n8 7n ad7ncu su1 etu ui ram7nea un simp u spectator' aparat de Eidu con1ortu ui" 4in ac cauEA 7n6A3ase sA schieEe' deci nu dintr%un e9hi2i3ionism sporti6 i din 6reo e9u2eran3A spontana a trupu ui" 4acA nu se sim3ea 7n si.u 7n mAre3ia i tAcerea de moarte a peisaFu ui a pin % i de 1apt acest a ci6i iEa3iei nu se sim3ea' aici' c7tui de pu3in a 7ndem7na % spin
MUNTELE VRJIT /$< Y ta ui 1AcuserA de mai 7nainte cunotin3A' aici sus' cu perico u " O 6or2ire cu Naphta i cu *ettem2rini nu era 7ntru nimic mai Y titoareG se a67nta i ea' dimpotri6A' dinco o de cArAri e um2 ate' ' ept7ndu%se spre primeFdii e ce e mai .ra6eG iar dacA putem 6or2i pre o simpatie a Iui )ans !astorp pentru imensa sA 2Aticie a iernii' ta se datorete 1aptu ui cA sim3ea' 7n ciuda spaimei ui e6 a6ioase' ca

eastA pri6e ite era decoru ce mai potri6it pentru maturiEarea com% e9e or .7ndirii ui i cA aco o era un oc indicat pentru cine6a care' 1ar8 A%si dea prea 2ine seama cum aFunsese aici' era cop eit de sarcina de a sta a :c7rma; unor .7nduri pri6itoare a situa3ia i poEi3ia ui homo Dei. Aici nu se a1 a nici un om care' sun7nd din corn' sa% pre6inA pe cuteEAtor de primeFdia care% amenin3a' a1arA doar daca ace a n%ar 1i 7nsui domnu *ettem2rini' ca atunci c7nd' pun7nd m7ini e cAu a .ura' 7 stri.ase pe )ans !astorp care se 7ndepArta" 4ar t7n8ru era p in de curaF i de dra.oste pentru e emente e naturii i nu%i mai pasa dac8% stri.a cine6a din urma' dupA cum nu se sinchisise nici de acea chemare care%i rAsunase 7ntr%o anumitA searA de !arna6a D %h, Ingegnere, un po' di ragione, sa< A' da' .7ndi e ' eti iarAi tu' *atanA peda.o.icA' cu a e ta e ragione i ribellione. !u toate acestea' 7mi eti dra." 4ei eti' ce%i drept' numai 1 ecar i 1 anetar' te do6edeti p in de ce e mai 2une inten3ii i%mi eti mai dra. dec7t mitite u ieEuit i terorist ne7ndup ecat' cA Au i 1ichiuitoru spanio cu oche arii ui care aruncA 1u .ere' mAcar cA are aproape 7ntotdeauna dreptate c7nd 6A certa3i""" c7nd 6a certa3i ca peda.o.i pen1ru 2ietu meu su1 et' aa cum o 1Aceau 4umneEeu i 4ia6o u disput7ndu%i omu din e6u mediu""" *priFinindu%se 7n 2e3e e de schi i cu picioare e p ine de pu 2ere de #adA' urca pe o 7nA 3ime a 2urie a e cArei 7ntinderi' asemenea unor e ara1urF a 2e' suiau 7n terase din ce 7n ce mai 7na te' i nu se putea nui 7nc `tro se 7ndreptauG pAreau ca nu duc nicAieriG partea or de sus #ierdea 7n ceru tot at7t de A 2 i de ce3os ca i e e' i nu tiai de unde # a' nu se 6edea nici pisc' nici creasta' ci numai un neant ne.uros Io Y !ar! Rans !astorp 7nainta' i cum 7ndArAtu ui umea i 6a ea R' ee oameni nu 7nt7rEiarA' deopotri6A' sA se 7nchidA pri6irii' cum de6 Y *Unet nu^Q mai aFun.ea din urmA' sin.urAtatea i iEo area erA ma Q Q 7nainte de a%i 1i putut da seama' tot at7t de pro1unde pe !Ft F" c are Q; *tare eQ 7nsuii s8 i e doreascA' pro1unde p7n8 a spaima s ! n #use Y ` #rea a2i 8 A curaFu ui" +raeterit figura hu,us mundi, 7i ntr QQ ;O atinA care nu era 7n spirit umanist % e9presia auEita a /$@

T)OMA* MANN Naphta" *e opri i pri6i 7ndArAt" 4e Fur%7mpreFur nu se mai 6edea nQ Y 7n a1ara de c73i6a 1u .i mArun3i de EApada ce co2orau din a 2u 7ni YQ mi or spre a 2ea3a p8m7ntu ui' i pretutindeni stAruia o tAcere .randQ i nepAsAtoare" 7n 6reme ce pri6irea i se iE2ea 7n toate pAr3i e de .oi a 2 care% or2ea' 7i sim3i inima cum 2ate tu 2uratA de urcuG E61cne acei muchi ai inimii a cAror 1or3A anima A i mecanism e 7ntreEArise o 7ndrAEnea A poate ne e.iuitA' printre 1u .erAri e s17r7ito8re a e ca2ine tu ui de radioscopie" Ji 7 cuprindea un 1e de emo3ie' o dra.oste simp a i 1ier2inte pentru inima ui' inima omu ui' care 2ate at7t de sin.ura' numaQ cu 7ntre2area i taina ei' pe aceste 7nA 3imi' 7n 6idu 7n.he3at" Urca din .reu' din ce 7n ce mai sus' spre cer" Uneori 7n1unda 7n EApadA partea superioarA a unuia dintre 2e3e e cu 67r1u ascu3it i 6edea din ad7nc' un icAr a 2astru care 37ne8 7n c ipa c7nd trA.ea 2A3u a1arA Lucru acesta 7 amuEaG era 7n stare sA stea mu tA 6reme i sA repete mereu i mereu .estu care pro6oca acest mic 1enomen optic" Era o stranie i .in.aA uminA a mun3i or i ad7ncuri or' de un a 2astru%6erEui impede ca .hea3a' i totui 7n6A uitA de um2re i taine atrA.Atoare" 7i amintea de cu oarea i strA ucirea unor anumi3i ochi' doi ochi o2 ici' ai destinu ui sAu' i pe care domnu *ettem2rini 7i ca i1icase' din punct de 6edere umanist' o :despic8turA tAtAreascA; i :ochi de up din stepe; %doi ochi pe care%i pri6ise odinioarA i pe care 7i re.Asise 7n mod ine6ita2i ' ochii ui )ippe i ai ! a6diei !hAuchat" :!u p Acere' opti e 7n miF ocu tAcerii" 4ar sA nu mi% rupi" ff es1 a $isser, tu sais.@ Ji' 7n .7nd' auEi 7n spate e ui 7ndemnuri e oc6ente de a 1i reEona2i " *pre dreapta' a o oarecare distan3A' pAdurea se pierdea 7n cea3a" ? apucA 7n aceastA direc3ie' pentru a A6e8 7n 1a3a ochi or o 3inta p8rnin%tean8 7n oc de o transcenden3A a 2urie i' deodatA' a unecA 1ArA sA ti o2ser6at c7tui de pu3in cA 7n 1a3a ui se a1 a o depresiune a so u ui%Monotonia or2itoare 7 7mpiedica sA recunoascA ce6a din structu terenu ui" Nu se 6edea nimicG totu se contopea 7n 1a3A ochi or" KUa mereu' depAind o2staco e comp et nepre6AEute" *e AsA 7n 6oia pa 1ArA sa%i poatA mAsurA cu pri6irea .radu de 7nc inare" #Adurea care% ispitise era situatA dinco o de prApastia pe 7n.a tocmai co2or7se 1ArA s8%i dea seama" -undu r7pei' acoperit cu o Ea# moa e i pu1oasA' se ap eca spre partea munte ui dupA cum Q* + seama c7nd' o c ipA' se AsA sA a unece 7n aceastA direc3ie" po67rniuri e se 7nA 3au de o parte i de a ta din ce 7n ce mai aprop+ QR ca un drum deE.o it' depresiunea terenu ui pArea cA% poartA sp MUNTELE VRJIT /$, i munte ui" Apoi 67r1uri e schiuri or se ridicarA iarAiG terenu suia i %nd nu mai e9istarA pere3i atera i de urcatG cursa 1ArA drum a ui )ans torp 7 ducea din nou de%a un.u unei 7ntinderi deschise a munte ui' spre cer" VAEu pAdurea de 2raEi 7ntr%o parte' 7ndArAt i su2 e ' o apuca 7n

asta u timA direc3ie i printr%o co2or7re iute atinse 2raEii 7ncArca3i de nadA care' aeEa3i 7n 1ormA de un.hi' 7naintau ca o a6an.ardA a pAdurii a dispAreau mAi Fos 7n cea3A' 7n spa3iu necuprins" Odihnindu%se su2 ramuri e or' 1uma o 3i.ara' sim3indu%i su1 etu mereu apasAt' 7ncordat i ne initit de tAcerea prea mare' de aceastA sin.urAtate a6enturoasA' insa m7ndru de a e 1i cucerit prin curaFu ui i contient de drepturi e pe care demnitatea i e dAdea asupra pri6e itii" Era dup8%amiaEa' cAtre ora trei" #ornise a drum imediat dupA masA' hot8r7t sA renun3e at7t a o parte din cura cea mare de odihna' c7t i a .ustarea de a ora patru' i cu inten3ia de a se 7ntoarce 7nainte de cAderea nop3ii" *e sim3ea 1ericit a .7ndu ca mai a6ea 7n 1a3a ui mu te ore pentru a hoinAri i2er de%a un.u i de%a atu acestui decor .randios" 7ntr%un 2uEunar a panta oni or de schi a6ea pu3inA cioco atA' iar 7ntr%unui de a hainA o stic u3A cu 6in de porto" A2ia dacA mAi putea sA distin.A unde se .Asea soare e' at7t de deasA era cea3a 7n Furu ui" 7n spate' dinspre 6a e' 6enind din un.hiu muntos care nu se mai EArea' norii se 7ntunecarA' iAr o ne.urA din ce 7n ce mai FoasA pArea cA 7nainteaEA spre e " *%ar 1i Eis cA se pre.Atea sa nin.A' cA tre2uia sA se atepte a EApadA' A i mAi mu ta EApadA' de parcA ar 1i e9istat une e necesitA3i meteoro o.ice ur.ente' prin urmare tre2uia sA se #re.AteascA pentru un ade6Arat 6isco " Ji' 7n ade6Ar' 1u .i mici i initi3i 7ncepurA sA cadA din 2e u." )ans !astorp 1Acu 6reo doi pai i Asa sa%i cadA c73i6a pe m7neca' #a care' ca natura ist amator ce era' 7i pri6i cu un ochi de cunoscAtor" m8nau' a primA 6edere' cu nite minuscu e Edren3e in1orme' 7nsA ese destu de des su2 e9ce enta ui upA semeni de%ai or' ast1e 7nc7t pertect de 2ine cA erau cA nite mici i pre3ioase .iu6aiere ucrate cu e U 2iFuterii' ste e' a.ra1e de diamante' iar 2iFutieru ce mAi ta en% r n 1ost 7n stare sA e 1acA mAi 2o.ate i mai minu3ios asortate % tatQ eastA #uQ2ere a 2a' uoarA i pu1oasA' ce se prA6A ea cu toata .reu% Jin #as7nd #Adurea' acoperea 7ntinderea pe A cArei supra1a3A a unecau O ate Re emn' o pu 2ere ce semAna' ce%i drept' 1oarte 2ine' dei era eose2ita' cu cea de pe p aFa mArii din 3ara ui de nisip a care
510

T)OMA* MANN

.I'I
nu se putea 7mpiedica sa se .7ndeascaD 7n 1a3a sa nu erau .raum piatra' ci din mii i mii de 1ra.mente de apa concentrate 7ntr%o mu t dine uni1orma i crista ina % 1ra.mente de su2stan3a anor.anica' ce 1 de asemenea sa 37neasca p asma 6ita a' trupu p ante or i a omu ui % Y printre aceste mi iarde de ste e ma.ice' 7n nepatrunsa or sp endoa s17nta' in6iEi2i a i de oc destinata pri6irii omeneti' una nu semAna c cea a tAG domnea aco o o nes17rita ardoare de crea3ie 7n trans1ormarea deE6o tarea ra1inata a uneia i ace eiai teme 1undamenta e' a he9a.onu ui cu aturi e i un.hiuri e e.a e' 7nsA 7n e e 7ni e 1iecare dintre aceste produse reci era de o e.a itate desa67rita i de o re.u aritate . acia a' i tocmai 7n acest 1apt dAinuia ce6a ne1ami iar' antior.anic i osti 6ie3ii% erau de o re.u aritate ce atin.ea un asemenea .rad' 7nc7t su2stan3a de naturA or.anica nu% putea atin.e niciodatA' cAci 6ie3ii 7i repu.na o preciEie at7t de e9acta pe care o considera uci.Atoare' aadar' 7ntrupa 7nsui misteru mor3ii' iar )ans !astorp credea ca 7n3e e.e de ce constructorii temp e or din antichitate' 7n mod de i2erat i 7n taina' 7i 7n.aduisera anumite in1rac3iuni a re.u i e de simetrie 7n aeEarea co oane or" 7i ua E2oru ' a uneca pe schiuri' co2or7 de%a un.u iEierei pAdurii pe stratu .ros de EApada a pantei' spre cea3a' se asA dus' urc7nd' a une%c7nd i continua sa rAtAceascA 1ara 3intA i 1ara .ra2a de%a un.u supra1e3ei moarte' care' cu 7ntinderi e ondu ate' 6e.eta3ia uscata ce se compunea doar din um2re 7na te de 2raEi' i cu oriEontu ei mAr.init de dea uri p Acute' semAna at7t de straniu cu un peisaF de dune" )ans !astorp dAdea din cap cu satis1ac3ie c7nd se oprea i se des1atA de aceasta asemAnareG i suporta cu p Acere 1ier2in3ea a o2raFi or' dorin3a de a tremura' ciudatu i ame3itoru amestec de a373are i de o2osea a care 7 stap7neau' deoarece toate acestea 7 1Aceau sa se .7ndeasca adine a nite impresii 1ami iare pe care i e dAruise deopotri6A i aeru mann c7nd 7i 2iciuise ner6ii' pro6oc7ndu%i' 7n ace ai timp' i o mare poita somn" 7i dAdu seama cu satis1ac3ie de independen3a ui 7naripata' hoinArea a ui i2era" 7n 1a3a sa nu e9ista nici un drum pe care satie sa% urmeEe' i cu at7t mai mu t nu e9ista nici unu 7ndArAtu sau duca aco o de unde 6enise" La 7nceput' mai dainuisera nite st7 pi%Fa oane 7n1ipte 7n EApada' 7nsA )ans !astorp nu 7nt7rEiase sa se e itUe R inten3ionat de aceastA tute a' 7ntruc7t toate 7 1Aceau sa se .n de mereu a omu cu cornu ' iar ui i se pArea ca nu se potri6esc cu turi e intime pe care e a6ea cu marea i sA 2atica sin.urAtate a
MUNTELE VRJIT /=+ #n spate e 7nA 3imi or st7ncoase i acoperite cu EApada' prin de1i eu ora trecu' cotind c7nd a dreapta' c7nd a st7n.a' se 7ntindea un p an % c inat' apoi unu oriEonta ' i dupA aceea apAru munte e 7na t a e cArui 1i euri i pAsuri' capitonate pu1os' pAreau accesi2i e i ispititoare" 4a'

% inima ui )ans !astorp era puternica ispita depArtAri or' 7naUimi or i FFi.urat83ii care se deschideau mereu i mereu i' cu riscu de a 7n 7rfia' 8trundea tot mai ad7nc 7n initea sA 2atica' 7n straniu' 7n stera primeFdioasA % 1ar8 sa%i pese de 1aptu ca' 7ntre timp' 7ncordarea i ne initea se schim2aserA 7ntr%o ade6AratA 1rica a 6ederea 7ntunecArii pretimpurii i crese7nde a ceru ui' care 7n6A uia ca nite 6oa uri cenuii 3inutu " Aceasta 1rica 7 1Acu sa 7n3e ea.A ca p7na 7n c ipa de%atunci se si ise 7n ad7ncu ui sA piardA chiar i sim3u de orientare i sa uite cu desa6irsire 7n ce direc3ie erau situate 6a ea i t7r.u H ucru pe care% iE2utise tot at7t de comp et pe c7t i% dorise" 4e a t1e ' putea presupune ca' daca s%ar 7ntoaice imediat i dacA ar co2or7 mereu a 6a e' ar aFun.e' desi.ur' repede p7na Fos' chiar daca nu direct a :Ber.ho1Q" 7n acest caE 7nsA ar aFun.e prea cur7ndG i ast1e nu s%ar 1o osi de tot timpu disponi2i ' pe c7nd' daca% surprindea 6isco u ' atunci 7n ade6Ar era pro2a2i sa nu mai re.AseascA drumu 7napoi" 4ar se 7mpotri6i s%o ia a .oana prea de6reme' oric7t de .reu %ar 1i apAsat 1ricaH 1rica ui sincera de e emente e naturii" Aceasta nu 7nsemna de oc a te comporta ca un sporti6G cAci sporti6u intra 7n uptA cu e emente e numai at7ta 6reme c7t se simte stap7nG adicA este prudent' cAci 7n3e ept este sa cedeEi" 4ar ceea ce se petrecea 7n su1 etu ui )ans !astorp nu se putea e9prima dec7t printr%un sin.ur cu67ntD s1idareK , + cu toate cA acest cu67nt imp ica nite sentimente indecente' chi ar daca H sau mai a es daca % 6e eitatea repro2a2i a pe care o indica era e.ata de nc8 sincera' totui ea poate 1i 7n3e easa dacA ne .7ndim' ca oameni ce n em' cA 7n strA1unduri e 1iin3ei unui t7nar i unui om care a trAit ani a m 1e u erou ui nostru' s%au adunat mu te ucruri aici' ori s%au uit ' cum ar 1F *pU* pFans castorp' in.ineru ' i care 7ntr%o Ei sau tre2uiau sa e9p odeEe 7ntr%un e ementar :)aida%deK; sau 7ntr%un i o tiK; spontane' p ine de o nerA2dare e9asperata' pe *!Ubb sa se 7nt O #+k++R? s1idare sau o 7mpotri6ire diametra opusa pruden3ei Un eQ RO ast1e se 1ace cA' hotarit' porni pe e a tA picii iui un.i' mai .8se ; un.u acestei pante i se urca pe co nicu urmAtor unde se # in dQ ` ` arecaie distan3a' o casa de emn' un 1e de pod cu acoperiu # in d Uca R ca cu1a" R Re piatra' ce6a asemAnAtor cu o co i2a de pastor' aeEata re munte e urmAtor a cArui spinare era p ina de 2raEi si dinco o
532

T)OMA* MANN de care se 7n.rAmAdeau nite piscuri 7na te' 7n6A uite de o ne nedes uita" 7n 1a3a ui' perete e st7ncos' presArat cu c7te6a p7 curQ ri copaci se a67nta a2rupt' 7nsA apuc7nd%o a dreapta puteai sa% oco estQ FumAtate' parcur.7nd o panta moderatA pentru a trece 7ndArAtu Im ca 6eEi ce mai urmeaEA" )ans !astorp 7ncepu deci cu aceasta e9p orar dupA ce' chiar 7n 1a3a tApanu ui pe care se a1 a adApostu ' se 6AEu si sa mai co2oare o r7pa destu de ad7nca i a carei panta se 7nc ina de + dreapta spre st7n.a" A2ia 7ncepuse sa urce' c7nd' aa cum pre6AEuse' 6isco u i 6iFe ia iE2ucnirA cu toata putereaG era 7nsui 6isco u care amenin3a de mu ta 6reme' daca se poate 6or2i despre :amenin3are; 7n e.Atura cu aceste e emente oar2e i netiutoare' care nu urmAresc de oc sa ne distru.A ceea ce prin compara3ie ar i 1ost re ati6 destu de m7n.7ietor' ci s7m cutremurAtor de indi1erente 7n ceea ce pri6ete consecin3e e ac3iunii or" :A sositK; 7i spuse )ans !astorp i se opri c7nd prima p esnitura de 67n3 se repeEi prin 67rteFu .ros de EApadA i 7 atinse" : ata o rA2u1nire sa%3i 7n.he3e i su1 etu "; Ji 7n ade6Ar' 67ntu era de un soi cu totu de nesuportatD .eru 7n1iorAtor care domnea' cam 6reo douAEeci de .rade su2 Eero' nu se sim3ea' 2a chiar pArea 2 7nd atunci c7nd aeru ipsit de umiditate era' ca de o2icei' initit i 7ncremenitG dar de 7ndatA ce 67ntu se apuca sa% 67nEo easca' pAtrundea 7n carne ca un cu3it' iar c7nd era ca acum H cAci prima pa a de 67nt care maturase EApada nu 1usese dec7t premer.Atoare H apte 2 anuri n%ar 1i 1ost de aFuns sa%3i apere oase e de o spaima morta a i . acia aG or' )ans !astorp nu a6ea apte 2 anuri' ci doar un pu o6er de 7na' care 7n a te 7mpreFurAri i%ar 1i 1ost per1ect su1icient i care 7 i stin.herise a cea mai mica raEa de soare" 4e a t1e ' 6iFe ia 7 o6ea dintr%o parte i din spate' ast1e ca nici prin minte nu%Q trecea sa se 7ntoarcA i s%o primeascA 7n 1a3aG cum 7nsA aceasta situa3ie se amesteca i cu 7ncapa37narea' dar i cu hotar7tu :Ei iK; a su1 etu ui sau' t7naru nesA2uit continua sa 7nainteEe printre 2raEii rari ca sa aFun.A +++ cea a tA parte a munte ui pe care%i pusese 7n .7nd sa% urce" Nu era desi.ur nici o p Acere' cAci nu se Earea a2so ut nimic p Focu 1u .i or care' 1ara sa%i 6eEi caE7nd' ump eau tot spa3iu cu 7rn Eea a or 7n67rteFita i deasa' iar 6a uri e 7n.he3ate care o strA2Atea ardeau urechi e pro6oc7ndu%i o durere pAtrunEAtoare' 7i para iEau 1 i 2re e i%i amor3eau m7ini e' aa 7nc7t uneori nu%i dAdea seama daca str7n.ea sau nu 7n pa me 2e3e e cu 67r1u ascu3it" #e a spate' Ea" pAtrundea prin .u er i se topea de%a un.u spinArii sau i se ase MUNTELE VRJIT /== Y acoperindu%i partea dreaptA" A6ea impresia ca 6a 7ncremeni aici u om de EApada' cu 2e3e e 7n3epenite 7n mina" *itua3ia Iui era insu% ta2i 8' 7n ciuda unor condi3ii re ati6 1a6ora2i e cAci' daca s%ar 1i " rs ar 1i 1`st Ji mai rauU dar drumu de 7napoiere se do6edea a 1i o cinA .rea' dei oricum ar 1i 1ost mai 2ine s%o porneascA 1ara 7nt7rEiere" *e opri deci' dAdu din umeri m7nios i%i 7ntoarse schiuri e" V7ntu po%6nic 7i tAie imediat respira3ia' aa 7nc7t tre2ui sa 1acA 7ncA o data ceasta comp icatA mane6rA' ca sa%i tra.A su1 etu 7nainte de a primi iarAi' 7n 1runte' mai 2ine pre.Atit' iE2itura nepAsAtoru ui duman" !u capu p ecat i cru37ndu%i cu pruden3A respira3ia' iE2uti s%o porneascA 7n direc3ia 67ntu ui H surprins de .reutatea mersu ui' dei se ateptase a mai rau' or2it de 6isco i cu rAsu1 area tAiatA" 7n 1iecare c ipa era si it sa se opreascA' 7nt7i ca sa respire' apar7ndu%se de 1urtuna' i apoi pentru ca 3in7nd capu p ecat i c ipind mereu nu mai reuea sa 6adA nimic 7n aceastA o2scuritate a 2A' 1iind mereu si it sa 1ie atent sA nu se iE2eascA de copaci i s8 nu se 7ncurce printre at7tea o2staco e a1 ate 7n ca e" -u .ii 7m2u Ei3i

cu duiumu 7 iE2eau 7n p inA 1a3a i se topeau' ast1e 7nc7t pie ea 7i 7n.he3a' 7i intrau 7n .ura unde se topeau cu un .ust uor apos' i se o6eau de p eoape e care se 7nchideau spasmodic' 7i nApAdeau 7n ochi' 7mpun.7ndu%i 6ederea' care' de a t1e ' tot n%ar 1i 1o osit a nimic 7ntruc7t c7mpu 6iEua era acoperit de o perdea at7t de deasA' iar toatA aceastA a 2ea3A or2itoare 7i para iEa oricum sim3u 6ederii" Ji atunci c7nd se si ea sA 6adA' pri6irea 7i rAtAcea 7ntr% un neant a 2 i 7n6o 2urat" 4oar din c7nd in c7nd apAreau nite 1antome din umea rea AD c7te o tu1A de 2raEi pitici sau 6a.a si uetA a co i2ei pe 7n.a care trecuse" O AsA 7n urmA' si indu%se sa .AseascA drumu 7ntoarcerii peste co nicu unde se 7na ta opronu " 4ar nu e9ista nici un drumG i a pAstra o nentare' orientarea apro9imati6a 7nspre casA i 6a e' era mai mu t o estiune de noroc dec7t de inte i.en3a' cAci' chiar daca reuea sa%i a m7na adusA p7na 7n 1a3a ochi or' 7n schim2 nu%i 6edea nici mAcar schiuri orG totui poate cA ar 1i iE2utit p7nA a urmA sA e 6adA' n ar ; Ji 1`st aa de teri2i de .reu s8 7nainteEe din cauEa at7tor o2sta% c Y a3a toatA p inA de EApada i 67ntu potri6nic care%i tAia respira3ia 7 icau sa inspire i s8 e9pire' si indu% a 1iecare pas sA se 7ntoarcA 7n a a *! Odinni ` c ipA" #ro2a2i cA nimeni n%ar 1i reuit sa 7nainteEe e \ "" nea concOitii % nici )ans !astorp i nici un a tu mai 6oinic dec7t Umpe Q Q tre2uia sa se opinteascA' sa .717ie i sa c ipeascA pentru a%i ++ de pAienFeniu de apA' sA%i scuture p atoa de EApadA
534 T)OMA* MANN care% 7n.reuna i sa upte cu senEa3ia ca era o 7ncapa37nare smintit mai 7nainteEe 7n aceste condi3ii" Ji totui )ans !astorp 7naintaD adicA se mica din oc" 4aca o 1a cu 1o os sau nu' daca se mica 7n direc3ia cea 2una' i daca n% ar 1i 1 oare mai pu3in primeFdios pentru e sa ram7na unde se .Asea B7nsA i a pArea tot at7t de imposi2i C' iatA 7ntre2Ari a care nu se putea rAspund pro2a2i itatea teoretica par7nd chiar sa 7nc ine 7n sensu opus' iar pract 6or2ind' )ans !astorp a6u cur7nd impresia ca nu se a1 a pe drumu ce 2un' adicA pe tApanu co nicu ui pe care% urcase din r7pa cu mare .reu tate" 4upA c7t se pArea' 1urtuna' 6enind din sud%6estu re.iunii' adicA dinspre intrarea 6Aii' 7 a2Atuse din drum prin 1urioasa ei presiune con% trara" Aa%Eisa ui 7naintare' care de c7t6a timp 7 isto6ea' era i uEorie 7n6A uit de o noapte 7n6o 2urata i a 2a' pAtrundea cu mare .reutate' or2ecAind' 7n aceasta primeFdie nepasatoare" :Ei' asta%iK; scr7ni e printre din3i i se opri" Nu rosti 6reo a ta 1raEa mai emo3ionanta' dei o c ipa a6u sentimentu ca o m7na de .hea3a se 7ntinde i%i apuca inima' care tresari i se E2Atu 7ntre coaste' pornind apoi sa 2ata tot at7t de iute ca 7n Eiua c7nd Radamante 7i descoperise oQ pata umeda" !Aci 7n3e e.ea ca nu a6ea dreptu sa spunA cu6inte e9a.erate i sa 1acA .esturi mari' 7ntruc7t e 7nsui 1usese ace a care aruncase s1idarea' iar tot ceea ce situa3ia a6ea mai 7n.riForAtor nu se iscase dec7t tot din pricina ui" :Nu%i rau;' mai Eise i sim3i ca inii e 1e3ei' muchii care a cAtuiau e9presia 1i.urii' nu mai ascu tau de su1 et i nu mai erau 7n stare sa redea nimic' nici teama' mei m7nie' nici dispre3' deoarece 7n.he3aserA" :Ji acumI *a co2or pe aici' pieEi' i sa ma as dus cade miros' drept 7nainte' e9act 7mpotri6a 67ntu ui" E mai uor de Eis dec7t de 1Acut' continua e ' .717ind' 6or2ind sacadat' 7n rea itate cu FumAtate de . as' i porni iarAi a drumG dar oricum tre2uie sa 1ie ce6a de 1Acut' nu pot sa ma aeE i sa atept' cAci aceti nAme3i he9a.ona i ma 6or acope comp et i 7ncA 1oarte repede' iar daca domnu *ettem2rim 6a 6eni ma caute cu micu ui corn' ma 6a .Asi .hemuit aici' cu ochn stic oi cu o 2oneta de EApada pusa pe%o ureche"""; 7i dAdu seama ca%i 6? siei i 7ncA 7ntr%un 1e destu de ciudat" 4rept urmare 7i interEise s 6or2eascA' 7nsA 7ncepu iarAi' cu toate ca 2uEe e i e sim3ea a 3epene 7ne7t renun3a sa e mai mite i ast1e 6or2ea 1ara consoane% de ceea 1e :Taci din .urA i 7ncearcA sa 7nainteEi' 7i spuse e i apoi adau.A% ce%i reaminti de o 7mpreFurare 1oarte 6eche 7n care i se rnt7mp ase MUNTELE VRJIT /=/ # c8 ai 7nceput sa aiureEi' mintea nu%3i mai este prea impede' ceea ce te .ra6 din toate puncte e de 6edere"; Numai ca 1aptu de a se 1i .Asit 7ntr%o situa3ie serioasa din punctu de F re a anse or pe care e a6ea ca sa scape era o simp a constatare tica a ra3iunii' aadar' 6enind ca de a o persoana strAina' deEintere%ta i totui 7n.riForata" !7t despre temperamentu ui' acesta era teri2i ' pOrnit sa se ase 7n 6oia con1uEiei care 6oia sa punA stap7nire pe e o ' Ba cu o2osea a cresc7nda' 7nsA tot e 7i dAdu seama ca 7m2o direa este ne1ireasca i 7ncepu sa mediteEe asupra ei" :Este o modi1icare a 1e u ui de a sim3i a cui6a care se treEete prins 7ntr%o 6i1orni3a i nu%i mai .Asete drumu ' .7ndi e trudindu%se i e9prim7ndu%se 7n 1raEe 1ara ir' e717ind' oco ind din discre3ie e9presii e mai c are" Oamenii care aud 6or2indu%se dupA aceea despre asemenea e9peiien3e 7i 7nchipuie ca este ce6a 7n.roEitor' insa uita ca 2oa a H iar starea mea este i ea un 1e de 2oa a % 7i pre.Atete omu 7n aa 1e 7nc7t sa se poatA 7n3e e.e cu e " E9ista 1enomene de sensi2i itate scAEuta' de ame3e i 2ine1AcAtoare' e9pediente 1ireti' da' desi.ur""" 7nsA tre2uie sa up3i 7mpotri6a or' cAci s7nt cu doua 1e3e' s7nt echi6oce 7n ce mai 7na t .radG i daca 6rei sa e aprecieEi' totu depinde de punctu de 6edere din care e pri6eti" *7nt 1o ositoare i 2ine1AcAtoare c7nd drumu este pierdut pe 6ecie' dar s7nt 1oarte rAu1AcAtoare i pericu oase de 7ndatA ce tre2uie sa%3i re.Aseti drumu ' ca 7n caEu meu' cAci eu nici nu ma .7ndesc H nu ma .7ndesc 7n inima aceasta a mea care 2ate nA6a nic H sa ma as acoperit de aceasta crista ometrie stupid de ordonata"""; In ade6Ar' se sim3ea chiar de pe acum ispitit 7n mod e6ident de tu % urarea interioara i upta cu un 7nceput de con1uEie a sim3uri or' 7ntr%un e care' a r7ndu ui' era deopotri6A de con1uE i 7n1ri.urat" Nu se spaim7nta cum s%ar 1i cu6enit sa se 7nspaim7nte ca om sAnAtos ce era' 7i dAdu seama ca de6iase iarAi de pe drumu netedD de data aceas%

#a c7t se pArea' o apucase spre partea pantei co nicu ui" !Aci se sa unece' a67nd 67ntu pieEi 7n 1a3a' i cu toate ca pentru moment `st nimerit sa nu se ase dus' totui' o c ipa asta i se pAru mai L `rnod # c Q ; c`rect' .7ndi e " O sa re.Asesc direc3ia 2una pu3in mai Fos"; s17r Ra RacuQ sau creEu ca o 1ace' sau n%o creEu nici e 7nsui' sau' 7n 1ac Q >eace era maQ ne inititor' 7ncepu sa%i 1ie indi1erent daca o mai c aror R R1a cRectuQ intermiten3e or interioare' echi6oce' 7mpotri6a o2 Ose i% "mai Qu#ta dec7t cu oarecare indi1eren3a" Acest amestec de Ji de emo3ie ce 1orma starea o2inuita i intima a unui oaspete
I

/=> T)OMA* MANN

a cArui ac imatiEare consta 7n a nu se o2inui' se preciEase at7t de im 7nc7t nici nu mai putea 1i 6or2a sA up3i cu aFutoru .7ndirii 7mpot Q .o uri or din su1 et" Tremura de 2e3ie i de e9a tare' cuprins de a 3ea 8' aproape tot aa cum 1usese dupA con6or2irea cu Naphta i *ett 2rini' 7nsA in1init mai intensG i ast1e ' prin reminiscen3e e unor anumQ discu3ii' 7i Fusti1icA 1a3A de sine 7nsui indi1eren3a' 1aptu cA nu opun nici o reEisten3A acestor .o uri somno ente i' cu toatA re6o ta dispr 3uitoare 7mpotri6a .7ndu ui de a se Asa acoperit de nAme3ii uni1ormi Q he9a.ona i' 27 27ia ce6a 7n sinea ui' o 27 27ia 8 a cArei sens i nortsen era urmAtoru D sentimentu datoriei care% 7ndemna sA upte 7mpotri6a acestor suspecte pierderi de cunotin3A nu era chiar eticA pura' ci o meschinA concep3ie 2ur.heEa despre e9isten3A i 1apta unui 1i istin nere% i.ios" #o1ta i ispita sA se 7ntindA i sA se odihneascA 7i 7n6a uiramintea su2 urmAtoarea 1ormaD 7i spunea cA era ca 7n timpu unei 1urtuni de nisip 7n deert' unde ara2ii se aruncau cu 1a3a a p8m7nt i%i trA.eau 2urnuEuri e peste cap' i numai 1aptu cA nu a6ea 2urnuE i nu%i putea tra.e peste cap tot at7t de 2ine un pu o6er de 7nA i se pArea o o2iec3ie 6a a2i A pentru o asemenea comportare' cu toate cA nu mai era copi i cA din mu te po6estiri tia destu de e9act cum se petrec ucruri e atunci c7nd mori 7n.he3at" 4upA o pornire cu o 6iteEA miF ocie' pe un teren mai de.ra2A neted' urcA iarAi' iar panta se do6edi a 1i destu de a2rupta" Era posi2i sA nu 1i .reit ca ea' cAci drumu care ducea de6a e tre2uia i e sA urce pe a ocuri' iAr c7t despre 67nt' desi.ur cA din capriciu 7i schim2ase direc3ia' cAci )Ans !Astorp 7 a6ea acum iarAi 7n spate i se 2ucura de acest a6antaF" Oare 6i1orni3a era aceea care% ap eca 7nainte sau tocmai acest po67rni 7n6A uit de un amur. de EApadA a 2 i 1ra.ed' care e9ercita un 1e de chemare asupra trupu ui sAuI N%Ar 1i 1ost ne6oie dec7t sA se ase in 6oia chemArii' sA i se dAruiascA' iar ispita era mare H tot aa de mar " speci1icA i primeFdioasA cum scrie a carte' 1apt care nu%i rApea ms nimic din puterea 6ie i e1ecti6A" Ba mai mu t' ea pretindea nite ;r turi ce erau numai a e ei i re1uEa sA 1ie pusA a Aturi i printre da .enera e a e e9perien3ei' nu accepta sA se recunoascA 7n e e i se unicA i 1ArA asemAnare 7n stAruin3A ei H 1ArA sA po3i totui ne.a ca e inspiratA de cine6a anume' cA adicA era o su.estie pro6enitA de 1ApturA 7n nite haine de un ne.ru spanio ' cu o co eret8 rotu 7ncre3itA' de o a 2ea3A de EApadA' ima.ine de care erau e.ate o su a R" nie de impresii 7ntunecate' ieEuitice' cate.orice i osti e umanitA3i +Q
! I""

MUNTELE VR(JIT /=< te soiuri e de torturi i 2astonade' ucruri ce%I 7n.roEeau pe domnu tem2rini' 1Ac7ndu%I de r7s cu re1renu 1 anetei i cu acea ragione a 4ar )ans !astorp se purta 6iteFete i se 7mpotri6i ispitei de a se Ica Nu 6edea nimic' upta i 7nainta % cu 1o os sau nu % dar se chinuia ceea ce% pri6ea i se mica 7n ciuda an3uri or care% 7mpo6Arau' a an3uri or cu care 1urtuna 7n.he3atA 7i 7n.reuna din ce 7n ce mai mu t e11 2re e" !um urcuu de6enea prea piepti' o apuca 7ntr%o parte' dar 1ArA sA%i dea prea 2ine seama' i urma ast1e panta c7t86a 6reme" !a s8%si deschidA p eoape e 7n3epenite tre2uia sA 1acA un e1ort a cArui EAdArnicie o 7ncercase i nu mai era 7ndemnat s8% repete" Totui' din c7nd 7n c7nd mai EArea c7te ce6aD 2raEi care parcA se apropiau' o .7r A sau o .roapA a cAror ne.rea A se des uea 7ntre mar.ini e de EApadA ce se po67rneAuG iar c7nd' pentru a mai schim2a' co2or7 iarAi o pantA' 7n1runt7nd' de a t1e ' 7ncA o datA 67ntu ' EAri 7n 1a3a ui' a o oarecare distan3a' um2ra unei ocuin3e omeneti' p utind i2era' ca 7n aer' i prin 1a3a cAreia 1 uturau 6a uri ce3oase" Vedere 2ine6enitA i m7n.7ietoareK *e chinuise 6iteFete 7n ciuda tuturor piedici or' p7nA c7nd reuise s8 6adA c Adiri ridicate de m7na omu ui' care 7i dAdeau de tire cA 6a ea ocuitA tre2uia sA 1ie prin apropiere" #oate cA 7nAuntru erau oameniG poate cA se putea adAposti' sa atepte 7ncetarea 6i1orni3ei' sau chiar sa p AteascA' dAc8 6a 1i ne6oie' un 7nso3itor sau o cA AuEA' 7n cAEui c7nd 7ntunericu 1iresc A nop3ii 6a cAdea 7ntre timp" *e 7ndreptA cAtre acest ce6a aproape himeric i care adesea era c7t pe ce sA disparA 7n 7ntunecimea ur.iei' dar ca sA aFun.A p7na aco o mai tre2ui s8 1acA 7ncA o ascensiune isto6itoare' 7mpotri6a 67ntu% + 7ns8 aFuns sus se con6inse' cuprins de sentimente de re6o tA' uimire' paim8 i ame3ea A' cA nu re.Asise' cu pre3u ce or mai eroice e1orturi' ec _ 2inecunoscuta co i2A' ace pod cu acoperiu 7ncArcat de pietre"

_Ei' drAcia dracu uiK; 4e pe 2uEe e 7n3epenite a e ui )ans !astorp spnndeau 2 esteme care nu cuprindeau consoane e a2ia e" Ji' ca sA orienteEe' se 7n67rti 7n Furu co i2ei' AFut7ndu%se cu 2A3u ' constat7nd J ese din nou aici prin spate i cA' prin urmare' 6reme de mai 2ine in Y `r8Q Ru#8 socotea a ui' cAEuse pradA ce ei mai cate.orice i mai #rostii" 4ar aa se petrecuserA ucruri e i Aa puteai s8 e .Aseti O ui cAr3i T; O c 7nd % m6irteai 7n cerc' te isto6eai' 7nchipuindu%3i cA 7nainteEi' pe te a" rea;tate nu 1Aceai dec7t 6reo c7te6a oco uri ar.i i stupide care " au m #unctu de unde p ecasei' asemenea 7ne Atoarei or2ite a *a te rAtAceai' aa nu%3i mai re.Aseai casa" )ans !astorp 7i /=@

T)OMA* MANN dAdu seama cu o oarecare mu 3umire' dei cu spaima' cA se .Asea unui 1apt cunoscut prin tradi3ie' i se p esni cu m7ini e peste coa ciuda dar i de satis1ac3ie' 7ntruc7t e9perien3a se repetase cu at7ta i 7n caEu sau specia ' indi6idua i preEent" Jopronu sin.uratic era inaccesi2i ' ua 1iind 7nchisa' ast1e ca puteai intra pe nicAieri" Totui )ans !astorp se hotAr7 sa ram7na ac I deocamdatA' cAci streainA acoperiu ui dAdea totui i uEia unui adapo iar co i2a' ea 7nsAi' 7n partea dinspre munte' unde )ans !astorp adAposti' o1erea' 7n ade6Ar' o oarecare apArare 7mpotri6a 1urtunii' dac 73i reEemai umAru de perete e din sc7nduri ciop ite .roso an' cAci dQ pricina un.imii schiuri or nu era posi2i sa se reEeme cu spate e" 4una ce 7n1ipse 2A3u a Aturi' 7n EApada' se propti pe picioare' cu m7ini e 7n 2uEunare i cu .u eru pu o6eru ui de 7na ridicat' 3in7ndu%se 7n echi i2ru pe picioru 7ntins 7nainte' iar cu ochii 7nchii 7i ipi capu 27ntuit de ame3ea a' ca sa se odihneascA' de perete e de sc7nduri ne.e uite' arunc7nd din c7nd 7n c7nd c7te o pri6ire peste umAr' dinco o de r7pa' cAtre masi6u st7ncos din cea a tA parte' care se i6ea uneori' destu de ne Amurit' prin perdeaua de ninsoare" #oEi3ia ui era re ati6 comoda" :La ne6oie se poate sta ast1e toata noaptea' 7i spuse e ' numai sa schim2 din c7nd 7n c7nd picioru ' adicA' dupA cum s%ar Eice' sa ma cu c oarecum pe partea cea a tA' iar 7ntre timp' 1irete' sa ma mai mic pu3in' ceea ce este a2so ut necesar" Ji mAcar ca pe dina1arA s7nt amor3it' am adunat destu a cA dura 7n Auntru meu datorita micArii pe care am 1acut%o' prin urmare n%am or2ecait 1ar8 1o os' cu toate ca m%am pierdut i m%am tot 7n67rtit mereu 7n Furu co i2ei"""; :_#ierdutd' dar oare ce e9presie 1o osesc eu aiciI Nu e de oc necesara' nu corespunde de oc cu ceea ce mi s%a 7nt7mp at' m%am 1o osit de ea 7ntr%un mod cu totu ar2itrar' deoarece capu 7ncA nu mi%c #rea impede i' cu toate acestea' 7n anumite pri6in3e' este un cu67nt potn6i" dupA c7te mi se pare""" 4in 1ericire' 7ncA mai pot reEista' deoarece aceasta 1urtuna' acest ura.an de EApada' aceasta 6i1orni3a haotica poa toarte 2ine sa 3inA p7na m7ine diminea3a' i chiar daca nu 3ine decit p a cAderea nop3ii' este posi2i ca situa3ia sa de6inA destu de .ra6a' c noaptea primeFdia de%a te pierde' de a te pierde rAtAcind 7n cerc este at7t de mare ca i pe 6reme de 6isco """ Ar tre2ui chiar sa se ase s tre2uie sa 1ie cam ase H at7t amar de timp am pierdut c7t m%am r 4ar oare ce ora o 1iI; Ji%i cautA ceasornicu ' dei' 1irete' ru) uor sa se scotoceascA prin 2uEunare cu de.ete e 3epene' ca sa de X ceasornic H ceasornicu de aur cu capac i mono.rama' care ticAia
MUNTELE VRJIT /=, Yu i credincios' aici' 7n aceastA sin.urAtate comp et pustie' ticAia Q ca i inima ui' ca o inimA omeneasca p ina de duioie 7n idura or.anica a odAi3ei toracice" Era patru i FumAtate" La dracu' cam tot at7t 1usese i atunci c7nd Y 2ucnise 1urtuna" Tre2uia oare sa creadA cA nu se rAtAcise dec7t un s1ert ceasI :Timpu mi s%a pArut un.' .7ndi e " A te pierde este p ictisitor' oA c7t se pare" Totui' a ora cinci sau a cinci i FumAtate se 7ntuneca mp et' acesta%i un 1apt care nu se poate modi1ica" Oare 1urtuna 6a ;nceta mai 7nainte' adicA destu de repede ca sa nu mai risc a ma pierde iarAiI Ji pentru rea iEarea acestei dorin3e' a putea sa tra. un .it de porto ca sa mA 7ntAresc"; Luase aceasta 2Autura destinata amatori or' numai pentru ca se .Asea a 'Ber.ho1; 7n stic e p ate' se 6indea e9cursioniti or H i 2ine7n3e es ca nimeni nu se .7ndise a e6entua itatea ca' 7mpotri6a re.u i or' unii se 6or rAtAci 7n mun3i' pe ninsoare i .er i 7n asemenea 7mpreFurAri 6or 1i si i3i sa 7nt7rEie noaptea" 4acA mintea i%ar 1i 1ost mai impede' ar 1i tre2uit sa%i spunA ca' din punctu de 6edere a anse or de 7ntoarcere' 2Autura era tot ce putea 1i mai rau" 7nsA de 1apt chiar i%o spuse' dupA ce 2au c7te6a 7n.hi3ituri care%i produserA un e1ect 1oarte asemAnAtor cu ace a pe care% sim3ise dupA ce consumase 2ere de Su m2ach' 7n seara sosirii ui' atunci c7nd' rostind discursuri deEordonate 7n e.Atura cu sosuri e de pete i a te su2iecte simi are' 7 supArase pe domnu *ettem2rini H domnu Lodo6ico' peda.o.u ' care prin pri6irea ui 7ndemna a ra3iune pe ne2unii care%i 1Aceau de cap' i a cArui p Acuta chemare din corn )ans !astorp tocmai o auEea 6enind prin aer' semn ca e oc6entu educator se a#ropia 7n mar 1or3at ca sa%i sa 6eEe' din aceasta situa3ie ne2uneasca' e e6u pre1erat' copi u rAs1A3at a 6ie3ii' i sa% duca 7napoi acasA""" !eea Q ureJte' era a2surd i nu pro6enea dec7t de a 2erea de Su m2ach pe !are ` 2Ause din .reea a" !Aci' 7n primu r7nd' domnu *ettem2rini nu a2so ut nici un corn' e nu a6ea dec7t 1 aneta reEemata pe un picior emn' i cu care acompania dansu a tora' ridic7nd ochii ui de uma%pre terestre e case orG i' 7n a doi ea r7nd' nu tia i nu 6edea nimic ea ce se 7nt7mp a' deoarece nu mai stAtea a sanatoriu :Ber.ho1;' ce0' croitoru de dame' 7n mica ui mansarda cu cara1a de apa' dr e chi iei de mAtase a ui Naphta % aa 7ne7t nu mai a6ea nici UU !arn J+ nicO #utin3a sa inter6inA' ca a tAdatA % de pi da' ca 7n noaptea 2un c7nd )ans !astorp se a1 ase 7ntr%o poEi3ie at7t de ne%

! a6cF% #ri2is a6 de" 540 (

at t de

*1a6a' adicA tocmai atunci c7nd 7i 7napoiase 2o na6ei auchatscT cra&on, creionu ei cu mina' creionu ui

T)OMA* MANN )ippe""" 4e 1apt de ce 1o osea e9presia :poEi3ie;I #entru ca acest sa%i capete sensu Fust i propriu 7n oc de unu pur meta1oric dec; sa te .Aseti 7ntr%o poEi3ie tre2uie sa stai cu cat' nu 7n picioare p? Y oriEonta a era aceea care se potri6ea unui to6arA at7t de 6echi a de%aici' de sus" Oare nu se o2inuise sA stea 7ntins 7n aer i2er' p e soare i pe 1ri.' at7t noaptea c7t i EiuaI Ji tocmai era .ata%.ata sa se + sa cada' c7nd sim3u Auntric 7 E.7 37i i' apuc7ndu% parca de .u er i 3inu drept 7n picioare' ast1e 7nc7t 27i.uiri e .7ndirii ui asupra :poEi3i ; tre2uiau puse deopotri6A i pe seama 2erei de Su m2ach' i nu nurnaQ dorin3ei ui oarecum impersona e de a se 7ntinde i de a dormi' tipic primeFdioasa' 7ntocmai ca 7n cAr3i' i care 7ncerca sa% ame3eascA 1o o sind so1isme i Focuri de cu6inte" :Am 1Acut o .reea a' recunoscu e " Vinu de porto nu este de oc indicat' aceste c7te6a 7n.hi3ituri mi%au 7n.reunat 7n.roEitor capu ' e .ata sa%mi cada pe piept' ca sa spun aa' iar .7nduri e me e nu mai s7nt dec7t nite aiure i i nite . ume cu douA 7n3e esuri 7n care nu tre2uie sa ma 7ncred H i nu numai .7nduri e care%mi trec prin cap s7nt 7ndoie nice' ci chiar i o2ser6a3ii e critice pe care e 1ac asupra or' iatA nenorocirea _*on craZonKd Asta 7nseamnA creionu _eid nu a ui' i 7n acest caE nu se spune _sond' dec7t 1iindcA cra&on este a mascu in' restu e numai o . uma" 4e a t1e ' nici mAcar nu tiu de ce insist asupra acestui ucru" !7nd ar tre2ui' de pi da' sA ma 7n.riForeE mu t mai tare de 1aptu ca picioru st7n. pe care mA spriFin amintete 7ntr%un chip iE2itor de picioru de emn a 1 anetei ui *ettem2rini' pe care mereu o 7mpin.e 7nainte cu .enunchiu pe ca dar7m' atunci c7nd se apropie de 6reo 1ereastra i 7ntinde pA Aria de cati1ea pentru ca 1eti3a de sus sa%i arunce o moneda" 7n ace ai timp' ma simt atras oarecum spre EApada de nite rn7ini a e nimAnui' simt dorin3a sa ma cu c" Numai micarea ar mai putea 7ndrepta ce6a" Tre2uie sa 1ac micare' sa ma pedepsesc pentru 2erea de Su m2ach' dar i ca sa%mi m adieE picioru de emn"; !u o smucitura din umAr se desprinse de perete" 4ar a2ia se T parta de opron i a2ia 1Acu un pas 7nainte' ca 67ntu 7 i iE2i ca o tura de coasa' 7mpin.7ndu% 7ndArAt spre adApostu perete ui" -ara m ia a ca acesta era ocu unde 7 si ea sa stea i cu care tre2uia 7n R pro6iEoriu sa se mu 3umeascA' deoarece aici a6ea ce pu3in posi2i sa se reEeme i cu umAru st7n.' adicA sa mai schim2e poEi3ia' spnJ du%se pe picioru drept i mic7ndu% uor pe ce a a t ca sa% ee 3eascA" :#e un asemenea timp' 7i spuse e ' stai acasA" #o3i sa%# QR CB pu3ina distrac3ie' dar nu tre2uie sa ai preten3ie a ce6a inedit' + s
MUNTELE VRJIT /&+ har3a cu 1urtuna" *tai initit i asa%3i capu sa at7rne' daca 7 sim3i U> % de .reu" #erete e e 2un' 27rne e s7nt de emn' 2a chiar mi se pare ca ;ndesc o oarecare cA durA' daca se poate 6or2i aici despre cA dura' o r " ra discreta' a or proprie' dei este posi2i ca totu sa nu 1ie dec7t hQouire' ce6a pur su2iecti6""" Ei' ce mu13i copaciK !e c imat 6iu a ce or 6iiK !e mireasmaK"""; 3Fn parc 7ntins se a1 a dedesu2tu ui' chiar su2 2a conu pe care tea%un Iaic 6astR cu ? 6e.eta3ie u9urianta i ar2ori cu 1runEe' u mi' atani 1a.i' ar3ari i mesteceni' cu o uoara nuan3are 7n co oritu 1runEe or 1ra.ede' ucioase' i a e cAror 67r1uri se e.Anau 1onind uor" Iar aeru de icios' pu3in umed i 7nmiresmat' adia de respira3ia ar2ori or" Un ropot scurt de p oaie trecu' dar era o p oaie p ina de umina" Vedeai p7na sus' 7n 7na tu ceru ui' aeru 7ncArcat cu picaturi strA ucitoare de apa" !7t era de 1rumosK O' duh a pam7ntu ui nata ' par1um i 2e u. a c7mpiei' c7t de mu t mi%ai ipsitK VAEduhu era numai c7ntec de pasare e' 1 uierAturi dia1ane' ciripe i' .7n.ure i i suspine de o pAtimaa sua6itate i .in.Aie' 7nsA 1ArA sA se arate nici cea mai micA pasare" )ans !astorp surise i respira adine' cu recunotin3a" Iar 7ntre timp totu se 1Acea i mai 1rumos" 4easupra peisaFu ui apAru un curcu2eu ar. i uminos' arcuit de%a curmeEiu ceru ui' o ade6Arata sp endoare' de%o strA ucire umeda' iar toate cu ori e ui' par7nd unsuroase ca u eiu ' cur.eau pe iar2a deasA i strA ucitoare" Era ca o muEica' parca nite acorduri de har1e se 7mp eteau 7n mod armonios cu 1 aute i 6iori" Mai a es a 2astru Ji 6io etu se pre in.eau 7ntr%un chip minunat" Totu se contopea i se pierdea 7ntr%un 1e 1ermecAtor' se metamor1oEa' de6enind mereu tot mai a 2astru i mai proaspAt" Era e9act ca 7n Eiua aceea' cu mu 3i ani 7n urma' c7nd ui )ans !astorp i s%a 7n.Aduit sa ascu te un c7ntare3 ce e2ru urnea 7ntrea.A' un t7nAr ita ian' a cArui .7t eF re6Arsase peste inimi e oameni or m7n.7ierea unei arte p ine de har" Atacase cu o nota 7na ta e chiar de a 7nceput 1usese 1oaite 1rumoasa" 7nsA pu3in c7te pu3in' cu 7 1i fQ# acare trecea' aceasta armonie 7n1 AcAratA se Ar.ise' se di atase' R se' 7nsenin7ndu%se printr%o umina din ce 7n ce mai strA ucitoare" c ` te unu7 6oa uri e de care nici nu%3i dadusei seama curn a 7nceput sFF " rUnd' 7ntr%un 1e sau a tu H mai era numai unu sin.ur care 6a Q Ui 7nchipuiai' prin a da a i6ea a marea re6e a3ie' cea e ntre OO pura )Q sunrd e e' dar dupA aceea mai cAEu un 6a ' i apoi un a tu ' ROern' carp 1n R i de s aae6ar asA sa 37ne8sca 7ntrea.A a2unden3a de strA ucire oare 7nA2ust Q scA data 7n acrimi' 7ne7t dintre spectatori se 7na 3A un urrnur de 7ne7ntare' ce pArea totui sa 1ie un protest i o 542

T)OMA* MANN 7mpotri6ire' i chiar e 7nsui' t7naru )ans !astorp' 1usese conU[%d hohote de p 7ns" Aa era i acum cu pri6e itea care se metarnor1 care se trans1i.ura treptat%treptat" AEuru inunda""" Voa uri e po eite Q p oii caEuraD i se i6i marea % o mare' era Marea *udu ui' de un a 2ast intens i pro1und' cu sc7nteieri i sc ipiri ar.intii i'

p utind ca 7m a2urea a dia1ana i 7nconFurat pe FumAtate de un an3 de mun3i de a 2astru din ce 7n ce mai stins' se deschise un .o 1 minunat' presArat c insu e pe care apAreau pa mieri' iar cAsu3e a 2e uceau printre pi curi d chiparoi" O' o' aFun.e' nu era 6rednic de ceea ce 6edea' dar oare ce 7nsemna aceastA .eneroasa risipa de umina i de ad7nca puritate a ceru ui' aceasta prospe3ime de apa 7nsoritaI )ans !astorp nu mai 6AEuse niciodatA' nu mai 6AEuse niciodatA ce6a asemAnAtor" Trecuse prea pu3in prin sud' cu pri eFu scurte or ca atorii de 6acan3a" !unotea' este ade6Arat' marea sA 2atica i pa ida din nord i se e.ase de ea cu nite sentimente nede1inite' care apar3ineau copi Ariei' dar nu 1usese niciodatA p7n8 pe 3Armu Mediteranei' p7na a Neapo i' p7na 7n *ici ia sau p7na 7n Grecia' de pi da" !u toate acestea' i amintea. 4a' ciudA3enia era ca recunotea totu i se 2ucura" :A' da' e aa cum tiuK; stri.a un . as 7n e ' de parca ar 1i purtat dintotdeauna 7n sine' 1ara s8%i dea seama' acest prea1ericit aEur 7nsorit' de parca %ar 1i pAstrat p7nA acum 7n taina' ascuns chiar i 1a3a de e 7nsui" Iar acest :dintotdeauna; era 6ast' in1init de 6ast' ca marea deschisa spre st7n.a ui' aco o unde ceru o co ora cu o nuan3a de un 6io et .in.a" OriEontu se 7ntindea ca o 7nA 3ime' spa3iu pArea ca urca' dar nu era dec7t o i uEie datorata 1aptu ui ca )ans !astorp pri6ea .o 1u de sus' de a oarecare a titudine" Mun3ii 7naintau asemenea unor promontorii' 7ncununa3i de pAduri' pAtrundeau 7n mare i se retrA.eau 7n semicerc' chiar de a miF ocu peisaFu ui pe care% admira i p7na a ocu unde stAtea' tU 7ncA i mai departeG cAci stAtea pe o coasta st7ncoasa' pe nite trepte de piatra do.orite de soare' iar 7n 1a3a ui 3Armu co2ora' p in de muchi de pietre' 7n trepte a cAtuite din 2 ocuri i acoperite de mArAcini' sp p aFa Foasa unde' printre trestii' se i6eau .o 1uri minuscu e' a tU as mici porturi i mici acuri" Iar acest 3inut 7nsorit' aceste ma uri 7na care se aFun.ea uor' aceste 2aEine 6ese e' 7nconFurate de 1a eEe' ca 7n ar.u marii' p7na a insu e e 7n care 2Arci e p ecau i 6eneau' era popu at" Oamenii' copii ai soare ui i ai marii' se micau i se R neau 2ucuroi i 7n3e ep3i' o omenire 1rumoasa i t7nara' at7t de p R a 6edere 7nc7t pri6ind%o inima ui )ans !astorp se di ata p ina de i de dra.oste" MUNTELE VRJIT /&= Ado escen3i' cu m7ini e pe 1r7ie' struneau nite cai' .oneau pe 7n.8 Y a e e care necheEau i%i smuceau capete e' trA.eau de d7r o.ii i ai ce or nArA6ai' a 3ii 7nca ecau 1ara a i e dAdeau .hes 7n coaste cA c7ie e .oa e pentru a%i 7ndemna sa intre 7n mare' pe c7nd muchii te ui e Fucau 7n soare su2 pie ea 2ronEata' iar stri.ate e pe care i e dresau pre!um i ace ea cu care%i 7m2o deau 1a nicii armAsari a6eau' )Qntr%un moti6 oarecare' o sonoritate de 6raFA" La mar.inea unui mic o 1 aco o unde ma u se o. indea ca 7ntr%un ac de munte' patrunE7nd o7n8 departe 7n pam7nt' dansau nite 1ete tinere" Una dintre e e' a cArei rstr7ns 3ntr\Un coc deasupra ce1ei a6ea un 1armec deose2it' stAtea Fos' cu picioare e 7ntr%o mica surpatura i c7nta dintr%un ca6a ' cu ochii aten3i pe deasupra de.ete or care se micau .ra3ios' iar to6arAe e ei dansau sur7E8toare' 1ie sin.ure' cu 2ra3e e 7ntinse i purt7nd 6eminte 17 17itoare' 1ie perechi' cu t7mp e e apropiate 7n chip A.a nic' 7n 6reme ce" 7ndArAtu ace eia care c7nta din ca6a ' adicA a spate ui ei a 2' pre un. i 1ra.ed pe care micAri e 2ra3e or 7 1Aceau sa unduiasca' a te surori stAteau Fos' se 3ineau 7m2rA3iate i pri6eau 6or2ind 7n inite" Mai departe' c73i6a tineri 1Aceau e9erci3ii de tra.ere cu arcu " Era o scena 1ericita i odihnitoare sA%i 6eEi pe cei mai 67rstnici cum 7i 7n6A3au pe ado escen3ii st7n.aci i cu paru 2uc at 1e u de a 7ntinde coarda apas7nd pe sA.eata' sa%i urmAreti 3intind ao a tA cu 7n6A3Aceii i cum 7i spriFineau atunci c7nd recu u ' pro6ocat de sA.eata care 37nea 6i2r7nd' 7i 1Acea sa se c atine i sa rida" A 3ii pescuiau cu undi3a" *tAteau 7ntini pe 2urta' pe st7nci e netede a e 3Armu ui' arunc7ndu%i undi3e e 7n mare' sporo6aind initi3i' cu capete e mtoarse spre 6ecinii or care' cu trupuri e 7ntinse 7ntr%o poEi3ie pieEia' E67r eau i ei momea a 1oarte departe" 7n s17rit' a 3ii se trudeau sa tra.A n mare o cora2ie cu 2orduri e 7na te' cu catar.e i 6intre e' smucind' impin.7nd i proptind" !opii se Fucau i se E2en.uiau 7n 6a uri" O meie 1 7nara' cu cata pe p aFa' pri6ea 7n spate e ei' ridic7ndu%i cu o 6em7ntu 7n1 orat peste s7ni' iar pe cea a tA o 7ntindea 7n aer sa un 1ruct 7n6A uit cu 1runEe' pe care un 2Ar2at cu o duri e 7n.uste' m picioare a capat7iu ei' i% 7ntindea i i% ua 7napoi' Fuc7ndu%se" R eau reEema3i de nite 1iride st7ncoase' a 3ii o6aiau pe mar.ini e or cu Q 2ra3e e 7ncruciate sau cu m7ini e pe umeri' 7ncere7nd cu 67r1 iFF"'' pi! oare or rAcea a apei" 4e%a un.u 3Armu ui se p im2au perechi' Urec duc hea 1iecArei tinere se a1 a' apropiata' .ura ce ui ce%o con% a ast de u " * os" !apre cu paru un. sAreau din st7nca 7n st7nca' pAEite

an t7nar care stAtea 7n picioare pe un co nic' 3in7nd o m7na 7n

544

T)OMA* MANN o d' reEem7ndu%se cu cea a tA de un 2a3 un. i purt7nd o pa arioar 2oruri e ridicate' aeEata peste 2uc e e castanii" :4ar e 7nc7ntatorQ" 7i spuse )ans !astorp din toata inima" Este ah ut 7m2ucurAtor i 1ermecAtorK !7t s7nt de drA.u3i i sAnAtoi inte i.en3i i 1erici3iK Ei' dar nu s7nt numai 1rumoi' ci i 6nte i. ent%2ine6oitori" -aptu acesta ma 7nduioeaEA i aproape ma 1ace sa m 7ndrA.ostescD de spiritu i sensu ce de1inesc 1Aptura or' cu a te cu6int de spiritu i sensu prin care s7nt uni3i i 7n care i se des1AoarA 6ia3aK; 7n3e e.ea prin asta ama2i itatea i de1erenta 1ArA mar.ini i e.a a pentru to3i' pe care i%o arAtau 7n re a3ii e or aceti oameni ai soare ui% un respect senin' 7n6A uit 7ntr%un sur7s' pe care i% mArturiseau unii a tora printr%o discu3ie aproape de nesesiEat i totui 7n nume e unei idei ce pAtrunsese ad7nc 7n 1iin3a or' a unei e.aturi spiritua e care%i unea 7n mod 6Adit pe to3iG o demnitate i chiar o anumita se6eritate 1oarte hotar7ta 7n 6oioia ei 7i cA AuEea 7n 1apte e i 7n i2ertA3i e ce i e 7n.Aduiau' ca o s1Atuitoare spiritua a i a1 ata mai presus de toate' s1Atuitoare pAtrunsa de o .ra6itate de oc posomorita i de o e6 a6ie 7n3e eaptA H cu toate ca nu era ipsita de un anume ceremonia " !Aci aco o' pe o piatra rotunda i acoperita cu muchi' stAtea o mama t7nara care%i desprinsese de pe umAr rochia ca1enie ca sa poto eascA 1oamea pruncu ui" Ji oricine trecea pe 7n.a ea o sa uta 7ntr%un 1e deose2it' care reEuma tot ceea ce dAinuia at7t de .rAitor nem8rturisit 7n purtarea .enera a a acestor oameniD tinerii se 7ntorceau cAtre mama i%i 7ncruciau 2ra3e e pe piept 7ntr%un .est uor i iute' pentru a%i ua o 3inuta demna' apoi 7i 7nc inau sur7Eatori capu ' 1ete e 1ac7nd o de icata .enu1 e9iune' asemenea credincioi or care trec prin 1a3a a taru ui" 4ar' 7n ace ai timp' to3i 1Aceau semne prieteneti' 6oioase' iE6or7te din inima' iar aces amestec de e6 a6ie 1orma a i prietenie p ina de 6oioie' c7t i .estu uor i deEin6o t cu care mama' pentru a%i aFuta pruncu sA su.A' 7i a#as s7nu cu de.etu arAtAtor i 7n ace ai timp 7i 7na 3A ochii i mu 3umea un sur7s ce ui care%i arata respect' s17rrra prin a% 1ermeca pe !astorp" Nu se mai satura pri6ind i' totodatA' se 7ntre2a cu spaimA a6ea dreptu sa pri6eascA' daca 1aptu de a p7ndi aceasta 1ericire i ci6i iEata nu era repro2a2i % pentru e care se sim3ea cu totu ip s no2 e3e' ur7t i .roso an" "t *%ar 1i Eis ca nu mai a6ea timp pentru asemenea .7nduri" Ln 1rumos' a cArui par un.' dat 7ntr%o parte' cAdea uor pe 1runte indu%se spre t7mp a' stAtea chiar dedesu2tu ui' cu 2ra3e e 7ncruciJ piept' deoparte de to6arAii sai' nici trist' nici 7ndArAtnic' ci pur *+
"c*

MUNTELE VRJIT /&/ arte de cei a 3i" Iar acest 2Aiat 7 6AEu i%i 7na 3A ochii spre e ' pe a pri6irea ui trecu de a ce care spiona cAtre scene e de pe p aFa i % toarse' p7ndindu% pe p7nditor" Insa' deodatA' 7i ridica ochii i se s" " %n depArtare' iar sur7su de curtoaEie 1rA3easca i po iticoasa' care e comun tuturora' dispAru de pe chipu 1rumos' pe FumAtate copi Aros Y cu trAsAturi se6ere H da' i 1ara sa 1i 7ncruntat spr7ncene e' pe chip 7i aru o serioEitate ca de piatrA' 1ara e9presie i de nepAtruns' un erme%" morta ce% 1Acu pe )ans !astorp' care a2ia se initise' sa se simtA cuprins de o spaimA cump ita' o spaima cAreia 7i presim3ea 7n mod ne Amurit semni1ica3ia" 7ntoarse i e capu """ !o oane puternice' 1ara soc u' 1Acute din 2 ocuri ci indrice' prin crApaturi e cArora cretea muchiu ' se 7nA 3au 7ndArAtu ui H co oane e unui porta pe a e cArui trepte stAtea e Fos" *e scu A cu inima .rea' urca trepte e 7ntr%o parte' pAtrunse pe su2 arcu ad7nc a por3ii i%i continua mersu pe o ca e pardositA cu espeEi de piatrA' care 7 conduse imediat su2 a te co oane maiestuoase" Trecu de e e i iatA cA se pomeni 7n 1a3A cu temp u ' enorm' 6erEui i ros de 6reme' cu un postament de trepte 7na te i un 1ronton at care se reEema pe capite uri e co oane or puternice' aproape .roso ane' dar care se 7n.ustau a partea superioarA' iar din 7m2inarea or se i6ea din c7nd 7n c7nd c7te un 2 oc rotunFit" AFut7ndu%se cu m7ini e i o1t7nd din .reu' cAci inima i se str7n.ea din ce 7n ce mai tare' )ans !astorp se ca3ara cu mare .reutate pe trepte e 7na te i aFunse 7n sa a mare a pAdurii de co oane" Era 1oarte ad7nca' iar e se p im2a ca printre trunchiuri e pAdurii de 1a.i de pe 3Armu mArii pa ide' oco ind dinadins' 1iindcA nu dorea sa%i ca ce incinta" 4ar se 7ntorcea mereu 7n ocu unde iruri e co oane or se rAreau J+ aJunse 7n 1a3a unui .rup de statui' doua chipuri de 1emei ciop ite 7n 1a' aeEate pe un soc u' mama i 1iica dupA c7te se pAreaD una 7n aQ JeE7nd demnA' nespus de 2 inda i dia1ana' insa cu spr7ncene e n.atoare deasupra ochi or .oi i 1ara pupi e' 7ntr%o tunica p isata" cu ondu at' de matroana' acoperit cu un 6a G cea a tA' 7n picioare" c a )*at8 cu un .est matern de prima' a67nd o 1i.ura o6a a )c copi a" + e i m7ini e 7mpreunate i ascunse 7n p iuri e hainei sa e un.i' murQ !m[O Rans !astorp pri6ea .rupu ' inima ui" ea tot nc din moti6e ne a%Ah'"' \aQ *! mai .rea' mai ne initita' 7ncArcata de presentimente" sa a% raEm H i totui era si it H sa oco eascA aceste chipuri' ca 2r onE *a mdaratu orU pe r7ndu a doi ea de co oane du2 eG ua de 7n 1a'a anctuaru ui era deschisa' iar .enunchii nenorocitu ui tremurarA U s#ectaco pe care% surprinse cu pri6irea" 4oua 1emei cu X-~
546 T)OMA* MANN pAru cArunt' pe FumAtate .oa e' cu s7nii at7rn7nd i s17rcuri e iun Y nite de.ete' se dedau unei practici 7n1iorAtoare' aco o' 7nAuntru n a 67 68tAi e 1 AcAri or" Ap ecate deasupra unui caEan' s17iau un pru n 1 s17iau cu m7ini e' 7ntr%o inite sA 2aticA H

)ans !astorp 6edea ehQ pAru su23ire i 2 ond' m7nFit cu s7n.e % i% de6orau 2ucA3ica 2ucA3ica' crAn38nind 7ntre din3i oscioare e 1ra.i e' iar de pe 2uEe e + 7nspaim7ntAtoare cur.ea s7n.e" Un 1ior de .hea3A 7 3intui pe )a !astorp" Voi sA%i acopere ochii cu m7ini e' 7nsA nu iE2uti" Voi sA 1u. i nu putu" 4ar iatA cA e e 7 EArirA i' continu7nd sA se dedea ocupa3ieQ or odioase' 7 amenin3arA cu pumnii 7ns7n.era3i' st7nd cu spate e a e i% 7nFurarA 1ArA . as' cu cea mai cump itA .roso Anie' cu 6or2e neruinate' 7n chiar dia ectu 6or2it de popor 7n patria ui )ans !astorp *e sim3ea r8u' at7t de r8u cum nu se mai sim3ise 6reodatA" Ji se E2Atu cu deEnAdeFde sa se smu .A din oc' 7nsA din pricina e1ortu ui' cAEu cu spate e proptit de o co oanA % i ast1e se re.Asi' a67nd 7ncA 7n auE acea c7rcotea a hidoasA' spriFinit de opron' cu capu cAEut 7n piept i reEemat de 2ra3' i cu picioare e 67r7te 7n schiuri e 7ntinse 7n 1a3a" !u toate acestea 7ncA nu era o treEire 6erita2i AG c ipi numai' 1ericit cA scApase de ace e 1emei 7n1iorAtoare' 7nsA nu%i dAdea seama prea 2ine i nici nu se sinchisea prea tare dacA stAtea reEemat de co oana unui temp u sau de%un opron' iar 6isu i se pre un.i oarecum 1ArA ima.ini' numai 7n .7nd' dar 7ntr%un 1e nu mai pu3in cuteEAtor i 7ntortocheat" :Jtiam eu cA a 1ost un simp u 6is' aiura 7n sinea ui" Un 6is 1ermecAtor i 1oarte 7n1ricoAtor" 7n 1ond' am tiut tot timpu cA 6iseE' pe toate mi e%am urEit sin.ur % at7t parcu 7n1runEit c7t i du cea a2urire %iar ceea ce a urmat dupA aceea' 1rumosu ca i ur7tu ' aproape cA e tiam dinainte" 4ar cum de po3i sA tii i sA urEeti 7n 7nchipuire i 7ne7ntare i spaimAI 4e unde am uat eu .o 1u ace a minunat' presArat cu insu e IUY ace ui cu dupA aceea' incinta temp u ui spre care m%a 7ndrumat pri6irea t7nar p Acut ce stAtea at7t de sin.urI Mi se pare cA nu 6iseEi numai propriu tAu su1 et' ci 6iseEi 7ntr%un 1e oarecum anonim i comun' c dacA 7ntr%un mod unic" Mare e su1 et din care tu nu eti dec7t o part 6iseaEA prin tine' 7n 1e u tAu' ucruri pe care 7n tainA e 6iseaEA 6e noi % despre tinere3ea' despre nAdeFdea' despre 1ericirea' despre p R ui""" i despre 1estinu ui s7n.eros" Iata%m8 reEemat de co oana pAstreE 7ncA 7n trup ade6Arate 6esti.ii a e 6isu ui meu' 1ioru de S care m%a strA2Atut 7n 1a3a 1estinu ui s7n.eros' dar mai pAstreE i R e inimii' pe care am sim3it%o 7n 1a3a 1ericirii i e6 a6ioase or o2icei umanitA3ii a 2e" Mi se cu6ine H o a1irm H merit pe drept cu67n

MUNTELE VRJIT /&< t aici i sA 6iseE asemenea ucruri" Am 7n6A3at mu te de a cei de%aici ` re des1r7nare i despre ra3iune" M%am rAtAcit cu Naphta i cu ttern2rini 7n cei mai pericu oi mun3i" Jtiu totu despre om" I%am scru%carnea i s7n.e e' i% am 7napoiat 2o na6ei ! a6dia !hauchat creionu a pri2is a6 )ippe" Oricine cunoate trupu ' cunoate 6ia3a i moartea' n r asta nu%i totu ' ci este ce mu t un 7nceput' daca te situeEi din punc%i BF e 6edere peda.o.ic" Tre2uie sa ai 7n 6edere 7nsA' mereu' ce a a t spect' ce contrar" !Aci tot interesu pe care% sim3i pentru moarte i 2oa A nu este dec7t o 1ormA a interesu ui pentru 6ia3A' dupA cum o do6edete de a t1e 7n6A3Atura umanistA despre medicinA' care se adreseaEA 6ie3ii i mor3ii 7ntr%o atineascA at7t de curtenitoare i nu este dec7t o 6arietate a acestei unice' mari i apri.e preocupAri cAreia 6reau' cu toatA dra.ostea mea' sA%i spun pe numeD este copi u rAs1A3at a 6ie3ii' este omu ' situa3ia i poEi3ia ui""" 7 cunosc destu de 2ine' am 7n6A3at 1oarte mu te de a cei de%aici' de sus' am urcat 1oarte mu t deasupra c7mpiei' p7nA a punctu unde era c7t pe ce sA%mi pierd rAsu1 areaG dar de a 2aEa co oanei me e am o pri6e ite care nu mi se pare de oc rea""" Am 6isat despre condi3ia omu ui i despre 1irea ui po iticoasA' inte i.entA i respectuoasA' 7n spate e cAreia' 7n temp u' se des1AoarA un 1estin s7n.eros" !7t de curtenitori i 1ermecAtori erau unii 1a3A de a 3ii' oamenii soare ui' i totui' cum de rA2dau cu inite asemenea deprinderi 7n.roEitoareI *au poate tocmai de aceea comportarea or este demnA i 1oarte e e.antA" 7n su1 etu meu 6reau sA rAm7n cu ei' nu cu Napht8 i' de a t1e ' nici pe at7t cu *ettem2riniG am7ndoi s7nt nite 1 ecari" Unu este senEua Ji per6ers' iar ce A a t nu su1 A niciodatA dec7t 7n micu3u corn a ra3iunii' incnipuindu%i cA poate s8%i 7nsAnAtoeascA chiar i pe ne2uni' ceea ce enotA o ipsA de .ustK Nu este a tce6a dec7t spirit primar i eticA purA' este ;#sa de re i.ie' iatA un 1apt 2ine sta2i it" 4ar nu 6reau sA trec nici #artea mitite u ui Naphta' a re i.ia ui care nu%i dec7t un gua""!;Y'5 a ui 4umneEeu i a 4ia6o u ui' a Bine ui i a RAu ui' adicA !Qt treQ=Uie pentru ca indi6idu sA se arunce or2ete i sa se R e m chip mistic 7n .enera " !e mai peda.o.iK #7nA i certuri e i 2at T e en !are nu se asa R Qor nu smt dec7t un gua""abuglio, un con1uE 6uiet de e6i a Q ame3it nici un om cu mintea as8 !u o2 e impede i inima de ` % pro2 eme e or re ati6e a aristocra3ieK !u sporo6Aia A or oaF%e teK Via3A sau moarte % 2oa A' sAnAtate % spirit i naturA" *7nt >*tea contrariiI MA 7ntre2D oare constituie e e pro2 emAI Nu' nu R emeU iQ nici pro2 ema no2 e3ei or nu este o pro2 emA" a mor3ii iE6orAte din 6ia3A i 1ArA ea 6ia3a n%ar mai 1i' iar

&+i
/&@

T)OMA* MANN
aa

por3ia ui homo Dei este a miF oc % 7ntre des1r7nare i ra3iune % 3ot cum situa3ia ui se a1 a 7ntre comunitatea mistica i indi6idua Q uuratic" ata ceea ce 6ad de 7n.a co oana mea" In aceasta situa3ie este si it sa ai2A re a3ii ra1inate i .a ante i p ine de ama2i itate res tuoasa' cAci numai e sin.ur este no2i ' iar contrarii e nu e9ista Om este stap7nu contrarii or' e e e9ista datorita ui i prin urmare e este m Q no2i dec7t e e" Mai no2i dec7t moartea' prea no2i pentru ea % F a constituie i2ertatea min3ii ui" Mai no2i dec7t 6ia3a' prea no2i pentr ea H asta este e6 a6ia din inima ui" ata ca am .Asit rima unui 6is poe3i despre Om" Vreau sa nu uit" Vreau sa 1iu 2un' nu 6reau sa%i 7n.Adui mor3ii nici o putere asupra .7nduri or me eK !Aci 7n asta consta 2unAtatea i mi a' 7n nimic a tce6a" Moartea este o mare 1or3a" !7nd te apropii de ea' te descoperi i mer.i cu pas caden3at' 7n 67r1u picioare or" In cinstea ei te 7m2raci so2ru i numai 7n ne.ru' cAci ea poarta co ereta de ceremonie a trecutu ui" Ra3iunea este nAt7n.a 7n 1a3a mor3ii' cAci ea nu%i nimic a tce6a dec7t 6irtute' 7n 6reme ce moartea este i2ertate' des1r7nare' ipsa

1ormei i 6o uptate' spune 6isu meu' iar nu iu2ire""" Moartea i iu2irea H aceasta%i o rima improprie' de prost .ust' o rima 1a saK Iu2irea 7n1runta moarteaG numai ea sin.ura' nu 6irtutea' este mai tare dec7t moartea" Ea sin.ura' nu 6irtutea' inspira .7nduri e 2une" -orma nu este nici ea a tce6a dec7t iu2ire i 2unAtateD 1orma i ci6i iEa3ia urnei comunitA3i ra3iona e i prietenoase' a unei condi3ii umane armonioase' cu su27n3e esu discret a 1estinu ui s7n.eros" O' iatA ce6a 6isat 7n mod des uit' o _c7rmad 2unaK Vreau sA .7ndesc" In inima 6reau sa%i pAstreE mor3ii 7ntrea.a mea credin3a' 7nsA 6reau sa%mi aduc impede aminte ca orice credin3a dAruitA mor3ii i trecutu ui nu este dec7t 6iciu' 6o uptate 7ntunecata i antiumana atunci c7nd poruncete .7ndu ui i conduitei noastre" Omul nu trebuie sa ng)duie mor(ii sa domneasc asupra gndurilor lui n numele bun)t)(ii i iubirii. Ji cu asta' m treEesc""" !Aci mi%am dus 6isu p7na a capAt" 4e mu ta 6reme cAutam acest cu67ntD i aco o unde mi%a apArut )ippe' i pe 2a con i #retu Q deni" 4upA aceea cAutAri e m%au m7nat 7n mun3ii acoperi3i de Eapa 4ar iatA ca %am .Asit" Visu mi %a re e6at impede' aa incit 7 gu 6ecie" 4a' s7nt 7nc7ntat i iatA ca m%am 7ncA Eit" Inima 7mi 2ate pu i tie pentru ce" Nu 2ate numai din moti6e 1iEice' nu 2ate aa Ya R un.hii e unui cada6ru continua sa creascAG ci 2ate omenete i se a I cu ade6Arat 1ericita" !u67ntu meu din 6is este un e i9ir mai 2u 6inu de porto i 2erea' i%nu cur.e prin 6ine asemenea iu2im J+ R. ca sa ma smu . din somn i din 6is' care tiu' 1irete' ca% mi pun MUNTELE VRJIT /&, idie t7nara mea 6ia3A""" )ai' scoa A' hai' scoa AK 4eschide ochiiK #" mein2re e ta e' a e ta e s7nt picioare e de% aco o' din EApadaK 7ncor%A% e i stai dreptK Ia te uita H 6remea%i din nou 2unaK; !ump it de ane6oioasa a 1ost smu .erea din e.aturi e care%I " eau i% 3ineauG dar a67ntu ui a 1ost mai puternic" )ans !astorp se riFini 7ntr%un cot' 7i 7ntinse cu putere .enunchii' trase' se reEema i Y Fn sus' -ram7nta EApada cu tA pi e' se o6i cu m7ini e peste coapse Y si scutura umerii' uit7ndu%se 6ioi i curios 7mpreFuru ui' dar i 7n sus' atre ceru unde se 6edea un a 2astru pa id printre 6a uri e su23iri a e nori or cenuii%a 2atri care a unecau 7ncet' deE6e ind secera su23ire a unii Un amur. poto it" Nici 1urtuna' nici ninsoare" Pidu munte ui st7ncos din partea cea a tA' cu spinarea 7ncArcatA de 2raEi' apArea 7ntre.' impede' i se odihnea 7n pace" Era um2rit numai p7na a FumAtateG cea a tA FumAtate se sca da 7ntr%o umina tranda1irie" Oare ce se 7nt7mp a' cu ce se mai 7nde etnicea umeaI Era cum6a diminea3aI Iar e petrecuse o noapte 7n EApadA' 1ArA sa moara de 1ri. aa cum sta scris 7n cAr3iI Nici un mAdu ar nu%i era amor3it' nici unu nu i se spAr.ea cu sunet sec 7n 6reme ce tropaia' se scutura i se 7n67rtea 7n Furu ui' 1ac7nd e1orturi sa se .7ndeasca a situa3ia 7n care se .Asea" Urechi e' 67r1uri e de.ete or' de.ete e de a picioare 7i erau' 1irete' amor3ite' dar nu mai mu t dec7t a tAdatA' cum i se 7nt7mp ase adesea iarna' pe c7nd stAtea 7ntins pe 2a con" IE2uti sA%i scoatA ceasu " Mer.ea" Nu se oprise cum a6ea o2iceiu s%o 1acA atunci c7nd uita sa% 7ntoarcA" Nici pe departe nu arata ora cinci" Mai ipseau cam 6reo douAspreEece sau treispreEece minute" UimitorK Era oare posi2i sa nu 1i stat dec7t Eece minute' aici' 7n EApada' sau poate ce6a mai mu t' i sA 1i scornit pentru e 7nsui At7tea ima.ini 1ericite i ttitior8toare' at7tea .7nduri 7ndrAEne3e' 7n 6reme ce neor7nduia a he9a.ona A se risipea tot at7t de repede pe c7t iE2ucniseI Ji apoi' cu si.uran3a a6usese noroc' 7n ceea ce pri6ete putin3a de a se 7ntoarce acasA" !Aci ouA r7nduri 6isuri e i 1a2u a3ii e ui uaserA o asemenea 7ntorsAtura' tresarise' reanimat pe momentD 7nt7i de spaima si apoi de 2ucurie" c #Area ca 6ia3a a6ea inten3ii 2une 7n pri6in3a copi u ui ei rAs1A3at pu p rAtAcite""" B1Ar R `;ci m ar 1i 1`stQ indi1erent daca era diminea3a sau dupA amiaEa e9t a ! ` 7tSO`iaQa ca aQ`ia 7ncepea sa se 7nsereEeC' nici 7n 7mpreFurdri e #utut ^ > g+ QR!Q Qn starea ++Q persona a nu dAinuia nimic care sa% 1i a[FFc8 # edica pe )ans !astorp sa se 7ntoarcA acasA i chiar aa 1Acu %6aie Q un aZ nt mAre3 sau' cum s%ar spune' E2ur7nd prin aer' co2or7 7n e Qumini e erau aprinse de mu t c7nd aFunse' dei une e rAmAi3e
550

T)OMA* MANN a 2e a e Ei ei' pAstrate de EApadA' i%ar 1i 1ost prea de aFuns sa%i iUrtu drumu " !o2ori prin Brehmen2iih " de%a un.u MattenTa du ui' i a% > cam pe a ora cinci i FumAtate 7n 4or1' unde 7i asA a 2Acan echQ mentu sporti6' se odihni 7n cAmAru3a mansardatA a domnu ui *ettem2 Q Y i%i po6esti cu de%amanuntu 6isco u de care 1usese surprins" UmanQ se arata 1oarte 7n.riForat" 7i repeEi m7na p7na deasupra capu ui' 7 !e " cu strAnicie pe nechi2Euitu care 7n1runtase o asemenea primeFdie Q aprinse imediat ampa de spirt care ardea cu mici pocnituri' pentru a Q pre.Ati t7naru ui isto6it o ca1ea a cArei tArie nu% 7mpiedica pe )ans !astorp sa adoarmA pe scaun" O ora mai t7rEiu' atmos1era ci6i iEata de a :Ber.ho1; 7 7n6A ui cu su1 u ei m7n.7ietor" La cina' a6u o minunata po1ta de m7ncare" !eea ce 6isase 7ncepea sa pA eascA" Ji chiar 7n seara aceea nu mai 7n3e e.ea at7t de 2ine ceea ce .7ndise"

7n ca itate de mi itar i de 2ra6

)ans !astorp primise mereu 6eti scurte de a 6aru ui' a 7nceput e9u2erant de 2une' apoi mai pu3in 1a6ora2i e i' 7n s17rit' c7te6a care ascundeau destu de st7n.aci o situa3ie 1oarte Fa nica" *eria de cAr3i pota e 7ncepu cu po6estirea p ina de haE a sosirii ui Joachim a re.iment i a ceremoniei pasionante' 7n decursu cAreia 1Acuse Furam7ntu de sArAcie' castitate i supunere H dupA cum se e9prima )ans !astorp 7ntr%o carte pota a trimisa ca rAspuns 6Aru ui sAu" Apoi scrisori e continuarA sa re ateEe cu seninAtateD etape e unei cariere simp e' p ina de a6antaFe i uurata at7t de ataamentu pasionat pentru meseria a easa' c7t i de simpatia e1i or' iar 1iece scrisoare

de 7ncheia cu sa utari i urAri de .ra2nica re6edere" !um Joachim studiase c7te6a semestre a uni6ersitate' 1uses scutit de cursuri e de a coa a de rAE2oi i dispensat de ser6iciu de su o1i3er%e e6" 7naintat a .radu de su2o1i3er chiar de Anu Nou' 7i trimise 1oto.ra1ie repreEent7ndu% cu .a oane e puse de cur7nd" -iecare oi re atAri e sa e scurte strA uceau de 7nc7ntarea ce%o sim3ea
fa)a

o2 i.a3ia de a 7ndura spiritu unei ierarhii de 1ier ca ita de sentinie onoarei' dar care totui 3inea socotea a' 7ntr%un sti se6er i des haE iu' de s A2iciuni e omeneti" Erau i anecdote pri6itoare a R R portarea cu iE oarecum romantic i tu 2utator pe care o a6ea tai ser.entu ' un so dat ursuE i ar3A.os' 7n stare sa ada 7n acest
MUNTELE VRJIT //+ % care putea .rei pe e1u sacrosanct de m7ine' pe ce cAruia 7i 1usese acum 7n.Aduit accesu a !ercu Mi itar" Era cai a.hios i pasio% Aooi 6eni 6remea sA se preEinte a e9imenu de o1i3er' si ast1e ' a eputu ui apri ie" Joachim era a6ansat ocotenent" 4upA toate aparen3e e' nu e9ista om mai 1ericit' 6reunu a cArui 1ire a ie cArui dorin3e sa .AseascA o 7mp inire mai impede 7n acest 1e de a t8 !u un soi de 6o uptate pudica re ata cum' trec7nd prin 1a3a prima%ei 7n noua i sp endida ui uni1orma dAdu pe oc repaus' cu un sin.ur est a m7inii' santine ei care 7ncremenise pentru a%i preEenta onoru " Ji% mai in1orma' de asemenea' despre mici e nep Aceri i satis1ac3ii a e ser6iciu ui' despre camaraEii anima3i de o simpatie p ina de so icitudine' despre 6ic enia de6otata a ordonan3ei ui' despre 7nt7mp ari e haE ii din timpu e9erci3ii or i a ore or de instruc3ie teoretica' despre inspec3ii c7t i despre a.ape e camaradereti" 7n treacAt 7i mai 6or2ea de asemenea i despre e6enimente e mondene' 6iEite' dineuri i 2a uri" 4ar despre sAnAtatea ui' niciodatA" #7n8 a 7nceputu 6erii nu se 7nt7mp a nimic" 4ar atunci 7i mArturisi cA stAtea 7n pat i ca' din ne1ericire' se 6AEuse si it sa admitA ca era 2o na6D o 1e2ra .ripa A' o chestiune de c7te6a Ei e" La 7nceputu ui iunie 7i re uA ser6iciu ' 7nsA cAtre miF ocu unii se sim3i iarAi :mo eit;' se p 7n.ea cu amArAciune de :.hinionu ; ui i%i arata teama ca nu 6a putea 1i a post pentru mari e mane6re de a 7nceputu unii au.ust' pe care e atepta cu o nerA2dAtoare 2ucurie" #rostii' cAci 7n iu ie era per1ect sAnAtos i o duse aa c7te6a saptam7ni' p7na c7nd se i6i necesitatea unui consu t impus de osci a3ii e 2 estemate a e temperaturii' consu t de care a6ea sa depindA totu " )ans !astorp rAmase mu ta 6reme 1ara nici o este 7n e.Atura cu acest consu t medica ' iar atunci c7nd a1 a' nu Joachim ce care%i scria H 1ie ca nu 1usese 7n staie' 1ie ca%i 1usese ruine H ci sa' doamna Piemssen' era aceea care%i te e.ra1ie" 7 anun3a cI" chim 7i uase un concediu de c7te6a saptam7ni' socotit de medici ca ut necesar" Indicat a titudine 7na ta' prescris p ecare imediata' ro. `#nt dou8 camere" RAspuns p Atit" *emnatD MAtua Lui se" st7 R Re Qa sR7rituQ mi iu ie c7nd )ans !astorp citi aceasta te e.rama' a con dar Q % o citi i o reciti de mai mu te ori" Ji dAdu uor din cap' nUmai din aa cap' ci 7i e.Ana tot 2ustu optind printre din3iD :Aa' !u !are 6a sa E c8 #ri i % ^ Joachim se 7ntoarceK; i 2rusc 7 U!Ur a nsa iatA o a O Q 7 aproape imediat se poto i i%i EiseD :)m' hm' te 1oar te .ra6a" Ba' s%ar putea chiar spune c8%i o surpriEa 1ru% 552

T)OMA* MANN
de

moaaK 4race' rapida e6o u3ie H .ata copt sA re6inA 7n patrieI sosete cu e H Bspuse _mamad' nu _mAtua LuisedG sentimentu + Y ru2edenie s A2ise pe nesim3ite' ast1e 7nc7t se sim3ea aproape un straQ ceea ce este 1oarte .ra6' i tocmai 7nainte de mari e mane6re a acest 2Aiat 2un ardea sA ia parteK )m' hm' e9ista 7n toate acestea o m doEa de m7ra6ie' o m7ra6ie 7mp etitA cu dispre3' i care constituie 1apt antiidea ist" Trupu trium1a' 6rea a tce6a dec7t su1 etu i se impu spre ruinea oameni or preEum3ioi care proc amA ca e este supus su1 e tu ui" *e pare ca respecti6ii oameni nu tiu ce 6or2esc cAci' 7ntr%un ca ca acesta' daca ar a6ea dreptate' 1aptu ar arunca o umina du2ioasa asupra su1 etu ui" Sapien(i sat, tiu ce tiu i ce spun" !Aci 7ntre2area pe care eu 6reau s%o pun este tocmai 7n ce mAsura e o eroare sa consideram trupu i su1 etu ca e9isten3e care se opun' sau' dimpotri6A' daca nu%i mai potri6it sa e pri6im ca 1iind 7n per1ect acord i a1 7ndu%se de aceeai parte a 2aricadei H numai ca prea1erici3i or preEum3ioi o asemenea idee n%o sa e treacA niciodatA prin cap" Bunu meu Joachim' cine ar 6rea sa%3i reproeEe ce6a 3ie i Ee u ui tau e9cesi6I Tu eti oia % dar a ce 1o osete oia itatea daca trupu i su1 etu au cAEut a 7n6oia aI Ar 1i oare cu putin3a sA nu 1i uitat anumite miresme 7n6iorAtoare' un sin p in i un r7s 1ara moti6 care 7 ateaptA a masa doamnei *tohrI""" Joachim se 7ntoarceK 7i mai spuse e 7ncA o data i tresari de 2ucurie" Vine 7ntr%o stare proasta' 1ar8 7ndoia A' dar 6om 1i iarAi am7ndoi' iar eu nu 6oi mai 1i Asat aici comp et de capu meu" ata ce6a 2un" Este drept ca nu 6a mai 1i chiar totu aa ca a tAdatAG camera ui este ocupataG Mistress Macdona d tuete din ce 7n ce mai stins i' 1irete' 7n.a ea se a1 a 7n permanen3a 1oto.ra1ia micu3u ui ei copi ' 1ie ca e aeEata pe mAsu3a' 1ie ca o 3ine 7n m7na" dar' oricum' e 7n u tima 1aEa' i daca odaia nu%i cum6a reEer6ata' atunci""" 4e a t1e ' a putea re3ine aha' 7n mod pro6iEoriu' douAEeci i op3 este i2era' dupA c7te tiu" Ma duc imediat a administra3ie' sau mai 2ine chiar a Behrens" ata 7ntr%ade6ar o 6este % tiista om anumite puncte de 6edere i stranica din a te e' insa' 7n orice caE' es 6este 1ormida2i aK Numai ca' iatA' tocmai acum s7nt si it sa% mai a i pe camaradu cu sa Qtare' care tre2uie sa treacA numaidec7t' 1iindcA i 1Acut trei i FumAtate" Vreau sa%

7ntre2 daca mai crede ca i 7n caE 1enomenu 1iEic tre2uie socotit ca secundar"""; "" Ji chiar mai 7nainte de ora ceaiu ui' se duse a 2irou adminN !amera a care se .7ndise i care dAdea pe ace ai condor ca i a R" disponi2i a" *e 6a .Asi una i pentru caEarea doamnei Piemsse1 %
MUNTELE VRJIT 553 se &i sA se duca a Behrens" 4Adu peste e in : a2o;' cu o 3i.ara 7n iar 7n cea a tA cu o epru2et8 p inA cu un ichid de o cu oare du2ioasA" \ 4omnu e consi ier au ic' a3i a1 atI 7ncepu )ans !astorp""" % 4a' c8 necaEu nu se da 2Atut' rAspunse pneumotomistu " #ri6ete% acest Rosenheim din Utrecht' spuse e i cu 3i.ara arata epru2et8" Ta110Z Eece" Ei' po1tim' i tocmai acum mi%a cAEut pe cap directoru de 1a2ricA *chmitE' care a 7nceput sa 6oci1ereEe i sa se 6AicAreascA' deoa%ece Rosenheim a scuipat pe c7nd se p im2a' mAcar ca are Ga110Z Eece" Ar tre2ui s8% mutru uiesc" 7nsA dac8%i tra. o sapunea a' 7 apuca 1urii e' 1iindcA este teri2i de suscepti2i i ocupa trei camere cu 7ntrea.a 1ami ie" Nu pot sA% dau a1ara' cAci mA iau a 2Ataie cu direc3ia .enera a" Uite 7n ce con1 icte s7nt imp icat 7n 1iecare c ipA i de.ea2a 7ncerc sa%mi urmeE ca ea initit i 1ara de prihana" % *tupidA po6esteK spuse )ans !astorp cu 7n3e e.erea ce ui ini3iat i cu 6echime" 7i cunosc pe aceti domni" *chmitE 3ine mor3i a con6enien3e' pe c7nd Rosenheim este mai cur7nd un nepAsAtor" 4ar poate ca e9ista 7ntre ei i a te puncte de di6er.en3a dec7t ce e pri6itoare a i.iena' ce pu3in aa mi se pare" *chmitE i cu Rosenheim s7nt am7ndoi prietenii 4onei #ereE din Barce ona' cea de a masa doamnei S ee1e d' pro2a2i c8 aici tre2uie cAutata ori.inea acestei certe" Mi%a 7n.Adui sa 6a 1ac o propunereD reaminti3i 7ntr%un mod .enera prescrip3ii e indicate 7n asemenea caEuri' iar pentru rest sA 7nchide3i ochii" %-irete ca%i 7nchid" Nu 1ac dec7t astaD de at7ta 7nchis' aproape ca am cApAtat un spasm a p eoape or" 4ar pe dumneata ce te aduce a mineI Ji )ans !astorp dAdu drumu tirii ce ei triste i stranice totodatA" Nu se poate spune c8 domnu consi ier au ic s%a arAtat surprins" N%ar + rost nici 7n mod o2inuit' dar de data asta nu pAru chiar de oc' eoarece )ans !astorp" 1ie ca era 7ntre2at' 1ie din proprie ini3iati6a' 7 nuse mereu a curent cu starea sAnaia3ii ui Joaehim i% in1ormase pe rens chiar din una mai ca 6aru ui cAEuse a pat" % Aha' 1Acu Behrens" Ei' asta%i" !e 3i%am spus i ce i%am spus te9tu%Y u ee Eece' ci de o suta de oriI Acum iatA ca a3i o23inut ce%a3i po1titK s ertur i de an a 1Acut ce%a 6rut si i%a 6AEut raiu cu ochii" 7nsA 7ntr%un r " e eEin1ectat nu e9ista sa 6areG iatA ceeo ce e6adatu nostru n%a 6rut i 2ui ` ;` s#unea 2atr7nu Behrens" 4ar pe 2atr7nu Behrens tre% pre " creEi 7ntotdeauna ca daca nu' tc%ai dus pe copca i te pocAieti u % iatA' a o23inut .radu de ocotenent' este ade6Arat' nimic de 554

T)OMA* MANN Eis" 4ar a ce%i mai 1o oseteI 4umneEeu pri6ete 7n ad7ncu inimii nu% preocupa nici ran.u ' nici starea cui6a' stAm cu to3ii .oi 7n 1a3a i .enera u ca i so datu de r7nd""" Ji 7ncepu sa se 27 27ie' 7i 1reca ochQ cu m7na%i enorma' 3in7nd 7ntre de.ete 3i.ara' i% ru.a pe )ans !asto sa nu% re3inA mu t de data asta" O camera pentru Piemssen 6a 1i uor d .Asit' iar c7nd 7i 6a sosi 6Aru ' 7 6a 7nsArcina pe )ans !astorp sa% 6; imediat 7n pat" !7t despre e ' e Behrens' nu reproeaEA niciodatA nima nui nimic' ci 7i deschide pArintete 2ra3e e i este .ata sa taie 6i3e u ce .ras a 7ntoarcerea 1iu ui risipitor" )ans !astorp trimise o te e.rama" Ji po6estea 7n dreapta i 7n stin.A cA 6Aru ui era pe ca e sa re6inA' iar to3i cei care% cunoteau pe Joachim erau 7n mod sincer i 7ntrista3i i 1erici3i' cAci caracteru ea i ca6a eresc a ui Joachim c7ti.ase simpatia .enera a' iar pArerea sau sentimentu nee9primat a mu tor 2o na6i era cA 1usese ce mai 2un dintre ei to3i" Nu 6iEAm pe nimeni 7n specia ' 7nsA credem cA nu numai unu dintre ei sim3i o oarecare satis1ac3ie a1 7nd cA Joachim tre2uia sa se 7ntoarcA de a starea mi itarA a modu de 6ia3A oriEonta i cA' 7n po1ida corectitudinii ui ne7ndoie nice' 6a 1i iarAi unu :de%ai notri;" *e tie ca doamna *tohr pre6AEuse acest ucru chiar de a 7nceputG iar acum a6ea con1irmarea scepticismu ui 6u .ar pe care i% mani1estase de a t1e i cu pri e% Fu p ecArii ui Joachim spre es' i nu se s1ia sA se aude cu pre6iEiunea ei" :#utred' putred;' 1Acu ea' i adau.AD imediat 7i dAduse seama ca ucruri e mer.eau prost i nAdAFduia cA Piemssen' cu 7ncApa37narea ui' nu putreEise comp et" B*pusese :putreEire comp etA; cu nemAr.inita ei 6u .aritate"C 4eci' oricum' tot mai 2ine era sA r8m7i a t7r 8' aa cum 1Acuse ea' mAcar cA a6ea di1erite chestiuni Fos' 7n c7mpie' a !annstatt" un 2Ar2at i doi copii" 7nsA ea tia sA se stap7neasca""" Nici Joachim i nici doamna Piemssen nu mai rAspunserA cu 6reo 6este" )ans !astorp rAmase comp et nein1ormat asupra Ei ei i orei sosirii or" 4in aceas cauEA nici nu%i atepta a .arA' dar dupA trei Ei e de a e9pedier te e.ramei ui )ans' sosirA pur i simp u' apArurA aco o' iar ocotenen Joachim ar2ora un r7s si it 7n.a eE on.u re. ementar a 6aru ui sa Lucruri e se petrecura a ora c7nd 7ncepea cura de odihna de se *osiserA cu ace ai tren care% adusese aici sus i pe )ans !astorp' atunci trecuserA ani care n%au 1ost nici scur3i' nici un.i' ci doar lipsi3 durata' adicA 1oarte 2o.a3i 7n trAiri interioare' totui .oi i Eadarru Y " <i c perioada era i ea aceeai' chiar e9act aceeaiD una din prnneie R ui au.ust" Aadar' cum an% spus' Joachim intra 6ese H da" '

MUNTELE VRJIT 555 ent a1ia un 1e de a.ita3ie incontesta2i 6ese A % 7n !amerA ui )ans torp' sau' mai precis' trecu din camera pe care o strA2Atu cu pas .im% tic #e 2a con i' r7E7nd' 7i sa utA 6Aru ' respir7nd scurt' sacadat i 2uit% -Acuse iarAi cA Atoria un.a' parcur.7nd di1erite 3ari' trec7nd ste acu asemAnAtor cu o mare' i dupA aceea urcase din nou ' cFeuri e 7n.uste i iatA ca se a1 a aco o' ca i cum n%ar 1i 1ost niciodatA ecat 1iind sa utat de ruda sa care se ridicase 1ie FumAtate din poEi3ia oriEonta a' e9c am7nd de nenumArate oriD :Ia te uitA' nu e cu putin3a;" Tenu 7i era co orat' 1ie din cauEa 6ie3ii 7n aer i2er pe care o dusese a es' 1ie din cauEa cA Atoriei" A er.ase direct a numAru treiEeci i patrii" chiar 1ArA sA se intereseEe mai 7nt7i de camera ui' ca sa%i sa uie to6arAu 6echi or Ei e rede6enite preEente' 7n 6reme ce mama sa era ocupatA sA se aranFeEe pu3in" *e .7ndeau sa cineEe peste Eece minute' a restaurant' 1irete' iar )ans !astorp putea 1oarte 2ine sa man7nce de data asta cu ei' sau ce pu3in sA 2ea un de.et de 6in" Ji Joachim 7 trase dupA e pe 6Aru sAu p7nA a numAru douAEeci i opt' unde se petrecu e9act ce6a ce se 7nt7mp ase 7n seara sosirii ui )ans' 7nsA de data aceasta ro uri e erau in6ersateD sporo68ind 1e2ri ' Joachim era ce care' acum' se spA a pe m7ini 7n chiu6eta strA ucitoare' 7n 6reme ce )ans !astorp 7 urmArea mirat i' de a t1e ' oarecum deEamA.it din pricina ca 6aru ui era 7n ci6i " 4in comportarea ui' nimic nu trAda pro1esia de mi itar" 7n 7nchipuire 7 6AEuse mereu ca o1i3er' 7n uni1ormA' i c7nd co o' iat8% 7n costumu ui cenuiu' ce o2inuit' un costum dintr%o sin.ura cu oare' ca u n oarecare" Joachim r7se i .Asi cA e un 1e nai6 de a pri6i ucruri e" A' nu' uni1orma o Asase 1rumue acasA" )ans !astorp tre2uia sa tie ca uni1orma este ce6a deose2it" 7n uni1ormA nu po3i 1rec6enta orice oca " dA' aa stau ucruri eG 1oarte mu 3umesc;' spuse )ans !astorp" 4ar oachim nu pArea sA%ii dea seama de sensu Fi.nitor pe care putea sa% #ete e9p ica3ia ui" Ji se interesA de persoane e i 7nt7mp ari e de a ohor ' 1ArA ce mAi mic aer de superioritate' 2a chiar cu duioia i uoinea cui6a care se 7ntoarce acasA" Apoi prin ua de comunica3ie Q doamna Piemssen care 7i sa uta nepotu aa cum o2inuiesc c1t #ersoane in asemenea 7mpreFurAriD ca i cum ar 1i p 8cut surprinsA a! nie Q Q; `U ` e9#resQe care" de a t1e ' era 7ntunecata de o uoarA Ie% de `` o2osea a i de tris e3e mutA care dupA cit se pArea erau 7n e Ura cu J `achim % i to3i trei co2or7ra" T aRacS OF errissen a6ea aceiai ochi 1rumoi' ne.ri i 2 7nEi ca anii tot at7t de ne.ru' 7nsA strA2Atut de 1ire a 2e 6iEi2i e' era //>

T)OMA* MANN prins 7ntr%un 1i eu aproape in6iEi2i ' iar acest ucru se potri6ea cu %.u ei 1e de a 1i' care era armonios' cumpAnit cu .ra3ie' discr 2 7nde3e i care' 7n ciuda unei anumite simp itA3i spiritua e' 7i 1UF demnitate a.rea2i A" Era impede' i de a t1e )ans !astorp nici mirA' cA ea nu 7n3e e.ea 6ese ia Iui Joachim' respira3ia ui ptecipit ar 1e u .rA2it de a 6or2i H mani1estAri care contraEiceau' 1ArA 7ndoQ W%comportarea ui de aco o' de Fos' 7n ade6Ar 1oarte nepotri6itA cu situatQQ 7n care se .Asea % ' n%o 7n3e e.ea i erA oarecum scanda iEatA" I se pare tristA aceasta 7ntoarcere i credea cA tre2uie sA 1ie 7nso3itA de o 3inur corespunEAtoare" Nu putea sA participe a stAri e su1 eteti a e IuQ Joachim' a stAri e ui su1 eteti at7t de nA6a nice' pro6ocate de 7ntoarcere % i !are t7rAu cu e e' cA 7ntr%un 1e de 2e3ie' ce pu3in pentru moment' tot ceea ce i se opunea H iar 1aptu cA respirA din nou acest aer aeru nostru de%8ici' de sus' neasemuit de uor' neconsistent i ca d' 1Ar8 7ndoia A ca% e9a ta i mai tare" #entru eA aceste impresii A e ui Joachim erau de ne7n3e es" :Bietu meu 2Aiat;' 7i spunea pri6indu% pe 2ietu 2Aiat care' 7mpreunA cu 6Aru sAu' se AsA cu totu 7n 6oia unei 2ucurii nestAp7nite' e6oc7nd mii de amintiri' pun7nd mii de 7ntre2Ari' r7E7nd de rAspunsuri e pe care e primea i 8s7ndu%se c7t m8i comod pe spAtaru scaunu ui" Pise de c7te6a oriD :4ar' copiiK; Iar ceea ce spuse mai apoi' dei ar 1i tre2uit sa 1ie ce6a 6ese ' a6u un accent de uimire i aproape de mustrareD :7n ade6Ar' Joachim' este 1oarte mu tA 6reme de c7nd nu te%am mai 6AEut aa" *%ar spune cA tre2uia sa re6enim aici ca sA 1ii iarAi ca 7n Eiua a6ansArii ta e;" La care' e drept' 6ese ia ui Joachim se stinse 2rusc" BunA ui dispoEi3ie dispAru' 7i dAdu seamA de situa3ia 7n care se .Asea' tAcu i nu se m8i atinse de prAFiturA' cu toate c8 era un su1 eu de cioco atA cu 1rica' dintre ce e mai ispititoare B)ans !astorp' dimpotri6A' u 1Acu toate onoruri e' dei trecuse a2ia o orA de a s17ritu su2stan3ia ei ui cineC i s17ri prin 8 nu mai ridica de oc ochii' 1iindcA' dupA c7te s pare8' erau p ini de acrimi" !u si.uran3A c8 doamna Piemssen nu dorise acest ucru" O _c mai cur7nd din respect pentru con6enien3e i 7ncercase s8%i si eascA sA 1ie pu3in m8i serios i mai poto it' ne28nuind cA tot ceea c miF ociu i cumpAtat erA cu desA67rire strAin acestui oc i N+ caE' nu a6eai de a es dec7t 7ntre ce e douA e9treme" !7nd 7nsA JJi odras a

cop eitA de durere 7ntr%un asemenea .rad' ea 7nsAi era ci sa iE2ucneascA 7n p 7ns i 7i 1u recunoscAtoare nepotu ui pentru e depuse ca sa%i 7m2Ar2AteEe 1iuK at7t de pro1und 7ntristat" !i MUNTELE VRJIT //< " tG remarcA nepotu ' Joachim 6a .Asi desi.ur mu te schim2Ari i tu e noutA3i' dar 7n ansam2 u ucruri e 7i urmaserA' 7n ipsa ui' ca ea " nuFt8" 4e pi da' 28tr7na mAtuA se 7ntorsese de mu t' 7mpreuna cu ta suita ei' i respecti6e e doamne edeau' ca 7ntotdeauna' a masa amnei *t2hr" Iar Marusia continua sA r7dA mu t i din toatA inima" Joachim tAcu" 7nsA aceste cu6inte 7i reamintirA doamnei Piemssen de anumitA 7nt7 nire i de nite sa utAri pe care 6oia sA e transmitA c7t mai epede' ca sA nu uite H adicA de 7nt7 nirea cu o doamna care nu pArea ApaticA' dei cA Atorea sin.urA i a6ea inia spr7ncene or pu3in cam prea re.u atA' i care' a Miinchen' unde se opriserA o Ei 7ntre doua trenuri de noapte' 6enise a masa or' a restaurant' ca sa% sa ute pe Joachim" O 6eche cunotin3A de a sanatoriu' Joachim 6a ti' 1ArA 7ndoia A' sA%i reaminteascA nume e""" % 4oamna !hauchat' spuse initit Joachim" 4eocamdatA se a1 a 7ntr%o sta3iune 2a nearA din A .Au' iar a toamnA 6oia sa p ece 7n *pania" La iarnA' se 6a re7ntoarce desi.ur aici" 7 ru.ase sA transmitA ce e mai 2une urAri" )ans !astorp nu mai era un copi ' aa ca 7i st8p7ni ner6ii 6ascu ari care %ar 1i putut 1ace sa pA eascA sau sa roeascA" *puseD % A' ea eraI Ia te uitA' aadar' s%a re7ntors din 1undu !aucaEu ui i 6rea sA p ece 7n *paniaI 4oamna pomenise o oca itate din #irinei" %O 1emeie drA.u3A' 7n orice caE' destu de atrA.Atoare" O 6oce p Acuta Ji .esturi p Acute" 7nsA are un 1e de a 1i cam i2er i ne. iFent' Eise doamna Piemssen" Ne%a acostat pur i simp u' ca pe nite 6echi prieteni' ne%a mtre2at i ne%a po6estit o sumedenie de ucruri' mAcar cA' de 1apt' `achim' cum mi%a spus%o chiar e ' nu i%a 1ost preEentat niciodatA" BiEarK % Acesta%i Orientu i 2oa a' rAspunse )ans !Astorp" *7nt rea itA3i r`ra nu tre2uie sA i se ap ice mAsuri e ci6i iEa3iei umaniste' cAci ar 1i .reea A" Aadar' doamna !hauchat a6ea" 7n ade6Ar' inten3ia sa p ece #aniaK )mK *pania era diametra opusA i 1oarte departe de ca ea de J `c umanistA H dar nu su2 aspectu nepAsArii' ci su2 ace a a ri.i%tu' nu era a2sen3a 1ormei' ci e9cesu de 1ormA' moartea socotita ca a% cum se spune' nu moartea ca descompunere' adicA austeritatea JQ nea.rA' distinsA i s7neeroasA" InchiEi3ia' cu co ereta scro2ita' " t'scuria u """ Ar 1i interesant de tiut cum se 6a sim3i doamna ;sQ Qn R#ama% -ar8 7ndoia A cA se 6a deE2Ara de o2iceiu de a tr7nti Q IQ poate o sA 6edem u7nd 1iin3A un oarecare echi i2ru uman 7ntre
//@

T)OMA* MANN ce e douA ta2ere antiumaniste" 7nsA atunci c7nd Orientu se duce 7n este posi2i sa reEu te i un terorism 1eroce""" Nu' nici nu roise' nici nu pA ise' dar reac3ii e pe care i e pro6 sera aceste neateptate 6eti despre doamna !hauchat se mani1e printr%un ir de cu6inte care nu puteau primi a t rAspuns dec7t o ta p ina de ne Amuriri" Joachim 7nsA era mai pu3in speriatG e cuno perspicacitatea de care uEa 6aru sau aici' sus" 4ar 7n ochii doam ; Piemssen se putea citi o imensa stupoareG se comporta de parca )a !astorp ar 1i rostit nite 6or2e de o 1oarte .roso ana necu6iin3A i dun o tAcere peni2i a' se ridica de a masa' spun7nd c7te6a cu6inte menite sa punA capAt acestei situa3ii Fenante" 7nainte de a se despar3i' )ans !astorn e aduse a cunotin3a instruc3iuni e consi ieru ui au ic potri6it cArora Joachim tre2uia' p7na una%a ta' sa stea m7ine 7n pat' dupA care 6a 1i supus consu tu ui medica " Mai t7rEiu' 6om mai 6edea" Apoi ce e trei rude se cu carA 7n camere e cu ui e de a 2a coane deschise spre rAcoarea acestei nop3i de 6arA din creieru mun3i or % 1iecare cu .7nduri e ui' )ans !astorp preocupat' 2ine7n3e es' de perspecti6a 7ntoarcerii doamnei !hauchat' e6eniment ce se 6a produce' dupA cum spera e ' 7ntr%un termen de ase uni" Aadar' ne1ericitu de Joachim re6enise 7n patrie' pentru un mic tratament sup imentar care se impunea" AceastA e9presie de tratament sup imentar era' dupA toate aparen3e e' 1ormu a curenta de care se 1o oseau i cei de a es' dupA cum o 7ntre2uin3au' deopotri6A' i cei de%aici' de sus" 7nsui consi ieru au ic Behrens o adoptA' cu toate ca din chiar prima Ei' 7i administra ui Joachim patru saptam7ni de odihnA a patD erau necesare at7t pentru a pre7nt7mpina 6reo comp ica3ie mai .ra6a' c7t i pentru a% aFuta sa se ac imatiEeEe i' 7n ace ai timp' sa%i re. ementeEe 7ntr%o oarecare mAsura di1eren3e e prea mari de temperatura" 4e a t1e tiu sa oco eascA pro2 ema preciEArii termenu ui necesar pentru acest mic tratament sup imentar" 7n a2sen3a ui Joachim' doamna Piemssen' 7n3e eap a" p ina de 2un%simt si 1ara a se e.Ana c7tui de pu3in cu spera nesA2uite' propuse toamna' de pi da una octom2rie' ca data e6eniua p ecArii' iar Behrens o apro2a' deoarece atunci' dec ara e ' 6or u 7ndoia A mai mu t dec7t acum" 4e a t1e ' consi ieru au ic 7i 18cus R impresie e9ce entA" Era 1oarte .a ant' 7i spunea :prea stimata doam o pri6ea cinstit 7n 1a3a cu ochii ui AcrAmoi i inFecta3i i 7ntre 7ntr%un 1e at7t de nostim im2aFu scornit de studen3ii .ermani' in Y toatA triste3ea care o cop eea' s17ri prin a r7de" :Jtiu cA se a1 a +

MUNTELE VRJIT
//, mai

2une m7ini;' spuse ea' i dupA opt Ei e de a sosire p eca a FrF2ur.' deoarece nu putea 7n mod serios s8%i 1ie de 6reun 1o os cu riiiriQe eRU cu atQc maQ muQt cu cQc Joachim a6ea aco o o ruda care sa%i 3inA to6ArAie" %Aadar' 2ucurA%teD stai numai p7na a toamna' spuse )ans !astorp Y tr7nd a numAru douAEeci i opt si aeE7ndu% se a capat7iu 6aru ui sau" B8trinu s%a an.aFat' destu de 1erm' p7n8 a un anumit punct" #o3i sa te 2iEui pe spuse e ui' prin urmare 7ncepe sa socoteti EiJe e c7t ai de stat aici' sus" Octom2rie % iatA momentu potri6it" Atunci mu 3i 6or p eca 7n *pania' iar tu te 6ei re7ntoarce a 6aFnica ta unitate ca sa%3i 1aci datoria 7n chip mai mu t dec7t strA ucit" Ocupa3ia ui Ei nica era sa% m7n.7ie pe Joachim mai a es pentru 1aptu cA' 6enind aici' pierduse pri eFu sA ia parte a mari e mane6re care 7ncepeau chiar 7n aceste Ei e de au.ust H cAci mai cu seama cu acest .7nd nu se 7mpAca de oc' mani1est7nd necontenit un pro1und dispre3 1a3a de s A2iciunea care% do2or7se 7n u tima c ipa" !=ebellio carnis, spuse )ans !astorp" N%ai ce s8 1aci" Nici ce mai 6iteaE o1i3er nu poate 1ace nimic' i chiar s17ntu Anton a sim3it pe pie ea ui po6estea asta" 4oamne' 7n 1iecare an s7nt mane6re' i apoi tu tii cum de6ine chestiunea cu timpu nostru de%aici' de sus" Nu e9istA de oc' iar tu n%ai ipsit chiar at7t de mu ta 6reme ca sa nu reintri repede 7n ritm' i c7t ai 2ate din pa me tratamentu sup imentar s%a i terminat" Totui' sensu timpu ui se modi1icase prea e6ident 7n contiin3a ui Joachim prin ederea a es' ca sa nu%i 1ie totui teamA de aceste patru sAptAm7ni care urmau" 7nsA to3i 7i dAdeau si in3a sA% aFute s8 e par% cur.8G iar simpatia 1a3a de caracteru ui at7t de demn se mani1estA' de pretutindeni' prin 6iEite 1Acute de cunotin3e' 1ie de aproape' 1ie mai de eparte" *ettem2rini 6eni' 7 compAtimi' se comporta 1ermecAtor i %!um dintotdeauna 7i spusese Iui Joachim locotenente ! de data aceasta 7i u tit u de capitano. Naphta 1Acu i e o 6iEita 2o na6u ui' i toate + e cunotin3e a e casei 7ncepurA sa aparA 7ncetu cu 7ncetu H 1iecare mdu%se sa pro1ite de un mic s1ert de ora i2er" 7ntre ceasuri e de er Qt" ca sA ia oc pe mar.inea patu ui' sa%i repete e9presia de :mic eru sup imentar; i sa% roa.e sa e po6esteascA 7nt7mp ari7e prin Neh r!!Use ^ adicAD doamne e *tohr' I tis i S ee e d' domnii -er.c' s incA mu 3i a 3ii" Unii 7i aduceau i 1 ori" Apoi' c7nd ce e patru s8 sA s 1U trecurAQ se scu A' deoarece temperatura 7i scAEuse Ru1ieient ca a ni rnica in 6oie' i 7i re ua ocu 7n su1ra.erie' a Aturi de 6aru
/>?

T)OM(* MANN sau' adicA 7ntre )ans !astorp i so3ia 2eraru ui' doamna Ma.nus Y de domnu Ma.nus' a capAtu mesei i chiar pe ocu pe care 7 o Q c7ta6a 6reme unchiu James' iar mai t7rEiu doamna Piemssen Ast1e ' ca a tAdatA' tinerii 7ncepurA sa trAiascA iarAi unu 7n.a + 2a chiar' pentru ca situa3ia anteiioarA sa re7n6ie 7ncA i mai dep in Q diat ce Mistress Macdona d 7i dAdu u timu suspin' cu portretu 2 Q 3e u ui 7n m7na' Joachim reintra 7n posesia 6echii ui camere' a Aturi d cea a ui )ans !astorp' dupA ce 2ine7n3e es 1usese deEin1ectatA 7ntr% u mod 1oarte contiincios cu )$!O" Totui' 7n rea itate i din punct d 6edere sentimenta ' ucruri e stAteau ast1e 7nc7t' de%acum 7nco o Joachim 6a 1i ace a care 6a trAi pe 7n.a )ans !astorp' nu )ans !astorp pe 7n.a 6aru ui" Acum' primu era ocataru care nu se micase din oc i a a cArui e9isten3a Joachim nu 1Acea dec7t sa participe 6eme nic i doar ca 6iEitator" !Aci Joachim nu pierdea din ochi' cu o hotar7re ne7ndup ecata i stranica' termenu 1i9at p7na 7n octom2rie' cu toate ca anumite par3i a e sistemu ui sAu ner6os centra nu se resemnaserA sa urmeEe o conduita con1orma cu norma umanista i cA pie ea continua sa%i 1ie 1ier2inte i uscata" 7ncepuserA' de asemenea' sa 1acA 6iEite ui *ettem2rini i ui Naphta' re u7nd i p im2Ari e cu aceti doi oameni uni3i prin anta.onisme e or' iar c7nd A"S" -er.e i -erdinand Nehsa uau i ei parte' ceea ce se 7nt7mp a adesea' erau ase' 7n timp ce aceti ad6ersari 7n domeniu spiritu ui 7i continuau ne7ncetate e or due uri' despre care n% am putea sa 1acem o re atare mai impede 1ara a ne pierde 7ntr%un a2irint deEna%daFduitor de nes17rit' aa cum o 1Aceau ei 7nii 7n 1iecare Ei' 7n 1a3a unui pu2 ic impunAtor' dei )ans !astorp 7nc ina sA%i socoteascA sArmanu ui su1 et ca scop principa 7n dispute e or dia ectice" AuEise de ia Naphta ca *ettem2rini ar 1i 1rancmason % ceea ce nu%i 1Acu o impresie mai pu3in 6ie dec7t deE6A uiri e ita ianu ui despre e.aturi e ui Napn cu ieEui3ii i despre iE6oru 6enituri or ui" Ji iarAi ramase 1oarte mi a1 7nd ca 7n ade6Ar e9istau nite ucruri at7t de 1antastice' i 7 mtre insisten3a pe terorist asupra ori.inii i esen3ei acestei ciudate or.an + care peste c73i6a ani 6a sAr2Atori doua seco e de e9isten3a" *ettem2rini 7i 6or2ea despre caracteru spiritua a ui Naphta + c7nd acesta nu era de 1a3a' aira.7ndu%i aten3ia 7n mod patetic sa s R reasca de e ca de ce6a dia2o ic' 7n schim2 Naphta' c7nd umanis R era de 1a3a' 7i 2Atea Foc "sincer i 1ara em1aEa de s1era pe repreEenta *ettem2rini' as7nd sa se 7n3e ea.A ca toate teorii e MUNTELE VRJIT
/>+

comp et demodat i 7napoiatD

i2era ismu acesta 2ur.heE de It8ieri nu era nimic a tce6a dec7t o Fa nica 1antoma

a spiritu ui' dar se mai e.Ana cu i uEia cara.hioasa ca ar 1i 7ncA 7nEestrata cu un 1iu re6o u3ionar" *puneaD ''!e 6re3i' 2unicu ui a 1ost earbonaro, ceea %nseamnaD cAr2unar" 4e a e motenete aceasta credin3a de cAr2unar Ra3iune' 7n Li2ertate' 7n #ro.resu UmanitA3ii' iar tot ce se a1 a 7n ada ta p inA de o ideo o.ie de 6irtu3i 2ur.heEe% c asiciste este ros de mo ii Vede3i dumnea6oastrA' ceea ce EApAcete umea este dispro%nor3ia 7ntre 6iteEa spiritu ui i .roso Ania' 7ncetinea a' inima.ina2i a tr7nda6ie i stare de iner3ie a materiei" Tre2uie sa recunoatem ca aceastA dispropor3ie ar putea s uFi ca scuEa unui spirit care se deEintereseaEA comp et de rea ' cAci este 7n o2iceiu unui asemenea spirit sa respin.A 7n mod statornic termenii care dec aneaEA de 1apt re6o u3ii e" 7n ade6Ar' spiritu ui 6iu 7i este mai nesu1erit un spirit mort dec7t o roca oarecare' dec7t toate 2aEa turi e din ume' deoarece 2aEa turi e mAcar n%au preten3ia ca s7nt spiritu 6ie3ii" Asemenea 2aEa turi' 6esti.ii a e unor rea itA3i de demu t' pe care spiritu e%a Asat at7t de departe 7ndArAtu ui 7nc7t re1uEA sA e mai asocieEe conceptu de rea ' se conser6a prin iner3ie' iar datorita persisten3ei apAsAtoare i moarte 7mpiedica din ne1ericire idei e 7napoiate sa%i dea seama de 7napoierea or" Vor2esc 7n .enera ' dar ap ica3i dumnea6oastrA 7ni6A aceste .enera itA3i a un anumit i2era ism umanitar care crede mereu cA se .Asete 7ntr%o situa3ie eroicA 1a3A de despotism i de autoritate" -ar8 sa mai 6or2im despre une e e6enimente catastro1a e cu care' 6aiK ar 6rea sa 1acA do6ada ca e V u i despre ace e trium1uri 7nt7rEiate i E.omotoase pe care e pre.Atete' 6is7nd c8 e 6a putea sAr2Atori 7ntr%o EiK Numai a .7ndu acesta' spiritu 6iu ar putea muri de p ictisea a' daca nu ar ti ca numai e sin.ur 6a 1i ce care 6a hotAr7 ce este ade6Arat' pro1it7nd' deopotri6A' e e6enirnente e catastro1a e' e care unete e emente e trecutu ui cu ente e ce e mai 6iitoare a e 6iitoru ui' 7n 6ederea 6erita2i ei re6o%;Q 5 cum se simte 6aru dumita e' domnu e )ans !astorpI Jtii' mi%e toane simpatic" Mu 3umesc' domnu e Naphta" Am impresia ca toata umea 7 sim%0 eaEA' cAci se poate spune cu toata certitudinea ca e uri 2Aiat tare Qa a' aoinnu ui *ettem2rim 7i p ace mu t' dei deEapro2a' 1ara 7ndo% u Rc Q n anurnit terorism e9a tat' imp icat 7n pro1esiunea ui Joachim" R d 7nsA ca domnia sa este 1rate 7ntr%o oFa" e ata ce6a a care nu #tam" MArturisesc ca ucru acesta ma pune pe .7nduri" 4e a 1c "
/>$

T)OMA* MANN 1aptu ni% 7n1A3ieaEA su2 un nou aspect' iar mie 7mi e9p ica ne Amuriri" Aadar' nu cum6a 7i pune tA pi e picioare or 7n un.hi c7nd este caEu i da m7na 7ntr%un anumit 1e I N%am o2ser6at a pi de .enu acesta""" % !red ca 2unu nostru -rate%de%Trei%#uncte tre2uie sA 1i depan diu unor ast1e de copi Arii" 4e a t1e ' 2Anuiesc ca ceremonia u oii s%a acordat' desi.ur destu de .reu' cu uscAciunea spiritu ui 2ur.heE acestor 6remuri" AEi s% ar ruina cu ritua u de odinioarA' ca de un sari tanism neci6i iEat % i nu chiar cu totu pe nedrept' cAci este' 7n ade6Ar necu6iincios sa 7n6em7n3i 7ntr%un 1e so emn repu2 icanismu ateu d7ndu% drept mister" Nu tiu prin ce 7nscenAri de .roaEa au pus a 7ncercare curaFu domnu ui *ettem2rini H adicA daca %au purtat cu ochii e.a3i prin tot soiu de cot oane i %au 1Acut sA atepte pe su2 2o 3i sum2re mai 7nainte de a i se deschide 7n 1a3A sa a p ina de umini i de uciri a oFii' pentru a i se acorda consacrarea" Nu tiu dacA %au catehiEat cu toata pompa ritua u ui i daca' 7n 1a3a unui cap de mort i a trei uminAri aprinse' %au amenin3at ca%i strApun. cu sa2ia pieptu .o " Tre2uie sa% 7ntre2a3i chiar pe e ' dar ma tem ca n%o sa% .Asi3i prea dispus sA 6or2eascA' deoarece chiar daca toate acestea se 6or 1i des1Aurat dupA un tipic mai 2ur.heE' nu 7nseamnA de oc ca n%a 1ost si it sa depunA 7n mod so emn Furam7ntu tAcerii" % *a Fure 7n mod so emnI *A pAstreEe tAcereaI #rin urmare' totuiI % 4esi.ur" Juram7ntu tAcerii i a supunerii" % Ji a supuneriiI 4omnu e pro1esor' 7n caEu acesta mi se pare ca n%ar mai tre2ui sa ai2A nici un moti6 sa se arate at7t de ener6at de terorismu i de 1anatismu pe care e comporta pro1esiunea 6aru ui meu" TAcere i supunereK N%a 1i creEut niciodatA ca un om at7t de i2era ca *ettem2nm ar putea sA se supunA unor condi3ii i unor FurAminte at7t de spanio e" Am impresia ca e9ista ce6a mi itaresc%ieEuit 7n 1rancmasonerie" % Impresie 1oarte Fusti1icata' rAspunse Naphta" Ba.heta dumnea 6oastrA ma.icA 6i2reaEA i o6ete unde tre2uie" IdeeA de uniune 1undamenta i permanent nedespAr3ita de ideea de a2so ut" #rin urm aceasta idee este teroristA' adicA anti i2era a" Ea de.re6eaEA con d indi6idua a i' 7n nume e scopu ui a2so ut' cons1in3ete toate miF ` chiar i pe ce e mai s7n.eroase' chiar i crima" A6em moti6e sap punem ca' a 7nceput' unirea dintre 1ra3i' 7n oFi e masoni 1 pecet uita 7n mod sim2o ic prin s7n.e" O uniune nu%i niciodatA co R p ati6A' ci este' 7ntotdeauna' prin 7nsAi natura ei" or.aniEatoric
MUNTELE VRJIT 563 iritua a2so ut" Nu ti3i' desi.ur' ca 7ntemeietoru Ordinu ui I umi% E#nr cate o 6reme aproape cA se con1unda cu 1rancmasoneria' era un napQ ?+Q t mem2ru a *ocietA3ii ui IsusI Mu' mArturisesc cA este ce6a nou pentru mine""" \ Adam Neishaupt i%a or.aniEat asocia3ia secreta umanitara e9act ' 8 Fnode u Ordinu ui IeEui3i or" E 7nsui era 1rancmason' iar cei mai specta2i i 1ra3i ai oFei din ace e timpuri erau i umina3i" Vor2esc despre

doua FumAtate a seco u ui a optspreEece ea' pe care *ettem2rini n%ar o6Ai sA 6i% caracteriEeEe ca pe o epoca de decaden3a a con1reriei sa e" 7nsA 7n rea itate aceasta a 1ost epoca ei de suprema 7n1 orire' ca de a t1e a tuturor asocia3ii or secrete' epoca 7n care 1rancmasoneria a 1ost 7n ade6Ar 7nsu1 e3itA de o 6ia3a superioara' de o 6ia3a de care mai t7rEiu oameni de soiu 1i antropu ui nostru au epurat%o' cAci' dacA prietenu nostru ar 1i trAit pe 6remea aceea' ar 1i ta9at%o 1ara 7ndoia a drept ieEuitism i o2scurantism" % Ji e9istau moti6e pentru astaI % 4a H dacA 6re3i" Li2era%cu.etare tri6ia a a6ea moti6e e ei sA se comporte ast1e " Erau 6remuri e c7nd pArin3ii notri se si eau sa 7nsu1 e3eascA Ordinu printr%o 6ia3a cato ica i ierarhica' i c7nd a ! ermont' 7n -ran3a' 7n1 orea o oFA masonica ieEuit8" Este' printre a te e' 6remea c7nd 7n di1erite e oFi pAtrunde spiritu rosen0reuEerieni or H o con1rerie 1oarte ciudatA' cum 6e3i putea o2ser6a' care a 7ncercat sa 1acA o sinteEa 7ntre o doctrinA ce urmarea scopuri pur ra3iona iste i pro.resiste' at7t po itice c7t i socia e' i 7n ace ai timp practica un cu t ciudat 2aEat pe une e tiin3e secrete din Orient' tiin3e 7n cadru cArora 7n3e epciunea indusA i cea ara2a se 7mp eteau cu e emente de ma.ie natura a" Atunci au ost re1ormate mu te oFe masonice i 7ndreptate cAtre paEirea stricta a pnnci pii or' 7ntr%un sens pur ira3iona ist i pAtruns de mister' un sens .Qc%a chimist' iar de aici pro6in i .rade e superioare a e masoneriei % e ms pirate din ordine e ca6a ereti' cArora i s%a adAu.at 6echea ie% e mi Qitara cuprinE7nd ucenicii' ca 1e e i maetrii' .rade de mari cu caracter aproape sacerdota i inspirate din mistere e QreuEeneni or" Este 6or2a aici de re7n6ierea anumitor ordine re i% ca6 tQt+ a eri or din e6u mediu' 7n specia ace a a temp ieri or' sarQ a >ia !aie cQe#uneau 7n 1ata patriaihu ui din Ierusa im Furam7ntu de !ast itate i supunere" !hiar i astAEi un mare maestru din ie% rar'" Q maso nica poartA tit u de :Mare 4uce de Ierusa im;" />&

T)OMA* MANN H 4omnu e Naphta' toate acestea s7nt noi' a2so ut noi pentru
Ii

4ar 7ncep sa% prind cu ocaua mica pe *ettem2rini a nostru 4uce de Ierusa im;' nu%i rau de oc" Ar tre2ui s8%i spune3i ast1e 7n . cu 6reun pri eF oarecare" 4oar 6%a numit mai Ei e e trecute Doctor an GYQ cus. Aceasta merita o rAE2unare" H O' e9istA o mu 3ime de a te tit uri' a 1e de semni1icati6e desemneaEA' con1orm unei stricte tradi3ii' .rade e de maetri i temnKQ eri" A6em' de pi dA' un Maestru 4esA67rit' un !a6a er a Orientu ui u Mare #reot *uperior' iar .radu a treiEeci i unu ea se intitu eaEA chiar%#rincipe Au.ust a Misteru ui Re.a " O2ser6a3i ca toate aceste nume dau pe 1a3A e.aturi e cu misticismu orienta " 7nsAi reapari3ia temp ieru ui nu 7nseamnA a tce6a dec7t re uarea unor asemenea e.Aturi pAtrunderea 1ermen3i or ira3iona i 7ntr%o ume de idei ra3iona e i mi itariste" #rin ei 1rancmasoneria a c7ti.at un 1armec nou i o noua strA ucire care e9p icA' de a t1e ' succesu repurtat a 6remea ei" A atras a sine toate e emente e care erau o2osite de ra3iona ismu seco u ui' de i2era ismu ui umanitar' uminat i cumpAnit' e emente 7nsetate de esen3e mai tari" *uccesu ordinu ui a 1ost at7t de mare' 7nc7t 1i istinii s% au p 7ns ca%i a2Atea pe oameni de a 1ericirea conFu.a A i de a demnitatea 1eminina" H 4ac8%i aa' domnu e pro1esor' atunci 7ncep sA 7n3e e. de ce domnu *ettem2rini nu%i amintete cu p Acere aceastA epoca de 7n1 orire a con1reriei sa e" H Nu' nu%i amintete cu p Acere cA au e9istat 6remuri c7nd con1reria ui i%a atras 7ntrea.a antipatie pe care i2era ismu ' ateismu ' ra3iunea encic opedicA o arunca de o2icei 7n spinarea comp e9u ui 2isericii' adicA a cato icismu ui' cA u.Aru ui' e6u ui mediu" A3i auEit desi.ur ca 1rancmasonii au 1ost considera3i o2scurantiti""" H 4e ceI A dori sa%mi da3i une e amAnunte despre cauEe e acestui 1enomen" H VA 6oi amuri imediat" Respectarea stricta a tradi3iei cerea o ap 1undare i o Ar.ire a motenirii ordinu ui' situ7ndu%i ori.inea istorica umea mistere or i 7n pretinse e practici 7ntunecate a e e6u ui nie Marii maetri ai oFi or erau ini3ia3i 7n ph&sica m&stica, se a1 au in # sesia tiin3e or ma.ice a e naturii' erau mai a es mari a chimiti%%%
H Acum tre2uie sa 1ac un e1ort mare ca sa%mi amintesc semni precisa a cu67ntu ui a chimie" Mi se pare cA a chimie 7nsearnna aur' piatra 1i oEo1a a" Fururn potabile... i1ica3U 1ace

MUNTELE VRJIT />/ 4esi.ur' 7n 7n3e esu popu ar" 4ar 7ntr%un im2aF pu3in mai sa6ant cu67nt 7nseamnA puri1icarea' transmuta3ia i 7nno2i area materiei' su2stan3ia iEarea' i anume intr%o 1orma mai 7na tA' prin urmare nsi1icarea H a ace ei lapis philosophorum produs andro.in de su 1ura

Y de mercur' o res bina, iar acea prima materia 2ise9uata nu era cu Qmic mai mu t i cu nimic mai pu3in dec7t 7nsui principiu intensi% r arii a deE6o tArii spre o 1orma superioara' cu aFutoru in1 uen3e or e9terioare % o peda.o.ie ma.icA' dacA 6re3i" )ans !astorp tAcu" #ri6ea unde6a 7n sus' c ipind des" \ Un sim2o a transmuta3iei a chimiste' continuA Naphta' care era mai a es morm7ntu " % Morm7ntu I % 4a' ocu unde se des867rete descompunerea" Acesta este principiu 1undamenta a oricArei ermetici' nimic a tce6a dec7t 6asu ' retorta de crista pAstratA cu .riFA' 7n interioru cAreia materia este 7mpinsA p7na a u tima trans1ormare i puri1icare" % :ErmeticA; este 2ine Eis' domnu e NAphta" :Ermetic; H cu67ntu acesta mi%a p Acut 7ntotdeauna" Este un ade6Arat cu67nt ma.ic' cu nite asocia3ii de idei nede1inite i 7ndepArtate" Ierta3i%mA' totui tre2uie sa mA .7ndesc a 2orcane e de conser6e pe care menaFera noastrA de a )am%2ur. % care se numete *cha een' 1ArA doamnA' nici domnioara' ci *cha een pur i simp u H e pAstreaEA 7n cAmarA' 7niruite pe ra1turi' nite 2orcane ermetic 7nchise" *tau aco o a iniate' uni i ani' iar c7nd deschide 6reunu ' dupA cum o cere ne6oia' con3inutu este pe dep in proaspAt i intactG uni e' anii nu i%au putut 1ace nimic' iar con3inutu #oate 1i consumat aa cum se a1 A" Este ade6Arat cA a *cha een nu este +?+ a c hitnie' nici puri1icare' ci pur i simp u conser6are' de unde i me e de conser6A" 4ar ceea ce e ma.ic 7n chestiunea aceasta este cA #ecti6a conser6A s%a sustras timpu uiD a 1ost ermetic iEo ata' timpu a ut pe 7n.A ea H ea n%a a6ut timp' a stat 7n a1ara ui' pe ra1t" Ei' cam s a ; ucruri e cu 2orcane e de conser6e" E6ident' n%am spus cine tie a r o. sA mA ierta3i" !red cA 6oia3i sA%mi mai da3i i a te e9p ica3ii" urnai dacA dori3i" *e cere ca ucenicu sA 1ie acom de tiin3A i eam8' ca sA ne e9primAm 7n spiritu temei noastre" !a6ou ' D con% sac n a 1`st 7ntotdeauna sim2o u principa a e.am7ntu ui de Rd"% Y Ucenicu ' a.eamiu care dorea sA 1ie admis IA 7n6A3Atura' tre2uia sA c !a are cura m au J 1a3A orori or morm7ntu ui' tradi3ia ordinu ui cerea sA 1ie dus i Asat' cu tit u de 7ncercare' 7ntr%un morm7nt i sa
'"R Q %%R^OO+VR NRc Lf+IU+ U ii +++ JLf+++LUA IV+++Vf+ c\f %&dJ %" O%%% R\RO%O% a

/>>

T)OMA* MANN nu iasA de aco o dec7t condus de m7na unui 1rate necunoscut rT Y e aicF pro6ine a2irintu de coridoare i de cot oane 7ntunecate pe care n ce e mason tre2uia sa e strA2atA' sto1a nea.ra cu care era 7m2rAcata + Y con1orm unei stricte tradi3ii' c7t i cu tu sicriu ui care Fuca un ro at7t ri important a ini3iere i 7n ceremonia u adunArii" 4rumu misteru ui sQ puri1icArii era 7n6A uit de primeFdii" 4ucea prin spaime' prin 7mpAratQ putreEiciunii' iar ucenicu ' neo1itu ' nu era dec7t tineretu setos de inir co e e 6ie3ii' nerA2dAtor de a se 6edea dotat cu o 1or3a demonica supranatura a' cA AuEit de oameni masca3i care nu erau dec7t um2re e misteru ui % Va mu 3umesc 1oarte mu t' domnu e pro1esor Naphta" A 1ost minunatK 4eci aceasta este peda.o.ia ermeticA" !red cA nu poate e9ista nici un rau 7n 1aptu cA ma Amuresc i asupra acestor ucruri" % !u at7t mai pu3in cu cit e 6or2a de o 7ndrumare spre domeniu pro2 eme or 1ina e' spre mArturisirea de credin3A a transcendentu ui a2so ut i' mai departe' spre atin.erea 3e u ui suprem" *tricta tradi3ie masonicA a chimista a condus 7n timpu decenii or urmAtoare mu te spirite no2i e i ne initite spre acest 3e % 3e pe care' de a t1e ' cred ca nu mai este necesar sa 7 numesc' cAci nu se poate sA 6a 1i scApat ca 7na te e .rade sco3iene nu s7nt dec7t un suro.at a ierarhiei sacre' ca 7n3e epciunea a chimista a maestru ui 1rancmason se 7ndep inete 7n chiar misteru transsu2stan3ia iEarii' i ca directi6e e secrete pe care oFa e%a dat adep3i or ei se re.Asesc tot at7t de impede 7n ini3ierea ec esiasticA' aa cum ritua uri e sim2o ice a e ceremonia u ui masonic se re.Asesc 7n sim2o ismu itur.ic i 7n arhitectura s1intei noastre 2iserici cato ice" % A' aa stau ucruri eK % Te ro.' asta 7ncA nu e totu " Mi%am 7n.Aduit mai 7nainte sa remarc ca nu%i dec7t o interpretare istorica a1irma3ia ca oFi e 7i au ori.inea in cinstita 2reas a a Eidari or" Oricum' o2ser6area stricta a tradi3iei a dat 1rancmasoneriei une e 1undamente omeneti mu t mai pro1unde" Ritu Iu oFi or preEintA o nota comuna cu anumite misterii a e 2isericii no tre' 7ntre a te e e.aturi cu so emnitA3i e ocu te i deE An3uiri e sacre p prii omenirii ce ei mai strA6echi""" Ma .7ndesc' 7n ceea ce pri6ete 4i rica' a a.ape i a cina cea de taina' a taina 7mpArtAaniei cu carne aU s7n.e' pe de a ta parte 7n practica oFi or se mani1esta""" % O c ipa' o c ipa' daca%mi 7n.Adui3i o o2ser6a3ie mar.ina a" t9 aa%numite a.ape i 7n casta 7nchisa din care 1ace parte 6aru meu% R scrisori e ui mi%a 6or2it adesea despre e e" -irete' 7n a1ara de 1ap MUNTELE VRJIT />< herche esc pu3in' totu se petrece 1oarte corect' adicA ucruri e nu * . nici mAcar at7t de departe ca a petreceri e

studen3eti""" par cArora e corespunde 7n practica oFi or cu tu morm7ntu ui i sicriu ui' asupra cAruia 6%am atras aten3ia adineauri" 7n am7ndoua uri e ne a1 Am 7n preEen3a unui sim2o ism a ucruri or e9treme i preme' cu a te cu6inte c emente e unei re i.ioEitA3i primiti6e i r.iace' cu Fert1e nocturne i des1r7nate 7n cinstea mor3ii i a de6enirii' a ans1orrnarii i a 7n6ierii""" Va aminti3i cA at7t mistere e ui Isis' c7t i ce e de a E eusis' se ce e2rau noaptea' 7n peteri 7ntunecoase" 7nsA a e9istat i e9ista 7ncA 1oarte mu te reminiscen3e e.iptene 7n masonerie i mu te societA3i secrete s%au i numit A ian3e E eusiene" Aco o se des1Aurau ser2Ari e oFi or' sAr2Atoriri a e mistere or e eusiene i a1rodiEiene' 7n care p7nA a urmA 1emeia Fuca totui un ro H *Ar2Atoarea RoEe or a care se re1erA 1ArA 7ndoia a cei trei tranda1iri a 2atri de pe . u.a masonu ui' prAEnuiri care' s%ar pArea' tre2uiau sa de.enereEe 7n or.ii 2ahice""" %Opri3i%6A o c ipA' domnu e pro1esor Naphta' cAci ce aud este u uitorK !um' toate acestea 7nseamnA 1rancmasonerieI Ji 7n e.AturA cu toate acestea tre2uie sA mi% repreEint pe domnu *ettem2rini a nostru' ce cu o minte at7t de c ara""" % Nu' 1iindcA a3i 1i 1oarte nedrept 1a3a de e K Nu' *ettem2rini este cu totu strAin de toate acestea" Nu 6%am mai spus ca LoFa s%a descotorosit' cu aFutoru ce or de o seama cu e ' de toate e emente e unei 6ie3i superioareI *%a umaniEat' moderniEat' 4umneEeu eK Ji%a re6enit ast1e din rAtAciri' 7ntorc7ndu%se a uti i a ra3iune' a pro.res i a upta 7mpotri6a #nn3i or i ec eEiastici or' pe scurt a o concep3ie socia a a 1ericirii" Acum' discutA 7ntre ei iarAi despre natura i despre 6irtute' despre tem%#eran38 i despre patrie" BAnuiesc ca mai 6or2esc chiar i despre a1ace% or persona e" 7n 1ine" este 7ntrea.a miEerie 2ur.heEa su2 1orma unui c u2""" % #Acat % pAcat pentru *Ar2Atoarea RoEe orK 7 6oi 7ntre2a pe *ettem% aica 7ntr%ade6Ar nu mai tie nimic despre asemenea praEnice" ^ OOredeinstitu ca6a er a echeru uiK spuse cu ironie Naphta" G7ndi3i%6a %p `a n^a 1`st tocmai at7t de uor pentru e sa 1ie admis pe antieru R # ui UmanitA3ii' cAci este sArac ca un oarece de 2iserica' iar cei ` ` nu pretind chiar at7t de muJt o cu tura superioara' o cu tura u 1 a a9 `8 cQori3iQ c7t cer sa aQ ` a6ere su1icienta ca sa%3i po3i p a3i e Intr [ire i cotiEa3ii e anua e' care nu s7nt de oc ne7nsemnate"
/>@ T)OMA* MANN !u tura i a6ere' iata% pe 2ur.heE" Ji' prin acestea' a6e3i 1undament Repu2 icii i2era e uni6ersa eK H 7n ade6Ar' r7se )ans !astorp' iata% e date pe 1a3A su2 ochii nost; H !u toate acestea' adAu.A Naphta dupA o tAcere' 7mi 7n.Adui a s1Atui sa nu Fudeca3i cu prea mare uurin3A nici omu i nici cauEa ui h a 6rea' pentru ca 6eni 6or2a' sa 6A 7ndemn cu stAruin3A sa 1i3i cFt m reEer6at i mai prudent" 4emodatu nu este chiar echi6a entu ne6ino 6atu ui" 4aca eti mAr.init' nu eti neapArat ne68t8mator" Aceti oamer1 au turnat mu ta apa 7n 6inu or' care' odinioarA' era .eneros' 7nsA ideea de a ian3a prin ea 7nsAi este destu de concentratA pentru a suporta sa 1ie di uata' cAci ea pAstreaEA 6esti.ii e unui mister 1ecund i se cu6ine sa ne 7ndoim 1oarte pu3in de 1aptu cA oFi e tra. s1ori e mondia e a e umii dupA cum se cu6ine sa nu o6aim a crede cA 7ndArAtu acestui ama2i domn *ettem2rini se ascund nite puteri a cAror a1i iat i emisar este""" H EmisarI H 4a' un 1AcAtor de proEe i3i' adicA un pescuitor de su1 ete" :Ji oare cam ce 1e de emisar eti tuI; .7ndi )ans !astorp" 4ar cu 6oce tare' spuseD H Va mu 3umesc' domnu e pro1esor Naphta" VA s7nt sincer recunoscAtor pentru s1atu dumnea6oastrA" Jti3i ce 6oi 1aceI Voi sui 7ncA un etaF' dacA mai poate 1i 6or2a de etaF a aceastA 7nA 3ime' i% 6oi sonda pe acest de.hiEat 1rate mason" Un ucenic tre2uie sa 1ie setos de 7n6A3Atura i sA nu tie ce%i teama" Mai tre2uie' 1irete' sa 1ie i prudent""" !u emisarii' pruden3a se impune de a sine" )ans !astorp 7nsA putea sa%i continue 1ArA teamA instruirea 7n acest domeniu' chiar prin domnu *ettem2rini' care nu a6ea sA%i reproeEe nimic domnu ui Naphta din punctu de 6edere a discre3iei i de a t1e nici nu pAruse preocupat 7n mod specia sA 1acA o taina din e.aturi e ui cu acea societate care%i pusese drept 3e armonia" =i$ista della0asso!neria Italiana era deschisA pe masa ui" )ans !astorp nu o o2ser6ase' pur i simp u' p7nA 7n c ipa aceea" IAr c7nd' ini3iat de Naphta' 7ndrep con6or2irea spre arta re.a A masonicA' de parcA raporturi e *ettem2rini cu 1rancmasoneria n%ar 1i Asat mAcar o sin.ura c ipA 6 %%um2rA de 7ndoia a' nu s%a o6it dec7t de o aparentA reEer6a" 4esi. Y e9istau anumite aspecte pe care iteratura nu e deE6A uia 7n 7ntre.i+++ asupra cArora 7i 3inea 2uEe e str7nse cu o oarecare ostenta3ie' i se pArea era 7n ade6Ar e.at prin ace e FurAminte teroriste despre 6or2ise NaphtaD de 1apt era mai mu t un 1e de a 1ace pe misterios care su cu

MUNTELE VRJIT
't
%1

/>, 1 eacuri ce nu se re1ereau dec7t a comportarea e9terioara i a pro%

Y ui poEi3ie 7n s7nu acestei ciudate or.aniEa3ii" 4ar 7n ceea ce Y este restu ' 7i 6or2i chiar pe ar. i%i schi3a ce ui setos de a ti un h ou amAnun3it a rasp7ndirii asocia3iei' repreEentata aproape 7n umea a.a prFn douAEeci de mii de oFi i o suta cinciEeci de mari oFi' i se 7ntindea chiar p7na a ci6i iEa3ii ca ace ea din )aiti i din repu2 ica nea.rA a Li2eriei" !ita de asemenea tot 1e u de nume mari ai cAror de3inAtori 1useserA 1rancmasoni' sau erau 7ncA" #omeni ast1e de Vo taire' La1aZette i Napo eon' -ran0 in i Nashin.ton' MaEEini i Gari2a di' iar printre cei 6ii 7 pomeni pe 7nsui re.e e An. ieiG printre a te e enumera i mu te persona itA3i 7nsArcinate cu di1erite e a1aceri pu2 ice a e state or europene' mem2ri 7n .u6erne i par amente" )ans !astorp 7i mani1estA respectu ' dar nu se arAta de oc uimit" Aa se petreceau ucruri e i 7n asocia3ii e studen3eti' .7ndi e " Ji acestea te e.au pe 6ia3A i se pricepeau sa atra.A 7n s7nu or c7t mai mu 3i mem2riG 2a dacA n%ai 1i 1ost mem2ru nici unei asemenea asocia3ii' reueai cu 1oarte mare .reutate sa ocupi 6reo s uF2A administrati6a de stat" Aa cA domnu *ettem2rini nu e9p ica ucruri e prea impede i nici nu spunea cine tie ce' pun7nd un accent deose2it pe e.aturi e mem2ri or cu oFaG cAci tre2uia sA admi3i' dimpotri6A' ca daca at7tea 1unc3ii importante 1useserA ocupate de cAtre 1rancmasoni' asta nu do6edea' a urma urmei' dec7t puterea oFii' care cu si.uran3a ca%i a6ea ro u ei important 7n tra.erea s1ori or po iticii mondia e' adicA mu t mai important dec7t 6oia domnu *ettem2rini s%o mArturiseascA 7n mod 1A3i" *ettem2rini surise" Ba chiar 7i 1Acu 67nt cu re6ista pe care o 3inea 7n nuna" !redea cine6a cA i se poate 7ntinde o cursaI 7ntre2a e " Ori 7i 7nchipuie cA% poate si i sa 1acA mArturisiri imprudente at7t asupra naturii #o itice c7t i 7n e.AturA cu spiritu LoFii' prin esen3a po iticI % Ar 1i o iretenie a2so ut inuti a' domnu e in.inerK Noi admitem itica 1ArA reEer6e' pe 1a3a" Ji ne sinchisim prea pu3in de animoEitatea are c )i6a proti H insta a3i 7n 3ara dumnea6oastrA' domnu e in.iner' + aproape nicAieri aiurea % o mani1esta 1ata de acest cu67nt i de acest a 1i antropu nu poate nici m8car sA admitA 6reo di1eren3a 7ntre c 8 i nonpo itic8" Nu e9ista nonpo itica" Totu este po itic" ^ Lua3i o ca e oco itAI atr Q=rea hQne c8 e9Qsta unOi care socotesc cA este recomanda2i sA a !n a asu ra 4ar R # 1aptu ui c8 a ori.ine 1rancmasoneria era apo iticA" c eti oameni se Foaca cu 6or2e e i tra. nite 1rontiere pe care a
570

T)OMA* MANN sosit timpu sa e recunoatem ca 1anteEiste i stupide" 7n primu O oFi e spanio e' ce pu3in' au a6ut chiar de a 7nceput o orientare po itQ H *7nt con6ins de acest ucru" H 4umnea6oastrA' domnu e in.iner' s7nte3i con6ins de 1oarte put ucruri" *a nu 68 7nchipui3i ca 6a pute3i con6in.e de mu te prin du nea6oastra 7ni6AG de aceea' 7n primu r7nd 7n6A3a3i i da3i%6a si in3a 6a 1o osi3i de ceea ce ti3i % 6A ro. asta 7n interesu dumnea6oastrA i 3arii dumnea6oastrA i a Europei H i sA re3ine3i 2ine ceea ce 6oi 7ncerc acum sa 68 67r 7n cap" 7n a doi ea r7nd' ideea masonica n%a 1ost' 7n rea i tate' niciodatA apo itica i n%a putut sA 1ie 7n nici o 6reme' iar daca a creEut cum6a cA este' s%a 7ne at asupra propriei ei naturi" !e s7ntem noiI Nite Eidari i nite muncitori care ucreaEA a o construc3ie" To3i urmAresc un 3e unic iar cea mai 2una parte a 7ntre.u ui este e.ea 1undamenta a a 1raternitA3ii" !are anume este aceastA parte e9cep3iona A a construc3ieiI Edi1iciu socia 1Aurit 7n mod metodic' adicA per1ec3ionarea umanitA3ii' nou Ierusa im" !e cautA 7n toate acestea po itica i non%po i%ticaI #ro2 ema socia A' pro2 emA 6ie3ii 7n societate' este ea 7nsAi po iticA' inte.ra po iticA' numai po iticA" Oricine se consacrA acestei pro2 eme H iar ace a care i s%ar sustra.e n%ar merita nume e de om % 6a apar3ine po iticii' po iticii interne ca i po iticii e9terne' i 7n3e e.e ca arta 1rancmasonu ui este arta de a .u6erna""" % """de a .u6erna""" % !a 1rancmasoneria i umina3i or a cunoscut .radu de re.ent""" % -oarte 2ine' domnu e *ettem2rini" Arta de a .u6erna' .radu de re.ent' toate acestea 7mi p ac" 4ar spune3i%mi un ucruD dumnea6oastrA s7nte3i cretini' dumnea6oastrA' cei din oFa dumnea6oastrAI !+erche> % Ierta3i%ma' o sa pun 7ntre2area a t1e ' 7ntr%un chip mai .enera i mai simp u" !rede3i 7n 4umneEeuI H Va 6oi rAspunde" 4ar de ce 7mi pune3i aceasta 7ntre2areI H N%am 6oit sa 6A ispitesc adineauri' 7nsA e9ista o po6este 2i2 ic ' care cine6a 7 ispitete pe 4umneEeu' preEent7ndu%i o moneda roma++ primete rAspunsu ca tre2uie sA dea !eEaru ui ce este a !eEaru ui 4umneEeu ceea ce este a ui 4umneEeu" Mi se pare ca acest m` demonstra ne arata di1eren3a 7ntre po iticA i nonpo itic8" 4aca e9is 4umneEeu' tre2uie sa se poatA 1ace aceasta deose2ire" -rancm cred 7n 4umneEeuI MUNTELE VRJIT /<+ 16 %am an.aFat sA 6A rAspund" Vor2i3i despre o unitate pe care noi )m s%o creAm' dar care' spre mare e re.ret a oameni or 2ine6oitori'

% nu e9istA" Nici Li.a uni6ersa A a 1rancmasoni or nu e9ista" 4ar ) cA a 1i rea iEatA % i repet cA se ucreaEA cu o d7rEenie tAcuta a aceasta erA mArea3A H credin3a ei re i.ioasA 6a 1i i ea' 1ara 7ndoia a' uni1icata' 1 Y nd conceputA 7n urmAtorii termeniD %crase" K'infame< ! 7n mod o2 i.atoriuI 4ar aceasta 7nseamnA into eran3AK \M8 7ndoiesc' domnu e in.iner' cA a3i 1i 7n stare sa discuta3i pro2 ema to eran3ei" 7nsA 7ncerca3i sa 6a aminti3i ca to eran3a se trans1orma 7n crimA atunci c7nd este ap icatA R8u ui" % Oare 4umneEeu ar 1i RAu I % Meta1iEica este R8u " !Aci nu este 2unA a nimic a tce6a dec7t sa adoarmA acti6itatea pe care tre2uie s%o consacram construirii Temp u ui *ocietA3ii" 4e aceea Mare e Orient a -ran3ei a dat de mu ta 6reme e9emp u ' ster.7nd nume e ui 4umneEeu de pe toate acte e" Noi' ita ienii' i%am urmat e9emp u """ % O ini3iati6A 1oarte cato icAK % Vre3i sA spune3i cA""" %GAsesc cA este teri2i de cato ic sa% anu eEi pe 4umneEeuK % !u a te cu6inte' 6A re1eri3i a""" %Lanimic deose2it' domnu e *ettem2rini" Nu da3i aten3ie 1 ecAre ii me e" Am a6ut pentru o c ipa impresia cA ateismu este uria de cato ic Ji cA 7 anu eaEA pe 4umneEeu numai ca sA poatA 1i i mai cato ic" 4acA domnu *ettem2rini 1Acu o pauEa un.A dupA aceste 6or2e' desi.ur cA n%a procedat ast1e dec7t din cerin3e peda.o.ice" RAspunse a2ia dupA o tAcere 2ine ca cu atAD ^ 4omnu e in.iner' departe de mine dorin3a de a 6A 7ne a sau de a JRni 7n protestantismu dumnea6oastrA" Am 6or2it despre to eran3a""" *te de #risos sA su2 inieE ca am 1a3a de protestantism mai mu t dec7t era n3a' am o ad7nca admira3ie pentru ro u ui istoric de uptA 7mpotri% ran.u Arii contiin3ei" 4escoperirea artei tiparu ui i apari3ia `rmei s7nt i rAm7n merite e ce e mai de seama a e Europei !entra e R cauEa UmanitA3ii" Asta este 7n a1arA de orice 7ndoia a" Iar dupA a3i spus' nu mA 7ndoiesc cA mA 6e3i 7n3e e.e e9act' dacA 6A 6oi eh a atenRa asupra 1aptu ui ca toate acestea nu s7nt dec7t un aspect a u J+ cA m UF. ai e9ista i a te e" #rotestantismu comportA une e e e% Lma uneF ;; r persona itatea re1ormatoru ui dumnea6oastrA comporta e mente""" MA re1er a e emente de chietism i de contemp are
572

T)OMA* MANN hipnotica' ce nu s7nt europene' ci strAine i osti e e.ii 6ie3ii pe continent acti6" 4eci pri6i3i% cu aten3ie pe acest LutherK #ri6i3i%i p? te e pe care e a6em de a e ' ace ea din tinere3e' c7t i pe ce e a te ariQ din epoca maturitA3iiK !e 1e de craniu este acestaI !e semni1icatQ aceti pome3i i aceasta ciudata aeEare a ochi orI 4ra.u meu' este AsQ i N%a 1i surprins' n%a 1i de oc surprins dacA s%ar do6edi cA este 7n Foc e ement 6anda o%s a6o%sarmatic i dacA persona itatea' de a t1e 1ormQ da2i A H i nimeni nu se 6a .7ndi s%o ne.e H a acestui om ne aratA c unu dintre ta ere e at7t de pericu os echi i2rate a e 38rii dumnea6oastrA a 1ost 7n mod 1ata supra7ncArcat cu o .reutate co osa a % ta eru orienta care p7na 7n Ei e e noastre 1ace ca ta eru occidenta sA sa te 7n aer""" 4e a pupitru sAu de umanist' de 7n.A ucarnA' 7n 1a3a cAruia stAtuse 7n picioare p7n8 acum' domnu *ettem2rini se apropie de masa rotunda cu cara1a de apA' apoi se 7ndrepta spre e e6u sAu care edea pe canapeaua ipitA de perete' 1ArA sA se ase pe spate' cu coate e pe .enunchi i 2Ar2ia 7n pa mA" H 8aro, spuse domnu *ettem2rini" 8aro amico< Ar tre2ui sA se ia hotar7ri' hotAr7ri de o importan3A de nepre3uit pentru 1ericirea i 6iitoru Europei' i chiar 38rii dumnea6oastrA 7i 6a re6eni atri2u3ia sa e ia' iar e e tre2uie sa se 7n1AptuiascA 7n primu r7nd 7n su1 etu ei" *ituatA 7ntre RAsArit i Apus' ea 6a tre2ui sa a ea.A 7n mod hotar7tor i 7n dep inA contiin3a 7ntre ce e douA s1ere !Are%i disputA 1iin3a ei' 6a tre2ui sa se hotArascA 7n mod cate.oric i pentru totdeauna" *7nte3i t7n8r' 6e3i ua parte a aceastA hotAr7re' 6e3i 1i chemat s%o in1 uen3a3i" *A 2inecu67ntam deci destinu ce 6%a cA AuEit 7n aceste ocuri 7n1iorAtoare' dar 7n ace ai timp 7mi dA ocaEia sa e9ercit o oarecare in1 uen3a asupra m Adioasei dumnea6oastrA tinere3i' prin cu67ntu meu nu chiar comp et nepriceput' nici comp et neputincios' i sa 6A 1ac sa sim3i3i rAspunderi e ce e a6e3i' ce e are 3ara dumnea6oastrA 7n ochii ci6i iEa3iei""" )ans !astorp stAtea cu 2Ar2ia 7n pumn" #ri6ea a1ara' prin ucarna' I 7n ochii ui a 2atri i nai6i se putea citi o anumitA opoEi3ie" TAcu" % TAce3i' spuse domnu *ettem2rini emo3ionat" 4umnea6oastrA Ji 3ara dumnea6oastrA Asa3i sA p aneEe Asupr8 acestor ucruri o ta 1oarte reEer6atA' o tAcere at7t de opaca' 7nc7t nu 7n.Aduie sa%3i 1ac n pArere 8suprA ad7ncimii ei" Nu iu2i3i cu67ntu ' adicA sau nu 6a pnc s8% 1o osi3i' sau 7 considera3i sacru 7ntr%un mod care nu%i destinat co nic8rii' iar umea care 6or2ete nu tie i nici nu cunoate ce se p R cu dumnea6oastrA" 4ra.u meu prieten' 1aptu acesta este primeW MUNTELE VRJIT /<= a 2aiu este 7nsAi ci6i iEa3ia""" !u67ntu ' chiar ce mai contradictoriu'

o o2 i.a3ie""" !Aci mutismu iEo eaEA" Unii presupun' este ade6Arat' " dG 7ncerca sa 6a spar.e3i iEo area prin anumite acte" II 6e3i 1ace' 7n " a acesta' pe 6aru dumnea6oastrA Giacomo sa acti6eEe Bdomnu ttem2rini' 1iindcA 7i era mai a 7ndem7n8' a6ea o2iceiu sa% numeascA Joachim :Giacomo;C' 7 6e3i 1ace pe 6Aru dumnea6oastrA Giacomo " 7nainteEe dinco o de tAcerea dumnea6oastrA i :doi dumani 6a do2or7 cu mAre3e o6ituri' iar cei a 3i o 6or ua a .oanA;" !um )ans !astorp 7ncepu sA r7da' domnu *ettem2rini r7se i e Fnc7ntat' ce pu3in pentru moment' de e1ectu citatu ui sAu p astic" % Bine' sa r7demK spuse e " MA 6e3i .Asi 7ntotdeauna dispus sa 1iu 6ese ' cAci :r7su este o strA ucire a su1 etu ui;' cum spunea un .7nditor .rec" 4ar ne%am 7ndepArtat de a su2iectu nostru i am aFuns a nite ucruri care' o recunosc' s7nt e.ate de di1icu tA3i e de care se o6esc ucrAri e noastre pre.Atitoare 7n 6ederea unei Li.i uni6ersa e masonice' de nite di1icu tA3i pe care ni e opune mai a es Europa #rotestanta""" 4omnu *ettem2rini continua a%i 6or2i cu cA durA despre ideea acestei Li.i uni6ersa e care se nAscuse 7n Un.aria i 7n a cArei 7n1Aptuire a6ea toate moti6e e sA spere' 7ntruc7t con1erea 1rancmasoneriei o putere ce 6a hotAr7 7nsui destinu umii" 7i arAta 7n treacAt c7te6a scrisori primite 7n e.Atura cu aceastA chestiune de a nite mari demnitari strAini ai Li.ii' o scrisoare auto.ra1A de a mare e maestru e 6e3ian' 1rate e euartier A Tente' A67nd .radu a treiEeci i trei ea' i tot 7n continuare comentA proiectu a care ucrau' de a 1ace din idiomu arti1icia numit e speranto' im2a uni6ersa A a Li.ii" Ji cu ardoarea ui o2inuitA se 7nA 3A 7n s1era po iticii 7na te' 1Acu oco u Europei i e6a ua posi2i itA3i e de euJit8 a e .7ndirii re6o u3ionare repu2 icane 7n propria ui 3ara' 7n #ania i 7n #ortu.a ia" 7i mai mArturisi ca 7ntre3inea coresponden3A cu ne e persoane situate 7n 1runtea Marii LoFi a acestui re.at" -ArA 7ndo%cA aco o' adicA 7n #ortu.a ia' ucruri e se apropiau de etapa deci%a% 4eci' )ans !astorp sA se .7ndeascA a e ' a *ettem2rini' daca arte cur7nd e6enimente e se 6or precipita" Ji )ans !astorp 1A.Adui sA *e .7nd ar se cer e sa preciEAm cA asemenea discu3ii masonice' care a6useserA + ioc separat 7ntre e e6 i 1iecare dintre cei doi mentori ai ui' se est8 u F? * raserA i 7n perioada care precedase re7ntoarcerea ui re6 ' ; !ontro6ersa asupra cAreia ne oprim acum s%a petrecut dupA a iui' mai precis a noua saptAm7ni de a sosire' 1iind i e de
574

T)OMA* MANN 1a3A' adicA a 7nceputu ui octom2rie' iar )ans !astorp a6ea sa past 6enic 6ie amintirea acestei 7ntruniri din 1a3a !aEinou ui din # atI soare e de toamnA' cu 2Auturi rAcoritoare pe masA' i n%a6ea s%o Y niciodatA deoarece 7n Eiua aceea Joachim 7i insu1 A o tainicA 7n.riFora 7n.riForare datoritA unor simptome i aspecte care' 7n mod o2inuit s7nt un moti6 de .riFA' cu a te cu6inte nite dureri 7n .7t i o usn r8.uea A' prin urmare doar un 1e de FenA ino1ensi6A' dar care i s 7n1A3ia t7nAru ui !astorp 7ntr%o uminA pu3in cam ciudatAH adicA putem spune cA% 7n.riFora chiar umina pe care credea c%o o2ser6A 7n 8d7ncu ochi or ui Joachim' ai acestor ochi ce 1useserA 7ntotdeauna 2 7nEi i mari' 7nsA 7n Eiua aceea H dar' de a t1e ' ca i mai 7nainte H se mAriserA i se ad7nciser8 7ntr%un anumit chip ne Amurit' c8pAt7nd o e9presie 6isAtoare i H tre2uie sa adAu.Am acest cu67nt straniu H amenin()toare 7mp etindu%se totui armonios cu ucirea interioarA pomenitA mai sus i care nu%i disp Acea ui )ans !astorp % 2a' dimpotri6A' o .Asea chiar 1oarte p AcutA' cu toate ca tocmai ea era aceea care% 7n.riFora" #e scurt' este imposi2i sA 6or2eti despre asemenea impresii a t1e dec7t numai con1uE' adicA e9act aa cum se preEentau e e" !on6or2irea' contro6ersa % 1irete' o contro6ersA 7ntre Naphta i *ettem2rini H era un 1apt deose2it i nu semAna dec7t 1oarte 6a. cu discu3ii e pe care e a6eau 1iecare 7n parte cu )ans !astorp despre 1rancmasonerie" 4e data aceasta' 7n a1ara ce or doi 6eri mai asistau i -ei.e i Nehsa ' 1iind cu to3ii setoi de a ti' mAcar cA nu to3i erau a 7nA 3imea su2iectu ui H iar domnu -er.e o i su2 inie cu tot dinadinsu cA e nu se pricepea a asemenea ucruri" 4ar o discu3ie dusA pe de o parte ca i cum 7nsAi 6ia3a ar 1i 1ost 7n Foc' iar pe de a tA parte cu at7ta spirit i aut de sc7nteietor' ca i cum n!ar 1i 1ost 6or2a despre 6ia3a' ci despre un concurs e e.ant % i doar acesta era caracteru tuturor dispute or 7ntre *ettem2rini i Naphta % o asemenea uptA era interesanta 7n sine' chiar Ji pentru aceia care nu prea pricepeau mare ucru i nici nu a6e pre.Atirea s8%i urmAreascA sensu dec7t 7n mod con1uE' cAci trA.eau urechea i unii cu totu strAini' care edeau din 7nt7mp are 7n apropiere mesei unde a6ea oc discu3ia' ascu t7nd%o uimi3i' cu spr7ncene e rid+ i rApi3i de pasiunea i .ra3ia dia o.u ui" Aceasta se petrecea' cum am spus' 7n 1a3a !aEinou ui' dupa%arT dupA ceai" !ei patru interna3i de a :Ber.ho1; se 7nt7 nisera cu 2rini' iar Naphta i se a AturA din 7nt7mp are" *tAteau cu to3ii 7n Ju *ettemQ ru mAsu3e de 1ier' cu di1erite 2Auturi aranFate 7n 1a3A' adicA si1on' ana MUNTELE VRJIT /</ ut Naphta' care%i ua aici .ustarea de dupA%amiaEa' ceruse sa 1ie r6it cu 6in i prAFituri' ceea ce era' pe c7t se pArea' o reminiscen3a de 6remea no6iciatu ui' iar Joachim 7i umeEea 1oarte des .7tu 2o na6 imonada pe care i%

o prepara 1oarte tare i 1oarte acrA' 7ntruc7t 7i mai tr7n.ea 3esuturi e .7tu ui i%i a ina Fena" *ettem2rini' care 2ea apA harat8 pur i simp u' 7nsA o 2ea 1o osindu%se de un pai cu o .ra3ie at7t " 1ermecAtoare 7nc7t parcA ar 1i sa6urat cea mai a easA 2Autura rAcoritoare' . umiD \ 4omnu e in.iner' ce%am auEitI !e E6on mi%a aFuns a urechiI Vi se 7ntoarce BeatriceI !A AuEa dumnea6oastrA de%a un.u ce or noua cir%cums1ere a e paradisu uiI Ei' dar 6reau sa sper ca' 7n ciuda acestui e9periment' n%o sA dispre3ui3i cu totu mina prieteneascA pe care 6%o 7ntinde Ver.i iu a dumnea6oastrAK Ec eEiastu nostru' aici de 1a3A' 6a 6a con1irma cA uni6ersu ui medie6a nu este 7ntre. daca ipsete misticismu 1ranciscan' po u diametra opus a teoriei cunoaterii thomiste" *e 1Acu haE de aceastA pedanterie . umea3A i to3i se uitarA Ia )ans !astorp care' r7E7nd i e ' 7i ridicA paharu cu 6ermut 7n sAnAtatea ui :Ver.i iu a sAu;" Ji ar 1i 1ost 1oarte .reu de pre6AEut ce apri. con1 ict de idei tre2uia sA iE2ucneascA 7n timpu orei urmAtoare din cu6inte e ne6ino6ate' dei pedante' a e ui *ettem2rini" !Aci Naphta' oarecum pro6ocat' trecu imediat a atac i se e.A de poetu atin pe care *ettem2rini 7 6enera at7t de mu t 7nc7t 7 situa deasupra ui )omer' 7n 6reme ce Naptha 7i mai mani1estase p7n8 atunci' i nu numai o data' dispre3u ce mai de1initi6 1a3A de e c7t i 1a3a de poeEia atina 7n .enera ' aa cA se 1o osi iarAi cu rAutate i promptitudine de pri eFu ce i se oterea" -usese o idee 7nt7mp atoare a mare ui 4ante' spuse e ' sa% 7n6a% uie 7ntr%o uminA at7t de sAr2AtoreascA pe acest mediocru 6ersi1icator i sa%i acorde 7n poemu sAu un ro at7t de mAre3' cu at7t mai mu t cu c7t' a 7ndoia A' Lodo6ico dAdea acestui ro o semni1ica3ie prea 6Adit asonic8" 4ar oare ce%a a6ut' mA ro.' at7t de deose2it acest curtean% au%Ji an.Au a casei domnitoare iu iene' acest iterat de capita A a uQ acest retor sc i6isit' ipsit de cea mai s a2a sc7nteie creatoare' a l su1 et' dacA a a6ut 6reunu ' nu putea 1i' cu si.uran3A' dec7t de a rrun8' i care n%a 1ost c7tui de pu3in poet' ci un 1ran3uE oarecare cu a pudratA' din 6remea domniei ui Au.ust" m nu *ettem2rini spuseD Nu se 7ndoia cA onora2i u sAu preopi% n perF s#unea de 7nsuiri 1ireti 7n mAsura sA 7mpace dispre3u 1a3A de romanA de ci6i iEa3ie ra1inatA' cu 1unc3iunea de pro1esor de
/<>

T)OMA* MANN atina" Insa + se pArea 1o ositor sa atra.A aten3ia domnu ui Naphta asu contradic3iei mu t mai .ra6e a care se e9punea prin asemenea 6erdQ cAci 7 puneau 7n deEacord cu 7nsei seco e e ui pre1erate' care nu nu ca nu %au dispre3uit pe Ver.i iu' ci chiar i%au resta2i it mAre3ia' d7ndu Q dreptate i 1ac7nd din e un 7n3e ept cu totu e9cep3iona i un ma.ician Este a2so ut Eadarnic' rep ica Naphta' ca domnu *ettem2rini sa in6oc 7n aFutoru ui in.enuitatea ace ei tinere i 6ictorioase epoci care i do6edit 1or3a creatoare p7na chiar i 7n pAstrarea demoniaci or indis cuta2i i" 4e a t1e ' 7n6A3a3ii tinerei 2iserici n%au o2osit sa tot atrasa aten3ia 7mpotri6a minciuni or 1i oEo1i or i poe3i or din antichitate i 7n specia 7mpotri6a e oc6en3ei 6o uptuoase a ui Ver.i iu' iar astAEi' c7nd o epocA se 7ncheie i c7nd miFete o aurora pro etara' ceasu era 7n ade6Ar 2ine a es sa 1ii de acord 7ntru totu cu primii 7n6A3a3i ai 2isericiiK 4omnu Lodo6ico putea 1i 7ncredin3at' pentru a pune capAt chestiunii' ca e ' ce care 6or2ea' 7i 7ndep inea pro1esiunea particu ara a care 1Acuse a uEie' cu toata cu6enita reser$atio mentalis. Ji nu era comp et ipsit de o oarecare ironie 1aptu cA participa a un sistem de educa3ie c asica i oratorica' un sistem cAruia nici chiar ce mai mare optimist din ume nu%i putea 1A.Adui mai mu t dec7t 6reo c7te6a Eeci de ani de e9isten3a" H Ji cu toate acestea' a3i studiat' stri.a *ettem2rini' i%a3i studiat cu sudoarea 1run3ii pe 6enera2i ii poe3i i 1i oEo1i i a3i 7ncercat sA 6a 7nsui3i pre3ioasa or motenire' tot aa dupA cum a3i 1o osit materia u construc3ii or antice pentru construirea case or 6oastre de ru.Aciuni" !Aci 6%a3i dat prea 2ine seama ca nu 6e3i 1i 7n stare sa 1Auri3i o noua 1orma de artA numai cu puterea su1 etu ui 6ostru pro etar i a3i nAdAFduit sa 2ate3i antichitatea cu proprii e ei arme" Acest ucru se 6a mt7mp adin nou' acest ucru se 6a 7nt7mp a mereuK 4ar tineretu dumnea6oastrA incu t ar tre2ui sa 7n6e3e a coa a pe care 7ncerca3i sa 6a con6in.e3i *+ sa%i con6in.e3i i pe a 3ii ca o dispre3ui3i' cAci 1ArA cu tura nu 6a 6ei putea impune 7n 1a3a umanitA3ii' i nu e9ista dec7t o singura cu tur aceea pe care o numi3i cu tura 2ur.heEa i care este cu tura umana' 7ncA mai pune3i 7ntre2area pe care o considera3i 6a a2i a pentru rAstimp de c7te6a Eeci de ani % re1eritoare a s17ritu principii or e du ti6e 2aEate pe umanismI Numai po ite3ea 7 oprea pe domnu *ettern sa nu iE2ucneascA 7ntr%un hohot de r7s pe cit de nepAsAtor pe a Q 2atFocoritor" O Europa care tia sa%i .ospodAreasca patrimoniu 6a trece cu su1 etu semn pe ordinea de Ei a ra3iunii c asice toa ca ipse e pro etare pe care unii se comp ac sa e 7nchipuie" MUNTELE VRJIT
577

nar Naphta rAspunse pe un ton mucAtor' tocmai 7n e.Atura cu tA ordine de Ei' a1irm7nd ca domnu *ettem2rini nu pArea prea 2ine at" !Aci 7ntre2area pe care e o considera ca 1iind reEo 6ata era mai a ordinea de Ei' anume aceea de a ti daca tradi3ia medite%eano%c asico%umamst8 era o pro2 ema a omenirii 7ntre.i i' prin rmare' un ucru omenesc i etern' sau daca' dimpotri6A' nu 1usese dec7t tare de spirit i ane9a unei epoci' a epocii 2ur.heEe i i2era e' i daca 6a muri sau nu o data cu ea" Numai istoriei 7i re6enea dreptu sa hotArascA' 7nsA' 7n ateptare' domnu *ettem2rini ar 1ace 2ine sa nu se ase e.Anat de certitudinea i uEorie cA aceasta hotar7re ar putea 1i 1a6o% ra2i A conser6atorismu ui sau atin" Era o mare impertinen3A din partea mitite u ui Naphta sa% 7n1A3ieEe pe domnu *ettem2rini drept conser6ator'

c7nd e era s uFitoru dec arat a #ro.resu ui" !u to3ii sim3irA o6itura care pro6oca o amArAciune deose2itA 7n specia ce ui atins de aceasta sA.eata i care%i rAsucea musta3a E27r ita' caut7nd o rep ica i d7nd rA.aE' 7n 1e u acesta' inamicu ui sAu sA 1acA noi incursiuni 7mpotri6a idea u ui i cu turii c asice' 7mpotri6a spiritu ui iterar i retoric a co ii i a peda.o.iei europene' 7mpotri6a dra.ostei ui pentru 1orma 7n e9presie i construc3ie .ramati% ca A care nu era dec7t o unea ta a domina3iei de c asa 2ur.heEe' dar care' pentru popor' era de mu tA 6reme un ucru 6rednic de r7s" 4a' nici nu puteai 2Anui 7n ce mAsura 7i 2Atea Foc poporu de tit uri e noastre de doctor i de tot mandarinatu nostru uni6ersitar' c7t i de 7ntrea.a noastrA Jcoa A primara o2 i.atorie' de acest instrument a dictaturii 2ur.heEe de c asa' de care se 1o osea cu i uEia ca instruirea poporu ui tre2uia sA 1ie cu tura tiin3i1ica popu ariEata" #oporu tia de 1oarte mu tA 6reme unde sa caute' adicA aiurea dec7t 7n aceste 7nchisori o1icia e' cu tura i uca3ia de care a6ea ne6oie 7n upta ui 7mpotri6a stap7nirii putrede a .neEiei' iar 6rA2ii e ciripeau pe toate acoperiuri e ca tipu de coa a ad' cu a te cu6inte aa cum s%a nAscut din coa a mAnAstireasca a e6u%ediu' constituia un anacronism i o 6echitura radica a' ca nimeni pe U%Ji mai datora co ii cu tura propriu%Eisa i ca un 7n6a3am7nt i2er si2n tuturora prin con1erin3e pu2 ice' prin e9poEi3ii i prin cine%.ra ' era in1init superior oricArui 7n683am7n3 co ar" a R ke%2a meu de re6o u3ie i de o2scurantism pe care Naphta 7 a aud ? or u tist; ; i' rAspunse domnu *ettem2rini' partea o2scuran% #op `are ` sk7ea 68E7ndu% pe Naphta at7t de .riFu iu sa instruiascA era pu3in cam 7ntunecata de teama ca nu cum6a sa 2iruie 7n e
/<@

T)OMA* MANN pornirea instincti6a de a prA2ui poporu i umea 7n 7ntunericu an 1 2etismu ui" Naphta surise" Ana 1a2etismu I Oare 7i 7nchipuia cine6a cA ai a capu Gor.onei rostind acest cu67nt 7n.roEitor i' cA prin urmare to umea 6a pA iI E ' Naphta' re.reta cA tre2uie sA%i cAuneEe preopinent ui sAu o decep3ie i sa%i atra.A aten3ia ca teroarea umaniti or 7n 1at ideii de ana 1a2etism 7 7n6ese ete pur i simp u" Tre2uia sA 1ii iterat a Renaterii' adicA un om din Seicento, un marinist' un 2u1on a ui estilo culto, pentru a mai atri2ui discip ine or ecturii i scrisu ui importan3a peda.o.icA at7t de e9a.eratA' 7nc7t sA%3i 7nchipui ca pretutindeni unde 6a ipsi aceastA 7n6A3AturA tene2re e 6or domni asupra spiritu ui 4omnu *ettem2rini 7i 6a mai aduce oare aminte cA ce mai mare poet a e6u ui mediu' No 1ram 6on Eschen2ach' 1usese un om 1ArA carteI 7n acea epoca' 7n Germania ar 1i pArut ruinos sA%3i trimi3i a coa A 2Aiatu care nu 6oia sa aFun.A preot' iar acest dispre3 aristocratic i popu ar 7n ace ai timp 1a3a de arte e iterare a 1ost 7ntotdeauna o do6ada de no2 e3e 6erita2i A' 7n 6reme ce iteratoru ' acest copi puternic a umanismu ui i a 2ur.heEiei' tia desi.ur sA citeascA i sA scrie' ucru A care nu se pricepea sau a care se pricepea prost .enti omu ' rAE2oinicu i poporu ' dar 7n a1arA de tiin3a ui de carte iteratoru nu mai tia nimic i nici nu pricepea nimic din ume' cAci nu erA dec7t un 1arsor care 7i chi6ernisea cu67ntu 7n mod arti1icia ' as7nd 6ia3a pe m7na oameni or cinsti3i' i 1ArA 7ndoia A cA din cauEa aceasta 2urduea po iticA 7nsAi cu retoricA i iteraturA 1rumoasA' ceea ce' 7n im2aF de partid' se numea radica ism i democra3ie H i aa mAi departe' i aa mai departe" 4upA care iE2ucni domnu *ettem2riniK #rea mAre' stri.A e ' era 7ndrAEnea a cu care ad6ersaru sAu 7i eta a mereu .ustu pentru 2ar2ana Ee oasA a unor anumite epoci' 2atFocorind dra.ostea pentru 1orma de rara' 1ArA de care nici o umanitate nu numai cA n%Ar 1i 1ost posi2i a ade6Arat' dar nici mAcar n%ar 1i 1ost ima.ina2i A" Vor2ea despre no2 e3e%Numai unu care urAte neamu omenesc putea sA 2oteEe cu acest n 27 27ia a i rea itatea cotidianA incu tA i mutA" No2i era numai un mit u9' o anumitA generosit care constA 7n a acorda 1ormei o 6a o umana proprie' independenta de con3inutu ei H cu tu 6or2irii c pentru artA' aceastA motenire a ci6i iEa3iei .reco% atine pe care nitii' uomini letterati, au transmis%o Roma.nei' macAr ei i%au tra acest cu t care a 1ost iE6oru oricArui idea ism mai 6ast i mai su 3ia ' chiar i a idea ismu ui po itic"
MUNTELE VRJIT /<, -oarte 2ine' domnu meuK !eea ce a3i 6rea sa de1Aima3i iEo 7nd ;ntu de 6ia3a nu este dec7t unitatea superioara din cununa 1rumu%"" Far c7t pri6ete de care parte anume se 6a a1 a tineretu .eneros ' tr\o aa%EisA upta dintre iteratura i 2ar2arie' iat8 o 7ntre2are care numi cAuneaEA nici o ne inite" )ans !astorp nu dAduse con6or2irii dec7t o aten3ie destu de dis% ata deoarece era preocupat de persoana ostau ui a1 at de 1a3A' adicA a repreEentantu ui ade6Aratei no2 e3i' sau mai precis era o2sedat de noua presFe a ochi or uiG tresAri sim3indu%se interpe at i pus 7n cauEa de u time e cu6inte a e domnu ui *ettem2rini' 7nsA dupA aceea 1Acu o mutra ca 7n Eiua c7nd *ettem2rini 7ncercase 7n mod so emn s8% si eascA sA a ea.A 7ntre :Est i Vest;G o mutrA 7ndArAtnicA i p ina de reEer6e' i tAcu" !ei doi situau orice pe c7te o cu me' aa cum era desi.ur neapArat ne6oie atunci c7nd 6oiai sA te cer3i' i se s1Adeau 7n6erunat 7n Furu unor a ternati6e e9treme' pe c7nd ui i se pArea ca' unde6a' 7ntre aceste e9tre%misme' adicA 7ntre umanismu e oc6ent i 2ar2aria ana 1a2eta' tre2uia sa se .AseascA ce6a care putea 1i discutat 7ntr%un mod conci iant' omenesc' adicA human. 4ar nu spuse nimic' ca nu cum6a sa ener6eEe ce e doua spirite' i%i AsA' cu toate reticen3e e ui' sA se 7mpun.A din ce 7n ce mAi tare' sA se aFute 7ntre ei pe tAcute 7n upta i sA 2atA c7mpii 7ncep7nd chiar de c7nd *ettem2rini dec anase discu3ia cu mica ui . umA despre atinu Ver.i iu" *ettem2rini continuA sA apere cu67ntu ' sa% 1 uture' s8% 1acA sA trium1e" *e nApusti ca apArAtor a .eniu ui iterar' . ori1ica istoria itera%uni' 7ncep7nd cu c ipa 7n care' pentru prima oarA' un om' pentru 8 dA #erenitate tiin3ei i 1e u ui sAu de A sim3i scriFe ase nite cu6inte pe o #iatrA" Vor2i despre Eeu e.iptean Thot' care 1usese identic cu )ermes a nismu ui' ce de trei ori mare' 6enerat ca in6entator a scrisu ui' ca ector a 2i2 ioteci or i animator a tuturor nAEuin3e or spiritu ui" 7i a .enunchiu '

2ine7n3e es numai 7n cu6inte' 7n 1a3a acestui tris%.ist' umanistu )ermes i maestru pa estrei' cAruia umanitatea 7i #re3iosu >U dar a 6or2irii' pe ace a a retoricii a.ona e i ast1e 7 na pe )ans !astorp sA 1acA urmAtoarea remarcAD #rin urmare' F ma mare `;@ r din E.ipt 1usese 1ArA 7ndoia a un po itician i Fucase' #e 1i U ace ai ro ca i domnu Brunetto Latini care 7i educase IIU 7n6837ndu%i at7t arta cu67ntu ui' c7t i pe aceea de%a .u6erna re a du a # ri iiii Nh d *ett p . a du a # re.u i e po iticii % a care Naphta rAspunse ca domnu e9a.erase pu3in i% 1 atase prea tare pe Thot%Trisme.istu 7n 580 T)OMA* MANN portretu pe care i% 1Acuse" !Aci' 7n rea itate' acesta 1usese mai cur; di6initate cu chip de maimu3A' 7nchinatA unii i su1 ete or' un Y panEeu cu secera unii pe cap' iar su2 nume e de )ermes a 1i. u 7nainte de toate' un Eeu a mor3ii i a mor3i orD 7m2 7nEitoru i ca a aQ toru su1 ete or' pe care u time e perioade a e antichitA3ii %au trans1 mat chiar 7n pArinte a ma.icieni or i din care e6u mediu ca2a ist 1Acut pArinte e a chimiei ermetice" !um AaI !um aaI 7n mintea i ate ieru de 1anteEii a e ui )ans totu era un ta me%2a me" E9ista moartea 7n6A uitA 7n mantia%i a 2astra i ea era un retor umanistD dar atunci c7nd 7 pri6eai mai de%aproape pe Eeu peda.o. a iteraturii i prietenu oameni or dAdeai peste o maimu3a st7nd pe 6ine' care purta pe 1runte semne e nop3ii i a e ma.iei""" 73i interEicea' 73i 1Acea cu ochiu i%i acoperea dupA aceea ochii cu m7ini e 4ar 7n 7ntunericu 7n care EApAcea a ui se re1u.iase' 6ocea ui *ettem2rini rAsuna' continu7nd sA sAr2Atoreasca iteratura" Nu numai mAre3ia contemp ati6A' ci i mAre3ia acti6A' stri.A e ' 1useserA dintot% deauna deopotri6A de uniteG i%i dAdu drept pi dA pe A e9andru' !eEar i Napo eon' 7 pomeni pe -riedrich a #rusiei i a 3i eroi' 2a chiar pe Lassa e i Mo t0e" Nu se AsA a2Atut din drumu ra3ionamentu ui sau nici atunci c7nd Naphta 6ru s8% antreneEe tocmai 7n !hina' unde domnea ido atria cea mai .rotesca a scrisu ui i unde aFun.eai .enera issim pentru cA tiai sa deseneEi cu tu patruEeci de mii de hiero. i1e' per1orman3a care ar tre2ui sa% un.A a inimA pe un umanist" E ' Naphta %sArman ironistK H tia desi.ur 1oarte 2ine cA nu era 6or2a sa deseneEi cu tu nite semne' ci de iteratura socotitA ca im2o d dAt umii' de 7nsui spiritu ei' care era pur i simp u spiritu ' adicA miraco u 7mp etirii ana iEei cu 1orma" Acesta era duhu care treEea inte i.en3a pentru tot ceea ce este speci1ic uman' care se si ea sa com2atA preFudecA3i e stupide i sA e des1iin3eEe' care puri1ica' 7nno2i a i 7m2unAtA3ea .enu uman" -undamen37nd ce mai su2ti ra1inament mora i sensi2i itatea cea mai su2ti a' departe de a%i 1anatiEa' e 7i 7ndruma pe oameni spre 7ndoia d dreptate i to eran3a" E1ectu puri1icator i sancti1icator a iteraturii' a te cu6inte' distru.erea pasiuni or prin cunoatere i prin e9presi " iteratura socotitA ca o pro.resiune treptatA cAtre 7n3e e.ere' cAtre ie i cAtre iu2ire' 1or3a e i2eratoare a im2aFu ui' spiritu iterar 1enomenu ce mai no2i a spiritu ui uman 7n .enera ' iteratu c desa67rit' ca s17nt % D cam pe acest ton de e9a tare se 7na 3A apoio. e + sau R imn de auda a domnu ui *ettem2rini" Vai' dar nici ad6ersaru d MUNTELE VRJIT /@+ a ipsA de ar.umenteG e se pricepu sA 7ntrerupA psa mu 7nA 3Ator cu ii caustice i strA ucitoare' dec ar7ndu%se tota pentru doctrina con% 8rii si a vieii, 7mpotri6a spiritu ui descompunerii care se ascundea t8r8tu acestei dup icitA3i 7nA 3Atoare" 7mp etirea miracu oasa' care%i u sese domnu ui *ettem2rini tremo ouri patetice' nu era nimic a tce%dec7t o ucire i o i uEie dearte' 7ntruc7t 1or3a spiritu ui iterar care se 1 ea cA 7mpAca principiu i2erei cercetAri cu ace a a discriminArii era o 1ormA pAre nicA i mincinoasA' adicA nu una autentica' norma A' nAscuta si deE6o tatA 7n mod 1iresc % deci nu era 6ie" -ArA 7ndoia A cA pretinsu re1ormator a omenirii a6ea pe 2uEe numai cu6inte ca puri1icare i s1in3enie' dar 7n rea itate asta ducea a castrarea i anemierea 6ie3iiG 2a mai mu tD spiritu ' Ee u de a teoretiEa pro1ana 6ia3a i oricine 7ncerca sA distru.A pasiuni e instaura neantu % puru neant' 7ntruc7t cu67ntu pur este sin.uru adFecti6 pe care% mai po3i adAu.a a ri.oare neantu ui' 7nsA tocmai prin aceasta domnu *ettem2rini' iteratu ' ne do6edea 7n mod e6ident ceea ce era' adicA un om a pro.resu ui' a i2era ismu ui i a re6o u3iei 2ur.heEe" !Aci pro.resu era nihi ism pur' iar cetA3eanu i2era era' de 1apt' omu neantu ui i a *atanei' care 7 ne.a chiar i pe 4umneEeu' adicA ne.a a2so utu 7n sensu conser6ator i poEiti6' Fura pe a2so utu ad6ers i demonic i stAruia sA creadA ca este un mode de e6 a6ie' cu paci1ismu ui asasin" 4ar nu era nicidecum cucernic' ci dim% potri6A' un trAdAtor a 6ie3ii care merita sA 1ie tradus 7n 1a3a InchiEi3iei i a se6eru ui tri2una secret""" et caetera. Ast1e ' prin asemenea 7n3epAturi' Naphta reui sa dea imnu ui de apoteoEA o 7ntorsAturA dia2o icA i sa se 7n1A3ieEe pe e 7nsui ca 7ntruparea iu2irii austere i a spiritu ui conser6ator' 7n aa 1e 7nc7t de6enea m nou de%a dreptu imposi2i sA mai distin.i unde se .Asea 4umneEeu *U unde 4ia6o u ' unde Moartea i unde Via3a" 4ar cititoru sA ne creadA a ad6ersaru sAu a 1ost 7n stare s8%i rAspundA' i acest rAspuns' care se o6edi a 1i remarca2i ' atrase dupA sine un a tu ' nu mai pu3in 2un' dupA eisputa continua 7ncA o 2unA 2ucatA de 6reme' de6iind cAtre une e erne despre care mai 1usese 6or2a p7n8 acum" 4ar )ans !astorp nu F" ascu ta' deoarece Joachim 7i spusese 7ntre timp cA a6ea impresia e ;nipede cA rAcise i nu prea tie ce masuri sA stor ia' 7ntruc7t .uturaiu 7n % a reI; aQ`QQ due itii nu dAdurA nici o importan3A acestui cu67nt' #ri Y n* # care' dupA cum am n spus%o' 7 urmarea pe 6Aru sAu si .riForat' se retrase cu Joachim chiar 7n miF ocu unei rep ici' d sa 6edem dacA restu pu2 icu ui' compus din -er.e i din /@$

T)OMA* MANN Nehsa ' 6a mai constitui un impu s peda.o.ic su1icient pentru con1 area deE2aterii" 7n timpu drumu ui' cAEu de acord cu Joachim ca 7n materie rF rAce i i de dureri de .7t tre2uia sa iei ca ea ierarhica' adicA sa%i comun ci 2aieu ui' care a6ea s%o pre6inA pe superioara' dupA care' 7n s17rsQt urma sa se 1acA ce6a pentru 2o na6" Aa procedarA i procedarA 2ine < ua ui Joachim' pe c7nd )ans !astorp se .Asea din 7nt7mp are 7n camera 6aru ui sau' apAru superioara care se in1orma cu 6ocea ei ascu3ita de dorin3e e i amentAri e t7naru ui o1i3er" :4urere de .7tI Ra.uea a+ repeta ea" 4omQ e' ce poEne ne mai 1aci acumI; Ji 7ncepu sa se uite a

2o na6 cu o pri6ire pAtrunEAtoare' 1ara ca ochii or sa se 7nt7 neasca mAcar o c ipa' dei Joachim era cu totu ne6ino6atD ade6Aru este ca pri6irea superioarei era aceea care sarea dintr%o parte 7n a ta cu 7ncapa37nare" 4at oare de ce proceda ea mereu 7n ace ai 1e ' c7nd e9perien3a 7i do6edise cA nu%i era dat sa reueascAI Ji cu aFutoru unui soi de in.ura de meta ' pe care o scoase din pun.a de a cin.Atoare' e9amina .7tu pacientu ui' 7n 6reme ce )ans !astorp' ca sa%i dea mai mu ta umina' apropiase ampa de pe noptiera" #e c7nd' ridicata 7n 67r1u picioare or' e9amina omuoru ui Joachim' 7 7ntre2aD % )ai' spune' prea stimate domQ e % ai 7n.hi3it 6reodatA str7m2I !e puteai rAspunde a o asemenea 7ntre2areI 7n timpu e9aminArii era oricum imposi2i sa rAspunEi" 4ar chiar dupA ce isprA6ise e9aminarea' am7ndoi ramaserA 1oarte stin.heri3i" -irete' de c7nd era pe ume' 7n.hi3ise str7m2 o data sau de doua ori' m7nc7nd sau 27ndG insa asta era soarta tuturor oameni or i 18ra 7ndoia a ca nu acest ucru %a urmArit ea prin 7ntre2area pusa" *puseD :!um aaI nu 6a aminti3i daca s%a 7nt7mp at de cur7ndI; Ei' nu%i nimicG a 1ost ce6a care i%a trecu prin cap" Aadar' rAcise' spuse ea spre uimirea 6eri or' 7ntruc7t cu67ntu :rAcea a; era de o2icei interEis 7n sanatoriu" 4ar pentru a i se e9amina mai 7ndeaproape . tu a poate c8 ar 1i 2ine sa se recur.A a arin.oscopu consi ieru ui auN%# ec7nd' 7i asA nite 1ormamint' o 1aA i un pAtrat de .utaperca' ur11 i ca Joachim sa%i punA nite comprese peste noapteG iar Joachim e 1`+? pe am7ndoua' 2a chiar mArturisi ca datorita acestor comprese se si @ e mu t mai 2ine i continua sa i e ap ice' cu at7t mai mu t cu cit ea a nu 6oia sa cedeEe a tratament' iar 7n Ei e e urmAtoare pr`e destu de tare' cu toate ca durerea de .7t 7i dispArea c7teodata ap r comp et"
MUNTELE VRJIT /@= ne a tminteri' rAcea a ui 1usese numai un rod a ima.ina3iei" !onsta% a o2iecti6a se do6edi a 1i cea o2inuita % e9aminarea 1Acuta con%8 Ra.nosticu consi ieru ui au ic' care 7 re3inuse pe Joachim pentru mic tratament sup imentar mai 7nainte ca acesta sa 1ie 7n stare sa dea " " a 1u.a su2 drape " Termenu din octom2rie trecu 7n mod 1oarte dis% et Nimeni *Q nl8K cnQar consi ieru au ic nu su1 a 6reo 6or2a 7n pri6in3a ceasta" Nici 6erii 7ntre eiD tAcu3i i cu ochii p eca3i trecurA peste aceastA data 4upA ce e pe care Behrens e dicta asistentu ui' e9pertu ui 7n psiho o.ie' cu ocaEia consu ta3iei unare' i dupA ce e ce arata p aca 1oto.ra1ica' era mai mu t dec7t impede ca orice p ecare n%ar 1i 1ost dec7t o curata ne2unie' deoarece' de data aceasta' era 6or2a sa perse6ereEi cu o discip ina de 1ier 7n tratamentu pe care i% impusese p7na 7n c ipa c7nd 6a 1i cApAtat' 7n mod de1initi6' o sAnAtate de neEdruncinatG numai atunci 6a putea sa%i reia ser6iciu a es i sa%i respecte Furam7ntu de o1i3er" Acesta era cu67ntu de ordine asupra cAruia' pe tAcute' erau cu to3ii de acord" 7nsA 7n rea itate nici unu dintre ei nu era chiar a2so u si.ur cA ce a a t credea cu ade6Arat 7n aceasta so u3ie' iar c7nd p ecau ochii unu 7n 1a3a ce ui a t' era tocmai din cauEa 2Anuie ii' iar asta se 7nt7mp a 1ara ca pri6iri e or sa se 1i 7nt7 nit mai 7nainte" *cena 7ncepu sa se petreacA destu de des dupA discu3ia asupra iteraturii' 7n timpu cAreia )ans !astorp surprinsese pentru prima data acea ucire noua 7n ad7ncu ochi or ui Joachirn' precum i e9presia or ciudat de :amenin3Atoare;" O data se 7nt7mp a i a masaD adicA atunci c7nd Joachim' 6enic rA.uit' se meca i cu mare caEna mai putu sa%i recapete rAsu1 area" Atunci' aadar' pe c7nd Joachim .717ia acoperindu%i .ura cu er6etu ' iar doamna Ma.nus' 6ecina ui' 7 2Atea pe spate potri6it unei 6echi practici' ochii or se 7nt7 nira o c ipa 7ntr%un 1e care% tu 2ura i% 7nspaim7nta pe ns !astorp mai mu t dec7t incidentu 7nsui H un incident care putea' e1miti6' sa se 7nt7mp e oricui % cAci imediat dupA aceea Joachim i%i Vse i cu 1a3a 6irF3a m er6e3 parai masa i su1ra.eria ca sa s17r% easca de tuit a1ara" upa Eece minute se pntoarse *ur7Eator' dei 7ncA pa id' cu un cu67nt Ee pentru deranFamentu pe care% cAunase ce or a 3i' apoi' ca i ne atunciU ua parte a 1ormida2i a cina' uit7nd comp et i Ven ac md de oc' nici chiar cu o c7t de mica o2ser6a3ie' asupra " ! cOent 2ana " !7te6a Ei e mai t7rEiu 7nsA' de data asta nu a cina' !F" #u deFunu ui a 1e de copios' se petrecu ace ai ucru % 1ara ca' /@&

T)OMA* MANN de a t1e ' ochi or sa se 7nt7 neasca' sau ce pu3in aceia ai 6eri or )ans !astorp' dei rAmAsese ap ecat peste 1ar1urie' continu7nd man7nce cu o indi1eren3a pre1Acuta' tre2ui' totui' a s17ritu mesei spunA c7te6a cu6inte 7n e.Atura cu ceea ce se 7nt7mp ase % i JoachimQ descarcA toata 1uria 7mpotri6a acestei 2 estemate scorpii de MZ endon 0 care cu 7ntre2area ei a2surda 7 2A.ase 7n sperie3i i 7i su.erase cA se 7neca' ua%o%ar dracuQ de 6rAFitoareK 4a' dupA c7t se pare este o su.estQ Eise )ans !astorp % i e destu de amuEant s%o consta3i 7n miF ocu aces tor nep Aceri care ne indispun" Iar Joachim' acum ca spusese ucruri or pe nume' capata curaF i se aparA 1oarte 2ine' dupA aceea' 7mpotri6a su.estiei pro6ocate de 6rAFitoare' m7nca a masa cu 1oarte mare aten3ie i nu se 7neca mai des dec7t oamenii ne6raFi3iD de a t1e ' incidentu nu se mai repeta dec7t peste noua sau Eece Ei e' c7nd' a urma urmei' nu mai era caEu sa se 1acA 6reun comentariu" !u toate acestea' Radamante 7 in6ita sa 6ina a consu ta3ie 7n a1ara ore or o2inuite i a pro.ramu ui de primire" *uperioara 7 seEisase pe consi ier' insist7nd asupra 1aptu ui ca un consu t este oportun % i desi.ur ca nu 1Acuse rauG cAci de 6reme ce e9ista un arin.oscop 7n sanatoriu iar aceasta ra.uea a stAruitoare se trans1orma' a anumite ore' 7ntr%o ade6Arata a1onie' i cum' pe de a tA parte' durerea reapArea de 7ndatA ce Joachim ne. iFa sa%i emo ieEe .7tu prin miF oace e care%i acti6au sa i%6a3ia' au aFuns a conc uEia ca toate acestea constituiau moti6e su1iciente pentru a scoate din du ap instrumentu at7t de in.enios construit %1ara sa mai 3inem seamA i de 1aptu ca' daca Joachim nu se mai 7neca dec7t destu de rar' asta se datora precau3ii or pe care e ua c7nd m7nca' aa ca a masA ram7nea aproape 7n mod re.u at 7n urma 6ecini or ui" Aadar consi ieru au ic 7ntre2uin3a arin.oscopu i pri6i 1oarte ad7nc i 7nde un. 7n .7t eFu ui Joachim' dupA

care 2o na6u ' a ru.Amintea insistenta a ui )ans !astorp' 6eni imediat pe 2a conu acestuia ca sa%i spunA cum a decurs consu ta3ia" -usese 1oarte nep Acuta i Q .7di ase 1oarte tare' 7i spuse e a2ia optit % deoarece ucruri e se peBre ceau tocmai 7n timpu curei principa e de odihna' ast1e ca tAcerea e o2 i.atorie % iar a s17rit' adau.A Joachim' Behrens mormAi tot 1e u ucruri despre o oarecare stare de irita3ie i%i recomanda sa%i 1a ca 1iecare Ei nite 2adiFonaFe' adAu.ind cA 6a 7ncepe cauteriEarea cind m7ine' adicA e9act timpu necesar pentru prepararea medicament #rin urmare' o irita3ie i cauteriEari" )ans !astorp' 7n capu cAruia cia3ii e de idei 7ncepurA sA se 7m2u EeascA i mer.eau 1oarte depar MUNTELE VRJIT /@/ Qndu%se a persoane 7ndepArtate' ca' de pi dA' a portaru chiop sau ea doamna care su1erise de ureche o saptam7na 7ntrea.a' 7nsA pe p7n8 a s17rit' o 6indecaserA comp et % mai a6ea 7ncA mu te 7ntre%Y pe 2uEe' dar nu se putea decide sa e rosteascA' 1iind hotar7t sa e nA consi ieru ui au ic 7ntre patru ochi' iarp7nA una%a ta se mar.ini sa%i prime 1a3A de Joachim satis1ac3ia pentru 1aptu ca aceasta mica 8cere se F .Asea supusa contro u ui medica i 7nsui consi ieru u ic o uase 7n .riFA" E un tip minunat i nu 6a 7nt7rEia sa .AseascA remediu La care Joachim apro2A din cap' 1ArA s8% pri6eascA pe ce a a t' iar dupA aceea 7i 7ntoarse spate e i trecu pe 2a conu ui" !e se petrecea cu 2unu i cinstitu JoachimI In u time e Ei e pri6irea 7i de6enise nesi.urA i s1ioasa" Ji chiar de cur7nd sora superioarA MZ endonc0' 7n dorin3a de a ti ce mai era cu e i cum se sim3ea' se iE2ise de pri6irea ui 2 inda i 7ntunecata' iar daca i%ar 1i trecut prin minte s8%i 7ncerce din nou norocu cu 1e u ei de a 7ntre2a i pri6i' nimeni n%ar 1i putut pre6edea cu e9actitate ce 7ntorsAtura ar 1i uat ucruri e" Oricum ar 1i 1ost' Joachim oco ea asemenea con1runtAri' iar atunci c7nd totui a6eau oc BcAci )ans !astorp 7 supra6e.hea mereuC nu te sim3eai prea a ar.u tau" 7n.riForat' )ans !astorp ramase sin.ur pe 2a con' 1rAm7ntat de dorin3a de a% consu ta imediat pe e1u sanatoriu ui" Era 7nsA cu neputin3a' cAci Joachim %ar 1i auEit ca se scoa A' aa ca se 6AEu si it sa am7ne acest proiect' ram7n7nd sa% 7nt7 neasca pe Behrens 7n cursu dupa%amieEei" 4ar nu iE2utiK -oarte ciudatK Nu iE2uti chiar de oc sa dea peste consi ieru au ic' nici 7n seara aceea i nici 7n urmAtoare e doua Ei e" -irete' m rea iEarea p anu ui' Joachim 7 stin.herea pu3in' 1iindcA nu tre2uia sa a.e de seama nimic' dar acest 1apt nu era su1icient ca sa e9p ice `ti6u pentru care )ans !astorp nu putea sa aranFeEe 7nt7 nirea i nu ea miF ocu sA dea peste Radamante" 7 cautA i se interesa de e 7n tot natoriu ' dar 7 trimiteau mereu 7n a te ocuri unde % spuneau ei % cu anta ca 6a putea 1i .Asit i unde de 1apt nu% .Asea niciodatA" ns ua parte a una dintre mese' dar se aeEa 1oarte departe' a rui or de r7nd' i o terse 7naintea desertu ui" 4e c7te6a ori a6u n .erea cA a pus mina pe e ' de parca %ar 1i 3inut de nasture e de a FF Q 6aEu pe scarA i pe coridoare' discut7nd cu Sro0oTs0i' cu supe%!Uar gI ! Qar cu un 2o na6' i p7ndi c ipa c7nd a6ea sa ram7na sin.ur" a 7nt`rcea ochii' ca Behrens o i ua a sAnAtoasa"
/@>

T)OMA* MANN A2ia a patra Ei 7i atinse scopu " bI 6AEu de pe 2a con d7nd 7ndru .rAdinaru ui" *e descotorosi repede de pAturA i co2or7 scAri e 7n .? !u cea1a rotundA' consi ieru au ic 67s ea cAtre apartamentu sau ) !astorp 7ncepu sA 1u.A' 7i 7n.Adui chiar s8% stri.e' dar ce a a t n auEi" 7n s17rit' cu su1 etu a .ura' reui s8% aFun.A i s8% opreascA H !e cau3i dumneata aiciI 7 apostro1A consi ieru au ic' cu ocrT 8crAmoi" Oare tre2uie sA d8u dispoEi3ii sA 3i se 7nm7neEe un e9emp a specia din re.u amentu sanatoriu uiI 4upA c7te tiu' e ora curei ci odihna" Nici cur2a de temperaturA i nici p acA dumita e 1otoanatomica nu%3i dau 6reun drept specia sA 1aci pe aristocratu " Ar tre2ui sA dau ordin sA se insta eEe aici o sperietoare ma.icA menitA sa%i sperie i sa%i denun3e pe to3i cei care%i 7n.Aduie i2ertA3i 7n .radinA' 7ntre douA i patruK Ji' 7n 1ond' ce po1tetiI H 4omnu e consi ier au ic' tre2uie neapArat sA 6A 6or2esc o c ipaK H O2ser6 cA ucru acesta 73i um2 A prin cAp de c7t86a 6reme" MA urmAreti de parcA a 1i o 1emeie' o raritate sau te miri ce minunA3ie" !e 6rei de a mineI H Ierta3i%m8' dar e numai ce6a 7n e.AturA cu 6Aru meu' domnu e consi ier au ic" Acum i se 1ac 2adiFonaFe""" Am con6in.erea cA ucruri e s7nt pe ca ea cea 2unA" 4ar oare este 6or2a de ce6a a2so ut ino1ensi6 %iatA ceea ce 6oiam sA 6A 7ntre2I H !astorp' dumneata 6rei mereu ca totu sA 1ie ino1ensi6' cAci aa eti dumneata" Eti teri2i de dispus sA te ocupi chiar i de ucruri e care nu s7nt prea ino1ensi6e' dAr pe care dumneata e trateEi ca i cum ar 1i' i cu asta creEi cA eti pe p acu ui 4umneEeu i a oameni or" Eti un 1e de po tron i de ipocrit' omu e' iAr c7nd 6Aru dumita e 73i Eice 3i6i ' asta este 7ncA o e9presie cu un !aracter destu de eu1emistic" H Toate s7nt cum spune3i dumnea6oastrA' domnu e consi ier au ic%-irete' s A2iciuni e caracteru ui meu s7nt o rea itate 7n a1arA de orice discu3ie" 4ar tocmai pentru cA' deocamdatA' nu este 6or2a despre e e' mA 3in dupA dumnea6oastrA de trei Ei e i 6A ro. sA 2ine6oi3i s8;m spune3i numai""" H 4umneata doreti sA%3i 7ndu cesc i sA%3i 1a si1ic ade6Aru " Vrei mA s7c7i i sA mA p ictiseti pentru ca' p7nA A s17rit' eu' tocmai eu' sa 7ncuraFeE 7n 2 estematA dumita e ipocriEie i ast1e sA po3i dormi ca prunc' 7n 6reme ce a 3i oameni stau de 6e.he" H 4ar' domnu e consi ier au ic' s7nte3i 1oarte se6er cu mine" 6oi dimpotri6A""" MUNTELE VRJIT /@< 4a' dumita e nu%3i prea con6ine se6eritatea" Varu dumita e este

1 AcAu cu totu deose2it' este de o cu totu a ta esen3a dec7t dumneata" tie ce%i rAm7ne de 1Acut" O tie' dar tace' m8 7n3e e.iI E nu se a.a3A oU pane e oameni or ca sa cearA sA i se de2iteEe neroEii i cu6inte de % 28r28tare" E a tiut ce 1ace i ce riscA' iar acum tie sa%i pAstreEe ' unitatea i s8%i 3inA 1 eanca' ceea ce este o artA 2Ar2Ateasca' dar' din 1ericire' nu%i o chestiune care sA se potri6eascA unor e9emp are 2ipede drA.u3e' ca dumneata" 7nsA' !astorp' 73i dec ar cA dacA%mi 1aci scene' daca 7ncepi sA 3ipi i sA te ai pradA sentimente or dumita e de ci6i ' te dau pur i simp u a1arA" !Aci aici 2Ar2a3ii 6or sa rAm7n8 numai 7ntre ei' 7n3e e.e%m8" )ans !astorp tAcu" Acum chipu i se acoperi cu pete' schim27ndu%i cu oarea" Era prea 2ronEat ca sa pA eascA comp et" 7n s17rit' cu 2uEe e tremurAtoare' spuseD % VA mu 3umesc mu t' domnu e consi ier au ic" 4e a t1e ' din c ipa asta nu mai am nici o 7ndoia a' cAci presupun cA nu mi%a3i 6or2i at7t de""" cum sA spunI % 7n mod at7t de so emn' daca' 7n ade6Ar' caEu ui Joachim n%ar 1i at7t de serios" 4e a t1e ' nu%mi stA de oc 7n 1ire sa 1ac scene sau sA mA 6AicAresc' mA FudecA3i r8u" Iar dacA e 6or2a sA 1iu discret' 6oi ti sA m8 st8p7nesc' cred c8 de ucru acesta pot sA 6A asi.ur" % )ans !astorp' 73i iu2eti mu t 6aru I 7ntre2a consi ieru au ic apu%c7nd deodatA m7na t7n8ru ui i pri6indu% pe su2 p eoape' cu ochii ui a 2atri' 8crAmoi i cu .ene e a 2icioase""" % !e 6re3i sA spun' domnu e consi ier au icI O rudA at7t de apropiata' un prieten at7t de 2un i sin.uru meu to6arA' de%aici' de sus" )ans !astorp a6u un suspin scurt i' spriFinindu%i picioru 7n 67r1' 7ntoarse cA c7iu 7n a1arA" !onsi ieru au ic se .rA2i s8%i dea drumu a m7n8" % )aide' atunci sA 1ii drA.u3 cu e 7n rAstimpu urmAtoare or ase sau #o s8pt8m7ni' spuse e " LasA%te prada .ustu ui dumita e 1iresc pentru ensi6' 1aptu acesta 7i 6a 1ace' 1ArA 7ndoia a' cea mai mare p Acere" Ji Q * nt R eu aici' 6oi 1i i eu mereu preEent' pentru a aranFa ca totu sa #etreacA' 7n imite e posi2i u ui' pe c7t de ca6a eresc pe at7t de p Acut" ;^ Larin.e e' nu% i aaI spuse )ans !astorp 18c7ndu%i un semn cu u consi ieru ui au ic" m ^ 2ar&ngea, con1irmA Behrens" Un s17rit rapid" 4e a t1e ' i RR asa 1arin.e ui este 7ntr%o stare deopotri6A de proastA" *e prea poate *ate e de comandA de 8 re.iment' sA 1i creat aco o un locus
/@@

T)OMA* MANN minoris resistentiae. 7nsA 7ntotdeauna tre2uie sa ne ateptAm a ase nea di6ersiuni" Are pu3ine anse' tinereG a drept 6or2ind' nici una 7 1irete' 6om 7ncerca tot ce este indicat i ne sta 7n putere" % Mama""" spuse )ans !astorp" % Mai t7rEiu' mai t7rEiu" 4eocamdatA nu%i nici o .ra2a" #rocedeaE 7n aa 1e 7nc7t' cu tact i e e.an3a' sa 1ie 3inuta a curent' treptat *Q acum' ter.e%o a postu dumita e" A t1e ar 2a.a de seama" Ji i%R F%1oarte nep Acut sa simtA ca 6or2im 7n spate e ui" Joachim se ducea 7n 1iecare Ei a 2adiFonaF" Era o toamna 1rumoasa Adesea' purt7nd panta oni de 1 ane A a 2a i o hainA a 2astrA' sosea cu 7nt7rEiere a masA' 7ntorc7ndu%se de a tratament' corect i cu aeru mi itaresc' sa uta scurt' 7ntr%un chip ama2i i 2Ar2Atesc' scuE7ndu%se ca a 6enit mai t7rEiu i se aeEa ca sa i se ser6eascA masa' o masa care acum i se pre.Atea aparte' 7ntruc7t n%ar mai 1i reuit sa consume meniuri e o2inuite 1ArA sa rite sa 7n.hitA str7m2G i se dAdeau supe' tocaturi i pireuri" Vecinii de masA 7n3e esesera repede situa3ia" RAspundeau tare' po iticos i .rA2it a sa utu sau' spun7ndu%i :domnu e ocotenent;" !7nd nu era de 1a3a' chiar i cei a 3i de a a te mese 6eneau i se interesau a )ans !astorp de starea ui" 4oamna *tohr apAru 1r7n.7ndu%i m7ini e i 6aicarindu% se 7ntr%un mod necu6iincios" 7nsA )ans !astorp nu rAspundea dec7t prin monosi a2e' recunosc7nd serioEitatea incidentu ui' dar ne.7nd p7na a un anumit punct e9trema ui .ra6itate' i proced7nd ast1e pentru onoarea ui i a 6Aru ui sau' cu sentimentu ca nu a6ea dreptu sa% trAdeEe pe Joachim 7nainte de 6reme" *e p im2au 7mpreunA i strA2Ateau de trei ori pe Ei distan3a' con1orm prescrip3iei' o distan3a pe care consi ieru au ic o 1i9ase acum 1oarte pr>; cis pentru ca Joachim sA e6ite o irosire inuti a a 1or3e or" )ans !astorp mer.ea a st7n.a 6aru ui sau H odinioarA mer.ea 1ie tot aa' 1ie a tte Y cum se 7nt7mp a" 7nsA acum )ans !astorp stAtea cu precAdere a st7n.a%Nu prea 6or2eau mu t' iar pe 2uEe e 6eneau numai cu6inte e 7n e.atu+ cu 7nt7mp 8ri e o2inuite a e Ei ei de a :Ber.ho1Q i nimic a tce6a' 6or2eau nimic 7n e.Atura cu su2iectu care 7ntre ei continua sa ta ne Amurit' ca 7ntre nite oameni 7nc ina3i spre o anumita pudoare i[ nu%i spun pe nume dec7t 7n 7mpreFurAri hotar7toare" Totui ne6oia iE2ucni se intensi1ica uneori 7n pieptu ci6i u ui )ans !astorp" .ata;d " sa se re6erse" 7nsA nu era cu putin3a" !eea ce se 7n.rAmAdise dureiL nA6a nic' recadea 7n su1 et i rAm7nea mut"
,.-

Ci

MUNTELE VRJIT
/@,

Joachim mer.ea a Aturi de e ' cu capu p ecat" #ri6ea 7n Fos' de parca 1 iscodit pam7ntu " Era o situa3ie at7t de

ciudataD iata% mer.7nd aici' minte i corect' sa ut7nd trecAtorii 7n 1e u ui ca6a eresc' pastr7nd a uta i 1ireasca ui bienseance de totdeauna H i totui apar3inea pam7n% ui !u to3ii 7i 6om apar3ine' mai cur7nd sau mai t7rEiu" 4ar c7nd eti t:t BFe t7n8r i nutreti o dorin3a at7t de 1ier2inte sa s uFeti drape u ' este' ricum' o mare amArAciune presim3irea ca 6a tre2ui sa apar3ii pam7ntu% ui 7ntr%un termen at7t de scurtD dar 1aptu era mu t mai amar i mai de ne7n3e es pentru )ans !astorp' care tia precis i care mer.ea a Aturi de e dec7t pentru 7nsui omu 3arinei' a cArei cunoatere re3inuta i discreta a 1aptu ui era' 7n de1initi6' de o natura 1oarte o2iecti6a i 7n 1ond nu a6ea 7n ochii ui dec7t o rea itate 1oarte pa ida' pAr7nd a 1i mai pu3in trea2a sa persona A dec7t aceea a a tora" In ade6Ar' moartea noastrA este mai mu t trea2a ce or care supra6ie3uiesc dec7t a noastrA 7nineG i indi1erent daca ne amintim sau nu' pentru moment' aceasta 6or2a a unui 7n3e ept ironic' ea r8m7ne 6a a2i a 7n orice caE pentru su1 etD at7ta timp c7t s7ntem noi' nu este moartea' iar c7nd este moartea' nu mai s7ntem noiG prin urmare' 7ntre moarte i noi nu dAinuiete nici un raport rea ' ea este un ucru care nu ne pri6ete de oc pe noi' ci ce mu t umea i natura % i din cauEa aceasta toate 1Apturi e o pri6esc cu o mare inite' cu indi1eren3a' ipsa de rAspundere i ne6ino6A3ie e.oista" Iar )ans !astorp surprinse 1oarte mu ta ne6ino6A3ie i ipsa de rAspundere de acest soi 7n 1e u de a 1i a ui Joachim 7n decursu acestor saptam7ni' i pricepu 1ArA nici o 7ndoia a cA 6aru ui tia' dar ca' totui' nu%i era .reu sa pAstreEe o tAcere cu6iincioasA 7n e.AturA cu aceasta cunoatere a rea itA3ii' 7ntruc7t cone9iuni e ui su1 eteti cu ea 7i apAreau 7ncA 7ndepArtate i teoretice' sau poate ca' Yn mAsura 7n care puteau 1i uate 7n seama 7n mod practic' e e erau ordo%ate i determinate de un sAnAtos sentiment a destinu ui' adicA de o s are de spirit care admitea tot at7t de pu3in sa comenteEi 1aptu de a ti cu nu accepta s8 1ie discutate a te 1unc3ii necu6iincioase de care 6ia3a per1ect contienta i de care%i condi3ionatA' dar care' totui' nu o QRpiedica sa #areEe con6enien3e e" a se 1ace ca mer.eau 7n tAcere i nu 6or2eau despre mu te ucruri KQ de care ar 1i 1ost necu6iincios sa te atin.i" Amu3iserA chiar i " QuQ Joachim' 7nduioat i m7nios a 7nceput' mArturisind re.re% psete de a mane6re i' 7n .enera ' de a ser6iciu mi itar" 4ar 7" Y' !e oare % 7n ocu acestora' i cu toata ne6ino6A3ia sa % 7n ochii Q 2 7nEi reapArea e9presia unei timiditA3i tu 2uri' adicA aceasta nesi.u%
590

T)OMA* MANN ran38 care 18ra 7ndoia a ca ar 1i 1acut%o pe superioarA sA se considere 6Q torioasa daca i%ar mai 1i re7nnoit 7ncercareaI Oare -iindcA tia ca och; 7ncepuserA sa i se ho 2eEe' iar o2raFii sA se sco17 ceascaI !Aci era e9a ceea ce i se 7nt7mp a 7n aceste s8ptam7ni' cu o repeEiciune uimitoare Q 7ntr%un mod mu t mai 6Adit dec7t pe 6remea re6enirii de a es' iar ten + sau oache de6enea pe Ei ce trece de un .a 2en tot mai strA6eEiu r^t despre e ' se comporta ca i cum ar 1i descoperit moti6e sa%i 1ie ruine i s8 se dispre3uiascA pe sine tocmai 7ntr%un mediu care' dupA e9emp u domnu ui A 2in' nu se sinchisea de nimic a tce6a dec7t s8 se 2ucure de a6antaFe e nemAr.inite a e neruinArii" 7n 1a3a cArui ucru i 7naintea cui se p eca i se 1erea pri6irea ui odinioarA at7t de oia AI !7t este de stranie aceastA pudoare a 1Apturii care se retra.e 7n 1a3a 6ie3ii' ca sa crape 7ntr%o ascunEAtoare H 7ncredin3atA pe 2unA dreptate ca nu se poate atepta din partea naturii e9terioare a nici un 1e de aten3ie' a nici un 1e de mi a pentru durerea i moartea ei' dupA pi da c7rduri or de pasAri mi.ratoare care nu numai cA nu%i cinstesc to6arAe e 2o na6e' ci e .onesc m7nioase i dispre3uitoare' o6indu% e cu ciocu " 7n mod o2inuit' asta este natura' 7nsA inimA ui )ans !astorp se ump ea de o mi a i o dra.oste pro1und omeneascA 68E7nd cum p7 p7ia pudoarea instincti6a 7n ochii sArmanu ui Joachim" Mer.ea a st7n.a ui i o 1Acea 7nadinsG cAci' Joachim 7ncep7nd sa nu se mai 3inA 2ine pe picioare' e 7 sus3inea c7nd' de pi dA' era 6or2a de urcat o pantA micA a 6reunei paFiti' 7n6in.7ndu%i 7n acest scop o2inuita%i conduitA se6erA pentru a% cuprinde cu 2ra3u ' i uita chiar sa% ia de pe umerii ui Joachim' p7nA c7nd acesta se scutura uor ener6at' spun7ndD H Ascu ta' 2Aiete' asa%te de astea' dacA ne%ar 6edea cine6a mer.7na aa' ar crede ca ne%am 7m2Atat" 4ar sosi un moment 7n care pri6irea tu 2ure a ui JoAchim 7i aparu ui )8ns !astorp su2 o a ta umina i asta s%a 7nt7mp at a 7nceputu i; noiem2rie' c7nd Joachim primi dispoEi3ia sA se aeEe 7n pat % iar EApada era mare" 7n ade6Ar' cam pe atunci 7ncepuse s8 nu mai poatA 7n.hi3i ni tocaturi i pireuri' dec7t cu 1oarte mare .reutate' 7ntruc7t se 7neca 1iecare douA dumicaturi" Era indicata o hranA e9c usi6 ichidA' care s poatA a uneca mai uor' 7nsA' 7n ace ai timp' Behrens ordonA i repa` continuu a pat' pentru a cru3a 1or3e e 2o na6u ui" Aadar' era 7n aC u Ei ei 7n care Joachim se aeEA 7n pat' u tima seara c7nd mai stAtea picioare' iar )ans 7 .Asi % 7 .Asi 6or2ind cu Marusia' care r7dea moti6' Marusia cu 2atista mirosind a portoca e i cu pieptu at7t de . e MUNTELE VRJIT
/,+

1ormat" Era dupA cinA' 7n timpu reuniunii de seara' 7n ho " )ans aorp se oprise 7n sa onu de muEica i iei imediat ca sa% caute pe _ehin6" i 7 .Asi 7n 1a3a emineu ui de 1aian3a' 7n.a 1oto iu Marusiei H 1oto iu%2a ansoar pe care Joachim' cu m7na st7n.8 pe spAtar' 7 3inea ecat pe spate' 7n aa 1e 7nc7t Marusia' din poEi3ia ei cu catA' 7 pri6ea u ochii ca1enii i rotunEi drept 7n 1a3A' iar e cu capu 7nc inat deasupra i 7i 6or2ea 7ncet' cu . asu sacadat' 7n 6reme ce ea r7dea din c7nd 7n

c7nd i dAdea din umeri cu o 6oioie nepAs8toare" )ans !astorp se .rA2i sa 1acA un pas 7napoi' dar nu 18ra sa 1i 6AEut cA i ali pacien3i urmAreau scena' cum e era o2iceiu ' cu o pri6ire amuEatA H neo2ser6a3i de Joachim sau ce pu3in 18ra ca e sA e acorde 6reo aten3ie c7t de mica" Acest spectaco D Joachim marturisindu%se 1ar8 reEer6A Marusiei cu pieptu 2o.at' a masa cAreia stAtuse at7ta timp 1ArA sA schim2e o sin.ura 6or2a cu eaG 7n 1a3a 1Apturii i e9isten3ei cAreia 7i p ecase ochii cu o e9presie se6era i' totodatA' 7n3e eaptA i oia a' cu toate ca 1a3a 7i pA ea i se pAta atunci c7nd 6enea 6or2a despre ea % 7 Edruncina pe )ans !astorp mai mu t dec7t toate semne e de s A2iciune o2ser6ate 7n aceste u time s8ptAm7ni Ia 6Aru ui" :4a' este pierdut;' .7ndi e i se aeEA initit 7ntr%un 1oto iu din sa onu de muEicA' ca s8%i ase ui Joachim tot rA.aEu pe care i% mai 7n.Aduia 7n aceastA u timA searA" Aadar' 7ncep7nd din acea c ipA' Joachim uA de1initi6 poEi3ia oriEonta A' iar )ans !astorp 7i comunicA Luisei Piemssen' scriindu%i de pe tninunatu ui eE on.' cA' acum' se 6edea si it sa adau.e a comunicAri e anai pu3in serioase de p7na atunci 6estea cA Joachim cAEuse Ia pat i' 1ArA ca e sA 1i spus ce6a' totui se putea citi 7n ochii ui dorin3a sA o ai2A pe maicA%sa 7n.a e ' consi ieru au ic Behrens spriFinind 7n mod 1orma aceastA dorin3A nem8rturiita" U tima 1raEA o adau.A cu de icate3e' 7nsA ! t se #OAte de Amurit" Ji ast1e n%a 1ost nici o minune ca doamna 1tissen a recurs a miF oace e de comunica3ie ce e mai rapide pentru a m in.A 1iu eiG sosi chiar dupA trei Ei e de a p ecarea a armantei R `n' 7n po1ida tuturor menaFamente or omeneti' iar )ans !astorp o pm8 pe o 6reme de 6isco ' cu sania' 7n sta3ia de a 4or1 H st7nd 7n re pe peron i compun7ndu%i o asemenea e9presie 7nainte de ea micu ui tren' 7nc7t nici sA n%o 7nsp8im7nte pe mamA imediat' dar a sa nu%i poatA citi 7n ochi' a prima 6edere' o 6oioie 7ne Atoare' nu ! !Qte `rO tTe Dmie s8 se mai 1i petrecut asemenea 7nt7 niri' de c7te ori + ; a er.at 7n .ra2A unii spre a 3ii' iar ace a care co2ora din
592

T)OMA* MANN tren de c7te ori n%o 1i p7ndit 7nspAim7ntat i stAruitor pri6iri e ce ui ca primeaK 4oamna Piemssen 1Acea impresia cA ar 1i 6enit pe Fos de )am2ur. p7na a 4a6os" !u chipu 7n1ier27ntat' str7nse a piept m7na + Y )ans !astorp' pri6i cu teama 7n Furu ei' pun7ndu%i 7ntre2Ari .rA2ite i 4 un ton oarecum tainic' pe care e e oco i' mu 3umindu%i ca a 6enit am de repede % era minunat' i c7t de 1ericit 6a 1i JoachimK 4a' din pAcate se .Asea iarAi a pat p7na a noi dispoEi3ii' 7nsA asta se datora numai hraneQ ichide care' 1irete' a6ea une e urmAri ce tre2uiau sA in1 uen3eEe asupra puteri or ui 1iEice" 4ar a ne6oie mai e9istau i a te miF oace' de pi da a imenta3ia arti1icia a" 4e a t1e ' 7i 6a da seama ea sin.ura" Ea' 7nsA' 7n3e ese' i' a Aturi de ea' i )ans !astorp" #7n8 7n c ipa aceasta' toate schim2Ari e care se produseserA 7n 7n1A3iarea i starea ui Joachim' 7n u time e saptam7ni' nu 1useserA' pentru e ' at7t de e6idente %deoarece oamenii tineri nu 6ad niciodatA asemenea ucruri" 4ar acum' st7nd 7n.A mama sosita de departe i care 7 pri6ea 7ntr%un 1e de parca nu %ar 1i 6AEut de mu ta 6reme' rea iEa impede i hotAr7t ceea ce rea iEa i ea 1ar8 nici o 7ndoia a' 7nsA ceea ce' dintre ei trei' numai Joachim o tia ce mai 2ine' anume cA era muri2und" ]inea m7na doamnei Piemssen 7ntr%a ui' care era tot at7t de .a 2ena i isto6ita ca i chipu ' iar din cauEa s A2iciunii .enera e' urechi e' aceastA m7hnire din anii ui 7n1 oritori' 7i ieeau i mai tare 7n e6iden3a dec7t 7n mod o2inuit' 1apt care% ur73ea destu de mu t' 7ns8 7n a1ara acestui de1ect' 1i.ura pArea mai cur7nd 7n1rumuse3atA 7ntr%un mod 6iri ' cu toata pecetea su1erin3ei pe care o a6ea datorita e9presiei de serioEitate i de se6eritate' 2a chiar i de m7ndrie % mAcar ca 2uEe e ui' deasupra cArora se a1 a mustAcioara nea.ra' pAreau prea p ine pe 7n.a um2re e o2raFi or ad7nci3i" 4oua cute i se sapasera 6ertica 7n pie ea .A 2uie a 1run3ii' 7ntre ochii care' dei mu t ad7nci3i 7n or2ite e osoase' erau mai 1rumoi i mai mari ca niciodatA' ochii 7n care )ans !astorp ar 1i 6rut sa poatA pri6i cu p Acere" !Aci' de c7nd Joachim se cu case' orice tu 2urare' orice ne inite i orice nesi.uran3a 7i dispAruserA' i numai acea ucire de a tAdatA mai era Ei2i a 7n ad7ncuri e tAcute i 7ntunecate H dei mai dAinuia' este ade6Ar i acea :amenin3are;" Nu E7m2i' 3in7nd m7na mamei' optindu%i 2u Eiua i ur7ndu%i 2un 6enit" 4ar nu E7m2ise nici atunci c7nd ea intrase' aceasta nemicare' aceasta 7mpietrire a chipu ui sau spunea tot" Luise Piemssen era o 1emeie curaFoasa" La 6ederea 2ra6u copi ' nu se Asa prada durerii" *toica' 3in7ndu%se tare ca i 1i eu R 6iEi2i care%i str7n.ea paru ' cu s7n.e rece i cu ener.ie' cum erau MUNTELE VRJIT /,= i e din 3ara ei' ua asupra sa' 7m2o dita de 7n1A3iarea ui Joachim' ritirea acestuia cu o 6oin3A de upta materna i 7nsu1 e3itA de acea %din3a' care' daca ar mai 1i 1ost ce6a de sa 6at' numai prin ener.ia i se6eren3a ei ar mai 1i iE2utit' i desi.ur ca nu pentru propria ei moditate' ci dintr%un sim3 a con6enien3e or' a 1ost de acord' c7te6a "" FFFaF t7rEiu' sa 1ie adusA i o in1irmiera Ia cap8t7iu ce ui .ra6 2o na6" Era sora Bertha' A 1reda *chi d0necht pe nume e ei ade6Arat' care apAru u 6a iEa nea.rA a cap8t7iu ui Joachim' 7nsA nici Eiua i nici noaptea outerea e9c usi6%ocrotitoare a doamnei Piemssen nu%i asA mare ucru de 1Acut' ast1e 7nc7t sora Bertha a6ea timp 2erechet sa stea pe coridor a p7ndA' cu nuru oche ari or pe dupA ureche" !A u.Ari3a protestantA a6ea un su1 et proEaic" *in.ura 7n camera numai cu )ans !astorp i cu 2o na6u care nu

mai putea dormi cu nici un chip' ci EAcea pe spate cu ochii deschii' a 1ost 7n stare sa spunAD % N%a 1i 6isat niciodatA ca 7ntr%o Ei 6oi 1i chemata sa% 7n.riFesc pe unu dintre dumnea6oastrA p7na%i 6a da su1 etu " 7nspAim7ntat' )ans !astorp 7i arata pumnu ' cu o e9presie sA 2atica' dar ea a2ia 7n3e ese ce anume 6oia e sa spunA' at7t era de strAina' i pe 2una dreptate' de .7ndu ca s%ar 1i cu6enit sa ai2A o considera3ie deose2itA 1a3A de Joachim' 1iind' 7n ace ai timp' i mu t prea impar3ia a ca sA presupunA ca cine6a' cu at7t mai mu t ce interesat 7n cauEa' ar 1i putut sA se e.ene cu i uEii asupra caracteru ui i deEnodam7ntu ui acestui caE" : ata' 7i spunea ea' pun7nd apa de co onie pe o 2atista' i 3in7nd%o su2 nari e ui Joachim' mai 1ace3i%6a 7ncA pu3in che1u ' domnu e ocotenentK; Ji' 7n ade6Ar' 7n ace e c ipe ar 1i 1ost pu3in reEona2i sa 7ncerci a% roai 7ne a pe 2unu Joachim H a1ara numai daca n%ai 1i 1acut%o cu scopu a e9erci3i asupra ui o in1 uen3a tonica' aa cum 7n3e e.ea sa procedeEe amna Piemssen c7nd 7i 6or2ea cu . asu tare i 7nduioat despre anatoire" !Aci doua ucruri erau c are i asupra or nu te puteai " aD 7n primu r7nd' ca Joachim era pe moarte' 1iind per1ect contient Q n a doi ea r7nd' ca murea 7mpAcat cu sine i mu 3umit de e " A2ia 7n a saptam7n8' adicA a s17ritu ui noiem2rie' c7nd o2osea a inimii se e6identa' 7ncepu sa aiureEe ore 7n ir' cuprins de un 6a de spe%niin.7ietoare 7n e.Atura cu starea ui" Atunci 6or2ea despre apro% oar #' ' cere a re.iment i ca 6a ua parte a mari e mane6re care' redea pi % Beh Q n`a maQ contmuau% Ji tocmai 7n c ipa aceea consi ieru au ic s17r Q * renurtRA sa mai dea 6reo speran3a ce or apropia3i i dec ara ca + ;+ nu mai era dec7t o chestiune de ore"
/,& T)OMA* MANN Este un 1enomen pe cit de me anco ic pe at7t de e.itim ac uitucA i credu A autoi uEionare cu care se hrAnesc chiar i su1 ete e 6Q Y 7n rAstimpu c7nd procesu nimicirii se apropie' propriu%Eis' de hot mor3ii H 1enomen impersona ' 1iresc i mai puternic dec7t o Q contiin3A indi6idua A' tot at7t de puternic ca i ispita somnu ui pent ce care 6a muri de 1ri.' sau eroarea ce ui care s%a rAtAcit i se 7n67rte ; cerc re6enind mereu pe urma proprii or pai" )ans !astorp' p e ca m7hnireA i s17ierea inimii nu% 7mpiedicau sA pri6eascA acest 1enome cu o2iecti6itate' 1Acea e.Aturi 7ntre e i anumite considera3ii e9primate st7n.aci' dei ucide' 7n di1erite e discu3ii a6ute cu Naphta i *ettem2rini' atunci c7nd e po6estea starea 7n care se a1 a ruda sa' 1iind mustrat de acesta din urmA c7nd 7i spuse cA o2inuita concep3ie % potri6it cAreia credu itatea 1i oEo1icA i 7ncrederea 7n 2ine era o do6adA de sAnAtate' 7n 6reme ce pesimismu i austeritatea 1a3A de ume ar 1i un semn de 2oa A H se 2aEa' dupA c7t se pArea' pe o eroareG a t1e ' starea 1ina A i deEnAdAFduitA n%ar putea pri eFui un optimism ne inititor pe 7n.8 care dispoEi3ia sum2ra ce o precedase se 6Adea ca o mani1estare de 6ia3A sAnAtoasA i 6i.uroasA" 4ar' s a6a 4omnu ui cA 7n ace ai timp putea sa e comunice acestor prieteni at7t de compAtimitori' cA Radamante mai asA sA dAinuiascA o raEA de nAdeFde chiar i 7n miF ocu acestei situa3ii deEnAdAFduite' pro1etiE7nd' 7n po1ida tinere3ii ui Joachim' un e itus 2 7nd i 1ArA su1erin3e" H E o chestiune idi icA' o chestiune de inimA' prea stimatA doamnA' spunea e ' 3in7nd m7na Luisei Piemssen 7n enorme e ui m7ini 7n 1orma de ope3i i pri6ind%o pe su2 p eoape e cu ochii apoi' 8cramoi i inFecta3i' 7mi pare 2ine' 7mi pare nespus de 2ine cA ucruri e iau un curs cordia ' dacA pot sA mA e9prim ast1e ' i ca nu mai este caEu sa ne ateptAm a un edem a . otei i a a te asemenea comp ica3ii ticA oaseG 7n 1e u acesta 6a 1i scutit de mu te icane" Inima cedeaEA repede i cu at7t m a 2ine pentru e ' cu at7t mai 2ine pentru noi' deoarece 7n 1e u acesta m putem 7ndep ini 7ntrea.A datorie cu o serin.a de cam1or' 1ArA riscu p r mare sa% mai e9punem a a te comp ica3ii pre un.ite" !7nd + se apropia s17ritu ' 6a dormi mu t i 6a a6ea 6isuri p Acute' acest u c cred ca 6i% pot .aranta' i dacA' 7n chiar u tima c ipA' nu 6a prea do totui 6a a6ea o moarte rapida i 1ArA dureri' iar e nici n%o sa se chiseascA' 6a ro. 1i3i 7ncredin3atA" 7n de1initi6' aproape totdeauna R 7nt7mp 8 aa" !unosc moartea' s7nt unu din 6echii ei s uFitori i crede3i R cA o supraestimAm" #ot sA 6A asi.ur cA e aproape un 1 eac" !Aci ce

MUNTELE VRJIT /,/ numite 7mpreFurAri precede acestei c ipe' adicA nes17rite e s17ieri' acestea nu e po3i socoti cA 1ac parte din moarte' 7ntruc7t s7nt o stiune 6ie care poate duce cAtre 6ia3A i sAnAtate" 4ar despre moarte " .nF care s%ar 7ntoarce din ea n%ar 1i 7n stare s8 ne po6esteascA 7n F.6Ar ce6a' c7t de pu3in' deoarece n%a tr8it%o i n%a 6AEut%o" Ieim din En8 i ne 7ntoarcem 7n 2eEnA' iar 7ntre aceste douA c ipe e9istA ;mt7rnp Ari trAite' 7nsA' de 1apt' noi nu trAim nici 7nceputu i nici s17ritu ' nici naterea i nici moartea' cAci nici una n%are un caracter su2iecti6' iar ca 1enomene 7n sine apar3in numai 6astu ui domeniu a umii o2iecti6e' iatA cum stau ucruri e 7n aceastA pri6in3A" 7ntr%un asemenea sti i mod 7n3e e.ea consi ieru au ic sa conso eEe" *A nAdAFduim cA 7n3e eptei doamne Piemssen 6or2e e ui 7i 1AcurA c7t de c7t 2ineG 7n ceea ce pri6ete asi.urAri e ui' e e se ade6erirA 7ntocmai" EpuiEat' Joachim dormi ore 7ntre.i 7n u time e Ei e' 6isA ceea ce 7i era dra. s8 6iseEe' adicA 6AEu' presupunem noi' 7n 6isuri e ui' sensu mt itAriei i scene din 6ia3a mi itarAG iar atunci c7nd se treEea i era 7ntre2at cum se simte' rAspundea mereu' dei con1uE' cA se sim3ea 2ine i 1ericit % mAcar cA aproape nu mai a6ea pu s i s17rise prin A nu mai sim3i nici 7n3epAtura inFec3iei' c8ci trupu 7i de6enise comp et insensi2i ' 7nc7t ai 1i putut s8% arEi i s8% ciupeti' deoarece toate acestea nu %ar mai 1i atins pe 2unu Joachim" Totui' de a sosirea mamei se produseserA 7n e anumite schim2Ari mari" !um' pe de o parte' 7i 6enea .reu sA se 2Ar2iereascA' ast1e cA n%o mai 1Acuse de 6reo opt sau Eece Ei e' i cum' pe de a tA parte' a6ea o 2ar2A 1oarte asprA' chipu cA de cearA' cu ochii 2 7nEi' era 7ncadrat de o oar2A mAre i nea.rA H de o 2ar2A de rAE2oinic' aa

cum i%o Asa sa reascA so da3ii pe c7mpu de uptA' i care' dupA pArerea tuturor' 7i ea ` 1rumuse3e 6iri A" 4a' din pricina acestei 2Ar2i' din t7nAr cum erA" ac Um de6enise deodatA un 2Ar2at 7n 67rst8 i' 1ArA 7ndoia a' nu numai ont8ei" Ade6Aru erA cA trAia rapid' ca un mecanism de oro o.iu care a#8r8' sArind 68 %67rteF' 7n .a op' 67rste e ce nu%i mai erau 7n.Aduite atin.A 7n timp' iAr 7n cuprinsu u time or douAEeci i patru de ore ese un monea." 4in cauEa s A2irii inimii' 1a3A i se um1 ase' 1apt aaau ui )ans !astorp impresia cA moartea tre2uia sA 1ie ce pu3in `rt 1oarte .reu' cu toate ca Joachim' datoritA mu tor co apsuri i a e cunotin3ei' nu pArea sA%i 1i dat seama" 4e 1apt' ce e mai erau 2uEe e' iar uscAciunea i iritA3ia din interioru .urii con%In mod 6Adit s8%I 1acA pe Joachim sA se e9prime mormaind ca
e

/,>

T)OMA* MANN un monea. 1oarte 28tr7nG i din cauEa acestei Fene se ener6aG daca n 1i 1ost s7c7ia a aceasta' spunea e 27 27indu% se' totu ar 1i minunat c7nd aa' era o 2 estemata p ictisea a" !e 7n3e e.ea e c7nd spunea ca :totu ar 1i minunat;' nu reieea eh impede H tendin3a spre echi6oc a 7nsei stArii ui se 6adea 7ntr%un eh uimitor i nu o data spusese ucruri cu doua 7n3e esuri' par7nd ca%i da ca nu%i da seama' iar o data' scuturat ca de un 1ior a nimicirii' dec ara c atin7nd din cap cu o uoara m7hnire' caD niciodatA nu s%a sim3it aa de rau" Apoi comportarea ui de6eni distanta' se6era' inaccesi2i a i chiar nepo iticoasaG nu% mai atin.ea nici o nA ucire' nu mai primea nici un pa eati6 i nici nu mai rAspundea a 7ntre2Ari' ci pri6ea drept 7nainte' cu un aer a2sent" Mai a es dupA ce t7naru pastor H pe care Luise Piemssen trimisese sa% cheme' i care' spre marea pArere de rau a ui )ans !astorp nu purta .u er scro2it' ci un simp u .u era % se ru.A 7mpreuna cu e ' atitudinea ui capata o notA so emna i nu%i mai e9prima dorin3e e dec7t su2 1orma unor ordine scurte" La ora ase dupa%amiaEa se apuca sa 1acA un ucru 2iEarD trecu de mai mu te ori cu m7na dreapta' a a cArei 7ncheietura a6ea 2rA3ara mica de aur' prin dreptu o du ui' apoi o ridica pu3in i o aduse spre e ' pe cu6ertura' cu un .est cu care parca ar 1i 6rut sa E.7rie ori sa r7c7ie ce6a' sau ca i cum ar 1i cu es i adunat ce6a" La ora apte muri H A 1reda *chi d0necht era pe coridor' ast1e ca numai mama i 6Aru ui au 1ost de 1a3a" *e prA2ui 7n pat i porunci scurt sA 1ie ridicat" 7n timp ce doamna Piemssen se supunea acestui ordin' 7n An3uind cu 2ra3e e umerii 1iu ui' e spuse .rA2it ca tre2uie sa redacteEe imediat o cerere pentru pre un.irea concediu ui i' 7n 6reme ce rostea aceste cu6inte' :moartea rapida; se 7mp ini H 1iind o2ser6ata de )ans !astorp cu toata cucernicia' a umina micii Ampi de a capAtQ %6oa ata cu rou" 4Adu ochii peste cap' 7ncordarea incontienta trasaturi or dispAru' um1 AturA peni2i a a 2uEe or dispAru i ea aproap 2rusc' iar chipu mut a ui Joachim a nostru 7i recapAtA 1rumuei tinere3ii 6iri e" *e s17rise" !um Luise Piemssen se 7ntorsese cu spate e' p 7n.7nd 7n h`n )ans !astorp a 1ost ace a care' cu 67r1u ine aru ui' 7nchise p e? ; ce ui care nici nu mai respira' nici nu mai mica' i tot e a iosi care%i 7mpreuna uor m7ini e pe cu6ertura" Apoi se ridica i e JQ # as7nd sa%i cur.A pe o2raFi acrimi e care arsesera at7t de tare
o

MUNTELE VR(JIT /,< ru ui en. eE' aceastA icoare impede care cur.e at7t de a2undent' )e amarnic i 7n 1iecare c ipa' pretutindeni 7n ume' aa 7nc7t 6Ai or 7ntu ui i s%a dat un nume poetic care reamintete de acest produs + a in i sarat a; unor . ande' stors din trupu nostru de Edruncinarea r6oasA a unei dureri care ne strApun.e' 1ie ca e o durere 1iEica' 1ie ca e durere mora A" Iar )ans !astorp mai tia ca acest ichid con3ine i pu3inA mucinA i a 2umina" !onsi ieru au ic 6eni' anun3at de sora Bertha" Ieise din camera a2ia de o FumAtate de ora' cAci 7i mai 1Acuse muri2undu ui o inFec3ie cu cam1or ast1e cA nu scApase dec7t c ipa :mor3ii rapide;" \ Mda' iatA unu care a isprA6it' spuse e simp u' scu 7ndu%se 7n picioare i ridic7nd stetoscopu de pe pieptu initit a ui Joachim" *tr7nse m7ini e ce or douA rude 1Ac7ndu% e c7te un semn din cap" Apoi' mai stAtu o c ipA cu ei' pri6ind chipu nemicat a ui Joachim' 7ncadrat de o 2ar2A de rAE2oinic" T7nar ne2un' tren.ar cuteEAtor' spuse e pri6ind peste umAr chipu senin a ce ui care se odihnea" A 6rut sA 1or1eEe ucruri e' 7n3e e.e3i % 1irete' aco o' Fos' ser6iciu ui n%a 1ost dec7t constr7n.ere i 6io en3A H e i%a 1Acut ser6iciu 7n timp ce 1e2ricita' 7 7ndep inea oricum i orice s%ar 1i 7nt7mp at" L%a chemat c7mpu de onoare' mA%n3e e.e3i' iar deEertoru a ters%o spre c7mpu de onoare" 4ar onoarea a 1ost pentru e moartea' i moartea H pute3i sa interpreta3i ucruri e cum dori3i H a spus acum' cu si.uran3aD :Am onoareaK !opi andru ne2un' tren.ar ne2un;" Ji p eca' mare i 7nco6oiat' cu cea1a ui proeminentA" Transportarea ui Joachim 7n orau nata era un ucru hotar7t' iar casaBer.ho1 se ocupa cu tot ce pArea necesar' decent i a moda" Mama gi 6aru nu a6urA nici o 2Ataie de cap" A doua Ei' purt7nd cAmaa de ase cu manete' printre 1 ori e rasp7ndite pe cu6ertura' odihnindu%se

ao umina matA i a 2urie' Joachim de6enise 7ncA i mai 1rumos dec7t ediat dupA moarte" Acum' orice urma de chin 7i dispAruse de pe chipG e tat' cApAtase 1orma ui inititA cea mai pura" #aru ne.ru i uor at 7i cAdea pe 1runtea netedA i .A 2uie' care pArea p AmAditA dintr%o e no 2i a i de icata' ce6a 7ntre ceara i marmura' iar 7n 2ar2A' de e nea crea3A' 2uEe e se arcuiau p ine i m7ndre" Un coi1 antic i s%ar 1i acestui cap' aa cum remarcarA mai mu 3i 6iEitatori 6eni3i sa%i Iara mas2un" 1uO Rna *tohr p 7nse cu 7nsu1 e3ire' c7nd 6AEu ce de6enise ace a care Usese Joachim"
/,@

T)OMA* MANN H Un erou' un erouK stri.a ea de mai mu te ori i dec ara ca tre2 Q neapArat sa i se c7nte a 7nmorm7ntare sim1onia :Erotica; de Beetho6 % 4ar tAce3i o dataK 7i uiera *ettem2rini care se .Asea 7n.a ea s; a1 au 7mpreuna 7n camera' iar e era 6Adit emo3ionat" 7 arata 6iEitatorii cu am7ndoua m7ini e pe Joachim' 7ndemn7ndu%i sa% Fe eascA" ;n m $anotto tanto simpatice tanto stimabile< e9c ama e de mai mu te ori Naphta nu se putu a23ine' pastr7ndu%i atitudinea meditati6a i 1ara sa% pri6eascA pe ita ian' sa nu spunA cu o 6oce ad7nca i mucAtoare% % *7nt 1ericit sa 6ad ca" 7n a1ara Li2ertA3ii i a #ro.resu ui' mai a6e3i i un sim3 a ucruri or serioase" *ettem2rini o 7n.hi3i" #oate ca a6ea contiin3a unei superioritA3i a poEi3iei ui Naphta asupra sa' superioritate' e6ident' trecAtoare' datorata numai 7mpreFurAri orG dar poate ca tocmai aceasta superioritate de o c ipa a ad6ersaru ui 7ncerca e s%o echi i2reEe prin 7nsu1 e3irea cu care%i mani1esta re.rete e H 1ac7ndu% sa tacA chiar i atunci c7nd Leo Naphta' 1o osindu%se de a6antaFe e trecAtoare a e poEi3iei ui' o2ser6a cu un ton tAios i senten3iosD H Eroarea iteraturii dAinuiete 7n 1aptu de a crede ca numai spiritu te 1ace cu6iincios" Mai cur7nd contrariu este ade6Arat" Nu e9ista 2una%cu6iin3a dec7t aco o unde nu e9istA deloc spirit" :)aide' .7ndi )ans !astorp' iatA 7ncA un 6erdict de oraco anticK Ji daca mai str7n.i i 2uEe e dupA ce V%ai rostit' pentru moment po3i chiar sa intimideEi"""; 4upa%amiaEa sosi sicriu de p um2" Un om care 6enise o data cu e dAdu sa se 7n3e ea.A ca numai ui sin.ur 7i re6enea ro u de a% aeEa pe Joachim 7n acest somptuos cu cu 7mpodo2it cu ine e i capete de Ier" era o ruda a antreprenoru ui de pompe 1une2re cAruia i se adresaserA' 7m2rAcat 7n ne.ru' cu un 1e de redin.ota scurta' i care purta a m7na im de om din popor o 6eri.heta a cArui cerc .a 2en era oarecum 7ncrustat 7n carne' adicA ad7nc' aproape scu1undat" Te sim3eai ispitit sa creEi c din costumu ui de .a a se rasp7ndea un miros de cada6ru' ceea ce n era dec7t o preFudecata" Totui' acest om mani1esta preten3ia ui de sp cia ist' potri6it cAreia ucru tre2uia 1Acut 7ndArAtu cu ise or' 7ntrucit se cu6enea sa ara3i supra6ie3uitori or dec7t ima.ini pioase i 7na tatoar Y 1apt care treEi ne7ncrederea ui )ans !astorp' ast1e ca 6oi sa%i satis specia istu ui dorin3a" O hotAr7' aadar' pe doamna Piemssen sa iasA camera' 7nsA e nu se asA 7ndup ecat prin nici un 1e de um Ramase i dAdu chiar o m7na de aFutor" Apuca trupu de umeri i aJu MUNTELE VRJIT /,, dus de pe pat 7n sicriu' pe ceara1u i perna 7mpodo2ita cu dante e' are a 1ost 7ntins cada6Tu ui Joachim' 7na t i so emn 7ntre s1enice e 1 miEate de casa Ber.ho1" 4ar a doua Ei se produse un 1enomen care% t8r7 pe )ans !astorp sa se despartA' sa se desprindA 7n sinea ui de 8 i s8 ase 1ArA 7nt7rEiere sArAcAciosu ui pAEitor a pietA3ii domeniu a care 7i e9ercita pro1esia" 7n ade6Ar' Joachim' care p7na acum a6usese e9presie at7t de .ra6a i de oia a' 7ncepuse sa E7m2easca 7n 2ar2a ui de rAE2oinic' iar )ans !astorp nu%i ascunse impresia ca acest E7m2et a6ea tendin3a sa de.enereEeD inspira ce ui ce% pri6ea o 2rusca ur.en3a" *i 4oamne' 7n de1initi6' pArea 1ericit c7nd 6enirA sa% mai 6adA' pesemne 1iindcA sicriu urma sa 1ie 7nchis i 7nuru2at" Trec7nd peste o2iceiuri e ui de seme3ie 7nnAscuta' )ans !astorp atinse uor cu 2uEe e' in semn de rAmas 2un' 1runtea 7n.he3ata a ui Joachim ce de odinioarA' i cu toata ne7ncrederea 1a3a de omu din cu ise' parai cuminte camera 7mpreunA cu Luise Piemssen" *A AsAm cortina sa cada' pentru penu tima oara" Insa 7n 6reme ce cade' 6om mai mer.e cu .7ndu 7mpreuna cu )ans !astorp care a rAmas 7n creieru mun3i or' sA pri6im 7n depArtare' cAtre un cimitir 7n cea3a' de a es' unde o sa2ie se 7na 3A' sc ipete i se p eacA' i sa ascu tam cum rAsuna nite comenEi' iar o trip a sa 6a H trei sa uturi de onoare H se a6intA peste morm7ntu de so dat a ui Joachim Piemssen' morm7nt strA2Atut din oc 7n oc de rAdAcini"

VII

# im2are pe 3Arm
Oare timpu 7nsui poate 1i po6estit' ca atare' 7n sine i pentru sineI Nu' iar o asemenea 7ncercare ar 1i' 7n ade6Ar' ne2uneascA" Un om cu mintea sAnAtoasa nu 6a ua niciodatA drept o po6estire ce6a 7n care s%ar spuneD :Timpu trece' se scur.e' timpu se re6arsA;' i aa mai departe" Ar 1i aproape ca i cum te%ar apuca smintea a sa 3ii o ora 7ntrea.a una i aceeai nota sau un sin.ur acord H i ai a6ea preten3ia cA 1aci muEica" -iindcA po6estirea se aseamAnA cu muEica prin aceea ca ump e timpu ' ca% :1o osete cum se cu6ine;' ca% :7mparte;' cA 1ace 7n aa 1e 7nc7t :se 7nt7mp a ce6a; i ca :se e i2ereaEA ce6a; H pentru a cita' cu pietatea me anco ica pe care o dedicam 6or2e or ce or mor3i' nite cu6inte ocaEiona e a e rAposatu ui JoachimD cu6inte care au rAsunat 7n urma cu 1oarte mu tA 6reme H i nu tim 7n ce mAsurA cititoru 7i da seama 7ntr%un mod impede c7t a trecut de atunci" Timpu este e ementu po6estirii' aa cum este i ce a 6ie3ii H este indiso u2i e.at de ea' cum este e.at de corpuri e din spa3iu" Timpu este' de asemenea' e ementu muEicii' cAci ea% mAsoarA i% 7mparte' 1ac7ndu% totodatA p Acut i pre3iosD iar prin asta' cum s%a spus' se 7nrudete cu po6estirea' care nu este nici ea deci o succesiune Bcu totu a tce6a dec7t preEen3a imediatA i sc7nteietoare operei p astice' care nu este e.ata de timp dec7t ca materia itate imedia 1iind neputincioasa sa se rea iEeEe a t1e dec7t ca o scur.ere i ca un n i are ne6oie sa recur.A a timp' chiar daca ar 7ncerca' a un moment sa%i rea iEeEe preEen3a 7n desa67rita ei tota itate" Acestea s7nt ucruri 6Adite" 4ar nu este mai pu3in e6ident ca e9i ista;
* e")e

deose2ire 7ntre po6estire i muEica" E ementu timp a muEiciQ numai unu sin.urD adicA e o sec3iune din timpu omenesc de pe #a 7n care ea se re6arsA pentru a% 7nno2i a i e9a ta imens" 4im#? MUNTELE VR(JIT >?+ 6estirea comportA douA 1e uri de timpD 7n primu r7nd' propriu ei adicA duratA muEic8 %reA a care%i condi3ioneaEA scur.erea i ri3iaG i 7n a doi ea r7nd' timpu propriu con3inutu ui ei' care se Einta Fn perspecti6a unui aspect at7t de di1erit' 7nc7t timpu ima.inar + po6estirii poate ori sa coincidA aproape comp et cu scur.erea sa mu%ica a' ori sa 1ie a o 7ndepArtare astra a" O 2ucata de muEica intitu ataD 'als de cinci minute, dureaEA cinci minute H i numai prin aceasta i nrin nimic a tce6a se sta2i ete raportu ei cu timpu " Insa o po6estire a cArei ac3iune 6a dura cinci minute ar putea' 7n ceea ce o pri6ete' sa se 7ntindA pe o perioada de mii de ori mai mare' cu condi3ia ca aceste cinci minute sA 1i 1ost 7mp inite cu o scrupu oEitate e9cep3iona a H i ar putea totui sA parA 1oarte scurta' dei 7n raport cu timpu ei ima.inar a 1ost 1oarte un.A" #e de a tA parte' este posi2i ca dAinuirea e6enimente or re atate sA depAeascA a nes17rit durata proprie a po6estirii care e 7n1A3ieaEA a2re6iat H i spunem :a2re6iat; pentru a indica un e ement i uEoriu' sau' ca sa ne e9primam 1oarte impede' un e ement mor2id care se mani1estA 7n aceea cA po6estirea se 1o osete de o 6raFa ermetica i de o perspecti6A e9a.eratA' amintind anumite caEuri anorma e i 7n mod 6Adit 7ndepArtate de a e9perien3a rea a spre supranatura " Ast1e a6em 7nsemnAri e 1umAtori or de opiu care mArturisesc cA' su2 stap7nirea stupe1iantu ui' deci 7n rAstimpu scurtei perioade a e9a tArii' au trAit nite 6isuri care se 7ntindeau pe Eece' pe treiEeci' pe aiEeci de ani sau care depAeau toate imite e posi2i e a e unei e9perien3e omeneti a timpu ui H prin urmare nite 6isuri a cAror durata 7nchipuita depAea propria or duratA i 7n care se rea iEa o a2re6iere de necreEut a e9perien3ei timpu%U+U o acce erare a ima.ini or' ast1e 7nc7t ai 1i putut crede' cum se e9pnmA un m7nc8tor de hai' ca din mintea a1 atA su2 ame3ea a a ieit ;ce6a asemAnAtor cu arcu unui ceasornic stricat;" ;o6estirea poate oarecum sa 7n1A3ieEe timpu 7n 1e u acestor 6isuri Qticia e' adicA sA% trateEe 7n acest mod" 4ar tot aa cum poate sa% ateEe;' tot pe at7t e de c ar ca timpu ' care este e ementu po6estirii' e in e.a A mAsura sA de6inA obiectul ei. Ji daca ar 7nsemna prea sa a1irmAm cA se poate :po6esti timpu ;' totui nu este o ac3iune at7t de a2surdA c7t ni s%a pArut din capu ocu ui' aceea de a 7ncerca ?! timpu 7ntr%o po6estire' ast1e 7nc7t sa 1im 7n stare sa%i atri2uim u 'Fe ns ;;2 u' care ar apar3ine 7n mod straniu 6isu ui' i cAreia i%am da R trea de :roman a timpu ui;" 4e 1apt' n%am 1ormu at 7ntre2area ste #osi2i sA po6esteti timpu dec7t pentru a a6ea pri eFu sa
>?$

T)OMA* MANN mArturisim cA tocmai acesta este scopu ce ni %am propus de%a un: po6estirii de 1a3a" Ji de ne%am 7ntre2at 7n treacAt daca auditorii adun 7n Furu nostru 7i dau impede seama c7t timp s%a scurs p7na 7n preEent de c7nd cinstitu Joachim H mort de atunci H a aruncat 7ntr%o con6or2i o o2ser6a3ie simi ara asupra muEicii i asupra timpu ui Bcare do6edest de a t1e ' o anumita 7nA 3are a chimista a su1 etu ui sau' 7ntruc7t o2sei 6a3ii de acest .en nu se potri6eau' a urma urme or' cu 1irea uiC \ n\atn 1i 1ost de oc suparA3i ai 7nd ca pentru moment ei nu s7nt tocmai amun3i 7n pri6in3a aceastaD n%am 1i suparA3i' 2a chiar am 1i 2ucuroi pentru simp u moti6 ca a6em' e6ident' tot interesu ca i ei sa 7mpArtAeascA sentimente e erou ui nostru' iar e ' adicA )ans !astorp' nu era de oc Amurit asupra acestui ucru % i nu mai era de 1oarte mu ta 6reme" Aceasta 1ace parte din romanu ui' dintr%un roman a

timpu ui H aa' i numai aa tre2uie 7n3e easa chestiunea" 7n de1initi6' c7t de mu t a trAit aici' sus' a Aturi de Joachim' p7nA a p ecarea ui nesA2uita' sau c7t a trAit cu totu G c7nd' pentru a 3ine seama de ca endar' a a6ut oc aceasta prima p ecare 7ncApA37nata' c7t de mu t a ipsit Joachim' c7nd s%a 7ntors' i c7ta 6reme stAtuse aici 7nsui )ans !astorp p7na a re6enirea ui Joachim' iar dupA aceea' p7na a ieirea ui din timpG c7t de mu t' pentru a% asA deoparte pe Joachim' nu 1usese preEenta doamna !hauchat' i de c7nd re$enise iar)i aco o BcAci era iarAi aco oC' i c7t timp pam7ntesc trAise )ans !astorp a :Ber.ho1Q p7na a re7ntoarcerea eiD da' a toate aceste 7ntre2Ari H presupun7nd ca i%ar 1i 1ost puse' ceea ce' de a t1e ' nimeni nu se .7ndea sa 1acA i nici chiar ui nu%i trecea prin minte sa e 1ormu eEe' 7ntruc7t desi.ur ca se temea sa i e punA H a aceste 7ntre2Ari n%ar 1i tiut sa rAspundA dec7t 1rec7ndu%i 1runtea cu 67r1u de.ete or i n%ar 1i tiut s%o spunA precis' deoarece era stap7nit de un 1enomen tot at7t de tu 2urAtor ca i acea .reutate pe care o a6usese chiar 7n prima seara a sosirii ui' anume .reutatea de a%i spune domnu ui *ettem2rini c73i ani are' 2a' acum se .Asea 7n 1a3a unei a.r 68ri a acestei di1icu tA3i' cAci nu mai tia de oc c73i ani a6eaK -aptu acesta poate pArea ciudat' 7nsA e este 1oarte departe de a nemaiauEit sau ne6erosimi ' 7ntruc7t 7n anumite 7mpreFurAri oricaru dintre noi i s%ar putea 7nt7mp a un ucru asemAnAtor" 4aca aceste 7mp Furari s%ar rea iEa' nimic nu ne%ar putea 7mpiedica sa pierdem on R contiin3a a scur.erii timpu ui i prin urmare i a 67rstei noastre" 1enomen este posi2i deoarece nu dispunem de nici un or.an interi pentru a percepe timpu ' ast1e ca s7ntem incapa2i i sa% determinai MUNTELE VRJIT >?= reciEie chiar apro9imati6a dintr%un punct de 6edere a2so ut' adicA mai #rm noO 7++R++> ii Rara aFutoru repere or e9terioare" Nite mineri ropa3iO ipsi3i de orice posi2i itate de a o2ser6a succesiunea Ei e or i nti or' 7n c ipa c7nd au 1ost sa 6a3i au e6a uat a numai trei Ei e timpu trecut 7n 7ntuneric" !7nd' de 1apt' ei stAtuserA 7n.ropa3i Eece Ei e" *%ar utea crede ca' 7n spaima or' timpu tre2uia sa e para un." Insa e s%a 'F U* a mai pu3in de o treime din durata ui o2iecti6a" *e pare deci ca On 7mpreFurAri e9cep3iona e neputin3a omeneasca tinde mai cur7nd sa trAiascA timpu prescurt7ndu% 1oarte mu t' dec7t sa% e6a ueEe cu prea mare dArnicie" -ArA 7ndoia a' nimeni nu spune ca )ans !astorp ar 1i 7nt7mpinat 6reo di1icu tate rea a' daca ar 1i dorit sa scape de aceasta incertitudine' 1ac7nd un simp u ca cu ' tot aa cum %ar putea 1ace 1ara .reutate i cititoru dacA mintea ui sAnAtoasA re1uEa con1uEia" Nici )ans !astorp nu se sim3ea' poate' prea a ar.u ui' dar nu%i dAdea ostenea a sa 1acA 6reun e1ort c7t de mic pentru a scapA de aceasta con1uEie i nici ca sa ca cu eEe e9act timpu de c7nd edea aici' iar ceea ce% 7mpiedica era o teama' o teamA a cu.etu ui sau H cu toate ca este cea mai mare ipsa de contiincioEitate sA nu 3ii seama de timp" Nu tim daca tre2uie sa in6ocam 7n apArarea ui 1aptu ca 7mpreFurAri e 1a6oriEau 7n mod specia ipsa de interes' ca sa nu 6or2im 1A3i de reaua ui 6oin3a' aa cum s%ar cu6eni" !7nd doamna !hauchat re6eni Bdar cu totu a t1e dec7t 7i 7nchipuise )ans !astorp' 7nsA despre acest ucru 6a 1i 6or2a mai departeC' postu !rAciunu ui trecuse 7ncA o data' Qar cea mai scurta Ei H prin urmare 7nceputu iernii' 6or2ind din punctu 6edere astronomic H era 1oarte aproape" 7n rea itate' daca ne. iFai e teoretice i daca nu 3ineai socotea a dec7t de EApada i de n.' atunci puteai spune ca era iarAi iarna' 4umneEeu tie de c7nd' da' /+ nca una care nu 1usese 7ntrerupta dec7t 7n mod trecAtor de c7te6a Ei e 4in3i de 6ara cu un aEur de o pro1unEime at7t de e9a.erata 7nc7t 2Atea e.ru' de c7te6a Ei e de 6ara cum se 7nt7mp a numai 7n p ina iarna' cu condi3ia sa 1i uitat de EApada' cAci' 7n de1initi6' nin.ea adesea i ursu tuturor uni or de 6ara" 4e c7te ori nu discutase )ans !astorp posatu Joachim despre aceasta con1uEie 7n care seEoane e se ecau i se 7ncurcau' erau Fe1uite anotimpuri e anu ui' ast1e ca anu 6o h a *!U1t `U EaQ=a6a sau Qun@ cu pe car repeEiciune' 7nc7t % potri6it unei u e Joachim o rostise deE.ustat' cu 1oarte mu ta 6reme 7n nici nu mai putea 1i 6or2a de timp" 4ar' de 1apt' ceea ce se
604 T)OMA* MANN amesteca i se 7ncurca 7n aceasta mare con1uEie erau concepte e a1 ectiVe
iar

sau di6erse e contiin3e succesi6e a e unui :7ncA; sau a e unui :iatAQ aceasta e9perien3a 7nc7 cit8' a1urisitA i 7n .enera amA.itoare' ) !astorp o trAise 7n po1ida stArii ui su1 eteti' chiar din prima Ei petrecut aici' susD anume 7n timpu ce or cinci mese 1ormida2i e' din su1ra.e Q Eu.rA6itA 7n cu ori 6ese e' unde a i 1ost apucat de o primA ame3ea a d soiu acesta % re ati6 ne6At8mAtoare" 4e atunci' aceasta i uEie a sim3uri or i a spiritu ui uase propor3ii mai mari" Timpu ' chiar c7nd senEa3ia su2iecti6a este s A2itA sau des1i in3ata' are totui o rea itate o2iecti6A' 7ntruc7t acti6eaEA' 7ntruc7t se scur.e;" Ram7ne o pro2 emA pentru .7nditorii de pro1esie % iar )ans !astorp a 7ncercat sa i%o punA 7ntr%o Ei' 7m2o dit numai de preEum3ia ui tinereascA % de a ti daca o cutie de conser6e ermetic 7nchisa i aeEata pe ra1t este sau nu 7n a1ara timpu ui" 4ar noi tim 1oarte 2ine ca timpu 7i 7mp inete opera chiar i asupra ce ui care doarme" Un medic men3ioneaEA caEu unei copi e de doispreEece ani care a adormit 7ntr%o Ei i a continuat sA doarmA treispreEece ani % 7n acest inter6a 7nsA ea n%a rAmas o copi a de doispreEece ani' ci s%a treEit 1emeie t7nAr8' cAci' 7ntre timp' crescuse" Ji' de a t1e ' cum ar putea 1i a t1e I Mortu e mort i a parasi3 umea aceastaG e are 1oarte mu t timp' adicA nu mai are a2so ut de oc % 6or2ind din punctu ui de 6edere" Totui' 1aptu acesta nu 7mpiedica ca un.hii e i p8ru sa 7i creascA i' dupA aceea' totu este posi2i % dar nu 6rem sa mai reamintim e9presia studen3eascA de care s%a 1o osit

7ntr%o Ei Joachim re ati6 a acest ucru' care' atunci' %a supArat pe )ans !astorp ca om a esu ui ce era" Ji ui 7i creteau pAru i un.hii e i' dupA c7t se pArea' 7i creteau destu de repede' cAci adesea stAtea 7ntr%unui din 1oto ii e 1riEeru ui de pe strada principa A din 4or1' insta at con1orta2i i 7n1Aurat cu un er6et a 2' ca s8%i tundA pAru ' 7ntruc7t o data mai mu t 7i apAruserA a3e 7n Furu urechi or % i 7n de1initi6' aco o era mereu' sau' mai 2ine Eis' atunci c7nd se .Asea' 1 ec8rind cu 1riEe +; destoinic i pre6enitor care 7i 7ndep inea o2 i.a3ii e' dupA ce timp; +Q e 1Acuse pe a e ui % sau chiar i atunci c7nd stAtea 7n picioare' 7n.8ui 2a conu ui' i%i tAia un.hii e cu aFutoru unor 1or1ecu3e i pi e sc? din trusa ui 1rumoasA cAptuitA cu cati1ea H e se sim3ea mereu cupr concomitent' i de un 1e de spaima 7n care se amesteca i o ciu p Acere' dar i o anumitA ame3ea aD de o ame3ea a care% 1Acea sa eEi a e.erea cu6inte or' sA nu mai perceapA deose2irea dintre i uEie / + Aciune' i%i dAdea sentimentu incapacitA3ii de a mai deose2i pe d

MUNTELE VRJIT >?/ Qarai;" H iar acest amestec' aceastA estompare produceau atem%ra e e :totdeauna; i :6enic;" AFn mai men3ionat adeseori ca nu 6rem sa% 1acem nici mai 2un' dar a i mai r8u dec7t este i' prin urmare' n%o sa ascundem ca se si ea de uite ori s8%i rAscumpere s A2iciunea repro2a2i a 1a3A de anumite ' .1AtAri mistice H pe care i e pro6oca 7n mod contient i inten3ionat e1orturi 1Acute 7n sens contrar" #utea sA stea cu ceasu de 2uEunar 7n m7n8 % ceasornicu ui de aur' p at i ucios' cAruia 7i deschidea capacu a6at cu mono.ramA H i si pri6eascA o 6reme cadranu de por3e an' 7mpodo2it cu douA r7nduri de ci1re ara2e' 7n ne.ru i 7n rou' pe care ce e douA ace de aur' ciEe ate cu 1ine3e i e e.an3a' se depArtau unu de ce A a t' 7n 6reme ce secundaru su23ire se 7n67rtea a2sor2it de mersu E67cnit 7n mica sa ume" )ans !astorp 7i a3intea ochii pe e ca mAcar un sin.ur minut sA% opreascA sau mAcar s8% 7nt7rEie' de parcA ar 1i 6rut sa prindA timpu de coadA" Micu ac 7nsA 7i urma cu pai sA ta3i cArarea' 1ArA sA%i pese de ci1re e a care aFun.ea' pe care e atin.ea 7n treacAt i sArea peste e e as7ndu% e 7n urma' tot mai 7n urmA' u7nd .oana mereu de a capAt i mereu aFun.7nd s%o porneascA din nou" 7i erau comp et indi1erente scopuri e' se.mente e' Fa oane e" Ar 1i tre2uit sA se opreascA' o c ipA mAcar' a >?' sau ce pu3in sA 1acA un semn oarecare ca 7n acest oc s%a 7ncheiat ce6a" 4ar dupA modu cum se Eorea sA treacA peste i dinco o' e9act a 1e ca i peste cea mai mica inie neci1rata' 73i dAdeai seama cA pentru e toate ci1re e i su2di6iEiuni e din drum nu a6eau a t ro dec7t sA 1ie do2or7te i depAite i cA rostu ui era numai sa .oneascA' sA .oneascA mereu""" Ji atunci' )ans !astorp 7i 67ra ceasornicu 7n 2uEunaru de a 6esta i Asa timpu 7n 6oia ui" !um puteau modetii ocuitori de a es sA priceapA esne aceste m `di1ic8ri s867rite 7n umea intimA a t7nAru ui a6enturierI Iar propor3ia c estor identitA3i ame3itoare cretea" Nu era uor' chiar dacA ai 1i a6ut o mai 7n.Aduitoare' sA deose2eti preEentu de un ieri' de un a a tAieri de un r8sa a tAieri care erau asemenea cu Eiua de aEi dupA cum un seamAnA cu a tu % i cu at7t mai mu t puteai 1i 7m2o dit i 7n stare ca nEi preEentu actua cu preEentu din urma cu o una sau de acum Q Ji sA ai sa se amestece une e cu a te e' iar toate sa de6inA tot% sc m 7 %"' ; 2ate" 4ar at7ta 6reme c7t a6eai contiin3a c ara a ui a 8r Qa ;iarAi; i a ui :de acum 7nainte;' puteai 1i ispitit sa sensu Q termeni or re ati6i de :ieri; i :m7ine;' prin care :astAEi; *e 1" O a Ji re e.heaEA at7t trecutu c7t i 6iitoru ' i sA ap ici aceste
>?>

T)OMA* MANN cu6inte unor situa3ii mai amp e" N%ar 1i prea .reu sA ne 7nchipuiR 36 1iin3e care ar ocui' de pi da' pe p anete mai mici dec7t a noastrA' car a6ea a dispoEi3ie un timp miniatura i pentru a cAror 6ia3a :scun a[ .oana sprintena a secundaru ui nostru ar a6ea 7ntrea.a 7ncetinea a 7n6Q Ei2i a a orei care 7nainteaEA" 4ar am putea sa ne 7nchipuim' de asem nea' i nite 1iin3e de a cAror spa3iu ar 1i e.at un timp de o 7ntindere 1ormida2i a' ast1e 7nc7t idei e despre :imediat; i despre :peste pu3in; despre :ieri; i despre :m7ine; ar capata 7n e9isten3a or o importan3a in1init de amp a" Acest 1apt ar 1i' spunem noi' nu numai posi2i ' ci 7n spiritu unui re ati6ism to erant i potri6it pro6er2u ui :!7te 2ordeie at7tea o2iceie;' tre2uie socotit chiar e.itim' norma i demn de respect 4ar ce tre2uie sa .7ndim despre un 1iu a pam7ntu ui' care pe deasupra mai este i a 67rsta c7nd o Ei' o saptAm7n8 7ntrea.A' o una sau un semestru ar tre2ui s8 Foace 7ncA un ro important' 7ntruc7t aduc 7n 6ia3a at7tea schim2Ari i pro.rese % i care' 7ntr%o 2unA Ei' ar cApAta o2iceiu ne e.iuit' sau ce pu3in din c7nd 7n c7nd s%ar Asa pradA p Acerii de a spune :ieri; 7n Ioc de :cu un an 7n urma; i :m7ine; 7n oc de :peste un an;I Nu 7ncape 7ndoia a ca am 1i 7ndreptA3i3i sa 6or2im' 7n caEu acesta' despre o :rAtAcire i con1uEie;' i ca am 1i 7ndreptA3i3i sa resim3im o 7n.riForare dintre ce e mai pro1unde" E9ista pe pam7nt situa3ii' situa3ii de 6ia3a' e9ista am2ian3e sau peisaFe Bdaca putem 6or2i despre :peisaF; 7n caEu nostruC' 7n care o asemenea con1uEie i rAtAcire a distan3e or spa3ia %tempora e se produc oarecum 7n mod 1iresc i Fusti1icat' aFun.7nd chiar p7na a o indi1eren3a ame3itoare' ast1e 7nc7t o scu1undare 7n aceasta ma.ie poate ti admisa mAcar 7n ore e i2ere" Este 7n inten3ia noastrA sa 6or2im despre o p im2are pe ma u marii H am2ian3a pe care )ans !astorp o re.Asea 7n e 7nsui cu cea mai mare p Acere' dupA cum tim ca 7n 6ia3a din miF ocu EApeEi or re.Asea 2ucuros i recunoscAtor amintirea dune or de acasA" NAdAFduim ca e9perien3a i amintirea cititoru ui ne 6or aFuta sa n 1acem 7n3e ei' c7nd 6om e6oca aceasta minunata sin.urAtate" Mer. +Q mer.i mereu""" NiciodatA n%o sa te mai 7ntorci a timp dintr%o asemene p im2are' cAci ai pierdut timpu i e te%a pierdut pe tine"

O' mare' ia s7ntem departe de tine' dar po6estind' ne 7ndreptam spre tine t? .7nduri e i toata dra.ostea noastrA' in6oc7ndu%te anume i cu . as ta Q cAci tu tre2uie sa 1ii preEenta 7n po6estirea noastrA' cum ai 1ost cum 7n mod discret 6ei 1i mereu""" *in.urAtate s17iata de mu.etu uri or' 7n6A uita 7ntr%un cenuiu impede' 7ncArcata de o Fi 86ea a a MUNTELE VRJIT >?< Ye a cArei .ust sArat ne rAm7ne pe 2uEe" Mer.em' mer.em pe un teren o uoara e asticitate' presArat cu a .e i cu scoici mArunte' iar auEu este 7n1iorat de 67nt' de ace 67nt amp u' 6ast i du ce' care strA2ate r2er 1ArA 1r7 u Ji 1ara dumAnie' spa3iu ' ame3indu%ne un pic mintea H indAm' co indam i pri6im im2i e de spuma a e marii cum se reped % ainte i cum iarAi se tra. 7ndArAt' 7ntinE7ndu%se ca sa ne in.A picioare e" T8 8Euirea c ocotete' 6a de 6a se iE2ete rico7nd cu un 6uiet impede%n1undat i 177ie H ici i co o' i mai departe' ca o mAtase p aFa 7ntinsa' pe 2ancuri e de nisip H iar aceasta rumoare con1uEa acoperA totu ' 1onete 7ncet' 1ac7ndu%ne sa nu mai auEim nici un a t . as din ume" 73i eti pro1und de%aFuns 3ie 7nsu3i' i ui3i 7n p ina contiin3a""" *a 7nchidem ochii' cAci s7ntem 7n si.uran3a pentru eternitate" Ba nu' pri6ete o p7nEa de cora2ie aco o' 7n depArtarea cenuiu%6erde i 7nspumatA care se pierde 7ntr%o uimitoare scurtime de timp spre oriEont" Aco oI !e 1e de aco o este acestaI !7t este de departeI !7t este de aproapeI Nu tii" Ji 7n c ipa aceea nu%3i mai dai seama ce 1e de ame3ea A 73i tu 2urA Fudecata" #entru a spune c7t de departe de 3Arm este aceasta 2arca' ar tre2ui sa%i cunoti mArimea" E mica i apropiata' sau e mare i depArtataI #ri6irea noastrA se 1r7n.e de netiin3a' cAci nu a6em nici un or.an i nici un sim3 care sa ne dea in1orma3ii asupra spa3iu ui""" Mer.em' mer.em mereu H dar c7t e de c7nd mer.emI !7t e de departeI Ji ce se a1 a apoiI Nimic nu ne schim2a pasu ' :aco o; este a 1e cu _aici;' :7nainte 6reme; este asemenea cu :acum; i cu :dupA aceea;G timpu se 7neacA 7n in1inita monotonie a spa3iu ui' micarea de a un capAt a ce a a t capAt nu mai este micare i aco o unde micarea nu mai este micare' nu mai e9ista timp" 7n6A3a3ii din e6u mediu pretindeau ca timpu era o i uEie' ca scur.erea ui \ prm urmare succesiunea dintre cauEa i e1ect H nu 3ine dec7t de natura sim3uri or noastre' i ca ade6Arata rea itate este un preEent 7ncre% enit" Oare doctu medie6a ' care primu a conceput aceasta idee' se # irn2ase pe ma u marii % i sim3ise pe 2uEe .ustu uor amArui a eter%Ti" Repetam ca aceasta este' 7n orice caE' doar o hoinArea a pe care n.adui 7n 6acan3a' sau 1anteEia unui rA.aE a 6ie3ii' ca sa ne #nmam ast1e ' care 7ndestu eaEA aspectu mora a spiritu ui tot at7t de t " e #e c7t odihna pe nisipu ca d reda trupu ui sAnAtatea" Ar 1i o ati%e #reconceputa' a2surda' nedemna i potri6nica daca' 1ac7nd critica 7nd "a!eQOr O 1orme or cunoaterii omeneti i pun7nd su2 semnu ++ 6a a2i itatea or' ai 1i con6ins ca o asemenea uare de poEi3ie
608

T)OMA* MANN este cum6a e.ata de o a ta inten3ie dec7t aceea de a statornici ra3in Ya anumite imite pe care ea nu e 6a putea depAi 1ara a se 1ace 6ino6 de ne. iFarea 1unc3iei sa e esen3ia e" Nu putem dec7t sA 1im recunoscat unui om ca domnu *ettem2rini care' cu o ener.ie 1oarte peda.o.ica Q 7n1A3iat meta1iEica drept :r8u ; 1undamenta ' t7naru ui a cArui destin n preocupa i pe care' 7ntr%o anumita ocaEie' %a denumit ca 1iind un ' conQ rAs1A3at a 6ie3ii;" Ji cinstim memoria unui mort care ne este dra.' atunci c7nd spunem ca sensu ' inten3ia i scopu principiu ui critic nu pot i nu tre2uie sa 1ie dec7tD ideea de datorie i porunca de a trai" Ba mai mu t daca 7n3e epciunea a 1i9at e.i i a statornicit prin critica une e imite ra3iunii' atunci ea a 7mp 7ntat chiar pe hotare e ei drape u 6ie3ii i a proc amat ca datoria ostAeasca a omu ui este sa%i 1acA ser6iciu su2 acest drape " Ji a67nd 7n 6edere 1aptu ca ceea ce 1usese denumit de un oarecare pa a6ra.iu me anco ic :e9cesu de Ee ; a 6Aru ui sau a tras dupA sine un deEnodam7nt 1ata ' nu s%ar cu6eni oare sa%i cerem scuEe ui )ans !astorp i sa admitem cA a 1ost con1irmat 7n 6icioasa ui .ospodArire a timpu ui i 7n Focu sau pericu os cu eternitateaI

MZnheer #eeper0om
0&nheer #eeper0om' un o andeE 7ntre doua 67rste' se a1 a de c7t6a timp ca oaspete a sanatoriu ui :Ber.ho1Q' care a6ea pe 1irma epitetu 1oarte 2ine 7ntemeiat de :interna3iona ;" Na3iona itatea uor co orata a ui #eeper0om H cAci era o andeE din co onii' cu reedin3a 7n Ja6a' un p antator de ca1ea % n%ar 1i 1ost 7ncA de%aFuns sA ne hotArascA sa% introducem i pe e ' pe #ieter #eeper0om Baa se numea i aa 7i Eicea chiar e G :Acuma #ieter #eeper0om se 6a 7n6iora cu un rachiu;' o2inuia sa spunAC % n%ar 1i 1ost 7ncA de%aFuns' spuneam' sa ne hotArascA sa%i intro% ducem persoana' 7n ora a unspreEecea' 7n po6estirea noastrAG cac Y 4oamne 4umneEeu eK' ce 7nc7 cea a de si uete nu ne o1erea chiar i #ina acum umea din e9ce enta institu3ie a cArei direc3ie medica a apar3in consi ieru ui au ic Behrens ce im2ut i po i. otK Nu era su1icient ca" cur7nd' ocuise tot aici i o prin3esa e.ipteana' cea care o1erise odinio consi ieru ui au ic un remarca2i ser6iciu de ca1ea i nite 3i.Ari *pnU o 1Aptura senEa3iona a' cu de.ete e 7mpodo2ite de ine e i patate nicotinA' cu paru tuns scurt' i care' 7n a1ara mese or principa e a R ua parte 7n toa ete pariEiene' se p im2a purt7nd costume 2ar2ate QY MUNTELE VRJIT >?, ta oni cu dun.a i' de a tminteri' se sinchisea 1oarte pu3in de umea rFA i nu%i mani1esta 2unA6oin3a tr7nda6a i 6io enta totodatA c7t 1ata de ` e6reica din Rom8nia' care se numea pur i simp u doam% Landauer' 7n ciuda 1aptu ui cA procuroru #ara6ant 7i ne. iFase

ternatici e In prFcma a te3ei sa e' iar 7n ca itatea ui de amoreEat iunsese sA Foace chiar pe 1a3A ro u unui mAscAriciD aadar' nu era de Funs cum spuneam' numai preEen3a ei persona a' cAci 7n mica ei suita se mai .Asea i un eunuc etiopian' un om s a2 i 2o nA6icios' de a cArui constitu3ie !aro ine *tohr nu contenea sa%i 2ata Foc i% critica 7n mod s7n.eros deoarece 3inea a 6ia3a mai mu t ca nimeni a tu i pArea nem7n.7iat de 1oto.ra1ia pe care i%o o1erea c ieu interioru ui sau atunci c7nd raEe e X au pAtruns dinco o de pie ea%i nea.ra""" !omparat cu o asemenea .a erie' m&nheer #eeper0orn putea sa parA cA nu mai are nici o cu oare" Ji' mAcar ca acest capito a po6estirii noastre ar 1i putut sa poarte ca tit u :7ncA cine6a;' asemenea unui capito precedent' totui nu%i nici un moti6 de 7n.riForare ca acum 6a intra 7n scenA un nou 1actor de con1uEie spiritua a i peda.o.icA" Nu' m&nheer #eeper0orn nu era de oc omu care sA aducA 7n ume 6reo 7ncurcAtura o.icA" !Aci e era un om croit cu totu a t1e ' aa cum 6om 6edea" !A persoana ui a cAunat totui erou ui nostru' 7n ciuda acestor ucruri e6idente' cre7nd o peni2i a 7ncurcAtura' 6a reiei din ce e ce urmeaEA" 0&nheer #eeper0orn sosi 7n .ara 4or1 cu ace ai tren de seara ca i doamna !hauchat' aFunse a :Ber.ho1Q 7n aceeai sanie cu ea i ua cina Ua restaurant 7n to6ArAia ei" Nu numai cA sosiserA simu tan' ci sosiserA c [uar mpreuna, iar acest amestec de interese comune care se 6Adea' de #i dA' i 7n 1aptu ca m&nheer se 6AEu p asat a masa :rui or 2ine;' 7n.a ce ea care se re7ntorsese' i 6iEa6i de ocu doctoru ui' adicA e9act pe aunu pe care odinioarA pro1esoru #opo6 a6usese acea comportare aticA i echi6oca H da' tocmai aceasta de6A mAie e6identa 7 Eapaci unu )ans !astorp' care nu pre6AEuse asemenea situa3ii" !onsi ieru OU c h s#usese' 7n 1e u ui' Eiua i ora re6enirii ! a6diei" :Ei' !astorp' au 28tr7n' 7i Eise e ' statornicia 1ide a este rAsp AtitA" #isicu3a ma R n3eaEa printr%o te e.rama ca poim7ine se 6a 1uria iarAi printre ar despre 1aptu cA doamnA !hauchat nu a6ea sa soseascA sin% Uconsi ieru au ic nu%i dAduse sa 7n3e ea.A nimic' poate pentru ca e nu tFa !A 6a 6eni 7mpreuna cu #eeper0orn i ca a cAtuiau o ^ J+U n orice caE' se pre1Acu surprins atunci c7nd' 7n Eiua sosirii Or #reunA' )ans !astorp 7i ceru' oarecum' e9p ica3ii"
>+?

T)OMA* MANN H )a2ar n%am de unde %A mAi cu es i pe Asta' 7 amuri e " #resu ca o 1i 6reo cunotin3A 1Acuta 7n timpu cA Atoriei prin #irinei" Mda tre2ui sA te o2inuieti i cu asta' tinere !e adon deEamA.it' cAci 7n n Q in3A Asta nu%i nimic de 1Acut" E o prietenie consistenta' ma 7n3e e.i s pare cA au pun.A comuna" Omu este imens de 2o.at" Re.e a ca1e Q retras din a1aceri' 7n3e e.i' are un 6a et ma aieE i duce un trai e9traordQ nar de 7m2e u.at" 4e a t1e ' este de a sine 7n3e es ca n%a 6enit de pia cere' cAci 7n a1ara de un edem pu monar de ori.ine a coo icA' se pare ca mai a6em de%a 1ace i cu o e9ce entA 1e2rA tropica a ma i.na' c7t i cu nite 1ri.uri intermitente' ma% n3e e.i' iar tratamentu or dureaEA teri2i de mu t" Aa 7nc7t' 7n pri6in3a ui' 6a tre2ui sA ai rA2dare" H VA ro.' 6a ro.' spuse )ans !astorp cu dispre3" :Ji tuI .7ndi e " !um te sim3iI !Aci doar nu eti chiar at7t de comp et deEinteresat' daca ne .7ndim A trecut i dacA 1e de 1e de indicii nu s7nt 7ne Atoare' stimate 6Adu6 cu o2raFii tAi 6ine3i i cu pictura ta 7n u ei' at7t de rea istA" Ai aeru ca%3i 2a3i Foc de mine' totui mi se pare cA' oarecum' s7ntem to6arAi de su1erin3A' din cauEa acestui #eeper0orn"; H )otar7t' e un tip ciudat' o 1iEionomie ori.ina a' continuA )ans !astorp cu un .est care e6oca personaFu " Vi.uros i p ap7nd' da' asta este impresia pe care 3i%o 1ace' ce pu3in asta este impresia pe care mi%a 1Acut%o mie' a micu deFun" Vi.uros i' 7n ace ai timp' p 8p7nd' iatA adFecti6e e cu care' mi se pare' este nimerit sA% caracteriEeEi' dei de o2icei e e se contraEic" -ArA 7ndoia A ca e 7na t' at i%i 7n1i.e 2ucuros m7ini e 7n 2uEunare e 6ertica e a e panta oni or H am o2ser6at cA s7nt tAiate 6ertica ' nu atera ' ca a dumnea6oastrA i ca a mine i 7n .enera cum se o2inuiete 7n cercuri e c ase or socia e 7na te' iar atunci c7nd stA aa' 7n picioare' J+ 6or2ete din ceru .urii' cu accentu ui o andeE' are' incontesta2i ' ce6a 1oarte 6i.uros" Bar2ionu 7i e 7nsA rar H un. i at7t de rar 7nc7t creEi ca po3i sA%i numeri 1ire e de par' iar ochii 7i s7nt mici i spA Aci3i' aproape inco ori' i n%am ce%i 1ace' de.ea2a a tot 7ncercat sA%i cate' cA e1ortu reuit sa%i scoatA i mai 7n e6iden3A riduri e de pe 1runte' at7t de adm care urcA mai 7nt7i de%a un.u t7mp e or i apoi 2rAEdeaEA oriEon 1runtea % 1runtea 7na tA i roie' ti3i' 7n Furu cAreia p8ru a 2 este N dar rar H totui are ochii mici i spA Aci3i' de.ea2a i%i tot ho 2eaEA%6estA 7nchisa p7nA%n .7t 7i dA un aer de popa' mAcar cA redin.ota carouri" Asta este impresia pe care mi%a 1Acut%o aEi%diminea38" " H Vad cA %ai ochit 2ine' rAspunse Behrens' i cA nu 3i%a scApa una dintre particu aritA3i e omu ui nostru' ceea ce mi se pare 7n3e e# MUNTELE VRJIT >++ dumita e' cAci 6a tre2ui oricum sA te acomodeEi cu preEen3a ui

aici-

:-Da, aa 6om 1ace' 1ara 7ndoia A' 7i spuse )ans !astorp" 7%am Asat ui .riFa sA ne schi3eEe o ima.ine apro9imati6A a acestui sa1ir at7t de neateptat' i n%a scos%o prea r8u a capAt" Ba chiar este 2a2i cA noi n%am 1i 1acut%o cu mu t mai 2ine" E ade6Arat ca ocu ui ' o2ser6a3ie era dintre ce e mai prie niceD tim ca' p7nA a sosirea ria6diei' 1usese aeEat 7n imediata apropiere a mesei :rui or 2ine;' a o masa para e A cu aceasta % doar cu sin.ura di1eren3a ca cea a tA era pu3in mai aproape de ua 6erandei H at7t )ans !astorp cit i #eeper0orn ocupau aturi e 7n.uste situate spre interioru sA ii' ast1e ca erau aeEa3i oarecum unu 7n.A a tu ' )ans !astorp pu3in 7n spate e o andeEu ui' ceeace%i dAdea posi2i itatea unei o2ser6Ari 1oarte discrete' 7n 6reme ce pe doamna !hauchat n%o 6edea dec7t din trei s1erturi" *%ar cu6eni' poate' sA comp etAm schi3a de mAi sus' 1AcutA cu at7ta ta ent' adAu.ind cA #eeper0orn 7i r8dea musta3a' cA a6ea nasu mare' cA .ura 7i era deopotri6A de mAre' i cA 2uEe e ui preEentau un aspect nere.u at' ca i cum ar 1i 1ost s17rtecate" 7n p us' m7ini e se 6edea cA s7nt mai mu t ate' dar de.ete e a6eau un.hii e un.i i ascu3ite' iar 7n timp ce 6or2ea e mica mereu H 1ArA 7nsA ca )ans !astorp sA poatA prinde' 7n mod distinct' sensu cu6inte or H i 6or2ind 1Acea .esturi a ese care 3ineau aten3ia 7n suspensie' de icat nuan3ate' ra1inate' precise i ci6i iEate ca a e unui e1 de orchestrA' 7ndoind arAtAtoru ca sa 1ormeEe un cerc cu po icaru sau cu pa ma deschisa H atA' dar cu un.hii e ascu3ite' 7ntinsa' protectoare i inititoare' so icit7nd aten3ia H pentru ca imediat sa deEamA.eascA aceastA aten3ie sur7EAtoare o23inutA prin rostirea c7te unui u6mt a cArui sens nu putea 1i prins' dar cu e1ect e9traordinar de 2ine iun % sauU BFa!A nu ehFaF% s"o deEamA.eascA propriu%Eis' ce pu3in s%o rans1orme 7ntr%o u uire p inA de haEG cAci di2Acia' de icate3ea i impor% sernni1icati6A a tuturor acestor preparati6e' despA.u2eau din p in u care nu 1usese 7n3e es' 7ntruc7t aceasta .esticu a3ie 7i 7nc7nta prin a*i pe ascu tAtori' 7i distra' 2a chiar 7i cop eea 7n ce mai 7na t Y Q%UeodatA acest cu67nt nici nu era rostit" Atunci 7i punea uor a d #e anteQDQTa7u 6ecinu ui din st7n.a' un t7nAr ne aten sa6ant 2u .ar' sau pe ce tac Q Rhauchat care%i stAtea 7n dreapta' o ridica apoi pieEi' cer7nd 7nc 3ie pentru ceea ce se pre.Atea sA spunA' i cu spr7ncene e i co %> 7n aJa R 7nc7t ;Guri e care 1ormau un un.hi drept 7ntre 1runte e e9terioare a e ochi or se ad7nceau ca pe o masca' pri6ea 1a3a
&

>+$ T)OMA* MANN de masa dinaintea ce ui pe care pusese m7na' 7n 6reme ce 2uEei mari i s17rtecate pAreau ca s7nt .ata sa rosteascA nite ucruri 1o importante" 4ar' dupA o c ipa' rAsu1 a' renun3a sa mai 6or2eascA iar un semn pArea sa comande :repaus; i 1ara sa 1i scos o 6or2a se 7ntorc a ca1eaua care%i era ser6ita e9cep3iona de tare' 7n propriu sau 1i tru 4upA ce o 2ea proceda a 1e ' 7n continuare" !u m7na tAia con6er sa3ia ce or a 3i i o23inea tAcere' asemenea e1u ui de orchestra care poto ete deEordinea instrumente or ce se acordeaEA i%i concentreaEA oamenii printr% un .est imperios i ra1inat' 7nainte de a ataca u6ertura%cAci capu ui mare' 7n6A uit 7n nite u6i3e de par a 2' cu ochii spA Aci3i cu 1ormida2i e e riduri de pe 1runte' cu 2ar2ionu%i un. i .ura%i Edren3uita i 7ndurerata' producea 7n mod e6ident un e1ect de asemenea natura' 7nc7t toata umea se supunea .estu ui sau" To3i tAceau' 7 pri6eau sur7E7nd' ateptau' pe c7nd ici i co o c7te unu 7i 1Acea semn cu capu ' E7m2indu%i ca sa%i dea curaF" Iar e spunea cu 6ocea FoasaD H 4oamne or i domni or""" Bine" Totu e 2ine" Li%chidat" Totui 6re3i sa ua3i 7n considerare i sa nu pierde3i""" nici o c ipA""" din 6edere ca""" Totui asupra acestui punct' nimic a tce6a" !eea ce%mi re6ine mie sa e9prim este mai pu3in aceasta' dec7t' 7naintea oricArui a t 1apt i 7n primu r7nd ca a6em datoria""" cea mai in6io a2i a""" o repet i pun tot accentu pe aceasta e9presie""" ca e9i.en3a cea mai in$iolabila care ni se pune""" Su< Nu' doamne or i domni or' nu%i aaK Nu%i aa ca eu""" !e .reea a ar 1i din partea dumnea6oastrA sa .7ndi3i ca eu""" 2i!chidat doamne or i domni or" Totu este ichidat" Jtiu ca s7ntem de acord cu desa67rire aa caD a trea2aK Nu spusese nimicG dar capu ui a6ea o 7n1A3iare at7t de neta.adui semni1icati6a' Focu 1iEionomiei i a .esturi or era at7t de cate.oric' ati de insistent i at7t de e9presi6' 7nc7t to3i' chiar i )ans !astorp car ascu tase' creEurA ca au auEit ucruri teri2i de importante % dei +I dAdeau seama ca a urma urmei nu i se spusese a2so ut nimic' nu aU totui senEa3ia acestui nimic" Ne 7ntre2am care putea 1i impresia surd" #oate ca era m7hnit' 7ntruc7t' 2aE7ndu%se pe e9presia 6or2itor ar 1i a6ut o pArere ne7ntemeiata asupra con3inutu ui ce or spuse' + puindu%i ca in1irmitatea ui %a 1Acut sA piardA ce6a 1oarte pr Asemenea oameni s7nt predispui a ne7ncredere i a amaraciU; schim2' un t7nar chineE de a ce a a t capAt a mesei' care nu dec7t 1oarte pu3in .ermana' i care' e6ident' nu 7n3e esese MUNTELE VRJIT >+= uitase i 6AEuse' 7i mani1esta 6ese a satis1ac3ie e9c am7ndD 'er& ui ! 2a' pe deasupra' mai i ap auda" Iar m&nheer #eeper0orn se a1 a : a trea2a;" *e 7ndrepta' um1 7ndu%i a ntu at' 7i 7ncheie redin.ota cu carouri peste 6esta 7nchisa' iar capu ui a 2 a6ea ce6a re.esc" -Acu semn unei 1ete de ser6iciu % era chiar pi%tQca % i ar aceasta' dei 1oarteE ocupata' se supuse imediat .estu ui autoritar 7n1A3i7ndu%se 7n.a scaunu ui' cu cana de apte i ca1etiera 7n m7na" Mici chiar ea nu se putu opri sa nu%i 1acA un semn 7ncuraFator' suriE7ndu%i cu chipu ei 2atr7nicios' su.estionatA parca de pri6irea spA Acita dintre riduri e 1ormida2i e i de m7na ridicata' a cArei arAtAtor 1orma un cerc cu po icaru ' 7n 6reme ce ce e a te trei de.ete se 7nA 3au dominate de su i3e e ascu3ite a e un.hii or" % !opi a mea' Eise e """ 2ine" Totu este minunat p7na acum" Eti mica""" dar ce%mi pasaI 4impotri6AK Vad 7n asta un a6antaF i mu 3umesc ui 4umneEeu ca eti aa cum eti' i datorita staturii dumita e at7t de caracteristica""" Bine' 1ie i aaK !eea ce doresc eu de a dumneata este a 1e de mic' mic i caracteristic" 4ar 7nainte de toate' cum te cheamAI #itica se 27 27i sur7E7nd i apoi spuse ca nume e ei era Emerentia" % -oarte potri6itK e9c ama #eeper0orn as7ndu%se pe spAtaru scaunu ui i 7ntinE7nd m7na spre piticA" *cosese

aceasta e9c ama3ie pe un ton de parca ar 1i 6rut sa spunAD Aa se i cu6ine" Totu este c7t se poate de minunatK % !opi a mea' continua e ' 1oarte serios i aproape cu asprime' 1aptu acesta 7ntrece toate speran3e e me e" EmerentiaK 4umneata 7 rosteti cu modestie' dar nume e""" i 7ncA purtat de o persoana ca dumneata""" pe scurt' situa3ia aceasta deschide ce e mai 1rumoase perspecti6e" Merita ostenea a sa te ataeEi i sa%3i e.i mima""" ca un 1e de a intare""" ma%n3e e.i ne Q copi a mea' 3i s%ar putea spune i Rentia' dar deopotri6A i en U ceea ce ar 1i de natura sa entuEiasmeEe' dar pentru moment ma #rese 1ara o6Aire a Emchen" Aadar' Emchen' copi a mea' ascu ta%ma Y #u3ina p7ine' drA.u3a mea" Oprete%teK *taiK *a nu care cum6a sa ecoare 7ntre noi 6reo ne7n3e e.ere oric7t de mica" Vad pe chipu tau mare ca acest perico """ p7ine' RenEchen' dar nu p7ine coapta""" aic J%J R destu a i de di1ente 1orme" !i arsa' 7n.erau meu" #7ine de a eE FR eu' p7ine c ara' micu3a mea a intare' 1iindcA 6rem sa ne 7ntArim" de ' as7nt si.ur ca sensu acestui cu67nt""" 73i 6oi propune deci pe ace a 6re Q Rtor;' daca nu cum6a s7ntem amenin3a3i iarAi de primeFdia + ne7n3e e.eri ipsite de 7nsemnAtate""" Li%chidat' Rentia" Am
>+&

T)OMA* MANN ichidat i am terminat" AdicA 7n sensu datoriei i a unei e s1inte""" 4e pi da' a datoriei de onoare ce%mi re6ine sa do6ed micimii ta e caracteristice""" ce 7nseamnA un 7ntAritor pentru""" Un rac 6 de ienupAr' iu2ita meaK""" !a sa ma des1at' 6oiam sa spun" Un *chiedam EmerenEchen" Gra2ete%te i adu%mi% " H Un rachiu de ienupAr 6erita2i ' repeta pitica' 1ac7nd st7n.a%mprei cu inten3ia sA se descotoroseascA de cana cu apte i de ca1etiera' pe car e i puse pe masa ui )ans !astorp' chiar 7n.8 tac7mu ui' deoarece r1 u 6oia sa% deranFeEe pe domnu #eeper0orn" -ata se .rA2i i dorin3a ui 1u imediat 7ndep initA" #aharu era at7t de p in' 7nc7t :p7inea; se re6arsA comp et i uda 1ar1uria" #eeper0orn apucA paharu 7ntre po icar i miF ociu i 7 7na 3A 7n umina" H #rin urmare' dec ara e ' #ieter #eeper0orn se de ecteaEA cu un rachiu' i dAdu pe .7t 2Autura disti ata din cerea e' dupA ce%i c Atise o c ipa .ura cu ea" Acum' mai adau.A e ' 6a pri6esc pe to3i cu nite ochi 7n6iora3i" Ji uA de pe 1a3a de masa m7na doamnei !hauchat' o duse a 2uEe' apoi o aeEA a oc 3in7nd 7ncA o c ipA m7na peste aceea a 1emeii" Un om ciudat' o persona itate impunAtoare' dei nedes uita i .reu de pAtruns" *ocietatea de a :Ber.ho1Q se interesa 1oarte mu t de e " *e spunea ca se retrAsese de cur7nd din ne.o3u cu mirodenii i ca%i pusese a6erea a oc si.ur" *e 6or2ea despre sp endidu sau pa at de a )a.a i despre 6i a de a *che6enin.en" 4oamna *tohr 7 numea un :ma.net de aur; BMa.natK 7nspaim7ntatoareaKC i cu acest pri eF 1Acea a uEie a un co ier de per e pe care doamna !hauchat 7 purta a rochia de seara' de c7nd se 7ntorsese' i care' dupA pArerea Saro inei' cu .reu putea 1i considerat ca o mArturie a .a anteriei so3u ui ei din TranscaucaEia' ci pro6enea cu si.uran3A din :pun.a de cA Atorie comuna;" Ji' 7n ace ai timp" c ipea din ochi' arat7ndu% cu un .est a capu ui pe )ans !astorp i 1 acea o mutra comica' 2at7ndu%i Foc 1ara sa 3inA seama de nenorocirea Iu +Q cAci pe ea n%o educase' n%o sensi2i iEase nici 2oa a i nici su1erin3a" 4 e 7i pAstra 3inuta" Ba chiar 7i recti1icA eroarea' nu 1ara o oarecare n` de . uma" :V% a uat .ura pe dinainte' 7i spuse e " Ma.nat a auru ui%nici ma.net nu%i rau' cAci dupA cit se pare #eeper0orn poseda 7ntr%a 6ar ce6a simi ar cu o putere ma.netica"; RAspunse a 1e ' cu o ind renta destu de 2ine pre1Acuta' i pro1esoarei En.e hart atunci cin 7m2uFor7ndu%se uor' sur7E7nd str7m2 i 1ara s8% pri6eascA' 7 in daca%i p ace nou pacient" ,/0&nheer #eeper0orn este o _persona tearsAd' spuse e % o persona itate' desi.ur' dar _tearsAd"; E9ac3i MUNTELE VRJIT >+/ stei aprecieri era o do6ada de o2iecti6itate din partea ui i prin are i de inite su1 eteascaG i' ast1e ' o 1Acu pe pro1esoara sa%i QardA poEi3ia a6antaFoasa" !7t despre -erdinand Nehsa i a uEia ui itA 7n e.Atura cu 7mpreFurAri e neateptate 7n care se 7ntorsese !hauchat' )ans !astorp 7i do6edi ca e9ista pri6iri a cAror sem% i1ica3ie 1ArA echi6oc nu s7nt cu nimic mai preFos dec7t ce e mai impeEi cu6inte" :Indi6id miEera2i K; spunea pri6irea cu care 7 mAsura pe ce din Mannheim i 1Acu asta 1ara sA ase 6reo posi2i itate de a te 7ne a asupra semni1ica3iei ei' iar Nehsa 7n3e ese sensu pri6irii' o 7n.hi3i' 2a chiar o i apro2a din cap' arat7ndu%i din3ii strica3i % dar de a acest incident ce din Mannheim renun3A' totui' sa mai duca pardesiu ui )ans !astorp 7n timpu p im2Ari or cu Naphta' *ettem2rini i -er.e" 4ar pentru nume e ui 4umneEeu' )ans !astorp putea sa i%I duca i sin.ur' 2a mai mu t' chiar pre1era acest ucru i numai din ama2i itate i% Asase din c7nd 7n c7nd nenorocitu ui Astuia" 7nsA 1ArA 7ndoia a ca nimeni dintre noi nu se 7na a i nu asA sa%i scape 1aptu cA 7n rea itate )ans !astorp 1usese o6it stranic de aceste e6enimente at7t de neateptate' care%i ruinau toate pre.Atiri e su1 eteti 7n 6ederea c ipei c7nd tre2uia sa%i re6adA o2iectu a6enturii din noaptea !arna6a u ui" Mai 2ine spusD aceste pre.Atiri de6eniserA inuti e' iatA ceea ce era ce mai umi itor"

Inten3ii e ui )ans !astorp 1useserA dintre ce e mai de icate i mai 7n3e epteG adicA se pAstrase departe de orice pornire impetuoasa" Nu se .indise' de pi da' sa se duca s%o atepte pe ! a6dia a .ara H i chiar se do6edi cA a6usese noroc c7nd .onise de a 7nceput .7ndu acestaK 7nsA 7ntre2area se punea' 7ntr%un mod cu totu .enera ' de a ti dacA o 1emeie' cAreia 2oa a 7i acorda o i2ertate at7t de mare' 6a mai 6oi sa creadA 7n rea itatea unor 7nt7mp Ari 1antastice petrecute 7ntr%o 7ndepArtatA noapte 6 Qs' de mascarada i de con6or2ire 7ntr%o im2a strAina' i daca ar dori + se mai reaminteascA aceste ucruri" Nu' 1ara indiscre3ii' 1ara preten3ii .aceK !hiar admi37nd ca raporturi e sa e cu 2o na6a cu ochii o2 ici #AiserA pe departe imite e ra3iunii i a e ci6i iEa3iei occidenta e' Ji se cu6enea ca e sa pAEeascA ri.uros 1orma re.u i or ci6i iEa3iei 3 : mai des867rite i' deci' pentru moment' sa se pre1acA at7t de 2ine m sa #Ma cA uitase totu " Un sa ut de om de ume' adresat de a o Va " \ a aQta % pentru 7nceput at7t i nimic mai mu tK Mai t7rEiu' c7nd se to #n eFu ' 7i 6a 1ace o 6iEitA mondena' pentru a se in1orma' pe un ;_YU aespre starea 2o na6ei din Eiua aceea de c7nd a p ecat 7n
11'

616

T)OMA* MANN ca o
ap%

ca atorie""" i atunci se 6or re.Asi cu ade6Arat' ca a tAdatA' i 6a 1i rAsp ata primita pentru aceastA st8p7nire de sine at7t de ca6a ereasca 4ar' dupA cum s%a spus' aceasta de icate3e apArea EadarnicA prin 1 tu ca orice caracter 6o untar i' prin urmare' orice merit' 7i erau rApit #reEen3a ui m&nheer #eeper0orn e9c udea cu desa67rire orice posi2i Q tate tactica 7n 6ederea unei a2ateri de a o conduita e9trem de reEer6ata 7n seara sosirii' )ans !astorp 6AEuse de pe 2a con sania urc7nd a pas cotitura drumu ui' i 7n aceasta sanie' pe scaunu pe care era coco3at ser6itoru ma aieE H un omu e3 .a 2en' cu .u er de 2 ana a pa ton i cu pA Arie me on H stAtea i strAinu cu pA Aria 7n cap' iar a Aturi de e se a1 a ! a6dia" In noaptea aceea' )ans !astorp nu 7nchisese ochii" 4iminea3a nu i%a 1ost .reu sA a1 e nume e tu 2urAtoru ui 7nso3itor i pe deasupra mai cunoscu i noutatea cA am7ndoi ocupaserA a primu etaF nite apartamente u9oase i a Aturate" Apoi 6enise primu deFun' iar e ' insta at a postu ui din 6reme' ateptase 1oarte pa id ca ua de stic a sa se iE2eascA" 4ar nu se mai auEi nici un pocnet' ! a6dia intrase 7n inite' cAci 7n urma ei 7nchise ua m&nheer #eeper0orn H mare' at 7n spate' cu 1runtea 7na ta i capu puternic 7n6A uit de 1 AcAri e a 2e a e paru ui' pAind imediat dupA to6arAa ui de cA Atorie' care' cu o2inuitu mers 1e in i capu p ecat 7nainte' se apropiase de masa ei" 4a' era chiar ea' neschim2ata" 7mpotri6a p anu ui pe care i% 1Acuse i uit7nd cu desa67rire de toate' )ans !astorp o cuprinse cu o pri6ire ce%i trAda insomnia" Era chiar paru ei de un 2 ond%rocat' comp et necoa1at' ci doar 7mp etit 7ntr%o coada simp a' 7n67rtita 7n Furu capu ui' da' erau :ochii ei de up a stepe or;' cur2a ce1ei' 2uEe e care pAreau mai p ine dec7t erau' din cauEa proeminen3ei pome3i or ce determinau ad7ncituri e .ra3ioase a e o2raFi or""" ! a6diaK .7ndi e cutremur7ndu%se % i imediat se uita a ce care o 7nso3ea at7t de neateptat' dar nu 1ara sa%i 1i aE67r it capu pe spate' ca un semn de s1idare 2atFocoritoare 7n 1a3a mAre3ei apari3ii' in 1a3a acestei mAti' i nu 1ara a%i da din toata inima si in3a sa r7da de si.u ran3a actua u ui proprietar pe care un oarecare trecut 7 punea su2 u mare semn de 7ntre2are' sau' mai de.ra2A un trecut 1oarte precis' m pu3in 6a. dec7t anumite ta2 ouri pictate de un amator care reuise sa ne initeascA' totui' chiar i pe e " 4oamna !hauchat 7i pAstrase asemenea chiar i o2inuitu ei 1e de a 1i' sur7E7nd cu 1a3a 7ntoarsa c su1ra.erie' 7nainte de a se aeEa' adicA de a se preEenta oarecum tentei' iar #eeper0orn o asista sA 7ndep ineascA aceasta ceremonied s MUNTELE VRJIT
>+<

nicioare 7n spate e ei' ca apoi sa se aeEe a capAtu mesei' a Aturi de E6ident' nu mai putuse 1i 6or2a sa se sa ute ca nite oameni de me de a o masa a a ta" 7n timpu :preEentArii;' ochii ! a6diei une%aser8 peste persoana ui )ans !astorp i peste ocu unde se a1 a e ' entru a se pierde 7n 1undu sA iiG iar 7n timpu urmAtoarei 7nt7 niri din u1ra.erie' ucruri e nu se petrecura a t1e G i dupA 1iecare masa care trecea 1ArA ca pri6iri e or sa se 7ncrucieEe a t1e dec7t cu o indi1eren3a oar2A i distrata din partea doamnei !hauchat' pri eFu sa%i p aseEe sa utu ui de om de ume de6enea tot mai imposi2i ' de prisos" 7n timpu scurtei reuniuni de seara' to6arAii de cA Atorie se retrA.eau 7n sa onaG edeau unu 7n.a a tu pe canapea' 7n miF ocu 6ecini or de masA' iar #eeper0orn' a cArui 1i.ura .randioasA i 1oarte roie se desprindea din a 2ea3a strA ucitoare a paru ui i a 2ar2ionu ui' 7i .o ea stic a de 6in rou pe care o comanda a cinA" !Aci a 1iecare din mese e principa e e 2ea o stic a' adicA o stic a i FumAtate sau chiar doua de 6in rou' 1ara sa mai 6or2im despre :p7inea; cu care%i 7ncepea micu deFun" 4upA c7t se pArea' acest 2Ar2at cu aspect re.esc sim3ea o ne6oie e9traordinarA sA se 7n6ioreEe" Ji%i mai satis1Acea aceastA cerin3a i su2 1orma unor ca1e e 1oarte tari' pe care e 2ea de mai mu te ori pe Ei' nu numai diminea3a' de6reme' ci i dupa%amiaEa" Le 2ea dintr%o ceaca mare' at7t dupA' c7t i 7n timpu mesei' concomitent cu 6inu " Ji ca1eaua i 6inu ' 7 auEi )ans !astorp pe o andeE' erau recomandate 7mpotri6a 1ri.uri or' 1ArA sA mai pomenim despre e1ectu or des1AtAtor' remedii e9ce ente 7mpotri6a 1ri.uri or ui intermitente care' chiar de a doua Ei' 7 re3inuserA mai mu te ore 7n camera i 7n pat" Erau aa%Eise e 1ri.uri c6arta e' 7i spuse consi ieru au ic' deoarece c7nd 7 apucau pe o andeE 7 3ineau c7te patru Ei eD criEa 7ncepea cu o

c An3anea a de din3i' urmata de o 1e2ra puternica i continuata cu transpira3ie" Iar 2oa a ui mai a6ea ca e1ect o di atare a sp inei"

Vin.t et un
st1e trecu un timp % cAci s%au scurs ce pu3in trei sau poate chiar n sa#tAm7ni' dupA socote i e noastre' pe care e pre1eram 7ntruc7t nu R em 7ncrede c7tui de pu3in 7n Fudecata i 7n sim3u ui )ans O# despre timp" A unecarA 1ara sa aducA ucruri noi' ci doar
>+@

T)OMA* MANN E.7ndareau 7n su1 etu erou ui nostru un 1e de m7nie' de6enita oh nuin3a' 7mpotri6a unor 7mpreFurAri nepre6AEute care 7nsA 7i impuseser comportare reEer6ata' 6rednica de audaG 7mpotri6a ace ei 7mpreFu ce%i spunea e sin.ur #ieter #eeper0om atunci c7nd 7n.hi3ea un rachQ 7mpotri6a e9isten3ei st7nFenitoare a acestui 2Ar2at cu aspect reaes 2Ar2at impoEant i 7nc7 cit % 7n ade6Ar st7nFenitoare i de o a.resi6itate cu totu de o a ta natura dec7t 1usese 6reodatA aceea a domnu ui *ettem2rini" 7ntre spr7ncene e ui )ans !astorp se 6edeau 1oarte impede ad7ncituri e sApate de cute e nemu 3umirii i ener6Arii' iar de su2 aceste cute o pri6ea de cinci ori pe Ei pe t7nara 1emeie' orice s%ar 1i 7nt7mp at' 1ericit oricum ca o poate pri6i i p in de dispre3 1a3a de preEen3a atotputernica a unuia care nici nu 2Anuia c7t de echi6oc era trecutu to6arAei ui" 4ar 7ntr%o seara' cum se 7nt7mp a c7teodata 1ArA 6reun moti6 anumit' reuniunea din ho i din sa on ua o 7ntorsAtura mai 7nsu1 e3itA dec7t de o2icei" *e 1Acuse muEica' adicA nite arii 3i.Aneti e9ecutate a 6ioara' cu mu ta 7nsu1 e3ire' de cAtre un student un.ur' dupA care consi ieru au ic Behrens' care apAruse 7mpreuna cu doctoru Sro0oTs0i doar pentru un s1ert de ora' 7 determinA pe unu dintre interna3i sa c7nte a pian' pe c ape e octa6e or in1erioare' 8orul pelerinilor, 7n 6reme ce e 7nsui trecea cu 67r1uri e de.ete or peste note e de sus a e pianu ui' parodiind 7n 1e u acesta 6ioara" -apt care 7n6ese i asisten3a i pro6oca hohote de r7s" 4ar 7n miF ocu ap auEe or puternice' consi ieru au ic' par7nd surprins oarecum de propria%i 6ese ie' parai sa onu d7nd din cap cu 2unA6oin3A" Reuniunea se pre un.i' mai 1acura muEica' dar 1ara sa se ceara o aten3ie prea concentrata' se aeEarA 1ie pentru o partida de domino' 1ie de 2rid.e' i se comandarA 2AuturiG unii se distrau cu FucArii e optice" a 3ii . umeau rasp7ndi3i ici i co o" O2inui3ii de a masa :rui or 2ine se amestecaserA i ei printre .rupuri e din ho i din sa onu de muEica%0&nheer #eeper0om rAsArea mereu 7n di1erite ocuri H i nu se putea s nu% remarci H 7ntruc7t capu sau maiestuos domina pe cei din Fur" tnu 1a prin 1or3a ui re.easca i impunAtoare' i' daca cei care 7 7nconFur nu 1useserA atrai' a 7nceput' dec7t de 1aima imensei 2o.a3ii' dupA ace numai persona itatea ui era cea care%i re3inea" -Aceau cerc 7n Furu sur7Eatori' 7 apro2au din cap' 7 7ncuraFau' uit7nd comp et de ei 7 nJ+ Erau 1ascina3i de ochii spA Aci3i su2 1ormida2i e e cute a e 1run3ii% 3i cu su1 etu a .ura de stAruin3a .esturi or ra1inate a e un.hii or ascu6 MUNTELE VRJIT >+, a ca 6reunu mAcar sa se simtA deEamA.it o c ipa 7n 1a3a incoeren3ei' n1uEiei i ipsei de consisten3a a ceea ce spunea" 4aca' 7n aceasta 7mpreFurare' 7 6om cautA pe )ans !astorp' 6om da ste e 7n ca2inetu de ectura i de coresponden3a' unde odinioarA Bei' cest odinioarA e 6a.G po6estitoru ' erou i cititoru nu mai s7nt chiar t7t de impede orienta3i despre c7t este de departe acest odinioarAC i s%au 1Acut mArturisiri importante despre or.aniEarea pro.resu ui UmanitA3ii" Aici erai mai initit" 4oar c7te6a persoane se mai .Aseau cu e " La unu din 2irouri e du2 e' un 2o na6 scria su2 un 2ec e ectric at7rnat de ta6an a capAtu unui 1ir un." O doamna care purta pince%neE 1runEArea' 7n.a 2i2 iotecA' un 6o um i ustrat" )ans !astorp se a1 a 7n.a ua deschisa care dAdea 7n sa onau de muEicaG sta cu spate e a draperie i cu un Eiar 7n minA' pe un scaun aeEat' chiar aco o' un scaun 7n sti renais!sance, 7m2rAcat cu p u' daca 3ine3i a asemenea amAnunte' cu spAtaru 7na t i drept' 1ar8 reEematori" T7naru 3inea Eiaru aa cum se 3ine un Eiar c7nd 6rei sA% citeti' dar nu% citeaG dimpotri6A' cu capu p ecat' ascu ta acorduri e ce aFun.eau p7na a e printre E.omote e con6ersa3ii or' 7n 6reme ce spr7ncene e 7ncruntate do6edeau ca i acest ucru nu% 1Acea dec7t 1oarte distrat i .7nduri e 7i rAtAceau pe nite cai mai pu3in muEica e' rAtAceau pe drumuri e spinoase a e decep3iei cAunate de nite 7nt7mp ari care%i 2Ateau Foc de un t7nar rA2dAtor' a capAtu unei un.i ateptAri H drumuri p ine de re6o te amare' 7nc7t a un moment dat era c7t pe ce sA arunce Eiaru pe scaunu ce incomod a1 at aco o din 7nt7mp are' sa treacA pra.u primei ui i apoi a uii din ho i sa pArAseascA aceasta reuniune nereuita pentru a cautA sin.urAtatea 7n.he3ata a 2a conu ui sAu' o sin.urAtate 7n doiD e i MAria Mancini" % Ji 6aru dumnea6oastrA' monsieur> 7ntre2a o 6oce 7n spate e sau' easupra capu ui" Era o 6oce 1ermecAtoare 7n auEu ui predestinat sa e o 7nc7ntare nemAr.inita 7n acest tim2ru 6oa at i pu3in rA.uit H ca era 7nsAi ideea 2ucuriei 7mpinsA p7na a imite e ei e9treme H era Ocea care spusese cu ani 7n urmaD :!u p Acere" 4ar numai sa nu% #i ' o 6oce ireEisti2i a' a destinu ui' i' daca nu se 7ne a' 7ntre2ase de J`achim" 8sA 7ncet Eiaru 7n Fos i ridicA pu3in 1a3a' ast1e 7nc7t capu nu i se #nFinea dec7t pe 6erte2ra cer6ica a reEemata de spAtaru tare" O 7nchise iar ochii' dar 7i redeschise imediat ca sa%i 7na 3e pieEi' mai a%Q % Q =utea aJun.e cu pri6irea

din aceasta poEi3ie a capu ui' uit7ndu%se mp are' unde6a 7n .o " :Bunu Joachim;' opti e 7n sine' iar chipu
>$?

T)OMA* MANN ui a6ea ce6a din e9presia unui proroc i a unui somnam2u " Ar 1i 3F a sA i se mai repete 7ntre2area' dar nu se petrecu nimic" 4eci nici ma nu mai era si.ur daca ea se mai a1 a 7n picioare 7ndArAtu ui' c7nd dun un rAstimp destu de un.' pri6ind straniu' rAspunse a2ia optitD H E mort" *%A dus a es sa%i 1acA ser6iciu i a murit" !hiar e 7nsui 7i dAdu seama cA prima 6or2A mai accentuata schim2ata 7ntre ei era cu67ntu :mort;" O2ser6A 7n ace ai timp ca' ne1iind prea 1ami iariEatA cu .raiu ui' ea a e.ea nite e9presii mu t prea uEua e pentru condo ean3e atunci c7nd spuse dindAr8tu i pe deasupra uiD H O' ce nenorocireK #Acat' chiar mort i 7n.ropatI 4e c7ndI H 4emu t" L%a uat mama ui cu ea" 7i crescuse o 2ar2A de rAE2oinic *%au tras i trei sa 6e de onoare a 7nmorm7ntarea ui" H Le%a meritat" A 1ost totdeauna 2ra6" Mai 2ra6 dec7t mu 3i a 3ii' dec7t anumi3i a 3ii" H 4a' era 2ra6" Radamante 6or2ea mereu de e9cesu ui de Ee " 4ar trupu sAu n%A 6rut sA 3inA seamA de nimic" =ebellio camis, spun ieEui3ii" A a6ut 6enic o 7nc ina3ie 1ireascA pentru mani1estAri e trupu ui' dar 7ntr%un sens no2i " Trupu sAu s%a Asat 7nsA nApAdit de deEonoare 2At7ndu%i Foc de e9cesu ui de Ee " 4ar' de a t1e ' este mai mora sa te pierEi pe tine 7nsu3i' dec7t sa te aperi" H !onstat cA inca mai s7nte3i un 1anteEist a 1i oEo1iei" RadamanteI !ine mai e i astaI H Behrens" Aa%i spune *ettem2rini" H A' *ettem2rini' tiu" Este ita ianu care""" Nu era pe .ustu meu" Nu era destu de uman Biar 6ocea ei rosti cu67ntu uman cu un accent tArA.Anat' nepAsAtor i cu un 1e de ene 6isAtoareC" Era or.o ios" BLu accentu pe si a2a 8 douA"C Nu m8i e aiciI *7nt o proastA" Nu tiu ce 7nseamnA Radamante" H !e6a umanist" *ettem2rini nu mai ocuiete aici" Am discut mu ta 1i oEo1ie' 7n u tima 6reme' e ' Naphta i cu mine" H !ine%i NaphtaI H Anta.onistu ui" H 4aca este anta.onistu ui' a 6rea sA% cunosc" 4ar oare nu 6^ spus ca 6aru dumnea6oastrA 6a muri dacA 6a 7ncerca sa p ece a ge%se 1acA so datI H 4a' tu tiai" H !e 6%a apucat aa' deodatAI MUNTELE VRJIT >$+ UrmA o tAcere pre un.A" 4ar e nu retracta nimic" AteptA cu 6erte% a reEemata de spAtaru tare' cu o pri6ire de proroc' ca 6ocea sA se audA '" nou' 7ntre27ndu%se iarAi dacA mai era 7ndArAtu ui' tem7ndu%se ca uEica 6a.A ce 6enea din camera a Aturata sA nu%i 1i acoperit E.omotu ai or care se 7ndepArtau" 7n s17rit' auEi din nouD \ Ji monsieur nici mAcar nu s%a dus a 7nmorm7ntarea 6aru ui sauI RAspunseD \ Nu' i%am spus adio aici' 7nainte de a% 7nchide de1initi6' deoarece 7ncepuse sA E7m2easc8" Tu nici nu%3i po3i 7nchipui ce rece 7i era 1runtea" % IarAiI !e este aceastA manierA de a 6or2i unei doamne pe care a2ia o cunoate3iI % *A 6or2esc umanist sau omeneteI B-ArA 6oia ui' rosti' a r7ndu sAu' acest cu67nt 7ntr%un chip tArA.Anat i somnoros' aproape ca cine6a care se 7ntinde i cascA"C % Puelle blague< A3i stat aici tot timpu I % 4a" Am ateptat" %!eI % #e tine" 4easupra capu ui sAu iE2ucni un hohot de r7s' scos 7n ace ai timp cucu67ntu :ne2un;K % #e mineI *pune mai 2ine cA nu te%ar 1i Asat sA p eci" % Ba nu' Behrens m%ar 1i Asat sA p ec 7ntr%o Ei' 7ntr%un acces de 1urie' dar n%ar 1i 1ost dec7t o 1a sA p ecare" !Aci 7n a1arA de 6echi e cicatrice de a tAdatA' din timpu iceu ui' tii' mai e9istA aco o i o patA proaspAtA pe care Behrens a descoperit%o i din pricina cAreia am temperaturA" % Mai ai temperaturaI ^ 4a' mereu" Aproape mereu" !u intermiten3e" 4ar nu s7nt 1ri.uri intermitente" HDes allusions> TAcu" 7ncruntA spr7ncene e cu un aer 7ntunecat deasupra pri6irii ui de #roroc" 4upA o c ipA' 7ntre2AD ^ Ji tu' unde%ai 1ostI e minA o6i spAtaru scaunu ui" !0ais c'est un sau$age< Unde%am 1ostI #retutindeni" La Mosco6a ea spuse :Muosco6a; cu un accent tArA.Anat a 1e cu ce pe care% ese #ronun37nd cu67ntu :uman;C' a Ba0u' a nite sta3iuni terma e Arm 7n *pania"""
>$$

T)OMA* MANN H OK 7n *pania" !um a 1ostI H Aa i aa" *e cA Atorete prost" Oamenii s7nt pe FumAtate ne. a !asti ia este stearpa i aspra" Srem inu este mu t mai 1rumos dec; caste u a a sau dec7t m7nastirea aia de%aco o' de a poa e e munte ui H Eseuri aiu " H 4a' caste u ui -i ip" Un caste inuman" Mi%a p Acut mu t rnaQ mu t dansu popu ar din !ata onia" *ardana acompaniata de cimpoi" Am dansat i eu" Lumea se prindea de m7na i dansa roata" 7ntrea.a pia3a era p ina de ume" 8est charmant. Este omenesc" Mi%am cumpArat i o 2one%3icA a 2astra' aa cum poarta to3i 2Ar2a3ii i 2Aie3ii din popor' e aproape ca un 1es' se numete 2oina" O pun c7nd 7mi 1ac cura de odihna' dar i 7n a te 7mpreFurAri" 0onsieur 7i 6a da pArerea daca%mi sta 2ine" H !are monsieur> H !e care sta pe scaunu asta" H !redeamD m&nheer #eeper0orn" H E i%a dat pArerea" *pune cA%mi sta admira2i " H A spus astaI Ji a rostit 1raEa p7na a s17ritI A terminat 1raEa 7n aa 1e 7ne7t a putut 1i 7n3e esI H A' mi se pare ca s7nte3i prost dispus" Am 6rea sa 1im rAutAcios' mucAtor' 7ncercam sa ne 2atem Foc de oamenii care s7nt mai mari i mai 2uni i mai umani dec7t noi 7nine' 7mpreuna cu""" a$ec son ami ba$ard de la 0editerranee, son matre grand parleur.... 7nsA nu 6oi 7n.Adui ca 7n e.Atura cu prietenii mei""" H Mai pAstreEi 7ncA portretu meu interiorI o 7ntrerupse e cu un accent me anco ic" Ea r7se" H Tre2uie sa% cautG o 6oi 1ace 7ntr%una din Ei e e astea" H #e a tau 7 port a mine" Am i o rama mica pe comodA' unde' m timpu nop3ii""" 4ar nu mai a6u 6reme sa isprA6eascA 1raEa" #eeper0orn era m picioare 7n 1a3a ui" O andeEu 7i cAutase to6arAa de cA AtorieG intras pe ua i se 7n1ipsese 7n 1a3a scaunu ui ace uia cu care o 6AEuse sporo68ind H i stAtea aa' 7na t i ri.id ca un turn' at7t de aproape 67r1u picioare or ui )ans !astorp 7ne7t acesta 7n3e ese cA' 7n ciuda so no en3ei sa e' sosise 6remea sa se ridice i sa 1ie po iticos" I%a 1ost des de .reu sA se scoa e' at7t de 7n.ust rAmAsese spa3iu 7ntre ei am7ndo+ 7ne7t' ca sA se ridice' se 6AEu ne6oit sa 1acA un pas atera ' ast1e ca p sonaFe e 7n cauEa 1ormarA un triun.hi' a67nd scaunu aeEat a miF `cQ MUNTELE VRJIT >$= 4oamna !hauchat 7i 7ndep ini datoria con1orm con6enien3e or Occidentu ui ci6i iEat' preEent7ndu%i pe :cei doi domni; unu a tuia" O Finotin3A de odinioarA' spuse ea re1erindu%se a )ans !astorp H din a mpu unei ederi precedente aici' sus" -Aptura domnu ui #eeper0orn a6ea ne6oie de nici un comentariu" Ea 7i pronun3a doar nume e' iar o andeEu 7i 7ndrepta spre t7nar ochii spA Aci3i' de su2 ara2escu cute or .7nditoare a e 1run3ii i t7mp e or' i%i 7ntinse m7na mare a cArei dos era n in de pistrui H o m7na de cApitan' .7ndi )ans !astorp' daca nu 3ii socotea A de su i3e e un.hii or" *im3ea pentru prima data e1ectu imediat a puternicei persona itA3i a ui #eeper0orn B:#ersona itate; H cAci acest cu67nt 73i 6enea automat 7n minte 7n preEen3a uiG era su1icient sa% 6eEi ca sA tii dintr%o data ce 7nsemna o persona itate' da' 2a 7ncA i mai mu t' te 7ncredin3ai ca o persona itate nu putea sa ai2A a ta 7n1A3iareC' iar acest se9a.enar cu spate e at' 1a3a roie i u6i3e e de par a 2e' cu .ura 7ndu% reratA i parcA s17iatA i cu 2ar2a care%i at7rna un.a i su23ire pe 6esta de pastor 7nchisa p7na sus' Edro2ea su2 ta pA pe t7naru 1ira6" 7nsA' 18c7nd a2strac3ie de asta' #eeper0orn era .enti e3ea 7ntruchipatA" %4omnu e' spuse e """ ne.reit" Nu' 7n.adui3i%mi""" ne.reitK 7n seara aceasta 1ac cunotin3a cu dumnea6oastrA H cunotin3a unui t7nar care inspirA 7ncredere H o 1ac per1ect contient' domnu meu' cu toate puteri e me e' a drept 6or2ind" 7mi p Ace3i' domnu meuG eu""" 6a ro. mu tK Am ichidat" *7nte3i pe .ustu meu" Nu se mai putea o2iecta nimic" Gesturi e ui studiate erau din ca e%a1ara de e6idente" )ans !astorp 7i p Acea" Iar #eeper0orn trase din toate acestea nite conc uEii pe care e e9primA prin c7te6a a uEii con1irmate cu 2unAtate de to6arAa ui de cA Atorie" % !opi u meu' spuse e """ totu e 2ine" 4ar sa nu crede3i""" 6a ro. mu t nu 6a 7ne a3i" Via3a este scurta' iar puterea de a rAspunde e9i.en3e or nu ni s%a dat dec7t o sin.ura datA""" Acestea s7nt rea itA3i' copi u meu" g % Ne7ndup ecate" #e scurt' copi u meu' pe scurt i 2ine" H -Acu un s e9presi6' care te in6ita sa iei o hotar7re as7nd sa se 7n3e ea.A ca nu% mA nici o rAspundere 7n caEu 7n care' cu toata propunerea ui' s%ar + u at o hotar7re .reitA" R dupA c7t se pArea' doamna !hauchat era deprinsa sa%i 7n3e ea.A ei *u dorin3e or" *puseD s e ce nu FUc\ I #oate cA mai putem ram7ne 7ncA pu3in 7mpreuna' sa !e6a Fp Ji sA 2em o stic a de 6in" !e atepta3iI se 7ntoarse ea spre astorp" Urni3i%6AK 4oar n%o sa ram7nem numai noi trei' tre2uie sa
624

T)OMA* MANN ne 7nF.he2am un mic cerc" !ine mai este 7n sa onI In6ita3i pe re.Asi3iK !Auta3i c73i6a prieteni de pe 2a coane" Noi

o sa% in6itam pe cF toru Tin.%-u de a masa noastrA" #eeper0orn 7i 1reca satis1Acut m7ini e" % A2so ut' spuse e " #er1ect" Minunat" GrA2i3i%6a' t7naru meu prie tenK Ascu ta3iK O sa 1ormam un mic cerc" Vom Fuca' 6om m7nca i 6om 2ea" O sa sim3im' 6om 1i""" A2so ut' tinereK )ans !astorp sui cu ascensoru a etaFu doi" BAtu a ua ui A"S" -er.e care p eca' a r7ndu ui' sa% caute pe -erdinand Nehsa i sa% ia pe domnu A 2in de pe eE on.u din sa a de odihnA de Fos" 7n ho mai .AsirA pe procuroru #ara6ant i pe so3ii Ma.nus' iar 7n sa on' pe doamna *tohr i pe )ermine S ee1e d" Ast1e 7nF.he2arA o masA mare de Foc su2 ustra din miF oc' pun7nd de Fur%7mpreFur scaune i mAsu3e" !u o pri6ire spA Acita i po iticoasa' de su2 ara2escu 1run3ii concentrate i 7ncre3ite' m&nheer 7i sa uta pe 1iecare dintre in6ita3ii care se preEentau" Erau doispreEece i se insta arA con1orta2i ' )ans !astorp 7ntre .aEda maiestuoasa i ! a6dia !hauchatG apoi cautar8 nite cAr3i de Foc i nite 1ise' cAci cAEuserA cu to3ii de acord sa 1acA o partidA de 'ingt et un, i cu 1e u ui impunAtor #eeper0orn comandA piticei' pe care o chemaserA imediat' sa e aducA 6in a 2' un !ha2 is din Q,?>' trei stic e pentru 7nceput' precum i nite du ciuri' adicA tot ce se mai putea .Asi a ora aceea ca 1ructe uscate i 1ursecuri" -e u 7n care%i 1reca m7ini e' 6aE7nd aceste ucruri de icioase ser6ite imediat' do6edi marea ui satis1ac3ie' iar prin incoeren3a impoEanta a cu6inte or 7ncerca s8%i e9prime stAri e su1 eteti' iE2utind 1oarte 2ine' 7n sensu c8%i 1Acu pe to3i sa simtA ascenden3a persona itA3ii ui" #unea iarAi am7ndoua m7ini e pe ante2ra3e e 6ecini or' ridica arAtAtoru cu un.hia ca o su i3a' so icita i o23inea cu un succes desa67rit aten3ia necesara pentru a se admira sp endida cu oare aurie a 6inu ui din pahare' pentru stru.urii de Ma a.a ce pAreau c8 transpira de at7ta EahAr' c7t i pentru un soi de co6ri.i mici' sAra3i i presarA3i cu mac' pe care%i dec ara di6ini' su.rum7nd din 1aA' printr%un .e peremptoriu i ca cu at' orice o2iec3ie pe care cine6a ar -i cuteEat s%ridice 7mpotri6a 6or2e or ui ener.ice" A 1ost primu care a uat asup sa 2ancaG 7nsA cur7nd o ceda domnu ui A 2in' deoarece' a urma urm aceasta chestiune 7i strica 2ucuria de a .usta 7n 6oie p Acerea petrece Era e6ident c8 haEardu a6ea pentru e o importan3a secundarA" dupA pArerea sa se Fuca pe nimic' dei chiar a propunerea ui se ti miEa minima a cinciEeci de =appen, sumA care pentru cei mai m MUNTELE VRJIT >$/ " as FucAtori era prea mareG at7t procuroru #ara6ant cit i doamna ctQhr se con.estionau i se 7n.A 2eneau r7nd pe r7nd' i 7n specia aceas% )Fn urma era pradA unor teri2i e upte Auntrice atunci c7nd se punea % tre2area daca a optspreEece mai tre2uie sau nu sa cumpere" Ji scotea Qste 3ipete asurEitoare c7nd domnu A 2in' cu o inite de om rutinat' 7i arunca o carte care' dintr%o datA' 1Acea sa i se nAruie toate socote i e 7ndrAEne3e' 7n 6reme ce #eeper0orn r7dea din toata inima" :]ipa3i' 3ipa3i' madame< 7i spunea e " ]ipatu este un sunet ascu3it' p in de 6ia3a' care 6ine din strA1undu """ Be3i' mai des1ata3i%6A inima"; H Ji 7i turna 6in' mai turna 6ecinu ui' 7i mai turna i ui' comanda a te trei stic e i 2ea 7n sAnAtatea ui Nehsa i a nenorocitei doamne Ma.nus' deoarece am7ndoi pAreau sA ai2A o deose2itA ne6oie sa 1ie 7n6iora3i" Vinu ' 7n ade6Ar' era e9ce ent i co ora a iu3ea a chipuri e tuturora' cu e9cep3ia doctoru ui Tin.%-u a cArui o2raE ram7nea de un .a 2en neschim2at' cu pupi e e ui de o2o an de un ne.ru de cAr2une' i care' cu un noroc or2' risca miEe 1oarte mari" 4ar nici cei a 3i nu 6oira sa ram7na mai preFos" Ast1e ' procuroru #ara6ant' cu pri6irea tu 2ure' pro6oca destinu ' pun7nd Eece 1ranci pe o carte de deschidere care nu promitea dec7t 1oarte pu3in' supra icita pA ind' i c7ti.a de doua ori miEa' 7ntruc7t domnu A 2in' indus 7n eroare de un as pe care% trAsese' ceru du2 area miEe or" 4ar asemenea emo3ii nu erau dintre ace ea destinate sa se mAr.ineascA numai a persoana ce ui care i e pricinuise" 7ntre.u cerc ua parte a e e' i chiar i domnu A 2in H care ri6a iEa' 7n pri6in3a impasi2i itA3ii circumspecte' cu crupierii caEinou ui de a Monte !ar o unde' cum pretindea e ' ar 1i un c ient o2inuit % nu%i putea stap7ni dec7t cu 1oarte mare .reutate 7n1ri.urarea" )ans !astorp de asemenea Fuca tareG ca i doamna S ee1e d i doamna !hauchat" Apoi trecurA a tururi' FucarA nemin de 6er, pe urma 0eine Tante, deine Tante % i aFunserA a #rimeFdioasa Difference. IE2ucnirA stri.ate mari de 6ese ie' e9p oEii de perare' rA2u1niri de 1urie i hohote se succedarA 7n 6a uri' pro6ocate 9 citarea pe care norocu capricios 7 e9ercita asupra ner6i or' dar i ? Ji ce e a te erau deopotri6A de autentice' serioase % i nu s%ar 1i + estat a t1e daca ar 1i 1ost 6or2a de 7nt7mp ari rea e a e 6ie3ii" " roate acestea' nu era numai Focu ' adicA nu Focu era 7n primu di a `are determina a to3i 7ncordarea ner6oasa' 7n1 AcArarea 1e3e or' car ea OcnQQor strA ucitori sau ceea ce s%ar 1i putut numi e1ortu pe R cea micu cerc' cu a te cu6inte starea ui de tensiune dureroasa i centrare e9trema" 7n rea itate' toate acestea se datorau in1 uen3ei
626

T)OMA* MANN unui temperament de e1' care se a1 a printre ei' :persona itA3ii; preE e 7n miF ocu asisten3ei' ui m&nheer #eeper0orn' care cu mAre3e .estu a 3inea 1r7ie e 7n m7na i%i 1Acea pe to3i sA se supunA 6raFei de o orA' urEit de pantomima mare ui Foc a mimicii i pri6irii spA Acite de su2 cutei monumenta e a e 1run3ii' dar i de 6or2a i stAruin3a 1irii sa e" !e spuneaI Lucruri 1oarte con1uEe' care de6eneau i mai tu 2uri pe m8sura ce 2ea mai mu t" Totui' ram7neai a.A3at de 2uEe e ui' sur7deai i !u spr7ncene e ridicate a mirare' pri6eai cercu pe care% 1Acea cu

po icaru i arAtAtoru i deasupra cAruia ce e a te de.ete se 7nA 3au ca nite su i3e 7n 6reme ce chipu re.esc 1Acea un e1ort simi ar cu 6or2irea i' ast1e 1ArA sa mai opui nici o reEisten3A' te Asai de 2unA6oie 7n prada unui sen% timent de supunere ce depAea cu mu t m8sura unei pasiuni de care' 7n mod o2inuit' aceti oameni nu s%ar 1i creEut capa2i i" AceastA supunere depAea cu mu t puteri e unora dintre ei" Oricum' doamnei Ma.nus i se 1Acu rau" Era c7t pe ce sA eine' dar re1uEA cu 7ncAp837nare sa se retra.A 7n camerA' mu 3umindu%se sA se 7ntindA numai pe un eE on.' i dupA ce se odihni pu3in' 3in7nd un er6et ud pe 1runte' se 7ntoarse iarAi 7n miF ocu 6ese ei societA3i" #eeper0orn sus3inu cA s A2iciunea ei ar a6ea drept cauEa o a imenta3ie ne7ndestu Atoare" Ji 7i spriFini aceastA pArere prin miF ocirea unor cu6inte de o incoeren3a p ina de 7n3e es' su2 iniate cu arAtAtoru ridicat" Iar 7n conc uEie dAdu de 7n3e es cA tre2uie sA mAn7nci' sA m8n7nci 7n mod re.u at' ca sa te po3i aparA' aa cA e comandA ce6a cu care sa%i recon1orteEe in6ita3ii' adicA o micA .ustare' ce6a carne' sand6iuri' im2a a1umatA' piept de .7sca' 1ripturA' c7rnA3i i uncA H cu a te cu6inte tA6i 7ncArcate cu tru1anda e .arnisite cu me ciori de unt' cu ridichi i cu pAtrunFe ' i care semAnau cu nite straturi de 1 ori" 7nsA cu toate cA i de data aceasta se m7nca Edra6An % 7n ciuda mesei pe care a2ia o uaserA i a cArei 2o.A3ie 1usese 7n a1ara oricArei discu3ii H m&nheer #eeper0orn dec ara dupA c7te6a 7n.hi3ituri ca toate noi e .ustAri nu erau dec7t niJ :mo1turi; i spuse acest ucru cu o 1urie care do6edea c7t de nepre68E i de 7n.riForAtoare puteau 1i sa turi e temperamentu ui sAu de stapin%se 7n1urie i mai tare c7nd cui6a 7i trecu prin minte sA ia apArarea ap ti6u ui i' 7n timp ce capu%i 6i.uros se um1 a' iE2i cu pumnu 7n ni dec ar7nd cA toate acestea nu erau dec7t :1 eacuri;' a care to3i am stin.heri3i' deoarece' 7n de1initi6' ce care o1erea' adicA am1itrionu ' dreptu sA aprecieEe ceea ce dAdea"
iei

MUNTELE VRJIT >$< Totui' oric7t de ciudat ar putea sA para' aceasta 1urie se potri6ea 1oarte cu 1iEionomia ui' dupA cum )ans !astorp tre2ui s%o recunoascA" 6r % des1i.ura de oc i nu% micora' 2a chiar producea un deose2it 1ect prin 2iEareria pe care nimeni n%ar 1i 7ndrAEnit' nici 7n 1oru ui inte% " s"o punA pe seama cantitA3i or de 6in consumateG pAru at7t de mare a atFt BF. re.esc' 7nc7t to3i p ecarA capu i 1iecare se 1eri sA mai ia mAcar o sin.ura 7n.hi3itura din tru1anda e e de pe 1ar1urii" 4oamna !hauchat 1u aceea care%i initi to6arAu de cA Atorie" 7i m7n.7ie m7na mare de cApitan' care' dupA o6itura de pumn' se odihnea 7ntinsA pe masA' i%i spuse cu un . as m7n.7ietor cA se putea 1oarte 2ine comanda a tce6a' o m7ncare ca dA' de pi dA' dacA dorea i dacA' 2ine7n3e es' mai era posi2i sA se o23inA un asemenea ucru de a 2ucAtaru %e1" :!opi a mea' Eise e """ 2ine"; Ji 1ArA nici un e1ort' pastr7ndu%i 7ntrea.a demnitate' .Asi miF ocu sA treacA de a 1uria oar2a a o comportare mai poto ita' adicA sArutA m7na ! a6diei" Nu dorea dec7t nite om etA pentru e i in6ita3ii sAi % adicA pentru 1iecare 7n parte o om etA 2unA' cu 6erde3uri' ast1e 7nc7t sA poatA rAspunde ce or mai e.itime e9i.en3e" 4ar o data cu comanda trimise Ia 2ucAtArie i o 2ancnota de o sutA de 1ranci 1ranceEi pentru a determina persona u sA se apuce de trea2a 7n ciuda orei 7nt7rEiate" 4e a t1e 7i recApAtase comp et 2una%dispoEi3ie c7nd' purtata pe 1ar1urii mari' apAru om eta 7n6A uita de a2uri de un .a 2en ca .ua de canar Ji presAratA cu 6erde3uri' rAsp7ndind 7n camera o mireasmA ca da i du cea.A de ouA i unt" To3i m7ncara Edra6An' 7mpreunA cu #eeper0orn i su2 supra6e.herea sa' cAci cu 6or2e 7ntortocheate i .esturi autoritare 7 si ea pe 1iecare sA se 2ucure 1oarte atent' 2a chiar cu 1er6oare' de acest ZK a ui 4umneEeu" TurnA un r7nd comp et de .in o andeE i 7i o2 i.A #e to3i sA 2ea 7ntr%o pro1unda recu e.ere aceasta icoare impede' care pratia o aroma sAnAtoasa de cerea e 7m2inatA cu o uoara adiere de ienupAr" ans !astorp 1uma" -uma i doamna !hauchat nite 3i.arete cu car% U #e care e scotea dintr%o cutie de ac' ruseascA' 7mpodo2ita cu o troicA' pe rara Q #entru a%i 1i a 7ndem7na' o pusese pe masa' iar #eeper0orn nu%i ecma sA .uste din aceastA p Acere' dei e 7nsui nu 1uma nici%
! . .

in punctu ui de 6edere' daca reuea sa se 1acA 7n3e es' con%p " tutunu ui deE6A uia nite 6o uptA3i prea a ec7t m ra1inate' pe care nu e a R po1ida mAre3iei daruri or simp e a e 6ie3ii' a acestor + e9i.en3e a care sensi2i itatea noastrA a2ia dacA poate aFun.e"
It

I >$@

T)OMA* MANN H Tinere' 7i spuse ui )ans !astorp' 1ascin7ndu% cu pri6irea%i s acita i cu .estu studiat' tinere""" simp itateK *17ntaK Bine' mA%n3e e.i o stic a cu 6in' o 1ar1urie cu oua a2urinde' un a coo de cerea e curat impede""" daca ni e 7ndep inim i ne 2ucuram' o data i 2ine' i daca I consumam p7na a capAt' 7n ade6Ar' ca sa atin.em o sArutare'

atunci ia tis1ac3ia mer.e p7na a""" A2so ut' domnu meu" Lichidat" Am cunoscut oameni' 2Ar2a3i i doamne' cocainomani' 1umAtori de haiK Mor1ino mani""" Bine' prieteneK #er1ectK Trea2a orK Nu tre2uie sa Fudecam i sa condamnam pe nimeni" 4ar aceti oameni renun3aserA a ceea ce este mai simp u i mare' a ceea ce este nAscut din 4umneEeu""" Lichidat prietene" !ondamnat" B estemat" Erau comp et datori 6ie3ii" 4a' tinere' dar oare care 3i% o 1i nume eI""" Bine' %am tiut' %am uitat""" nu 7n cocaina' nu 7n opiu' i nu 6iciu 7n sine creeaEA pe 6icioi" #Acatu care nu poate 1i iertat este""" *e 7ntrerupse" Mare i at' 7ntors cAtre 6ecinu ui' pAstra o c ipa de tAcere stranic de e oc6enta care te si ea sa 7n3e e.i numai din .estu arAtAtoru ui ridicat i din e9presia .urii ui ciop7r3ite su2 2uEa in1erioara 2Ar2ieritA' roie i rAnita uor de o tAieturA de 2rici" !ute e mo2i e a e 1run3ii p eu6e' 7mpodo2itA cu 6apai a 2e' a6eau o 7ncruntare dureroasa' ochii mici i spA Aci3i erau di ata3i de ce6a ca de o spaima 7n ad7ncu cAreia ui )ans !astorp i se pAru ca 6ede .7ndu crimei' a acestui mare pAcat' aceastA s A2iciune de neiertat a care e 1Acuse a uEie i pe care' 7n tAcere' cu 7ntrea.a putere de 1ascina3ie rAsp7nditA de 1Aptura ui de conducAtor' 7 in6ita pe inter ocutoru sau sa%i pAtrundA 7ntrea.a oroare""" ? spaimA a2stracta' se .7ndi )ans !astorp' dar i ce6a ca o teroare persona a care% pri6ea numai pe e 7nsui' pe acest om cu aspect re.esc %aadar' o team), nu o teama meschinA i redusA' ci a6eai impresia ca' in c ipa aceea' 37nete din strA1undu 1iin3ei ui o teroriEanta panica' ia 1 )ans !astorp era prea 7nc inat sa ai2A cu tu respectu ui H 7n ciuda tut ror moti6e or pe care e%ar 1i putut a6ea sa nutreascA 7ncA' 1ata mAre3u to6arA de cA Atorie a doamnei !hauchat' anumite sentime osti e % ca sa nu 1ie E.uduit de ceea ce o2ser6ase" # eca ochii i c Atina din cap 7n semn de a1irma3ie cAtre i ustru s 6ecin' pentru a%i da satis1ac3ia cA a 1ost 7n3e es" H 4a' este per1ect ade6Arat' rAspunse e ' dupA o c ipa de recu e. E posi2i sA 1ie un pAcat % i un semn de insu1icien3a % atunci cin R comp aci 7n ra1inamente 1ara sa 1i aFuns 7ncA s8 .uti daruri e sim# 1ireti care s7nt pe c7t de mari pe at7t de sacre" 4acA 6%am 7n3e e* easta este pArerea dumnea6oastrA' m&nheer #eeper0orn' i mAcar ca o emenea FRee nu rni\a trecut niciodatA prin minte' pot sa 6a apro2 cu at8 con6in.erea' din moment ce mi%a3i atras aten3ia asupra ei" 4e a t1e se 7nt7mp a destu de rar sa acordam tot ce se cu6ine acestor 2ine1aceri sAnAtoase i simp e a e 6ie3ii" -ara 7ndoia a ca oamenii' 7n marea or maForitate' s7nt prea nepAsAtori' prea distra3i' prea pu3in contiincioi si prea o2osi3i su1 etete pentru a i se dArui comp et" -ara 7ndoia a ca aa este" E9traordinaru personaF se arata 7nc7ntat" %Tinere' spuse e """ per1ect" Vre3i s8%mi 7n.Adui3i""" nici un cu67nt mai mu t" Va ro. sa 2e3i cu mine' sA 6a .o i3i paharu p7na a 1und' i anume 2ra3 peste 2ra3" Asta nu 7nseamnA ca 6a propun sa ne tutuim 1rA3ete""" adicA eram c7t pe ce s%o 1ac' dar m%am .7ndit ca ar 1i pu3in cam prea de6reme" -oarte pro2a2i ' o sA 6A dau 6oie c7t de cur7nd""" A6e3i 7ncredereK 4ar daca dori3i imediat i insista3i sA""" )ans !astorp se dec ara de acord cu am7narea su.erata de #eeper0orn" %Bine' tinere prieten" Bine' camaradeK Insu1icien3A""" 2ine" Bine i 7n1iorAtor" #rea pu3in contiincioi""" 1oarte 2ine" 4aruri e""" nu%i 2ine" E9i.en3e eK *1inte e' 1emeieti e e9i.en3e a e 6ie3ii 1a3a de onoarea i 1or3a 2Ar2AteascA""" )ans !astorp 7i dAdu seama deodatA ca #eeper0orn era comp et 2eat" InsA chiar i 2e3ia ui nu era nici Fosnica' nici umi itoare" Nu era o stare deEonoranta' ci se con1unda cu maiestatea 1Apturii ui' urEind un tenomen .randios i care poruncea respect" Ji Bachus a 2e3ie' .7ndi )ans !astorp' se spriFinea de to6arAii ui entuEiati' 1ara ca prin asta sA #iardA ce6a din esen3a sa di6ina' i' 7n de1initi6' 1aptu important se reducea a a ti cine era 2eat' o persona itate sau un simp u 3esAtor" Ji e se pAEi p7na 7n ce mai ascuns co 3 a su1 etu ui ca nu cum6a sa easca ce6a din respectu datorat acestui to6arA de cA Atorie a e + est @ uri de6eniserA moi i a cArui im2a se 7mp eticise" ^ U 1rate' pe care% tutuiesc""" Eise #eeper0orn as7ndu%i pe spate ' # 6i.uros 7n prada unei 2e3ii dep ine i m7ndre' 3in7ndu%i 2ra3u s pe masA' 2At7nd a ene cu pumnu str7ns uor % pe care 7mi propun R ;Miiesc""" !7t mai cur7nd' c7nd chi2Euin3A cea mai .ra2nica""" 2ine" 4u " at% Via3a""" tinere""" este o 1emeie to AnitA' cu s7nii apropia3i i puni cu S *3 0 "Q rta amp a' netedA i moa e 7ntre o duri e mari' cu 2ra3e e U #u pe e rotunde i ochii pe FumAtate 7nchii' care cu .randioasa
>=?

T)OMA* MANN i 2atFocoritoarea ei a373are ne impune patima cea mai 1ier2inte patQ suprema' 7ncordarea e9trema a p Acerii noastre de mascu care sau 7i tQ piept sau se 1ace de ocara""" de ocarA' tinere' pricepi tu 2ine ce 7nseam acest ucruI *entimentu ca eti 7n1r7nt de 6ia3A' iatA insu1icien3a care n merita sa 1ie iertata' pentru care nu tre2uie sa ai nici o miJa i nici o con sidera3ie' cAci este iremedia2i a i 2 estematA 7n mod 2atFocoritor""" ichi data' tinere' i 6omitata""" Ruinea i deEonoarea s7nt cu6inte pa ide pentru aceasta ruina i acest 1a iment' pentru acest ridico 7n1iorAtor" Este apusu ' deEnAdeFdea in1erna a' s17ritu umii"""

#e c7nd 6or2ea' o andeEu 7i Asase pe spate tot mai tare trupu puternic' 7n 6reme ce capu re.esc i se asA pe piept ca i cum era .ata sa adoarmA" InsA chiar pe u timu cu67nt rostit 7i ua a67nt i asA sa%i cada pe masa' cu o o6itura surda' pumnu re a9at' aa 7nc7t p ap7ndu )ans !astorp' surescitat de Foc' de 6in i de a te mu te situa3ii ciudate' tresari i%i pri6i cu un respect 7n1ricoat at7t de cop eitoru to6arA de masa" :*17ritu umii; H i cit de 2ine i se potri6eau aceste cu6inteK )ans !astorp nu%i mai aducea aminte sA e 1i auEit rostite 6reodatA 7n a ta parte dec7t 7n timpu orei de re i.ie' i nu era o 7nt7mp are' 7i Eise 7n sine' cAci care om' din c73i cunotea e ' intuia dimensiunile acestei e9presii 7nc7ntatoare H i era a 7nA 3imea unei asemenea pro2 emeI -ara 7ndoia a ca numai mitite u Naphta ar 1i putut%o 1o osi 7n $reo 7mpreFurare" Insa pe 2uEe e ui ar 1i sunat ca o uEurpare i ca o 1 ecArea a' 7n 6reme ce 7n .ura ui #eeper0orn aceasta e9presie nimicitoare capata 7ntrea.a ei putere destructi6a' rAsuna ca un sunet de trompeta' pe scurt' deE6A uia toata mAre3ia ui 2i2 ica" :4umneEeu e H este o persona itateK sim3i e pentru a suta oara" Am cAEut peste o persona itate' care este chiar to6arAu de cA Atorie a ! a6dieiK; La r7ndu sau' )ans !astorp' e 7nsui destu de ame3it' 7n67rtea cu o m7na paharu de 6in de pe masa i cea a tA m7na o 3inea 7n 2uEunaru hainei' c ipind des din cauEa 1umu ui 3i.Arii pe care o 3inea 7n co 3u .urii" Oare n%ar 1i tre2uit sa tacA dupA ce preopinentu sau autoriEat rostise cu6inte e nimicitoareI La ce 2un sa% mai 1acA auEita 6ocea 2icisnicaI O2inuit 7nsA' de cAtre educatorii democra3i' cu un anumit 1e de a discuta % am7ndoi de esen3a deniocr8 tica' mAcar ca unu se 7mpotri6ea i nu se recunotea ca atare % se antrenat 7n sensu comentarii or ui sincere i nai6e" *puseD H O2ser6a3ii e dumnea6oastrA' m&nheer #eeper0orn Bce em#r mai este i astaD o2ser6a3iiK 4ar se pot 1ace oare :o2ser6a3ii; asup s17ritu ui umiiIC' mi%au 7m2o dit .7nduri e sa re6inA a con c u MUNTELE VRJIT >=+ upra cAreia am cAEut de acord adineauri' 7n e.Atura cu 6iciu care este Fi.nire adusa daruri or simp e i' cum spunea3i' s1inte a e 6ie3ii' sau' cum pre1era eu sa spun' daruri e c asice a e 6ie3ii' daruri e de dimensiune' ca *8 Eic aa' i sa pre1eri 7n ocu or ra1inamente e tardi6e i sum2re' 7n mreFe e cArora unii se :7nro2esc;' aa cum s%a e9primat cine6a dintre noi 7n 6reme ce a 3ii se :consacra;' iar a 3ii aduc :sacri1icii;" 4ar mie mi se pare cA putem .Asi scuEa 6iciu ui 7n e 7nsui H i 6A cer iertare cA am o 1ire predispusa sa .AseascA tuturora o scuEa' dei s7nt per1ect contient cA nici scuEa nu are dimensiuni H deci scuEa 6iciu ui e 2aEata tocmai pe 1aptu ca iE6orAte dintr%o insu1icien3A' cum 6%a3i pronun3at" A3i spus despre teroarea insu1icien3ei ucruri de o asemenea dimensiune 7nc7t' dupA cum 6ede3i' s7nt pro1und u uit" 4ar cred ca omu 6icios nu este de oc nesim3itor 1a3a de aceasta teroare' ci' dimpotri6A' 7i recunoate 7ntrea.a putere' 7ntruc7t tocmai s A2iciuni e sensi2i itA3ii ui 7n 1a3a daruri or c asice a e 6ie3ii 7 7mpin. spre 6iciu' ceea ce nu este i n%are ne6oie sa 1ie o Fi.nire adusa 6ie3ii' deoarece o asemenea stare poate sa 1ie considerata tot at7t de 2ine i ca un oma.iu adus 6ie3ii' cAci' 7n de1initi6' ra1inamente e s7nt i e e miF oace de 2e3ie i de e9a tare' adicA nite stimulantia, cum se spune' nite spriFinitoare i recon1ortante a e sensi2i itA3ii' ast1e ca tot 6ia3a este' oricum ar 1i' scopu i sensu or' adicA dra.ostea de sensi2i itate' ne6oia de a remedia insu1icien3a acestei""" MA .7ndesc""" !e tot 7ndru.A e aco oI Nu era oare destu a o2rAEnicie democratica ta e9presia :cine6a dintre noi;' atunci c7nd se 6or2ea de persona itate i de persoana uiI *au a6ea curaFu sa se arate at7t de impertinent' 2aE7ndu%se pe une e 1apte din trecut care aruncau o umina 7ndoie nica asupra anumitor drepturi de proprietateI !e%i trAsnise prin cap ca pe easupra sA se i anga,e"e 7ntr%o anali"a a 1e de impertinenta asupra ;Viciu ui;I Acum tre2uia sA 7ncerce sa iasA din 7ncurcAturaG cAci era QYmpede ca deE an3uise o 1urtuna" in 6reme ce in6itatu sau 6or2ea' m&nheer #eeper0orn rAmAsese tot ++ pe spate' cu capu Asat pe piept' aa 7nc7t nu puteai 1i si.ur daca e e ui )ans !astorp aFun.eau p7na 7n contiin3a ui" 4ar' 7ncetu cu UIU i 7n timp ce t7naru se EApAcea din ce 7n ce mai tare' e 7ncepea e 7ndrepte' ridic7ndu%se tot mai sus' tot mai 7na t' 7n 7ntrea.a ui rnArF ar S c7nd capu sau maiestuos se um1 a i se roea o data cu 7n % !UriQe 1run3ii care se ridicau i se 7ncordau' iar ochii i se di atau' u ee o amenin3are spA Acita" Accesu de 1urie pe care% a6usese

J
>=$ T)OMA* MANN mai adineauri urma sa 1ie' pe 7n.a ce care se 6estea' un mic capriciu d moment" BuEa in1erioara a ui m&nheer #eeper0orn se ipise str7ns cu e9presie de teri2i a m7nie' de 2uEa superioara' 7n aa 1e 7nc7t co 3uri .urii 7i caEura' 2Ar2ia 1u 7mpinsA 7nainte' iar 2ra3u drept i se ridica 7nc de pe masA p7na a 7nA 3imea capu ui i dinco o de e ' str7n.7nd pumnu u7nd un e an .randios ca sa distru.A dintr%o sin.ura o6itura pe acest democrat .ura i6 care H 7nspaim7ntat i 7n ace ai timp 7n6ese it 7ntr%un mod destu de 1ri6o de ima.inea unei m7ini re.a e i e9presi6e des1Aurata 7n 1a3a ui H cu .reu reuea sa%i ascundA teama i dorin3a de a o ua a .oana" Lu7ndu%i%o 7nainte' spuse pripitD % E6ident' m%am e9primat destu de con1uE" Toate acestea s7nt o chestiune dimensiona a' nimic mai mu t" Nu po3i numi 6iciu

ceea ce are dimensiune" Viciu nu are niciodatA dimensiuni" Nici ra1inamente e nu au" 4ar de c7nd e umea' omu dornic de senEa3ii mari a dispus de miF ocu de a se 7m2atA i a se entuEiasma' 1apt care constituie prin e 7nsui unu dintre t aruri e c asice a e 6ie3ii' cAci are caracteru simp icitA3ii i a s1in3eniei' un remediu de dimensiune .randioasa' daca ma pot e9prima ast1e ' adicA 6inu ' un dar di6in 1Acut oameni or' aa cum au mai spus%o 6echi e popoare umaniste' prin urmare in6en3ia 1i antropica a unui Eeu de care este oarecum e.atA ci6i iEa3ia' da3i%mi 6oie s%o reamintesc" !Aci' oare nu se spune ca datorita artei de%a p anta 6i3a%de%6ie i de%a stoarce stru.urii' omu a ieit din starea ui de 2ar2arie i a cucerit ci6i iEa3iaI Ba 7ncA i astAEi popoare e a care crete 6i3a%de%6ie s7nt socotite H sau' oricum' e e cred ast1e H ca 1iind mai ci6i iEate dec7t ace ea a care nu crete de oc' cum este caEu cimerieni or' ceea ce merita desi.ur sA 1ie su2 iniat" Ji de aici putem deduce ca ci6i iEa3ia nu este de oc o chestiune de 7n3e epciune' de c ar6iEiune sau de e oc6en3a' ci mai cur7nd de entuEiasm' de 2e3ie i de des1Atare" Nu crede3i i dumnea6oastrA a 1e ' daca%mi 7n.Adui3i sa pun aceasta 7ntre2areI Un tren.ar acest )ans !astorpK *au' cum se e9primase domn *ettem2rini cu 1ine3e de scriitor' un :muca it;" Imprudent i cn o2raEnic 7n raporturi e ui cu persona itA3i e % dar nu mai pu3in dQ atunci c7nd era 6or2a sa iasA din 7ncurcAtura" Mai 7nt7i de toate' situa3ia cea mai pericu oasa' 1iind si it sa impro6iEeEe' iE2utise cu mu ta e e.an3a sa sa 6eEe onoarea 2Auturii' iar dupA aceea' ca din 7nt7mp 6or2ise despre :ci6i iEa3ie;' cu care atitudinea 7nspaim7ntatoare i #r ti6a a ui m&nheer #eeper0orn nu pArea sa mai ai2A 6reo e.Atura Y

MUNTELE VR(JIT >== 17rit' com2Atuse aceasta comportare' 1ac7nd%o sa aparA nepotri6ita' 2a un7ndu%i chiar i o 7ntre2are ce ui care i%o asumase 7ntr%un chip at7t de are3' dar a care era cu neputin3a sa rAspunEi ridic7nd amenin3Ator pumnu " 7n ade6Ar' o andeEu 7i poto i .estu de m7nie antedi u6ianaG ancetu cu 7ncetu 2ra3u i se apropie de masa' capu se deEum1 a' iar pe chip i se #utu citQD daQ norocK; 7ntruc7t nu mai era amenin3Ator dec7t 7n mod condi3iona i retrospecti6' ast1e ca 1urtuna se 7mprAtie i' 7n p us' doamna !hauchat se amesteca 7n con6ersa3ie' atra.7nd aten3ia to6arAu ui ei de cA Atorie asupra 1aptu ui ca cei a 3i comeseni 7i pierduserA 2una%dispoEi3ie" % 4ra.A prietene' 73i ne. iFeEi in6ita3ii' 7i spuse ea 7n 1ran3uEete" Te ai a2sor2it 7n mod prea e9c usi6 de acest domn' cu care ai' 1ara 7ndoia a' chestiuni importante de tranat" 4ar 7ntre timp Focu aproape ca a 7ncetat i ma tem ca umea se p ictisete" Vrei sa 7ncheiem serataI #eeper0orn se 7ntoarse imediat cAtre comeseni" Era ade6AratD demora iEarea' etar.ia' 7nceEea a pusese stap7nire pe to3iG in6ita3ii se ocupau cu 1 eacuri' ca nite co ari 1ArA supra6e.here" Unii erau pe punctu sa adoarmA" #eeper0orn re7n1aca 1r7ie e pe care e Asase a 6oia 7nt7m%p arii" :4oamne or i domni or;' stri.a e ' cu arAtAtoru ridicat H iar de.etu ascu3it era ca o sa2ie care 1Acea un semna sau ca un drape ' iar chemarea suna asemenea cuD :!ine nu%i a' sa ma urmeEeK; rostita de conducAtoru care stA6i ete un moment de deruta i6it 7ntr%o 2AtA ie" 4eci inter6en3ia persona itA3ii ui 7i re7nsu1 e3i imediat pe to3i" *e scuturarA' se 7ndreptarA 7n scaune' 1i.uri e o2osite se 7n6iorarA i rAspunserA d7nd apro2ator din cap' sur7E7nd pri6irii spA Acite a am1itrionu ui puter% ni c' pri6ire i6itA de su2 inii e contorsionate a e 1run3ii ui de ido " 7i 1ascina i%i 7ndemna sa%i 1acA datoria mai departe' unind 67r1u arAtAtoru ui cu ace a a po icaru ui i ridic7nd drept 7n sus ce e a te trei de.ete u un.hii e ascu3ite" 7ntinse m7na de cApitan' cu un .est protector' ca i ;lti ar 1i stA6i it un ta aE' iar de pe 2uEe e%i cu 7n1A3iare de s17iere reroas8 37nira nite cu6inte a cAror con1uEie sacadata a6u cea mai ernica in1 uen3a asupra inimi or mu 3umitA numai 1aptu ui ca erau s#nFinite de persona itatea ui" ^ iJomni or i doamne or""" 2ine" !amea' doamne or i domni or' s%a K 7ncA o datA""" Lichidat" Nu""" 7n.adui3i%mi""" :neputincioasa;' aa c ns 7n *criptura" :NeputincioasA;' adicA este 7nc inatA sa se sustra.A .en e 7 Qor""" 4ar eu 1ac ape a dumnea6oastrA' onorata adunare""" #e s ei Q 2ine' doamne or i domni or' 1ac a%pe " 7mi 6e3i spuneD somnu "
>=&

T)OMA* MANN Bine' doamne or i domni or' per1ect' minunat" 7mi p ace i cinste somnu " 7i s A6esc 6o uptatea ad7nca' du ce i des1AtAtoare" *omnu numAra% cum spuneai' tinereI %printre daruri e c asice a e 6ie3ii' pri nt re prime e' daca nu e chiar primu ' doamne or i domni or' primu i c i mai 2un" 4ar 6a ro. sa 6a reaminti3iD GhetsimaniK :7 ua cu e pe #etru i pe cei doi 1ii ai ui Pe6edeu" Ji e spuseD _*ta3i aici i 6e.hea3i cu mined"; Va reaminti3iI :Ji 6eni a ei i%i .Asi dormind' i spuse cAtre #etruD _Oare nu po3i 6e.hea un ceas cu mineId; Intens' doamne or i domni or" #AtrunEAtor" Emo3ionant" :Ji 6eni' dar 7i .Asi dormind' i ochii or erau p ini de somn" Ji spuse cAtre eiD _VaiK 6re3i sa dormi3i i sa 6a odihni3iI ata' a 6enit ceasu """d ; 4oamne or i domni orD tu 2urAtor' s17ietor" 7n ade6Ar' 7nmArmuriserA cu to3ii' sim3indu%se mica3i p7na 7n ad7n%cu su1 etu ui" Iar e 7i 7mpreunase m7ini e pe piept' peste 2ar2a 7n.usta' i%i ap ecase capu 7ntr%o parte" #ri6irea spA Acita aproape ca se stinsese 7n 6reme ce triste3ea sin.uratica i morta a 7i apAruse pe 2uEe" 4oamna *tohr iE2ucni 7n hohote de p 7ns" 4oamna Ma.nus scoase un suspin adine" #rocuroru se 6AEu o2 i.at 7n ca itate de de e.at' oarecum de e.at a societA3ii' sa spunA 7n oapta c7te6a 6or2e cinstitu ui am1itrion' pentru a% asi.ura de de6otamentu tuturor" !a a miF oc tre2uie cA era o mica eroare" To3i se sim3eau proaspe3i i 6ioi' 6ese i i 2ucuroi' a Aturi de e ' din toata inima" Era o seara de sAr2Atoare at7t de 1rumoasa' at7t de e9traordinara H pe care o 7n3e e.eau i o sim3eau cu to3ii' i nimeni nu se .7ndea' deocamdatA' sa se 1o oseascA de acest 2un a 6ie3ii care este somnu " 0&nheer #eeper0orn putea sa conteEe pe in6ita3ii ui' pe 1iecare dintre ei"

% #er1ectK MinunatK stri.a #eeper0orn i sa 7ndrepta" M7ini e i se despAr3irA' se 7na 3ara' deschiE7ndu%se' 7ntinse i drepte' cu pa me e 7ntoarse 7n a1ara' ca pentru o ru.a pa.ina" MArea3a ui 1iEionomie' care cu o c ipa mai 7nainte 1usese 7nsu1 e3itA de o durere .otica" 7n1 orea acum u9urianta i seninaG 2a 7n o2raFi 7i apAru chiar o .ropi3a de si2arit%:Ia3a' a 6enit ceasu ; H !eru ista' 7i puse pince%neE%u peste a e car rame de corn i se 7na 3A 1runtea i comanda ampanie' trei stic e :Muram M !o"' !ordon Rou.e' tres sec;G in p us nite petits fours de + cioase' prAFituri e 7n 1ormA de cornet' . aEurate cu EahAr co orat' 1ac din a uatu ceW mai 1in' ump ute cu crema de cioco ata i de 1ist ! ser6ite pe er6e3e e de h7rtie dante ata" 4oamna *tohr 7i in.ea de. te e" 4omnu A 2in deE e.a cu o indi1eren3a de cunoscAtor primu MUNTELE VRJIT
635

1orrna ui de ciuperca' din cuca de s7rma i din .u eru aurit' iar cu o cnitur8 Ie pisto de copi ' 7i dAdu drumu sa sarA p7na 7n ta6an' apoi' con1orm tradi3iei e e.ante' 7n1AurA stic a cu un er6et ca sa toarne 7n oahare" *puma no2i A stropi 1a3a de masA" !iocnirA cupe e' .o irA pe nerAsu1 ate primu pahar i 7i e ectriEarA stomacuri e cu aceasta 2Autura 7n3epAtoare' 7n.he3ata i par1umata" Ochii sc7nteiau" 7ntrerupserA Focu 1ArA sA mai considere necesar sa ridice de pe masa cAr3i e i 2anii" Ji ast1e 7ntrea.a societate se asA 7n 6oia unei de icioase ene6ii' continu7nd o sporo6Aia A 18ra cap i 1ara coada % a e cArei e emente erau procurate 1iecAruia de o anumita e9a tare a sensi2i itA3ii H pe teme i su2iecte care a prima or 7n1A3iare 1A.Aduiau 1rumuse3e suprema' dar care pe parcurs se 7ncurcau printre cu6inte i de.enerau 7ntr%un 1e de EumEaia a intermitentA i 7nceda' pe FumAtate indiscreta i pe FumAtate de ne7n3e es' care %ar 1i u uit pe orice om cu s7n.e rece sur6enit pe neateptate' 7nsA pe care cei interesa3i o suportau 1ara .reutate' deoarece to3i se Asau e.Ana3i de aceeai stare de iresponsa2i itate" !hiar i doamnei Ma.nus i se 7nroiserA urechi e i mArturisea ca simte cum o cotropete 6ia3a' ceea ce nu pAru c8% entuEiasmeaEA prea mu t pe domnu Ma.nus" )ermine S ee1e d se reEemase de umAru domnu ui A 2in i 7ntindea mereu cupa sa i se mai toarne" #eeper0orn' diriF7nd or.ia cu .esturi e ui ascu3ite i ra1inate' a6ea .riFa de apro6iEionare' de re7mprospAtarea reEer6e or" 4upA ampanie comanda un r7nd de ceti du2 e cu ca1ea mocca' 7nso3ite iarAi i de :p7ine; dar i de ichioruri du ci' apricot brand&, char!treu"se' cremA de 6ani ie i maraschino, pentru doamne" 4upA aceea comandA 1i euri de pete marinat i 2ere i' 7n s17rit' ceai' 6erita2i ceai chineEesc' precum i ceai de mue3e ' pentru cei care 1ie ca nu doreau sa Iarn; a a ampanie sau a ichioruri' 1ie ca pre1erau sA se 7ntoarcA a un 6m Y' Grios' ca m&nheer 7nsui care' dupA mieEu nop3ii' re6enise 7mpre%una u doamna !hauchat i )ans !astorp a un 6in rou e 6e3ian' uor i s#ui "os' din care .o ea cu sete 6erita2i a pahar dupA pahar" i ora unu ospA3u 7ncA mai dura' pre un.it pe de o parte de o 2e3ie #Q m2' pe de a ta parte de o stranie 6o uptate de a pierde ast1e odihna #Q Ji' 7n s17rit' i din cauEa e1ectu ui persona itA3ii ui #eeper0orn % i Q a es ca sa nu urmeEe pi da s17ntu ui #etru i a ce or a 3i aposto i' G ni ne6r7nd sA se 1acA 6ino6at de o ast1e de s A2iciune" 4ar' 6or2ind n mod mai .enera ' 1emei e pAreau mai pu3in primeFduite 7n aceasta 1A" !Aci' 7n 6reme ce 2Ar2a3ii' con.estiona3i sau pa iEi' 7i 7ntindeau e e i%i um1 au o2raFii' 27nd din ce 7n ce mai rar i oarecum 7ntr%un
636

T)OMA* MANN mod cu totu automat' 1emei e' dimpotri6A' se do6edeau mai 6i.uros )ermine S ee1e d' cu coate e .oa e spriFinite de masa i cu o2raFii 7 pa me' 7i deE6e ea a 2ea3a din3i or r7E7nd de Tin.%-u care chicotea c7nd doamna *tohr' cu 2Ar2ia ipita de .7t' 1 irta peste umAr' si indu%s sa% 3inA treaE pe procuror" 4oamna Ma.nus aFunsese sa se aeEe n .enunchii domnu ui A 2in i% trA.ea de o2ii urechi or' ceea ce se pArea ca% initete mai cur7nd pe domnu Ma.nus" Ru.at sa po6esteascA a6entura sa cu ocu p eura ' Anton Sar o6ici -er.e se 27 27i 7n aa ha 7nc7t se 6AEu si it sa mArturiseascA cinstit ca%i este cu neputin3a' 1apt care%i hotAr7 pe cei a 3i sA se apuce iar de 2Aut" 4eodatA' Nehsa 7ncepu sa p 7n.a 7n hohote' iar acrimi e 7i iE6orau din ad7ncu su1erin3ei pe care nu putea s%o comunice semeni or ui' 1iindc8%i ipseau cu6inte e potri6ite' dar a 1ost repede initit H din punct de 6edere su1 etesc H i repus pe picioare' cu ca1ea i coniacG 7nsA sc7nce i e ui a2ia murmurate' c7t i acrimi e ce%i picurau pe piept de pe 2Ar2ia 7ncre3itA treEirA interesu ui #eeper0orn care' cu arAtAtoru ridicat i 7ncrunt7ndu%i ara2escu spr7ncene or' atrase aten3ia tuturor asupra stArii ui Nehsa " H Aceasta este""" spuse e " ata ceea ce' totui' este""" Nu' 7n.adui3i%miD s17ntK Jter.e%3i 2Ar2ia' copi a' ia er6etu meuK *au mai de.ra2A nu' asa% K E 7nsui renun3AK 4oamne or i domni or""" s17ntK *17nt 7n toate sensuri e' 7n ce cretin ca i 7n ce pA.7n" Un 1enomen ori.inarK Un 1enomen dintre prime e""" dintre ce e mai mari""" Nu' nu' asta este""" Toate cu6inte e Amuritoare cu care 7i 7nso3i inter6en3ia' c7t i .esturi e 6i.uroase i precise' dei pu3in cam cara.hioase' erau urEite pe tema prime or propoEi3ii :aceasta este;' :iatA ceea ce' totui' este;" Ji a6ea un 1e a ui sa uneascA arAtAtoru 7ndoit cu po icaru ' 1orm7nd ast1e un cerc pe care% 3inea deasupra urechii i%i 7ntorcea pieEi capu cu un aer ironic' ceea ce isca nite sentimente asemAnAtoare cu ce e pe care e%ar 1i iscat un preot 6enera2i a unui cu t ciudat' c7nd' epad7ndu%i haina sacerdota a' ar 1i 7nceput sa danseEe cu o .ra3ie stranie 7n

1a3a a taru ui de sacri1iciu" Apoi' 7ntinE7ndu%se pe scaun c7t putu 7ntr%o atitudine .randioasa i 7n.hesuind scaunu 6ecin' 7i si i pe to3i' spre mare or u uire' sA se cu1unde 7mpreuna cu e 7ntr%o e6ocare 1oarte 6ie i emo3ionanta a dimine3ii' a unei dimine3i de iarna .eroasa i ne.uroasa' ci umina .A 2uie a Ampii de a capat7i se re1 ecta 7n .eamu 1erestrei pn care se 6Ad a1ara ramuri e des1runEite 7n cea3a 7n.he3ata i matina aspra ca un croncAnit de cor2""" 4upA mu te a uEii e6ocatoare' iE2uti redea at7t de puternic aceasta apari3ie 7n1ri.urata a Ei ei 7nc7t to3i MUNTELE VRJIT >=< omenirA tremur7nd' cu at7t mai mu t cu c7t descrise i apa 7n.he3ata pe .F%e o ai dis%de%diminea38 sa 3i se pre in.A din 2urete pe cea1a' i pe are o numim puri1icatoare" Nu era dec7t o di.resiune' o instruire e9em% arAce atrA.ea aten3ia asupra ucruri or 6ie3ii' o impro6iEa3ie 1antastica imediat pArAsita pentru a se 7ntoarce cu o insisten3a sentimenta a a aceasta ora din noapte care se scur.ea 7ntr%o atmos1era de sAr2Atoare" *e arAtA 7ndrA.ostit de 7ntre.u anturaF 1eminin' 1ara a e.ere' 1ara pre1erin3a i 1ara sA acorde nici cea mai mica aten3ie nimAnui" -Acu piticei asemenea dec ara3ii' 7nc7t chipu prea mare i 2atr7nicios a 1Apturii s ute se 2o3i 7ntr%un r7nFet hidos' spuse doamnei *tohr nite ama2i itA3i de un asemenea ca i2ru 7nc7t 1emeia aceasta' 6u .ara din natere' se apuca sa%i 1737ie umerii i mai tare dec7t de o2icei' 1andosindu%se cu nite aere a1ectate 7mpinse p7na a nesim3ire' o ru.a pe )ermine S ee1e d sa% sArute pe .ura ui mare i s17rtecata' i cocheta chiar i cu ne1ericita doamnA Ma.nus' toate acestea 1ac7ndu% e 7n po1ida de6otamentu ui duios 1a3a de to6arAa ui de cA Atorie' cAreia 7i ducea mereu m7na a 2uEe' cu o 1er6oare .a antA" *puseD % Vinu """ 1emei e""" Aceasta este totui""" 7n.adui3i%mi""" s17ritu umii""" Ghetsimani""" !am pe a ora douA se E6oni ca :2atr7nu ; % aadar consi ieru au ic Behrens H se apropie 7n mar 1or3at de sa oane" #anica iE2ucni imediat printre in6ita3ii o2osi3i" *caune e i .A e3i e cu .hea3a se rAsturnarA i to3i o uarA a 1u.a prin 2i2 ioteca" #eeper0orn' cuprins de o 1urie re.easca' 68E7nd cA i s%a destrAmat at7t de 2rusc sAr2Atoarea p ina de 6ita itate' 2Atu cu pumnu 7n masa i%i ca i1ica pe 1u.ari drept nite :sc a6i 1ricoi;" InsA )ans !astorp i doamna !hauchat iE2utirA' totui' sa% initeascA intr%o oarecare mAsura' 1Ac7ndu% sa 7n3e ea.A ca aceasta petrecere' care durase aproape ase ore' tre2uia' oricum' sa se termine' iar e se mai * rn3i 7ndup ecat i de 7ndemnu :s1intei des1AtAri a somnu ui; i con%* rnti sA se ase dus a cu care" ^ AFuta%mA' copi a meaK AFuta%ma i tu' tinereK e spuse e doamnei !hauchat i ui )ans !astorp" Aadar' c7nd se scu a de pe scaun pentru a porni sA se odihneascA' R mdoi 7i spriFinirA trupu .reu' 7i dadura 2ra3u i' a.A3at ast1e de ei 7n ga Ji 7n dreapta' porni cu pai mari i capu puternic Asat pe un ar U tra.7nd dupA sine' din pricina pai or e.Ana3i' c7nd pe unu c7nd a _u dintre spriFinitori" 7n 1ond' era un u9 re.esc ce pe care i% euia' As7ndu%se cA AuEit i sus3inut 7n 1e u acesta" 4aca' 7n ade6Ar'
>=@

T)OMA* MANN ar 1i 1ost ne6oie' ar 1i putut mer.e i sin.ur % 7nsA dispre3uia acest e1ort care putea ce mu t sa 7nsemne ca 7n3e e.ea s8%i ascundA 2e3ia' pe c7nd e nu numai cA nu se ruina' 2a 7ncA se mai i comp Acea cu o mAre3i super2a i se distra deopotri6A de re.ete sA 7mpin.A' 7mp eticindu%se c7nd a dreapta' c7nd a st7n.a' pe cei doi care% conduceau at7t de 7nda toritor' i chiar e e spuse pe c7nd mer.eaD H !opiii mei""" #rostii""" 1irete' nu%i a2so ut nimic""" 4aca aceasta c ipa""" Ar tre2ui sA 6ede3i""" Ridico " H Ridico K con1irmA )Ans !Astorp" -ar8 nici o 7ndoia AK *A consacri daru ui c asic a 6ie3ii ceea ce i se cu6ine' i sA te 7mp eticeti 1ArA ruine' 7n cinstea ui" Ba' dimpotri6A' cu toatA serioEitatea""" i eu s7nt ame3it' 7nsA cu toate acestea i cu toatA pretinsa mea 2e3ie' s7nt per1ect contient cA am e9cep3iona a onoare de a conduce a cu care o persona itate neo2inuita' dar asupra mea e1ectu 2e3iei este at7t de s a2' 7nc7t su2 aspectu 1ormei nici nu suportA compara3ie" H Bine' mic 1 ecar ce%mi eti' 7i spuse #eeper0orn i' 7mp eticindu%se' 7 7mpinse spre rampa scArii' tr8.7nd%o dupA e i pe doamna !hauchat" Era impede ca Eiua cA tirea despre 6enirea consi ieru ui au ic nu 1usese dec7t o a armA 1a sA" #oate ca o rAsp7ndise chiar pitica o2ositA' ca sA punA capAt petrecerii" 7n aceastA situa3ie' #eeper0orn se opri i 6ru sa se 7ntoarcA sA 2ea mai departeG 7nsA cei doi care 7 7nto6ArAeau 7 s1Atuira sa renun3e i sa se ase dus" Va etu ma aieE' omu e3u cu cra6ata a 2A i cu ciorapi ne.ri de mAtase' 7i atepta stAp7nu pe coridor' 7n 1a3a uii apartamentu ui' i 7 7nt7mpina sa ut7ndu% ' adicA pun7ndu%i o m7na pe piept" H *aruta3i%6AK porunci #eeper0orn" Tinere' pentru 7ncheiere' sarut%o pe 1runte pe aceastA 7nc7ntAtoare 1emeie' 7i spuse e ui )ans !astorp" Nu 6a 6edea 7n asta nici un neaFuns' i%3i 6a restitui sArutu " -ace3i%o 7n sAnAtatea i cu 7n.Aduin3a mea' spuse e " 7nsA )ans !astorp se 7mpotri6i" H Nu' maiestatea 6oastrA" Ierta3i%mA' dar asta nu se poate" #eeper0orn' spriFinit de 6a etu sAu' 7i 7ncruntA ara2escuri e spr7ncene or i 6ru sA tie pentru ce nu se poate" H #entru ca nu pot sA 1ac schim2 de sArutAri pe 1runte cu to6arA dumnea6oastrA de cA Atorie' spuse )ans !astorp" VA ureE noapte 2u Nu' din toate puncte e de 6edere ar 1i o curatA prostieK

Ji cum doamnA !hauchat se 7ndrepta spre ua camerei s Q #eeper0orn 7 Asa i pe t7nAru reca citrant sa se 7ndepArteEe' urrnarrn MUNTELE VRJIT >=, tui cu pri6irea i spr7ncene e 7ncruntate o c ipa' peste umAru ui i a a aieEu ui' surprins de aceastA neascu tare pe care 1irea ui de su6eran era o2inuita s%o 7nt7 neasca"

MZnheer #eeper0orn BcontinuareC

0&nheer #eeper0orn continua sA stea a sanatoriu :Ber.ho1Q tot timpu acestei ierni H adicA uni e c7te mai rAmAseserA H p7n8 7n primA6arA' ast1e ca p7nA a s17rit mai 1Acu i o e9cursie memora2i a B a care uarA parte' de asemenea' i *ettem2rini i NaphtaC' 7n 6a ea - ue a' a cascadA""" Aadar' p7nA a s17ritI #rin urmare' dupA aceea n%a mai rAmas mu tA 6reme aiciI Nu' nu prea mu ta 6reme" A p ecat' deciI % 4a i nu" % 4a i nuI VA ro. sA nu 1ace3i pe misteriosu K H Bine' 6om ti sa ne pAstrAm ca mu " Ji ocotenentu Piemssen a murit' 1ArA sA mai pomenim de at73i a 3i dansatori ai mor3ii' mai pu3in onora2i iK 4eci con1uEu #eeper0orn a 1ost secerat de 1ri.uri e tropica e ma i.neI H Nu' nu chiar de e eG dar de ce at7ta nerA2dareI E9istA o condi(ie impusa 6ie3ii i po6estirii' care cere ca totu sA nu se 7nt7mp e dintr%o datA' i se cu6ine oricum sA respectAm' ca pe nite daruri di6ine' 1orme e cunoaterii omenetiK *A dAm timpu ui ce pu3in onoruri e pe care natura po6estirii noastre ne 7n.Aduie sA i e dAmK Lucruri e nu mer.' este ade6Arat' 7ntr%un mod 1oarte precipitat' sau' dacA aceastA e9presie pare cum6a e9a.erata' am putea spune cA 7naintam destu de 2iniorK Un 67r1 mic de ac ne mAsoarA timpu i se 7n67rtete ca i cum ar mAsura secunde e' pe c7nd' in rea itate i de 1iecare datA' e trece indi1erent i 1ara sa se opreascA a punctu cu minant' indic7nd numai 4umneEeu tie ce" !eea ce este si.ur e raptu cA s7nt ani de c7nd ne a1 am aici' sus' ca ne sim3im cuprini cA e un 1e de ame3ea A' ca trAim un 6is arti1icia 1ar8 opiu sau hai' cA nstan3a supremA a mora6uri or ne 6a condamna H i tocmai de aceea #unem cu 2unA tiin3A' mu ta uciditate i ascu3ime o.ica acestei teri%e nne.urAri" Ji oricine 6a recunoate ca nu din 7nt7mp are ne%am onFurat de nite min3i ca a e domni or Naphta i *ettem2rini' 7n oc ne mar.inim numai a nite #eeper0orni 7nce3oa3i % dar ucru acesta s dete' este ade6Arat' a o compara3ie care se 7ntoarce' din mu te c e de 6edere i 7n specia su2 raportu dimensiunii, 7n a6antaFu U #ersonaF apArut at7t de t7rEiu 7n po6estirea noastrA" *t7nd 7ntins c`n' )ans !astorp recunotea 7n sine i se 6edea si it sa%i martu%
640

T)OMA* MANN riseasca 1ara oco ca cei doi educatori u traor.amEa3i su1 etete' care a 7mpAr3iserA 7ntre ei 2ietu ui su1 et' cApAtau dimensiuni reduse 1ar putin3a de tA.Aduire H 7n preEen3a ui #ieter #eeper0orn' aa cum' de a t 1e ' acesta din urma o i remarcase cu o condescenden3a 2atFocoritoare consider7ndu%i drept nite :1 ecari mArun3i;' 1apt care pe )ans !astorp 7i ispitea sa%i ca i1ice a 1e i sa se socoteascA 1oarte 1ericit ca peda.o.ia ermetica 7 pusese 7n contact cu o persona itate at7t de puternica" -aptu ca aceasta persona itate apAruse 7n ca itate de to6arA de cA Atorie a ! a6dei !hauchat i ca' prin urmare' constituia un o2staco uria' era o chestiune cu totu aparte i care nu% tu 2ura pe )ans !astorp 7n FudecA3i e ui de 6a oare" Ji repetam ca nu se asA a2Atut din ca ea stimei sincere i a simpatiei ui H c7teodatA cam 7ndrAEnea3A 1a3a de un om de o asemenea dimensiune H numai pentru moti6u ca 3inea pun.a comuna cu 1emeia de a care )ans !astorp 7mprumutase un creion 7n noaptea !arna6a u ui" O asemenea comportare nu se potri6ea cu 1irea ui i spun7nd asta admitem de 2unA6oie ca nu numai o sin.ura persoana sau chiar mai mu te dintre cititorii notri 6or 1i Fi.nite de o asemenea : ipsa de temperament; H ca ar 1i pre1era2i ca )ans !astorp sa% 1i ur7t i sa% 1i oco it pe #eeper0orn i ca' 7n 1oru ui interior' sA nu 1i 6or2it despre e dec7t ca despre un 2atr7n im2eci i un 2e3i6 care 6or2ea aiurea' 7n oc sa% 6iEiteEe atunci c7nd cAdea a pat din cauEa 1ri.uri or intermitente' sa se aeEe a capat7iu ui i sA sporo6AiascA 7mpreuna cu e H aceasta e9presie' 1irete' neap ic7ndu%se dec7t cu6inte or ui )ans !astorp' nu i mAre3e or e1uEiuni a e ui #eeper0orn % i sa se ase in1 uen3at de preEen3a acestei persona itA3i' deci sa 1ie dominat de curioEitatea unui ca ator care 6rea sa se instruiascA" Asta era comportarea ui' iar noi re atam 1aptu indi1erent daca riscam 7n 6reun 1e ca cine6a sa%i aducA aminte cu acest pri eF de -erdinand Nehsa ' care ducea pardesiu ui )ans !astorp" 7nsA aceasta amintire nu do6edete nimic" Erou nostru nu era un Nehsa " 4ar nici pro1unEimi e su1 eteti nu erau 7n 1irea ui" 7n de1initi6' nu era de oc :erou;' adicA nu 1emeia era cea care%i determina raporturi e cu ceea ce este mascu in" !redincioi principiu +++ nostru de a nu% 1ace nici mai 2un i nici mai rau dec7t era' constatam c re1uEa 7n mod simp u % nu 7n mod contient i e9pres' ci 7n mod nai6 sa se ase a2Atut din ca e de anumite considerente romaneti 7n e.atu cu drepturi e pe care i e%ar 1i acordat propriu ui se9' sau sa renun3e a6antaFe e su1 eteti pe care e a6ea de pe urma e.aturi or cu un a nea om" Acest ucru poate disp Acea 1emei or % i nu ne 7ne am spu n3 MUNTELE VRJIT >&+ % 7nsAi doamna !hauchat se ener6a independent de 6oin3a eiG acest cru 7 presupunem 2aE7ndu%ne pe anumite comentarii caustice care%i aparA 7n di1erite 7mpreFurAri' dar poate tocmai aceasta era ca itatea care 1 cea din e un su2iect at7t de potri6it pentru dispute e dintre peda.o.i" #ieter #eeper0orn era adesea 2o na6 % i nimeni nu 6a 1i mirat sa a1 e cA se 7m2o nA6ise chiar a doua Ei dupA

seara 7nchinata Focu ui de cAr3i i ampaniei" 4e a t1e ' aproape to3i in6ita3ii a acea petrecere pre un.itA i o2ositoare erau 7ntr%un ha 1ara ha ' inc usi6 )ans !astorp care a6ea o durere .roaEnica de cap' ceea ce nu% 7mpiedica sa 1acA o 6iEitA am1itrionu ui sau din aFunD aadar' se anun3a a #eeper0orn prin ma aieEu pe care% .Asi pe coridoru primu ui etaF i 1u po1tit sa intre" #Atrunse 7n dormitoru cu doua paturi a o andeEu ui printr%un sa on care% despAr3ea de sa onu doamnei !hauchat i constata ca se deose2ea de tipu o2inuit a camere or de a :Ber.ho1Q at7t prin dimensiuni c7t i prin e e.an3A i con1ort" Erau aco o 1oto ii 7m2rAcate 7n mAtase i mAsu3e cu picioare rAsuciteG un co6or .ros acoperea duumeaua' iar paturi e nu se preEentau nici e e 7n .enu o2inuite or paturi predestinate mor3ii' ci erau chiar .randioaseD adicA din emn de cire ustruit' cu ornamente de aramA i cu un sin.ur po o. comun H 1ara perde e H i numai cu un mic 2a dachin care e 7n.emAna i e ocrotea" #eeper0orn stAtea 7ntins pe unu din ce e doua paturi' iar cu6ertura de mAtase roie era p ina de cAr3i' scrisori' i Eiare' pe c7nd e citea cu oche arii pe nas Eiaru Telegraaf. #e scaun' 7n.a pat' era aeEata o ta6a pentru ca1ea' iar pe noptiera' a Aturi de produse e 1armaceutice' se .Asea o stic a cu 6in rou pe FumAtate .oa a H 6inu uor i spumos de asearA" *pre discreta uimire a ui )ans !astorp" o andeEu nu purta cAmaa de pinEa a 2a' ci una de 7na cu m7neci un.i' 1ara .u er ras1r7nt' rascroita 7n Furu .7tu ui' 7nchisa cu nasturi a manete i care se ipea de umerii a3i J+ ;e pieptu puternic a 2atr7nu uiD .randoarea omeneasca a capu ui sau ageEat pe perna era i mai mArita' e9a tata dinco o de s1era 2ur.heEa' de ea 7m2rAcAminte care dAdea chipu ui un caracter pe de o parte popu ar JI #r` etar' pe de a ta etern i scu ptura " % Ne.reit' tinere' spuse e apuc7nd de partea de sus a ramei oche%corn i pun7ndu%i a Aturi" Va ro. insistent""" nicidecum" 4impo% a Iar % )ans !astorp se aeEa 7n.a e ' ascunE7ndu%i e1uEiunea compa% oare % nu era oare mai cur7nd o ade6Arata admira3ie a care% si ea rt n irea ui' su2 1orma unei 1 ecAre i prieteneti i 7nsu1 e3iteI % pe c eeper0orn o seconda cu o nepAsare .randioasa i cu o .esticu a3ie
>&$ T)OMA* MANN insistentA" Nu arata de oc 2ine' pArea .a 2en i 1oarte su1erind" *n diminea3A a6usese o criEA puternicA de 1ri.uri' iar o2osea a care su 6enise se com2ina cu urmAri e che1u ui" H Ieri am 1acut%o cam ata' spuse e " Nu' da%mi 6oie""" .ra6 i raui *7nte3i 7ncA""" 2ine' asta n%are importan3A""" 4ar A 67rsta mea i 7ntr%n stare at7t de amenin3Atoare""" !opi A mea' se 7ntoarse e cu o se6eritate duioasA' 7nsA hot8r7tA' spre doamna !hauchat care tocmai intra' 6enind din sa on' acum totu e 2ine' dar 3i%o repet cA ar 1i 1ost mai 2ine sA 1im mai aten3i' ca ar 1i tre2uit sA mA 7mpiedica3i""" !e6a ca o 1urtunA de m7nie re.eascA se pre6estea 7n trAsAturi e chipu ui i 7n 6ocea ui" Era 7nsA su1icient sA%3i 7nchipui 1urtuna care ar 1i iE2ucnit dacA ai 1i 7ncercat 7n mod serios sA% opreti sA 2ea' pentru a mAsura toata ne2unia i nedreptatea reprou ui" 7nsA asemenea inconsec6en3e 1Aceau parte' 1ArA 7ndoia a' din 7nsAi structura mAre3iei ui" 4e aceea' to6arAa sa de cA Atorie nu e dAdu nici o aten3ie' sa ut7ndu% pe )ans !astorp care se scu ase 7n picioare H i' de a t1e ' nici nu%i 7ntinse m7na' ci doar 7 in6ita cu un sur7s i c7te6a semne din cap sA stea Fos' :mai cu seamA; sA nu se deranFeEe' sA nu se 7ntrerupA :7n nici un 1e ;' din tete!)!tete!ul cu m&n!heer #eeper0orn""" *e 7nde etnici prin camerA cu 1e de 1e de ucruri i dAdu dispoEi3ie 1ecioru ui sa ridice ta6a de a deFun' dispAru o c ipA i reapAru 7n 67r1u picioare or' ca sA iA parte' 7n trecere' a con6ersa3ie %2a' dacA 6rem sA redAm impresia 6a.A a Iui )ans !astorp' chiar pentru a o supra6e.hea pu3in" -ireteK #utuse sA se re7ntoarcA a :Ber.ho1 7n to6ArAia unei persona itA3i de mari dimensiuni' dar de%ndat8 ce ace a care o ateptase aici at7ta timp arAta tot respectu cu6enit acestei persona itA3i' de a 2Ar2at a 2Ar2at' ea mani1esta o ne inite i chiar pu3inA asprime cu ace e :mai cu seamA; i cu :7n nici un 1e ; a e ei" )ans !astorp sur7dea' ap ec7ndu%se peste .enunchi ca s8% i ascundA E7m2etu ' i 7n ace ai timp ardea de o 2ucurie AuntricA" #eeper0orn 7i turnA un pahar de 6in din stic a aeEatA pe noptierA" 7n asemenea condi3ii' spuse o andeEu ' ce mai 2ine era sA reiei ucruri e de aco o de unde e%ai 7ntrerupt noaptea trecutA' iar acest 6in spumos 7ndep inea 7ntru totu i ` ciu si1onu ui" BAu 7n sAnAtatea ui )ans !astorp' iar e ' 7n timp ce 2e 7 urmAri cum ridicA paharu cu m7na de cApitan' pistruiatA' cu un.i ascu3ite i str7nsa A manetA de nasturii cAmAii de 7n8' i pri6i 2uEe e 7nd ate i s17rtecate atin.7nd mar.inea paharu ui' precum i 6inu cur. de%a un.u .7t eFu ui sAu pro etar i statuar 7n ace ai timp' i ni8ru Adam sa t7nd 7n sus i 7n Fos" Apoi discutarA despre medicamentu ce

MUNTELE VRJIT >&= ;sea pe mAsu3a de noapte' despre icoarea ca1enie din care #eeper0orn a .hi3i ` in.ur8 p inA H pe care doamna !hauchat i%o 7ntinsese dupA ce %a reamintise de ea' era un antipiretic' care con3inea mai a es chinina' iar #eeper0orn 7i dAdu i musa1iru ui sA .uste din acest preparat' sa%i aprecieEe .ustu caracteristic' apoi 1Acu e o.iu chininei' care era 2ine1AcAtoare nu numai 1iindcA distru.ea .ermenii i e9ercita o in1 uen3A sa utarA asupra cA durii natura e a corpu ui' dar tre2uia apreciatA i ca tonicG reducea e iminarea a 2uminei' 1a6oriEa a imenta3ia' pe scurt era o 2AuturA de icioasAG o ade6AratA doctorie care treEea' 7ntArea i re7nsu1 e3ea H dar' de asemenea' i un stupe1iantG puteai s8% iei uor' pe un 67r1 de pai' spuse e ca i ieri' . umind 7ntr%un 1e mAre3' e9prim7ndu%se cu de.ete e i cu capu ' i iarAi seman7nd cu un preot p8.7n care se pre.Atete sa danseEe" 4a' e un ucru minunat aceastA coaFA antipireticA H i' de a t1e ' nu se 7mp iniserA 7ncA trei seco e de c7nd 1armaco o.ia continentu ui nostru a1 ase despre e9isten3a ei' i nu se 7mp inise nici o sutA de ani de c7nd chimia descoperise a ca oidu din care%i trA.ea 7nsuiri e' anume chinina propriu%EisA H descoperitA p7nA a un anumit punct i ana iEatA H cAci chimia nu putea pretinde cA e ucidase 7n mod per1ect constitu3ia acestui medicament'

nici cA ar 1i 7n stare sA% 1a2rice pe ca e arti1icia a" 4e a t1e ' 1armaco o.ia noastrA 1Acea 1oarte 2ine cA nu se 7ncredea prea mu t 7n propria ei tiin3A' 7ntruc7t a 1e se 7nt7mp a i cu mu te a te su2stan3eD tia anumite ucruri despre dinamicA' despre e1ecte e produse de su2stan3e' 7nsA o 7ncurca de 1oarte mu te ori 7n strAdania de a ti cAror cauEe tre2uiau atri2uite aceste e1ecte" T7n8ru n%a6ea dec7t sA studieEe to9ico o.ia % adicA proprietA3i e e ementare care determinau e1ecte e a ceea ce se numeau to9ice e' cAci nimeni nu 6a 1i 7n stare sa% AmureascA mai Yne" E9istau aco o' de pi dA' 6eninuri e erpi or despre care nu se tia inuc a tce6a dec7t cA aceste secre3ii anima e erau pur i simp u nite orn2ina3ii a e a 2uminei i se compuneau din di1erite a 2uminoide' care ;Ji produceau e1ectu 1u .erAtor dec7t din cauEa unui doEaF determinat H caU de 1apt' cu totu indeterminat H iar 7n circu a3ia s7n.e ui pro%eau nite e1ecte 1u .erAtoare' care nu te puteau dec7t u uiD 1iindcA nu + `Q=inuit sA 1aci o e.AturA 7ntre a 2umin8 i otra6a" 4ar aa s7nt U te toate su2stan3e e din ume % spuse #eeper0orn cu capu ridicat # rnA' cu ochii spA Aci3i su2 ara2escuri e 1run3ii' 1Ac7nd un cerc per%!o !U su )e e de.ete or % da' toate su2stan3e e erau 1Acute sA cuprindA nutent 6ia3a i moarteaD toate erau 7n ace ai timp eacuri i
>&&

T)OMA* MANN otrA6uri' medica3ia i to9ico o.ia repreEentau unu i ace ai ucru t 6indecai cu otrA6uri i ceea ce credeai ca este o 1orma 6ita a putea 7n anumite condi3ii sa ucidA printr%un sin.ur spasm' 7n rAstimpu Une%secunde" Vor2ea despre eacuri i despre otrA6uri cu mu ta insisten3a s cu o coeren3a e9cep3iona a' iar )ans !astorp 7 ascu ta ap ecat 7nainte d7nd din cap' a2sor2it nu at7t de con3inutu acestor e9puneri care pAreau sa% intereseEe 1oarte mu t pe domnu #eeper0orn' c7t de dorin3a de a studia 7n tAcere mani1estAri e persona itA3ii ui' care' 7n u tima instan3a erau tot at7t de e9p ica2i e ca i e1ecte e 6eninu ui erpi or" 4inamica purcese #eeper0orn' iatA ceea ce este esen3ia 7n umea materiei' totu nu%i dec7t dinamica H restu este condi3ionat de e " !hiar i chinina este un medicament%otra6a' mu t mai puternic dec7t oricare a tu " #atru .rame de chinina te surEeau' te ame3eau' 73i tAiau respira3ia' 73i tu 2urau 6ederea ca i atropinA' te 7m2atau ca a coo u ' iar muncitorii care ucrau 7n 1a2rici e de chinina a6eau ochii in1 ama3i' 2uEe e um1 ate i su1ereau de erup3ii a e pie ii" Apoi 7ncepu sa 6or2eascA despre cinchona, ar2ore e de chinina din pAduri e 6ir.ine a e Mun3i or !ordi ieri' unde se a1 a patria acestui ar2ore' a trei mii de metri a titudine' i de unde s%a adus coaFa 7n *pania' 7ntr%o epoca at7t de tardi6a' su2 nume e de :pu 2erea ieEui3i or; H aceasta coaFa a e cArei 7nsuiri 2Atinaii din America de *ud e cunoteau de mu ta 6remeG i' 7n continuare' descrise 1ormida2i e e p anta3ii de cinchona pe care .u6ernu o andeE e poseda 7n Ja6a i de unde s7nt 7m2arcate pentru Amsterdam i Londra' 7n 1iecare an' mi ioane de i6re din aceste coFi roietice i asemAnAtoare cu scor3ioara" !oFi e i' 7n .enera ' 7ntre. 3esutu ar2ori or din aceste pAduri' de a epi!dermis i p7na a cambium % spuse #eeper0orn % poseda e9traordinare 7nsuiri dinamice at7t 7n 2ine c7t i 7n rau' iar popoare e de cu oare ne s7nt mu t superioare su2 raportu cunoaterii dro.uri or" Tinerii din mu te insu e de a rAsArit de Noua Guinee 7i prepara un 1i tru de dra.oste cu aFutoru scoar3ei unui anumit ar2ore care pro2a2i ca este un copac 6eninos' ca antiahs to icaria din Ja6a' care' asemenea ar2ore ui man"anilla, otrA6ea aeru din preaFma prin e9a ari e ui' ame3ind moarte oamenii i anima e e % aadar' piseaEA o coaFa din acest copac% amesteca pra1u ast1e o23inut cu raEatura de nuca de cocos' rasuce amestecu 7ntr%o 1runEa i apoi 7 pun a copt" Iar 7n timpu somnu ui pr sarA aceasta mi9tura pe naEuroasa pe care o iu2esc' iar ea se 7ndr .ostete imediat de ace a care i%a presarat%o" !7teodata' 7nsAi rAdAcinii are o mare putere noci6a' cum este caEu cu o iana din MUNTELE VRJIT
>&/

e a.u ma aieE' numitA str&chnos tieute, cu aFutoru cAreia indi.enii a' adau.7ndu%i 6eninu arpe ui upasradscia, o su2stan3a care' introdusA 7n circu a3ia s7n.e ui cu aFutoru unei sA.e3i' de pi da' produce instantaneu moartea' i nimeni nu 6a 1i 7n stare sa%i spunA t7naru ui )ans !astorp cum se petrece asta" !eea ce se tie precis este doar ca su2 raportu dinamicii upas seamAnA cu stricnina""" Iar #eeper0orn' care s17rise prin a se ridica 7n pat i care 7i ducea' din c7nd 7n c7nd' cu m7na ui de cApitan pu3in tremurAtoare' paharu de 6in a 2uEe e%i s17rtecate' 7i po6esti 7n continuare' cu un aer preocupat' despre copacu nucii $oinica de pe coasta Soromande ' a e cArui 2oa2e portoca ii' nuca $omica, con3ineau a ca oidu ce mai puternic' stricnina % apoi 7i 6or2i 7n aa 1e ' cu . asu scAEut i spr7ncene e ridicate' despre ramuri e cenuii' despre 1runEiu e9traordinar de strA ucitor i despre 1 ori e de un .a 2en%6erEui a e acestui ar2ore' 7nc7t t7naru )ans !astorp a6u 7n 1a3a ochi or o ima.ine totodatA trista i oarecum 3ipAtor 7mpestri3ata i' p7na a urma' nu se sim3i de oc 7n ape e Iui" Tocmai atunci inter6eni 7n discu3ie doamna !hauchat' atra.7ndu% e aten3ia ca e1ortu 7 o2osea pe #eeper0orn i ca%i 6a ridica iarAi temperatura" Oric7t de mu t re.reta cA tre2uie sa 7ntrerupA 7ntre6ederea' se 6edea si ita sa% roa.e pe )ans !astorp sa se mu 3u% meascA pentru aEi cu at7t" -irete cA e se supuse imediat acestei ru.Amin3i' dar' u terior' 7ntre doua accese de 1ri.uri intermitente 7n cursu uni or care urmarA' 6eni adesea sa se aeEe a capat7iu 2Ar2atu ui cu aspect re.esc' 7n 6reme ce doamna !hauchat' ieind i intr7nd' supra6e.hea cu discre3ie con6ersa3ia sau ua parte a eaG dar chiar i 7n Ei e e c7nd #eeper0orn nu a6ea temperaturA' )ans !astorp petrecea mu te ore 7mpreuna cu e i cu to6arAa ui de cA Atorie' care purta a .7t co ieru de per e' cAci' atunci c7nd o andeEu nu stAtea 7n pat' rareori pierdea #ri eFu sA nu adune o mica societate 1ormata din pacien3ii de a :Ber.ho1;' care niciodatA nu erau aceiai' pentru un Foc de cAr3i' un #ahar de 6in' sau 7n 6ederea a tor ucruri p Acute' 1ie 7n sa on' 1ie a staurant' iar

)ans !astorp 7i a6ea ocu ui de 6iEitator o2inuit 7ntre ara 1emeie indo enta i 2Ar2atu mAre3" 4e asemenea 1acura 7mpreuna m2ari' a care uarA parte domnii -er.e i Nehsa ' iar peste pu3in i ' em2rini i Naphta' ad6ersarii 7ntru spirit pe care nu se putuse sa nu%i neasca i pe care )ans !astorp se sim3i 7n ade6Ar 1ericit sa%i poatA enta ui #eeper0orn' precum i ! a6diei !hauchat' 1ara sa se sin%ascA de oc daca aceasta preEentare i aceste re a3ii 6or 1i sau nu te ce or doi anta.oniti' i cu con6in.erea ascunsA ca am7ndoi

J
>&>

T)OMA* MANN a6eau ne6oie de un o2iect de studiu peda.o.ic i ca deci 6or pre1era sa 1acA o 2una primire to6arAi or sai indeEira2i i' dec7t sa renun3e a rnaQ deE2ate 7n 1a3a ui !astorp teme e or contro6ersate" 7n ade6Ar' nu se 7ne a 7n presupunerea ca mem2rii cercu ui sau de prieteni at7t de 7mpestri3at se 6or o2inui mAcar cu ideea ca nu se pO3 o2inui unii cu a 3iiD e9istau' 2ine7n3e es' 7ncordAri 7ntre ei' incompati2i itA3i' 2a chiar i o osti itate tAcuta i este de mirare chiar pentru noi 7nine ca ne7nsemnatu nostru erou s%a priceput sa%i .rupeEe 7n Furu ui %dar ne e9p icam situa3ia prin temperamentu sau a1a2i ' 6oios i p in de 6ia3a care% 1Acea sa .AseascA totu :demn de a 1i ascu tat;' adicA a6ea 7nsuirea care s%ar putea numi o 1ire 7ndatoritoare' nu numai 7n sensu ca 7 7mprietenea cu persoane e i cu persona itA3i e ce e mai di6erse' ci 7 1Acea sa reueascA a e 7mprieteni 7ntre e e p7na a un anumit punct" !iudate mai erau aceste 7mp etituri de re a3ii care osci au 7ntr%o parte i a taK *7ntem ispiti3i sA 7n1A3iam o c ipa mAcar toate 1ire e or 7nc7 cite' aa precum 7n timpu unor p im2Ari 7nsui )ans !astorp e o2ser6a cu o pri6ire ireata i 2ine6oitoare" Era' printre ei' nenorocitu Nehsa ' care o dorea arEAtor pe doamna !hauchat' i%i in.uea 7ntr%un chip Fosnic pe #eeper0orn i pe )ans !astorp' pe unu din pricina mAre3iei ui actua e' pe ce a a t din considera3ii ce 3ineau de trecut" Ji mai era' a r7ndu ei' ! a6dia !hauchat' 2o na6a i cA Atoarea cu mersu indo ent i .ra3ios' sc a6a con6insa B1ArA 7ndoia aC a ui #eeper0orn' mAcar cA era pu3in ne initita i s7c7ita 7n ascuns' 6aE7nd pe ca6a eru unei 7ndepArtate nop3i de !arna6a 7ntr%o at7t de mare intimitate cu domnu i st8p7nu ei" Oare aceasta s7c7ia a nu te 1Acea sA te .7ndeti a cea care se mani1esta i 7n re a3ii e ei cu *e33em2riniI !u acest retor i umanist pe care nu% putea su1eri i pe care% socotea preEum3ios i inumanI !u prietenu i educa% toru t7naru ui )ans !astorp % pe care %ar 1i 7ntre2at cu p Acere despre cu6inte e aE67r ite cu dispre3' 7n ace idiom mediteranean 7n3e es de ea tot a37t de pu3in pe c7t 7i 7n3e e.ea e .raiu H ' a t7naru ui .erman at7t de 2ine crescut' a acestui mic 2ur.heE drA.u3' de 1ami ie 2una i cu o pata umeda H aadar' despre cu6inte e rostite atunci c7nd' odinioarA' t7naru era tocmai pe punctu sa se apropie de eaI )ans !astorp' 7ndrA.osti cum se o2inuiete sa se spunA' :p7na peste urechi;' nu 7n sensu . um a acestei e9presii' ci aa cum iu2eti atunci c7nd dra.ostea este interE %i nesA2uita' iar 7n pri6in3a aceasta nu e9ista nici o posi2i itate sa cin mici i mo come c7ntece de a es % prin urmare un 7ndrA.ostit duios J Y prin 7nsui acest 1apt' sortit sa depindA' sa 1ie supus' suspinator i 2un MUNTELE VRJIT
>&<

uFeasc8' dar cu toate acestea capa2i sa pAstreEe chiar i 7n sc a6ie )estu A iretenie ca sa%i dea per1ect de 2ine seama de 6a oarea pe care de6otamentu ui putea s%o repreEinte H orice s%ar 1i 7nt7mp atD 7n su1 etu 2o na6ei cu mersu unecAtor i cu ochii de o tAietura 1ermecAtor de tatarasca' dra.ostea ui !astorp repreEenta o 6a oare asupra cAreia atitudinea ui *ettem2rini 1a3a de ea nu putea dec7t sa%i atra.A aten3ia' o atitudine care nu 1Acea dec7t sa%i con1irme prea e6ident 2Anuie i e' deoarece ea era 7n ade6Ar at7t de distanta pe c7t putea s%o 7n.Aduie po ite3ea umanista" Insa partea cea mai rea % sau a6antaFu 7n ochii ui )ans !astorp H dAinuia 7n 1aptu ca e.aturi e cu Naphta' de a care ea ateptase 1oarte mu t' nu%i o1ereau de oc o compensa3ie" 4esi.ur' aici nu se iE2ea de o atitudine destinata s%o ne.e 1undamenta ' ca aceea pe care i%o opunea domnu Lodo6ico' iar condi3ii e erau mai 1a6ora2i e pentru 7ntre3inerea unor con6or2iriD discutau c7teodata numai ei sin.uri' ! a6dia i tAiosu mitite ' despre cAr3i i despre pro2 eme de 1i oEo1ie po itica pe care 7n3e e.eau sa e trateEe 7ntr%un spirit e9tremistG iar )ans !astorp aducea 7n toate acestea nai6itatea ui" 7nsA o anumita imitare pe care par6enitu i%o impunea' aa cum procedeaEA de a t1e to3i par6eni3ii' nu putea sA treacA neo2ser6ataG 7n 1ond' terorismu spanio a ui Naphta nu se potri6ea de oc cu umanitatea pere.rina i indo enta a doamnei !hauchatG iar a asta se mai adau.A 7ncA un e ement i mai su2ti ' adicA o uoara osti itate a2ia percepti2i a 1a3a de ea' pe care' cu perspicacitatea ei 1emininA o sim3ea eman7nd de a cei doi ad6ersari' de a *ettem2rini ca i de a Naphta Btot aa cum o sim3ea 1oarte 2ine i ca6a eru ei de a !arna6a C i datoratA e.aturi or pe care am7ndoi e a6eau cu e ' aadar' cu )ans !astorpD era reaua%6oin3a a educatoru ui 1a3a de 1emeie care introducea un e ement tu 2urAtor i stin.heritor' cu a te cu6inte o anumitA osti itate tainica i ori.inara care 7i apropia deoarece ad6ersitatea or era neutra iEatA de sentimente e de peda.o.i care%i 7nsu1 e3eau pe am7ndoi"

Nu intra oare un pic din aceasta osti itate i 7n atitudinea pe care cei ?+ dia ecticieni o adoptau 1a3a de #ieter #eeper0ornI )ans !astorp ea impresia ca o o2ser6a' poate pentru ca o pre6AEuse at7t de ma i3ios' cu seamA ca' 7n de1initi6' 1usese destu de nerA2dAtor sa%i str7n.a a Oc #e 27 27itu cu aspect re.esc i pe cei doi :consi ieri de re.en3a; U U cum e spunea c7teodata 7n . uma' i sa studieEe reEu tatu acestei runtari" 0enheer era 7n aer i2er mai pu3in .randios dec7t 7ntr%un Qimitat" #A Aria mare de 1etru' pe care i%o 7ndesase pe 1runte i
>&@

T)OMA* MANN care%i acoperea deopotri6A at7t u6i3e e de par' un.i i a 2e' c7t i mari a e 1run3ii' 7i micora trasaturi e' e chircea oarecum i rApea chia din maiestatea nasu ui care se 7nroeaG 7n a1ara de asta' era mu t mai impunAtor atunci c7nd stAtea nemicat dec7t atunci c7nd mer.eaG a6ea o2iceiu sa 1acA pai scur3i i sa%i ase toata .reutatea trupu ui' 7ncep7nd din cretet' pe picioru care pAea' ceea ce te 7ndemna sa te .7ndeti mai cur7nd a o seni itate Fa nicA dec7t a o re.a itate 1ermecAtoareG 7n s17rit nu mer.ea drept' c7t era de mare' ci prA2uit 7n sine" 4ar cu toate acestea' domina cu un cap i mai 2ine at7t pe domnu Lodo6ico c7t i pe mitite u Naphta % iar acest 1apt nu era sin.uru prin care preEen3a ui apasA destu de mu t e9isten3a ce or doi po iticieni' e9act at7t pe c7t o pre6AEuse )ans !astorp" Era o presiune' o diminuare i un preFudiciu iE6or7te din compara3ia pe care te 6edeai si it s%o 1aci H ce se ras1r7n.eau asupra o2ser6atoru ui ma i3ios' dar i asupra ce or 7n cauEa' adicA a ce or doi 2Ar2a3i 1ira6i i supraarticu a3i' c7t i a .7n.a6u ui ma.ni1ic" #eeper0orn se purta cu Naphta i cu *ettem2rini cu o po ite3e i o aten3ie e9trema i cu un respect pe care )ans !astorp %ar 1i ca i1icat drept ironic' daca nu %ar 1i 7mpiedicat sentimentu 1oarte impede ca o asemenea atitudine ironica nu se potri6ea cu ideea unui om de mare dimensiune" Re.ii nu cunosc ironia H nici mAcar 7n sensu unui procedeu de retoricA directa i c asica' cu at7t mai pu3in 7ntr% un sens mai comp icat" Aadar' era mai de.ra2A Ee1 emisea a su2ti a i mArea3A totodatA' care' su2 o aparen3a de serioEitate pu3in cam e9a.erata' caracteriEa purtarea o andeEu ui 1a3a de prietenii ui )ans" :4a%daK spunea e ' de pi da' amenin37ndu%i cu de.etu i 7ntorc7nd capu cu nite 2uEe care sur7deau Ee1 emitor" *7nt""" *7nt""" *tima3ii mei domni' 6a atra. aten3ia""" 8erebrum, cere2ra ' ma 7n3e e.e3i%Nu""" nu' per1ect e9traordinar' este se pare totui"""; Iar ei se rAE2unau' schim27nd nite pri6iri care' dupA ce se 7nt7 nisera' se 7nA 3au cu deEnAdeFde spre cer' caut7nd ochii ui )ans !astorp' 7nsA acesta se sustra.ea pri6irii or" *e 7nt7mp a chiar ca domnu *ettem2rini sa ceara 1ara oco socotea a e e6u ui sau' mani1est7ndu%i ast1e ne initea de peda.o." % 4ar pentru nume e ui 4umneEeu' domnu e in.iner' nu%i dec7t un 2atr7n stupidK !e%a3i .Asit a e I VA poate 1i 1o ositor cu ce6aI 7mi sta mintea 7n oc" Totu ar 1i impede H 1ara 7nsA a 1i prea Auda2i % daca I%to era pur i simp u numai pentru ca dori3i ca prin intermediu sau sA N in to6ArAia ace eia care momentan 7i este amanta" 4ar este imposi4 + MUNTELE VRJIT
>&,

"3i dai seama cA 68 ocupa3i de e aproape mu t mai mu t dec7t de ea" V8ro.' aFuta3i%m8 sA pricep""" )ans !astorp 7ncepu sa r7da" %Ne.reitK spuse e " #er1ectK *e 7nt7mp a ca""" 4a3i%mi 6oie""" BineK Ji totodatA se si ea sa imite i .esturi e ui #eeper0orn" 4a' da' continua e sa rida' 6i se pare stupid' i totui' domnu e *ettem2rini' nu%i impede de oc ceea ce 7n ochii dumnea6oastrA este' desi.ur' mai rau dec7t stupid" Ah' prostieK E9ista at7tea soiuri de prostie' iar inte i.en3a nu%i nici ea cea mai 2una""" Aten3ie' mi se pare ca am 2rodit o 1ormu a 2ine tic uita' am emis o aser3iune" !um 6a p aceI % -oarte mu t" Atept cu nerA2dare prima dumnea6oastrA cu e.ere de a1orisme" 4ar poate nu%i prea t7rEiu daca 6a ro. sa 6a aminti3i de anumite considera3ii pe care e%am 1Acut 7mpreuna asupra primeFdiei ce%o repreEintA parado9u pentru om" %Nu e%am uitat' domnu e *ettem2rini" *i.ur ca nu e%am uitat" Nu' cu aceastA 6or2a a mea n%am 6rut c7tui de pu3in sa 67neE parado9uri" Voiam numai sA 68 arat c7ta .reutate 7nt7mpini c7nd 7ncerci sa deose2eti :prostia; de :inte i.en3a;""" Aadar""" o 7nt7mpini' nu%i aaI Insa este at7t de .reu sa e deose2eti' 7ntruc7t se con1unda" Jtiu 1oarte 2ine' ur73i gua""abugl,o!ul mistic i s7nte3i partiEanu 6a orii' s7nte3i pentru Fudecata de 6a oare' i 6A dau per1ecta dreptate" 4ar a deose2i prostia de inte i.en3a este' c7teodata' un ade6Arat mister i de orice natura ar 1i e ' tre2uie sa ai dreptu sa te ocupi i de mistere' admi37nd ca ai 1i minat de dorin3a sincera de a e pAtrunde pe c7t posi2i " O sa 6a pun o 7ntre2are" VA 7ntre2D pute3i tA.Adui ca ne 2a.a pe to3i 7n 2uEunar' pe to3i' at73i c73i s7ntemI Ma e9prim 7n mod 6u .ar' i totui' pe c7t 7mi pot da seama' nu pute3i ne.a" Ne 2a.a pe to3i 7n 2uEunar i are de unde6a' nu tiu de unde' dreptu sa%i 2ata Foc de noi" 4e undeI !u ce dreptI #entru ceI t1este' nu datorita inte i.en3ei" Recunosc ca a2ia daca poate 1i 6or2a de Nte i.en3a" Este un om a con1uEiei i a sensi2i itA3ii' sensi2i itatea und' ca sa spunem aa' marota ui % ierta3i%mi aceasta e9presie tri6ia aK a u sA spunD nu ne 2a.a 7n 2uEunar cu prea marea%i inte i.en3a H
u

U 6e3i protesta dumnea6oastrA' nu cu e emente de natura spiritua a QIn ade6Ar' aa este" 7nsA nici cu e emente a e corpu ui" Nu din pricina ?+ ui de cApitan' nici din cauEa 1or3ei muscu are i 2ruta e' i nici ru cA ar putea sa ne do2oare cu un pumn pe 1iecare dintre noi" Nici rece prin minte ceea ce ar 1i 7n stare sa 1acA' iar daca e6entua se
/

#ia sA%i treacA prin cap' aFun. doar c7te6a cu6inte ci6i iEate ca sa%
>/?

T)OMA* MANN poto eascA""" Aadar' nu ne impresioneaEA cu e emente 1iEice *Q 1ArA 7ndoia a' trupu FoacA un ro 7n toate acestea' nu numai 7n ; 1or3ei muscu are' ci 7ntr%un a tu ' adicA 7ntr%un sens mistic % nr hi de6ine mistica 7n mAsura 7n care trupu FoacA un ro H iar e ement I r se pre1ace 7n e ement spiritua ' sau in6ers' aa 7nc7t nu% mai deos h pe unu de ce a a t' i nu mai po3i deose2i prostia de inte i.en3A d 7ntr%un caE i 7n a tu e1ectu este dinamismu ' 7nc7t ne 2a.A 7n 2uEu pe to3i" Ji nu a6em dec7t un sin.ur cu67nt pentru a e9prima acest 1ant cAruia 7i Eicem :persona itate;" -ArA 7ndoia A cA acest cu67nt e 1o osit n 2unA dreptate' 7ntruc7t to3i s7ntem nite persona itA3i' mora e i Furidice sau cum dori3i" 4ar nu asta 6reau sA spun" Vreau sA 6or2esc despre un mister care este dinco o de inte i.en3A i de prostie' i de care tre2uie s8 ne 1ie 7n.Aduit sA ne preocupAm H 7n parte ca sA% pAtrundem 7n mAsura posi2i u ui' 7n parte pentru propria noastrA edi1icare i Amurire" Ji dacA s7nte3i un partiEan a 6a ori or' persona itatea este' 7n de1initi6' o 6a oare poEiti6A' cred eu' un e ement mu t mai poEiti6 dec7t prostia i inte i.en3a' poEiti6 7n ce mai 7na t .rad' poEiti6 7ntr%un mod absolut, ca 6ia3a H pe scurtD este o 6a oare a 6ie3ii i este 1AcutA sA te intereseEe' 7n ade6Ar' 7n mod deose2it" IatA ceea ce am creEut cA tre2uie s8 68 spun 7n pri6in3a prostiei" 4e c7t6a timp' )ans !astorp nu se mai EApAcea i nu se mai 7ncurca pe parcursu unor asemenea destAinuiri i nu mai r8m7nea ca o mom7ie" 7i ducea rep ica p7nA a capAt' co2ora . asu ' punea un punct 1ina i%i continua drumu ca un 2Ar2at' dei 7ncA mai roea' iar 7n ad7ncu su1 etu ui se temea de tAcerea care 6a urma dupA 6or2e e sa e i 7n cuprinsu cAreia i se dAdea rA.aEu sa%i 1ie ruine" 4omnu *ettem2rini pre un.i 6oit aceastA tAcereG apoi' spuseD % TA.Adui3i cA a er.a3i dupA parado9uri" 7nsA ti3i tot at7t de 2ine ca 7mi disp ace sa 68 6Ad a er.7nd dupA mistere" -ac7nd din persona itate mister' risca3i sA cAde3i 7n ido atrie" Venera3i o mascA" Vede3i o rms aco o unde nu%i dec7t o misti1icare" Ne a1 Am 7n preEen3a uneia ace e 1orme .Aunoase i 7ne Atoare prin care demonu trupu 1iEionomiei e comp ace c7teodat8 s8 ne pAcA eascA" N%a3i in odatA 7n contact cu mediu ca2otini orI Nu cunoate3i ace e cap mimi care 7ntrunesc trAsAturi e ui Iu ius !eEar' a e ui Goetne Beetho6en' i ai cAror 1erici3i posesori' de 7ndatA ce deschi . do6edesc a 1i cei mai amenta2i i neroEi care se a1 A su2 soare" MUNTELE VRJIT >/+ BineK Un Foc a naturii' spuse )ans !astorp" 7nsA nu%i numai un + naturii' nu%i numai o pAcA ea a" !Aci de 6reme ce aceti oameni J tori tre2uie sA ai2A taJent' iar ta entu este superior inte i.en3ei i tei este o 6a oare a 6ie3ii" Iar m&nheer #eeper0orn are ta ent' orice a une i datoritA acestui ta ent ne 2a.A pe to3i 7n 2uEunar" AeEa3i% domnu Naphta 7ntr%un co 3 a unei camere i pune3i% sA 3inA o con%n3A care sA 1ie e9traordinar de interesantA' sA 6or2eascA' de pi da' ore Gri.ore ce Mare i 7mpArA3ia ui 4umneEeu H iar 7n ce a a t co 3 + camerei sa se a1 e #eeper0orn cu .ura ui stranie i cu spr7ncene e 7ncruntate' care sA nu spunA dec7tD :Ne.reitK 4a3i%mi 6oie""" LichidatK; \ i o sA 6ede3i cA oamenii 6or 1ace cerc 7n Furu ui #eeper0orn' to3i' 1ArA nici o e9cep3ie' iar Naphta 6a rAm7ne a2so ut sin.ur cu inte i.en3a ui i cu 7mpArA3ia ui 4umneEeu' dei 6or2ete cu o asemenea impeEime 7nc7t te pAtrunde p7nA 7n mAdu6a oase or' cum 7i p ace ui Behrens sA spunA" % Nu 6A este ruine sA e o.ia3i succesu 7n 1e u acestaI 7ntre2A domnu *ettem2rini" 0undus $uit decipi. Nu a pretinde ca umea sA se str7n.A 7n Furu domnu ui Naphta" Este un spirit dAunAtor' 1Acut sA rAtAceascA" 4ar s7nt ispitit sA trec de partea ui 7n scena pe care a3i ima.inat%o i pe care pAre3i sA o apro2a3i 7ntr%un chip ruinos" 7ncerca3i numai sA dispre3ui3i c aritatea' preciEia i o.ica' adicA tocmai componente e !u67ntu ui omenesc" 7ncerca3i sA pre1era3i 7n ocu or nu tiu ce 27 27ia 8 iE6or7tA din ar atanism intuiti6 % i dia6o u 6A 6a socoti din ceata ui" % 4ar 6A asi.ur cA tie sA 6or2eascA 1oarte coerent atunci c7nd se 7nsu1 e3ete' spuse )Ans !astorp" Mi%A 6or2it de cur7nd despre otrA% un e puternice i despre ar2orii 6eninoi asiatici" Era at7t de interesat' re atarea 7ncepuse sA de6inA sinistrA' iar pe de a tA parte ceea ce J#unea era mai pu3in interesant dec7t e1ectu produs de persona itatea ar )sta 7i dAdea o notA interesantA i sinistrA totodatA""" trete' cunoatem s A2iciunea dumnea6oastrA pentru tot ce%i asia% e a de6arat' eu nu s7nt 7n stare sA 6A ser6esc miraco e de soiu R eia' rAspunse cu at7ta amArAciune domnu *ettem2rini' 7nc7t )Ans # se .rA2i sA dec are cA a6antaFe e pe care e datora e 7n6A3Aturii pri YN ttem2rini erau de cu totu a t ordin i nimAnui nu i%ar trece

e s FtaV% R Oac8 6reo compara3ie care ar 1i dAunat am2e or pAr3i" 7nsA !8 nU %OR `2ser6a aceastA po ite3e" Ji continuaD 6 +!Um ar itate :E* 7mi 7n.Adui3i' domnu e in.iner' sA 6a admir o2iecti%ini3ea su1 eteascA" Ve3i recunoate cA atin.e .rotescu " !Aci

>/$

T)OMA* MANN ucruri e aa cum se 7n1A3ieaEA i se des1AoarA""" Nami a ace rapit%o pe Beatrice % cAci 7mi p ace sa spun ucruri or pe nume I ) J nea6oastraI Este ce6a nemaiauEit" H 4eose2iri de temperamentK domnu e *ettem2rini" 4eosehQ a rasa 7n ceea ce pri6ete .a anteria ca6a ereasca i 7n1 AcArarea s7n -irete' dumnea6oastrA' ca om din *ud' a3i 1i recurs a otra6a i i a nai' sau 7n orice caE a3i da 7nt7mp arii un caracter monden i pasiona scurt' a3i ac3iona ca un coco" -ar8 7ndoia a ca asta ar 1i ce6a 1oarte 6Q i 1oarte 6iri i 1oarte e e.ant" !u mine 7nsA' ucruri e se petrec a t1e N s7nt chiar at7t de 6iri 7nc7t sa 6ad 7ntr%un ri6a doar pe mascu u 7ndrA.ostit de aceeai 1emeie H sau' poate' nu s7nt a2so ut de oc' dar este si.ur ca nu s7nt de o maniera pe care 1ara 6oia mea o numesc :mondena;' dei nu tiu prea 2ine de ce" Ma 7ntre2 7n ad7ncu meu daca am ce6a sa%i reproeE" Mi%a 1Acut cu 2una tiin3a 6reun rau oarecareI -iindcA o Fi.nire tre2uie 1AcutA cu inten3ie' a t1e nu mai este Fi.nire" Iar 7n ceea ce pri6ete :6ino6A3ia;' s%ar cu6eni sa i%o atri2ui ei' 7nsA de 1apt nu am nici un drept H nu am nici 7n .enera i nici 7n specia 7n ceea ce% pri6ete pe #eeper0orn" !Aci' 7n primu r7nd' e este o persona itate' ceea ce conteaEA a 1emei' iar 7n a doi ea r7nd nu este un ci6i ca mine' ci un 1e de mi itar ca 6aru meu' adicA are un point d'honneur, o marota i tocmai aceasta este sensi2i itatea' 6ia3a""" 4e2iteE prostii' 7nsA pre1er mai cur7nd sa 2at pu3in c7mpii i sA e9prim doar pe FumAtate ucruri e .reu de e9primat' dec7t sa spun mereu ace eai ucruri comune impeca2i e i tradi3iona e H 7ntruc7t e9ista poate 7n caracteru meu ce6a ca o trAsAtura mi itarA' daca pot spune ast1e """ % #ute3i sa%i spune3i i aa' repeta3i%o necontenit' apro2a domnu *ettem2rini d7nd din cap" 7n orice caE' asta ar 1i o trAsAtura de caracter care s%ar cu6eni Audata" !uraFu cunoaterii i a e9presiei % iatA sensu pro1und a iteraturii i a umanitA3ii" Ast1e aFunserA sa se despartA 7n termeni accepta2i iG cAci dom *ettem2rini dAduse s17ritu ui discu3iei o 7ntorsAtura 7mpAciuitoare a6ea moti6e 1oarte 7ntemeiate s%o 1acA" #oEi3ia sa nu era' 7n ade6Ar' taca2i a i n%ar 1i 1ost prudent din partea ui sa 7mpin.A se6eritatea p departeG o discu3ie care ar 1i atins i pro2 ema .e oEiei era un tere )a ca R a unecos pentru e G a un moment dat' ar 1i tre2uit sa rAspundA R punctu de 6edere a 6oca3iei sa e peda.o.ice' nici re a3ii e ui c R nu erau de un ordin pur socia ' ca prin urmare prea #u #eeper0orn 7i tu 2ura pe cei din Fur cu ace eai drepturi ca Naphta
MUNTELE VRJIT >/= !hauchatG i cA' 7n s17rit' nu putea nAdAFdui sa%i sustra.A e e%su2 in1 uen3a i ac3iunea superioritA3ii 1ireti a unei persona itA3i' Y chiar i e putea sa%i scape tot at7t de pu3in ca i parteneru ui 7n s 7ntreceri inte ectua e" T seau din 7ncurcAtura i mai esne atunci c7nd deE2Ateau su2iecte te c7nd discutau i re3ineau aten3ia ce or cu care e p im2au' printr%una " contro6erse e or e e.ante' pAtimae i totodatA academice' 7nsA con%' pe un ton ca i cum ar 1i 1ost 6or2a despre o arEAtoare pro2 ema de dua itate' de o importan3a 6ita a' deE2ateri pe care e 7ntre3ineau aproape ;n 7ntre.ime numai ei sin.uri' cAci at7ta timp c7t durau' persona itatea de mare dimensiune;' preEentA i ea' era oarecum neutra iEatA' deoa% rece nu putea ua parte dec7t prin e9c ama3ii de uimire' 7ncruntAri de sprincene i incoeren3e o2scure i 2atFocoritoare" 4ar chiar i 7n aceste condi3ii e9ercitA asupra tuturor un 1e de presiune i arunca o um2ra asupra discu3iei 7nsAi' 7n aa 1e 7nc7t aceasta 7i pierdea parca strA ucirea' cAci 7i opunea ce6a nede1init' dar resim3it puternic de to3i 7n mod incontient sau 4umneEeu tie c7t de contientG 1apt care nu numai ca nu 1a6oriEa nici una dintre ce e doua pAr3i an.aFate 7n disputa' dar si ea 7nsAi disputa sa%i piardA din marea ei 7nsemnAtate i chiar H o6Aim sA spunem H o 1Acea sa para Eadarnica" *au a t1e spusD contro6ersa or su2ti a' dei era continuata cu 7n6erunare i se re1erea 7n taina' 7ntr%un 1e 6a.' de oc preciEat' a ce cu dimensiuni mari care pAea a atun de ei' totui ma.netismu acestuia din urma 7i s A2ea importan3a" Nu s%ar putea descrie a t1e acest 1enomen misterios i 1oarte nep Acut pentru cei doi ad6ersari" Este c ar ca' daca # eter #eerper0orn nu s%ar 1i a1 at aco o' ai 1i 1ost constr7ns sa participi a disputa 7ntr%un mod mu t mai decisi6' trec7nd de pi da de partea ui Leo Naphta' care aparA carac%eru re6o u3ionar a 2isericii' deci 7mpotri6a teEei domnu ui *ettem2rini' are nu 6oia sa 6adA 7n aceasta putere istorica dec7t protectoarea 1or3e or scure a e conser6atorismu ui i pretindea ca toate nAEuin3e e 1a6ora%ae3u i 6iitoru ui' toate 1or3e e re6o u3iei i pro.resu ui iE6orau din piue i uministe' tiin3i1ice i pro.resiste' din epoca . orioasa a ste' tiin3i1ice i pro.resiste' din epoca . orioasa a ni ci6i iEa3iei antice' i persista 7n aceasta pro1esie de credin3a cu 3 i a .estu ui" Atunci Napha' u n goric' se 7ncumeta sa do6edeascA % i o do6edi cu o e6iden3a e a3iei antice' i persista 7n aceasta pro1esie de credin3a cu e3 e an a cu67ntu ui i a .estu ui" Atunci Naphta' cu un ton rece meta sa do6edeascA i o do6edi cu o e6iden3a de ! strA U!u oare re i Q Q O % ca 2iserica' 7ntrup7nd principiu ascetismu ui * s'F " Q esteQ Kn esen3a' 1oarte departe de a se eriFa 7n apArAtoarea i ea a ceea ce se 7ncapa37neaEa sa mai dAinuiascA retro.rad 7n >/&

T)OMA* MANN cu tura umana' aadar' a principii or Furidice a e statu ui c8 rT

i i i % a Q R#ot

a 7nscris 7n mod constant pe drape u ei principiu re6o u3iona radica ' rAsturnarea cea mai comp etA' cAci' a urma urme or tot Q : e socotit demn de a 1i pAstrat' tot ceea ce ne6o nicii' aii i co torii' adicA 2ur.heEii' 7ncearcA sa pAstreEe % statu i 1ami ia n tiin3a pro1ana H a 1ost 7ntotdeauna 7n opoEi3ie contienta sau i tienta cu ideea re i.ioasa' cu 2iserica a cArei nAEuin3a ini3ia a i a c scop in6aria2i este diEo 6area oricArui ordin temporar i reor.ariEar societA3ii dupA mode u 7mpArA3iei idea e i comuniste a ui 4umneEe 4omnu *ettem2rini ua apoi cu67ntu i' 4oamne' 4umneEeu eK ;+ 1o osi 2ine" O asemenea con1undare dia2o ica a ideii re6o u3ionare cu re6o ta .enera a a tuturor instincte or re e' spuse e ' este demna de compAtimire" *piritu 7nnoitor a 2isericii s%a 7ncApA37nat seco e de%a r7ndu sa urmAreascA su.rumarea prin inchiEi3ie a .7ndirii 1ecunde i 7nA2uirea acesteia 7n 1umu ru.uri or' i iatA ca' aEi' se proc ama re6o u3ionara prin so ii sai' pretinE7nd ca 3e u ei este sA 7n ocuiascA Li2ertatea' !i6i iEa3ia i 4emocra3ia cu dictatura p e2ei i cu 2ar2aria" Ei' iatA' 7n ade6Ar' un e9emp u 7nspaim7ntator de consec6en3a contradictorie i de contradic3ie consec6enta" Naphta o2iecta ca nici contraEicAtoru sau nu contenea sa e6ite nite contradic3ii asemAnAtoare" 4emocrat' daca ar 1i sa% creEi' e se e9primA 7ntr%un mod 1oarte pu3in 1a6ora2i e.a itA3ii i nu do6edete de oc 6reo simpatie pentru popor' mani1est7nd' dimpotri6A' o atitudine de impertinen3a aristocratica i Fi.nitoare' cAci ca i1ica drept p e2e pro etariatu mondia chemat sa instaureEe o dictatura pro6iEorie" 7n ace ai timp' se comporta ca un democrat 1a3a de 2iserica' 7nsA 2iserica este' 7n ade6Ar %tre2uie s%o recunoatem cu m7ndrie H puterea cea mai no2i a a istoriei omenirii' no2i a 7n 7n3e esu suprem i ce mai 7na t' 7n 7n3e esu spiritu ui" !Aci spiritu ascetic % daca te po3i 1o osi de un asemenea p eonasm%spiritu ne.a3iei umii i a nimicirii umii este no2 e3ea prin e9ce principiu aristocratic 7n stare pura' un asemenea principiu nu p de6eni popu ar % iar 2iserica' de c7nd e umea' a 1ost' 7n 1ond' nep ara" 4aca domnu *ettem2rini i%ar 1i dat pu3ina ostenea a sa tac c7te6a in6esti.a3ii de ordin iterar asupra ci6i iEa3iei e6u ui medi ' R descoperit puternica antipatie pe care poporu H poporu 7n 7n3e mai ar. H a sim3it%o 1a3a de cinu 2isericescG au e9istat' de pi oa% mediu' c7te6a tipuri de cA u.Ari' 7nchipuite de poe3ii popu ari' i f opus 7ncA de pe atunci' 7ntr%un sti 1oarte uteran' 6inu ' MUNTELE VRJIT
>//

" FdeiF de ascetism" Toate instincte e eroismu ui pro1an' 7ntre.u a1 rAE2oinic i' 7n p us' poeEia .a anta au dAinuit 7ntr%un con1 ict mai spirit ra9 au mai pu3in mArturisit cu ideea re i.ioasa' i' prin urmare' cu 7e% ha !Aci toate acestea erau : umea; i spiritu p e2eian 7n compara3ie no2 e3ea spiritua a repreEentata de 2iserica" 4omnu *ettem2rini 7i mu 3umi contraEicAtoru ui sau 1iindcA 2ine6oise \ a FFmFrospateEe memoria" Tipu cA u.Aru ui I san din ?radina Trandafirilor 7n ade6Ar' de icios 1a3a de aristocratismu morm7ntu ui' s A6it 7n cest poem' iar dacA e ' 6or2itoru ' nu era totui un partiEan a re1ormatoru ui .erman a care s%a 1Acut adineauri a uEie' 7 6om .Asi oricum .ata s8 apere cu 7n1 AcArare orice indi6idua ism democratic' care stAtea chiar a 2aEa doctrinei ui' 7mpotri6a oricArei 1orme de 1euda itate spiritua a i de acaparare a persona itA3ii" % VaiK stri.a deodatA Naphta" Ji ce 1Acea e cu o at7t de omeneasca a2sen3a a preFudecA3i or din dreptu canonicI 4in dreptu canonic H care nu ceruse dec7t apartenen3a a comunitatea 2isericii i 1ide itatea 1a3a de do.ma i care se e i2erase de toate considera3ii e socia e i pu2 ice' dec ar7nd cA to3i sc a6ii' priEonierii de rAE2oi c7t i er2ii au dreptu sa depunA mArturie i sa primeascA o motenire H 7n 6reme ce dreptu roman condi3iona e9ercitarea dreptu ui de proprietate persona a i prin starea de cetA3ean i2er' iar dreptu .ermanic 7 1Acuse sa depindA de na3iona itatea i de i2ertatea persona aK Aceasta a1irma3ie' remarca *ettem2rini cu un . as tAios' 6a 1i 1ost 1ara 7ndoia a men3inutA nu 1ArA .7ndu ascuns a :diFmei canonice;' 7ncasata pentru 1iecare testament" 7n p us' 6or2i despre :dema.o.ia c erica a;' pe care o reduse Ia o 6oin3a de putere ipsita de scrupu e' comenta 1aptu ca iserica punea 7n circu a3ie in1ernu pe care EeitA3i e antice 7 repudiau i irm8' printre a te e' ca ceea ce interesa 2iserica era' dupA c7t se pArea' itatea de su1 ete mai mu t dec7t ca itatea or' de unde 73i este 7n.Aduit Fun.i a conc uEia ca era pro1und ipsita de no2 e3e spiritua a' iserica % ipsita de no2 e3eI Atunci domnu *ettem2rini ar tre2ui sa e mai mu ta aten3ie eea aristocratismu ui ne7ndup ecat din care se J " ereditA3ii ruiniiG transmiterea unei .ree i pe inia descen% care U 7n mod democratic 6or2ind' erau totui ne6ino6a3iD sa se a d ai spre3u care' de%a un.u 6ie3ii or' apAsa' de pi dA' asupra Na#ht r natUraIi n#sitQ de orice drept" 4ar !o """ a nU ma domnu *ettem2rini 7 ru.a pe U tian O QnsQste ^ m primu r7nd pentru ca sentimente e ui Vrateau 7mpotri6a unei asemenea stAri de ucruri' i 7n a
656

T)OMA* MANN doi ea r7nd pentru ca era o2osit de oco iuri' deoarece 7n 6ic e apo o.eticii ad6ersaru ui sau' e recunotea cu tu a2so ut in1am Q a I 2o ic a neantu ui pe care 6oia sa% intitu eEe spirit' i a6ea prete r 1acA din nepopu aritatea recunoscuta a principiu ui ascetic ce6a e Q Y i s17nt"

Aici Naphta ceru 7n.Aduin3a sa iE2ucneascA 7n r7s" *a 6or2 Y despre nihi ismu 2isericiiK 4espre nihi ismu sistemu ui de .u6ernam; ce mai rea ist din istoria umiiK 4omnu ui *ettem2rini nu%i trecuse nQ Q odatA prin cap i nici mAcar nu sim3ise su1 u de ironie umana cu car 2iserica 1Acea nes17rite concesii carna u ui' ascunE7nd cu o condescen den3a pre6AEAtoare u time e consecin3e a e principiu ui i as7nd spiritu sa domneasca 7n chip de in1 uen3a re.u atoare' 1ara sa contraEicA prea tare naturaI Este oare cu putin3a ca e sA nu 1i auEit 6or2indu%se nici despre su2ti a concep3ie a :indu .en3ei;' care cuprindea chiar i o tainA' anume aceea a cAsAtoriei' i care nu era de oc un 2un poEiti6 asemenea ce or a te taine' ci pur i simp u o apArare 7mpotri6a pAcatu ui' dAruita pentru a modera po1te e sim3uri or i ne7n1r7narea' ast1e 7nc7t principiu ascetic' idea u castitA3ii sa se pAstreEe' 1ArA ca trupu i carna u sa 1ie supuse unei se6eritA3i nepo iticeI Aadar' cum este posi2i ca domnu *ettem2rini sa nu 1ie 7mpotri6a acestei 7n1iorAtoare concep3ii a :po iticu ui;' 7mpotri6a acestui .est de o 7n.Aduin3a i de o pruden3a preEum3ioasa' prin care spiritu % sau ceea ce era 7n1A3iat ca atare % 7i ua asupra sa sarcina sa rea iEeEe o opera 7n ocu contrariu ui sau pretins 6ino6at i pe care 6oia sa% trateEe :7n mod po itic;' pe c7nd' 7n rea itate' acesta nu are de oc ne6oie de asemenea 7n.Aduin3a otrA6itAG 7mpotri6a 2 estematei dup icitA3i a unei concep3ii asupra umii care popu a uni6ersu cu demoni' adicA at7t 6ia3a c7t i co trariu sau preEum3ios' spiritu D cAci daca una repreEenta principiu rau i cea a tA' ca ne.a3ie pura' tre2uia sa 1ie a 1e " Lua apoi apArarea inoce 6o uptA3ii H ceea ce% 1Acu pe )ans !astorp sa se .7ndeasca ia mansarda de umanist' cu pupitru ' scaune e de paie i cara1a de ap 6reme ce Naphta' a1irm7nd ca nu e9ista 6o uptate 1ara pAcat i ca n are toate moti6e e sa%i simtA contiin3a ne initita 7n 1a3a sp de1inea po itica 2isericii i 7n.Aduin3a spiritu ui ca :iu2ire ca 2ata nihi ismu principiu ui ascetic H iar )ans !astorp socoti cu67nt' :iu2ire;' nu se potri6ea c7tui de pu3in cu 7n1a3iarea s A2u3u ui i mitite u ui Naphta""" MUNTELE VRJIT
657

Ji !astorp acestea continuau a nes17ritD cunoatem Focu ' )ans 7 cunotea deopotri6A" !a i e ' am ascu tat o c ipa ca sa 6edem Qsarea pe care o 6a ua una dintre aceste 7ntreceri peripatetice a Q S a persona itA3ii; care%i 7nso3ea pe cei ce se p im2au' i 7n ce chip stA preEen3a 6a determina ca discu3ia sa piardA' pe nesim3ite' din ucire Ast1e se 7nt7mp a ca tainica ne6oie de a 3ine seama de aceasta Een3A stin.ea sc7nteia care 37nea din c7nd 7n c7nd' produc7nd acea nEa3ie de descuraFare ce ne cuprinde atunci c7nd se 7ntrerupe curentu + trie per1ectK Aa se 7nt7mp a" Nu mai e9istau nici p7 p7iri 7ntre contraEicAtori' nici 1u .ere' nici 1 uid spiritua H cAci aceasta preEen3a' pe care spiritu 6oia s%o neutra iEeEe' era cea care' dimpotri6A' neutra iEa spiritu G iar )8ns !astorp' p in de uimire i curioEitate' 7i dAdea seama de acest 1apt" Re6o u3ia i conser6atorismu se ciocneau aco o 7ntr%o apri.a contro6ersA H i te uitai a #eeper0orn' i% 6edeai cum mer.ea' nu prea impoEant' 2a chiar cu pasu pu3in cam s A2it' i cu pA Aria trasa pe 1runteG 7i 6edeai 2uEe e ate' s17rtecate nere.u at' i% auEeai cum' arat7nd . ume3 cu capu spre inter ocutori' EiceaD :4a' da' daK 8erebrum, cere2ra ' 7n3e e.e3iK Este""" #e de a ta parte' se pare""";D i iatA ca' 2rusc' 1 uidu murea de1initi6" !Autau aiurea' recur.eau a nite 6rAFi mai tari' aFun.eau a :pro2 ema aristocratica;' Ia cea a popu aritA3ii i a no2 e3ei" 4ar nu mai 37nea nici o se7nteie" !a prin 1armec' con6ersa3ia capata o 7ntorsAtura persona AD )Ans !astorp 7 6edea pe to6arAu de cA Atorie a ! a6diei' 7ntins pe pat' acoperit cu cu6ertura de mAtase roie' 7n cAmaa de tricou 1ArA .u er' arat7nd 7n parte ca un muncitor 2atr7n i 7n parte ca un 2ust imperia ' i dupA c7te6a p7 p7iri s a2e tensiunea disputei se in.ea" Urmau 7ncordAri i mai mari" #e de o parte' ne.area i cu tu u ui H iar pe de a ta parte' a1irmarea unui da etern i a dra.ostei m spirit' pentru 6ia3A" !e de6eneau tensiunea' 1u .eru i 1 uidu c7nd 73i aruncai pri6irea spre m&nheer . ucru care se 7nt7mp a s U aproape automat' din pricina unei atrac3ii tainiceI #e scurt' nu mai e istai, E nai i; i' ca sa redAm o o2ser6a3ie a ui )ans' ceea ce se petrecea nu era nici mi 3Fe ' mu t' nici mai pu3in dec7t un mister" #entru cu e.erea ui c e e RmeU #utea s8 retina ca un mister nu se poate e9prima dec7t prin #rim s m#Qe cu6inte % sau' 7n caE contrar' r8m7ne de%a pururi nee9%#utea c^ ` UJ+U #entru a e9prima misteru despre care este 6or2a' s%ar
ui
! rte

u ca' pri6indu% pe #ieter #eeper0om' cu masca Ji 2rAEdata de riduri' cu .ura ui schimonosita de o

>/@

T)OMA* MANN ner6u str7m28tura amara' erai i pentru i contra' ca i unu i ce A a t 6eneau i se anu au 7n e D asta i cea a tA' unu i ce a a t 4 comporta acest 2atr7n stupid' acest Eero atotstap7nitorK #ara iEa contro6ersei' dar nu 7ncurc7nd ucruri e prin oco iuri 7ntortoch NaphtaG nu a6ea o atitudine echi6oca' a 1e cu acesta din urma Q mani1esta 7ntr%un mod cu totu di1erit' 7ntr%un mod poEiti6' cAci mister o6Aitor' 7nsA e6ident ca umina Ei ei' se situa nu numai din de

prostie i de inte i.en3a' dar era mai presus de at7tea a te antiteEe care domnii *ettem2rini i Naphta e in6ocau din dorin3a de a o23i tensiunea ma9ima' necesara scopuri or or peda.o.ice" #ersona itatea dupA c7t se pare' nu era educati6A H i cu toate acestea' ce noroc putea constitui pentru cine6a care cA Atorea ca sa se cu ti6eK !7t era de ciudat sa o2ser6i acest du2 u aspect a unui re.e' atunci c7nd cei doi contraEicAtori 7ncepurA sa discute despre cA Atorie' despre .reea a i despre taina indu .en3ei' despre pAcat i ne6ino6A3ia 6o uptA3ii" 7 6edeai cum 7i asA capu pe umAr i pe piept' cum 2uEe e 7ndurerate i se deschideau' iar .ura%i o2osita i t7n.uitoare se casca' nari e se um1 au i se Ar.eau ca i cum ar 1i pAtimit' cute e 1run3ii se ridicau' iar ochii i se mAreau 7ntr%o spA Acita pri6ire su1erindaD o icoanA a amArAciunii" 4ar iatA ca' deodatA' 7n aceeai c ipa' aceasta 1i.ura de martir capata o e9presie de 6o uptate" Ap ecarea capu ui 7ntr%o parte de6enea ma i3ioasa' 2uEe e 7ncA 7ntredeschise sur7deau cu neruinare' .ropi3a de si2arit' pe care am remarcat%o i 7n a te 7mpreFurAri' 7i apArea 7n o2raE H i iatA ca preotu pa.7n i dAn3uitor rAsArea aco o' 7n 6reme ce cu un .est 2atFocoritor a capu ui arata pe cei doi care discutau apri. i% auEeai Eic7ndD :Ei' da' da' da""" per1ect" Asta%i""" Astea s7nt""" ata ce6a nou""" Taina 6o uptA3ii' 7n3e e.e3i"""; !u toate acestea' aa cum am spus%o' destitui3ii prieteni i pro1esori ai Iui )ans !astorp se mai .Aseau 7ncA 7ntr%o situa3ie re ati6 1a6ora atunci c7nd puteau sa se cioro6aiasca numai ei am7ndoi" #e 6remea omu de mari dimensiuni nu era preEent' ei se a1 au 7n e ementu chiar puteai 1i ne Amurit 7n ce pri6ete ro u pe care% Fuca e 7n a caEuri" Insa situa3ia era impede 7n deEa6antaFu or c7nd nu a R 6or2a H o 2ucatA de 6reme H despre scApArAri de inte i.en3a%cu6inte i despre spiritus, ci despre ucruri pam7nteti i pra scurt' despre chestiuni i o2iecte care pun a 7ncercare 1iri e toareD atunci se isprA6ea cu ei' se topeau 7n um2ra i am7ndoi R nesemni1icati6i' iar #eeper0orn apuca sceptru ' determin % MUNTELE VRJIT
>/,
C

da de e.a i poruncea""" Oare era de mirare ca e cautA sa readucA Yi: in aceasta situa3ie i sa e scoatA din 67rteFu oeomahieiI
Qe

ea at7ta timp cit aceasta domina sau ce pu3in atunci c7nd domina mu ta 6remeG 7nsA nu su1erea din 6anitate H iar )ans !astorp era de acest 1apt" Vanitatea nu are dimensiune' iar mAre3ia nu este 7n1u%tA Nu' setea de rea itA3i e6idente' pe care o a6ea #eeper0orn' artinea unor a te moti6e' i anume apar3inea :1ricii;' ca s%o spunem 1 arte schematic i 1oarte .roso an' apar3inea ace ui Ee i ace ui punct de noare pe care )ans !astorp 7 in6ocase cu tit u de 7ncercare 7mpotri6a domnu ui *ettem2rini' ram7n7nd sa% preEinte ca pe o trAsAtura oarecum mi itarA" % 4omnii mei' spunea o andeEu ridic7ndu%i m7na de cApitan cu un.hii e ascu3ite 7ntr%un .est de imp orare i conFurare" Bine' domnii mei' per1ect' e9ce entK Ascetismu """ Indu .en3a""" Vo uptatea""" A 6rea""" Ne.reitK -oarte importantK -oarte discuta2i K Totui' da3i%mi 6oie""" MA tem s8 nu 1acem o .ra6a""" Ne sustra.em' domnii mei' ne sus%tra.em 7ntr%un mod neFusti1icat de a ce e mai s1inte""" Respira ad7nc" Acest aer' domnii mei' acest 67nt care 6estete 1ohnu ' pe care% respiram aEi i% sim3im pAtruns de o .in.aa mireasma prima6aratica' 7ncArcata de presentimente i amintiri""" nu s%ar cu6eni sa% aspiram pentru a% e9pira su2 1orma de""" Va ro. stAruitorD n%ar tre2ui sa 1acem asta" Este o Ji.nire" Numai ui a6em datoria sa%i 7nchinam 7ntrea.a i comp eta noastrA""" Lichidat' domnii meiK Ji pentru a%i s a6i cum se cu6ine ca itA3i e' s%ar cu6eni ca din pieptu nostru""" Ma opresc' domnii meiK Ma opresc 7n cinstea acestui""" *tAtea 7n picioare' rAmas pu3in 7n urma' cu um2ra pA Ariei peste och Q IY to7i 7i urmarA e9emp u " ^ VA 7ndrept aten3ia' continua e ' spre piscu acestei 7nA 3imi' cAtre unaa 7nA 3ime' spre acest punct ne.ru i rotitor' aco o sus' dea%a!>*tUR aPUr e9traoi;dinar care 2ate m ne.ru""" Este o pasare de c Q #asare mare de prada" Este' daca nu ma""" 4omnii mei' i tu' m >*te ` ac6i a% Va 7ndrept cu toata hotar7rea cAtre""" #ri6i3iK !t de6in m 8sura !e 'n Y namte QQa1tped E" #aru meu e a 2' desi.ur" I%a3i 6edea tot at7t de a!Z J+ mine orm i aa 1 a rotunFitA a aripi or" O ac6i a' domnii mei' o masura ce 7nainteE 7n""" 4a' 1irete' copi a mea' pe `r s n*urata3i" *e rotete 7n aEur' deasupra noastrA' p utete aie din aripi' a o 7nA 3ime ame3itoare i p7ndete cu ochii

J
660

T)OMA* MANN ei puternici' pAtrunEAtori i 2u 2uca3i' p7ndete' 1ara 7ndoia a A domnii mei' pasarea ui Jupiter' re.e e neamu ui sau' eu 6aEd h aQ Are 6em7nt de pene' cioc de o3e care nu este 7ndoit puternic d a Q 67r1 i nite

cAn.i de o putere nemaiauEita' nite .heare 7ndoite 7na ast1e 7nc7t ce e dinainte cu ce e dinapoi' care s7nt mai un.i 1or Q un 2r7u de 1ier" #ri6i3i' cam aa arataK Ji cu m7na ui de cApitan un.hii e ascu3ite' 7ncerca sa 7n1A3ieEe .heare e ac6i ei" Ei' cumetre c roteti i p7ndeti aco oI spuse 7ntorc7ndu%i 1a3a 7n sus" Napustete%t i !rapa%i capu i ochii cu ciocu tau de o3e ' s17rteca p7ntecu creaturii care 4umneEeu""" #er1ectK LichidatK Tre2uie ca .heare e ta e sa 7ncurce 7n ma3e' iar ciocu sa%3i 1ie p in de s7n.e""" Era inspirat i' ast1e ' datorita ui' 7ntre. .rupu care se p im2a pierdu interesu pentru anotinomii e ui Naphta i a e ui *ettem2rini" 4e a t1e ' apari3ia ac6i ei' 1ara sa se mai 6or2eascA despre ea' continua sa in1 uen3eEe hotar7ri e i ini3iati6e e care urmarA su2 conducerea ui m&n!heerA intrarA 7ntr%un han' 2aura i m7ncara a o ora cu totu nepotri6ita' 7nsA cu o po1ta a373ata tainic de amintirea ac6i ei" *e ospAtarA i che1uira' aa cum o 1Aceau adesea chiar i 7n a1ara de :Ber.ho1Q' a insti.a3ia ui m&nheer, pretutindeni pe unde se 7nt7mp a' 7n # atE' 7n 4or1' 7ntr%un han de pe G aris sau S oster' unde se duceau cu deco6i u 7n e9cursie" *u2 ordine e ui #eeper0orn se consumau daruri e c asice a e 6ie3ii' ca1ea cu 1rica' p7ine de 3ara' cu 2r7nEa 7m2ietoare 7ntinsa pe un minunat unt de A pi' cu castane ca de i cu 6in rou de Ve t in' dupA po1ta inimiiG iar #eeper0orn 7nto6ArAea .randios aceste mese impro6iEate' cu 6or2e incoerente' sau 7 ru.au pe Anton Sar o6ici -er.e sa e 6or2eascA' da' ii po1tea pe acest 2 7nd martir cAruia toate su2iecte e 7na te 7i erau strAine' 7nsA care putea istorisi cu 1oarte mu ta pricepere despre 1a2ricarea cauciucuri or ruseti pentru 7ncA 3AminteG se amestecau 7n masa cauciucu su 1 i a te materii' i .hete e terminate erau :6u caniEate; A o tempe ratura mai mare de o suta de .rade" Le mai po6estea' de asemene despre cercu po ar' cAci cA Atorii e ui de a1aceri 7 duseserA de mu te ori p7na 7n re.iuni e arcticeG e 6or2ea despre soare e de a nop3ii i despre iarna 6enica a !apu Nord" Aco o' spunea e c noduros i de su2 musta3a pe oa A' 6aporu i se pAruse minuscu in para3ie cu st7nci e 1ormida2i e i cu o. inda marii cenuii ca o3 i1rp6a de % pe cer se i6irA nite 17ii de umina .a 2ena' care nu erau aud% aurora 2orea a" Ji ui Anton Sar o6ici totu i se pAruse a 1i 8; 7ntre.u decor i chiar e 7nsui" MUNTELE VRJIT >>+ at7ta despre domnu -er.e' sin.uru din aceasta mica societate cu desa67rire strAin de re a3ii e reciproce a e ce or din Furu ui" R"mai 7n ceea ce pri6ete aceste re a3ii este caEu sa istorisim doua nar 5IKKK 7ntre6ederi' doua con6or2iri ciudate' 7ntre patru ochi' pe care * W nostru ipsit de eroism e a6usese 7ntre timp cu ! a6dia !hauchat to6arAu ei de cA Atorie' cu 1iecare separat' una 7n ho dupA cina' reme ce :stin.heritoru ; era 7n prada 1ri.uri or' iar cea a tA 7ntr%o dup8%amiaEA' a cap8t7iu ui m&nheer. 7n seara aceea ho u era cu1undat 7n semio2scuritate" Reuniunea 2inuitA 1usese scurta i ipsita de 7nsu1 e3ire' pacien3ii se retrasesera repede i de6reme pe 2a coane' pentru cura de seara' daca nu cum6a trA.eau a 1it' dans7nd sau Fuc7nd' aco o' Fos' 7n 6a e" O sin.ura ampA ardea unde6a' pe 7ntinderea p a1onu ui stins' i nici sa oane e a Aturate nu erau mai uminoase" 7nsA )ans !astorp tia ca doamna !hauchat' care%i uase cina 18ra stAp7nu ei' nu se urcase 7ncA a primu etaF' ca 7nt7rEiase sin.ura 7n sa onu de ectura i coresponden3a i' din cauEa aceasta' 7nt7rEiase i e sa urce" Ramase' aadar' atept7nd 7n 1undu ho u ui' pe estrada despAr3ita de partea centra a prin c73i6a st7 pi a 2i 7m2rAca3i cu emn" *tAtea 7n 1a3a cAminu ui de 1aian3a 7ntr%un 1oto iu cu e.AnAtoare' asemenea ce ui 7n care se e.Anase Marusia 7n seara c7nd Joachim a6usese cu ea unica ui con6or2ire' i 1uma o 3i.ara dupA cum 7n.Aduia re.u a' ce pu3in a ora aceasta" ! a6dia se apropie' iar )ans !astorp 7i auEi paii 6enind din spate i 1onetu rochiei' apoi se i6i a Aturi de e ' 1ac7ndu%i 67nt cu o scrisoare #e care o 3inea de un co 3 a p icu ui' i%i spuse cu 6ocea ei at7t de asemAnAtoare cu aceea a ui #ri2is a6D % #ortaru a p ecat" 4a3i%mi dumnea6oastrA un timbre!poste. n seara aceea purta o rochie de mAtase 7nchisA i uoarA' o rochie cu eu rotund i m7neci e 7n1oiate' care se 7nchideau str7ns 7n Furu c eieturi or" Era s A2iciunea ui" *e 7mpodo2ise cu co ieru de per e' scinteia cu o ucire stinsA 7n semio2scuritate" E ridica ochii i%i #n6i chipm de 0ir.hiEa" RepetAD ^ Tim2reI N%am" 6 ici m n;aR Tant pis pour $ous. Nu s7nte3i 7n stare sa 1ace3i un ser%ma d ;R doamneI Ji%Ji str7nse 2uEe e' d7nd din umeri" -aptu acesta #uise a@e*1e" VA credeam mAcar ordonat i contiincios" 7mi 7nchi% V!R Qntr;` despar3itura a porto1e u ui o mica co ec3ie de #`/ta e' aranFate pe cate.orii"
>>$

T)OMA* MANN % Nu' ce sA 1ac cu e eI Nu scriu niciodatA scrisori 7n p Fc r Y a putea scrieI -oarte rar trimit c7te o carte pota A' pe care o cum Y MI 2rat8 .ata" !ui sa%i mai scriu scrisoriI N%am pe nimeni" Nu mai a un 1e de e.Aturi cu c7mpia' am pierdut contactu " Noi a6em ; cu e.ere de c7ntece popu are' un c7ntec care spuneD :M%am pierd ume;" Aa e i cu mine" % Bine' atunci' da3i%mi ce pu3in o papiroasB, om pierdut' spuse ea Q se aeEA 7n 1a3a ui' 7n.8 cAmin' pe 2anca acoperita cu o pernA de p#n"!7ncruci7ndu%i picioare e i 7ntinE7nd m7na" !e pu3in cu 3i.Ari tre2uie 1i3i apro6iEionat"

Ji nepAsatoare' 1ArA sA%i mu 3umeascA' ua o 3i.arA din ta2achera de ar.int pe care e i%o 7ntinse aprinE7nd 2richeta 7n 1a3a chipu ui ei ap ecat 7nainte" Acest ene :atunci' da3i%mi; i 1aptu de a ua 18ra s8 mu 3umeascA trAdau i nepAsarea 1emeii rAs1A3ate' dar i sensu unei :comunitA3i; umane de o simp itate 1oarte 1ireascA' sA 2aticA i totodatA .in.aA' de a ua i de a da" 7n sinea ui 7i critica atitudinea cu o so icitudine drA.AstoasA' apoi spuseD% % 4a' 3i.Ari am mereu" 7n ade6Ar' mAcar cu 3i.Ari s7nt totdeauna apro6iEionat" !um sa te ipseti de e e tocmai aiciI Nu%i aaI Vor2ind ast1e ' s%ar spune cA s7nt pAtima" 4ar tre2uie sa mArturisesc sincer cA nu s7nt de oc un om pAtima' 7nsA am' 1irete' c7te6a patimi' pasiuni 1 e.matice" % -aptu de a a1 a cA nu s7nte3i un pasionat ma initete 1oarte mu t' 7i spuse ea' sco37nd a1ara' 7n timp ce 6or2ea' 1umu pe care% trAsese 7n piept" 4e a t1e ' cum a3i putea 1iI N%a3i mai 1i dumnea6oastrA 7ni6A" #asiunea 7nseamnAD a trai pentru dra.ostea de 6ia3A" 4ar este tiut cA 6oi e9ista3i numai pentru trAiri e pe care 6i e dA 6ia3a" #asiunea este uitarea de sine" #e c7nd 6oi nu s7nte3i preocupa3i dec7t sA 6A 7m2o.A3i3i% 8 e ga. Nici nu 68 da3i seama cA acest ucru este un e.oism 7n.roEitor i sA apAre3i 7ntr%o 2unA Ei ca nite dumani ai omenirii" % )aide' haideK !hiar aa' inamici ai omeniriiI % !e tot spui aco o%! a6dia' de ce .enera iEeEi ast1e I La ce anume precis i person .7ndeti' c7nd spui cA noi nu ne sinchisim de 6ia3A' ci s7ntem pre numai s8 ne 7m2o.A3imI Voi 1emei e' de o2icei' nu 1ace3i mor R 7nt7mp are" Ah' asA mora a" Un asemenea su2iect este mai temA de disputa pentru Naphta i *ettem2rini" IE6orAte din do R mArii con1uEii" Oare poate ti cine6a dacA trAiete pentru sine in I dm pentru dra.ostea de 6ia3A' poate cine6a s%o tie 7n mod m Vreau sA spun cA nu e9ista o imita precisA 7ntre una i
a

MUNTELE VRJIT
>>=

Teii e.oiste i e.oisme de6otate""" !red ca i aici e a 1e ' aa cum e tQndeni 7n dra.oste" Este imora ' 1ArA 7ndoia A' cA nu pot s8 dau tan38 a ceea ce 7mi spui tu 7n e.AturA cu mora a' i ca 7nainte de ura datA p7n8 acum i niciodatA de c7nd te%ai c7nt 1ericit sA 1iu 7mpreunA cu tine' aa cum n%am mai 1ost dec7t o orice T; a 7ntors" Ji cA pot sa%3i c7t de 2ine te prind aceste manete care%3i str7n. 7ncheieturi e i astA mAtase su23ire care 1onete 7n Furu 2ra3e or % 2ra3e e ta e pe care e cunosc""" % # ec" %Nu p eca' te ro.K Voi 3ine seama de 7mpreFurAri i de persona itA3i" \ E 1iresc sA te atep3i numai a at7t de a un om 1ArA pasiuni" %4a' 6eEi tuK 73i 2a3i Foc i mA cer3i c7nd eu""" Ji 6rei sA p eci c7nd""" % *7nte3i ru.at sA 6or2i3i cu c7t mai pu3ine acune dacA dori3i s8 1i3i 7n3e es" %#rin urmare' nu 6rei sA%mi 7n.Adui s8 mA 1o osesc mAcar un pic de a2i itatea ta de a comp eta 1raEe e neterminateI A spune cA%mi 1aci o nedreptate""" dacA n%a 7n3e e.e cA ideea de dreptate n%are ce cAuta aici""" % A' nu" 4reptatea este o pasiune 1 e.matica" *pre deose2ire de .e oEie' din pricina cAreia oamenii 1 e.matici aFun. 7n mod si.ur ridico i" % Ei' 6eEiI Ridico " Aadar' asA%mA s8 1iu 1 e.matic" I3i repetD cum a putea iei din 7ncurcAtura 1ArA 8 1i aaI 4e pi dA' cum a 1i putut 7ndura sA ateptI %!umI % *A te atept" % 'o&ons, tnon ami, n%o s8 mA" opresc a 1orma 7n care%mi 6or2eti !u ` 7ncApA37nare cam smintitA" O s8 s17reti prin a o2osi' i' 7n de1ini% Q nu sRnt ` mo1turoasA' nu 1ac naEuri ca o 2ur.heEA suparAcioasA" %Nu' 1iindcA tu eti 2o na6A" Boa a 73i dA 7ntrea.a i2ertate" Te 1ace""" E* nu 6ine 7n minte un cu67nt de care nu m%am 1o osit niciodatAK Te tace .enia AK *8 6orrF " im a tAdatA despre .eniu" Nu asta 6oiam sa spun" 4oresc un ucru N r, % % *a mcerca sa tar ti pretinde3i cA am 6reun amestec 7n atep% mnea6 am autor chi oastr8 % dacA 7n ade6Ar a3i ateptat % ca 6%am 7ncuraFat' 2a m aF % iEat" VA ro. sA%mi con1irma3i chiar acum 7n mod 1or% \\!aeste e9act contrariu """ ace1 atern e' ! a6dia' desi.ur" Nu tu m%ai 7ndemnat sa atept" Am de nimeni" 7n3e e. 1oarte 2ine c8 dai importan3A acestei""" 664

T)OMA* MANN % !hiar concesii e dumnea6oastrA au ce6a impertinent 4 s7nte3i un om o2raEnic i numai 4umneEeu tie cum este posi2i asta" Nu numai 7n raporturi e dumnea6oastrA cu mine' ci chiar a a t1e ' una !a i 7n a te 7mpreFurAri" 7nsAi admira3ia dumnea6oastrA' supunerea dumnea are ce6a o2raEnic" !rede3i ca n%o 6adI 4in aceasta cauEa ar tre2ui mAcar sa nu 6a 6or2esc' cu at7t mai mu t cu c7t a6e3i 7ndrAEnea a 6or2i3i despre o pretinsa ateptare" !hiar i 1aptu ca mai s7nte3i 7ncA Q Y este neFusti1icat" Ar 1i tre2uit de mu ta 6reme sA 1i3i preEent a

mun dumnea6oastrA' pe antier sau mai tiu eu unde""" % Acum 6or2eti 1ara .eniu i eti 1oarte con6en3iona a' ! a6dia 4ar' de a t1e ' tiu ca nu%i dec7t un 1e de a 6or2i' cAci tu n%o sa po3i .7ndi ca *ettem2rini" Aa 6or2i3i 6oi' dar eu nu 6a pot ua 7n serios" N%am de .7nd sa p ec 7n mod nesA2uit' ca 2ietu meu 6ar care' aa cum ai preEis%o i tu' a murit dupA ce a 7ncercat sa%i 1acA ser6iciu mi itar a es' cu toate ca e 7nsui tia ca 6a muri' dar a pre1erat sa moara dec7t sa continue aici ser6iciu tratamentu ui" Bine' ca nu de.ea2a era so dat' dar eu' eu nu s7nt so dat' eu s7nt ci6i i pentru mine ar 7nsemna sa deEerteE daca a 1ace ca e ' daca a dori cu orice pre3 i 7n po1ida interdic3iei ui Radamante sa s uFesc pro.resu a es i sA 1ac o trea2a 1o ositoare" Asta ar 1i cea mai mare in.ratitudine i cea mai mare nestatornicie' at7t 1a3A de 2oa a i de .eniu' c7t i 1a3a de iu2irea mea pentru tine % a e cArei cicatrice 6echi i rAni proaspete e port 7n mine H 1a3A de 2ra3e e ta e pe care e cunosc' dei admit ca nu e%Am cunoscut dec7t 7n 6is' 7n timpu unui 6is .enia ' aa ca pentru tine' 2ine7n3e es' nu poate e9ista nici o consecin3a' nici o o2 i.a3ie i nici o imitare a i2ertA3ii""" Ea r7se cu 3i.ara 7n .ura' iar ochii tatArati se 7n.ustarA de6enind ca doua inii o2 ice i' reEem7ndu%se de spAtar' cu m7ini e spriFinite p 2anca' picior peste picior' 7i e.Ana panto1u de ac ne.ru" % Puelle generosite< Oh, l), la, $raiment< E9act aa mi%am 7nchipuiQ 7ntotdeauna un homme de genie, 2ietu de tineK % Bine' 1ie cum 6rei tu' ! a6dia" -irete' prin chiar ori.inea mea tot at7t de pu3in om de .eniu pe c7t s7nt om de mari dimensiuni' 2*M 4umneEeu e" 7nsA' datorita 7nt7mp arii H eu 7i spun 7nt7mp are %strAmutat i urcat at7t de sus 7n aceste re.iuni .enia e""" 7ntr%un cu E nu tii' 1ara 7ndoia a' ca dAinuiete 7n chestiunea asta ce6a cam $ pcie supc .o.ia a chimisto%ermetica' adicA o transsu2stan3iere intr%o bU-! R .a rioara' prin urmare o cretere' o ridicare i o intensi1icare' dac ma 7n3e e.i" 4ar este e6ident ca un corp care se do6edete cap MUNTELE VRJIT >>/ nea deE6o tare tre2uie' oricum' sA ai2A' pentru 7nceput' c7te6a = rtQti proprii" Ji ceea ce a6eam 7n mine' o tiu precis' era ca de mu ta mA sim3eam 1ami iariEat cu 2oa a i cu moartea i' 7ncA de pe 6reme
) eram doar un copi ' am a6ut ne2unia sa%3i cer sa%mi 7mprumu3i un a n e9act a 1e ca aici' 7n noaptea !arna6a u ui" 4ar iu2irea 1ara este .enia A' cAci moartea' tii' este principiu .enia ' o res bina, un pis philosophorum, i mai este' de asemenea' i principiu peda.o.ic' ci pasiunea pentru acest principiu te conduce cAtre iu2irea de 6ia3a i de om" Aa stau ucruri e' e%am descoperit st7nd pe 2a con i s7nt 7ne7ntat cA pot sa 3i e spun" E9ista doua drumuri care duc spre 6ia3a" Unu este ce o2inuit' direct i cinstit" !e a a t e pericu os' duce a moarte i este drumu .enia K % Eti un 1i oEo1 pu3in cam smintit' 7i spuse ! a6dia" Nu 6reau sa pretind ca 7n3e e. tot din 7nc7 cite e ta e .7nduri .ermane' 7nsA tot ce spui tu sunA omenete' i cu si.uran3a ca te%ai e9primat en philosophe. %#rea en philosophe, dupA .ustu tAu' ! a6dia' nu%i aaI % LasA impertinen3e eK 4e6ine p ictisitor" A 1ost stupid i nepermis sa atep3i" 4ar nu%i aa ca nu eti supArat pe mine cA ai ateptat 1ara nici un sensI % A 1ost 7ntr%o pri6in3a pu3in cam .reu' ! a6dia' chiar pentru un om cu pasiuni 1 e.matice H .reu pentru mine' dar i .reu pentru tine ca te%ai 7ntors 7mpreunA cu e ' 7ntruc7t tiai' 1irete' de a Behrens' ca eram aici i cA te ateptam" 4oar 3i%am spus ca am socotit noaptea noastrA ca pe o noapte de 6is' i 3i%am acordat 7ntrea.a i2ertate" 7nsA p7na a s17rit n%am ateptat 7n Eadar' cAci eti iarAi aici' stAm unu 7n.a a tu ca odinioarA' Qti aud 6ocea 1ermecAtor de impede' o 6oce de at7ta amar de 6reme uitima auEu ui meu' iar su2 aceasta mAtase 6aporoasa s7nt 2ra3e e ta e pe e cunosc % mAcar ca to6arAu tau de cA Atorie Eace aco o sus' a A 1e2rei' mare e #eeper0orn care 3i%a dAruit aceste per e""" ,i cu care dumnea6oastrA 7n3e e.e3i at7t de 2ine sa 6a 7m2o.A3i3i e9#erien3a" pem U R2uie sa 1ii supArata pe mine' ! a6dia" *ettem2rini m%a certat d ec" eQAi moti6' 7nsA numai dintr%o preFudecata mondena" N%am eu QJti.at 1iind 7n re a3ii cu acest om H pentru nume e ui ei' BFa T Q cAci este 7n ade6Ar o persona itateK Recunosc ca e 7n 67rsta %*i a 7n3e e.e ca tu' ca 1emeie' sa% iu2eti nespus de mu t" JU lO ut Ueti at7t de tareI >>> T)OMA* MANN

% !u tot respectu cu6enit 1i oEo1iei ta e' )ans' nem3ioru spuse m7n.7indu%i paru ' nu .Asesc ca e omenete sa%3i 6or2esc d Q ; dra.ostea mea pentru e K % Vai' ! a6dia' de ce nuI !red ca omenia 7ncepe aco o unde o ipsi3i de .eniu 7i ima.ineaEA ca se s17rete" *a 6oT2im initi3i d e " 7 iu2eti cu pasiuneI Ea se ap eca 7nainte ca sa arunce mucu 3i.Arii a Aturi' 7n cAmin a a ramase reEematA' cu 2ra3e e 7ncruciate" % Ma iu2ete' 7i spuse' iar iu2irea ui ma 1ace sa%i 1iu' cu m7ndrie recunoscAtoare i de6otata" Tre2uie sa 7n3e e.i' sau a t1e n%ai 1i demn de prietenia pe care 3i%o dAruiete" #asiunea ui m%a si it sa% urmeE i sa% s uFesc" !um putea 1i a t1e I Judeca i tuK !reEi oare ca omenete este posi2i sa te sustra.i pasiunii sa eI % 7ntr%ade6ar' este imposi2i K con1irma )ans !astorp" Nu' 2ine7n3e es este a2so ut e9c us" !um ar putea o 1emeie

sa treacA peste pasiunea sa' peste spaima pasiunii sa e i sa% ase' ca sa spun aa' 7n Ghetsimani' prada chinu ui""" % Nu eti prost' 7i spuse ea' iar ochii o2 ici capatara un aspect 1i9 i 6isAtor" Eti inte i.ent" *paima pro6ocata de pasiune""" % Nu%i ne6oie de prea mare inte i.en3a ca sa%3i dai seama ca tre2uie sa% urmeEi' cu toate ca iu2irea ui are ce6a ne inititor' sau' mai precis %1iindcA tre2uie sa ai2A ce6a ne inititor" % 8est e act... Ne inititor" !u e ai mu te .riFi' mu te di1icu tA3i""" i uase rn7na i se Fuca incontient cu de.ete e' dar ridic7nd 2rusc ochii' 7ncrunta spr7ncene e i 7ntre2aD % *taiK Oare nu%i Fosnic sa 6or2im despre e aa cum o 1acemI % 4esi.ur ca nu' ! a6dia""" Nu' e departe de aa ce6a" Ba' cu si.u ran3a ca nu%i dec7t 1oarte omenesc" ]ie 73i p ace acest cu67nt" n *# 7ntotdeauna cu un accent 7nc7ntator' iar eu %am ascu tat 6Adit interes ori de c7te ori 7 rosteai" Varu ui meu Joachim nu%i p Acea din mo mi itare" Picea ca acest cu67nt 7nseamnA indo en3a' nepAsare' Ji interpretam 7n 1e u acesta' ca pe un gua""abuglio de to eran3a R .initA' eu 7nsumi a a6ea c7te6a o2iec3ii de 1Acut' o recunosc" Insa R c7nd are sensu i2ertA3ii' a .eniu ui i a 2unAtA3ii' cu67ntu ac un ucru mare' pe care% putem in6oca 7n toata initea pentru # R discu3iei noastre despre #eeper0orn i a .riFi or i di1icu tA3i e - Rj e cauEeaEA e " -irete' acestea decur. din sentimentu ui
i

e9a.erata' din teama ui de a nu 1i a 7nA 3imea pasiunii care

%3nio 1 MUNTELE VRJIT >>< ascA at7t de intens e9perien3e e i de icii e c asice a e 6ie3ii' adicA * a ce des1atA H aa ca putem 6or2i cu tot respectu ' deoarece a e ntp de mare dimensiune' de o dimensiune .randioasa i re.easca" Ji totu esic 7nFosim' nici nu% 7nFosim' discut7nd despre asta 7n chip omenesc" Mu este 6or2a de noi' spuse ! a6dia' 7ncruci7ndu%i din nou 2ra% Ar 7nsemna sa nu 1ii 1emeie' daca n%ai accepta sa te umi eti pentru a hQrea unui om' pentru iu2irea unui om de mari dimensiuni' cum spui si care are pentru mine o pasiune 7mpinsA p7na a spaima" \ Ne.reit' ! a6dia" -oarte ade6Arat" Umi in3a s17rete i ea prin a 6ea o asemenea dimensiune' iar 1emeia poate 6or2i cu tot dispre3u ' de cu mi e umi in3ei sa e' tuturor ce or care n%au dimensiune re.easca' aa cum ai procedat tu adineauri 7n e.Atura cu mArci e pota e i e9act pe tonu cu care ai spusD :VA credeam mAcar ordonat i _contiinciosdK; %Eti suscepti2i I Las%o 2a ta" )aide' sa dam dracu ui suscepti2i itatea % eti de acordI Ji eu am 1ost suscepti2i a c7teodata i 3in s%o recunosc deoarece 7n seara asta s7ntem aici' unu 7n.a a tu " Am 1ost ener6atA de 1 e.matismu tau i de 1aptu ca te 7n3e e.eai at7t de 2ine cu e ' dar i din pricina dra.ostei ce%o ai pentru e.oista%3i e9perien3a a 6ie3ii" Ji totui 1aptu mi%a 1Acut p Acere i 3i%am 1ost recunoscAtoare 1iindcA 6Ad ca% respec3i""" Este mu tA oia itate 7n purtarea ta' i cu toate c8 e 7nso3itA de un pic de impertinen3a' totui' p7na a s17rit' aprecieE acest 1apt" % ata ce6a 1oarte drA.u3 din partea ta" *e uitA a e " PiseD % *e pare ca eti incori.i2i " Mai 2ine Eis eti un t7nar iret" Nu tiu a ai spirit' dar cu si.uran3a ca eti p in de iretenie" Bine' i' de a t1e ' # em 7mpacA i aa" Ba se poate a6ea chiar i prietenie pentru tine" sa tun prieteni 2uni i sa 7ncheiem o a ian3a pentru e ' aa cum se e c6te`data o a ian3a 7mpotri6a cui6aK 7mi dai m7naI Adesea ma aYY neori mi%e 1rica sa ram7n sin.ura' sa ma simt sin.ura 7n mine *JV Q u sais!!! E un om at7t de ne inititor" !7teodata mi%e teama sa nu t'u #rost""" Uneori tremur""" Mi%ar p Acea at7t de mu t sa am un om rt t e e dG Y %"" %nfin, daca 6rei sa tii' poate de aceea m%am 7ntors cu eEa *tRt.=U Qe*8nAt ti 1a3A 7n 1a3a' .enunchi 7n.a .enunchi' e 7n 1oto iu cu st r7nse % > g+ ap ecat 7n 1a3a' ea pe 2anca" Rostind u time e cu6inte 7i na ui )ans !astorp i o ipi de o2raE" E 7i spuseD 668 T)OMA* MANN H L7n.a mineI Vai' asta%i minunat" Ah' ! a6dia' este at7t de tat" La mine ai 6enit cu e I Ji mai pretinEi cA ateptarea mea a 1 pida' ca am 1acut%o 1ara permisiune i 18ra sensI Ar 1i o mare st7 din partea mea daca n%a aprecia daru prieteniei ta e' a prietenieQ tru e a Aturi de tine""" Atunci' 7 sAruta pe .ura" Era o sArutare ruseasca' 7n 1e u ace care se schim2a ca o mArturisire de dra.oste cu pri eFu mari or sar2ato Q cretine' 7n acea 3ara 6asta i p ina de su1 et" !um 7nsA cei care%o schim 2au acum erau un t7nar cunoscut de to3i ca :iret; i o t7nara 1emei 7nc7ntatoare' cu pasu unecAtor' 1aptu acesta ne 1ace' 1ara 6oia noastrA sa ne .7ndim a maniera at7t de di2ace 7nsA pu3in cam echi6oca cu care doctoru Sro0oTs0i 6or2ea despre iu2ire' 7ntr%un spirit ni3e cam du2ios' ast1e 7nc7t nimeni n%a tiut 6reodatA cu certitudine daca iu2irea este un sentiment pios sau ce6a carna i pasionat" *A 1acem i noi ca e ' sau poate )ans !astorp i ! a6dia !hauchat 7 imitau cu sArutu or rusescI 4ar ce 6a spune cititoru daca 6om re1uEa pur i simp u sa mer.em p7na 7n ad7ncu acestei chestiuniI 4upA pArerea noastrA ar 1i' 1ara 7ndoia a' un 2un pri eF de ana iEA' dar H ca sa ne 1o osim de e9presia ui )ans !astorp % :1oarte st7n.aci; i 7n ade6Ar ar 1i sA do6edim din partea noastrA 1oarte pu3ina simpatie 1a3a de 6ia3a' daca am 7ncerca sA 1acem o distinc3ie :pura; 7ntre e6 a6ia care are drept scop 2ine e i pasiune" 4ar ce 7nseamnA' aici :pur;I 7n 1ond' este un sens o6Aitor i echi6oc" Nu 6om ne.a ca nici nu ne sinchisim de aceste deose2iri" Nu%i oare 2ine i minunat ca .raiu nostru o2inuit nu are dec7t un sin.ur termen pentru tot ce se poate 7n3e e.e prin acest cu67nt H iu2ire H 7ncep7nd cu sentimentu pios i s17rind cu dorin3a cArniiI Acest echi6oc este cu desa67rire uni6oc' 7ntruc7t iu2irea cea mai cucernica nu poate 1i imateria a i nici nu poate 1i ipsita de e6 a6ie" *u2 aspectu ei ce mai carna ' iu2irea ramine

6enic ea 7nsAi' adicA este 2ucuria de%a trai sau pasiunea suprema' simpatia pentru or.anic' 7m2rA3iarea duioasa i 6o uptuoasa a ceea este sortit descompunerii % deoarece e9ista mi A p7na i 7n # asQunear a1" mai minunata sau 7n cea mai 7nspaim7ntatoare" Un sens o6Aitor" "< 4ar%Gnsu ar de pentru nume e ui 4umneEeu' n%a6em dec7t sa Asam sa o6Aie cu67ntu ui :iu2ire;" Aceasta o6Aia a este 6ia3a i omenescu ' 7nsemna sa dai do6ada de%o su1icient de deEnAdaFduitoare U- iretenie' daca te%ai ne initi"
aU

Aadar' 7n 6reme ce 2uEe e ui i a e doamnei !hauchat se in

7ntr%o sArutare ruseascA' 6om 1ace 7ntuneric 7n micu nostru

teatru'
MUNTELE VRJIT >>, a un a t ta2 ou" !Aci o sa 1ie 6or2a despre cea de a doua dintre ederi e pe care am 1A.Aduit doar ca e 6om po6esti' i dupA ce aprinde iarAi umina' umina tu 2ure a unei Ei e de primA6ara pe Qte 7n 6remea topirii EApeEi or' 7 6om EAri pe erou nostru 7ntr%o tie de6enitA pentru e o2inuin3a' adica eE7nd a capat7iu mare ui .per0orn i discut7nd cu e respectuos i prietenos" 4upA ceaiu de a patru' ser6it 7n su1ra.erie' i a care doamna !hauchat 6enise sin%ura 7ntocmai ca i a ce e trei mese precedente' pentru ca imediat dupA aceea sa p ece a shopping p7na 7n # atE' )ans !astorp ceru sa 1ie anun3at a o andeE' 7n 6ederea uneia dintre ace e 6iEite a 2o na6' o2icei uat 7n parte pentru a%i do6edi deose2ita sa aten3ie' 7n parte pentru a se 2ucura e 7nsui de to6ArAia persona itA3ii ui H pe scurt din moti6e pe c7t de o6Aie nice pe at7t de p ine de 6ia3a" #eeper0orn puse a Aturi de e Eiaru Telegraaf, arunca deasupra oche arii cu rama de corn' dupA ce i%i uase de pe nas 3in7ndu%i de arc' i%i 7ntinse 6iEitatoru ui m7na ui de cApitan' 7n timp ce 2uEe e mari i s17rtecate se micau 7n mod nedes uit' cu o e9presie dureroasa" !a de o2icei' a6ea a 7ndem7na 6in rou i ca1eaD ser6iciu de ca1ea era aeEat pe scaun' pAtat 7n 2run de at7ta 7ntre% 2uin3are % m&nheer 7i uase ca1eaua de dupa%amiaEa' tare i 1ier2inte' cu EahAr i caimac' iar acum transpira" !hipu ' 7nconFurat de u6i3e a 2e' i se 7nroise' i stropi mici 7i 2ro2oneau 1runtea i 2uEa superioara" % Transpir pu3in' Eise e " -ii 2ine 6enit' tinere" 4impotri6A" Ia ocK Este un semn de s A2iciune atunci c7nd' imediat dupA ce ai 2Aut o 2AuturA ca da""" Vrei sa%mi""" 7ntocmai" Batista" Mu 3umesc mu t" 4e a t1e ' roea3a de pe 1a3A 7i dispAru 7ncetu cu 7ncetu ' 1ac7nd oc oarei .A 2ui care acoperea de o2icei 1a3a omu ui ma.ni1ic' dupA un es de 1ri.uri" -ri.uri e intermitente 1useserA puternice 7n dupa%ami% ceasta' trec7nd prin ce e trei 1aEe' cea rece' cea arEAtoare i cea a d iar micii ochi spA Aci3i ai ui #eeper0orn a6eau o pri6ire o2osita 2A2escu 1run3ii de ido " 7i spuseD s ut ste""" a2so ut' tinere" !u67ntu : Auda2i ; mi se pare 7n 7ntre%2o n ` % Este 1oarte drA.u3 din partea dumita e' ca' pe un 2atr7n +P teE Eu s% I 7ntre2a )ans !astorp" Nicidecum' m&nheer #eeper0orn" care dUniIC tre2uie sa 6a arat recunotin3a pentru ca pot sta 7n.a decF n ' `R!Q eu #+?R+ in1init mai mu t dec7t dumnea6oastrA i 6in n moti6e e.oiste" 7nsA este o ca i1icare ciudata i ine9acta a

J
><?

T)OMA* MANN
n%ar

persoanei dumnea6oastrA' c7nd spune3i :un 2atr7n 2o na6 ni n%a putea .hici ca e 6or2a de dumnea6oastrA" Este o ima.ine cu totu 1 H Bine' 2ine' rAspunse m&nheer i' pentru c7te6a c ipe' 7nchis odihnmdu%i pe perna capu maiestuos' cu 2Ar2ia ridicata i de.et + un.hii e un.i 7mpreunate pe mare e ui piept re.esc' a cArui contu 7ntre6edea prin cAmaa de tricou" Este 2ine' tinere' sau mai cur7nd inten3ii 2une' s7nt con6ins" A 1ost p Acut ieri dupA masa""" da' da si ieri dupA masa""" 7n satu ace a ospita ier""" i%am uitat nume e""" unde a m7ncat de iciosu sa am ita ienesc cu Fumari i ace sAnAtos 6inior ci re.iune""" H A 1ost minunat' con1irma )ans !astorp" Am a6ut o p Acere aproape interEisa H iar 2ucataru %e1 de a :Ber.ho1Q ar 1i 1ost 1oarte m7hnit daca ne%ar 1i 6AEut H pe scurt' am 1ost cu to3ii' 1ara nici o e9cep3ie' 1oarte 2ine dispui" Era un sa am de ca itate 2una' domnu *ettem2rini a 1ost emo3ionat' %a m7ncat' ca sa Eicem aa' cu ochii 7n acrimi" -iindcA este un patriot' dupA cum cred ca ti3i' un patriot democrat" Ji%a 7nchinat su i3a de cetA3ean pe a taru umanitA3ii' pentru ca' 7n 6iitor' sa nu mai p AteascA 6ama pentru sa am a 1rontiera Brenneru ui" H N%are importan3a' dec ara #eeper0orn" Este un om cu maniere e e.ante' 6ese i 6or2Are3' un ade6Arat ca6a er' dei nu are prea des 1ericirea sa%i schim2e costumu " H Nu i% schim2a niciodatA' spuse )ans !astorp" N%are niciodatA aceasta 1ericire" 7 cunosc de mu ta 6reme i

ne ea.A o 6eche prietenie' adicA a a6ut .riFa de mine 7ntr%un mod pentru care%i port recunotin3a' deoarece socotete ca s7nt un :copi rAs1A3at a 6ie3ii; % este o e9presie de care ne 1o osim i a cArei sens nu%i prea impede H i se si ete sa%mi coriFeEe de1ecte e' e9ercit7nd asupra mea o in1 uen3a cu urmAri 1o ositoare' 7nsA nu %am 6AEut niciodatA 7m2rAcat a t1e ' 1ie 6ara' 1ie iarna%dec7t cu aceti panta oni 7n carouri i cu aceasta redin.ota" 4e a t1e i sa%i poarte cu o corectitudine remarca2i a haine e 6echi' e9act c om distins' i 7n pri6in3a asta 6a dau per1ecta dreptate" Acest 1e a a ti sa%i poarte haine e este o 2iruin3a asupra sArAciei' iar c7t m 6este pe mine pre1er aceasta sArAcie e e.an3ei mitite u ui Naphta' I nu mi s%a pArut niciodatA prea corecta" Ba este chiar' ca sa spun o e e.an3a data dracu ui' iar resurse e ui au o ori.ine tene2roa
aa%
cAci

am oarecari in1orma3ii 7n pri6in3a situa3iei" peepe1Q H Un om cu maniere 1oarte e e.ante i 1oarte 6ese ' repeta 0orn' 1ara sa se opreascA a o2ser6a3ii e auEite asupra ui Nap MUNTELE VRJIT
><+

toate preF cA nu este % 7n.adui3i%mi aceasta reEer6a H comp et ipsit de )eca3i% 4oamne' to6arAa mea de cA Atorie nu% pre3uiete prea It aa cum pro2a2i a3i o2ser6at i dumnea6oastrAG 6or2ete despre f a sim#atieQ deoarece' pe c7t se pare' comportarea pe care o are 1a3a ea ascunde anumite preFudecA3i" Nici o 6or2a' tinere" 4eparte de Y e inten3ia' 7n ceea ce% pri6ete pe domnu *ettem2rmi i sentin3e e dumita e de prietenie 1a3a de e ' sa 6reau""" LichidatK Nici nu%mi ece prin minte ca' su2 raportu curtoaEiei' un ca6a er ar datora 6reodatA unei 1emei""" #er1ect' dra.a prietene' a2so ut 1ara nici un reproK Totui e9istA o mar.ine' o reEer6a' o anumita re%cu%Ea%re' care 1ace ca atitudinea doamnei sa 1ie' omenete 6or2ind' 1oarte""" %-oarte des uitA" -oarte inte i.i2i a" !are o 7ndreptA3ete din p in" Ierta3i%ma' m&nheer #eeper0orn' ca mi%am 7n.Aduit sa s17resc eu 7nsumi 1raEa dumnea6oastrA" #ot risca acest ucru 7ntruc7t am contiin3a ca s7nt per1ect de acord cu dumnea6oastrA" Mai a es daca 3inem seama c7t de mu t depind 1emei e H 6e3i sur7de' 1ara 7ndoia a' c7nd o sa ma auEi3i 6or2ind a 67rsta mea 7ntr%un mod at7t de .enera despre 1emei H aadar' c7t de mu t depinde atitudinea pe care o au 1a3a de 2Ar2at de atitudinea pe care o are 2Ar2atu 1a3a de e e H dar 7n 1aptu acesta nu%i nimic surprinEAtor" !am ast1e a 6rea sa%mi 1ormu eE .7ndu 7n aceasta pri6in3a' adicA o2ser67nd ca 1emeia este o 1Aptura care reac3ioneaEA 1ara sa ai2A o ini3iati6a proprie' dominata de indo en3a 7n 7n3e esu de pasi6itate""" In.adui3i%mi' daca nu 6a suparA3i' sa deE6o t ce6a mai comp et acest punct de 6edere" 7n chestiuni e de iu2ire' dupA c7t mi%am putut da seama' 1emeia se considera pe sine 7n primu r7nd ca 1und un o2iectG te asa sa te apropii de ea' nu a e.e cu toata i2ertatea' nu de6ine su2iectu u ;;ii' su2iectu care nu a e.e dec7t dupA ce 2Ar2atu i%a 1Acut a e.erea' chiar i 7n c ipa aceea' 7n.adui3i%mi sa adau.' i2eru ei ar2itru %nu37nd ca nu este 6or2a de un 2Ar2at din ca e%a1ara de pu3in 7nEestrat' nici chiar asta nu poate 1i socotita drept o condi3ie hotar7toare %Q 2eru ar2itru este 1oarte imitat i diminuat prin 7nsui 1aptu ca c " eaQ cQ a 1ost a easa" 4oamne' 4umneEeu e' ceea ce spun tre2uie 1oart U!m; 2ana e' 7nsA' c7nd eti t7nar' 1irete ca totu 3i se pare nou' ea " ou J+ uimitor" 7ntre2i o 1emeieD :#rin urmare' 7 iu2etiI;' a care 7nchQ a"*punde Micind sau p ec7nd ochiiD :Ma iu2ete at7t de mu tK; cOni8 Q QQR Un asemenea _spuns 7n .ura unuia dintre noi" Ierta3i%ma G_"" ' eE aQatun' pe ace ai p an cu dumnea6oastrA" *e prea poate sa 7 care au datoria sa rAspundA ast1e ' dar sa recunoatem ca
.

672

T)OMA* MANN s7nt nite cara.hioi 6erita2i i' nite 2Ar2a3i su2 papucu ne6esteQ casa ma e9prim 7ntr%un 1e epi.ramistic" A 6rea sa tiu cum se apre Q sine o 1emeie atunci c7nd rAspunde 7n 1e u acesta" !rede ca dat 2Ar2atu ui un de6otament nemAr.init' 2Ar2atu ui care 7i da cinstea Q sa e' unei 1Apturi at7t de in1erioare' sau 6ede' 7n dra.ostea pe 2Ar2atu o are pentru persoana sa' un semn in1ai i2i a per1ec3iunii ;aU ata ce m%am 7ntre2at c7teodatA' 7n treacAt' 7n timpu ore or de odihn H Ade6Aruri eterne' 1apte c asice' pe care e atin.i' tinere' cu mi + dumita e cu6inte 7ndem7natice' adicA atin.i sentimente s1inte' raspun #eeper0om" BAr2atu se 7m2atA cu propria ui dorin3a' iar 1emeia cere i ateaptA sa 1ie 7m2Atata de dorin3a 2Ar2atu ui" 4e aici pro6ine pentru noi o2 i.a3ia pasiunii' de aici decur.e 7n1iorAtoarea ruine a insensi2i itA3ii a neputin3ei de a treEi dorin3a 1emeii" Ia cu mine un pahar de 6in rou Beau" Mi%e sete" Am transpirat 1oarte mu t astAEi" H Va mu 3umesc mu t' m&nheer #eeper0om" Este ade6Arat cA nu 2eau a aceasta oraG 7nsA s7nt .ata sa iau 2ucuros o 7n.hi3itura 7n sAnAtatea dumnea6oastrA" H Bine' ia paharu " Nu e9istA dec7t unu " Eu o sa ma 1o osesc de paharu pentru apa" !red ca nu Fi.nesc 6inioru asta spumos daca% 2eau 7ntr%un 6as at7t de umi " TurnA' aFutat de musa1ir' cu m7na de cApitan tremurAtoare i' 7nsetat' aE67r i 7n .o u unui .7t eF de statuie 6inu rou din paharu 1ara picior' 7ntocmai ca pe o apa chioara" H Asta des1atA' Eise e " Nu mai 2eiI Atunci' 7n.aduie%mi sama mai ser6esc o data % i' 6ars7nd pu3in 6in' 2au a doua oara" !eara1u rAs1r7nt peste cu6ertura se pAta cu rou" Repet' spuse e ' cu de.etu ridicat' m 6reme ce paharu cu 6in 7i tremura 7n cea a tA m7na' repetD de ace a6em o2 i.a3ia' o2 i.a3ia religioasa a pasiunii" #asiunea noastrA' Ume .e3i' este 1or3a 6iri a care treEete 6ia3a" Via3a somno eaEA" Ea 6rea s treEita de cAtre puterea pasiunii di6ine pentru nunta ori.inara' pasiunea' tineTe' este di6ina" Omu este di6in 7n mAsura 7n care sirn a este

sensi2i itatea ui 4umneEeu" 4umneEeu %a creat ca sa simtA p Omu nu este nimic a tce6a dec7t or.anu prin care 4umneEeu % R torete nunta cu 6ia3a treEita i 7m2Atata" 4aca omu pAcAtuiete pasiune' pAcAtuiete 1a3a de 4umneEeu' ceea ce 7nseamnA 1or3ei 6iri e a ui 4umneEeu' adicA o catastro1a cosmica' o ne7nchipuit""" 7i .o i paharu "
MUNTELE VRJIT ><= 7n.Adui3i%mi sA 6a iau paharu ' m&nheer #eeper0om' spuse )ans i UrmAresc des1Aurarea .7ndirii dumnea6oastrA 1iindca%mi este 1oarte mare 1o os" 4umnea6oastrA e9pune3i o teorie prm care i3i omu ui o 1unc3ie re i.ioasa 1oarte onora2i a' dei poate pu3in a uni atera A" E9ista' daca%mi 7n.Adui3i sa o2ser6' 7n 1e u dumnea%stra de%a 6edea' un ri.orism destu de 7n.riForAtor % ierta3i%maK Orice ritate re i.ioasa este' 1irete' 7n.riForAtoare pentru nite oameni de o drnensiune mai modesta" Nu ma .7ndesc sa 6a coriFeE' dar a 6rea sa 6in asupra a ceea ce a3i spus despTe anumite :preFudecA3i; pe care e%ar 6ea potri6it o2ser6a3ii or dumnea6oastrA' domnu *ettem2rini 1a3a de doamna' to6arAa dumnea6oastrA de cA Atorie" 7 cunosc pe domnu *ettem2rini de mu ta' de 1oarte mu ta 6reme' de ani de Ei e" Ji pot sa 6a asi.ur cA preFudecA3i e ui' 7n mAsura 7n care e9ista' nu au a2so ut de oc un caracter meschin i mic%2ur.heE H 2a chiar ar 1i ridico sa te .7ndeti a aa ce6a" Aici nu poate 1i 6or2a dec7t despre preFudecA3i 7n sti mare i' prin urmare' cu un caracter impersona ' despre principii peda.o.ice .enera e 7n pri6in3a cArora domnu *ettem2rini' 6%o spun cu toata sinceritatea' 7n ca itatea mea de :copi rAs1A3at a 6ie3ii;' mi%a""" 4ar asta m%ar duce prea departe" Este o chestiune mu t prea 6asta' pe care n%a putea%o reEuma 7n doua cu6inte""" % Ji dumneata o iu2eti pe doamnaI 7ntre2a deodatA m&nheer, 7ntorc7ndu%i spre musa1ir chipu re.esc' cu .ura Fa nic s17iata i cu ochii mici spA Aci3i' su2 ara2escu cute or 1run3ii""" )ans !astorp sim3i un 1ior de teama" Ji se 27 27iD % 4aca eu""" AdicA""" -irete ca o respect pe doamna !hauchat mai a es 7n ca itatea sade""" % Va ro.' Eise #eeper0orn 7ntinE7nd m7na ca pentru a respin.e' cu cest .estU rAspunsu ce ui a t" Lasa%ma' continua dupA o pauEa 7n care tAcu oc pentru ceea ce a6ea sa spunA' asa%ma sa%3i repet ca s7nt >parte de a Vr ea sA reproeE acestui domn ita ian ca ar 1i .reit 6reodatA 1 re.u i e curtoaEiei" Nu 1ormu eE acest repro 7mpotri6a nimAnui" insa un ucru""" 4ar 7n acest moment' mai cur7nd ma 2ucur""" U e" tineip r%r ast a minunat de 1rumos i de 2ine" Ma 2ucur' 7n pri6in3a totu " H nici ` 7ndoia AG 1aptu acesta 7mi p ace 7n ade6Ar 1oarte mu t" Ji mm t " spun%%% In s17rit' pe scurt' 7mi spunD o cunoti pe doamna de Q ipan Y II+U 6reme dec7t mine" Ai 1ost i dumneata aici i a3i 1 r Im#uQ #recedentei sa e ederi 7n acest oc" 7n p us' este o 1einei. r # #ecedentei sa e ederi 7n acest oc" 7n p us' este o 1ace" p%% 1armec' iar eu nu s7nt dec7t un 2atr7n 2o na6" !um se c A s7nt su1erind' a co2or7t sin.ura aEi dupa%amiaEa' 1ara ><&

T)OMA* MANN 7nso3itor' ca sa 1acA t7r.uie i 7n sat""" Nu%i nici o nenorocireK N ca nuK 7nsA este ne7ndoie nic ca""" Tre2uie oare sa%mi e9p ic 1a t R nu te%ai Asat antrenat de im2o du dumita e ca6a eresc riG: U uin cauIa in1 uen3ei""" cum spuneai adineauri""" a principii or pedaeooGR a r 1eRMiRe a e ## # signor *ettem2rini""" te ro. sa mA 7n3e e.i itera mente""" H Litera mente' m&nheer #eeper0orn" Vai' nuK 4ar nicidecu ma conduc aa cum mA taie capu " 4impotri6A' cu un pri eF oar domnu *ettem2rini chiar mi%a""" 6Ad aici' pe ceara1u dumnea6oa nite pete de 6in' m&nheer #eeper0om" N%ar tre2ui oare""" Noi o2inui sa presarAm sare' c7nd pete e s7nt proaspete""" H N%are importan3a' Eise #eeper0om 1ara s8% scape din ochi musa1ir" )ans !astorp pa i" H Lucru ' Eise e cu un E7m2et si it' poate sa ram7nA aici oarecum a t1e dec7t 7n mod o2inuit" Vreau sA spun ca atmos1era care domnete aici nu este o atmos1era con6en3iona A" !e care are prioritate este 2o na6u ' 2Ar2at sau 1emeie" #recepte e .a anteriei se risipesc 7n 1a3a acestei re.u i" *7nte3i indispus 7n mod trecAtor' m&nheer #eeper0orn" 4ar este o indispoEi3ie acutA' i deci o indispoEi3ie care conteaEA" To6arAa dumnea6oastrA de cA Atorie este 7ntruc7t6a sAnAtoasa" 4eci cred c8 procedeE cu totu 7n spiritu doamnei repreEent7nd%o pu3in Un.A dumnea6oastrA in timpu ipsei sa e H pe c7t poate 1i 6or2a aici de repreEentare' haK haK % 7n oc sA 6A repreEint pe dumnea6oastrA pe 7n.A d7nsa i sA mA o1er s%o 7nso3esc 7n sat" Ji cu ce drept i%a impune to6arAei dumnea6oastrA de cA Atorie ser6icii e me e ca6a eretiI !a s%o 1ac' nu am 7ncA tit uri' nici procura" 4e a t1e ' tre2uie sA 6a spun c8 am un 1oarte deE6o tat sim3 a situa3ii or poEiti6e de drept" #e scurt' .Asesc cA poEi3ia mea este corectA' corespunde situa3iei .enera e' corespunde mai a es sentimente or sincer pe care e am 1a3A de dumnea6oastrA' m&nheer #eeper0orn' i cred c8 am dat un rAspuns satis1AcAtor 7ntre2Arii pe care mi%a3i pus%o %7n ade6Ar a3i a6ut inten3ia sA mA 7ntre2a3i" H ata un rAspuns 1oarte p Acut' rAspunse #eeper0orn" Ascui des1Atare in6o untarA mici e dumita e cu6inte' tinere" O iau raEna i ucruri or o 7n1A3iare accepta2i A" 4ar satis1AcAtoare""" nu" R as# I dumita e nu mA mu 3umete pe dep in""" iarta%ma daca' 7n 1e u a deEamA.esc" Te%ai s uFit mai adineauri' dra.a prietene' de c R" :ri.orism;' coment7ndu%mi anumite concep3ii pe care 3i e%am cat" 7nsA i 7n 6or2e e dumita e e9istA' deopotri6A' o oarecare

adicA ce6a aspru i si it' care mi se pare c8 nu se potri6ete

^

MUNTELE VRJIT
675

Y e Am mai 1Acut i cu a te pri eFuri c7te6a o2ser6a3ii asema% asupra conduitei dumita e" Ai i acum aceeai comportare si ita ++ o ai 1a3a de doamna !hauchat 7n timpu e9cursii or i p im% #e noastre comune % i n%o ai 1a3a de nimeni a tu % i asupra cAreia Y D# toreEi o e9p ica3ie H este o datorie' este o o2 i.a3ie' tinere" Eu nu % ;nse O2ser6a3ia aceasta e6identA mi s%a impus i mi%a 1ost con1ir% t8 prea de mu te ori i este imposi2i sa n%o 1i 1Acut i a 3ii' 7ntr%un ) tot at7t de e6ident' cu sin.ura deose2ire c8 acetia cunosc' dupA cit se pare' e9p ica3ia 1aptu ui 7n sine" !u toate ca era s eit de 1e2ra' m&nheer 6or2ea 7n dupa%amiaEa asta 7ntr%un sti e9cep3iona de precis i 6i.uros" Nu se mai 6adea nici cea mai micA incoeren3a" *t7nd 7n capu oase or' cu umerii 1ormida2i i i cu mAre3u sAu cap 7ntors spre musa1ir' 3inea un 2ra3 7ntins pe cu6ertura patu ui' iar m7na de cApitan' pistruiatA' 7na 37ndu%se a capAtu m7necii de inA' 1orma cercu dominat de de.ete e cu un.hii e ascu3ite' 7n 6reme ce . asu rostea cu6inte e cu o ascu3ime tot at7t de precisa i tot at7t de p asticA pe c7t ar 1i putut%o dori 7nsui domnu *ettem2rini' rosto.o ind r%uri e unor cu6inte din e9presii e :dupA c7t se pare; i :o2ser6a3ia aceasta e6identA"; %4umneata 6Ad c8 E7m2eti' continua e " 7ntorci capu 7ntr%o parte i%n a ta i c ipeti din ochi" *e pare c8%3i 1r8m7n3i mintea Eadarnic' i totui nu e9istA nici o 7ndoia A ca tii ce 6reau sa spun i despre ce este 6or2a" Nu a1irm cA nu%i adreseEi doamnei din c7nd in c7nd c7te o 6or2a' sau cA ui3i sA%i rAspunEi' atunci c7nd con6or2irea o cere" 7nsA repet cA' 7n asemenea ocaEii' dacA pri6eti ucruri e mai atent i su2 raportu unei anumite e9i.en3e a 1ormei' ai 7n comportare ce6a si it i dai impresia ecis 8 cA te 1ereti i cA o e6i3i" At7t c7t poate 1i 6or2a de asemenea n ' dumneata 1aci impresia c8 a miF oc este un rAmAa. pe care %ai cu doamna i c8 p7nA a e9pirarea unui termen con6enit nu ai drep% ai dreseEi direct cu67ntu " E6i3i cu re.u aritate i 1ArA e9cep3ie sA i t res eEi' nu%i spui niciodatA :dumnea6oastrA;" ^ ar' m&nheer #eeper0orn""" Oare ce 1e de rAmAa.""" n j8duie%mi sA%3i atra. aten3ia asupra 1aptu ui de care 1ar8 7ndoia a ca " seama i dumneata i anume cA 3i s%au a 2it p7nA i 2uEe e" pri6ea astor# nu%i ridicA ochii" Ap ecat 7nainte' continuA sa e " La 9 pata roie de pe ceara1" :Tre2uia sA se aFun.A i aici' .7ndi Q1ciiie c a V`ia sA aJun.A" !red 7nsA cA i eu am 1Acut tot ce a depins de urF aJun.em aici" 7mi dau seama a2ia acum cA 7ntr%o oarecare ape am nAEuit a asta" Oare am pA it 7n ade6Ar at7t de tareI
><>

T)OMA* MANN Este 1oarte posi2i ' cAci acum tre2uie sA se a ea.A 7ntr%un 1e N ce se 6a 7nt7mp a" Mai pot 7ncA min3iI Ar 1i 1oarte posi2i ' dar n R 6reau" 4eocamdatA ma a.A3 de pata asta de s7n.e' de pata asta de 6Q pe ceara1"; 4ar deasupra ui' ce a a t tAcea deopotri6A" TAcerea dura doua trei minute H 7n.Aduind sa%3i dai seama c7ta amp oare puteau ca aceste minuscu e unitA3i 7n asemenea 7mpreFurAri" #ieter #eeper0orn 1u ace a care re ua discu3ia" H Era 7n seara 7n care am a6ut p Acerea sa te cunosc' 7ncepu e cu u . as me odios' iar 6ocea 7i suna ca i cum n% ar 1i 1ost dec7t prima 1raEa dintr%o un.a po6este" Am or.aniEat o mica petrecere' am 2Aut i am m7ncat' apoi' 2ine dispui' .ata sa 1acem toate naE27tii e i 7ntr%o stare de omeneasca pArAsire de sine' ne%am dus a cu care' 2ra3 a 2ra3' a o ora din noapte destu de t7rEie" *e 7nt7mp a atunci ca aici' 7n 1a3a uii me e' u7ndu%ne rAmas 2un' mi%a 6enit ideea de a te in6ita sa atin.i cu 2uEe e 1runtea 1emeii care mi te preEentase ca pe un 2un prieten de odinioarA i de a%i asA ei .riFa sa rAspundA su2 ochii mei a acest .est' ca un semn a 2ucuriei din ace ceas" Ai respins' nici mai mu t' nici mai pu3in propunerea mea' ai respins%o spun7nd ca 3i se pare a2surd sa 6a sAruta3i pe 1runte' dumneata i cu to6arAa mea de ca atone" Nu 6ei ne.a ca e9p ica3ia aceea cere ea 7nsAi o e9p ica3ie pe care mi%o datoreEi p7na aEi" Eti dispus sa te achi3i de datorieI :Aadar a o2ser6at%o i pe astaI .7ndi )ans !astorp i%i concentra aten3ia cu i mai mu ta putere asupra pete or de 6in' 2a chiar r7c7i una din e e cu 67r1u 7ndoit a miF ociu ui" 7n 1ond' 7n Eiua aceea am dorit in ade6Ar sa%i dea seama' a t1e n%a 1i spus ceea ce am spus" Insa' acum" ce se mai poate 7nt7mp aI Inima 7mi 2ate destu de tare" Oare o sa asist a un re.esc acces de 1urie' un acces de prima c asaI Oare nu cum6 tre2ui sa 1iu mai atent a pumnu sau care poate ca ma i anieni )otar7t' ma a1 u 7ntr%o situa3ie 1oarte ciudata i dintre ce e mai critice%

4eodatA sim3i cum m7na ui #eeper0orn 7i apuca m7na dreap 7ncheietura" "' #i si1 O :Acum ma prmde de 7ncheietura m7inii' .7ndi )ans !astorp% a ridico ' uite cum stau ca o Fa6ra p ouatA" M%am 1Acut 6ino6at
i ce ad %
+ ei R .reea
RRii 1i it O OO

a 1a3a de e I A2so ut de oc" 7n primu r7nd numai so3u

4a.hestan ar 1i 7n drept sa se p 7n.a" Ji a2ia dupA aceea to3i tocmai a urma' eu" Iar e nu are' dupA c7te tiu' nici un p 7n.a" Atunci' pentru ce%mi 2ate inimaI Este 7nsA timpu sa n
MUNTELE VRJIT ><< demnitate i sa%i pri6esc deschis 7n 1a3a' 2ine7n3e es cu respect' chipu re.esc" Aa 1Acu" -i.ura e9traordinar de puternica era .a 2ena' ochii arun% pri6ire spA Acita su2 inii e rAsucite a e 1run3ii' e9presia 2uEe or %ate era amara" Ji 1iecare citi adine 7n ochii ce ui a t' imensu 2atrin Y u3inte u t7n8r' 7n 6reme ce primu continua sa% 3inA de 7ncheietura 7inii pe ce din urma" 7n s17rit' #eeper0orn spuse 7ncetD % Ai 1ost amantu ! a6diei 7n timpu anterioarei sa e ederi aiciI )ans !astorp asA 7ncA o data capu 7n Fos' 7nsA 7 ridica imediat i dupA ce respira ad7nc' spuseD R % 0&nheer #eeper0ornK 7mi disp ace e9trem de mu t sa 6a mint i ma si esc s%o e6it c7t 7mi sta 7n putin3a" Ji nu%i de oc uor" M%a auda daca a con1irma a1irma3ia dumnea6oastrA i a min3i daca a contesta%o" Aa stau ucruri e' ca sa se tie" Am ocuit mu ta 6reme' 1oarte mu ta 6reme 7n acest sanatoriu i 7n ace ai timp cu ! a6dia H adicA' ierta3i%ma H cu actua a dumnea6oastrA to6arAa de cA Atorie' 1ara sa%i 1i 1ost 6reodatA preEentat" Re a3ii e noastre n%a6eau nimic monden' ce pu3in re a3ii e me e cu d7nsa' a e cAror ori.ini' 6reau sA spun' s7nt cu1undate 7n 2eEna' 7n mintea mea' nu i%am spus ! a6diei niciodatA a t1e dec7t tu' i aa s%a 7nt7mp at i 7n rea itate" !Aci 7n seara c7nd m%am scuturat de ace e e.Aturi peda.o.ice despre care a 1ost 6or2a adineauri % pe scurt' c7nd m%am apropiat de ea u7nd ca prete9t o mascarada H 7ntr%o seara de !arna6a ' 7ntr%o seara de nimeni i de nimic Fusti1icata' 7ntr%o seara 7n care tutuirea era un ucru .enera con6enit' atunci :tu;% u acesta i%a cApAtat 7ntre.u sau sens de%o maniera a2ia contienta i ca 7ntr%un 6is" TotodatA era 7n aFunu p ecArii ! a6diei" % 7ntre.u sau sens' repeta #eeper0orn" Te%ai e9primat 1oarte po iti%Yaa u dAdu drumu ui )ans !astorp i 7ncepu sa%i 1rece 1A ci e' e spr7ncene or' o2raFii i 2Ar2ia cu m7ini e de cApitan' cu un.hii e % Q #`Q Q*i 7mpreuna m7ini e pe ceara1u pAtat cu 6in i%i asA capu parte' 7n partea st7n.a' opusa musa1iru ui' ast1e 7ne7t ai 1i putut neRa n; mai 6rea sa% 6adA" art ras puns c7t mai precis cu putin3a' m&nheer #eeper0orn' 7i mcG castorp' i m%am si it cu toata contiincioEitatea *4h sa nu spun tneu d muQtQ nici prea pu3in" 7nainte de toate' era 6or2a' din punctu *au nu > ereU sa 6a ro@ sa o2ser6a3i ca s7nte3i oarecum i2er sa 3ine3i 1ost o s ` >aQa Re aceasta seara 7nchinata ui :tu; i p ecArii' 7ntruc7t a YendaF" u * tuata 7n a1ara de orice r7nduia a i aproape 7n a1ara de ca%rs ; oeu$re ca sa Eic aa' o seara sup imentara' o seara de ><@ T)OMA* MANN
+

minit

an 2isect' adicA douAEeci i noua 1e2ruarie' i prin urmare n%as 1 dec7t pe FumAtate daca a 1i ne.at constatarea dumnea6oastrA #eeper0orn nu rAspunse" % Am pre1erat' re ua )ans !astorp' dupA o pauEa' am pre1erat spun ade6Aru ' chiar cu riscu de%a 6a pierde 2unA6oin3a 6or2ind c7t se poate de sincer' ar 1i pentru mine o pierdere considera2Q pot sa 6%o mArturisescG o o6iturA' o o6itura cump ita' pe care putea%o compara dec7t cu o6itura ce%am sim3it%o acum' a re6enir doamnei !hauchat' c7nd am 6AEut ca nu s%a 7ntors sin.ura' ci ca to6a rasa dumnea6oastrA de cA Atorie" Am 7n1runtat' deci' i acest risc deoarece de mu ta 6reme doream ca totu sA 1ie impede 7ntre noi % 7ntre dumnea6oastrA' pentru care am nite sentimente de respect at7t de pro1unde' i mine H i am procedat ast1e ' cAci mi s%a pArut mai 1rumos i mai omenesc H ti3i cum pronun3a ! a6dia acest cu67nt cu . asu ei 1ermecAtor de 6oa at' tara.an7ndu% at7t de me odios H da' mi s%a pArut ca%i mai 2ine sa procedeE ast1e dec7t sa tac sau sa ma pre1ac' i din acest punct de 6edere 7mi dau seama ca mi%a3i uat o piatra de pe inima c7nd' adineauri' a3i constatat%o" Nici un rAspuns" % 7ncA ce6a' m&nheer #eeper0orn' mai e9ista 7ncA un ucru care m%a 1Acut a dori sa aFun. 7n situa3ia de a 6A putea spune ade6Aru ' adicA ma re1er a e9perien3a mea persona a 7n e.Atura cu nesi.uran3a ener6anta i cu semi2anuie i e ce stAruiau 7n aceastA pri6in3a" Acum dumnea6oastrA ti3i cu cine i%a petrecut' cu cine s%a 7ntre3inut i cu cine a 7ncheiat ! a6dia % aadar' sa spunem cA i%a 7ncheiat % un douAEeci i noua 1e2ruarie' 7nainte ca situa3ia de drept 7ntru totu poEiti6a sa se 1i sta2i it 7ntre ea i dumnea6oastrA' aceasta situa3ie a2so ut poEiti6a 7n 1a3a cAreia ar 1i o curata ne2unie sa nu te p eci" !7t despre mine' n%am putut s aFun. niciodatA a o asemenea certitudine' dei nu mi%a scApat ni_ c ipa 1aptu ca' oric7t de pu3in ai 1i 7nc inat sa%3i ima.ineEi aseme ucruri' a urma urmei tre2uie sa admi3i i e6entua itatea de a a6e decesori i 7n p us am tiut' printre a te e' ca 7nsui consi ierU Behrens H care a3i a1 at' poate' ca se ocupa' ca amator' i de pictu 1Acut' 7n numeroase edin3e' un portret remarca2i ' red7ndu%i c pie ii cu o 6erosimi itate e9traordinara' ceea ce' 7ntre noi tic u uit destu " Mi%a pricinuit mu ta 2Ataie de cap i chin' i chiar 7mi 1ram7nt mintea 7n aceasta pri6in3a"

MUNTELE VRJIT ><, O mai iu2eti i aEiI 7 7ntre2a #eeper0orn' 1ara sa%i schim2e Y Qa adicAD 1ara sa%i 7ntoarcA 1a3a""" Vasta camera se scu1unda din ce . mai mu t 7n semio2scuritate" Ierta3i%ma' m&nheer #eeper0orn' 7i rAspunse )ans !astorp' dar senti% e :e care We am 1a3a de dumnea6oastrA' nite sentimente de pro1und t R F. admira3ie' m%ar 1ace sa par necu6iincios 6or2indu%6a despre timente e me e 1a3a de to6arAa dumnea6oastrA de cA Atorie" \ F 3i e 7mpArtAeteI 7 7ntre2a #eeper0orn 7n oapta" ]i e mai 7mpArtAete chiar i astAEiI \N%am spus' 7i rAspunse )ans !astorp' n%am spus ca e%ar 1i 7mpArtAit 6reodatA" Asta mi se pare pu3in pro2a2i " Mai adineauri' 6or2ind despre reac3ii e naturii 1eminine' am atins' 7n treacAt i de%o maniera teoreticA' aceastA chestiune" -irete' a mine nu prea are mare ucru sa iu2eascA" !e dimensiune am eu' Fudeca3i i dumnea6oastrA" 4acA din 7nt7mp are se i6ete un""" un douAEeci i noua 1e2ruarie' asta depinde numai de 1aptu ca 1emeia se poate asA sedusa 7ntruc7t a 1ost a easa de 2Ar2at % dei' a 6rea sa adau.D am impresia ca mA cam aud i s7nt ipsit de .ust c7nd 6or2esc despre mine ca despre un :2Ar2at;' 7nsA ! a6dia este cu si.uran3A o 1emeie" % A ascu tat de . asu pasiunii' murmura #eeper0orn cu 2uEe e s17rte%cate" % E9act aa cum a procedat i 7n caEu dumnea6oastrA' dar cu mu t mai mu tA supunere' spuse )ans !astorp' i aa cum' dupA toate aparen3e e' a mai 1acut%o i 7n a te nenumArate caEuri' asupra acestui punct nu 6a putea e9ista 6reodatA 7ndoia a' pentru oricine se 6a .Asi mtr%o situa3ie simi ara""" ^ JtaiK 7i spuse #eeper0orn continu7nd sa ram7na tot cu 1a3a 7ntoarsa' [K tac7nd cu atu m7inii un .est spre inter ocutoru sau" Nu%i oare Fos%; c s8 6`r2im ast1e despre eaI R Nu cred' m&nheer #eeper0orn" Nu' i am credin3a ca pot sa 6a c pe dep in" Oare nu 6or2im despre ucruri omeneti H u7nd domenesc; 7n sensu de i2ertate i de .enia itate % ierta3i%mi :\ pu3in cam cAutat' dar mi %am 7nsuit de cur7nd' deoarece R _;_:e6oie de e "
-0 1' *
e " continuA' 7i porunci #eeper0orn 7ncet" au Nans !astorp 6or2i deopotri6A de 7ncet' st7nd pe mar.inea .eni n ' "Q n@A pat' ap ecat spre re.escu 2Atr7n i cu m7ini e 7ntre

"

*c

680 T)OMA* MANN H !Aci ea este o e9isten3a .enia A' spuse e ' iar so3u care se a1T )%Io de !aucaE % deoarece ti3i' desi.ur' ca are un so3 dinco o de acorda aceasta i2ertate i .enia itate' 1ie din prostie' 1ie din mco% mt e i.en3a cAci nu% cunosc pe acest om" Oricum ar 1i' procedeaEA 2ine ci d %Q acorda i2ertatea' 7ntruc7t ea a aFuns ast1e datorita principiu ui .eni + 2o ii' i oricine se a1 a 7n aceeai situa3ie ar 1ace 2ine sa urmeEe acestui 2Ar2at i sa nu se p 7n.a' nici pentru trecut' nici pentru 6iitor H 4umneata nu te p 7n.iI 7 7ntre2a #eeper0orn' 7ntorc7ndu%se cat e """ #Area pa id 7n semio2scuritateG ochii 7i erau spA Aci3i i o2osi3i su2 inii e 1run3ii de ido ' iar .ura mare i s17rtecata ramase 7ntredeschisa ca aceea a unei mAti tra.ice" H Nu ma .7ndeam ca poate 1i 6or2a despre mine' 7i rAspunse )ans !astorp cu modestie" 7mi dau numai si in3a sa o23in ca dumnea6oastrA sa nu 6a p 7n.e3i' i din cauEa 7nt7mp ari or de a ta data sa nu%mi retra%.e3i 2unA6oin3a" H !u toate acestea' 1ArA sa tiu' spuse #eeper0orn' 3i%am pro6ocat' desi.ur' o ad7nca su1erin3a" H 4aca este o 7ntre2are' 7i spuse )ans !astorp' i dacA 6a rAspund da' nu 7nseamnA 7n nici un caE i pentru nimic 7n ume ca nu pre3uiesc imensu a6antaF de%a 6a 1i cunoscut' cAci a6antaFu acesta este str7ns e.at de pomenita decep3ie" H I3i mu 3umesc' tinere' 73i mu 3umesc" AprecieE drA.A Aenia mici or dumita e cu6inte" 4ar daca 1acem a2strac3ie de e.aturi e noastre persona e""" H Este .reu sa 1aci a2strac3ie' 7i spuse )ans !astorp' iar eu nici nu cred ca' 7n ceea ce mA pri6ete' acest ucru ar 1i de dorit' ca sa raspun 7ntre2Arii dumnea6oastrA" 4eoarece 1aptu ca ea' ! a6dia' s%a 7ntor 7nso3ita de o persona itate de dimensiunea dumnea6oastrA' nu pue a 1irete' dec7t sa mAreascA i sa a.ra6eEe r8u care oricum tre2uia reEu te pentru mine' dacA s%ar 1i 7ntors 7mpreuna cu un a t 2Ar2at' 7ndurerat e9trem de mu t i ma doare 7ncA i astAEi' nu o ne." Ji in m%am pAstrat pe c7t posi2i a aspectu poEiti6 a situa3iei' adicA" R cera mea 6enera3ie pentru dumnea6oastrA' m&nheer #eeper0or Y ce' 7n a ta situa3ie' n%ar 1i 1ost posi2i 1ara pu3ina rAutate 1a3a de dumnea6oastrA de cA Atorie' cAci 1emei or nu e prea p ace ca arn e de6inA prieteni" 2ar2ie H 7n ade6Ar' spuse #eeper0orn i' trec7ndu%i peste .ura Ji II pa ma 7ndoita' 7i ascunse un E7m2et' ca i cum s%ar 1i temut sa n MUNTELE VRJIT >@+ na !hauchat sur7E7nd" )ans !astorp surise i e discret' apoi i i si ce a a t dAdurA din cap' 7n comp et acord" Aceasta mica rAE2unare' continua )ans !astorp' mi se cu6ine' 7n 1niti6 numai mie' cAci 7n mAsura 7n care merit sa 6or2esc i despre Y e am' 7n ade6Ar' un oarecare drept sa ma p 7n.' dar nu de ! a6dia i Y i de dumnea6oastrA' m&nheer #eeper0orn' ci numai de 6ia3a i de soar%mea JiU 7ntruc7t am cinstea sa ma 2ucur de 7ncrederea pe care mi%o arAta3i i 1iindcA acest ceas de amur. este' su2 toate raporturi e' at7t de ciudat' 6reau mAcar prin a uEii sa 6a 6or2esc pu3in despre mine"

%Te ro.' 7i spuse #eeper0orn po iticos' iar )ans !astorp continuaD % Ma a1 u aici sus' m&nheer #eeper0orn' de mu ta 6reme' de ani de Ei e% adicA nici eu nu mai tiu precis de c7nd' dar' 7n orice caE' de mu 3i ani de 6ia3a i de aceea am 6or2it despre :6ia3A;' 7nsA 6oi re6eni imediat' a momentu potri6it' i asupra sor3ii" Venisem sa 1ac o mica 6iEita 6Aru ui meu' un mi itar p in de inten3ii 2ra6e i oia e care nu i%au 1o osit a nimicD a murit' adicA mi%a 1ost rApit' iar eu am rAmas i s7nt 7ncA aici" Nu eram mi itar' ci a6eam o pro1esie ci6i a' cum poate a3i auEit' o pro1esie so idA i ra3iona a care contri2uie' se pare' a so idaritatea interna3iona a' 7nsA eu n%am 1ost niciodatA prea e.at de ea' 6a mArturisesc' i asta din moti6e despre care nu pot spune dec7t ca 7mi s7nt nec areD aceste moti6e se .Asesc 7nsA a ori.ini e sentimente or me e 1a3a de to6arAa dumnea6oastrA de cA Atorie H i 7nadins o numesc ast1e ca sA 6a arat ca nu mA .7ndesc de oc sA Edruncin drepturi e dumnea6oastrA poEiti6e H adicA a e sentimente or me e pentru ! a6dia !hauchat i a e 1aptu ui ca o tutuiesc' sentimente pe care nu e%am tA.Aduit niciodatA de c7nd i%am Init #entru prima oara ochii i au pus stap7nire pe mine H de c7nd au #us ne2unete stap7nire pe mine' ma 7n3e e.e3i" 4in iu2ire pentru ea i + indu% #e domnu *ettem2rini' m%am aser6it principiu ui ira3iona ' #nncipmiui .enia a 2o ii cAruia i%am 1ost supus' de 1apt' dintotdeauna' e am rAmas aici' nu mai tiu precis de c7nd" !Aci am uitat totu i s # cu toti Ji cu toate' cu rude e' cu pro1esia mea de a es' dar i cu Emc ante e me e" Iar atunci c7nd ! a6dia a p ecat' am ateptat%o i n%am 7n 5 a ` ate# aQcQU mereuO aa 7nc7t s7nt de1initi6 pierdut pentru es' iar ma % Q ` e Re aco o' de Fos' s7nt' ca sa Eic aa' mort" La toate acestea mi%a ^eam !Qn!O 6^am 6or2it despre :soarta;' i datorita acestor ucruri sitUat% @aduit sA insinueE ca' 7n de1initi6' am dreptu sa ma p 7n. de #o6est dreptu meu Fi.nit" Mi s%a 7nt7mp at odatA sa citesc o a t1eF Q ca nu' am 6aEut%o a teatru' po6estea unui t7nar 2ra6 % de ;itar' ca i 6Aru meu % care are de%a 1ace cu o 3i.anca 1er% >@$

T)OMA* MANN mecatoare H era 1ermecAtoare' cu o 1 oare dupA ureche' o 1emei 1 i sA 2atica' de care se 7ndrA.osti 7n aa ha ' incit 7i pierdu cu desa ; min3i e' sacri1ica totu pentru ea' deEerta' de6eni contra2andist si d din toate puncte e de 6edere" 4ar c7nd aFunse 7n situa3ia aceasta am 2i a' ea se p ictisi i% parai' 1u.ind dupA un matador' o persona d cop eitoare' despotica i cu o sp endida 6oce de 2ariton" Iar po6estea s17rete ast1e D so datu s a2 i ascu tAtor' a 2 ca 6aru i cu cam descheiata' o strApun.e cu cu3itu 7n 1a3a arenei' 1apt pe care' de a t1e sin.ura 7 pro6ocase cu insisten3a" 4ar am aFuns a2so ut 1ara nici un sens a aceasta po6este" Insa a urma urme or de ce mi%am reamintit%oI In c ipa 7n care )ans !astorp rosti cu67ntu :cu3it;' m&nhear #eeper0orn 7i schim2a pu3in poEi3ia 7n pat" *e trase mai 7ndArAt' 7ntor%c7ndu%se 2rusc cu 1a3a cAtre musa1ir' iscodindu%i scrutAtor ochii' cu un aer 7ntre2Ator" *e 7ndrepta' se reEema mai 2ine 7n cot i%i spuseD H Tinere' am auEit' i acum s7nt Amurit" 7n.aduie%mi sa ma spriFin pe 2una%credin3a a mArturisiri or dumita e i sa%3i dau o e9p ica3ie oia a" 4aca paru meu n%ar 1i a 2 i daca n%a 1i nApAstuit de nite 1ri.uri ma i.ne' m%ai 1i 6AEut .ata sa%3i dau satis1ac3ie' ca de a 2Ar2at a 2Ar2at' cu arma 7n m7na' at7t pentru neaFunsu pe care 3i %am pricinuit' c7t i pentru ace a pe care 3i %a pricinuit to6arAa mea de cA Atorie i pentru care 73i datoreE de asemenea satis1ac3ie" #er1ect' domnu meu""" m%a3i 6edea .ata" 7nsA' data 1iind starea actua a de ucruri' 7n.aduie% mi sa%3i 1ac o a ta propunere" AdicA urmAtoareaD 7mi amintesc de%o c ipa de e9a tare' chiar a 7nceputu cunotin3ei noastre H 7mi amintesc' mAcar ca stAtusem a tai1as cu o stic a de 6in tare H de o c ipa prin urmare' c7nd' p Acut impresionat de 1irea dumita e' am 1ost .ata sa%3i propun sa ne tutuim ca nite 1ra3i' dar c7nd mi%am dat seama imediat ca ar 1i 1ost put;+ cam prematur""" Bine' aEi ma re1er a c ipa aceea' re6in i dec ar ca ter menu pe care %am 1i9at atunci s%a scurs" Tinere' s7ntem 1ra3i' 73i aiirm s7ntem" Ai 6or2it despre o tutuire 7n sensu comp et a acestui cu6in a noastrA 6a a6ea 7ntrea.a p enitudine a sensu ui ei' sensu unei r 7ntru pasiune" *atis1ac3ia pe care 67rsta i 2oa a ma 7mpiedica sa 3ipe ca ea arme or' 3i%o o1er su2 aceasta 1orma' 3i%o o1er 7n sensu tratat 1rA3esc de a ian3a' aa cum se 7ncheie c7teodata 7n ume 7mp` R unui a trei ea' insa pe care noi tre2uie sa% 7ncheiem 7n sensu un uni comune pentru cine6a" Tinere' ia%3i paharu ' 7n 6reme ce eu pAhAre u meu' 1ara ca ast1e sa aduc cea mai mica nedreptate 6inior care 1ier2e""" MUNTELE VRJIT >@= cQ cu m7na de cApitan care 7i tremura uor' ump u pahare e' aFutat de !astorp 7ntr%un 1e respectuos i tu 2urat" IaK 7i repeta #eeper0orn" Trece%3i 2ra3u peste 2ra3u meu" Ji 2ea a mine""" Bea paharu p7na a 1undK""" #er1ect' tinere" Lichidat" Uite n mea" Eti satis1AcutI \ .6ident' dar acesta este numai un 1e de%a 6or2i' m&nheer #eeper%rn 7i EQse )ans !astorp care se cam chinuise sa .o eascA paharu dintr%o sin.ura 7n.hi3itura i%i terse .enunchii cu 2atista' deoarece se stropise cu 6in" A spune mai cur7nd ca s7nt nespus de 1ericit i 7ncA nu 7n3e e. cum de m%am 1Acut 6rednic de o asemenea 1a6oare""" Ji ca sa 1iu sincer' am impresia ca 6iseE" Este o cinste uriaa pentru mine % i nici nu tiu cum de%am putut%o merita' cAci n%am 1Acut a2so ut nimic care sa merite aceasta onoare i nimeni nu se 6a mira a1 7nd ca mie mi se 6a pArea cam haEardat sa ma 1o osesc de a 7nceput de noua 1ormu a i ma 6oi 7mpiedica de ea % mai a es 7n preEen3a ! a6diei care' 7n ca itatea ei de 1emeie' ar putea 1oarte 2ine sa nu 1ie de acord cu con6en3ia noastrA" % LasA asta pe seama mea' rAspunse #eeper0orn' cAci restu 6a 1i numai o chestiune de o2inuin3aK Ji acum' tinere' du%teK Lasa%ma' copi u meuK *%a 7ntunecat' s%a 7nnoptat demu t' iu2ita noastrA poate re6eni dintr%o c ipa 7n a ta i poate ca ar 1i mai 2ine sa nu 6a 7nt7 m3i acum" % Ram7i cu 2ine' m&nheer #eeper0ornK spuse )ans !astorp' i se scu a" VeEi' 7mi 2irui s1ia a 1ireasca i 1ac e9erci3ii 7n 6ederea acestei 1ormu e de%o cuteEan3A ne2una" *%a 7nnoptat' este ade6Arat" 7mi 7nchipui ca daca domnu *ettem2rini ar intra aici' pe neateptate' ar aprinde umina pentru ca ra3iunea i socia2i itatea sa intre o data cu e % a mai 6ut c7nd6a aceasta s A2iciune" #e m7ineK # ec 1ericit i m7ndru' aa cum

i 6isat niciodatAK Vindecare .ra2nicaK Acum ce pu3in trei Ei e' tu a mai ai 1ri.uri i 7n rA.aEu or o sa po3i 1ace 1a3a tuturor e9i%or% -aptu acesta mA 2ucura ca i cum eu a 1i tu" Noapte 2unaK

MZnheer #eeper0orn B7ncheiereC

!*te un oc atra a este 1 Q . tor 7n cadru unei e9cursii' iar noua ne s a4 c % greu sa e9p icam de ce )ans !astorp' care a6ea o mare reascoF% #entru cAderi e de apa' nu 6iEitase p7na acum cascada pito% #adurea 6Aii - ue a" #e 6remea ui Joachim a6ea drept scuEa

>@& T)OMA* MANN sau 7n aces% scrupu e e se6ere a e 6aru ui sau care nu 6ie3uise aici pentru 2u p ac i nu pierduse nici o c ipa din 6edere 3e u precis a ederii te ocuri' imit7nd oriEontu a imediata 6ecinAtate a :Ber.ho1Q%ui Q dupA moartea ui' )ans !astorp pAstrase 7n raporturi e cu re.iunea e9ceptam p im2Ari e cu schiuri e' aceeai uni1ormitate conser6at care % 7n contrast cu e9tinderea e9perien3e or ui intime i cu datoria ri :a sta a c7rma; H nu 1usese 1ArA 1armec" !u toate acestea' apro2a 6nQ proiectu pus a ca e de micu cerc de prieteni' 1ormat din apte persoan Bnumar7ndu%se i pe e C care a cAtuiau mAnunchiu re a3ii or ui ce e maQ apropiate' ca sa 1acA o p im2are cu trAsura 7n acea re.iune at7t d atrA.Atoare" Era 7n mai' una 1ericirii H daca dAdeai creEare nai6e or c7ntece e de a es % 7nsA aici' sus' se preEenta rece i prea pu3in ademenitoare prin 7nsAi natura aeru ui' dar' oricum' mAcar topirea EApeEi or putea 1i socotita ca terminatA" E6ident' chiar i 7n u time e Ei e ninsese de mai mu te ori cu 1u .i mari' 7nsA de pe urma ninsorii nu rAmAsese dec7t pu3ina umeEea AG mari e troiene a e iernii se topiserA i dispAruserA as7nd doar c7te6a resturiG iar aceasta ume 7n6erEitA' rede6enita practica2i a' constituia un 1e de ispita pentru o dorin3A 7ntreprinEAtoare" 4e a t1e ' e.aturi e .rupu ui su1eriserA din pricina 2o ii conducAtoru ui ei' #eeper0orn ce ma.ni1ic' a e cArui 1ri.uri tropica e ma i.ne nu cedaserA nici 7n 1a3a c imatu ui e9traordinar i nici a antidoturi or unui medic at7t de remarca2i cum era consi ieru au ic Behrens" PAcuse mu ta 6reme 7n pat' nu numai 7n Ei e e c7nd 1ri.uri e intermitente 7i 1Aceau de cap cu cruEime" *p ina i 1icatu 7i dAdeau i e e de 1urca' aa cum o mArturisise 7n particu ar consi ieru au ic persoane or apropia e 2o na6u uiG nici stomacu nu era cum scrie a carte' iar Behrens nu ui sa 1acA a uEii a primeFdii e unei e6entua e epuiEAri cronice' de care e amenin3at' 7n aceste condi3ii' chiar i un or.anism at7t de 6i.uros c o andeEu ui" 7n aceste saptam7ni' m&nheer #eeper0orn nu preEidase dec7t un .ur che1 nocturn' i renun3ase a p im2Ari e o2inuite' a1ara de un R .ura' care' de a t1e ' 1usese scurta" 4e a tminteri' 1ie spus 7ntre noi" !astorp sim3i oarecum ca pe%o uurare aceasta destrAmare a spin comunitate a .rupu ui' cAci 7 stin.herea situa3ia de 1raterniE R to6arAu de cA Atorie a doamnei !hauchatG i' de 1apt' 7n con6or + R cu #eeper0orn se 6adea aceeai :stin.herea a; i ace eai :e6itAri " i cum ar 1i 1ost 7n ade6Ar 6or2a despre un rAmAa. % oco ea
2

ute

MUNTELE VRJIT
>@/

asa cum 1usese caEu i cu ! a6diaD e6ita prin 7ntortocheri de stranii sa se adreseEe direct ui #eeper0om' ori de c7te ori nu putea 6ite pe :tu; H i' de a t1e ' era cam aceeai di ema H de 1apt o
OO \"\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\"\\i\ Y ; i\\ \\\ f^i i \ \
J

a \ %\\

di ema cu sens opus H care apasA asupra con6or2iri or cu ! a6dia 7n preEen3a a tor persoane sau chiar numai a stap7nu ui ei' di ema care' rita tocmai satis1ac3iei pe care o primise de a #eeper0om' uase propor3ii p7n8 a a% stin.heri 1oarte tare" Aadar' proiectu unei p im2Ari a cascada era a ordinea Ei ei %#eeper0om 7nsui 1i9ase termenu i se sim3ea 1oarte 2ine dispus .7ndin%du%se a aceasta e9cursie" TrecuserA a2ia trei Ei e dupA un acces de 1ri.uri intermitenteG iar m&nheer anun3a 2ucuros ca nAdAFduia sa pro1ite de acest 1apt" 4esi.ur' nu apAruse 7n su1ra.erie a prime e deFunuri i ceruse' aa cum proceda 1oarte adesea 7n u timu timp' sa 1ie ser6it separat' cu doamna !hauchat' 7n sa on" Insa chiar de a micu deFun' portaru chiop 7i transmisese ui )ans !astorp in6ita3ia nestrAmutata sa 1ie .ata pentru p im2are dupA o ora de a masa' sa comunice in6ita3ia domni or -er.e i Nehsa ' sa%i pre6inA at7t pe *ettem2rini c7t i pe Naphta c8 6or trece s8%i ia i' 7n s17rit' sa an.aFeEe douA andouri pentru ora trei" Ji cam a aceasta ora se 7nt7 nir8 7n 1a3a intrArii principa e de a :Ber.ho1;D )ans !astorp' -er.e i Nehsa ' pentru a atepta aco o pe doamna i domnu sA co2oare din apartamentu or princiar' i se amuEau sA m7n.7ie caii i sa e dea 2ucA3e e de EahAr pe care acetia e apucau cu 2uEe e or ne.re i umede" 4e a t1e ' to6arAii de cA Atorie nu apArurA pe peron dec7t cu o mica 7nt7rEiere" #eeper0om' a cArui cap cu aspect re.esc se 7n.ustase' ramase drept' a Aturi de ! a6dia' 7m2rAcat cu Un ra. an un.' pu3in cam 6echi' i sa uta ridic7nd pA Aria moa e i unda' iar 2uEe e%i rostirA un 2una Eiua .enera ' 7nsA a2ia auEit" Apoi u mn Q a cu 1iecare dintre cei trei domni care se apropiara p7na a #Qcioare e scAri or 7n 7n37mpinarea perechii" mere' 7i spuse Iui )ans !astorp' pun7ndu%i m7na st7n.a pe umAr""" cuni te sim3i' 1iu meuI 3umesc Re mtre2are" 4ar dumnea6oastrAI rAspunse ce 7ntre2at' 1oa strA ucea' era o Ei 1rumoasa i uminoasa' totui 1AcuserA a6e me !8^O uaserA pardesie eD 1ara 7ndoia a ca' mer.7nd cu trAsura' cu c e rAcoare" 4oamna !hauchat purta i ea o haina or cA duroasa Furu nU tr^` sto1a pAroasa cu carouri mari i chiar cu o 2 ani3a 7n 6 Oai Igi Asase 7ntr%o parte 2oru pA Ariei de 1etru i%i pusese o
!

t8 e. p i

Yoarea mAs inei' e.atA su2 2Ar2ie' care 7i stAtea de minune'

>@>

T)OMA* MANN ast1e 7nc7t cea mai mare parte dintre cei din 1a3a sim3irA un 1 su1erin3a % cu e9cep3ia ui -er.e' sin.uru care nu era 7ndrA.ostit d > i datorita nai6itA3ii ui s%a 7nt7mp at ca' 1ac7ndu%se repartiEarea Eorie a ocuri or p7na c7nd 6or 1i trecut sa%i ia i pe domnii din 6a e 1ost in6itat 7n primu andou' 6iEa6i de m&nheer i de doamna' 7n 6r ce )ans !astorp' nu 1ara sa o2ser6e un sur7s 2atFocoritor pe 2uE ! a6diei' se urca 7mpreuna cu -erdinand Nehsa 7n a doi ea andou I e9cursie ua parte i si ueta su23irica i 7na ta a 1ecioru ui mA aie #urt7nd un paner 6o uminos de su2 capacu cAruia ieeau a1ara dou .7turi de stic e i pe care 7 aeEa su2 scaunu din spate e primu ui andou e apAruse 7n urma stap7ni or i' 7n c ipa c7nd 7i 7ncrucia 2ra3e e pe piept a Aturi de 2irFar' caii au i 1ost 7ndemna3i sa porneascA' iar andouri e' cu toate 1r7ie e str7nse' 7ncepurA sa co2oare 7ncet a cotitura drumu ui" 4ar i Nehsa o2ser6ase sur7su doamnei !hauchatG arat7ndu%i din3ii strica3i' se adresa to6arAu ui sau de p im2areD H A3i 6AEut' 7 7ntre2a' cum 7i 2ate Foc de dumnea6oastrA 1iindcA tre2uie sA mer.e3i 7n aceeai trAsurA cu mineI 4a' da' cine e pA.u2it e i 2atFocorit" Oare 6a ener6eaEA i 6a deE.ustA at7t de mu t sa sta3i 7n.a mineI % Ba.a de seama' Nehsa ' i nu mai spune at7tea in1amii' 7 doFeni )ans !astorp" -emei e E7m2esc a ce mai mic pri eF' doar pentru p Acerea de a E7m2i" Nu 1o osete a nimic sA%3i tot 7nchipui c7te ce6a de 1iecare datA" 4e ce te 7nFoseti mereu 7n ha u acestaI !a noi to3i' ai i dumneata ca itA3i e i de1ecte e dumita e" 4e pi dA' c7n3i 1oarte drA.u3 a pian din 'isul unei nop(i de $ara, ceea ce nu este 7n stare oricine" Ar tre2ui sa te mai produci 7n una din Ei e e acestea" % 4a' da' 7mi 6or2i3i de pe piscu 7nA 3imii dumnea6oastrA' 7i rAspunse ne1ericitu ' i nu 6a da3i seama c7t8 a.resi6itate Eace 7n asemenea 6or2e m7n.7ietoare i nici cA 6or2indu%mi ast1e ma umi i3i i mai m Y VA 6ine uor 8 6or2i3i i sA conso a3i' cA are pe situa3ie cum s7nte3i" c daca astAEi 6a a1 a3i 7ntr%o situa3ie pu3in cam ridico A' totui dumn 6oastrA a3i 1ost uat 7n seamA' a3i a6ut partea dumnea6oastrA i% 4` 4umneEeu e' a3i 1ost 7n a apte ea cer' i%a3i sim3it 2ra3e e i cea1a' #: c7nd ma .7ndec a e e' mi se uuca .7tu i ma arde a inima" 4umn mare % i dumnea6oastrA 7mi Fudeca3i chinuri e cu dep ina con + 1a6oruri or de care 6%a3i 2ucurat""" H Nu%i de oc 1rumos ceea ce spui' Nehsa " Ba chiar e .roa deE.ustAtor' i nici n%am ne6oie sa 3i%o ascund' mai cu searna
de

MUNTELE VRJIT
>@<

eEi mie cA s7nt a.resi6G se prea poate sa 6rei inten3ionat sa 1ii deE%tor )i dai si in3a sa pro6oci sc7r2a' cAci nu 7nceteEi sa te p o%ti -sti oare 7n ade6Ar at7t de 7ndrA.ostit de eaI 7nsp8im7ntatorK se cAina Nehsa c atin7nd din cap" Nu e9ista inte 7n stare sA spunA ce chinuri 7ndur' c7t mi%e de sete de 1Aptura ei a u c7t8 po1ta acomA o dorescG a 6rea sa pot spune ca din asta o sa mi tra.A moartea' dar 7n starea 7n care ma .Asesc nu se poate nici trAi' ci muri" 7n timpu c7t a 1ost p ecatA ucruri e se poto iserA 2inior' i % cetu cu 7ncetu 7ncepusem s%o uit" 4ar de c7nd s%a 7ntors i o am su2 chi Ei de Ei' dorin3a ma apuca uneori at7t de cump it' 7nc7t 7mi muc 2ra3u ' .esticu eE 7n 67nt i nu mai tiu ce%i cu mine" N%ar tre2ui sa ne 1ie hArAEite asemenea chinuri' deoarece nu s7ntem 7n stare sa ne epAdAm de aceste su1erin3e % cAci atunci c7nd pun st8p7nire pe tine nu po3i dori sa nu e9iste' 7ntruc7t ar 7nsemna sa te epeEi de propria%3i 6ia3a' care se con1undA cu e e i' prin urmare' 73i este cu neputin3a H i apoi' ce 1o os ai a6ea sA moriI 4upA H cu p Acere" 7n 2ra3e e ei H din tot su1 etu " 4ar 7nainte ar 1i stupid' cAci 6ia3a este dorin3A' dorin3a e 6ia3a' care nu se poate 7ntoarce 7mpotri6a ei 7nsei' i tocmai acesta%i 2 estemu D cA mereu ne AsAm prini 7n Foc" Ji c7nd pomenesc despre :2 estem; nu%i dec7t un 1e de a 6or2i' deoarece rostesc acest cu67nt ca i cum a 1i un a tu ' cAci eu 7nsumi nu% pot .7ndi" *7nt' !astorp' at7tea torturi pe ume' iar unicu scop a ce ui ce 7ndura tortura este sa scape imediat de ea' dorete sa 1ie m7ntuit de su1erin3a 7n mod a2so ut i cu orice pre3" 4ar de tortura po1tei carna e nu te po3i e i2era cu nici un pre3 i prin nici un a t miF oc dec7t poto ind%o" Aa au 1ost r7nduite ucruri e % c7nd nu eti 7n1Acat de aceasta po1ta carna a nici nu te .7ndeti a ea' dar c7nd te stap7nete' a2ia a unei 7 7n3e e.i pe 4omnu nostru Isus !hristos i p 7n.i cu acrimi are" 4umneEeu e din ceruri' ce 1e de r7nduia a o mai 1i i asta ca carnea noastrA sA doreascA ast1e carnea' pentru simp u moti6 ca K a noastrA i 1iindcA apar3ine unui a t su1 et % c7t este de straniu' iar ai i te .7ndeti mai 2ine' ce pu3in ucru dAinuiete' 7n 1ond' 7n " ei des1Atare" *%ar putea spuneD daca nu dorete nimic a tce6a' sa aU pentru nume e ui 4umneEeu' ceea ce doreteK !Aci' oare' ce *Fn erQ !astorpI Vreau oare s%o asasineEI Vreau a mAcar sa%i 6Ars Qana% doresc numai s%o m7n.7iK !astorp' dra.u meu !astorp' >a tu sA m% a `8 m8 6Aic8resc 7n ha u asta' dar oare 7i este at7t de imposi2i Urma IiU e9istA 7n chestiunea asta r nu i ce6a 7nA 3Ator' cAci' a s7nt o 2estie i' 7n 1e u meu' s7nt totui om" #o1ta de T)OMA* MANN carne are D mu te 7n3e esuri' nu%i e.ata de ce6a anume' nu%i de imQt ce6a precis' i de aceea o numim 2estia A" 4ar c7nd se > 1i9eaEA trupu ui i chipu ui unei persoane umane' 2uEe e noastre 6or2esc d dra.oste" Nu%i doresc numai 2ustu sau numai

trupu ' cAci daca 1i ar 1i a6ut a ta 7n1A3iare poate ca a 7nceta s%o mai doresc 7n 7ntre.Q i' 7n ade6Ar' este destu de c ar ca eu cu su1 etu meu 7i iu2esc su1 et +Q -iindcA iu2irea chipu ui este iu2irea su1 etu ui""" % !e te%a apucat' Nehsa I ]i%ai ieit comp et din 1ire i ai uat raEna' 4umneEeu tie cu ce consecin3e""" % 4ar' pe de a tA parte' tocmai asta%i nenorocirea' continua ne1erici tu ' ca ea are un su1 et' ca este o 1ApturA omeneasca 7nEestrata cu trup si cu su1 etK !Aci 6ai' mie' 7ndureratu i nenorocitu ' su1 etu ei nu 6rea sa tie de su1 etu meu' i nici trupu ei de trupu meu i din aceasta cauEa dorin3a mea este os7ndita sa se ruineEe' iar trupu meu tre2uie sa se E67rco easc8 mereu" 4e ce nu 6rea sa tie a2so ut nimic nici despre mine' nici despre trupu ' nici despre su1 etu meu' !astorp' i de ce dorin3a mea 7i inspira oroareI Nu s7nt i eu omI !um' un 2Ar2at ur7cios nu%i 2Ar2atI ]i%o Fur ca s7nt e9traordinar 7n aceastA pri6in3a' ca a 1i 7n stare sa ma comport 1ara precedent' dacA 2ra3e e ei mi%ar deschide 7mpArA3ia des1AtAri or' ah' 2ra3e e ei H care s7nt at7t de 1rumoase deoarece 1ac parte din armonia su1 etu ui eiK !astorp' i%a dArui toate 6o uptA3i e din ume' daca n%ar 1i 6or2a dec7t de dra.ostea trupeasca' i nu de 1rumuse3ea chipu ui' adicA daca n%ar e9ista su1 etu ei 2 estemat care nici nu 6rea sa audA de mine' dar 1ArA de care poate ca nu i%a mai dori a2so ut de oc trupu G iatA morica dia2o ica 7n care ma E2at i mA chinui 6enic""" % *st' Nehsa ' 6or2ete mai 7ncetK BirFaru te 7n3e e.eK 4inadins nu 7ntoarce capu ' 7nsA 6ad dupA spate e ui cA ascu ta" % 7n3e e.e i ascu ta' iatA esen3ia u ' !astorpK ata din nou aceas 2 estemata po6este cu caracteristica i particu aritA3i e eiK 4aca a 6 despre pa in.eneEa sau despre""" hidrostatica' n%ar 7n3e e.e nrrru ascu ta i nu %ar interesa c7tui de pu3in" -iindcA n%ar 1i #e in3 ' tuturor" 4ar cea mai 7na ta' cea mai importanta i cea mai 7n1iora misterioasa chestiune' anume aceea a cArnii i a su1 etu ui nos este 7n ace ai timp ucru ce mai pe 7n3e esu tuturora' toata R pricepe i%i poate 2ate Foc de 7ndrA.ostitu pentru care Eiua es I sa 1ie o tortura a 6o uptA3ii' iar noaptea un in1ern a ruinii% RR dra.u meu !astorp' asa%ma sa ma 6AicAresc pu3in' cAci .7noeI
MUNTELE VRJIT >@, a Fa chinuri e pe care e trAiesc 7n 1iecare noapteK Ah' o 6iseE 7n # noapte' i c7te nu 6iseE 7n e.Atura cu ea' .7t eFu mi se usucA i de a inima numai c7t ma .7ndescK Ji toate 6isuri e me e se scu% F Fe 1iecare data' su2 o p oaie de pa me' ma pa muiete i ma 1mia8' ut a a drept 7n 1a3a % ma scuipa cu chipu su1 etu ui ei schimonosit de a 2a ma scuipa i ma pa muiete' iar 7n c ipa aceea ma treEesc' scA dat de sudoare' de ruine i de 6o uptate""" %)aide' Nehsa ' 7ncearcA sa taci acum i sa%3i 3ii im2a p7na aFun%m a 2Acan i p7n8 c7nd cine6a o sa se urce 7n trAsura cu noi" ata ce propun i iatA ce%3i poruncesc" Nu 6reau sa te Fi.nesc i recunosc ca eti 7ntr%o situa3ie nenorocita' 7nsA 7n 3ara mea se po6estete 7nt7mp area unui oarecare om pedepsit 7n 1e u urmAtorD pe c7nd 6or2ea 7i ieeau din .ura erpi i 2roate' adicA a 1iecare cu67nt un arpe sau o 2roasca" #o6estea nu spune cum a scApat din 7ncurcAtura' 7nsA 7ntotdeauna mi%am 7nchipuit ca a tre2uit sA s17reasca prin a tAcea" % 4ar c7nd se a1 a 7ntr%o asemenea situa3ie' spuse Nehsa pe un ton Fa nic' omu simte ne6oia' dra.u meu !astorp' simte imperios ne6oia sa 6or2eascA i sa%i uureEe inima" % Ba dacA 6rei este chiar un drept a omu ui' Nehsa " 7nsA dupA pArerea mea e9ista drepturi de care am 1ace mai 2ine sa nu ne 1o osim" #rin urmare tAcu' aa cum hotar7se )ans !astorp' i de a t1e aFunserA repede 7n 1a3a cAsu3ei 2Acanu ui' 7mpodo2ita cu 6i3a sA 2atica" Naphta i cu *ettem2rini se i .Aseau 7n stradA' unu 7n pa tonu ui 6echi' ti6it cu 2 ana' ce a a t cu un pardesiu .A 2ui potri6it cu 6remea' #ardesiu ti.he it a toate cusAturi e' care 7i dAdea un aer de 1i 1iEon" 7i acura semne' se sa utara 7n timp ce trasuri e 7ntorceau' iar domnii se ara" Naphta ca a patru ea' 7n primu andou' a Aturi de -er.eG 1n2nni' 7ntr%o dispoEi3ie strA ucitoare' sc7nteind de . ume i 6ese ie' Urca a Aturi de )ans !astorp i de Nehsa " 4e a tminteri' acesta din ) cedA ocu din 1undu trAsurii' iar domnu *ettem2rini 7 ocupa cu unuia care se p im2a pe corso' a t1e spus cu o indi1eren3a distinsa" !o ' Q cu acea atitudine i poEi3ie a trupu ui care .usta o odihna pa de%a un.u unui decor ce se schim2a mereu' e o.ia pa cerea . . # im2Arii' mani1esta 1a3a de )ans !astorp nite sentimente *IRRI \a ecRune pArinteasca i chiar 7 deEmierda de c7te6a ori pe o2raE' 7ndrum7ndu% sa uite de propriu sau eu antipatic i sa !are #un ^O;La QUme #Qma de umina' arat7ndu%i%o cu m7na dreapta' pe a ` mAnuA de pie e roasa" >,? T)OMA* MANN -AcurA o p im2are minunatA" !aii' to3i patru cu 2oturi e a 2 teni i 6inFoi' cu pAru ucios' neted % cai 2ine hr8ni3i % mer.eau + ;; cu pas 6i.uros' pe un drum 2un' pe care 7nc8 nu era pra1" B ocu Q de st7nca' 7n crApaturi e cArora creteau iar2A i 1 ori' se apropiau de ei' st7 pii de te e.ra1 1u.eau 7napoi' pAduri e se ca3arau pe po67mQ cotituri .ra3ioase e ieeau 7nainte i ei e depAeau" Toate e 3ineau oEitatea 7ncordatA' iar nite an3uri de mun3i' pe a ocuri 7nc8 acoperitQ ri EApadA' continuau sA tot aparA 7n depArtare' 7n p in soare" #u3in du aceea pierdurA din 6edere pri6e itea 1ami iarA a 6Aii' iar schim2ar decoru ui o2inuit produse asupra spiritu ui un e1ect recon1ortant 7 cur7nd se oprirA a mAr.inea pAdurii" 4e aici 6oiau sA continue e9cursia pe Fos i sA atin.A 3intA % o 3intA pe care o i percepeau de c7t6a timp dei destu de s a2 i 1ArA sA%i 1i dAt seama din

primu moment" !u to3ii distinserA un E.omot 7ndepArtat' un amestec de 177it' 1onet' 1reamAt i 6uiet surd care' c7teodatA' se pierdea 7n tAcere' dar pe care e9cursionitii se 7ndemnau s8% ascu te i% ascu tau cu auEu mereu 7ncordat" H #entru moment' spuse *ettem2rini care 6enise adesea p7nA aici' E.omotu pare destu de timid" 7nsA a 1a3a ocu ui' 7n acest anotimp' este 2ruta H nici n%o sA ne mai auEim 6or2ind" Aadar' pAtrunserA 7n pAdure pe o cArare acoperitA cu ace de 2rad umedeG 7n 1runte' #ieter #eeper0orn' cu 1etru ne.ru tras pe 1runte i pasu uor o6Aitor' mer.ea' spriFinindu%se de 2ra3u to6arAei ui de cA AtorieG A miF oc' )ans !astorp' 1ArA pA Arie' ca to3i cei a 3i domni' cu m7ini e 7n 2uEunare' cu capu p ecat' pri6ind 7n Fur i 1 uier7nd uorG dupA ei NApht8 i *ettem2rini' apoi -er.e i Nehsa ' i' 7n s17rit' ma a%ieEu sin.ur ducea cou cu merinde" *e 6or2ea despre pAdure" #Adurea aceasta nu era cA toate ce e a te" O1erea un aspect pitores straniu' 2a chiar e9otic' i 7n tot caEu u.u2ru" Era nApAditA de un soi icheni acoperi3i cu muchi' 1iind comp et cAptuitA' comp et 7n82 ca nite 2Ar2i un.i' inco ore' urEea a c7 3oasa a p antei paraEite atirna de pe ramuri e 7n1Aurate i 7nc7 cite 7n aceastA re3ea' 7nc7t ace e aproap nu se mai 6edeau' nu mai distin.eai dec7t .hir ande de mucn R acestea s uFeau 7nA2uitor' straniu' pAdurea care o1erea un r7ie +R 2o nA6icios i 6rAFit" #Adurea nu era sAnAtoasA' su1erea de%o R riant8' care amenin3a s%o su1oce' aceasta era pArerea .enera A'Q ce micu .rup 7nainta pe cArarea acoperitA cu Ace' a67nd 7n ure I mo3u !ascadei ce se auEea tot mai aproape' 6acarmu i J uier

MUNTELE VRJIT >,+ au 7ncetu cu 7ncetu ' un ade6Arat mu.et 7nsp8im7ntAtor i pAreau 1irme ceea ce spusese mai 7nainte *ettem2rini" *a o cotiturA a drumu ui deschise pri6e itea de1i eu ui st7ncos i r"c neste care trecea un pod' unde cAdea cascada' i 7n c ipa c7nd o pAduros p Y % E.omotu crescu 7n intensitate H era un E.omot in1erna " Mase e A se prA6A eau 6ertica ' 7ntr%un sin.ur F.hea2 de cascadA 7na tA de + pu3in apte sau opt metri i destu de atA' apoi se nApusteau a 8 mAindu%se peste st7nci" *e rosto.o eau cu un E.omot 7nne2unitor % care parca erau amestecate toate sunete e i toate striden3e e posi2i e' tunet armA i 67F7it' mu.et i ur et' uierAturi' 1an1are' p esnituri i s17r7ituri' dan.At i 6aier de c opot i' 7n ade6Ar' aproape cA te asurEeau" ViEitatorii se apropiarA de st7nca unecoasA' se uitarA 7mproca3i 1iind de un su1 u umed' 7n6A ui3i de un 1e de a2ur ca o pu 2ere rece de apA' cu urechi e p ine i 7n1undate de 6uiet' schim27nd mereu pri6iri' c Atin7nd din cap cu un E7m2et intimidat i continuar8 sA contemp e acest spectaco ' aceastA catastro1A ne7ntreruptA' 1AcutA din spumA i 6aier' a cArei 2u2uit 7nne2unitor i cump it 7i ame3ea' 7i 7n1ricoa i e pro6oca i uEii auditi6e" A6eai impresia cA auEi 7ndArAtu tAu i pretutindeni nite stri.Ate de a armA' nite amenin3Ari i trompete' i un 6A mAa. de aspre 6oci omeneti" *tr7ni 7ndArAtu ui m&nheer #eeper0orn % doamna !hauchat se a1 a printre cei cinci domni % to3i pri6eau' o datA cu e ' torentu " Nu%i distin.eau chipu ' 7nsA 7 6AEurA descoperindu%se' As7nd i2ere 1 AcAri e _2e a e p8ru ui i cum' um1 7ndu%i pieptu ' trase c7t mai mu t aer" omunicau unii cu a 3ii prin pri6iri i .esturi' cAci 6or2e e' chiar dacA e%ai 1i spus a ureche' ar 1i 1ost 7nA2uite de tunetu cascadei" BuEe e or steau cu6inte de uimire i de admira3ie care nu erau percepute" )ans or#" *ettem2rini i -er.e cAEurA de acord' prin semne 1Acute cu a1U sa se Q ca38re p7nA 7n 67r1u de1i eu ui 7n 1undu cAruia se a1 au' sa d #asare a superioarA i sA pri6eascA rosto.o irea apei de aco o' tii % U >ra #rea *reuD 7i ducea o scarA piepti8' cu trepte 7n.uste' a tu ; *tQn!8Q spre un etaJ superior a pAduriiG se c83arara' unu dup8 eascQr+ *er8 pe #asare A i de a miF ocu podu ui aruncat peste arcu st182; Q ePernatQ de 2a ustradA' 1AcurA semn prieteni or de Fos" Apoi de tOr #`du i apArurA iarAi 7n ochii ce or ramai 7n urmA' dinco o *chQ #e !ar! maO RO* QQ tra6ersa un a doi ea pod" s Re sernne dintre ei se re1erea acum a .ustare" !ei mai eau c8 era mai 2ine sa se depArteEe de Eona E.omotoasA' aa
692

T)OMA* MANN 7nc7t sa se poatA 2ucura de aceastA masa 7n aer i2er nu ca nite mu3i' ci cu auEu uurat de 6uiet" Tre2uira totui sa%i dea sea R #eeper0orn era de pArere opusa" E c atinA din cap' arata cu dee OO mai mu te ori 1undu prapastiei' iar 2uEe e tremur7nde' care se d deau cu e1ort' articu au un :aici;K !e puteau sa 1acAI 7n pro2i administrati6e e era e1 i stap7n" Autoritatea persona itA3ii sa e in1 uen3at oricum hotar7rea' chiar daca e n%ar 1i 1ost' ca 7ntotdeau or.aniEatoru i ini3iatoru e9cursiei" Un om de asemenea dimensiunQ 1ost i 6a ram7ne de%a pururi un tiran i un autocrat" 0&nheer 6oia sa .ustarea 7n 1a3a cascadei' 7n 6uietu ei de tunet' cAci asta era 7nca% pa37narea ui su6erana' i oricine nu 6oia sa se ipseascA de masa tre2uia sa rAm7na pe oc" Mai to3i erau nemu 3umi3i" 4omnu *ettem2rini' care 6edea spu 2er7ndu%se orice posi2i itate a unui schim2 de pAreri' a unei con6ersa3ii sau a unei deE2ateri democratice i corect rostite' 7i arunca m7na peste cap 7ntr%un .est de deEnAdeFde i resemnare" Ma aieEu se .rA2i sa e9ecute ordine e stap7nu ui sau" E9istau doua scaune p iante pe care e spriFini de perete e st7ncos' pentru m&nheer i pentru doamna" Apoi aeEa a picioare e or' pe o 1a3a de masa' ceea ce se a1 a 7n coD ceti de ca1ea i pahare' termosuri' prAFituri de casa i 6in" To3i se 7m2u EirA sa

primeascA ceea ce i se o1erea" 4upA aceea uarA oc pe st7nci' pe 2a ustrada podu ui' 3in7nd 1iecare 7n m7na ceaca cu ca1ea 1ier2inte' iar pe .enunchi 1ar1uria cu prAFituri % i uarA masa pe tAcute' 7n E.omotu asurEitor" #eeper0orn' cu .u eru de a haina ridicat' cu pA Aria pusa Fos' 7n.a e ' 2au 6in de porto dintr%un pAhAre de ar.int cu mono.rama' pe care% .o i de mai mu te ori" Ji' deodatA' 7ncepu sa 6or2eascA" !iudat omK Era cu neputina sa% i audA mAcar propria%i 6oce' nici 6or2a despre cei a 3i poatA des ui 2arem o sin.ura si a2a din ceea ce e dAdea sa 7n3e e 1ara sa 1ie auEit" 4ar e ridica arAtAtoru ' 7ntindea 2ra3u st7n.' +nt pAhAre u cu m7na dreapta' 7i 7na 3A o2 ic pa ma i asA sa + se re.easca 1i.ura micatA de cu6inte i .ura articu 7nd 6or2e ip s sunet' de parca ar 1i 1ost pronun3ate 7n 6id" !ei a 3i socotirA renun3a cur7nd a aceasta s1or3are inuti a a care to3i pri6eau cu u stin.herit % dar e continua sa 6or2eascA cu .esturi 1ascinante a e st7n.i care atrA.eau aten3ia' cu tot 6acarmu asurEitor' 7ndrep ochii mici' o2osi3i i deco ora3i' dar deschii ar. su2 E27rcitun e R c7nd cAtre unu ' c7nd cAtre a tu dintre spectatori' ast1e 7nc7t ce se adresa era si it de 1iecare data sa apro2e din cap' cu spr7nce
MUNTELE VRJIT >,= cu .ura deschisa' apropiind de ureche mina 1Acuta p7 nie' ca i cum 1Q1ost posi2i sa se remedieEe 7n 6reun 1e oarecare o situa3ie at7t de rata" Ji iat8% cA aFunse chiar s8 se 7na 3e 7n picioareK !u pAhAre u 7nA cu .u eru ridicat a hainei de cA Atorie mototo ite i care%i F a p7n8 peste . eEne' 1ara pA Arie' cu 1runtea 7na ta' de ido ' 2rAEdata' % conFuratA de 67 6ataia paru ui a 2' stAtea drept' reEemat de st7nca' iar 1 ura i se 7nsu1 e3ea 7n timp ce' cu un .est pro1esiona ' 1Acea un cerc cu atAtoru i po icaru ' 7nso3ind o 7nchinare muta i con1uEa cu .estu mperios a preciEiei" #uteau 1i recunoscute dupA micAri i i se citeau pe 2uEe une e cu6inte pe care e rostea de o2iceiD :#er1ect;' : ichidat; H i nimic mai mu t" *e 6edeau ap ecAri e capu ui' o amArAciune 7i s17ia 2uEe e i nu mai era dec7t o ima.ine a durerii" Apoi se 6AEu 7n1 orindu%i parcA' 7n o2raFi' .ropi3a tren.AreascA de si2arit' dAdu impresia ca danseaEA ridic7ndu%i poa e eD din nou apAru impudicitatea sacra de preot pA.7n" RidicA pAhAre u ' 7 1Acu sa descrie un semicerc prin 1a3a oaspe3i or i 7 .o i din doua sau trei 7n.hi3ituri' p7nA%n 1und' d7ndu% peste cap" 4upA aceea' 7ntinE7nd 2ra3u ' 7ncredin3a o2iectu ma aieEu ui care% uA duc7nd m7na a piept % apoi' 7n s17rit' dAdu semna u p ecArii" To3i se 7nc inarA 7n 1a3a ui pentru a%i mu 3umi' pre.atindu%se sa se con1ormeEe dispoEi3iei" !ei care se .hemuisera pe Fos sarira 7n picioare' cei care stAtuserA reEema3i de 2a ustradA 7i 7ndreptarA trupuri e" -ira6u Fa6aneE' cu pA Aria tare i haina cu .u er de 2 ana' str7nse resturi e .ustArii i 6ese a" In aceeai ordine 7n care 6eniserA' aFunserA pe poteca umedA i acoperitA cu ace de pin' prin pAdurea de nerecunoscut din cauEa icheni or' a ocu de pe osea unde 7i ateptau trasuri e" )ans !astorp ua oc de data aceasta cu stap7nu i cu to6arAa ui de orie" *tAtea 7n 1a3a or' a Aturi de minunatu -er.e cAruia pro2 eme e n erau comp et strAine" Nu se 6or2i aproape nimic 7n timpu cern spre casA" 0&nheer edea cu m7ini e 7ntinse pe cu6ertura care ea at7t ( .enunchii ui cit i pe aceia ai ! a6diei' as7nd sa%i at7rne catr ettemQ/rmi Ji Naphta co2or7r8 i%i uarA rAmas 2un mai 7nainte e sa Fn 1i trecut peste ca ea 1erata i cursu de apa" Nehsa ' sin.ur tJ 3ir' ;asur8' urca oseaua care ducea a :Ber.ho1; unde se despar% R Rtii 7n 1a3a por3ii" c on*e a aVUt Oare Rans !astorp 7n acea noapte somnu at7t de uor ca o a a V1 cuno eunei a arme interioare' despre care su1 etu ui nu a6ea !e #ti2Qi% Q # rnuRturriitA cAreia sesiEase modi1icarea aproape imper% 7nuitei tAceri nocturne a :Ber.ho1Q%u ui' iar trepidarea >,& T)OMA* MANN

a2ia sensi2i A a c Adirii pro6ocatA de un pas str8in sA 1i 1ost su1icQ s8% treEeascA i sA% 1acA sA se ridice' pe dep in contient 7n `a oase or i sA se reEeme de pernaI *e treEise' 7n ade6Ar' cu c7te6a mai 7nainte ca cine6a sA%i 2atA a ua' 1apt care a6u oc pu3in dunA douA noaptea" RAspunse imediat' 1ArA sA mai 1ie somnoros' cu toat terea i preEen3a de spirit" Era 6ocea puternicA 7nsA o6Aitoare a u a in1irmiere a sanatoriu ui' care% ru.a din partea doamnei !hauchat co2oare imediat a etaFu 7nt7i" !u 6i.oare sporitA rAspunse ca 6a 6e ; sAri din pat' se 7m2rAcA 7n .ra2A' 7i 7ndepArtA cu m7na p8ru de pe 1runt i co2or7 nici prea iute i nici prea 7ncet' nemaipun7ndu%i 7ntre2area%:de ceI;' ci mai de.ra2AD :cumI; era posi2i sA 1ie chemat a o asemenea orA" GAsi ar. deschise ua sa onu ui i pe aceea de a dormitoru o andeEu ui' unde erau aprinse toate umini e" *e a1 au aco o cei doi medici supra6e.hetoarea 6on MZ endon0' doamna !hauchat i ser6itoru ma aieE" Acesta din urma nu mai era 7m2rAcat ca de o2icei' ci purta un soi de costum na3iona ' o 2 uEA cu dun.i ate' cu m7neci un.i i ar.i' o 1usta mu tico orA 7n oc de panta oni' o 2onetA conicA de sto1A .a 2enA pe cap' iar 7n a1arA de toate

acestea' mai a6ea i o amu etA pe pieptG stAtea nemicat' cu 2ra3e e 7ncruciate pe partea stin.A' a cApAt7iu patu% ui 7n care #ieter #eeper0orn era un.it pe spate' cu m7ini e 7ntinse" #a id' )ans !astorp cuprinse dintr%o pri6ire' de a intrare' 7ntrea.a scenA" 4oamna !hauchat se 6edea din spate" Era aeEatA 7ntr%un 1oto iu scund' a picioare e patu ui' cu cotu spriFinit pe cu6erturA' cu 2Ar2ia 7n minA' acoperindu%i cu de.ete e 2uEa in1erioarA i pri6ind 1i.ura to6arAu ui de cA Atorie" H QnA seara' prietene' 7i spuse Behrens care se 7ntre3inuse 7n oapta c doctoru Sro0oTs0i i cu supra6e.hetoarea' i dAdu din cap cu un ae me anco ic' r8sucindu%i musta3a a 2A" Era 7n ha atu de medic' ste copu 7i ieea din 2uEunar' purta papuci 2roda3i i n%a6ea .u er" Nimic 1AcutK adAu.A e cu FumAtate de 6oce" Trea2A pre.AtitA cu .nF8%apropie%te" AruncA%3i o pri6ire de cunoscAtor i o sA 1ii de acord c cA s%a pre6enit' 7n mod de i2erat' orice inter6en3ie medica a" " 7n 67r1u picioare or' )ans !astorp se apropie de pat% $n " ma aieEu ui 7i urmAreau 1iecare micare' se roteau 18ra sa in R 1a3a' ast1e cA i se 6edea numai a 2u ochi or" 4intr%o pri6ire c?T pieEi constatA cA doamna !hauchat nu se ocupa de e ' asttei [% ocu ui' 7ntr%o atitudine caracteristicA' adicA spriFinit pe un p
T&0

MUNTELE VRJIT

>,/
e 7ncruciate pe p7ntec i cu capu 7nc inat pe umAr 7ntr%o contem% a respectuoasA' .7nditoare" #eeper0orn era cu cat' acoperit cu # rtura de mAtase roie' 7n cAmaa sa de tricou' aa cum )ans !astorp use adesea" M7ini e 7i erau um1 ate' de un 67nAt care se apropia de ca i une e pAr3i A e o2raFi or" -aptu acesta 7 des1i.ura 7ntr%o RAsurA' dei trAsAturi e maiestuoase rAmAseserA ace eai" !hiar 7n astA poEi3ie de odihna' conturu 1run3ii deasupra p eoape or 7nchise' % a te de ido ' ieea 7n e6iden3A' 7ncadrat de c7te6a u6i3e a 2e' i de tru sau cinci cute oriEonta e care co2orau 7n un.hi drept de%a un.u 1mp e or' sApate de 7ncordarea o2inuitA a unei 7ntre.i 6ie3i" BuEe e cu rictus amar erau 7ntredeschise" 7n6ine3irea do6edea o oprire 2rusca' o stA6i ire 6io entA i apop ecticA A 1unc3ii or 6ita e" )ans !astorp rAmase un moment pe .7nduri' pun7ndu%i 7ntre2Ari 7n e.AturA cu situa3iaG o68ia sA%i schim2e atitudinea' atept7nd ca :6Adu6a; s8%i adreseEe cu67ntu " !um ea tAcea' socoti pre1era2i sa n%o tu 2ure i se 7ntoarse cAtre .rupu ce or a te persoane din spate e sAu" !onsi ieru 7i 1Acu semn din cap 7n direc3ia sa onu ui" )ans !astorp 7 urmA" !Suicidium> 7 7ntre2A e cu FumAtate . as i pro1esiona """ % VeEi 2ineK 7i rAspunse Behrens 1Ac7nd un .est dispre3uitor i adAu.AD Ji 7ncA cumK La super ati6" Ai mai 6AEut 6reodatA 6reun ast1e de artico de u9I 7ntre2A e sco37nd din 2uEunar o micA teaca de 1ormA nere.u atA de unde scoase un o2iect minuscu pe care% arAtA t7nAru ui""" Eu' nuK 4ar meritA sA 1ie 6AEut" Nu tii niciodatA tot" Este de o ciudatA in.enioEitate" I %am uat din m7nA" Aten3ie" 4ac8%3i cade o picAturA pe #ie e' riti sA te arEi" )ans !astorp 7ntoarse 7ntre de.ete misteriosu o2iect" Era din o3e ' e J' aur i cauciuc' cu un aspect 1oarte 2iEar" *e 6edeau doua .heare de `# '7n 1ormA de 1urcu i3A' 7ndoite i 1oarte ascu3ite' i o parte miF ocie ondu atA' din 1i de 7ncrustat cu Aur 7n care .heare e erau 7ntr%o oare% mAsurA articu ate' iar totu se termina printr%un 1e de parA de cauciuc 3arp r6 c % dimensiunea n%o depAea pe aceea a doua de.ete .roase" %!e ^ Asta'
+?

#oate 1i astaI 7ntre2A )Ans !astorp" rAspunse doctoru Behrens' este o serin.a pentru inFec3ii" *au' dF "" ntr%un a t punct de 6edere' este un mecanism care reproduce
3j .

he ari" 7n3e e.iI Nu pari Amurit' spuse e ' 7n timp ce JI he ari" 7n3e e.iI Nu pari Amurit' spuse e ' 7n timp ce FF *tor#U 2uimAcit' nu pierdea din ochi ciudatu instrument" IatA : ; s c`mp et compac3i' ci strA2Atu3i de un tu2 capi ar' de un e im a cArui ori1iciu de intrare se 6ede impede aici' pe >,>

cu oc

T)OMA* MANN partea din 1a3a' pu3in deasupra .heare or" Bine7n3e es cA aceste tu2 s7nt deschise i de cea a tA parte' comunica deci cu deschiderea a cauciuc care 1ace corp comun cu partea miF ocie' de 1i de" 7n mo I mucAturii' din3ii se retra. uor' cum cred ca%3i dai seama' i e9 asupra reEer6oru ui care a imenteaEA cana e e o uoara presiune 7nc7t 7n momentu precis' c7nd .heare e pAtrund 7n carne' 6eninu introdus 7n circu a3ia s7n.e ui" #are destu de simp u c7nd ai o2iectu @ 1a3a ochi or" 4ar tre2uia in6entat" -ar8 7ndoia a cA A 1ost 1a2ricat du proprii e sa e indica3ii" H 4esi.urK spuse )ans !astorp" H Nu cred cA doEa a 1ost prea mare' urma consi ieru " !antitatea tre 2uie sa 1i 1ost 7n ocuita prin""" H 4inamicA' 7 comp eta )ans !astorp" H !am aa" Vom a1 a noi ce este" #utem atepta cu oarecare curioEitate reEu tatu ana iEei' 7ntruc7t ne 6a da

pro2a2i ocaEia sa a1 Am ucruri noi" Vrei sA punem rAmAa. cA e9oticu nostru' ser6itoru de co o' din spate' care s%a pus astA%sear8 a mare 3inutA' ne%ar putea in1orma cu preciEieI Eu presupun cA este un amestec 1Acut din 6enin de anima e i otrA6uri 6e.eta e' de un ra1inament' oricum' desA67rit' cAci e1ectu tre2uie sA 1i 1ost 1u .erAtor" Totu ne aratA cA i%a tAiat instantaneu respira3iaD para iEia centru ui respirator' 7n3e e.i' as1i9ie rapidA' pro2a2i 1ar8 e1orturi i 1ArA durere" H 4eie 4omnu K Eise )ans !astorp pios i suspin7nd 7napoie consi ieru ui tu 2urAtoru o2iect minuscu ' apoi se 7ntoarse 7n camera de cu care" Numai ma aieEu i doamna !hauchat erau 7nc8 aco o" 4e data aceasta ! a6dia ridicA ochii spre t7naru care se apropiase din nou de #a Y H A6eai tot dreptu sa 1ii chemat' Eise ea" H E 1oarte ama2i din partea dumnea6oastrA' 7i spuse )ans !astorp%A6e3i dreptate" AFunsesem sa ne tutuim" Mi% e ruine p7n8 7n Tn su1 etu ui ca din aceastA cauEa m%am Fenat de oameni i am recur peri1raEe" A3i 1ost 7n.A e 7n u time e momenteI H *er6itoru m%a anun3at c7nd totu se s17rie" . H A6ea o asemenea dimensiune' re ua )ans !astorp' 7ncit r secAtuirea puterii de a percepe 6ia3a intens i cu pasiune' ca pe R stro1A cosmicA' ca pe o ruine 7n 1a3a ui 4umneEeu" !Aci s R or.anu nup3ia a ui 4umneEeu' 6a ro. sA mA crede3i" Era o "F re.eascA""" Iar c7nd eti emo3ionat' ai curaFu sa te 1o oseti de MUNTELE VRJIT
>,<

ar .roso ane i ne e.iuite' dar care s7nt mai so emne dec7t cu6in% Rde recu e.ere 2re6etate" 8'est une abdication, spuse ea" Jtia de ne2unia noastrAI \Jc1%am putut%o tA.Adui' ! a6dia" O .hicise dupA ce am re1uEat sA te ne 1runte' 7n 1a3a ui" #reEen3a sa 7n acest moment este mai mu t Y 2o ic8 dec7t rea a' dar 7mi 7n.Adui sA o 1ac' acumI !u un .est 2rusc i o mica micare din cap' ! a6dia ridica 1runtea' % chiE7nd ochii" )ans !astorp 7i ap eca 2uEe e pe 1runtea ei" #ri6iri e a1enii' de anima ' a e ma aieEu ui supra6e.heau scena' 7ndreptate 7ntr%aco o' arAt7ndu%i numai a 2u ochi or"

Marea stupiditate
Vom mai auEi 7ncA o datA . asu doctoru ui Behrens H sa% ascu tAm cu uare%aminteK #oate cA% auEim pentru u tima oaraK #7nA i aceastA po6este 6a a6ea un s17ritG cea mai mare parte a timpu ui sAu a trecut sau' mai cur7ndD des1Aurarea con3inutu ui sAu a cApAtat un asemenea a67nt' 7nc7t nu mai poate 1i opritA' iar durata sa muEica a se apropie' deopotri6A' de s17rit' ast1e cA nu 6om mai a6ea poate pri eFu sA ascu tAm 6ocea sprintenA i ocu3iuni e pro6er2ia e a e ui Radamante" 7i spunea ui )ans !astorpD % !astorp' 2Atr7ne prietene' te p ictiseti" -aci o mutrA un.a' 73i citesc 7n 1iecare Ei pe 1runte proasta dispoEi3ie" Eti un tip 2 aEat' !astorp' te%a _terat senEa3iona u i dacA nu 3i se propune 7n 1iecare Ei c7te o noutate e #nm8 c asA' 2om2Ani i stai 7m2u1nat tot timpu seEonu ui mort" Am dreptate sau nuI )ans !astorp nu rAspunse' i aceastA atitudine do6edea ca 7ntr%ade6Ar .mduri e pAreau s8%i 1ie destu de 7ntunecate" rn dreptate' ca 7ntotdeauna' 7i rAspunse Behrens sie 7nsui" Ji mai R" ea di1uEa aici otra6a nemu 3umirii' dumneata' cetA3ean ne.a% aut QY Q VecOea ca nu esti de oc pArAsit de 4umneEeu i de oameni' cA d ) e au un ochi asupra dumita e' cA nu te%au pierdut din 6edere' eu R8h" Q *i cA 7ncearcA 7n permanen3A i 1ArA rA.aE sA te distreEe" `atrinu 1I u ens ma 6eni1 Y i este 7ncA pe%aici" 4ar sa Asam . uma' 2AieteK Mi%a Uur Qnaint ) nneEeu mi%e martor cA am a6ut nop3i de insomnie mai a6ut ;O sas ce6a care sA te mu 3umeascA" *%ar putea spune cA am e i uminare H i ade6Aru este ca atept mu te de a aceastA
>,@

T)OMA* MANN # ecarea idee' adicA nici mai mu t' nici mai pu3in dec7t deEinto9icarea i dumita e trium1a a a o data de o pro9imitate ne2anuita" -aci ochii mari' urma e dupA o pauEA ca cu ata' dei )ans ! nu%i 1Acuse mari de oc' ci% pri6ea cu un aer somno ent i distrat%
orp
Ji nici nu

2anuieti ce 6rea sa spunA 2atr7nu Behrens" ata cum stau ucru + Este ce6a care nu mer.e a dumneata i nu se poate ca acest ucru scApat onoratei dumita e apercep3ii" Nu mer.e 7n sensu ca 1enome de into9icare nu mai corespund de mu t a1ec3iunii dumita e pu mona care este' incontesta2i '

1oarte ame iorata" Nu numai de ieri ma .7ndesc a asta" ata aici u tima dumita e 1oto.ra1ie""" *a apropiem pu3in de umina acest o2iect ma.ic" VeEi' nici ce mai mare c7rcota i pesimist cum Eice 7mpAratu nostru' n%ar mai .Asi aici mare ucru de o2ser6at Mai mu te 1ocare s7nt pe de%a%ntre.u resor2ite' cui2u de in1ec3ii s%a micorat i s%a conturat mai precis' ceea ce' sa6ant cum eti' nu se poate sa nu tii cA e un indiciu de 6indecare" Totui' aceasta stare de ucruri nu e9p ica prea 2ine osci a3ii e nere.u ate a e 1e2rei dumita e' tinereG iar medicu este o2 i.at sa caute a te cauEe" )ans !astorp dAdu din cap' e9prim7nd doar o curioEitate po iticoasa i at7t" % Acum' !astorp' te 6ei .7ndi' 2ine7n3e es' ca 2atr7nu Behrens este o2 i.at sa recunoascA imediat ca tratamentu sau a 1ost .reit" 4ar' ast1e nu 6ei 1ace 6reun pas 7nainte i nu te 6ei arata a 7nA 3imea situa3iei dumita e i a 2atr7nu ui Behrens" Tratamentu n%a 1ost .reit' dar s%ar putea sa 1i rAmas uni atera " Mi%a apArut posi2i a e6entua itatea ca simp%tome e dumita e sa nu se datoreEe e9c usi6 tu2ercu oEei i deduc aceasta pro2a2i itate din 1aptu ca astAEi' 7ntr%ade6ar' nu mai este de oc caEu sa e e9p icam ast1e " Tre2uie ca tu 2urAri e dumita e au o a ta ori.ine%4upA mine' ai coci" #otri6it pro1undei me e con6in.eri' repeta consi ieru su2 inun a1irma3ia' dupA ce 7nre.istra micarea din cap care se impune partea ui )ans !astorp' ai strepto % ceea ce de a t1e nu este un mo 1ii 7nspaim7ntat"
a

BNu putea 1i 6or2a de spaima" -iEionomia Iui )ans !astorp e - mai de.ra2A un soi de recunoatere ironica' 1ie a perspicacitA3ii cAreia se a1 a' 1ie a noii demnitA3i cu care consi ieru 7 in6es
din

ipoteEa"C
6ani+O+

% Nu e nici un moti6 sA 1ii cuprins de panica' re ua acesta' 1ormu e e de 7ncuraFare" !oci are toata umea" Orice im2eci are MUNTELE VRJIT >,,

Y de ce s8 1ii m7ndru" 4e c7ta6a 6reme tim chiar ca po3i per1ect de 8 ai streptococi 7n s7n.e i sa nu preEin3i nici un simptom 6iEi2i Q 1ec3ie% *7ntem 7n preEen3a acestui 1apt pe care mu 3i dintre con1ra3ii tri nu% cunosc i anume ca s7n.e e poate con3ine tu2ercu i 1ara nici 1e de consecin3a" Am aFuns chiar 1oarte aproape de presupunerea ca 2ercu oEa n%ar 1i a tce6a dec7t o 2oa a a s7n.e ui" )ans !astorp .Asi acest ucru 1oarte interesant" \ 7n consecin3A' c7nd spun strepto' re ua Behrens' nu tre2uie' 2ine7n3e es' sa%3i repreEin3i ima.inea unei 2o i .ra6e" Ana iEa 2acterio o.icA a s7n.e ui ne 6a arAta daca aceti corpuscu i care s7nt de resortu meu s%au insta at 7ntr%ade6Ar a dumneata" 4ar numai tratamentu cu strepto6accin H cAci 6a tre2ui sa% ap icam daca ucruri e stau ast1e H ne 6a arAta dacA aceasta este ori.inea stArii dumita e 1e2ri e" IatA ca ea pe care 6a tre2ui s%o urmAm' dra.a prietene' i aa cum 3i%am mai spus' socotesc cA reEu tatu 6a 1i cu totu neateptat" 4ei tu2ercu oEa se 7ntinde uneori a nes17rit' totui se 7nt7mp 8 i s8 te 6indeci 1oarte repede i de 2o i de acest soi' iar daca 7ntr% ade6ar 6ei reac3iona a aceste inFec3ii' peste ase saptam7ni te 6ei sim3i ca pete e 7n apa" !e pArere aiI Batr7nu Behrens 6e.heaEA' nu%i aaI %#entru moment nu%i dec7t o ipoteEa' rAspunse )ans !astorp' 1ar8 entuEiasm" % O ipoteEA care se poate con1irma' o ipoteEa 1oarte 1ecunda' rAspunse consi ieru " 73i 6ei da seama c7t este de 1ecunda c7nd 6ei 6edea descind cocii 7n cu turi e noastre" M7ine dupa%amiaEa te 6om 7n3epa' torp' Qti 6`m ua s7n.eG dupA toate re.u i e artei 2Ar2ieri or de 3ara" s e o p Acere 7n sine i nu 6a putea a6ea asupra corpu ui i su1 etu ui dumita e dec7t e1ecte dintre ce e mai 1ericite""" ans !astorp se dec ara dispus sa se supunA i acestei 6aria3ii' i + consi ieru ui pentru aten3ia pe care i%o acordase" !u capu p e% #e umAr' 7 pri6i pe Behrens cum se depArta" Inter6en3ia e1u ui se se e9act a momentu criticG Radamante interpretase cu destu a no J`cu 1iEionomiei i starea de spirit a oaspete ui de pe munte' iar pe c e9#erien3a era destinata % chiar 7n mod specia destinata' ucru treac" e aNe nici nu\i ascunsese \ sa\W aFute pe )ans !astorp sa #utea #unctu mort a care aFunsese de c7ta6a 6reme' aa cum se uQui ir, In e9presia sa care o amintea e9act pe aceea a raposat%
`A!him r7nr a Y

""

U%ina anumite hotar7n ne7ndup ecate i anumite sudan se

J
700

T)OMA* MANN 4ar asta nu este tot" Nu numai ca )ans !astorp pArea sa 1i aFuns a un asemenea punct mort' dar acest ucru 7i apArea ade6Arat pentru + 7ntrea.a' pentru tot' pentru :ansam2 u; sau mai cur7ndD i se pArea ne; R puit de .reu sa deose2eascA' 7n caEu de 1a3A' particu aru de .ener I n a neo2inuitu s17rit a re a3ii or sa e cu o anumita persona itate d tu 2urAri e de tot 1e u pe care acest s17rit e pro6ocase 7n sanatoriu Q ) c7nd ! a6dia !hauchat pArAsise din nou comunitatea ce or de%aicQ susG de a despAr3irea care a6usese oc' a um2ra tra.ica a unei m a renun3Ari' din respect pentru de1unct' 7ntre t7nara 1emeie i ce care s tutuise cu stap7nu i su6eranu ei' deci' de a aceasta cotitura % t7n8ru Q i se pArea cA ce6a chiopatA at7t 7n ume c7t i 7n 6ia3aG ca toate mer.eau din ce 7n ce mai prost i ca 7 cuprindea o ne inite cresc7nd8G ca i cum un demon ar 1i pus m7na pe putere' un demon pericu os i 2u1on' care Fuca de mu tA 6reme un ro 7nsemnat' dar care 7i proc amase de cur7nd autoritatea 1ArA reEer6e' inspir7nd o teroare misterioasa i su.er7nd .7nduri de 1u.A H un demon care se numea stupiditatea" *e 6a socoti poate cA autoru 7i 7ncarcA pa eta cu prea mu t romantism' asociind cu67ntu stupiditate principiu ui demonic i a1irm7nd ca producea o teroare misterioasA" Ji totui' nu este un 2asm' iar noi urmArim 1oarte e9act trAirea persona A a simp u ui nostru erou % pe care o cunoatem' este ade6Arat' dintr%o sursA ce scapA oricArui contro % i care do6edete cA stupiditatea poate cApAta 7n anumite 7mpreFurAri acest caracter i inspira asemenea sentimente" )ans !astorp pri6ea 7n Furu ui""" Ji nu numai cA 6edea ucruri u.u2re' 7n.riForAtoare' dar 7n3e e.ea ce 6edeaD 6ia3a 7n a1ara timpu ui' 6ia3a nepAs8toare i 1ArA speran3e' 6ia3a ca destrA2A are a unei sta.nAri acti6e' 6ia3a moarta" Totui' aceasta 6ia3A era acti6A 7n 1e u eiG toate soiuri e de ocupa3ii erau practicate' dar din c7nd 7n c7nd una dintre e e de.enera 7ntr%o modA 1uri2undA in 1a3a cAreia toatA umea se supunea cu 1anatism" Ast1e ' pasiunea pen 1oto.ra1ii e de amatori de3inuse 7ntotdeauna un oc important 7n iu :Ber.ho1 Q%u uiG de douA ori p7nA atunci % cAci dacA ram7neai' aici' %un timp su1icient de 7nde un.at' asemenea epidemii se puteau rep dei aceastA pasiune de.enerase timp de sAptAm7ni i de uni 7ntr%o R unie .enera A' ast1e 7nc7t nu era nimeni care' cu e9presia conce cu capu 7nc inat deasupra unui aparat proptit de cou pieptu ui% a dec aneEe un o2iecti6' iar copii e circu au a nes17rit 7n timpu 4e mu ta 6reme camera o2scurA pusa Ia dispoEi3ia ce or interna3i corespundea necesitA3i or" *e camu1 au cu perde e ne.re 1ere%ui e de a 2a coane e camere or i se meterea' a umina ro entrata' "s8im D.@eiMUNTELE VRJIT 701
+?ile

' chimica e p7nA c7nd un incendiu a 1ost c7t pe ce sa iE2ucneascA' udentu ui 2u .ar de a masa :rui or 2ine; nu i%a ipsit mu t sa 1ie Q 1 rmat 7n cenuA' dupA care administra3ia a interEis aceasta 7nde et%7n camere" 4e a t1e ' procedeu simp u de a 1oto.ra1ia 7nceta sa ; Q intereseEe" *e ansarA 1oto.ra1ii e e9ecutate a ma.neEiu i 1oto%1ii e 7n cu ori dupA procedeu Lumiere" *e treceau din m7nA 7n m7na rt te R. persoane care' surprinse de 1u .eru ma.neEiu ui' cu ochii 1 si cu 1i.uri e pa ide i con6u sionate' pAreau cada6re e unor oameni sasina3i' pe care cine6a i%ar 1i aeEat 7n picioare" Iar )ans !astorp Astra o p acA 7nrAmata cu carton care' atunci c7nd era pri6ita 7n transparen3A' 7 7n1A3ia 7ntre doamna *tohr i domnioara Le6i cea cu pie ea de 1i de' prima 7ntr%un tricou a 2astru ca ceru ' cea de%a doua 7ntr%unui purpuriu' cu o 1i.ura 2ronEata i printre 1 ori de pApAdie .a 2ene' dintre care una 7i era 7n1iptA a 2utonierA' totu pe un 1ond de .aEon de un 6erde de cu oarea 6eninu ui" Mai e9ista i mania de a co ec3iona mArci pota e' care' practicata permanent de anumi3i pacien3i' de6enea uneori o ne2unie .enera A" ToatA umea ipea' schim2a' tra1ica" ToatA umea era a2onata a re6iste 1i ate ice' coresponda cu 1irme specia e din toatA umea' cu asocia3ii de amatori' se che tuiau sume ne6erosimi e pentru cumpArarea anumitor tim2re rare i acesta era chiar caEu unor pacien3i a cAror a6ere nu 7n.Aduia dec7t cu .reu ederea de uni i ani 7n acest aeEam7nt u9os" AceastA epidemie 3inu p7nA c7nd un a t sno2ism 7i ua ocu ' 2unu %.ust unpun7nd stocarea i consumarea cu nesa3 a unor mari cantitA3i de cioco atA' de ce e mai di1erite mArci" Toata umea a6ea 2uEe e ne.re' iar #roduse e ce e mai apetisante a e 2ucAtAriei :Ber.ho1 Q%u ui nu mai erau apreciate de p7ntece e 7ndopate i stricate de 0il4a!Sut, chocolat ci la Teme d'amandes, 0ar9uis!Sapolitains i de im2i e de pisicA 7n6e ite m 1oite aurii" esene e de purce ui' e9ecutate cu ochii 7nchii' distrac3ie inau.u% T r%o searA de carna6a de cAtre cea mai 7na ta autoritate a sanato% "g+ cAreia' de atunci' toata umea i se deda adesea' aduserA moda r .eometrice de rA2dare' cArora e era dedicat' 7n anumite c ! 7ntre u on Q * Q e1ort minta a pacien3i or :Ber.ho1%u ui' 1iindu% e m ani1 > R7na JO u time e .7nduri a e muri2unEi or 7n supreme e or Rmriu an"Re ener.ie% Timp de saptam7ni 7ntre.i' sanatoriu trai su2 !e ur corn rcuri Q O p icate care se compunea din nu mai pu3in de opt mc #er1Orrn R Q i i din mai mu te triun.hiuri 7nscrise unu 7ntr%a tu " era ca aceastA 1i.ura sa 1ie desenata dintr%o sin.ura inieG
702

T)OMA* MANN dar ade6Arata mAiestrie consta sA o e9ecu3i cu ochii str7ns e.atQ pe care' e9cept7nd anumite .ree i de esteticA' ipsite de impo numai procuroru #ara6ant a 1ost 7n stare s8% duca p7na a canat pi era stap7nit 7n chip deose2it de aceasta manie a preciEiei"

Jtim ca se dedicase matematici or' am a1 at chiar din .ura si ieru ui au ic i cunoatem ruinoasa ori.ine a acestei toane a e c e1ecte ca mante %am i auEit e o.iindu% e" Ea poto ea a373area sim3uri i daca toata umea ar 1i urmat e9emp u procuroru ui' anumite masu de pre6edere care tre2uisera uate de cur7nd' ar 1i 1ost 1ara 7ndoia inuti e" Aceste masuri constau 7n specia din 7nchiderea tuturor treceri or dintre 2a coane' adicA dintre 2a ustrada i pere3ii de stic a mata' cu nite ui3e pe care 2aieu 6enea sa e 7ncuie peste noapte' cu un sur7s Fo6ia 7ncep7nd de atunci' camere e de a etaFu 7nt7i' care dAdeau pe 6eranda' erau 1oarte cAutate' pentru ca' odatA trecuta 2a ustrada' se putea mer.e din 2a con 7n 2a con' pe deasupra acoperiu ui de stic a" 4aca 7nsA n%ar 1i 1ost dec7t procuroru ' nu s%ar 1i sim3it desi.ur nicidecum ne6oia sA se recur.A a aceasta nouA restric3ie" #ericu oasa ispita cAreia' din cauEa sosirii unei anumite -atma e.iptene' 7i cAEuse prada #ara6ant' era de mu t 7n1r7nta i aceasta 1usese u tima care 7i mai a373ase sim3uri e" #rocuroru se aruncase cu o ardoare 7nte3itA 7n 2ra3e e Eei3ei cu ochii impeEi i%i Auda puterea ca manta 7n termeni e9trem de edi1icatori' iar pro2 ema care Ei i noapte pusese stap7nire pe .7nduri e ui' cAreia e 7i dedica toata stAruin3a i tenacitatea sporti6A de care era 7n stare i p e care odinioarA H 7nainte de a p eca 7ntr%un concediu ce amenin3a sa de6inA o pensionare de1initi6a % o practicase pentru a duce 7n ispita i a 3i ne1erici3i in1ractori % aceasta pro2 ema nu era a ta dec7t c6adratura cercu ui" -unc3ionaru deErAdAcinat cApAtase' 7n timpu acestor studii a e sa con6in.erea ca 7ncercAri e prin care tiin3a pretindea a 1i sta2i it 6mp 2i itatea rea iEArii acestei 1i.uri .eometrice nu erau demne de 7ncr i ca soarta nu% 7ndepArtase de umanitatea in1erioarA a umii ce or O R nu% adusese aici dec7t pentru ca% a esese ca sa co2oare aces transcendent 7n domeniu posi2i itA3i or terestre" ata cum 7i 6e misiunea" 4esena cercuri i ca cu a oriunde s% ar 1i a1 at' acoper tita3i enorme de h7rtie cu 1i.uri' itere' ci1re' sim2o uri a .e4 Ra 1i.ura sa 2ronEata' 1i.ura unui om 7n aparen3a per1ect sanato " R e9presia a2senta i 7ndArAtnica a maniacu ui" !on6ersa3ia sa se R 7n e9c usi6itate i cu o 7n1ricoAtoare monotonie numa+ MUNTELE VRJIT
703

u ui propor3iona pi, aceasta 1rac3ie care te ducea a e9asperare i n e .eniu umi a unui ca cu ator numit Pacharias 4ase o sta2i ise # " \d :D _7r'a a a doua suta Eecima a H i asta 7ntr%un mod 1astuos tuit pentru cA doua mii de Eecima e n%ar 1i epuiEat cu nimic mai i1 _anse e de a o23ine o preciEie' de a t1e irea iEa2i a" Toata umea anatoriu 1u.ea de 1i oEo1u chinuit' cAci aceia pe care reuea sa nA m7na erau si i3i sa%i ra2de u6oiu de 6or2e 7n1 AcArate' menite sa%i 1 ca sa simtA ruinea i opro2riu pe care ira3iona itatea iremedia2i a a estei propor3ii mistice e constituiau pentru spiritu omenesc" Inuti itatea 6enice or 7nmu 3iri a e diametru ui cu pi % pentru a determina perimetru pAtratu ui superior raEei' deci pentru a sta2i i aria acestui cerc' 7 1Acea pe procuror sa treacA prin criEe de 7ndoia a" *e 7ntre2a dacA' de a Arhimede 7ncoace' omenirea nu comp icase inuti so u3ionarea pro2 emei i daca aceasta so u3ionare nu era' 7n rea itate' de o simp itate copi AreascA" !umI Nu se putea 1ace oare din orice cerc o inie dreaptAI Nu se putea oare schim2a orice dreapta 7ntr%un cercI Uneori #ara6ant se credea 1oarte aproape de marea descoperire" Era 6AEut adesea' seara t7rEiu' st7nd a masa ui' 7n su1ra.eria .oa a i prost uminata" AeEa cu .riFa un 1ir 7n 1orma de cerc i' prin surprindere' 7 7ntindea ca%ntr%o amarA re6erie" !onsi ieru au ic 7 7ncuraFa uneori 7n me anco ica sa o2sesie' 2a chiar i%o i 7ntre3inea" Ne1ericitu i se adresa o data i ui )ans !astorp' apoi 7ncA o datA' deoarece 7nt7 nise a acesta o 7n3e e.ere prietenoasa 1a3A de misteru cercu ui" 7i demonstra t7naru ui impasu ci1rei pi cu aFutoru unui desen 1oarte precis 7n care' cu pre3u unui e1ort ne7nchipuit' 7nscrisese un cerc 7ntre un po i.on e9terior i unu interior cu aturi minuscu e i nenumArate' e9ecutat cu cea mai mare e9actitate a care #utea aFun.e un om" 4ar restu ' deci cur2a' care scapA 7n mod c Ji spiritua ra3iona iEArii i ca cu u ui H aceasta H spunea procu% cu aica tremur7nd H acesta repreEenta pi< )ans !astorp' cu toata I V?II)a ui' mani1esta mai pu3in interes pentru pi dec7t pentru inter%p ` sau% 7i spuse cA totu nu era dec7t o i uEie' 7 s1Atui pe domnu R nt sa nu se entuEiasmeEe prea mu t pe parcursu acestei cercetAri a b Q Res#re puncte e 1ara 7ntindere din care se compunea cercu de prec putu sau ce nu e9ista i p7na a s17ritu care nu e9ista mei at7t' sensuW J+ des#re me anco ia 7n1umurata a 6eniciei care' 1ara a a6ea 6`r2F ) >UneR direc3ii' se urmarea numai pe sine 7n sine 7nsAi' i 7i modtr Oate acestea cu o cucernicie at7t de poto ita' 7nc7i e9ercita' 7n orU o in1 uen3A ca mantA asupra procuroru ui"
1

I
I

I(.
!
704 T)OMA* MANN 4e a t1e ' 7nsAi 1irea e9ce entu ui )ans !astorp 7 7mpin.e measca destAinuiri e di1eri3i or sai to6arAi cAEu3i prada 6reunei r7 Y i care%i mArturiseau c7t su1erA ca nu mai .Asesc nici un 1e de 7nt + Ot a cei a 3i pacien3i care uau 6ia3a 7n . uma" Un 1ost scu ptor ri > dintr%o pro6incie austriaca' un om 7n 67rsta' cu musta3a a 2a coroiat i ochii a 2atri' concepuse un p an 1inanciar % pe car ca i.ra1iase' su2 iniind cu tu pasaFe e importante % p an care con ideea ca 1iecare a2onat a unui Eiar tre2uia sa 6erse a 7nceputu 1iec uni o cantitate corespunEAtoare cu patruEeci de .rame de Eiare 6echi Ei' ceea ce 1Acea pe an cam +&??? de .rame' 7n douAEeci de ani pest $@@ de 0i o.rame' care' socotind 0i o.ramu a $? de p1eni.i' repreEenta o 6a oare de

/<'>? mArci" !inci mi ioane de a2ona3i % arata 7n continuare memoriu H ar 1urniEa' deci' 7n douAEeci de ani' 1ormida2i a suma de $@@ de mi ioane de mArci' din care doua treimi s%ar deduce din pre3u noi or a2onamente' iar surp usu ' o treime sau apro9imati6 +?? de mi ioane de mArci' ar 1i destinat opere or umanitare' 7ncuraFArii ta ente or 3arii' 1inan3Arii sanatorii or popu are pentru 2o i e de p am7ni i aa mai departe" # anu era e a2orat 7ntr%un mod 1oarte amAnun3it" Autoru sau repreEentase' prin .ra1ice' chiar 2aremu dupA care or.aniEa3ia 7nsArcinata cu co ectarea h7rtiei tre2uia sa ca cu eEe 7n 1iecare una 6a oarea' 2a concepuse p7na i 1ormu are e per1orate care ar ser6i drept chitan3e pentru sume e 6Arsate" #roiectu era Fusti1icat i 1ondat din toate puncte e de 6edere" Risipa ne2uneasca i distru.erea h7rtiei de Eiar' pe care oamenii netiutori o aruncau a cana i 7n 1oc' era o 7na ta trAdare 1a3a de pAduri e noastre' o o6iturA data economiei noastre na3iona e" !ru3area i economisirea h7rtiei 7nsemna cru3area i economisirea ce u oEei' a pAduri or' a materia u ui uman pe care% necesita 1a2ricarea ce u oEei a h7rtiei" !um h7rtia de Eiare 6echi putea capata % prin pre ucrarea i h7rtie de am2a aF i carton H o 6a oare de patru ori mai mare' ea pu de6eni o2iectu unor ta9e 1isca e a6antaFoase pentru stat i mUn pa ita3i' iar cititorii Eiare or ar 1i 1ost de.re6a3i de un 6o um tot a mare a contri2u3iei or" #e scurt' proiectu era 2un i 1ondu ui nu p 1i com2Atut' iar daca a6ea ce6a sinistru' .ratuit' amar sau chiar R asta nu se datora dec7t 1anatismu ui e9cesi6 cu care 1ostu artist s R i aparA H mai presus de orice a tce6a H un proiect economic p e rea itate' e 7nsui 7 ua at7t de pu3in 7n serios' 7nc7t nu 1Acea nici ;I ascu; mica 7ncercare sa% aducA a 7ndep inire""" )ans !astorp d " cC 1ata R capu p ecat' apro2a atunci c7nd inter ocutoru 7i sus3inea' u; " Rp 6or2e 7n1ri.urate i 7naripate' idei e sa 6atoare' ana iE7nd 7n ac MUNTELE VRJIT 705 natura dispre3u ui i repu sia care% 7mpiedicau sA 3inA partea in6enta% Q 7mpotri6a unei umi nechi2Euite" t? TQti6a pacien3i ai :Ber.ho1Q%u ui studiau im2a esperanto i se Aceau sa discute sporadic a masa 7n aceasta pAsAreasca arti1icia a" !astorp 7i pri6ea cu un aer mohor7t' dar con6ins 7n sinea ui ca Y nu erau cei mai rai" 4e c7ta6a 6reme e9ista un .rup de en. eEi introduseserA un Foc de societateD unu dintre participan3i punea Qnu ui sAu urmAtoarea 7ntre2are"; Did &ou e$er see the de$ii 5ith a E ht!cap on> iar ce a a t rAspundeaD So< I ne$er sa5 the de$ii 5ith a nieht!cap on- dupA care punea

aceeai 7ntre2are urmAtoru ui H i aa mai departe" Era 7n1ricoAtor" 4ar 2ietu )ans !astorp se sim3ea i mai Fenat 7n 1a3a ce or care 1Aceau pasien3e' care puteau 1i 6AEu3i pretutindeni i a orice orA" !Aci pasiunea pentru aceasta distrac3ie se mani1estase 7n u timu timp 7ntr%o asemenea mAsura' 7nc7t in6adase itera mente 7ntre.u sanatoriuG )ans !astorp a6ea cu at7t mai mu t dreptu de a se sim3i .ra6 eEat' cu cit e 7nsui cAdea uneori 6ictima H i poate 7ntr%un mod 1oarte serios % acestei 2o i mo ipsitoare" #asien3a cu unspreEece cAr3i 7 6rAFiseD Focu consta din aeEarea a trei iruri de c7te trei cAr3i i din acoperirea a douA dintre e e" ceea ce 7mpreuna 1Aceau unspreEece' apoi se acopereau treptat ce e trei 1i.uri' atunci c7nd ieeau' p7na ce o ansa 1a6ora2i A reEo 6a partida" !u .reu se poate admite ca su1 etu ar 1i 7n stare sA se ase stimu at p7nA a 1ermecare de nite micAri at7t de simp e" Ji' cu toate acestea' )ans !astorp' ca i at73ia a 3ii' 7i 7ncerca norocu ' suport7ndu%i consecin3e e cu spr7ncene e 7ncruntate' cAci e9cese e nu srnt niciodatA amuEante" A2andon7ndu%se capricii or demonu ui cAr3i or' capti6at de aceasta 1er6oare 1antastica i schim2Atoare care 2a 1aci ita a%ntr%un E2or uor i 1ericit perechi e de unspreEece cAr3i i 7nt7 niri e te 6aQet % dama % ri.a' ast1e 7nc7t Focu ieea 7n 7ntre.ime mai 7nainte d : a RR serie sa se 1i terminat Bo 6ictorie trecAtoare' care nu 1Acea aNe ner6ii pentru o nouA 7ncercareC' 2a re1uEa' p7na a u tima #rin Q `e #osRQ%CiQitate de acoperire sau 7mpiedica 7n u timu moment' 1ace OprQre 2rusca' un succes aproape asi.urat" Aadar' )ans !astorp imi #a* ente #retutindeni' a orice ora din Ei' noaptea su2 ste e' pZamaU a masa i chiar 7n 6is" *e 7n1iora i se epAda de
i ia F* U sa i chiar 7n 6is" *e 7n1iora i se epAda de continua sa 1acA pasien3e" Ast1e 7nc7t 6iEita dom% em Q care sur6eni 7ntr%o 2unA Ei' 7 :deranFa;' aa cum se ce > ntotdeauna cu 6enirea ita ianu ui" ente< s #use acesta" Va da3i 7n cAr3i' domnu e in.inerI 706 T)OMA* MANN H Nu tocmai' 7ntind cAr3i e pur i simp u' mA upt cu haEardu !apriciu sau schim2Ator 7mi dA de .7ndit' cAci' c7nd e de o ne6er a R ser6ia2i itate' c7nd de o ne7nchipuitA 7ndArAtnicie" AEi%diminpad%m%am scu at' mi%a reuit de trei ori una dupA a ta' din care Q douA serii' ceea ce este un record" MA 6e3i crede daca o sa 6a ? datA 7n dau acum a treiEeci i noua oarA 1ArA sA 1i reuit sA aFun. nici o s #un ca o *n .ura datA mAcar p7n8 a FumAtatea Focu uiI 4omnu *ettem2rini 7 pri6i' aa cum o 1Acuse adesea 7n u timiQ prin urmare cu ochii 7ntuneca3i i 7ntrista3i" % Oricum' pAre3i a2sor2it' spuse e " Am impresia cA aici nu 6oi .a Y nici o m7n.7iere pentru .riFi e me e i nici un 2a sam pentru E2ucium I su1 etesc care ma chinuie" H P2uciumI repeta )ans !astorp i 7ntoarse o carte" H *itua3ia interna3iona a mA tu 2urA' .emu 1rancmasonu " 7n3e e.erea 2a canica se 6a rea iEa' domnu e in.inerG toate in1orma3ii e ne%o indicA" Rusia o pre.Atete cu 7n1ri.urare' iar 67r1u com2ina3iei sa e este 7ndreptat 7mpotri6a monarhiei austro%un.are' 1ArA distru.erea cAreia nici un punct din pro.ramu rusesc nu se poate 7ndep ini" 7mi 7n3e e.e3i scrupu e eI
a

nsa

Urase Viena din tot su1 etu ' o ti3i" 4ar este acesta un moti6 ca sa acord despotismu ui armat spriFinu meu su1 etesc' c7nd e este pe punctu sa aprindA tor3a incendiatoare pe preano2i u nostru continentI #e de a tA parte' o co a2orare dip omaticA' 1ie i 7nt7mp Atoare' a tArii me e cu Austria' m%ar a1ecta ca o deEonoare" *7nt scrupu e de contiin3a care""" % Japte i patru' spuse )ans !astorp" Opt i trei' 6a et' damA' ri.a" E per1ect" 7mi aduce3i noroc' domnu e *ettem2rini""" Ita ianu tAcu" )ans !astorp 7i sim3i ochii ne.ri' pri6irea adtnc 7ntns%tatA din pricina .7ndu ui i a sim3u ui sAu mora ' dar mai continuA c7te6 c ipe sA acopere cAr3i e' 7nainte de a%i spriFini o2raEu 7n m7n8 i an ca ochii' cu o mutrA nepoc8itA i 1a s inocentA de mic tren.ar" mentoru sAu care stAtea 7n picioare 7n 1a3a ui" H Ochii dumita e' spuse acesta' se strAduiesc 7n Eadar sA ase tii 1oarte 2ine unde ai aFuns" R % +lacet e periri, 1u impertinentu rAspuns a ui )ans !as R domnu *ettem2rini 7 pArAsi H dupA care' rAmas sin.ur' tin 7nt7rEie un timp cu capu spriFinit 7n m7n8' a masa' 7n miF ` cu a 2e' 1ArA sA re7nceapA pasien3a' i 7n ad7ncu su1 etu ui se sinu Fh de un 1e de panicA 7n 1a3a aspectu ui sinistru i nesi.ur p IoO atri2uia acum umii' 7n 1a3a r7nFetu ui ace ui demon i Eeu a ta

MUNTELE VRJIT
707

Fi putere smintitA i nestap7nitA se 6edea aFuns' i care se numea *Marea *tupiditate;" TTn nume .ra6 i apoca iptic' 1Acut 7ntr%ade6Ar pentru a inspira o A ne inite" )ans !astorp edea pe scaun i cu pa me e 7i 1reca a i pie#tu m dreptu inimii" 7i era 1ricA" I se pArea cA :toate aces% ; nu puteau sA se termine cu 2ine' cA a6eau sA s17reascA printr%o tro18' printr%o re6o tA a naturii rA2dAtoare' printr%o 6iFe ie' printr%un $an care 6a mAtura totu ' 6a rupe 6raFa ce stap7nete umea' 6a t7r7 a3a dinco o de :punctu mort; i cA :seEonu p ictisitor; 6a 1i urmat de o cump itA FudecatA de apoi" Ar 1i dorit sA 1u.A' aa cum am mai spus%o % si prin urmare' era un ade6Arat noroc cA cei autoriEa3i a6eau :ochiu a3intit; asupra ui' dupA cum s%a 6AEut' cA citiserA ade6Aru pe trAsAturi e sa e i a6useserA .riFA sA% distra.A prin noi i 1ecunde ipoteEeK #e un ton de Fo6ia A co e.ia itate i 6ic enie' autoritatea supremA dec arase cA este pe urma ade6Arate or cauEe a e temperaturii nere.u ate a ui )ans !astorp' cauEe cArora' con1orm do6eEi or tiin3i1ice' 7i era at7t de uor sA e 6inA de hac' 7nc7t 6indecarea i p ecarea e.itimA a es pAreau cA%i s7nt 1A.Aduite pentru o datA apropiatA" Inima t7nAru ui 2Atea 7n6A uitA de impresii mu tip e c7nd 7ntinse 2ra3u spre a i se ua s7n.e" ! ipind din ochi i 7n.A 2enindu%se uor a 1a3A' admirA minunata cu oare ru2inie a se6ei sa e 6ita e care urca i ump u epru2eta transparentA' 7nsui consi ieru au ic' asistat de doctoru Sro0oTs0i i de o in1irmierA mi oasA' e9ecutA aceastA micA opera3ie a e cArei reEu tate urmau sA 1ie at7t de 7nsemnate" Apoi trecurA c7te6a Ei e pentru )ans tor# p ine de dorin3a de a cunoate dacA s7n.e e pe care% dAduse' Qindu%i ana iEat 7n a1ara 1iin3ei ui' 6a iei 7n6in.Ator 7n ochii tiin3ei" Bine7n3e es cA deocamdatA cu turi e nu a6useserA timpu sA .ermi% eU 7ncepu prin a%i spune consi ieru au ic" #7n8 7n preEent' din pAcate' e descoperise 7ncA nimic' spuse e mai t7rEiu" 4ar 6eni i diminea3a 0 Q a ora CUru micu ui deFun' se apropie de )ans !astorp care stAtea acum in 7 Ji or 2ine;' chiar 7n capu mesei unde pers a tAdatA uase oc o cM `na itate cu care se tutuise' i 7 anun3A' 1e icit7ndu% cA duros' tori #t`!ocuI 1usese descoperit 1ArA urmA de 7ndoia a 7ntr%una din cu %2i itd"%' #arate% Nu mai era acum dec7t o chestiune de ca cu a e pro2a%tut'eF" a se sta2i i dacA 1enomene e de into9icare se datorau micii #or3iG d R !areQ Oncontesta2i ' e9ista' sau streptococi or .Asi3i' 7n pro%tia mR " modeste" E ' Behrens' 7i propunea sA e9amineEe pro2 e%R8t8F n ea roa # #e" !u tura nu se deE6o tase deocamdatA comp et" I%o Y era un 1e de Fe eu rou de s7n.e' pe care se distin.eau
708

T)OMA* MANN
sa

mici puncte cenuii" Acestea erau cocii" B4ar chiar i u timu mA coci' a 1e ca i tu2ercu i' i daca n%a6eai simptome' nu era ca 7 acorEi nici un 1e de importan3A acestei constatAri"C IEo at de 1iin3a ui )ans !astorp i su2 ochii tiin3ei' s7n.e e c at a t7naru ui continuA s8%i treacA e9amene e" Veni diminea3a %consi ieru au ic 7i comunicA 7n termeni de o emo3ie stereotipa% cn ; deE6o taserA nu numai pe una din cu turi' ci s17riser8 prin a se 7nmu 3i toate ce e a te' 7n cantitA3i mari" Nu era si.ur dacA to3i erau streptoco Q 4ar era mai mu t dec7t si.ur ca 1enomene e de into9icare pro6eneau d a ei' cu toate ca nu se putea cunoate cu preciEie ce tre2uia pus 4 seama tu2ercu oEei' de care 1usese incontesta2i atins' i de care nu era 7ncA pe dep in 6indecat" !e conc uEie sa tra.i de aiciI Un auto6accin de streptocociK #ronosticu I E9traordinar de 1a6ora2i K !u at7t mai mu t cu c7t 7ncercarea nu comporta nici un risc' adicA nu putea sA%i 1acA r8u 7n nici un 1e " !Aci seru era e9tras din chiar s7n.e e ui )ans !astorp' ast1e 7nc7t inFec3ia nu introducea in corpu sAu nici un a.ent de 2oa a care sa nu 1i e9istat anterior" 7n ce mai r8u caE tratamentu ar 1i 1ost 1ara reEu tat' adicA e1ectD Eero H dar de 6reme ce 2o na6u tot tre2uia sa ram7n8 aici' un asemenea ucru se mai putea numi oare un caE .ra6I 4e oc' iar )ans !astorp nu 6oia sA mear.A chiar p7nA aco o" *e supuse totui tratamentu ui' dei 7 considera ridico i deEonorant" Aceste 6accinAri cu propriu sAu s7n.e 7i pAreau o di6ersiune 7n.roEitor de nep AcutA' un 1e de incest ruinos cu sine 7nsui' de a eu a eu' sterp i ne1o ositor" Ast1e Fudeca 7n ipohondria%i de i.norant % i

nu a6u dreptate dec7t din punctu de 6edere a inuti itA3ii % dar' su2 acest raport' 7n mod tota i 1ArA reEer6e" 4i6ersiunea dura sAptAm7ni 7n ir" Uneon pArea sa%i 1acA rau % ceea ce nu putea 1i dec7t o eroare % a teori pArea cu 1o os' ceea ce mai t7rEiu se do6edea a 1i tot o eroare" ReEu tatu 1u 3 1ara sA 1i 1ost' de a t1e ' ca i1icat i decretat ca atare" 7ncercarea se pier 7n .o ' iar )ans !astorp continua sa 1acA pasien3e % ochi 7n oc demonu a cArui domnie a2so uta asupra spiritu ui sau a6ea .AseascA un s17rit 6io ent"

#ro1unEiune de armonie
!e cucerire i ce a tA ino6a3ie a sanatoriu ui :Ber.ho1 aV ce e i2ereEe pe 6echiu nostru prieten de mania pasien3e or' ca sa I 7n 2ra3e e unei a te pasiuni mai no2i e' dei' 7n 1ond' nu MUNTELE VRJIT
<?,

Y I =ntem pe punctu de a re ata despre asta' 7nsu1 e3i3i de 1armecu * a su2iectu ui nostru i sincer nerA2dAtori a% 7n1A3ia" -ste 6or2a de un sup iment a Focuri e de societate din sa onu ce pAit i hotAr7t de comitetu aeEam7ntu ui i achiEi3ionat cu mari )uie ii dar a e cAror socote i nu e 6om 1ace' deci achiEi3ionat din Qnta #e care tre2uie s%o ca i1icAm drept .eneroasA i desi.ur 1oarte omanda2i A' a conducerii acestei institu3ii" *A 1ie oare 6reo FucArie Y .enioasA 7n .enu cutiei stereoscopice' a ca eidoscopu ui 7n 1ormA de I netA sau a tam2uru ui cinemato.ra1icI 4a i nu" #rimu ' adicA sup imentu ' apAru 7ntr%o searA' spre surprinderea .enera a H dar nu su2 1orma unui aparat optic H apAru deci' insta at 7n sa onu unde se .Asea i pianu G era un aparat care nu putea 1i comparat' nici ca .en' nici ca ran.' nici ca 6a oare' cu distrac3ii e 1aci e" Nu era un aparat copi Aresc i 2ana de prestidi.ita3ie de care te p ictiseai repede i cAruia nu%i mai acordai nici o aten3ie dupA ce %ai 1i a6ut trei saptam7ni a dispoEi3ie" Era un corn a a2unden3ei care distri2uia p Aceri artistice 6ese e sau me anco ice" Era un .ramo1on" #rima noastrA .riFA este ca nu cum6a acest cu67nt sA 1ie uat 7ntr%un sens nedemn i perimat i sA e6oce o idee care sA corespundA mai cur7nd unei 1orme 7n6echite i depAite a o2iectu ui a care ne .7ndim dec7t o2iectu ui 6erita2i pe care 7ncercAri e neostenite a e unei tehnici dedicate muEe or %au ridicat p7n8 a ce mai no2i ni6e a per1ec3iunii" O sA% preEentAm' cu 2unA6oin3a dumnea6oastrAK Bine7n3e es cA nu era 6or2a despre acea ne1ericitA cutie cu mani6e A care' odinioarA' pre6AEutA cu sc i ac' pre un.itA cu o di1ormA p7 nie de trompetA' asurEea chiar i Vechi e 1ArA preten3ii cu un mu.et 1ornAit din 7na tu unei mese de 2irt e m7na a doua" Micu cu1Ar 6opsit 7n ne.ru%mat' care' pu3in mai un. atU era pus' printr%un cordon mAtAsos' 7n contact cu curentu e ec%Q e Q818ia cu o no2i a distinc3ie pe un du Ap8 cu ra1turi i nu mai d " nimic comun cu acea mainArie .roso anA i antedi u6iana" 4eschi%su a apacuQ care se ridica e e.ant i pe care o micA p7r.hie de a ama 7 6ai Q; rnocR automat 7ntr%o poEi3ie o2 icA i prote.uitoare' i o2ser6i "Rta #e un dispoEiti6 p at' p aca turnanta' acoperitA cu posta6 #atru riQ t V tA cu niche ' precum i acu ' de asemenea niche at' care drea a n J.hea2u unui disc de e2onitA" Mai o2ser6ai' 7n p us' a Qn@Adu% Q m RaQ #e ` QaturaQ un dispoEiti6 cu ci1re ca de ceasornic' care sau on Y R area 6iteEeiG a st7n.a' p7r.hia cu aFutoru cAreia porneai nic he T%d tUratiaU 7n s17rit' a st7n.a i 7ndArAt' 6edeai un 1e de cot de Ji articu at 7n cutia de reEonan3A' iar 7n cea a tA parte un
<+? T)OMA* MANN mic dispoEiti6 rotunFit i p at i a cArui uru2 ser6ea a 1i9area 4acA deschideai canaturi e ui3ei situate 7n partea anterioara a an Q; ui' o2ser6ai un 1e de o2 on 1ormat din mici stin.hii o2 ice de em U; truit' i nimic mai mu t" % Acesta este ce mai per1ec3ionat mode ' spuse consi ieru a V care intrase o data cu pacien3ii" U tima achiEi3ie' copii' prima cA it e9tra' nu e9istA nimic mai e9traordinar 7n .enu Asta" #ronun3A ac cu6inte 7ntr%un mod teri2i de cara.hios' e9act ca un ne.ustor inc care%i audA mar1a" Nu e nici aparat' nici maina' continuA e ' sco37nri un ac dintr%o cutiu3a de ta2 A co oratA i 1i97ndu% ' ci e un instrument u *tradi6arius' un Guamieri' are ca itA3i de reEonan3A i de 6i2ra3ie de ce mai des867rit ra1inamentK Marca :#o ZhZmnia;' dupA cum aratA inscrip3ia din interioru capacu ui" -a2ricat 7n Germania' pricepe3i" Noi s7ntem ne7ntrecu3i 7n aceasta pri6in3a" Ade6AratA muEica' su2 1orma moderna' i mecanicA" *u1 etu .erman up to date. Iar aici a6e3i discotecaK adAu.A ar8t7nd spre un du 8pior 7n care se a1 au teancuri de a 2ume cu cotoru .ros" Va o1er toata aceastA 6rAFitorie pentru 1ericirea dumnea6oastrA' dar 6A recomand s%o pAEi3i ca pe un 2un comun" Vre3i sa 1acem o audi3ie' cu tit u de 7ncercareI Bo na6ii 7 ru.arA cu insisten3A i Behrens uA unu dintre ace e a 2ume ma.ice' mute' dar p ine de su2stan3a' 7ntoarse pa.ini e .re e' scoase un disc dintr%o 7n6e itoare cartonatA' a cArei .o rotund Asa sa se 6adA tit u co orat' i 7 puse a aparat" !u un sin.ur .est a m7inii sta2i i contactu e ectric' ateptA douA secunde p7n8 ce discu cApAtA 6iteEa necesarA i puse cu .riFa 67r1u 1in a acu ui de o3e pe mar.inea ui" *e auEi un uor scr7net" 7nchise capacu " 7n ace ai moment' prin ua deschisA a aparatu ui' printre deschiEAturi e o2 onu ui i pornind din toate co 3uri e cu1arau ui' iE2ucni o 1reneEie instrumenta A' o me o 6ese A' E.omotoasA i stAruitoare' prime e mAsuri sA tAre3e dintr%o u tura de O11en2ach" To3i ascu tau sur7E7nd' cu .uri e cAscate" Nu e 6enea sa%i c urechi or' at7t erau de pure i de natura e sunete e instrumente su1 at" O 6ioarA' un so o de 6ioara' se auEi 7ntr%un chip de%a drep tastic" *e sim3ea a unecarea arcuu ui' 6i2rarea coarde or' sua6a rutQ+ de Ia un re.istru a a tu " Apoi se auEi me odia' 6a su ' cunoscu am pierdut!o. Armonia orchestrei sus3inea 7n mod discret ar am Q \f1iJh toare i era o ade6AratA p Acere s%o ascu 3i repet7ndu%se' 7ntr%re uat cu toate onoruri e de 7ntrea.a orchestrA" Bine7n3e es n 8 e9act ca i cum o ade6Arata orchestrA ar 1i c7ntat chiar aco o' i

MUNTELE VRJIT
<++

ecti6a sunetu ui era 7n.ustatA' dei structura sa' 7n rest' nu era i%1i[%atA% 4Uteai crede H dacA era 7n.Aduita compara3ia unui 1enomen tic cu unu din domeniu 6AEu ui % puteai crede ca 6eEi' printr%un Iu rAsturnat' un ta2 ou 7n aa 1e 7nc7t sA parA 7ndepArtat i Y orat 1ArA sA piardA nimic din preciEia desenu ui' din uminoEitatea " %ior Bucata muEica A' sc7nteietoare i e9ecutatA cu ta ent' se des1A% cu toatA strA ucirea unei in6en3ii p ine de spirit" Iar s17ritu era o % 68 niAea A' adicA un .a op care 7ncepea cu o6Airi haE ii' un cancan moertinent care e6oca scena unor Fo2ene 1 uturate 7n aer' a unor .enunchi E67r i3i 7nainte i a unor cam8u3e cu dante A H un .a op care amina mereu sA se 7ncheie 7ntr%un comic trium1a " Apoi micarea se opri de a sine" Asta era tot" Ji se ap audA din toatA inima" Mai cerurA i a tce6a i o23inurAD o 6oce omeneasca se auEi din cu18ra' 2Ar2AteascA' 2 7ndA i totodatA puternica' 7nso3ita de orchestra" Era un 2ariton ita ian cu nume ce e2ru' iar acum nu mai putea 1i 6or2a de nici o cortinA i nici de 6reo depArtare oarecare" Minunata 6oce rAsuna cu intensitatea ei natura A' cu 7ntrea.a sa putere' iar daca treceai 7ntr%una din camere e a Aturate de unde aparatu nu se mai 6edea' ai 1i spus cA artistu 7n persoanA era preEent 7n sa on' cu note e 7n m7n8' c7nt7nd" !7nta 7n im2a sa o 2ucata eroica dintr%o operAD el, ii barbiere. Di 9ualit), di 9ualit).' 6igaro 9u), 6igaro la, 6igaro, 6igaro, 6igaro< Ascu tAtorii se prApAdirA de r7s A acest parlando 7n 1a set' a contrastu dintre 6ocea 7n1undatA i 6o u2i itatea recitati6u ui din pricina cAreia era cit pe ce ca tenoru ui sA i se 7mp eticeascA im2a" !ei mai competen3i #uteau urmAri i admira 1raEarea i tehnica de a respira" Maestru a ireEisti2i u ui' 6irtuos 7n maniera ita ianA a da capo%u ui' e 1i a penu ti%aiSUt8' cea care preceda tonica 1ina a' d7nd impresia ca 7nainteaEA spre #a' cu m7na ridicatA' aa 7nc7t ura e pre un.ite sA iE2ucneascA mai nainte de a 1i s17rit" Era per1ect" e mai auEirA i a te e" Un corn de 67natoare e9ecutA' cu o .riFa c Q 6aria3ii pe un c7ntec popu ar" O soprana asA sa rAsune un s1a% Q #oi tri uri e unei arii din Tra$iata, cu o prospe3ime i o preciEie cFm ce mai seducAtoare" -antoma unui 6io onist de renume mondia am" Ran3A de Ru2instein' ca din spate e unor 6A uri' cu acompani%

I
#Ran ce suna su23ire asemenea unui c a6ecin" 4in cu1Arau dent de Ra.iF" !ar trepida 7ncetior ieeau sunete de c opot' . isanduri de harpe' %a a O ro#`te de to2e" 7n s17rit' se c7nta i muEicA de dans" E9istau in .enui atUnci c7te6a 2ucA3i dintr%o anume muEica' recent importata' c aQ unui ca2aret de portD tan.ou ' destinat sa trans1orme
ai

<+$

T)OMA* MANN 6a su 6ieneE 7ntr%un dans strA6echi" 4ouA perechi' care cunoteau moda' se produserA pe co6or" Behrens se retrAsese' dupA ce recom ; sa nu se 1o oseascA acu decit o sin.ura data i sa se m7nuiasca ciQ :cum ai um2 a cu oua proaspete;" )ans !astorp a6u .riFa de aparat O 4e ce tocmai e I -aptu 6eni de a sine" *curt i cu 6oce domo 7ndepArtase pe cei care' dupA p ecarea consi ieru ui au ic' ar 1i 6oit ocupe de schim2area acu ui i a discuri or' de conectarea i deco tarea curentu ui" :Lasa3i%ma pe mineK; spusese e ' d7ndu%i a o parte Q ei' indi1eren3i' 7i cedaserA ocu ' mai 7nt7i 1iindcA 1Acea impresia ca pricepe de mai mu ta 6reme i apoi pentru ca 7i interesa mai pu3in sa 1i e uti i sursei de p Aceri i pre1erau sA se dispenseEe comod i 1ara raspun dere de un e1ort' at7ta 6reme c7t aceasta trea2a nu%i p ictisea" Nu tot ast1e se petreceau ucruri e cu )ans !astorp" 7n 6reme ce consi ieru au ic preEenta ce or de 1a3a noua achiEi3ie' e stAtuse initit' 7n 1undu odAii' 1ara sa se 2ucure' 1ara sa ap aude' dar urmArind 1iecare 2ucata cu o aten3ie 7ncordata' rasucindu%i cu doua de.ete' con1orm o2iceiu ui' una din spr7ncene" #rada unei oarecare a.ita3ii' 7i schim2ase de mai mu te ori ocu ' se retrase 7n 2i2 ioteca pentru a ascu ta de a distan3a i' cu m7ini e a spate' cu e9presia preocupata' s17rise prin a se opri 7n.a Behrens' cu ochii a3inti3i spre cu1ara' urmArind manipu area 1oarte uoara a aparatu ui" !e6a 7i spuneaD :*taiK Aten3ieK E un e6eniment epoca K *%a 7nt7mp at ce6a cu tine;" *e sim3ea 7nsu1 e3it de presentimentu 1oarte precis a unei pasiuni' a unei 7nc7ntari' i a unei iu2iri 6iitoare" Un t7nar oarecare de a es' pe care sA.eata dra.ostei 7 o6ete drept 7n inima' a cea din3ii pri6ire aruncatA unei 1ete' nu 7ncearcA a te sentimente" Inter6eni un 1e de .e oEie care%i dicta imediat ui )an !astorp ce anume tre2uia sa 1acA" #roprietate comunaI !urioEitate indi1erenta nu are nici dreptu ' nici puterea sa posede" :Lasa3i%ma ' mineK; spusese e printre din3i i to3i se supuserA" Mai dansarA 7nc 6reme dupA 2ucA3i e uoare pe care e preEenta e ' mai cerura o tU de canto' un duet de opera' 2arcaro a din +o$estirile lui Roffman

e 7nc7nta urechi e' iar c7nd )ans !astorp 7nchise capacu ' p ecar F AsQa 1ie a cura de odihna' 1ie sa se cu ce uor surescita3i i 1 ecarino% R dorea" !ei a 3i asara totu a 7nt7mp are' cutii e de ace I a 2ume e i discuri e 7mprAtiate" Aa e era 1e u K *e pre1Acu ca R cu ei' dar 7i parai pe ascuns' 7n dreptu scArii' se 7ntoarse 7nchise toate ui e i ramase FumAtate din noapte' pro1und a2sor I *e 1ami iariEa cu noua achiEi3ie" E9amina' 1ara sa ne s IFn comoara de discuri' con3inutu a 2ume or .re e" Erau douaspr
MUNTELE VRJIT <+= % 1ormate' con3in7nd 1iecare c7te douAspreEece discuriG i cum mu te este p aci ne.re' .ra6ate concentric' a6eau doua 1e3e H nu numai pentru cA une e 2ucA3i erau imprimate pe discu 7ntre.' ci i pentru ca un numAr de p aci a6eau doua 2ucA3i di1erite H descoperi un domeniu 1 umoase posi2i itA3i pe care cu .reu 7 puteai cuprinde din capu ui i a caruQ 2o.A3ie te tu 2ura" 7i c7nta 6reo douAEeci i cinci de ca3i 1o osindu%se de ace cu surdina' ca sA nu%i supere pe cei a 3i i sa deranFeEe 7n p ina noapte H dar asta era a2ia a opta parte din ceea ce i o1erea din 2e u. i% 7m2ia a 7ncercAri ispititoare" #entru moment se mu 3umi sA parcur.A tit uri e' sa 7ncerce' din timp 7n timp' c7te una din ace e imprimAri circu are i mute' pun7ndu% e pe .ramo1on ca sa% 1acA sa rAsune" #ri6ite cu ochiu i2er' aceste discuri de e2onitA nu preEentau a ta deose2ire 7ntre e e dec7t prin etichete e co orate H prin nimic a tce6a" Unu semAna cu ce a a t' 1iind acoperit 7n 7ntre.ime' sau aproape 7n 7ntre.ime' de cercuri concentriceG i totui' traseu 1in a acestor inii con3inea 7ntrea.a muEica ce se putea 7nchipui' inspira3ii e ce e mai 1ericite din toate un.here e su1 etu ui' 7n interpretAri de m7na 7nt7i" E9istau aici numeroase u6erturi i caden3e apar3in7nd uni6ersu ui sim1oniei su2 ime' c7ntate de orchestre 1aimoase' iar nume e diriFori or era speci1icat pe 1iecare disc" Apoi' o serie 7ntrea.a de arii' e9ecutate cu acompaniament de pian' de mari c7ntare3i de opera' dintre care une e erau produsu contient i 7na t a unei arte persona e' a te e simp e cintece popu are' iar a te e' 7n s17rit' se a1 au oarecum 7ntre aceste doua .enuri' 7n sensu ca' dei compuse cu o arta sa6anta' erau sim3ite i create 7n spiritu i dupA inima poporu ui' cu o autentica i ad7nca pietateG estea din urmA erau' aadar' c7ntece popu are arti1icia e' daca e putem #une ast1e ' 1ArA a inten3iona sa e atenuam ardoarea prin acest epitet de ;" O I! a ;G era una' 7n specia ' pe care )ans !astorp o tia din copi Arie eia u dAruia' acum' o dra.oste p ina de componente misterioase' #re care 6om mai 6or2i" !e se mai .Asea 7ncA sau' mai 2ine Eis' ce .8seaI In primu r7nd' un numAr in1init de opere" Un cor de c7ntare3i di3d" ce e2re din di1erite 38ri' acompaniat 7n surdina de o orchestra scen ^ Q mterpretaQ #rin daru di6in a 6oci or cu ti6ate' arii i duete' Qeatrni a R ` are re#reEentau re.iuni e i epoci e ce e mai di6erse a e otOB a pasGOn ncD dm s1era de 1rumuse3i meridiona e' .eneros i 1ri6o c7nd ) ta' din umea popu ara .ermana' c7nd tren.Areasca i ca at71I o Q din opera mare 1ranceEa i din opera comica" Numai c !+ 6en ! 3 nu i fE - " Vartete " eau dupA aceea discuri e cu muEica de camera' Oun *
1

Oun

so ouri de 6ioarA' de 6io once i de 1 aut' arii de con% <+& T)OMA* MANN ecUo mici cert cu acompaniament de 6ioarA sau de 1 aut' 2ucA3i de pian so sa mai 6or2im de simp e e di6ertismente i cup ete' sau de discu3ii destina3ie mai o2inuitA i pe care se 7nre.istraserA me odii e uno orchestre de dans' pentru care era necesar un ac mai dur" )ans !astorp cerceta i 1Acea ordine 7n toate aceste discuri c7 du% e pe une e' mane6r7nd sin.ur instrumentu care e treEea a o Q sonorA" !u capu 7n1ier27ntat se duse sA se cu ce a o orA tot at7t de t; ; ca i dupA primu 2anchet de 6ese a i 1rA3easca amintire' or.aniEat d #ieter #eeper0orn' iar 7ntre douA i apte 6isA cu18rau ma.ic" Vedea 7 6is' 7n67rtindu%se discu mo2i 7n Furu a9u ui sAu' 7nsA at7t de rapid 7nc7t de6enea in6iEi2i i tAcut 7ntr%o micare ce nu consta numai dintr%n rotire 6erti.inoasA' ci i dintr%un 1e de ondu are atera a 1oarte aparte prin care cotu articu at care sus3inea acu su1erea o 6i2ra3ie e asticA i aproape respiratorie H 1oarte potri6ita' ro. a mi se da creEare' pentru a reda $ibrato i portamento a instrumente or de coarde i a 6ocii omeneti" 4ar rAm7nea de ne7n3e es' at7t 7n 6is' c7t i 7n stare de 6e.he' cum era cu putin3A H urmArind o inie 1inA c7t un 1ir de p8r' deasupra unei cutii de reEonan3a H ca prin simp a 6i2ra3ie a unei dia1ra.me sA ai reproducerea 2o.atei compoEi3ii de e emente sonore care ump eau 7n 6is urechi e t7nAru ui adormit" 7n Eori se 7ntoarse 7n sa on' 7ncA 7nainte de ora primei .ustAri i' st7nd pe scaun' cu m7ini e 7mpreunate' ascu tA ce se c7nta 7n Adi3A de cAtre un minunat 2ariton cu acompaniament de harpa' anume ariaD :Ji de mA uit 7n cercu%acestei no2i e%adunari"""; )arpa a6ea un sunet per1ect natura ' adi3a reda un c7ntec de harpa autentic i de oc redus' concomitent cu 6ocea omeneasca ce cretea respir7nd i articu 7nd H ucru 7ntr%ade6ar uimitor" Ji nu e9ista nimic mai duios pe ume dec7t duetu dintr%o ope ita ieneasca pe care )ans !astorp i%o puse mai t7rEiu % dec7t acea intimitate umi a i pasionatA dintre tenoru de renume mondia c 1i.ura at7t de des 7n a 2ume' i o micu3A soprana sua6a i transparen stic a % dec7t aria Dammi ii braccio, mia piccina i dec7t mica simp A' du ce i de un 1 u9 me odic ne7ntrerupt' cu care ea 7i r as# F )ans !astorp tresAri c7nd ua se deschise 7n spate e ui" Era R consi ieru au ic care 6enea sa 1acA o mica inspec3ieG cu ha atu i stetoscopu ieindu%i din 2uEunar' rAmase o c ipA 7n picioare' c R pe c an3a' i%i sa utA 7n6A3Ace u cu o micare din cap" E raspu R R umAr acestui .est' dupA care chipu e1u ui' cu o2raEu sAu a R s musta3a E27r it8' dispAru 7n spate e uii care se 7nchidea"

MUNTELE VRJIT <+/ se dedicA din nou micu ui sau cup u de 7ndrA.osti3i' ne6AEut i Mai t7rEiu' 7n cursu Ei ei' dupA deFun' dupA cina' 7i 1AcurA apari3ia a te ascu tAtori' un pu2 ic care se re7nnoia mereu daca nu% consi% 7i ca 18c7nd parte din acest pu2 ic ci+ socoteai ca pe ce

2 pe e 7nsui ca 18c7nd parte din acest pu2 ic' ci% socoteai ca pe ce distri2uia des1AtAri e muEica e" #ersona ' era 7nc inat sa%i acorde t ro iar pacien3ii 7 AsarA 7n pace' 7n sensu cA ramaserA ca a % eput' 7ntr%o muta admira3ie a 1aptu ui cA e se trans1ormase 7ntr%un " a at3t BFe hotAr7t 7n paEnicu i administratoru acestei institu3ii pu2 ice" Nu%i costa nimic pe aceti oameniG cAci' cu toatA 7nc7ntarea or super1icia A 7n 1a3a ido u ui me odios care te 7m2Ata de c7ntec i de strA ucire' adicA atunci c7nd 6reo 7nc7ntatoare 6oce se re6Arsa 7n canti ene i 7n su2 ima artA a pasiunii H aadar' cu tot e9taEu or mani1estat cu 6oce tare' erau ipsi3i de pasiune i' deci' 1oarte dispui sA ase .riFa aparatu ui 7n seama oricui ar 1i 6rut sA i%o asume" )ans !astorp era ace a care 6e.hea asupra comorii de discuri' care consemna con3inutu a 2ume or 7n interioru copertei 1iecAreia' aa 7nc7t sA po3i a6ea imediat a 7ndem7nA 2ucata cerutA i tot e era ace a care mane6ra instrumentu D a i 1ost 6AEut' 1oarte cur7nd' manipu 7nd aparatu cu micAri rutinate' precise i de icate" 7n ade6Ar' ce% ar 1i 1Acut cei a 3iI Ar 1i stricat discuri e' 1o osind ace uEate' e%ar 1i uitat 7mprAtiate pe scaune' 1ArA 7n6e itori' ar 1i 1Acut 1arse stupide cu .ramo1onu ' 8s7nd sA c7nte o no2i a 2ucata cu 6iteEa i tonu de o sutA Eece tura3ii sau aeE7nd acu a punctu Eero pentru a produce un uierat isteric ori .emete 7n1undate" -AcuserA' de a t1e ' toate aceste necu6iin3e" Erau 2o na6i' dar .roso ani" Ji iatA de ce' dupA un m#' )ans !astorp 67r7 pur i simp u 7n 2uEunar cheia du apu ui care smea discuri e i ace e' aa 7nc7t to3i erau si i3i sA% cheme c7nd doreau sa S se c7nte ce6a" oaptea t7rEiu' dupA reuniunea de searA i dupA p ecarea tuturor' momentu sau ce mai prie nic" Atunci ram7nea 7n sa on sau se ea ca Va 0 #e 1uri i%i c7nta muEica' sin.ur' p7na 7n ad7ncu nop3ii" Nu se to tu 2ura initea casei' cAci 7ntinderea muEicii sa e de 1an%tiai Y o6edise a 1i 1oarte redusAD cu c7t 6i2ra3ii e produceau e1ecte Q ` are 7n a#ro#ierea sursei' cu at7t c7nd te depArtai pA eau mai re #ed cu ` #utere numai aparentA' ca tot ce este 1antomatic" toans r # p' #r?BFu "" Or# era sin.ur 7ntre cei patru pere3i % cu minuni e adi3ei' cu acestuF ! `;toare aQe acestui mic sicriu tAiat 7n emn de c 6ioarA' a e temp u ne.ru i mat' stAruind a ui3a cu doua canaturi' 7n <+>

T)OMA* MANN 1a3a cAreia 7i aeEase scaunu ' i cu m7ini e 7mpreunate umar' cu .ura 7ntredeschisa' se Asa 7n6A uit de armonie" Nu 6edea c7ntare3ii i c7nt8re3e e pe care%i ascu ta' 1orma I e neasca era 7n America' a Mi ano' a Viena' a #eters2ure % nnn
Y' F% Y
nae

n%a6ea

dec7t sa ram7na' cAci ceea ce era mai 2un dm ei era 6ocea si M

U IO ci aprecia

aceasta puri1icare sau aceasta a2strac3ie care se do6edea su1ici percepti2i a sim3uri or pentru a%i 7n.Adui sa e9ercite un contro corect' 7ndepart7nd toate neaFunsuri e unei prea mari apropieri n na e' mai a es c7nd era 6or2a de compatrio3i' de .ermani" 4istin.ea p 1ect pronun3ia' dia ectu i ori.inea e9acta a artistu uiG caracteru 6oc; %i in1orma asupra ca itA3ii su1 eteti a 1iecAruia' iar ni6e u or de inte i .en38 se 6adea prin 1e u 7n care uti iEau posi2i itA3i e unui e1ect sau dimpotri6A' e ne. iFau" )ans !astorp se necAFea c7nd 7i auEea e9e%cut7ndu%i prost arii e" *u1erea de asemenea i%i muca 2uEe e de necaE c7nd reproducerea tehnica preEenta imper1ec3iuni' i stAtea ca pe cAr2uni aprini c7nd' 7n des1Aurarea unui disc de mu te ori c7ntat' o me odie de6enea 3ipAtoare sau aspra' ceea ce era adesea caEu cu 6oci e 1eminine' at7t de 6u nera2i e" 4ar 7ndura toate aceste ucruri' cAci dra.ostea tre2uie sa tie sa su1ere" Uneori se ap eca deasupra instrumentu ui' a discu ui care se 7n67rtea' respir7nd ca dintr%un 2uchet de i iac' cu capu cu1undat 7ntr%un nor de suneteG sau ram7nea 7n picioare' 7n 1a3a adi3ei deschise' .ust7nd suprema p Acere pe care o are diriForu ce indica unui su1 Ator' cu un .est a m7inii' c ipa c7nd tre2uie sA atace" A6ea 7n co ec3ie discuri e sa e pre1erate' c7te6a me odii 6oca e i instrumenta e pe care nu se satura niciodatA sa e ascu te" Vom a6ea .riFa sa e citam ma departe" Un mic numAr de discuri preEentau scene e 1ina e dintr%o oper maiestuoasa' cu re6ArsAri de .eniu me odios' a unui mare compa de%a ui *ettem2rini' o opera pe care 2atr7nu maestru a muEiciR r matice meridiona e o compusese a comanda unui su6eran orienQ doua FumAtate a seco u ui trecut' pentru o 7mpreFurare so emn ocaEia inau.urArii unui monument destinat apropierii dintre #`# R )ans !astorp tia' apro9imati6' despre ce era 6or2a' cunote a R mari soarta ui Radames' a ui Amneris i a Aidei care c7ntau pen ita ienete' din Adi3a' ast1e cA 7n3e e.ea destu de 2ine ceea ce ci R incompara2i u nu tenor' a tista princiarA' cu acea sp endida schi5 ' tuFui chiar t tim2ru 7n re.istru mediu' i soprana cu 6oce ar.intie % tot' ci numai c7te un cu67nt' din c7nd 7n c7nd' datorita ad 3 cA tia po6estea' c7t i simpatiei sa e pentru acea po6este% ta in a cu 'are

MUNTELE VRJIT
<+<

i3A 2unA6oin3ei a1ectuoase care cretea pe mAsura ce%i c7nta ce e +++ cinci discuri' i care aproape ca se trans1ormase 7ntr%un senti% patru sa Lnt de dra.oste"
Mai 7nt7i' Radames i Amneris a6eau o e9p ica3ieD principesa porun%a 1ie adus 7n 1a3a ei capti6u ' ace a pe care% iu2ea i dorea cu 7n1ri%e s8% scape de a moarte' pentru ea' dei e 7i rene.ase patria i area din iu2ire pentru o sc a6a 2ar2arA H cu toate ca' aa cum a1irma' a strA1undu inimii onoarea rAmAsese neatinsa;" 4ar aceasta inte.ritate ; terioara' 7n ciuda .ra6ei sa e .ree i' nu%i 1o osea a nimic' cAci crima 6identa 7 dAduse pe m7na tri2una u ui sacru cAruia orice sentiment uman 7i era strAin i care n%ar 1i a6ut' cu si.uran3a' nici un 1e de mi a 1a3A de e ' 7n a1ara de caEu c7nd s%ar 1i hotar7t 7n u tima instan3a sa se epede de iu2irea pentru sc a6A i sa se arunce 7n 2ra3e e re.etii a tiste care' din punct de 6edere pur auditi6' o merita din p in" Amneris upta din toate puteri e pentru tenoru cu o 6oce at7t de

armonioasa' dar or2it i rApit 6ie3ii 7ntr%un mod at7t de tra.ic' i care c7nta mereu%mereuD :Nu pot; i :7n EadarK; H :Ascu ta% mA 7ncA o datA' renun3a a eaK; H :7n EadarK; O or2ire de moarte i cea mai arEAtoare dintre dureri e dra.ostei se 7m2inau 7ntr%un duet de o e9traordinarA 1rumuse3e' 7nsA care nu 7n.Aduia nici o nAdeFde" Amneris 7nso3ea cu stri.Ate e ei de durere sentin3a tri2una u ui sacru' pronun3ata cu rAsunete surde 7n strA1unduri 7n1ricoAtoare' dar de care ne1ericitu Radames nici nu se sinchisea" U'Radames' Radames;' c7nta stAruitor mare e preot' i 1o osindu%se de cu6inte cump it de 6io ente 7 1Acea rAspunEAtor de crima sa de trAdare" U'4iscu pA%te;' porunceau to3i preo3ii 7n cor" Ji cum mare e preot arata ca Radames tace' to3i' 7n unanimitate' cu 6`ci ca6ernoase' trA.eau conc uEia trAdArii" ;Sadames' Radames' re ua mare e preot" Ai pArAsit c7mpu de upta maintea 2AtA ieiK; scu pA%teK; re ua coru " :Vede3i' tace;' constata pentru a doua 6in !`nducatoru deE2ateri or' u7nd o atitudine cate.orica ? ; ar n ace moment 7mpotri6a dat R Q toate 6oci e FudecAtori or se unirA' de aceasta' 7n 6erdictu D :TrAdareK;
;Sadameci IE@' 1\ E ]

acn''d

SadamesK se auEea pentru a treia oara necru3Atoru ai !titor X; Y YU4i*c Q ;iQ^ cA cat FurAm7ntu 1a3a de patrie' de onoare i de re.e;" U > rasuna 7tia sQ ; Q din nou coru " :TrAdareK; recunotea' 7n ce e din spaimA' tri2una u preo3i or dupA ce i se atrAsese aten3ia ca a " #astra o mu3enie tota a" Ine6ita2i u a6ea deci sa se 7ndep i%c`ru ' a e cArui 6oci erau' de a 7nceput' de acord' a6ea sa
<+@

T)OMA* MANN anun3e ne1ericitu ui cA 6a muri de moartea 2 estema3i or' ca 6a 1 de 6iu 7n rnorm7nt' su2 temp u di6initA3ii m7nioAse" ; 4e 2ine de r8u' tre2uia sa%3i 7nchipui sin.ur m7nia ui Amneri de aceastA cruEime c erica A' cAci imprimarea pe disc se oprea aQ Q a )ans !astorp se 6AEu si it sA% schim2e' ceea ce 1Acu cu .esturi ta precise i cu ochii ap eca3i' iar c7nd se aeEA din nou sa ascu te a u tima scenA a dramei' duetu 1ina a ui Radames cu Aida' c7ntat r1 1undu morm7ntu ui su2pAm7ntean' 7n timp ce deasupra capete or I preo3ii 1anatici i cruEi 7i ce e2rau cu tu i 7nA 3au 2ra3e e' psa modiind me odie monotonA i surdA""" CTu... in 9ueste tomba>@ iE2ucnea 7nsnaQ m7ntatA 6ocea nespus de seducAtoare' totodatA 2 7ndA i eroicA' a ui RAdames 7nspAim7ntat i u uit""" 4a' iu2ita 7 7nso3ise' de dra.u ei 7i pierduse 6ia3a i onoarea' iar ea 7 ateptase aici pentru a se asA Eidita 7mpreunA cu e ' pentru a muri cu e ' i me odii e pe care e a ternau cu aceastA ocaEie H 7ntrerupte uneori de surda rumoare a ceremoniei ce se des1Aura deasupra capete or or' sau cu care se contopeau % erau c7ntece care' 7n rea itate' 7 micarA pe ascu tAtoru sin.uratic i nocturn p7nA7n ad7ncu su1 etu uiG at7t din pricina situa3iei sa e c7t i a e9primArii muEi% ca e" Era 6or2a de cer 7n aceste c7ntece' dar e e 7nsei erau cereti i c7ntate dumneEeiete" Linia me odica urmAritA mereu de 6oci e ui Radames i Aida' iEo ate sau 7mpreunA' aceastA cur2A simp A i 1ericit a easA H care' erpuind 7n Furu tonicii i A dominantei' urca de a tonica 7nde un. pre un.itA cu un semiton 7naintea octa6ei i' dupA o 7nt nite 1u.arA cu aceasta' se 7napoia cAtre chintA H pArea ascu tAtoru ui cea mai minunatA dintre des1AtAri e pe care e cunoscuse 6reodatA" Ar 1i 1ost insa mu t mai pu3in entuEiasmat de sunete dacA n%ar 1i e9istat situa3ia eroi or care%i sensi2i iEau su1 etu 7n 1a3a emo3iei ce se desprindea" Era at7t o e 1rumos cA Aida .Asise drumu p7na a Radames ce pierdut' pentru a% uni pe 6ecie' 7n morm7nt' soarta sa cu a uiK #e 2unA dreptate co damnatu se 7mpotri6ea sacri1icArii unei 6ie3i At7t de 7nc7ntAtoare' o 7ndrA.ostitu i deEnAdAFduitu sAu ,/'o, no< troppo sei bella@ se sirni 1armecu de care era cuprins 7n 1a3a acestei uniri' 7n pra.u mor3i 1iin3a despre care credea cA n%a6ea s%o mai 6adA niciodatA' iar !astorp nu a6ea ne6oie de nici un e1ort de ima.ina3ie pentru a )ans sim3i perQ 1ect acest 1armec' aceastA recunotin3A" 4Ar ceea ce resim3ea%7n3e e.ea i ceea ce% 7nc7nta mai mu t dec7t orice H 7n t KI # ..Ie m7ini e 7mpreunate' pri6ea spre micu o2 on ne.ru dintre s + e R"" cAruia 7n1 oreau toate acestea % era per1ec3iunea trium1Atoare a R a artei' a su1 etu ui omenesc' 7na ta i ine.a a2i a su2 imare prin
MUNTELE VRJIT <+,
r miratA ur73enia 6u .arA a rea itA3ii" Era su1icient sA%i 7nchipuie cu )e; \ " " """" rece ceea ce se petrecea aco o" 4oi oameni 7n.ropa3i de 6n' cu FFF p ini de aer 6iciat' a6eau sA piarA aici' 7mpreunA sau' chiar i i 1 ' p a rFu unu dupA ce a a t' de6ora3i de 1oame' dupA care descom% rea urma sA e1ectueEe 7n trupuri e or un proces deE.ustAtor' p7n8 ce s7n.e p 8mQ mai puneD % sche ete a6eau sA se odihneascA 7n criptA' 1iecAruia dintre e e 1iin% i per1ect indi1erent i de6enind comp et nesim3itor 1a3A de 1aptu cA a1 a sin.ur sau 7n to6ArAia ce ui a t" Ast1e se preEenta aspectu rea Q o2iecti6 a ucruri or' o aturA a acestor ucruri de care idea ismu nimii nu 3inea de oc seama i pe care spiritu 1rumosu ui i a muEicii e Asa trium1Ator 7n um2rA" #entru inimi e ui Radames i Aida' ade6Arata soartA care%i amenin3a era ine9istentA 7n operA" Voci e or se a67ntau cu 2eatitudine a unison' 7ncredin37nd auditoriu ca 7n 1a3a or se deschidea ceru i cA%i scA da umina 6eniciei" #uterea m7n.7ietoare a acestei su2 imAri 7i 1Acea un 2ine imens ascu tAtoru ui nostru i contri2uia 7ntr^o mare mAsurA s8% e.e din ce 7n ce mai mu t de aceasta operA ce 1Acea parte din pro.ramu sAu o2inuit"

Luase o2iceiu sA se recu ea.A dupA aceste spaime i e9taEuri i sa ascu te o 2ucatA muEica A scurtA dar de un 1armec concentrat' cu un con3inut mu t mai panic dec7t precedenta' o idi A' 7nsA o idi a ra1inatA' Eu.rA6itA i rea iEatA cu miF oace e totodatA discrete i comp icate a e artei ce ei mai moderne" Era o 2ucatA instrumenta A' 1ar8 6oce' un pre udiu sim1onic de ori.ine 1ranceEA' e9ecutat cu un aparat orchestra re ati6 simp u 7n compara3ie cu posi2i itA3i e epocii' dar scA dat de toate 1 uide e unei sa6ante i moderne tehnici sonore i su2ti destinatA sA prindA sunetu 7ntr%o p asA de 6ise" Visu pe care i% urEea )ans !astorp ascu t7nd aceastA 2ucatA era urm8toru D se a1 a' cu cat pe spate' 7ntr%o poianA 7nsoritA i presAratA cu `ri 7nst e ate' de toate cu ori eG stAtea cu capu pe o mo6i ita' cu un UcQor 7ndoit i cu ce A a t 7ncruciat peste primu % i aici se cu6ine sA .am cA picioare e pe care i e 7ncrucia erau de 3ap" 4e.ete e 7i "" au % numai pentru propria sa des1Atare' 7ntruc7t sin.urAtatea R u era tota A % de%a u a un.u unui 1 uiera de emn pe care% 3inea 7ntre 0 Q n c arinet sau un 1 aut mic' din care scotea sunete ca me i naEa%ic1re # a tu ' a 7nt7mp are i totui 7ntr%un ansam2 u per1ect' iar Eet indo ent urca spre ceru a 2astru su2 care 1runEe e su23iri i mate de 67nt' a e c7tor6a mesteceni i 1rasini' strA uceau 7n a2ia m 'ar acest c7ntec simp u' monoton i contemp ati6' nepAsAtor i 6reme sin.ura 6oce a sin.urAtA3ii" meUC dic' nu rAm7nea mu tA

4 'I
II1

720

T)OMA* MANN B7E7itu .7Ee or deasupra ier2ii' 7n aeru ca d i 6Aratic' soare e a 67ntu sua6' unduirea cretete or de copaci' sc ipiri e 1runEiu ui F *U/ U pace uor e.AnatA a 6erii din Furu ui se pre1acuser8 7ntr%un am R sunete care dAdea un sens armonios i de o surprinEAtoare noutat 6u ui sAu c7ntec din 1 uier" Acompaniamentu sim1onic se pierdea i nu se mai auEea' dar )ans !astorp' ce cu picioare e de 3ap' contQ sa c7nte din 1 uier i treEea din nou' prin nai6a monotonie a c7nte sau' ma.ia sonorA i co oratA a naturii care' dupA o noua 7ntrerun s17rea prin a%i des1Aura o c ipA' dep8indu%se pe ea 7nsAi' 7ntrea p inAtate ima.ina2i a 3inutA p7n8 atunci ascunsA prin intei6en3ia succ si6a a unor tonuri instrumenta e tot mai noi i tot mai acute' concentrat 7ntr%o c ipA 1u.arA a cArei 1ermecAtoare per1ec3iune purta 7n ea 7nsAi 6enicia" T7n8ru 1aun era 1oarte 1ericit pe paFitea sa 7nsorita" Aici nu mai e9ista nici un :4iscu pa%te;' nici o rAspundere' nici un tri2una sacru sau mi itar' chemat sa se pronun3e asupra unui om care%i 7nca %case onoarea i era condamnat" Aici domnea uitarea' 1ericita nemicare' starea de ne6ino6A3ie creatA de a2sen3a timpu ui" Era des1r7u 7n toata initea contiin3ei' era ne.area' 7ntr%un 6is de apoteoEA' a oricArui imperati6 de ac3iune % iar initea pe care o rAsp7ndea 1Acea din acest disc un o2iect pre3ios 7ntre toate ce e a te pentru muEicianu nostru nocturn" Mai e9ista i o a treia 2ucatA""" 7n rea itate erau mai mu te discuri 1orm7nd o suitA' un tot' cAci aria tenoru ui' care 1Acea parte din acest ansam2 u' ocupa sin.urA o p acA 7ntrea.a a cArei desen circu ar aFun.ea p7nA a centru" Era iarAi o 2ucata 1ran3uEeascA apar3in7nd unei opere pe care )ans !astorp o cunotea' cAci o auEise i o 6AEuse de mu te ori a teatru i a a cArei ac3iune 1Acuse 7ntr%o Ei chiar o a uEie 7n cursu unei con6ersa3ii H 2a' chiar a unei con6ersa3ii 1oarte hotar7toare""" Era ac a doi ea' 7ntr%o circiuma spanio A' un han destu de 7ncApAtor' o ta6e 7mpodo2ita cu a uri i de o 7ndoie nica arhitectura maura" Vocea ca pu3in asprA' dar rasata i pre.nanta' dec ara cA dorete sa danseEe + ser.entu ui' i imediat se i auEeau castaniete e" 4ar 7n aceeai trompete e i tr7m2i3e e rAsunau de mai mu te ori' un semnat care% 1Acea pe 1 AcAu sa tresarA" :*tai pu3inK; stri.a e ' ciu ind u ca un ca ' i cum !armen 7ntre2aD :Ji de ce' ma ro.I;' e 7i str c 3e auEiI;' mirat ca nu e i ea tot at7t de impresionata" Erau tro ' I caEArmii care sunau stin.erea" :7mi pare ca aco o""";' spunea e in nU de operA" 4ar 3i.anca nu putea 7n3e e.e asemenea ucruri i n+ :e 6oia sa e 7n3e ea.A" :!u at7t mai 2ine;' spunea ea' ceea %e FumAtate prostie' pe FumAtate 7ndrAEnea AG aadar' nu mai a6ea

1'
MUNTELE VRJIT <$+ taniete' cAci ceru 7nsui Ie trimitea muEica spre a dansaG aadarD i i; *er.entu era scos din min3i" 4ureroasa ui decep3ie se ter.ea et 7n 1a3a e1orturi or de a o 1ace sa 7n3e ea.A despre ce era 6or2a i 8M E Q o dra.oste din ume nu putea sa anu eEe 7n su1 etu ui acest sem%ca jUin era oare cu putin3a ca 1emeia sA nu 7n3e ea.A un ucru at7t de ; damenta i at7t de cate.oricI :Tre2uie sa ma 7ntorc a caEarma' a ++; stri.a deEnAdAFduit de nepAsarea 1emeii care% 1Acea sa 1ie i mai 8rit 4ar tre2uia sa 1i auEit rAspunsu ui !armenK Era 1urioasa' era Y dianat8 p7nA%n strA1undu su1 etu ui' 6ocea ei nu mai era dec7t iu2ire ' EamA.it8 i tristA" *au se pre1Acea numaiI :La caEarmaI La ape I; Ji cu inima ei cum rAm7neaI !u inimA at7t de drA.Astoasa i de 2una care in s A2iciunea ei H da' o mArturiseaD 7n s A2iciunea ei H 1usese .ata sa% distreEe pe acest domnK :Ta ra ta taK; i cu un .est de sA 2atica 2atFocurA 7i ducea mina a .urA imit7nd trompeta" :Ta ra ta taK; Ji asta era de aFunsK E tresArea' prostu ' i 6oia sa p ece" -oarte 2ine' p eacAK Ia%3i chipiu sa2ia' rani3aK :Ji acum p eacA' 2Aiete' 7ntoarce%te a caEarma taK; *er.entu cerea mi A" 4ar ea continua sa% ironiEeEe amar' pre18c7ndu%se cA%i a ui' e care' a sunetu trompete or' 7i pierduse capu " Ta ra ta ta' a ape K *1inte 4umneEeu e' daca aFun.ea prea t7rEiuI )aide' du%te' de 6reme ce suna ape u G e 1oarte 1iresc pentru tine' prost8nacu e' sA mA ai aa' tocmai 7n c ipa c7nd eram .ata sA danseE" IatA c7t de mare%i era dra.osteaK !hinuitoare situa3ieK Nu 7n3e e.ea" -emeia' 3i.anca' nu putea i nu 6oia sA 7n3e ea.AK Nu 6oia acest ucru cAci'

1ArA 7ndoia A' 7n 1uria i 7n sarcasme e ei era ce6a care depAea c ipa preEenta i e ementu perso%Q ` uraU o osti itate ad7ncA 1a3A de principiu care prin sunetu trompete or 1ranceEe % sau a cornu ui spanio % chema pe 2ietu so dat a.ostit' ce6a asupra cAruia am2i3ia sa 1ireasca' impersona a' i cea mai orin38 a sa ar 1i 1ost sA trium1e" MiF ocu care%i stAtea a%ndem7na era simp uD 1emeia a1irma cA daca p eacA' nu% mai iu2ete" Ji asta era ceea ce ace Jose' de%aco o' din inima adi3ei' nu putea sa 7ndure' isc R *a^Q Qn*8duie sA 6or2eascA" 4ar ea nu J a era 6oia" Atunci o si i sa% un R dia2o ic de .ra6A' sunete tra.ice se ridicau din orchestra'
4ru #re u Y /i amenin3Ator despre care )ans !astorp tia ca se 6a e a giG ; un.u 7ntre.ii opere p7n8 a catastro1a 1ina a i care 1orma ma ort 3 " erea a aria so datu ui' adicA a nou ui disc care urmA" at a # 1 oarea pe care mi%ai aE67r it%o; H iar Jose c7nta arie minu%a1ara * )ans !astorp 7i punea' uneori' numai acest disc' 7n e9 _i ui cunoscut' i% ascu ta 7ntotdeauna cu cea mai atenta 722

T)OMA* MANN 2unA6oin3A" !u6inte e nu 6a orau mare ucru' 7nsA e9primarea imp orare a sentimente or era emo3ionantA 7n ce mai 7na t .rad i iRQ c7nta 1 oarea pe care !armen i%o aruncase a prima or 7nt7 nir Y tUQ 1usese 2unu ui ce mai scump c7nd se a1 a a 7nchisoare din pric% R MArturisea ad7nc micat c8%i 2 estemase' 7n une e momente R care% 1Acuse s%o 7nt7 neascA pe !armen" 4ar de7ndat8 re.retase am 2 estemu i se ru.ase 7n .enunchi ui 4umneEeu sa%i 7n.aduQ re6adA" :*a te re6AdK; i acest :sA te re6Ad; era 7n ace ai ton acut cu c 7ncepuse adineauri" :Ji noaptea te 6edeam"; H *%o re6adA""" % F acu toatA ma.ia instrumenta A care putea sA Eu.rA6eascA durerea doru dra.ostea deEnAdAFduita' a1ectuoasa disperare a modestu ui so dat iE2ucnea 7n acompaniament' cAci atunci 7i apAruse 7n 1a3a ochi or 1ata cu tot 1armecu ei' ast1e 7nc7t sim3ise per1ect :cA%i pusese stAp7nire pe tot su1 etu ; B:st8p7nire; cu un accent deEnAdAFduit care cAdea puternic pe prima si a2aC' i ca se s17rise cu e pentru totdeauna" :Tu' 1rumoasa' 1ericirea mea;' c7nta e cu disperare pe o me odie care se repeta i pe care orchestra o re ua 7ncA o datA p 7n.Ator' me odie care H pornind de a tonu 1undamenta H urca douA inter6a e i se 7napoia cu ardoare spre chinta in1erioarA" :!Aci imediat ce mi%ai apArut 7n 1a3A;' o asi.ura e 7n mod inuti i demodat' dar in1init de tandru' urca pe urmA .ama p7nA a a asea nota' pentru a adau.AD :Ji c7nd mi%ai aruncat o pri6ire;' As7nd apoi s8%i recadA 6ocea Eece tonuri i articu a' tu 2urat' :Am de6enit un ucru a tAu;' a cArui 1ina se pre un.ea dureros printr%un acord de o armonie 6aria2i A' mai 7nainte ca :a tAu; sA se poatA contopi cu si a2a precedentA 7n acordu 1undamenta " :4a' daK; 7i spunea )ans !astorp cu o recunoscAtoare me anco ie i%i mai punea 7ncA o datA 1ina u 7n care to3i 7 1e icitau pe t7naru Jose pentru 1aptu cA 7ncAierarea cu o1i3eru 7i tAia orice posi2i itate 7ntoarcere' ast1e cA tre2uia sA deEerteEe' aA cum !armen' spre spai ui' 7 7ndemnase mai 7nainte" OK Vino cu noi spre piscuri de piatra' *pre EAri sA 2atice cu aer curat' !eru deschis' 6ia3a nomadA' 4rept 3arA uni6ersu ' drept e.e 2unu p ac' Ji mai presus de toate ideea%m28t8toareD Li2ertatea' i2ertateaK "' na daK; J c7ntau ei 7n cor' i se putea 7n3e e.e per1ect ce spuneau' :A%;+d \" e1a Eise )ans !astorp 7ncA o datA' trec7nd a o a patra 2ucatA' care mai pu3in dra.A"
MUNTELE VRJIT <$= tern tot at7t de pu3in rAspunEAtori de 1aptu cA era iarAi o 2ucatA EeascA' pe c7t s7ntem i de mustrarea ce i s%ar putea 1ace ca i de sta domnea tot spiritu mi itar" Era o arie interca atA' un so o de ru.Aciunea din opera 6aust de Gounod" !ine6a apArea' cine6a de simpatic' numit Va entin' dar pe care )ans !astorp 7 numea 1 + 7n sinea ui' cAruia 7i acorda un nume me anco ic i mai 1ami iar' a care% identi1ica dep in pe purtAtor cu persoana pe care o auEea din te dei aceasta din urmA a6ea o 6oce in1init mai 1rumoasa" Era un 2ariton puternic i ca d' iar c7ntu sau se 7mpAr3ea 7n trei pAr3iG se com% unea din trei stro1e' 1oarte asemAnAtoare 7ntre e e' cu un caracter pios' creat aproape 7n sti u unui cor a protestan3i or i dintr%o stro1A centra A de o 7ndrAEnea A ca6a ereascA' rAE2oinicA' 1ri6o A i totui pasionatA' iar aici dAinuia' de 1apt' caracteristica sa 1ranceEA i mi itarA" In6iEi2i u cin taD !a 6oi i eu 6oi pArAsi #entru mu t timp iu2ita%mi 3araK i 7n aceastA 7mpreFurare 7i adresa 4omnu ui din cer o ru.Aciune pentru ca' 7n rAstimp' s%o apere pe scumpa ui sorA" # eca a rAE2oi' ritmu se schim2a' de6enea 7ntreprinEAtor' necaEu i .riFi e erau date uitArii' e ' t7nAru care c7nta 1ArA sA 1ie 6AEut' dorea sA se arunce cu o 7ndrAEnea A i o ardoare dintre ce e mai 1ran3uEeti 7n miF ocu 2AtA iei i chiar aco o unde upta 6a 1i mai .rea" 7nsA dacA 4umneEeu mA 6a chema a e ' c7nta Va entin' de aco o de sus :6oi 6e.hea asupra ta;" Acest :ta; se re1erea a s`ra uiG dar 7 atin.ea pe )ans !astorp p7nA 7n 1undu su1 etu ui' iar em[)ianu% mai pArAsea p7nA a s17ritu ariei' c7nd coru c7ntaD

O' 4oamne' ascu tA%mi ru.a' *u2 paEa ta pe Mar.areta s%o iei" Y >*t c nu #reEenta mai departe nici un a t interes" Am creEut !a este caEu sA% comentAm pe scurt nu numai pentru cA )ans 3 p p # a6ea 1a3A de e o pre1erin3A at7t de 6ie' dar i 1iindcA mai t7rEiu' data a 7rt #reJurare destu de ciudatA' 6a Fuca un anume ro " 4eocam%restr7 aJun.e a o a cincea i u tima 2ucatA din aceasta 6arietate ait3FF3" ' e dQscuri pre1erate' o 2ucatA care nu mai are % ce% i drept %Este 6 u OUEescQ oa este chiar 7ntr%un mod deose2it speci1ic .ermanA" Q; edUri a nU des#re U1i trio de operA' ci de un ied' unu dintre ace e Qitate a i apodo#ere e9trase din 1ondu popu ar' care%i datoresc spiritua%enescu propriu or tocmai acestei du2 e ori.ini""" 4ar de ce 724

T)OMA* MANN at7tea oco uriI Era pur i simp u Teiul de *chu2ertD :L7n.a 1 %1a3a por3ii;' adicA un c7ntec cunoscut de to3i" Qn 7 c7nta un tenor cu acompaniament de pian' un c7ntare3 pim F i de .ust care tia sa%i trateEe su2iectu simp u i totodatA su2h R mu ta inte i.en3a' cu sim3 muEica i cu o dec ama3ie precisa * 1aptu ca minunata 2ucata este' 7n .ura poporu ui i a copii or di1erita de 1orma sa artistica" Acetia o simp i1ica de o2icei i o c7nt a un capAt a a tu stro1a dupA stro1a' pe me odia principa a' 7n timp c 7n ori.ina ' inia 1o c orica este modu ata 7n 2emo chiar de a a do dintre stro1e e de c7te opt r7nduri' pentru a re6eni a dieE de a a cinci e 6ers' apoi se 7ntrerupe 7ntr%un mod 1oarte dramatic 7n momentu ' 67ntu ui rece; i a pA Ariei care E2oarA' i nu reapare dec7t 7n u time e patru 6ersuri a e ce ei de%a treia stro1e care se repeta 7nainte ca 2ucata sa se termine" In1 e9iunea deose2it de pre.nanta a me odiei se reproduce de trei ori' 7n a doua ei FumAtate modu ata' iar a treia oara cu ocaEia re uam u timei FumAtA3i de stro1a" : ata ca au trecut ceasuri mu te"""; Aceasta in1 e9iune ma.ica' pe care n%am putea%o cuprinde destu de amAnun3it prin cu6inte' 7nso3ete 1ra.mente e de 1raEaD :At7tea 6or2e dra.i;' :!a i cum mi%ar 1ace semn;' :4eparte de ocu acesta;' iar 6ocea tenoru ui' impede i ca da' 1oarte priceputa sa%i cru3e su1 u ' tinE7nd cAtre un suspin 2ine doEat' c7nta' de 1iecare data' cu un sim3 at7t de inte i.ent a 1rumuse3ii acestei 1raEe' 7nc7t pAtrundea direct 7n inima ascu tAtoru ui' mai cu seama ca 7n 6ersuri eD :!Atre e ' mereu cAtre e ;' :Aici 73i 6ei .Asi initea;' artistu tia sa%i 7ntAreascA e1ectu prin nuan3e de o e9traordinara ardoare" 4ar 7n u timu 6ers repetat' 7n ace :Aici 73i 6ei .as initea;' c7nta prima oara :73i 6ei .Asi; cu o p inAtate nosta .ica' iar a doua oara cu un tremo o de icat" !am at7t despre c7ntec i despre 1e u ui de interpretare" ru e6entua sa ne m7ndrim cu 1aptu ca aproape 7%am 1Acut pe cititorii no sa 7n3e ea.A simpatia intima pe care )ans !astorp o nutrea 1a3a de 2uc pre1erate din pro.ramu audi3ii or sa e nocturne" 4ar a%i 1ace sa price p repreEenta pentru e acest ied' acest 2atr7n :tei;' este 7ntr%ade6ar o care dintre ce e mai de icate i se cere o pruden3A 1oarte atenta 7n mare daca nu 6rem sa compromitem scopu mai de.ra2A ee! ser6im" " I Vom 7n1A3ia ucruri e dupA cum urmeaEAD un o2iect care domeniu spiritu ui' cu a te cu6inte un o2iect care are o sern I este :semni1icati6; tocmai prin aceea ca%i depAete sensu 71 i ? e9prima i e9pune o no3iune cu o 7ntindere spiritua a mai ;O; MUNTELE VRJIT <$/ .A ume de sentimente i de .7nduri ce i%au .Asit 7n acest o2iect m2o mai mu t sau mai pu3in per1ect' ceea ce da tocmai mAsura Q1ica3iei sa e H chiar i dra.ostea pe care o resim3im pentru un enea o2iect este' 7n ea 7nsAi' :semni1icati6a;" Ea ne in1ormeaEA ce ui care 7mpArtAete acest sentiment' 7i caracteriEeaEA rapor% e cu ucruri e esen3ia e' cu acea ume pe care o2iectu o sim% iQEeaEa i care' contient sau incontient' este iu2ita prin intermediu o2iectu ui respecti6" Oare 6om 1i creEu3i daca 6om pretinde ca modestu nostru erou' dupA at73ia ani mArun3i de deE6o tare ermetica i peda.o.ica' intrase destu de ad7nc 7n 6ia3a spiritua a pentru a do27ndi contiin(a :semni1ica3iei; iu2irii ui i a o2iectu ui acestei iu2iriI Noi a1irmam i sus3inem ca aa s%au petrecut ucruri e" Liedu despre care este 6or2a 7nsemna mu t pentru e ' o 7ntrea.a ume' o ume pe care' 7n orice caE' o iu2ea H cAci a tminteri n%ar 1i 1ost at7t de pasionat de o2iectu care o sim2o iEa" Noi tim ce spunem atunci c7nd adAu.am H poate 7ntr%un mod cam nec ar % ca soarta sa ar 1i 1ost a ta daca su1 etu nu i%ar 1i 1ost 7ntr%un chip at7t de neo2inuit accesi2i 7nc7ntari or s1erei sentimenta e i' 7n .enere' aptitudinii spiritua e pe care acest c7ntec o cuprindea cu o patima at7t de tainica" Tocmai acest destin adusese dupA sine senEa3ii' a6enturi' descoperiri i ridicase 7n e pro2 eme ca :a sta a c7rma;' care% maturiEaserA 7ndemn7ndu% a o critica p ina de presentimente' e9ercitata asupra acestei umi' asupra sim2o u ui acestei umi demne totui de oata admira3ia' asupra acestei dra.oste care era a ui' adicA asupra aces%>+ e9#enen3e 1Acute' 7ntr%ade6ar' pentru a pune toate aceste pro2 eme 7n enta" 4ar ar tre2ui' 7n ade6Ar' sa nu 7n3e e.em nimic din aceste iuni ca sa presupunem ca asemenea 7ndoie i pot dauna iu2irii" #otri6a' 7i dau sa6oare" E e s7nt ace ea care' 7n primu r7nd' adau.A im2o du pasiunii' ast1e 7nc7t' de 1apt' pasiunea s%ar putea de1ini gUQ ra.oste car e se 7ndoiete" 7n ce constau oare 7ndoie i e de con%cee a J 7ndemnu de da sta a c7rma; a e ui )ans !astorp' 7ndoie i e 7n c7t Y ;riVea e.itimitatea 7nc inArii at7t cAtre acest c7ntec 1ermecAtor' 8 !est e Uru6ersu sauI !e era oare ec umea care se deschidea 7n spate e 1ieiu * care' dupA un presentiment din contiin3a ui' a6ea sa

ea

unei iu2iri ne7n.aduiteI FOa Moartea" a est dopera e curata ne2unieK !um' un ied at7t de minunatK O capo%Q nascut8 din ad7ncun e u time i ce e mai tainice a e su1 e%
726 T)OMA* MANN tu ui popu arG o comoara de nepre3uit' un sim2o a unei 7ntre.Q 1armecu 7nsuiK !e ca omnie odioasAK ni U Ei' da' da' da' era 7n ade6Ar 1oarte 1rumos' dar aa tre2uia 2easca' 1ara 7ndoia a' orice om cinstit" Ji totui' 7n spate e acestei R 7nc7ntatoare' se ridica Moartea" Ea 7ntre3inea e.aturi cu acest c7nt care% puteai iu2i' nu 1ara a%3i da seama 7nsA' 7n mod incontient asemenea iu2ire ram7nea' p7na a un anumit punct' ne7n.aduita 7n ra sa proprie i primiti6a' c7ntecu acesta putea 1oarte 2ine sa nu nici un 1e de tan.en3a cu moartea' ci' dimpotri6A' sa 1ie ce6a 1o popu ar i 1oarte 6iu' dar simpatia pe care spiritu o resim3ea pentru e era simpatia 1a3a de moarte % cucernicia pura' spiritu a1 at a 7ncepuQ turi e ui' ceea ce )ans !astorp nu contesta de oc dar' ca urmare a tutu ror acestora' se i6eau !rea3ii e Tene2re or" !e 6or2e mai s7nt i asteaK H Era .reu sa% con6in.i de contrariu !rea3ii e Tene2re orK Tene2roase crea3ii" Un spirit de ca au i de miEantrop 7n6em7ntat 7n ne.ru spanio esc' cu co ereta rotunda i des1r7u 7n oc de dra.oste' toate se deduceau din aceasta cucernicie cu pri6irea at7t de dreapta" 7ntr%ade6ar' omu de itere *ettem2rini nu era persoana cAreia )ans !astorp sa%i acorde o 7ncredere tota a' dar 7i amintea de anumite s1atun pe care 7ndrumAtoru sau ucid i e 7mpArtAise odinioarA' demu t' a 7nceputu carierei sa e ermetice' asupra 7nc inArii spiritua e de%a da 7napoi 7n 1a3a unor anumite umi' i considera oportun sa ap ice cu .nFa aceasta ec3ie a o2iectu sau" *ettem2rini ca i1icase o asemenea 7nc inare drept :2oa A; % i chiar 7nsAi concep3ia acestei umi i perioada spiritua a pe care o repreEenta apAreau' desi.ur' :2o nA6icioase sim3u ui sau peda.o.ic" 4ar cum era cu putin3a un asemenea u_ u 7nc7ntatoru ied nosta .ic a ui )ans !astorp' s1era sentimenta a din care pornea i 7nc inarea sa pentru aceasta s1era sa 1i 1`st :2o nA6icioase;I NicidecumK Erau tot ce putea 1i mai panic i sAnAtos" 7nsA era un 1ruct care' dei cu o c ipa mai 7nainte se 7ntat+ proaspAt i strA ucind de 6ise' 7nc ina totui 7n mod 6Adit spie ; R punere' spre putreEiciune' iar des1Atarea pura a su1 etu ui' atun era .ustata a momentu potri6it' Tasp7ndea o c ipa mai t7rEiu
'

. p p p putreEiciune i pierEare 7n s7nu umanitA3ii care% poseda" t% r 'u 6ie3ii' EAmis it de moarteO produc7nd moartea" Era o minune a su D poate cea mai desa67rita din punctu de 6edere a unei 1rum us erF de contiin3a i 2inecu67ntata de ea' dar care' din moti6e temei R I pri6ita cu ne7ncredere de ochiu oricui iu2ea 6ia3a or.anic

MUNTELE VRJIT <$< 1inta responsa2i itA3ii' era un o2iect a care tre2uia sa renun3i' dacA LL I 6erdictu contiin3ei" na renun3are i stap7nire de sine % ast1e tre2uia caracteriEata 6icto%upra acestei iu2iri' asupra acestei ma.ii a su1 etu ui cu urmAri tene%seK G7nduri e ui )ans !astorp' sau 1ra.mente de .7nduri 7ncArcate resim3iri' 7i uau E2oru 7n timp ce stAtea 7n 1a3a micu ui sau sicriu Eica ' 7n p ina noapte i sin.urAtate' iar aceste .7nduri E2urau tot mai s dinco o de ra3iune' i de6eneau nite e ucu2ra3ii de a chimist" Vai' su1 etu ui era at7t de puternicK Noi to3i eram -iii ui i puteam ndep ini ucruri mari pe ume' s uFindu% " Nu era ne6oie de mai mu t .eniu' ci de mu t mai mu t ta ent dec7t a6usese autoru c7ntecu ui Teiul pentru a dArui' ca artist a ma.iei su1 etu ui' propor3ii uriae acestui cintec i pentru a cuceri 7ntrea.a ume" -ara 7ndoia a ca se puteau 7ntemeia pe acest c7ntec chiar i imperii' imperii pam7nteti' prea pam7nteti' 1oarte aspre i capa2i e de pro.res' de oc nosta .ice' 7n care c7ntecu se descompunea H decaE7nd p7na a a de6eni muEica de pate1on e ectric" 4ar ce mai 2un 1iu a ui era totui ce care%i petrecea 6ia3a domin7ndu%se pe sine 7nsui i murea a67nd pe 2uEe un nou cu67nt de dra.oste pe care nu tia 7ncA sa% rosteascA" Merita sa mori pentru e ' pentru c7ntecu 6rAFitK 4ar cine murea pentru e ' 7n rea itate nu mai murea pentru e G nu mai era erou dec7t pentru ca' 7n 1ond' murea pentru un ucru nou' pentru nou cu67nt a dra.ostei i a 6iitoru ui pe care mima sa 7 tAinuia""" Acestea erau' prin urmare' discuri e pre1erate a e ui )ans !astorp"

7ndoie i dintre ce e mai .ra6e

onierin3e e ui Edhin Sro0oTs0i uaserA' 7n decursu acestor ani' o m Nare nepre6aEuta" !ercetAri e sa e' re1eritoare a ana iEa senti%r Ji a 6ia3a 6ise or' a6useserA 7ntotdeauna un caracter su2pa%R si catacom2ic" 4ar de a un timp' printr%o trecere a2ia sim3itA 2i un aucRtori' se 7ndreptaserA cAtre taine e ma.iei' iar con1erin3e e tUZFF " m su1ra.erie H care constituiau principa a atrac3ie a casei' da e c #ectu ui % aceste con1erin3e' rostite 7n redin.ota i 7n san% !nt e9ot c tara a ent R2 icui Y Q . nat' a o masa acoperita cu un co6or' 7n 1a3a t c8 a :Ber.ho1;%u ui' nu mai tratau despre acti6itatea ero% ! Q Res#r S%JI R!*#re retrans1ormarea 2o ii 7n sentiment de6enit contient' Areni pro1unde a e hipnotismu ui i somnam2u ismu ui'
728 T)OMA* MANN despre 1enomene e de te epatie' despre 6isu re6e ator i despre P iune' despre minuni e istoriei' iar aceste comentarii Ar.eau R a ^ nE ` ontui 1i oEo1ic p7na c7nd' 7n ochii auditori or' apAreau eni.me ca ac I

raporturi or dintre materie i spirit' da' ca 7nsAi taina 6ie3ii % n,r a > sa ai2A mai mu te anse de a 1i reEo 6ata pe drumu ne inititor a h dec7t pe ce a sAnAtA3ii" Men3ionam aceste 1apte pentru ca socotim de datoria noast punem 7ntr%o situa3ie umi itoare spirite e super1icia e care pretindea doctoru Sro0oTs0i nu se dedase pro2 eme or ocu te dec7t ca apere de monotonie con1erin3e e' aadar' numai i numai ca sa 7ntre3in curioEitatea" Aceasta era pArerea unor detractori de 1e u ce or ce puteau 1i 7nt7 ni3i pretutindeni" E drept ca a con1erin3e e de uni domnii 7i ciu eau urechi e cu mai mu ta 1er6oare dec7t 7nainte' ca sa audA mai 2ine' i ca domnioara Le6i semAna poate mai mu t dec7t a tAdatA cu pApua de ceara care a6ea un arc 7n piept" Insa aceste consecin3e erau tot at7t de e.itime ca i orientarea pe care o uaserA idei e sa6antu ui i cArora e e putea demonstra nu numai corectitudinea o.ica' dar i caracteru ine6ita2i " 4octoru Sro0oTs0i 7i 7ndreptase 7ntotdeauna cercetAri e spre aceste domenii 7ntunecate i 6aste a e su1 etu ui omenesc' spre ace tar7m desemnat sumar prin cu67ntu su2contient' dei s%ar putea mai cur7nd 6or2i de o supracontiin3a' de 6reme ce din aceste re.iuni se nate uneori o tiin3a care depAete cu mu t contiin3a indi6idu ui H su.er7nd .7ndu ca ar putea e9ista raporturi i comunica3ii 7ntre re.iuni e in1erioare i o2scure a e su1 etu ui indi6idua i su1 etu uni6ersa ' atottiutor" 4omeniu su2contientu ui' :ocu t; 7n ade6Aratu 7n3e es a cu67ntu ui' ar 1i' deci' tot at7t de ocu t i 7n sensu mai restr7ns a acestui cu67nt' 1iind unu dintre iE6oare e din care 37nesc 1enomene e numite mai mu t sau mai pu3in corect ast1e " 4ar asta nu este totu " U n socotete simptomu or.anic a 2o ii ca reEu tat a unor sentimente r ate 7n a1ara 6ie3ii contiente a su1 etu ui i deci isteriEate' recuno prin aceasta' 7nsAi puterea creatoare a 1or3e or psihice 7n dome R materiei' o putere ce tre2uia considerata 7n mod necesar ca o a sursa a 1enomene or ma.ice" Idea ist a pato o.icu ui H ca sa nu sp I idea ist pato o.ic H e se 6a pomeni aFuns a punctu de p ecare R ra3ionamente care duc 1ara doar i poate a pro2 ema e9iste .enere' cu a te cu6inte a pro2 ema raporturi or dintre spirit i Materia istu ' 1iu a unei 1i oEo1ii a simp ei 1or3e' se stu ' e9p ice spiritu ca pe un produs 1os1orescent a materiei" Idea is R potri6a' pornind de a principiu isteriei creatoare' 6a 7nc in du 2

MUNTELE VRJIT <$, ia sA reEo 6e 7ntr%un sens e9act opus pro2 ema primordia itA3ii" 4e m este 6echea pro2 emA de a ti cine a 1ost mai 7nt7iD .Aina sau ou % uiomA ce se do6edete at7t de e9traordinar de 7ncurcata prin du2 u pro1he ; """ """""" ca nu se poate 7nchipui un ou neouat de .ama i nici .ama care sa 1i ieit din ou pe care e9isten3a ei 7 postu eaEA imp icit" ata deci pro2 eme e pe care doctoru Sro0oTs0i e comenta' de ;ta6a 6reme' 7n con1erin3e e sa e" AFunsese a acest punct pnntr%o deE6o tare or.anica' e.itima i o.ica' iar noi 6om socoti ca nu am insistat niciodatA destu asupra acestui ucru' dar 6om adau.A' 7n p us' ca e se an.aFase 7n asemenea considerente cu mu t 7nainte ca apari3ia domnioarei E en Brand sa e pri eFuiasca trecerea 7n domeniu empirico%e9pe%rimenta " !ine era E en BrandI Era c7t pe%aci sa uitam ca auditorii notri nu o cunosc' dei noua nume e ei ne este' 2ine7n3e es' 1ami iar" !ine eraI La prima 6edere' aproape nimeniK O 1eti3a drA.A aa de nouAspreEece aniori' numitA E Z' cu paru de un 2 ond%pai' o daneEa' nici mAcar ori.inarA din !openha.a' ci pur i simp u din Odense' 7n -ionia' unde tatA ei 1Acea ne.o3 cu unt" Ea 7nsAi intrase 7n 6ia3a comercia a i 7ncA de c73i6a ani 7i ocupase ocu pe un ta2uret turnant' ca 1unc3ionara a sucursa ei din pro6incie a unei 2anei din capita a' 7n 1a3a unor re.istre .roase' cu o m7necu3a de ustrin pe 2ra3u drept H 7nsA' deodatA' 7ncepuse sA ai2A temperatura" !aEu era ipsit de .ra6itate' ce mu t ar 1i putut 1i socotit suspect' dei E Z era 7ntr%ade6ar de icata i aparent ane%;uca i' 7n p us' 1ara 7ndoia a simpatica' aa 7ne7t paru ei 2 ond era adesea m7n.7iat' ucru pe care' de 1apt' consi ieru au ic 7 i 1Acea de 1iecare ac7nd 7i 6or2ea 7n su1ra.erie" Era 7n6A uita de o prospe3ime nordica' ? cas titate crista ina' de o atmos1era copi Areasca i 1eciore nica' teri%e drA.A aA' a 1e ca i pri6irea ad7nca i pura a ochi or a 2atri de #Q" a 1e ca i . asu ascu3it' impede i su23ire' 7ntr%o im2a .ermana n.r ita Z 1ac7nd .ree i tipice de pronun3ie' de pi daD :ca ne; 7n oc de c Y trAsAturi e ei n%a6eau nimic deose2it" #oate 2Ar2ia era pu3in o unda" *e aeEase a masa )erminei S ee1e d' care o uase su2 aUs#icii e ei" dra. % urmare' aa se 7n1A3ia domnioara E Z Brand' aceasta mica i ;u i F 2 cic ista i conta2i a daneEa cu predispoEi3ii pe care nimeni `&ra 1 K O/anuit 6reodatA 6aE7ndu%i pentru prima sau pentru a doua 7ticepu a Qonda' dar care' a c7te6a saptam7ni dupA sosirea aici' !em R *! mani1esteU d7ndu%i doctoru ui Sro0oTs0i mu ta 2Ataie de a Ie descoperi 7n toata ciudA3enia or"
730 T)OMA* MANN Jocuri e de societate din cadru reuniuni or de searA atras 7nt7i aten3ia sa6antu ui" *e spuneau .hicitori' apoi o2iecte e asmn maQ unse erau cAutate cu aFutoru pianu ui a care se c7nta din ce 7n ce mai tare ce 7n ce mai 7ncet pe mAsura ce ocu ascunEiu ui era mai aproa Q; mai departe" *e s17ri chiar prin a se cere ace uia care' 7n 1 de i2erAri or' ateptase a1arA 7n 1a3a uii' sa e9ecute cu preciEie anu a ac3iuni comp icate' ca' de pi dA' sa schim2e ine e e a douA persoan po1teascA pe cine6a' prin trei re6eren3e' a dansG sA ia o anumita c din 2i2 iotecA pentru a o remite cut8rei sau cutArei persoane % i aa m a departe" Tre2uie sA o2ser6Am cA Focuri de 1e u acesta nu 1i.uraserA n7 atunci printre distrac3ii e societA3ii de a :Ber.ho1Q" Nu s%a putut sta2i i u terior cine dAduse ideea prima oara" !u si.uran3A 7nsA cA nu 1usese E Z" Totui' nu se aFunsese a aceste distrac3ii dec7t 7n preEen3a ei"

!ei care participau a Focuri % erau de a t1e aproape to3i cunotin3e 6echi' iar printre ei se .Asea i )ans !astorp H se do6edeau mai mu t sau mai pu3in 7ndem7natici' sau comp et incapa2i i" 4ar comportarea domnioarei E Z Brand se 6Adi e9traordinarA' surprinEAtoare' ne a ocu ei" Tuturor e pAruse p auEi2i A in.enioEitatea ei 1ArA .re 7n cAutarea ascunEiuri or' sa utata cu ap auEe i r7sete admirati6eG dar to3i 7ncepurA sa pAstreEe o tAcere u uitA atunci c7nd aFunse a ac3iuni comp icate" 4e cum intra' e9ecuta cu un sur7s 2 7nd i 1ArA nici o eEitare tot ce i se poruncise pe ascuns' 1ara s8 ai2A ne6oie nici chiar de muEicA" Aducea din su1ra.erie un 67r1 de cu3it de sare pe care o presarA pe capu procuroru ui #ara6ant' apoi 7 ua de m7nA i% conducea a pian unde e9ecuta cu de.etu arAtAtor 7nceputu c7ntecu ui Zboar) p)s)ric). #e urma ii aducea pe procuror a ocu ui' 7i 1Acea o re6eren3A' ua un ta2uret i + se aeEa a picioare' e9act aa cum 1usese pro.ramat de cAtre cei a 3i dupA un mare e1ort de ima.ina3ie" Ascu tase deci a uAK E Z roi' dar cei a 3i' cu o ade6AratA satis1ac3ie' 6aE7nd%o unuQ 7ncepurA s%o doFeneascA 7n corG 1ata 7nsA 7i asi.urAD nu' nu' a2so ut de nu era ceea ce credeau eiK Nu ascu tase a uA' precis i sincer' nu" Nu a1ara' deci nu 7n spate e uiiI H OK nu' ier%ta%3i%mAK a Aadar ascu ta chiar aici' 7n camera' cAci a2ia intrata nu se & 7mpiedica de%a o 1ace" Nu se putea 7mpiedicaI 7n camerAI \' ptea !ine6a 7i optea' spunea ea" 7i optea ce tre2uie sa 1acA' 7ncetior' dar 1oarte impede i precis"

MUNTELE VRJIT <=+ pArea' e6ident' o mArturisire" E Z a6ea 7nsA' 7ntr%un anumit sens' tiin3a cA a 1Acut ce6a rAu' cA%i 7ne ase" Ar 1i tre2uit sA spunA din a iocu ui cA nu era potri6itA pentru un asemenea Foc' deoarece cine%FF optea totu " Un concurs 7i pierde semni1ica3ia dacA unu dintre uren3i pO*edA a6antaFe supranatura e" 7n sensu sporti6 a Focu ui' # en era 2rusc desca i1icatA' sin.u ariEatA 7ntr%o asemenea mAsura' 7nc7t uEindu%i mArturisirea to3i sim3irA un 1ior de .hea3A 7n spate" 4eodatA' mai mu 3i dintre cei de 1a3A cerurA sA 1ie chemat doctoru Sro0oTs0i" !ine6a a er.A sA% aducA' i e 6eniD 7ndesat' cu un sur7s 2ine6oitor i intrind imediat 7n temA' urEi prin 7ntrea.a ui atitudine o atmos1erA de 6oioasA 7ncredere" I se anun3ase' cu su1 etu a .ura' ca se 7nt7mp asera ucruri cu totu ieite din comun' cA apAruse o c ar6AEAtoare' o 1atA care auEea 6oci" :Ei' ei' i ce%i cu astaI Linite' dra.ii mei prieteniK Vom 6edea"; Era tAr7mu i specia itatea ui H un tAr7m a unecos i m Atinos pentru to3i' dar pe care e circu a cu o intui3ie precisA" 7ntre2a i AsA sA i se po6esteascA totu " :Ei' ei' ia te uitAK #rin urmare' aa stau ucruri e' copi a meaI; Ji 1Acu i e a 1e cum 1Acea toatA umea' adicA puse m7na pe capu 1eti3ei" E9istau mu te moti6e sA% i a373e curioEitatea' dar nici unu sA% sperie" 7i ad7nci e9oticii ui ochi 2runi 7n aEuru impede a ochi or domnioarei E en Brand' m7n.7ind%o uure cu m7na' de pe umAr p7n8 pe 2ra3" -ata rAspundea pri6irii ui cu o pri6ire din ce 7n ce mai ne6ino6atA' care' cu a te cu6inte' se ridica din ce 7n ce mai mu t spre e ' 7n timp ce capu i se 7nc ina 7ncetior spre piept i umAr" !7nd ochii ei 7ncepurA sA%i 7ntoarcA pri6irea' sa6antu 1Acu 7n 1a3a o2raEu ui tetei un .est cu m7na' dupA care dec ara cA totu era per1ect i trimise 7ntrea.a asisten3A 1oarte surescitatA a cura de searA' cu e9cep3ia domnioarei EUZ Brand cu care dorea s8 mai :1 ecAreascA; pu3in" oA 1 ecAreascAK ToatA umea 7i 7nchipuia ce putea sa reEu te de aici" ameni nu se sim3i a ar.u sAu c7nd 6ese u :camarad; rosti acest 6 nt" To3i 1urA strA2Atu3i p7na 7n ad7nc de un 1ior' inc usi6 )ans `rp atunci c7nd' 7ntinE7ndu%se cu mare 7nt7rEiere pe eE on.u sau ent' 7i aminti cum 7i 1u.ise pam7ntu de su2 picioare' 68E7nd per% Rte e dep asate a e acestei E Z i ascu t7nd e9p ica3ia 7ncurcata pe c .I" \` daduse 7nc7t 7 cuprinsese o anumita indispoEi3ie' o ne inite de "Q n u*`r rAu de mare" Nu 1usese niciodatA martoru unui cutremur ntU nate dar 7i spuse cA tre2uie sa 1ie 7nso3it de impresii asemA% > s a ma ;;su1i # Q ^ 8s7nd a o parte curioEitatea pe care 7n p us i%o inFpU Atitudini e 1ata e a e domnioarei E Z BrandD o curioEitate ce e ntFrnentu propriei sa e 6anitA3iG cu a te cu6inte contiin3a cA
732

T)OMA* MANN domeniu unde aceasta curioEitate 7nainta 27F27ind era inac ra3iunii' i deci se punea pro2 ema de a ti daca era > numai o cur inuti a sau i 6ino6ata' ucru ce nu o 7mpiedica' de a t1e ' sa ram7n ce era' adicA numai a curioEitate" !a toata umea' i )ans !astorn mu te ucruri despre 1enomene e ocu te sau supranatura e % i' de aWt1" e am pomenit 7n trecere despre o oarecare mAtua de%a sa a cArei rUo trista 7i aFunsese a urechi" 4ar niciodatA aceasta ume' a cArei e9ist o 7nre.istra cu un comp et deEinteres teoretic' nu%i apAruse at7t de dire )ans !astorp nu 1Acuse niciodatA e9perien3e 7n aceste domenii antipatia ui 1a3a de acestea 7i re6o ta 2unu %.ust i sim3u estetic' adicA 1iind o re6o ta iE6or7ta din or.o iu uman H daca ne putem 1o osi de e9presii at7t de preten3ioase 6or2ind despre erou nostru at7t de ipsit de preten3ii H dar care era tot at7t de mare ca i curioEitatea iscata 7n e #resim3ea' da' presim3ea c ar i precis cA aceste e9perien3e' indi1erent de drumu pe care ar 1i apucat' nu puteau 1i dec7t de prost%.ust' de ne7n3e es i nedemne de ca itatea de om" Murea totui de dorin3a sa e 1acA" 7n3e e.ea ca a ternati6a :inuti a sau 6ino6ata; H ceea ce' daca n%ar 1i 1ost dec7t numai ca a ternati6a' era 7ncA destu de nep Acuta % nu constituia' 7n rea itate' nicidecum o a ternati6a' cAci am2ii termeni coincideau' iar scepticismu ra3iunii nu era dec7t o 1orma e9tramora a a acestei interdic3ii" 4ar ace placet e periri H sAdit 7n e

de o persoana care ar 1i deEapro2at cu si.uran3a' 7n termenii cei mai p astici' asemenea 7ncercAri %ram7nea totui 7mp intat 7n mintea ui )ans !astorpG mora itatea sa coincidea cu curioEitatea' se potri6ise 7ntotdeauna cu eaD prin urmare' cu o curioEitate ne imitata' proprie ce ui care cA Atorete pentru a%i 1orma spiritu i care' o data pAtrunsa taina persona itA3ii' nu mai era at7t 7ndepArtata de tar7mu ce i se deschidea acum' iar aceasta curioEita e capata' ast1e ' un caracter mi itar i nu se mai 1erea de ucruri e interEi atunci c7nd e e + se preEentau" )ans !astorp hotAr7 deci sa rarn7na postu sau i sa nu se 7ndepArteEe daca a6eau sa aparA noi a6enturi" 4octoru Sro0oTs0i interEisese cu strAnicie sa se mai 7ntrepn R 7n a1ara preEen3ei ui' e9perien3e 7n e.Atura cu daruri e misterio domnioarei Brand" !on1iscase copi a 7n 1o osu tiin3ei' 3irU ea edin3e 7n hru2a sa de ana iEe' pare%se ca o hipnotiEa' se strao deE6o te aptitudini e atente' sa i e discip ineEe' sa%i cerceteEe hica anterioara" )ermine S ee1e d' prietena materna i 7ndrum 1etei' 1Acea de a t1e ace ai ucru i a1 a' su2 Furam7ntu seci p" 1e u de ucruri pe care e rasp7ndea' su2 ace ai FurAm7nt' 7n in c1 toriu ' p7na a .hieu portaru ui" A1 A' de pi da' ca persoana MUNTELE VRJIT <== Q optise 1eti3ei' 7n timpu Focu ui' .esturi e ce tre2uia sa e 1acA' se M ea )o .er % era t7naru )o .er' un spirit de6enit 1ami iar' o 1iin3a ++ 1 neta i eterata' ca un 1e de 7n.er pAEitor a micu3ei E en" #rin are e era ace a care 7i di6u .ase ideea cu 67r1u de cu3it de sare i de.etu arAtAtor pe pianI % 4a' 2uEe e ui ne6AEute 7i m7n.7iasera chea' o .7di asera uure i' 1ac7nd%o aproape sa sur7da' 7i optiserA cre3u " H -ara 7ndoia a ca' odinioarA' a coa a' ui )o .er i%ar 1i p Acut 1 arte mu t sa%i opteascA i ec3ii e pe care ea nu e 7n6A3ase" H 4ar a ceasta 7ntre2are E en nu rAspunse" #oate ca nu%i era 7n.Aduit' spuse ea mai t7rEiu" 7i era interEis sa se amestece 7n ucruri at7t de serioase i' 1ara 7ndoia a' ca nici e nu%i tiuse ec3ii e" *e mai a1 A' de asemenea' ca E en a6usese' 7ncA din 1ra.eda copi Arie' a inter6a e mai mu t sau mai pu3in un.i' apari3ii 6iEi2i e sau in6iEi2i e" % !e 7nsemnaD apari3ii in6iEi2i eI % 4e pi da' cam aaD -ata de aispreEece ani edea 7ntr%o Ei sin.ura 7n sa onu casei pArinteti' 7n 1a3a unei mese rotunde' cu un ucru de m7na' 7n p ina dupa% amiaEa' iar a Aturi' pe co6or' stAtea cu cat do.u tatA ui ei' o cA3ea numita -reia" Masa era acoperita cu un a co orat' unu din a uri e ace ea turceti pe care e poartA 7ndoite a co 3uri 1emei e 2atr7ne" 7ntins 7n dia.ona a' a u depAea cu pu3in supra1a3a mesei" Ji' deodatA' E en 6AEu ca mar.inea a u ui din 1a3a ei 7ncepe sa se 7n1Aoare 7ncetD se 7n1AurA p7na a miF ocu mesei' ent' cu .riFa i 1iresc' ast1e 7nc7t su u s17ri prin a de6eni destu de un.G i 7n timp ce se petrecea acest ucru' -reia' tresArind 1urioasa' cu a2e e dinainte 3epene i cu paru E27r it' se ridica an picioare' apoi se nApusti ur 7nd 7n camera a Aturata' se ascunse su2 canapea i un an 7ntre. nu a mai putut 1i readusa 7n sa on" *a 1i 1ost oare )o .er ace a care 7n1aurase a u I o 7ntre2a mnioara S ee1e d" 7nsA micu3a Brand nu tia" % Ji ce 3i%ai 7nchipuit 6edeai cA se petrecea acest ucruI H !um' dar 7i era a2so ut cu in h! a *a R 7nchipuie ce6a 7n era e.Atura cu acest su2iect" E U nu%i 4e puise nimic deose2it" % #Arin3i or e spuseseI % Nu" % !e curiosK su" *+ aVea totu nimic e9cep3iona de .7ndit 7n e.Atura cu un asemenea miW Q i sentimentu ca' 7n acest caE' ca i 7n sa oare a te caEuri # in ri Q rc pAstreEe tAcerea i sa%i 1ormeEe un secret persona ' .re u o % % 7i 1usese .reu sa m poarte acest secretI % Nu' nu prea u #`rtan3a putea sa ai2A un a care se 7n1AoarAI 4ar un a t ` apasase mai .reu" 4e pi da' acestaD di Qn UrmaQtot 7n casa pArinteasca' a Odense' ieise dis%de%dimi%era ei' situata a parter' i 6oise sa strA2atA 6esti2u u ' ca sa
734

T)OMA* MANN
cum

urce scara i sA se ducA 7n su1ra.erie pentru a pre.Ati ca1eaua o2inuia' 7nainte de sosirea pArin3i or" AFunsese chiar pe pa ieru iri@ cotu scArii c7nd' pe acest pa ier' a mar.inea acestui pa ier i % O scAri' o 6AEuse 7n came i > oase pe sora ei mai mare' *ophie % mart America" 7i apAruse 7m2rAcata cu o rochie a 2A i' ucru curios nm%t cap o cununA de nu1eri' m7ini e 7i erau aeEate cruci pe umeri i%i 1 un semn din cap" :!um' *ophie' chiar tu etiI; stri.ase E en 7m a trit8' pe FumAtate 2ucuroasA' pe FumAtate 7nspAim7ntAtA" Atunci *onhQ mAi dAdu o datA din cap' apoi dispAru" 4e6enise strA6eEie" !ur7nd nu mai percepu dec7t cA pe un curent de 8er ca d i' 7n s17rit' se 1ac ne6AEutA' ast1e 7nc7t E en putu s8%i continue drumu nestin.herita de nimeni" *%a a1 at apoi cA' a aceeai orA' sora ei' *ophie' murise a NeT JerseZ' de o in1 ama3ie a cordu ui" :Ei' .7ndi )ans !astorp c7nd )ermine S ee1e d 7i po6esti aceasta 7nt7mp are H socotea a asta mai are oricum un oarecare sens i mai mer.e" Apari3ie % aici' moarte % aco o % aadar' se putea sta2i i mAcar un anumit raport 7ntre ce e douA e6enimente"; Ji' ast1e ' consim3i sA ia parte a o edin3A de spiritism' adicA sA asiste a nite pahare care se 7n67rt' edin3A care 1usese or.aniEatA i 1i9atA cu nerA2dare' 7n ciuda stranice or interdic3ii a e doctoru ui

Sro0oTs0i" La edin3A 1useserA admise doar c7te6a persoane' sediu 1iind 7n camera )erminei S ee1e dD 7n a1ara .aEdei' a ui )ans !astorp i a micu3ei Brand' nu mai erau dec7t doamne e *tohr i Le6i precum i domnu A 2in' cehu NenEe i doctoru Tin.%-u" *earA' cam pe a ora Eece' se 7ntrunirA 7n ascuns i contro arA pe optite preparati6e e 1Acute de )ermine" #e o masA rotunda de mArime potri6ita' aeEatA 7n miF ocu camerei' 1usese pus' cu .ura 7n Fos' un pahar cu picior" #e mar.ine mesei' a distan3e potri6ite' 1useserA aranFate nite 1ise mici' de os' car Y de o2icei' ser6eau a Focuri e de cAr3i i pe care erau scrise cu cernea ce e douAEeci i cinci de itere A e a 1a2etu ui" )ermine S ee1e d 7ncep prin a ser6i ceaiu ' care 1u primit cu recunotin3A cAci' cu tot intan mu ino1ensi6 a ceea ce a6ea sA urmeEe' doamne e *tohr i Re p 7n.eau cA m7ini e i picioare e i%s reci i cA au pa pita3ii% 4U# musa1irii se 7ncA EirA' uarA oc cu to3ii 7n Furu mAsu3ei i' 7ntr%o u tranda1irie di1uEa H cAci .aEda' pentru a crea o atmos1erA propic Y ese p a1oniera i nu Asase sA ardA dec7t ampa de pe noptiera %atinse uor' cu un de.et a m7inii drepte' picioru paharu ui" AI re.u a" *e atepta momentu ca paharu sA 7nceapA sA se mi te% MUNTELE VRJIT
735

# ntu acesta se putea 7nt7mp a uor' cAci masa era neteda' 2uEa aru ui e1uitA' iar presiunea e9ercitatA de de.ete e tremurAtoare' R Y Ht de uoarA ar 1i 1ost atin.erea' se producea' 2ine7n3e es' 7n mod ine% ` mai cur7nd 6ertica A' 7ntr%o parte' sau mai de.ra2A atera A' 7n a ta R K, n presiune totui su1icientA' a urma urme or' ca sA dep aseEe parie' R r haru #e mar.inea c7mpu ui sau de ac3iune' acesta a6ea sA 7nt7 neasc8 Ka re iar dacA ce e pe care e atin.ea compuneau cu6inte cu un sens' 1 nomenu ar 1i 1ost de o comp e9itate destu de tu 2ure' un amestec de + mente contiente' semicontiente i comp et incontiente' determinat rit de 6oin3a anumitor participan3i' indi1erent daca%i mArturiseau sau i mArturiseau inter6en3ia' c7t i de concursu o2scur i de 7n3e e.erea tacitA a tuturor' 7n 6ederea unor reEu tate aparent stranii' reEu tate a care 6e eitA3i e o2scure a e 1iecArui indi6id a6eau o participare mai mare sau mai micA' i mai presus de toate 1iind ce e a e drA.A aei E Z" Lucru acesta' 7n 1ond' 7 tiau cu to3ii dinainte' iar )ans !astorp' aa cum 7i era 1e u ' merse p7n8 aco o 7nc7t o spuse cu 6oce tare' 7n timp ce to3i ateptau' aeEa3i roatA' cu de.ete e tremur7nde" Ji' 7ntr%ade6ar' 67r1uri e reci a e de.ete or i 2AtAi e de inimA a e doamne or' ca i 6ese ia si itA a domni or' nu pro6eneau dec7t din 1aptu pe care% tiauD anume' cA se 7ntruniserA 7n initea nop3ii spre a se deda unui Foc nepotri6it cu 1irea or' spre a in6esti.a' cu o curioEitate s1ioasA' pAr3i e necunoscute a e eu ui or' atept7nd ace e apari3ii sau ace e semirea itA3i considerate ca ma.ice" Numai spre a con1eri e9perien3ei o anumitA 1ormA se admitea cA spirite e de1unc3i or se adresau adunArii prin intermediu paharu ui" 4omnu A 2in se o1eri sA ia cu67ntu i sA discute cu spirite e care ar _ne6oi sA rAspundA a ape ' cAci e mai asistase i a tA datA a asemenea Jedin3e de spiritism" irecurA mai mu t de douAEeci de minute" *u2iecte e de con6ersa3ie epuiEau' tensiunea ini3ia A 7ncepea sA s A2eascA" 7i spriFinirA cotu rept cu #a ma st7n.8" !ehu NenEe era pe punctu de%a adormi" E en 1i ' Q cu de.etu mic uor 7ndoit' 7i 1i9ase pri6irea impede i purA 7n e pe noptierA' adicA pe deasupra o2iecte or apropiate' in Q *!Q #aQ aruQQ se c atinA i scapA de su2 m7ini e persoane or aeEate pF mesei" 4e.ete e se puturA 3ine cu .reu dupA e " #aharu a unecA re6e ; marOnmea mesei' 7nainta de%a un.u ei pe o anume distan3A i n?BJ rusc 7n inie dreaptA' p7nA cAtre miF ocu tA2 iei" Aci' tresari din Ra#`i rAmase 7ncremenit" Oit8 rU a tUturor 1usese oarecum pe FumAtate 6ese a' pe FumAtate ne i%`amna *tohr dec arA' cu 6oce p 7n.Area38' cA pre1era ca totu sa
<=> T)OMA* MANN a sau mutra se termine aci' dar i se rAspunse ca ar 1i tre2uit sa se hotAra de6reme i ca n%a6ea a tce6a de 1Acut dec7t sa stea initita L pAreau sa continue" 7ncepurA sa 1ie con6ini ca pentru a spune d paharu nu tre2uia sa atin.A itere e ci putea sa se imiteEe a u doua 2atai" % Este' aici de 1a3a' 6reun spiritI 7ntre2a domnu A 2in' cu se6era' pri6ind 7n .o ' pe deasupra capete or""" Urma o c ipa de 7nt7rEiere" Apoi paharu o6i o data' deci rasnu a1irmati6" H !um te numetiI 7ntre2a iarAi domnu A 2in cu un ton aproa aspru' su2 iniind printr%o micare a capu ui ener.ia intrArii 7n matene #aharu se dep asa" A er.a precis' 7n Ei.Ea.' de a o 1isa a a ta re6enind' 7ntre timp' mereu spre miF ocu meseiG atinse pe h' pe o' pe + 1Acu impresia ca a ostenit' dar 7ncepu din nou sa se mite i se 7ndrepta cAtre .' cAtre e' cAtre r" Tuturor i se con1irma o 2Anuia a" Era )o .er 7n persoana' spiritu )o .er' care cunotea po6estea 67r1u ui de cu3it de sare i a te e' dar care nu inter6enise 7n 7ntre2Ari e de a coa a" E7a aco o' p ana 7n aer i 7n6A uia micu nostru cerc" Ji ce%ar 1i putut 1ace acum cu e I O c ipa domni o oarecare con1uEie" 4e i2erarA 7ncetior' oarecum 7n taina' pentru a ti ce 7ntre2Ari sa%i punA" 4omnu A 2in hotAr7 sa 7ntre2e care%i 1usese pro1esiunea' ce ocupa3ie a6usese )o .er 7n timpu 6ie3ii" #use 7ntre2area ca mai 7nainte' pe un

ton de intero.atoriu' se6er' cu spr7ncene e 7ncruntate" #aharu pAstra o c ipA de tAcere" Apoi' osci 7nd i 7mpiedic7ndu%se' se 7ndrepta spre s' se 7ntoarse i aratA cAtre c" !e a6ea sa iasA de aici" NerA2darea era mare" 4octoru Tin.%-u r7E7nd pe 7n1undate 7i e9prima pArerea ca )o .er 6a 1i 1ost sca1andru" 4oamna *tohr iE2ucni 7ntr%un ns isteric 1ara sa 7ntrerupA micarea paharu ui care' EAn.Anind chiopat7nd' a uneca spre t dupA ce atinsese itera i' apoi spre o -ormau cu67ntu :scritor;' .reit orto.ra1iat cu un sin.ur i" Ei' drace' cum' )o .er 1usese scriitorIK % NA6a nic i parca 3iJ dintr%un 1e de or.o iu' paharu dAdu o o6itura i con1irma cu67ntu R itor printr%un pocnet" RomancierI 7ntre2a )ermine S ee1e d' pro c%u ca pe un 3' aa cum' de a t1e ' 7i reproa impu si6 )ans [%4ar )o .er nu pArea dispus sa 1acA asemenea preciEAri" Ji n !+ V dAdu a te rAspunsuri" *e mu 3umi s8% repete pe ce precedent' # 1orma din nou' rapid' precis i impede" ' cCo% Bine' 2ine' aadar' scriitorK *tin.herea a crescu H o stin.n e F data' pro6ocata de 1aptu ca aceste mani1estAri tu 2urAtoare"
nF

'

MUNTELE VRJIT d<=< .iuni o2scure a e 6ie3ii interioare a 1iecAruia' se amestecau' dei n mod amA.itor' cu rea itatea e9terioarA" *e mani1esta dorin3a de a +++ tQ dacA )o .er se sim3ea 1ericit 7n aceasta stare" % #aharu o6i' cu o Y are ca 7n 6is' cu67ntu :resemnat;" Ah' prin urmare' resemnat" Y e7n3e es' nimeni nu s%ar 1i .7ndit a asta' dar de 6reme ce paharu 1or% acest cu67nt' 1iecare .Asi ca era 6erosimi i 2ine spus" H Ji de c7ta me se .Asea )o .er 7n aceasta stare de resemnareI % Ji din nou se trecu ce6a a care nimeni nu s%ar 1i .7ndit' ce6a care pArea spus ca 7n " rFCUrat8 rapidA;" H -oarte 2ineK *%ar 1i putut spune tot at7t de 2ine i rapiditate dura2i A;' cAci rAspunsu era un oraco de scriitor 6entri oc' 6enind din umea e9terioara' iar )ans !astorp' mai a es' 7 socoti e9ce ent" O duratA rapida' iatA e ementu timpu ui 7n care trAia )o .er i 2ine7n3e es cA tre2uia sA dea un rAspuns de oraco ' cAci 1ara 7ndoia a uitase cu6inte e' propor3ii e i amAnunte e precise a e mAsurAtori or pam7nteti" !e sA% mai 7ntre2eI 4oamna Le 6i 7i mani1estA curioEitatea sa a1 e cum era sau cum 1usese 7n1A3iarea ui )o .er" Era un t7nar 1rumosI H Tre2uia sA% 7ntre2e ea 7nsAi 7i porunci domnu A 2in' care socotea ca o curioEitate de acest .en era su2 demnitatea sa" Aa cA 7ntre2a ea' tutuin%du% ' daca spiritu ui )o .er are 2uc e 2 onde" :Buc e 1rumoase' 2rune' 2rune;' rAspunse paharu repet7nd cu insisten3A' de douA ori' cu67ntu :2rune;" Micu cerc se 7nsu1 e3i" 4oamne e erau a2so ut 7ndrA.ostite" Trimiteau pieEi 2eEe e 7nspre ta6an" 4octoru Tin.% -u spuse' r7E7nd tot pe 7n1undate' cA :Mister; )o .er tre2uia sa 1ie destu de 7n1umurat" 4ar iatA cA paharu de6eni 2rusc ne2un de m7nie" *trA2Atu masa n2und' apoi se rAsturnA i se rosto.o i 7n poa a doamnei *tohr' care se Oa a e ' pa idA ca o moarta i cu 2ra3e e cAEute" !u mu te precau3ii i !UE e' paharu 1u adus a ocu ui" 7 certarA pe chineE" !um 7i 7n.a% Ise asemenea o2ser6a3ieI ata a ce te e9punea impertinen3aK !e se acum daca )o .er era m7nios' daca p ecase sau daca re1uEa sa in I?*teasc8 un sin.ur cu67ntI *e insista 7n termeni con6in.Atori pe panar" N%ar 6rea sa compunA o poeEieI Nu 1usese oare poet' 7nainte R # uti 7n durata rapidaI Ah' c7t de dornici erau cu to3ii sa cunoascA #oem de%a uiK *%ar 1i 2ucurat din toata inima" a a ananF #atru ` # rAspunseD da" 7ntr%ade6ar' acest rAspuns pArea e nt in!e en3ii 2une i 7mpAciuitoare" Ji atunci spiritu %)o .er U6 !o acom#una' compuse 1ara sa .7ndeasca' aFutat de acest dispoEi% c at' 4umneEeu tie c7t" #Area ca nu a6ea sA mai tacA niciodatA"
<=@O T)OMA* MANN Era un poem cu totu uimitor' pe care% preEenta spiritu 6e timp ce comesenii 7 repetau cu admira3ieG era un ucru mQ ` Qn nemAr.init ca i marea de care se 6or2ea mereuD a u6iuni 7ntin `*Q un.u prundiu ui 7n.ust a .o 1u ui rotunFit din 3ara insu e or ;d a2rupte" IatAK #ri6i3i cum se contopete i se pierde 7n nes17rita i R tate 6erde' aco o unde' su2 ar.i 17ii de 2rumA' 7ntr%un purpuriu tu h i icAriri Aptoase' soare e de 6arA parcA nu se mai hotArAte sa se c R Nici un . as n%ar putea rosti nici c7nd i nici cum re1 e9u ar.inti Y micAtor a apei se trans1ormA 7ntr%o purA strA ucire de side1' 7ntr%un Q ine9prima2i de cu ori' 7n umina pa ida' mu tico ora i opa ina a esped Q unare care acoperea totu """ 4ar 6ai' tainic' aa cum a apArut odih nitoareA 6raFa s%a e6aporatK Marea dormiteaEA" 7nsA urme e uoare a e apusu ui de soare r8m7n" #7nA 7n ad7ncu nop3ii nu 6a mai 1i 7ntuneric Un crepuscu spectra domnete 7n pAdurea de pini' pe dune' i da strA ucire nisipu ui a 2 a st7nci or' ca o EApada" 7ne Atoare pAdure de iarnA 7n6a uit8%n tAcere' pe care o strA2ate' 17 17ind' E2oru .reoi a unei 2u1ni3eK -ii adApostu nostru 7n acest ceasK #asu%i at7t de 7ncet' noaptea%i at7ta de c arA i du ceK Ji in' aco o' respirA mArea' optete' 7ntinE7ndu%se%n 6is" 4oreti s%o re6eEiI Atunci apropie%te de po67rniuri e a 2urii a e dune or i urca 7n1und7ndu%te 7n ace e ement moa e care%3i cur.e proaspAt 7n 7ncA 3Aminte" Aspru i stu1os' pAm7ntu co2oarA 7n pantA a2ruptA cAtre 1undu prundiu ui' iar urme e Ei ei
Iii 5 rri * 1 6* 401 & *-5 f^ i78-8i * 9-* t~r & 9 c* t*4i I J1 t~ t(i- -i I i rf~ t-- (- 11 :4 J~\ i i^ ;-;&5.5.5 * . i/

mai co indA 7ncA ma u 7ntinderii care aproape cA nu se mai 6ede""" AaEA%te co o' sus' pe nisipK !e prospe3ime e1emerA' ce mo iciune de mAtase i de 1AinAK !ur.e din pumnu tAu 7nchis' ca un u6oi su23ire i inco or' 1orm7nd o .rAmAFoarA" Recunoti aceastA sim3ireI Este 1u.a tAcutA a timpu ui' prin ori1iciu 7n.ust a c epsidrei' a instrumentu ui .ra6 i 1ra.i care dAinuiete ui chi ia pustnicu ui" O carte deschisA' un craniu i' 7n rama uor adinei a" du2 u i E6e tu recipient de stic a' 7n care un pumn de nisip pre ua 6enicie 7i 7ndep inete menirea tainicA i s17nt8' e9prim7nd timpu %Aa s%a 7nt7mp at ca spiritu %)o .er aFunsese' 7n impro6iEa3ia : irica;' prin ciudate asocieri de idei' de a marea 3Arii de 2atinA a un p nic i a instrumentu care 1Acea o2iectu contemp a3iei sa eG 7n c R de o 7ndrAEnea a de 6is' care uimirA c7t se poate de puternic a mai 6or2i de nenumArate ucruri omeneti i di6ine' enumer7ndu% cu itera" A2ia a6useserA rA.aEu sA iE2ucneascA 7n ap auEe e ntuEi spiritu ui )o .er atinsese i Asase 7n urmA' 7n Ei.Ea.' rru su2iecte i nu arAta ca ar a6ea inten3ia sA se opreascA % iar dupA I se 7ntreEArea 7ncA s17ritu acestor inepuiEa2i e e1uEiuni p` e MUNTELE VRJIT <=, aU despre dureri e 1acerii i despre primu sArut a 7ndrA.osti3i or' cununa #atimi or i despre 2unA6oin3a pArinteascA i .ra6A a ui neEeu' care pAtrundeau 7n 6ia3a intima a 1iin3ei' sau se pierdeau 7n ne t8r7muri i 7n spa3ii sidera e' e1uEiuni ce 1AcurA a uEie chiar i a timp% - c " " Ideeni i a Eodiac i ar 1i durat' cu si.uran3A' toatA noaptea' daca cei 1a3a n%ar 1i s17rit prin a ridica de.ete e de pe pahar' dec ar7ndu%i ui " er cu ce e mai 6ii mu 3umiri' cA era destu pentru Eiua aceea' ca tu 1usese de o sp endoare ne2anuitA i re.retau in1init ca nimeni nu anscrisese poemu care' 1ArA doar i poate' a6ea sA 1ie dAt uitArii' 2a chiar de pe acum' i 7n cea mai mare parte' 1usese uitat' ca urmare a unei anumite ipse de consisten3A' caracteristicA 6isu ui" 4ata urmAtoare 6or a6ea .riFA sA con6oace' din timp' un secretar i 7i 6or da seama de e1ectu pe care% 6a produce' consemnat ne.ru pe a 2 i recitat 7n mod cur.Ator" 4ar' pentru moment' i mai 7nainte ca )o .er sa se scu1unde din nou 7n resemnarea sa de duratA rapidA' Ar 1i 1oarte ama2i daca ar 2ine6oi sa rAspundA unei 7ntre2Ari precise' care 7ncA nu%i 1usese adresatA" Era ru.at sA spunA mAi 7nt7i daca' 7n caEu ca o asemenea 7ntre2are i%ar 1i pusA' ar 1i 7n principiu dispus sA ai2A e9trema 2unA6oin3a de a rAspunde" %4a' sunA rAspunsu " 4ar iatA cA se 7ncurcarAD ce sA% 7ntre2eI Era ca 7n 2asme' c7nd E7na sau piticu 73i 7n.Aduie sA pui o 7ntre2are i te temi ca nu cum6a sA risipeti Eadarnic aceastA pre3ioasa posi2i itate" Ar 1i dorit s8% 7ntre2e mu te ucruri i era o mare rAspundere 8 a e.i" !um nimeni nu reuea sA Oa ` hotAr7re' )ans !astorp' cu un de.et spriFinit pe pahar' spuse ca `rete sA tie c7t timp 6a mai dura ederea ui aci' cAci' A 7nceput' _eEuse cA 6a 1i de numai trei sAptam7ni" me i aa' de 6reme ce nu se .Asea nimic mai 2un' iar spiritu 1u .at sA rAspundA A aceastA primA i 1oarte 2ana A 7ntre2are' 1o osindu%se #reap inu tiin3ei sa e" 4upA o oarecare o6Aia a' paharu o6i masa" \ a ce6a destu de ciudat' care pArea 1ArA e.Atura cu 7ntre2area i Is ca #oate 1i interpretat" -ormA si a2isind :du%te;' apoi cu6in%Fe "; ;a curmeEiu ;' iar ei nu prea tiau ce conc uEie sa tra.A' c7nd' uite Q Romem de camera ui )ans !astorp' aa 7nc7t s%ar 1i putut de " raspunsu ca 1iind o porunca data ce ui care pusese 7ntre2area' a nu stra2ate camera" % *a%i strA2atA cameraI *A strA2atA camera de F %Q&I !e 7nseamnA astaI 7n timp ce stAteau aa' de i2er7nd i ca #' o 1ormida2i A o6iturA de pumn E.udui deodatA uA" 740

T)OMA* MANN To3i 7mpietrirA" *a 1ie cum6a 6reo surpriEaI *osise oare d Sro0oTs0i sa 7ntrerupA edin3a interEisaI *e uitau unii a a 3ii Y R tau sa 6adA apar7nd medicu indus 7n eroare" 4ar' 7n ace ai mom R doua o6itura rAsuna 7n a miF ocu mesei' tot o o6itura de pumn ca a%i 1ace sa 7n3e ea.A ca prima iE2itura 1usese data a 1e ' adicA U a1ara' ci din interioru camerei" -usese o . uma de prost%.ust a domnu ui A 2inK E 7nsA ne. cu67nt de onoare i to3i erau de a t1e aproape si.uri' chiar i 1ara ac so emna .aran3ie' ca nimeni dintre ei nu dAduse o asemenea o6itur Aadar' 1usese )o .erI *e uitarA a E Z' a cArei atitudine ca ma 7i iE2i 7n aceeai c ipa' pe to3i" *tAtea reEemata de spAtaru scaunu ui cu m7ini e at7rn7nd i2ere' cu 67r1u de.ete or pe mar.inea mesei' capu Asat pe umAr' spr7ncene e ridicate' dar cu .ura contractata' uor arcuita 7n Fos de un sur7s 1or3at i ne6ino6at 7n ace ai timp' i cu ochii a 2atn de copi care nu 6edeau nimic' uit7ndu%se pieEi' 7n .o " O stri.arA 1ara ca ea sa dea 6reun semn de 6ia3a" 7n ace ai moment ampa mica de pe noptiera se stinse" *e stinseI 4oamna *tohr' care nu se mai putu stap7ni' 7ncepu sa stri.e ca auEise 3AcAnitu comutatoru ui" Lumina nu se stinsese' 1usese stinsa de o m7na despre care se spunea cu mu te menaFamente ca era o m7na strAina" *a 1i 1ost oare m7na ui )o .erI *e comportase' p7na atunci' at7t de 2 7nd' de discip inat i de poetic' dar iatA ca era 7n stare i de naE27tii' i de ne2unii" !ine putea sa 1ie si.ur ca o m7na care iE2ea ua i mo2i e e' care a6ea neo2rAEarea sa stin.A umina' nu ar 1i putut tot aut de 2ine sa str7n.a pe cine6a de .7tI #e 7ntuneric' cerura chi2ritun' o anterna de 2uEunar" 4oamna Le6i ur a ca cine6a 7i trAsese paru pe 1runte" 7n spaima ei ne2una' doamna *tohr nu se s1ii sa 1acA o ru.Aciune cu . as tare" :TatA nostru' numai de data asta"""K;' stri.a ea .em7nd i ru.7ndu% pe 4umneEeu sa ase sa trium1e mi a asupra dreptA3ii' meritaserA iadu " 4octoru ui Tm.%-u 7i trecu prin cap ideea reEona sa se apropie de comutator i sa% 7n67rteasca' ast1e 7nc7t came iarAi uminatA" 7n timp ce se 1Acea constatarea ca 7ntr%ade6ar amp ra nu er pe noptiera nu se stinsese din 7nt7mp are' ca 1usese stinsa i L '

ne6oie' pentru a o aprinde din nou' dec7t sA se repete omenete . 7ndep init prin miF oace ocu te' )ans !astorp resim3i persona o s pe care o putea considera ca pe un semn pentru e ' din partea ci R Foc copi Aresc ce se petrecea aici" #e .enunchi .Asi un o2iect I D sou6enir care odinioarA 7 speriase pe unchiu sau atunci cin IDi pe scrinu nepotu uiD diapoEiti6u de stic a preEent7nd interioru
MUNTELE VRJIT <&+ chat i #e care )ans !astorp' 7n mAsura 7n care putea 1i 6or2a de si.uran3a ca nu% introdusese 7n aceasta camera" 7 67r7 7n porto1e ' Q comenteEe 7n 6reun 1e oarecare acest 1enomen" *e ocuparA de n Brand care stAtea tot pe scaun' 7n atitudinea descrisa' cu pri6irea enta' cu o e9presie ciudat de a1ectata" 4omnu A 2in 7i su1 a 7n 1a3a' t7nd uoru .est cu mina a doctoru ui Sro0oTs0i' dupA care ea 7i eni 7n sim3iri' i H spre surpriEa tuturor H 7ncepu sa p 7n.a" Au a intat%o' ;n.7iat%o i sarutat%o pe 1runte' apoi au trimis%o sa se cu ce" 4oamna T e6i se arAta .ata sA%i petreacA noaptea cu doamna *tohr' deoarece 2iata 1emeie era at7t de speriatA' 7nc7t nici nu 7ndrAEnea sa se suie 7n pat" )ans !astorp' cu p aca 7n 2uEunaru hainei' nu 1Acu nici un 1e de o2iec3ie c7nd cei a 3i 2Ar2a3i propuserA sa s17reasca seara Ia un coniac 7n camera domnu ui A 2in' care .Asea ca incidente de acest 1e e9ercitau nu asupra inimii sau asupra spiritu ui' ci asupra ner6i or stomacu ui' un e1ect tot at7t de pre un.it i puternic ca i r8u de mare de pe urma cAruia resim3i ame3e i i .re3uri timp de ore 7ntre.i chiar dupA ce ai pAit pe pam7nt" #entru moment curioEitatea Iui )ans !astorp se poto ise" #oemu ui )o .er nu i se pAruse prost' dar a6usese un sentiment at7t de net a deertAciunii i a ipsei de .ust a ce or petrecute' 7nc7t socotise ca e mai 2ine sA se reEume numai a ce e c7te6a sc7ntei din 1 acAra in1erna a care% atinsese" 4omnu *ettem2rini' cum era i 1iresc' 7 s1Atui ace ai ucru' c7nd )ans !astorp 7i po6esti e9perien3e e sa e" :Tocmai asta mai ipsea' stri.a e K Vai' ce miEerie' ce miEerieK; Ji dec ara 1ara mu te 6or2e ca nucu3a E Z era o impostoare ra1inata" 4iscipo u sau nu rAspunse nici da' nici nu" 7i spuse' ridic7nd din eriU ca nu se sta2i ise 7ncA distinc3ia c ara dintre ade6Ar i minciuna' ca deocamdatA nu se putea pronun3a 7n pri6in3a imposturii" #oate ca ade6Ar i minciuna nici nu e9istau .rani3e precise" #oate ca e9istau Y7n 7ntre e e' .rade di1erite de rea itate 7n s7nu unei naturi mute i U .rade de rea itate ce se sustra.eau oricArei aprecieri care com% a m# icit o Fudecata mora a" !e credea domnu *ettem2rini despre e e ;Iantasma.orie;' despre aceasta stare unde e emente e de 6is i O*4 rea itA3ii 1ormeaEA un amestec mai pu3in strAin naturii dec7t noastre O .7nduri Ei niceI Taina 6ie3ii este 7n ade6Ar' de nepAtrunsD d >ra e m rare ca ;`stn Q R Q uneori apAreau 1antasma.orii care""" i erou Re inn `` ntinua ast1e ' 7n 1e u sau' cu o 2 7nde3e 7mpAciuitoare i destu
742

T)OMA* MANN 4omnu *ettem2rini 7 mustrA' reui sA%i conso ideEe pentru contiin3a' si o23inu ce6a care semAna a 1A.8duia 8' adicA sa nu ment ticipe a asemenea m r86ii" :Respecta' 7i ceru e ' pe omu car dumneata' domnu e in.iner" 7ncrede%te 7n .7ndirea impede m i; neasca' urAte aceste con6u sii a e creieru ui' aceastA mocir A asQ; ui" -antasma.orieI TainA a 6ie3iiK 8aro mio< Atunci c7nd 7n noi s a2 curaFu mora de a a e.e i de a deose2i minciuna de ade6Ar' s%a t nat cu 6ia3a 7n .enera ' cu Fudecata' cu 6a oarea' cu ac3iunea care rec struiete' iar procesu de descompunere a scepticismu ui etic ; 7nceput chiar 7n aceeai c ipA 7n1ricoAtoarea%i operA"; Ji adAu.A c omu este mAsura ucruri or" 4reptu omu ui de a se pronun3a at7t asunr 2ine ui i r8u ui' c7t i asupra ade6Aru ui i aparen3ei 7ne Atoare este imprescripti2i i 6ai de ce care ar a6ea 7ndrAEnea a de a 6oi sa%i Edruncine credin3a 7n acest drept creatorK Era mai 2ine sA se arunce' cu o piatra de .7t' 7n cea mai ad7nc8 17nt7n8" )ans !astorp 7ncu6iin3A din cap i 7ncepu' 7ntr%ade6Ar' sA 1ie mai reEer6at 1a3A de aceste e9perien3e" 4ar a1 A cA doctoru Sro0oTs0i or.aniEa' 7n su2terana sa destinatA ana iEe or' edin3e cu E en Brand' a care erau admii c73i6a pacien3i pri6i e.ia3i" Re1uEA 7nsA cu indi1eren3A in6ita3ia ce i se 1Acu' ceea ce 2ine7n3e es nu% 7mpiedicA sA a1 e une e ucruri re1eritoare a succesu o23inut" Mani1estAri de 1or3A de .enu ce or care se produseserA in6o untar i 2ruta 7n camera )erminei S ee1e dD o6ituri 7n masA i 7n perete' stin.erea Ampi or i a te 1enomene mai semni1icati6e reapAruserA' mani1est7ndu%se 7n cursu acestor reuniuni' 7n mod sistematic i cu toate .aran3ii e de autenticitate posi2i e' dupA ce camaradu Sro0oTs0i o hipnotiEa pe micu3a E Z potri6it tuturor re.u i or artei' i o transporta 7n stare de 6is treaE" *e do6edise cA un acompaniament muEica 7n esnea asemenea e9perien3e aa cA' 7n ace e sen .ram 1onu era rechiEi3ionat de cercu 6rAFitoresc" 4ar cum cehu NenEe ' c se ocupa 7n ace e 7mpreFurAri de manipu area aparatu ui' era i un R muEician' a6ea .riFA de e i nu %ar 1i deteriorat' )ans !Astorp p+ i% 7ncredin3eEe 1ArA .riFA" #unea A dispoEi3ia spirititi or pentru situa3ie specia a un anumit a 2um de discuri 7n care adunase tot arii uoare' dansuri' mici u6erturi i a te 2ucA3i 1oarte potri6ite E Z nu pretindea de oc ucruri mai 7na te" Aadar' printre aceste acompaniamente muEica e' se 7nt7mp cum i se po6esti ui )ans !astorp' ca o 2atistA E2urase sin.uraR cur7nd 1usese ridicatA de o :.heara; ascunsA 7n cute e ei' ca%cou de h7rtii A doctoru ui se ridicase 7nspre ta6an' ca p D utea sa aceasta 1e u O MUNTELE VRJIT
743

.iu 1usese oprit i apoi repus 7n 1unc3iune :de nimeni;' ca se auEise ` *a6antu

3 IQ 7ncA mu te a te neroEii con1uEe de ace ai .en

-o

d IQ 7ncA mu te a te neroEii con1uEe de ace ai .en" *a6antu ducAtor a e9perien3e or a6ea a6antaFu cA putea sa e dea nume e*tF cu aspect tiin3i1ic i 1oarte erudit" Acestea erau' e9p ica doc%; + 7n con1erin3e e i con6or2iri e sa e particu are' 1enomene :te eci%tQce; # e care eQ Qe c asi1ica 7ntr%o cate.orie de 1enomene 2oteEate de tiin3A cu nume e de materia iEAri i spre care tindeau e1orturi e ui 7n 9perien3e e e1ectuate cu E en Brand" 7n im2aFu sAu' era 6or2a aici de proiectAri 2iopsihice a e unor com%o e9e su2contiente 7n rea itatea o2iecti6A' de procese a cAror iE6or tre2uia cAutat 7n constitu3ia media A' 7n starea de somnam2u ism' i care puteau 1i socotite ca ima.ini de 6is o2iecti6ate' prin aceea ca se mani1esta aici o 1acu tate ideop asticA a naturii' o aptitudine a .7ndu ui de a atra.e 7n anumite condi3ii materia cu care se 7n6em7nta 7ntr%o rea itate e1emerA" Aceasta materie se de.aFa din trupu mediu ui' pentru a cApAta' 7n a1ara ui i 7n mod trecAtor' 1orme de mem2re 2io o.ice 6ii' adicA de m7ini' care 7ndep ineau tocmai aceste acte 1ArA noimA i uimitoare cArora e erai martor 7n a2oratoru doctoru ui Sro0oTs0i" 7n anumite 7mpre%FuTAri' aceste mem2re erau chiar 6iEi2i e i pa pa2i eK -orme e or se pAstrau 7n para1inA i 7n ipsos" 4ar 7n a te condi3ii se mer.ea i mai departe" !apete' 1i.uri omeneti indi6idua iEate i chiar 1antome 7ntre.i se materia iEau 7n 1a3a ochi or ce or care se consacrau acestor e9perien3e' prin urmare se intra chiar 7n oarecare raporturi cu materia iEAri e % iar M!I doctrina doctoru ui Sro0oTs0i pArea cA se dedu2 eaEA' 7ncep7nd sA ne a1ectatA de stra2ism i sA capete un caracter insta2i i echi6oc' ana%* ace uia pe care% a6useserA e9pectora3ii e sa e despre :dra.oste;" aci' de aici 7nainte' nu mai era posi2i A e6itarea ne7n3e e.eri or i nici si se pAstreEe mu tA 6reme o perspecti6A tiin3i1icA 1a3A de senEa3ii e ecti6e a e mediu ui i a e aFutoare or sa e pasi6e' re1 ectate 7n rea " aci 7nainte' ce pu3in par3ia ' intrau 7n Foc entitA3i pro6enind din a1ara dinco oG era 6or2a' poate H dar acest ucru nu era mArturisit 7n ime ^ de 1iin3e care nu mai trAiau' de 1Apturi care pro1itau de a6an% t " R 7n1" " O e nic i secret a c ipei pentru a se 7ntoarce 7n materie' ca sA se IeEe ce or ce%i chemau H 7n s17rit' era 6or2a de e6ocarea spiritu ui !+ ace ac sta era scopu cAtre care tindea camaradu Sro0oTs0i 7n tot F ea 7mpreuna cu .rupu sAu" Bondoc i sur7E7nd e 2ine6oitor" e1On #e 1iecare sA ai2A 7ncredere i sa 1ie optimist' e depunea " are sA ai2A 7ncredere i sa 1ie optimist' e depunea QUs3mute 7n acest sens' cAci 7ntrea.a sa persoana se sim3ea teri% 744

T)OMA* MANN 2i de a ar.u sAu 7n mocir A' 7n suspect i 7n su2uman' 1iind 2unA cA AuEa pe asemenea me ea.uri' chiar pentru I persoane e ti Y Q ` mAcinate de 7ndoie i" !a atare succesu pArea sA%i sur7da 7n toat Q 6in3e e' mu 3umitA daru ui e9traordinar a domnioarei E en Bra d
#e

care se strAduia sA% amp i1ice i sA% educe % dupA cum auEise ) !astorp" Ji primi' ca un semn de simpatie' o pa mA 6enitA de a a m7ini materia iEate" #rocuroru #ara6ant primise i e ' din transcende o pa mA Edra6AnA i 7ncercase sA 1Ac8 1a3A situa3iei cu un sim3 a umor Iu eminamente tiin3i1ic' mer.7nd chiar cu curioEitatea p7na aco 7nc7t 7ntinsese i ce A a t o2raE % 1ArA sA mai 3inA seama de ca itA3i e sa e de ca6a er' de Furist i de domn 7n 67rstA' care %ar 1i o2 i.at sA ai2A o cu totu a ta atitudine' dacA pa ma ar 1i a6ut o pro6enien3A terestra" A" S -er.e' acest martir 2 7nd' cAruia toate ucruri e 7na te 7i erau strAine 3inuse' 7ntr%o Ei' 7n chiar m7na sa' m7na unuia dintre aceste spirite' i putuse sa se con6in.A de con1orma3ia i de consisten3a 1ormei ei' dupA care aceastA m7na H care o str7nsese pe a ui 7n imite e 2unei%cu6iin3e %7i scApase 7ntr%un 1e ce nu putea 1i descris cu e9actitate" A 1ost ne6oie de un timp destu de un. H aproape douA uni i FumAtate cu c7te doua edin3e pe sAptAm7n8 H mai 7nainte ca o m7na pro6enind din acest :dinco o;' scA data 7n umina roieticA a unei Ampi mici' acoperitA cu h7rtie roie H m7na unui t7nAr s%ar 1i Eis H sA 1i apArut pri6iri or tuturor' 27F27ind pe su2 masA i s8%i 1i Asat amprenta 7ntr%un 6as de ar.i a p in cu 1Aina" A2ia opt Ei e mai t7rEiu se 7nt7mp A 7nsA cA un .rup de co a2oratori de%ai doctoru ui Sro0oTs0i' adicA domnu A 2in' doamna *tohr i perechea Ma.nus' apAru spre mieEu nop3ii' mani1est7nd 7n mod e6ident un entuEiasm de prost%.ust i un e9taE 7n1ri.urat' pe 2a conu ui )ans !astorp' care mo3Aia 7n 1ri.u mucAtorG 7i po6estirA care mai de care i se arAtase )o .er ce pomenit de E en' ca deasupra umAru ui so11 nam2u ei apAruse capu ui care 7ntr%ade6Ar a6ea :2uc e 1runio 2rune' 2rune;' i cA mai 7nainte de a dispArea' E7m2ise cu o 2 7nde3 cu o me anco ie de neuitat" :!um oare' .7ndi )ans !astorp' se poate asocia no2i a durer R comportarea acestui )o .er' cu neserioEita3i e ui 2ana e I R tren.8rii e ui 1ri6o e' de pi dA' cu acea pa ma ipsitA de me an R care o 7ncasase procuroru I; *e pArea 7nsA cA nu tre2uia sa pre asemenea caEuri' o o.ica per1ectA 7n 1e u de a se mani1esta a un ,IT ter" #oate cA era 6or2a de o stare de spirit asemAnAtoare ace eia R R ui .he2os din c7ntec' de rAutatea sa amar7tA i Fa nicA" Admir )o .er nu pAreau sA se .7ndeasc8 a toate acestea" !eea ce%i in
MUNTELE VRJIT <&/ a sA% hotArascA pe )ans !astorp s8 renun3e a deciEia sa de a nu >+ Y participa" Tre2uia neapArat ca i e sA asiste a edin3a urmAtoare' c7nd ucruri e mer.eau at7t de 2ine" !Aci E Z 1A.Aduise 7n somn Y 1ac8 sA apArA' data 6iitoare' pe oricare dintre

mor3ii ceru3i de participan3ii a edin3A" \ #e oricareI )ans !astorp continua totui sa ai2A reEer6e" 4ar 1aptu cA putea 1i oricare dintre mor3i; 7 preocupA totui 7ntr%o asemenea mAsura' 7nc7t' n urmAtoare e trei Ei e' aFunse s8%i schim2e hotAr7rea" #entru a spune tot ade6Aru ' nici nu%i tre2uirA trei Ei e' ci doar c7te6a minute" *chim2area 7n mintea ui se produse 7n ora sin.uraticA 7n care 7i pusese 7ncA o datA' 7n sa onu de muEicA' un anume disc pe care era imprimatA persona itatea arhisimpaticA a ui Va entin' 7n timp ce' st7nd pe scaunu sAu o2inuit' ascu ta acea ru.A a 6iteaEu ui care%i ua rAmas 2un' arE7nd de nerA2dare sA p ece pe c7mpu de onoare i c7ntaD Iar dacA 4omnu%n cer mA 6a chema' 4e%aco o te 6oi apAra' O' Mar.aretaK Atunci' ca de 1iecare data c7nd ascu ta acest c7ntec' o emo3ie H pe care' astAEi' anumite posi2i itA3i o in6esteau cu mai mu ta putere' trans%1orm7nd%o 7ntr%un 1e de dorin3A % 7 1Acu pe )ans !astorp s8 tresa te i s8 .7ndeascAD :#oate cA este ce6a 6ino6at i inuti ' totui ar 1i de o ciudA3enie tu 2urAtoare i o a6entura 1oarte tentanta" Ji' aa cum 7 cunosc eu' nu mi%ar purta picA' dacA n%are nici un amestec"; Ji%i aminti ac e poto2Qt i 7n.Aduitor :Te ro.' te ro.K; pe care% primise' odinioarA' #t rAspuns' 7n a2oratoru de radioscopie' c7nd se creEuse 7ndreptA3it a cear8 6oie pentru anumite indiscre3ii optice" " A doua Ei diminea3a anun3a cA 6a ua parte a edin3a de searA i' o R e ?+;8 dupA cinA' 7i aFunse din urmA pe cei a 3i erau t ec t care' suh aRmcQ 1RA .riFa' ca nite habitues ai supranatura u ui' co2orau a Tin R Q 6eterani' sta2i i3i de mu t 7n sanatoriu' ca doctoru u to " " i cehu NenEe pe care% 7nt7 ni pe scarA' i8r 7n ca2inetu doc% neF ;%;;o0oTs0i dAdu peste domnii -er.e' Nehsa i procuroru ' doam%Q#ari Y Q J RQee1e d' ca sa nu mai 6or2im de ce e care semna iEaserA a c a nor dicA se i a1 a su2 supra6e.herea doctoru ui c7nd )ans recu pra.u cR Apu ui ui )o .er i de mediumu E Z Brand" !aF t uii pre6AEute cu o carte de 6iEita" *t7nd in.A <&> T)OMA* MANN Sro0oTs0i' care purta ha atu ne.ru de ucru i o 3inea cu so ieQ pArinteasca cu 2ra3u trecut peste umAr' E Z Brand atepta musa1 Q;R picioare e trepte or care co2orau de a ni6e u demiso u ui 7n apart O tu asistentu ui' i%i sa uta 7mpreuna cu acesta" *a utAri e 6eneau rT partea tuturor cu o cordia itate 6ese a' dar indi1erenta' de parca totQ dorit 7n mod inten3ionat sa 7n Ature orice constr7n.ere i orice so e tate" Vor2eau 6rute i ne6rute' cu 6oce tare' pe un ton . ume3' 7i d acF .hionturi i 6oiau cu orice pre3 sA parA comp et nepAsAtori" 7n 2ar2a + Q Sro0oTs0i' din3ii .a 2eni apAreau necontenitG rostea anumite e9pres; a1ectuoase i inititoare' repet7nd mereuD :*a QtareK; % de6enind maQ insistent c7nd 7i ura 2un 6enit ui )ans !astorp care era tAcut i pArea sa ai2A o e9presie o6Aitoare" :!uraF' prieteneK; pAru sa spunA c Atinarea din cap a medicu ui' 7n timp ce str7n.ea aproape cu asprime m7na t7n8ru ui" :4e ce sA ne 1aci mutre acreI Aici nu%i nici mecherie' nici 1anatismG nu e dec7t 2una%dispoEi3ie 2Ar2Ateasca a unei cercetAri tiin3i1ice 1ara idei preconcepute"; Int7mpinat cu o asemenea panto% mimA' ce a a t nu se sim3i de1e mai a ar.u ui" !7nd 7i schim2ase hotar7rea' %am 6AEut e6oc7nd amintiri din ca2inetu de radioscopie" 4ar aceasta asocia3ie de idei nu este su1icienta pentru a%i caracteriEa starea su1 eteasca" Era o stare care te 1Acea mu t mai mu t sA te .7ndeti a ciudatu i de neuitatu amestec de 7ndrAEnea A i ner6oEitate' de curioEitate' dispre3 i ardoare cAruia 7i cAEuse prAda' cu mu 3i ani 7n urmA' c7nd" pu3in ame3it de 2Autura' se dusese prima oara cu co e.ii a o casa de to eran3A din cartieru *an0t #au i" !um to3i cei chema3i erau preEen3i' doctoru Sro0oTs0i se retrase 7n camera a AturatA' cu doi asisten3i care de data aceasta erau doamna Ma.nus i domnioara Le6i cea cu pie ea 1i deie' pentru a perene Ei3ionA mediumu ' 7n timp ce )Ans !astorp atepta' 7n ca2inetu de iu 1 i de consu ta3ie a medicu ui' 7mpreunA cu cei a 3i noua in6ita3i'
ri

3 ' p 3 acestui contro ' care se repeta mereu 1ArA reEu tat' dAr cu re.u arita ri.oare tiin3i1ica" 4in timpu con6ersa3ii or pe care e a6usese 7ntr%o 6reme aici cu ana istu ' 1ara tirea ui Joachim' cunotea 2ine cam Era un ca2inet medica de consu ta3ii ca mu te a te e' a67nd un 2rro " 1oto iu cu spAtar cur2at i' a st7n.a' 7n spate e 1erestrei' un 1oto iu nAt 2o na6u ui' c7te o 2i2 ioteca de o parte i de a ta a uii ateD cuprinE7nd cAr3i e necesare acti6itA3ii Ei nice' un eE on. cu p7nEa situat o2 ic' 7n un.hiu drept a camerei i despAr3it de 2irou p para6an cu mai mu te aturi' o 6itrinA cu instrumente 7n ace aI "R 2ustu ui )ipocrat 7ntr%un co 3 i' pe perete e din dreapta" .ra curad%%un
hi%

MUNTELE VRJIT <&< 1orte dupA :Lec3ia de anatomie; a ui Rem2randt' deasupra so2ei cu natura e" Totui se puteau o2ser6a anumite schim2Ari e1ectuate 7n derea unui anumit scop" Masa rotunda de mahon care' 7nconFurata 7n d o2inuit de scaune' 7i a6ea ocu 7n miF ocu camerei' su2 ampa I etricA' 7n centru co6oru ui rou ce acoperea aproape 7n 7ntre.ime deaua' 1usese 7mpinsA spre co 3u din st7n.a' 7ntr%un oc mai andepArtat' aco o unde se .Asea 2ustu de ipsosG 1oarte aproape de so2a nrinsA ce rasp7ndea o cA durA uscatA' se a1 a o mAsu3A mai mica' acoperitA cu un co6or su23ire pe care era aeEatA o ampA cu a2aFur rou

Y Fn a1arA de acesta' un a doi ea 2ec' de asemenea acoperit cu un 6oa ne.ru" #e mAsu3A i a Aturi de ea se mai .Aseau c7te6a o2iecte 2ine cunoscuteD un c opot % de 1apt douA' de construc3ie di1erita % i un .on.' precum i 1ar1uria cu 1AinA i cou de h7rtii" Apro9imati6 douAspreEece scaune i 1oto ii de di1erite 1e uri 7nconFurau masa 7ntr%un semicerc a e cArui e9tremitA3i se a1 au una 7n.8 picioru eE on.u ui' iar cea a tA aproape de miF ocu camerei' su2 ampa din p a1on" Aici' 7n apropierea u timu ui scaun' cam a FumAtatea drumu ui cAtre ua' 1usese aeEat .ramo1onu " A 2umu cu discuri se a1 a pe un scaun" Aceasta era ordinea pre6AEutA" Nu se aprinsese 7ncA 2ecu rou" Lampa din p a1on rasp7ndea o uminA a 2a i strA ucitoare" -ereastra' spre care stAtea 7ndreptatA partea 7n.usta a 2irou ui' era acoperitA cu o perdea nea.ra peste care 1usese tras i un stor a 2%.8 2ui' 7mpodo2it cu dante e" 4upA Eece minute medicu iei din ca2inet 7mpreunA cu ce e trei 1emei" Aspectu micu3ei E Z se schim2ase" Nu mai purta 7m2rAcAmintea _o2inuitA' ci un 1e de costum specia ' un soi de ha at de mAtase a 2a' prins 7n Furu ta iei cu o pan. icu3A' i care Asa sa i se 6adA 2ra3e e 3iri" !um su2 aceastA haina s7nii ei de 1atA t7nara se desenau i2eri i sus3inu3i' pArea sA nu mai ai2A nimic pe dedesu2t" !u to3ii o sa utara 6ese i" :Buna' E ZK !e drA.A aa eK O ade6AratA Y RUa ucreEi cum tre2uie' 7n.erau eK; -ata surise a aceste e9c a% Q `ar i din cauEa costumu ui despre care tia cA%i 6ine 2ine" ro u prea a2i ne.ati6' anun3A doctoru Sro0oTs0i" La trea2A U camaraEiK; adAu.A e cu r%u sAu e9otic pe care% producea o6ind ` sin.urA datA ceru .urii' iar )ans !astorp' impresionat 7n mod n ut ;e acest din urmA cu67nt' era pe punctu sA ocupe un oc H ca i c " inc J `areQ stri.md :2una;' sporo6aind i d7ndu%i pa me pe umeri'
*8 *e a eEe e [idr g # scaune e dispuse 7n semicerc H c7nd medicu i se es8 #ersona " 748

T)OMA* MANN % 4umita e' prietene dra.A Bprietene dra.A' spuse e C' care miF ocu nostru oarecum ca un in6itat sau ca un no6ice' a 6r ; acord astA%seara drepturi deose2ite" Te 7nsArcineE cu supra6e.h mediumu ui nostru" E un procedeu pe care% practicAm 7n mod o2is Y dupA cum 6ei 6edea" Ji% ru.a pe t7n8r sA se apropie de unu din capet semicercu ui' adicA de ace a 6ecin cu eE on.u i cu para6anu u E Z' cu capu 7ntors mai cur7nd cAtre ua cu trepte de a intrare d Y cAtre miF ocu camerei' stAtea 7ntr%un 1oto iu de paie o2inuit' 7n 6rem ce doctoru Sro0oTs0i se aeEA pe un a t 1oto iu asemAnAtor' 7n 1a3a eQ i%i cuprinse m7ini e' str7n.7nd .enunchii 1etei 7ntre ai sAi" #rocedeaEA sQ dumneata a 1e ' 7i porunci e ui )ans !astorp i% puse sA se aeEe 7n ocu ui" Vei 1i de acord cA iEo area este per1ectA" #entru un p us de precau3ie' 6ei 1i aFutat" 4omnioarA S ee1e d' 7n.Adui3i%mi sA 6A ro.""" Ji t7n8ra mo2i iEatA cu o po ite3e at7t de ciudatA' se a AturA .rupu ui' str7n.7nd cu m7ini e ei 7ncheieturi e 1ra.i e A e micu3ei E Z" Lui )ans !astorp nu%i era 7ntotdeauna cu putin3A sA e6ite a pri6i o2raEu ' at7t de apropiat de%a sAu' a copi ei% minune pe care o 3inea 1oarte str7ns" Ochii or se 7nt7 neau' dar cei ai micu3ei E Z de6iau i co2orau din timp 7n timp' e9prim7nd o pudoare pe care situa3ia o Fusti1ica per1ectG i' 7n ace ai timp' sur7dea 7ntr%un mod oarecum a1ectat' cu capu pieEi i cu 2uEe e uor 3u.uiate' aa cum 1Acuse i a edin3a cu paharu " 4e a t1e ' aceastA 1andosea a 7i e6ocA supra6e.hetoru ui ei o a tA amintire' mai 7ndepArtatA" !Am aa 7i aminti e cA E7m2ise i SAren SArstedt c7nd' 7mpreuna cu Joachim' rAmAseserA tustrei 7n picioare 7n 1a3a morm7ntu ui 7ncA neocupAt a cimitiru ui din 4or1""" *e aeEaserA cu to3ii 7n semicerc" Erau treispreEece persoane' 1ara a mai socoti pe cehu NenEe care se ocupa de o2icei de aparatu :#o ZhZmnia; i care' dupA ce% puse a punct' ua oc pe un ta2uret + spate e spectatori or aeEa3i 7n miF ocu camerei" A6ea 7n.8 e i cnitar a *u2 ampA' aco o unde iru de 1oto ii se s17rea' se aeEA doctorii Sro0oTs0i' dupA ce aprinse ce e doua umini roii i stinse p ato O o2scuritate uor roietic8 domnea acum 7n camera a e cArei pan ra e i un.here mai 7ndepArtate nu mai erau de oc accesi2i e pn6 R 4e 1apt numai partea de deasupra mesei i rpi ce ` HincL cei ce o
c

7ndeaproape erau s a2 umina3i de o ucire roietic8" 7n c ipeQe toare' a2ia puturA s8%i 6adA 6ecinii" !u .reutate' ochii se o2i 7ntunericu i reuirA sA pro1ite de umina care e era acordatA i # 1 AcAri e cAminu ui o 7ntArea 7ntr% o oarecare mAsura" MUNTELE VRJIT
<&,

Apoi doctoru spuse c7te6a cu6inte despre aceastA umina' se p 7nse nsu1icien3a ei din punct de 6edere tiin3i1ic" Nu tre2uia interpretatA un nuF `c de a crea atmos1erA' ca o misti1icare" 4in pAcate' deocam% tA cu toata dorin3a sa' nu se putea or.aniEa o uminA mai 2unA" e9isten3a 1or3e or care intrau aici 7n Foc i tre2uiau studiate era de semenea naturA 7nc7t nu se putea mani1esta i nici nu se putea e9ercita o ac3iune e1icace a umina a 2A" Era o condi3ie de care' pentru moment' tre2uia sA se 3inA seama" )ans !astorp se dec arA mu 3umit' 7ntunericu 7i 1Acea 2ine" Atenua ciudA3enia situa3iei 7n ansam2 u ei" 7n p us' pentru a Fusti1ica 7ntunericu ' 7i aminti de acea stare de recu e.ere pe care o trAise 7n sa a de radioscopie i c7nd ochii o2inui3i cu mu ta uminA' 27F27iserA 7nainte de a :6edea;" Mediumu ' mai spuse doctoru Sro0oTs0i continu7ndu%i introducerea care dupA toate aparen3e e se adresa 7n specia ui )ans !astorp' nu mai a6ea ne6oie ca e ' medicu ' sA% adoarmA" 4upA cum putea oricine sA o2ser6e' cAEuse sin.ur 7n transA i' o data cu asta' spiritu sAu protector' 1aimosu )o .er' 6or2ea prin ea" i tot ui H i nu ei H tre2uia sa%i adreseEi dorin3e e" 4e a t1e ' a crede cA tre2uie sA%3i concentreEi' cu 6oin3A i putere' .7nduri e asupra 1enomene or pe care e atep3i' ar 1i 1ost o eroare care putea duce a nereuitA" 4impotri6A' erau indicate at7t o aten3ie pe FumAtate distrasA' c7t i o sporo6Aia A indi1erenta" 7i recomandA 7n specia ui )ans !astorp sa 6e.heEe 7n permanen3a asupra m7ini or i picioare or mediumu ui" %-orma3i an3u K porunci doctoru Sro0oTs0i' ceea ce se i e9ecuta' pro6oc7nd o mica i aritate .enera A' cAci pe 7ntuneric nu puteau 1i .Asite imediat m7ini e 6ecini or" 4octoru Tin.%-u' 6ecinu )erminei S ee1e d' 7i aeEA m7na dreapta #e umAru tinerei i 7ntinse m7na st7n.8 domnu ui Nehsa care 6enea u #8 e " L7n.A doctor se a1 au domnu i doamna Ma.nus' apoi urma A 3 # Y OOaY rer.e care' dacA )ans !astorp nu se 7ne a' 3inea 7n m7na dreapta na domnioarei Le6i cea cu pie ea de 1i de' i aa mai departe" ^ MuEicaK porunci doctoru Sro0oTs0iG iar cehu ' 7n spate e doc% toru ui Ji a 6ecini or ui' porni discu i aeEa acu " !on6ersa3ieK porun%
Ci <'

m nou Sro0oTs0i' 7n timp ce prime e mAsuri dintr%o u6ertura de Mi iopu ;;%_"er 7ncepurA sA rAsune" 6UU discip ina3i' to3i se str8duirA sa 7nceapA o con6ersa3ie care nu 1e m!Q Un suOQiect mai deose2itD despre EApada din iarna aceea' despre > *er6 te ne i a u tima masA' despre 6reo arri$ee, despre 6reo p Acere ern entarA sau autoriEatA' con6ersa3ie care' pe FumAtate acoperitA
</?

T)OMA* MANN de muEica' se 7ntrerupea i se e.a iarAi' pre un.indu%se numai O arti1icia " Ast1e trecurA c7te6a minute" 4iscu 7ncA nu se terminase c7nd E Z a6u o tresArire 6io ent 1ior 7i strA2Atu trupu ' suspinA' partea de sus a corpu ui i se ani 7nainte' ast1e 7nc7t 1runtea ei atin.ea 1runtea ui )ans !astorp si %ace ai timp' 2ra3e e 7ncepurA sA e9ecute' 7mpreunA cu ce e a e supra6 .hetoru ui' micAri 2iEare' 7nainte i 7napoi' ca i cum ar 1i ac3ionat 1e de pompa" H TransaK anun3A e9perta )ermine S ee1e d" MuEica se opri" !on6ersa3ia se 7ntrerupse" Iar 7n tAcerea 2rusc instaurata' se auEi 6ocea de 2ariton moa e i tArA.AnatA' 8 medicu ui rostind 7ntre2areaD H )o .er este preEentI E Z tremurA din nou" *e c AtinA pe scaun" Apoi )ans !astorp sim3i cum 1ata 7i str7n.e puternic i iute m7ini e cu am7ndoua m7ini e" H MA str7n.e de m7ini' anun3A !astorp" H E ' 7 corectA doctoru " E 3i e str7n.e" 4eciK este aici" Te sa Qt8m' )o .erK i se adresA Sro0oTs0i pe un ton onctuos" 4in toatA inima 73i spunem 1ii 2ine 6enit' camaradeK Ji asA%m8 s8%3i amintescD U tima oara c7nd ai 1ost aici' 7n miF ocu nostru' ne%ai 1A.Aduit sA chemi pe oricare dintre mor3ii pe care 3iHi 6om numi' 1ie 1rate sau sorA' i sA%i 1aci sa aparA 7n 1a3a ochi or notri muritori" Eti oare dispus' aEi' s8%3i 7ndep ineti 1A.8duia a i te sim3i 7n stare de un asemenea ucruI E Z tresAri din nou" Gemu i o6Ai s8 rAspundA" 7i duse 7ncet m7ini e 8 1runte' 7mpreunA cu ce e a e 6ecinu ui ei i e 3inu aa' un moment" Apoi opti' chiar 7n.8 urechea ui )ans !astorp un :da; p in de ardoare" *u1 u acestui cu67nt 7n ureche 7i pro6ocA prietenu ui nostru acea .7di are a epidermei care da natere a ceea ce se numete de oui :pie e de .AinA; i a cArei pro6enien3A i%o e9p icase odatA consu au ic" Vor2im de o .7di itur8 ca s8 deose2im impresia pur 1iEica de ac a reac3iei su1 eteti" !Aci nu putea 1i 6or2a a e dec7t de spaimA% R .7ndit .7ndea cam aaD :)aida%de' iatA una care se 7ntrece cu .Q 4ar 7n ace ai timp' se sim3ea emo3ionat' chiar tu 2uratD era un R ment pro6enit dintr%o nedumerire pro6ocatA de 1aptu 7ne ato t7nArA a e cArei m7ini e 3inea 7ntr%a e sa e 7i optise un :da; a ur

H A spus :da;' raportA e ' i se ruina" :6in*Q H -oarte 2ine' )o .er' spuse doctoru Sro0oTs0i" *7ntern cA te 6ei 3ine de cu67nt" A6em 7ncredere 7n 1aptu cA 6ei 1ace 7n MUNTELE VRJIT
</+

ce%3i stA 7n puteri" Te 6om anun3A imediat cine este ace mort ne care dorim sA% 6edem apAr7nd" !amaraEi' se adresa e micii iet83id pronun3a3i%6AK !ine are 6reo dorin3aI #e cine sa 6a aducA priciu )o .erI UrmA o tAcere apAsAtoare" -iecare atepta ca 6ecinu sA 6or2eascA" Unii dintre ei se 7ntre2aserA' desi.ur' 7n u time e Ei e 7ncotro i cAtre " Fe mai E2urau .7nduri e" 48r a 1ace sA re6inA mor3ii' adicA a e dori _7ntoarcerea' este 7ntotdeauna un ucru comp icat i de icat" 7n 1ond' pentru a 1i sinceri' e un ucru care nici nu se poate dori" A proceda a tminteri este o eroare" 4orin3a e tot at7t de imposi2i a ca i 1aptu 7n sine' i ne%am da seama 1oarte impede' dacA natura ar anu a mAcar o sin.ura datA aceastA imposi2i itateG i ceea ce numim durere nu este poate at7t re.retu pe care% resim3im din cauEa imposi2i itA3ii de a 6edea mor3ii re6enind' c7t neputin3A noastrA de a dori un asemenea ucru" !am asta sim3eau' 7n mod con1uE' cu to3ii' 7n ciuda 1aptu ui cA nu era 6or2a de o 7ntoarcere serioasa i practicA 7n 6ia3a' ci de un aranFament pur sentimenta i scenic 7n cursu cAruia nu 1Aceai a tce6a dec7t sA% 6eEi pe de1unct' caEu 1iind deci anodinG totui' e era teama de 1i.ura ce ui a care se .7ndeau i 1iecare ar 1i cedat 2ucuros 6ecinu ui dreptu de a 1ormu a o dorin3A" Ji )ans !astorp .7ndea a 1e ' dar dei a6ea impresia ci aude poto itu i 7n.Aduitoru D :Te ro.' te ro.;' din ceasu ace a cu1undat 7n 7ntuneric' se a23inu i' 7n u timA instan3a' se sim3i destu de dispus sa renun3e 7n 1a6oarea a tuia" 4ar cum tAcerea dura prea mu t' spuse cu o 6oce stinsA' 7ntorc7nd capu cAtre conducAtoru edin3eiD % A 6rea sA% 6Ad pe 6Aru meu de1unct' JoAchim Piemssen" A 1ost ca o e i2erare pentru to3i" 4intre cei preEen3i' numai doctoru m.%-u' cehu NenEe i mediumu nu% cunoscuserA persona pe ce #ropus a 1i chemat" !ei a 3i' -er.e' Nehsa ' domnu A 2in' procuroru ' `mnu ii doamna Ma.nus' doamna *tohr' domnioara Le6i i )ermine ete d 7i mani1estarA apro2area' cu 6ocea tare i 2ucuroasA' 2A chiar octoru Sro0oTs0i 1Acu satis1Acut un semn din cap' dei raporturi e Joachim 1useserA 7ntotdeauna reci' acesta din urmA arat7ndu%se e #u3in dispus s8%i accepte studii e ana itice" X M nunat' spuse doctoru " Ai auEit' )o .erI Tu nu %ai cunoscut 7n Cu " ce numit mai 7nainte" 4ar acum 7 cunoti oare dinco o de n Ji eti .ata s8% aduci 7n miF ocu nostruI mKaa eO)area de6eni 7ncordatA" Adormita se c AtinA' .emu i se cutre% cFF'R RR cA di2uie' cAutA i se uptA" Ap ec7ndu%se c7nd 7ntr%o parte' ea Qa t8' murmura cu6inte de ne7n3e es' 1ie a urechea ui )ans
eea

752 T)OMA* MANN !astorp' 1ie a cea a ui )ermine S ee1e d" 7n s17rit' )ans !asto str7nsoarea ce or doua m7ini' care 7nsemna :da;' ceea ce raportA Q % #er1ectK stri.a doctoru Sro0oTs0i" La ucru' )o .erK MuEic i runci e " 4iscu3ieK Ji aminti din nou adunArii ca scopu era uurat nu prin concent .7ndu ui i nici prin repreEentarea 1or3atA a ceea ce se atepta' ci prin3 aten3ie 6a.a i nesi itA" Acum 6enirA ore e ce e mai stranii pe care e trAise erou nostru p%atunci' i cu toate cA drumu 6iitor a destinu ui sau nu ne este prea 2Q cunoscut' urm7nd ca' a un moment dat' sA% pierdem din 6edere cat s17ritu po6estirii noastre' totui s7ntem ispiti3i sA admitem ca au rAmas ce e mai stranii c ipe trAite de e 6reodatA" Acum 7ncepurA ace e ore' adicA' sA o spunem din capu ocu ui' mai mu t de douA' inc usi6 o scurta 7ntrerupere a :muncii; ui )o .er sau mai e9act a tinerei EL Z H c7nd se des1Aura strania trudA care se un.i at7t de 7nspAim7ntAtor' 7nc7t' a un moment dat' toatA umea era pe punctu de a se 7ndoi dacA se putea atepta a 6reun reEu tat i' 7n p us' dintr%o pro1undA mi A' to3i se sim3irA adesea ispiti3i sA o scurteEe' 7ntruc7t pArea cA depAete puteri e p Ap7nde cArora acest e1ort e era impus p7nA a a treEi compAtimirea" Noi cei a 3i' 2Ar2a3ii' atunci c7nd nu 1u.im de 6iatA' resim3im cu to3ii' 7n anumite 7mpreFurAri' aceastA mi a de ne7ndurat pe care' dei este ridico ' nimeni n%o admite i care este pro2a2i destu de ne a ocu ei' ace :destu ; re6o tat care ne scapA' cu toate cA este necesar cu orice pre3 sA se aFun.A a un s17rit" *7ntem con6iniD cititoru a 7n3e es cA' 7n 1apt' este 6or2a de situa3ia de so3 i tata' 7n care 1iecare dintre noi se a1 A c7nd6a' precum i de actu naterii cu care upta micu3ei E Z semAna 7ntr%un mod at7t de iE2itor i at7t de indiscuta2i ' 7nc7t chiar cei care nu% cunoteau 7ncA ar 1i tre2uit sA% identi1ice' 7ntre acetia urma a1 7ndu%se i t7n8ru )ans !astorp cAruia' cum nici e nu 1u.ise 6ia3a' i%a 1ost dat sa cunoascA ast1e acest act su2 aspectu ui de mi cism or.anic H i 7ncA ce aspectK Ji 7n ce condi3iiK Nu se pot ca ine 1e dec7t scanda oase toate caractere e i deta ii e acestei camere un 7n18ptuia actu naterii' su2 umina roie' at7t 7n ceea ce pri6ete ^ persoana care nAtea 7n ha atu ei ar.' cu 2ra3e e .oa e' c7t i ceQ 7mpreFurAri' adicA acea continuA uoara muEicA de .ramo1on% sporo6Aia A si ita pe care semicercu se strAduia s%o 7ntre3inA c ordinu ui' 7ndemnuri e 6oioase cu care o 7m2Ar2Atau tot timp u ; U h care se chinuia i uptaD :)aide' )o .erK !uraFK O sA mear.AK IN Asa%

MUNTELE VRJIT

753

dA%i drumu K 7ncA un mic e1ort i 6ei reuiK; Ji nu 1acem acum nici cu persoana :so3u ui; H dac8% putem considera so3 pe !astorp care 1ormu ase dorin3a H a so3u ui deci' care 3inea nunchii :mamei; 7ntre ai sAi' care% i 3inea de asemenea i m7ini e' e e m7ini tot at7t de umede cum 1useserA pe 6remuri 8 e micu3ei Lei a' t1e cA tre2uia tot timpu sA%i re7nnoiascA e1ortu ca sA nu e scape" !Aci so2a de a spate e 1etei do.orea" MisticA i ini3iereI Vai' nu' cAci to3i se comportau E.omotos i 1ArA de icate3e 7n penum2ra roie cu care ochii' treptat' se o2inuiserA c7t sa cuprindA aproape toatA camera" MuEica i stri.Ate e te 7ndemnau sa te .7ndeti a metode e 1o osite de Armata *a 6Arii pentru a%i 7n6iora auditorii' i 7i 1Aceau sA .7ndeAsc8 ast1e chiar i pe cei care' ca )ans !astorp' nu asistaserA niciodatA a 6reo ser2are re i.ioasa a ace or 1anatici 6ese i" *cena pArea mistica' misterioasA' pioasa' dar nu 7ntr%un sens de 1antasma.orie' ci doar 7ntr%unui 1iresc' or.anic' datorita' aa cum am mai spus%o' i unei 7nrudiri intense cu o a ta ima.ine" AsemAnAtoare dureri or 1acerii' e1orturi e micu3ei EUZ iE2ucneau dupA inter6a e de ca m' timp 7n care r8minea rAsturnatA pe spAtaru scaunu ui' 7ntr%o stare de incontien3A numitA de doctoru Sro0oTs0i :transA pro1undA;" Apoi tresArea iarAi' .emea' se arunca dintr%o parte 7n a ta' 7i 7mpin.ea pe supra6e.hetori' se upta cu ei' e murmura a ureche cu6inte p ine de ardoare' dar ipsite de sens' pArea cA 6rea sA e9pu EeEe ce6a din ea 7nsAi' se aruncA 7ntr%o parte' scr7neA din din3i' mer.7nd p7nA a a muca m7neca hainei ui )8ns !astorp" Aa trecu o orA i mai mu t" Apoi conducAtoru edin3ei socoti cA era n nteresu .enera sA se 1acA o pauEa" !ehu NenEe ' care pentru a se mai ocupa i cu a tce6a i pentru a cru3a' 7n u timA instan3a' .ramo1onu ' n.nase chitara' 1ac7nd sa%i 6i2reEe cu mu ta 7ndem7nare coarde e' ese deoparte instrumentu " !u un suspin' an3u m7ini or se des1Acu" `ru Sro0oTs0i se 7ndrepta c8tre perete pentru a aprinde ampa' ana a 2A 37ni or2itoare i to3i cei 7n6A3a3i cu 7ntunericu c ipirA 7n stupid E Z dormita' ap ecata mu t 7nainte' cu o2raEu aproape pe cni" Era surprinEAtor de a.itatA' 1ac7nd .esturi care pAreau 1ami%c% Qor a 3i' dar pe care )ans !astorp e urmAri cu aten3ie i uimireD !e minute' m7na i2erA a 1etei a6u o micare de du%te 6ino 7n dreptu 2he Q ` ;epArta i o apropia' de parcA ar 1i 6rut sA scoatA sau sA .re%
eer
eVa 2 o i, 11

QQ tresArind de mai mu te ori' 7i re6eni' c ipi 7n uminA' !upiEi' adormi3i' i E7m2i"

754

T)OMA* MANN P7m2eA H a1ectat i oarecum reEer6at" Mi a resim3ita de cei de dureri e ei pareA' 7ntr%ade6ar' risipitA 7n Eadar" Nu arata sA 1 epuiEatA" #oate cA nu%i amintea nimic" Era aeEata 7n 1oto iu d a R 2o na6i or' 7n spate e 2irou ui 7n6ecinat cu 1ereastra' 7ntre acesta i 6anu care 7nconFura eE on.u G 7i aeEase scaunu ast1e ca sa%F reEema 2ra3u de masA i se uitA 7n camerA' drept 7nainte" R8mase ast1 a intatA de pri6iri emo3ionate' 7nt7mpinate din c7nd 7n c7nd' printr semn 7ncuraFator din cap' i tAcu tot timpu pauEei care 3inu cine spreEece minute" ErA o ade6AratA pauEA % poto itA i p inA de du cea mu 3umire a ucru ui 7mp init" #ort3i.arete e 2Ar2a3i or pocnirA" *e 1uma ca m 7n .rupuri' se discutA ici i co o despre !aracteru edin3ei" Nimeni nu se .7ndea sA renun3e a o23inerea unui reEu tat" E9istau semne si.ure menite a 7ndepArta o asemenea presupunere" !ei ce se .AsiserA 7n ce a a t capAt a semicercu ui' 7n apropierea doctoru ui' erau unanim de pArere cA sim3iserA precis i 7n mai mu te r7nduri ace su1 u proaspAt care' atunci c7nd 1enomene e se pre.Ateau' pornea de a persoana mediumu ui' 7ndrept7ndu%se 7ntr%o anumitA direc3ie" A 3ii pretindeau cA au o2ser6at 1enomene uminoase' pete a 2e' a. omerAri mo2i e de 1or3e apArute 7n mai mu te r7nduri 7n 1a3A para6anu ui" 4eci nu tre2uia Asat ca e1ortu sA se destindA" O2osea a nu%i 7n.AduitAK )o .er 1A.Aduise i nu e9ista nici un moti6 de 7ndoia a" 4octoru Sro0oTs0i dAdu semna u pentru re uarea edin3ei" Apoi o conduse pe E Z p7na a scaunu ei de torturA' m7n.7indu%i paru ' 7n timp ce cei a 3i 7i ocupau ocuri e" Totu se petrecu a 1e ca mai 7nainte' es e ade6Arat cA )Ans !astorp ceru sA 1ie 7n ocuit 7n ro u sau de supta .hetor' dar preedinte e se opuse" *e cu6ine' spuse medicu ' sA se aco ce ui care 7i mani1estase dorin3a' .aran3ia materia a imediata ca o mane6ra 1raudu oasA a mediumu ui era practic imposi2i a" )ans !as 7i re uA' prin urmare' ciudatA ui poEi3ie 7n 1a3a micu3ei E Z" umin camera rede6eni roie' c Aro2scur8" MuEicA re7ncepu" 4upA minute' E Z tresari din nou' 1Acu ace eai .esturi de trac3iune i R aceasta )ans !astorp a 1ost ce care anun3A :transa;" *ca natere continua" 7nsA 7n ce chinuri 7n1ricoAtoare a6ea ocK #areA ca nu 6oia a 7ndep inire H dar' oare' era posi2i AI !e ne2unieK In ce maternitateaI IE2A6ire 7n ce 1e i de ceI
c

MUNTELE VRJIT <// \ AFutor' aFutorK .emea copi a' pe c7nd dureri e amenin3au sA se ns1orme 7n acea criEA primeFdioasA numitA de medicii mamoi i 7ntre timp' ea% stri.a pe doctor' 7 ru.a sa%i 6ina 7n aFutor" Sro0oTs0i 1Acu acest ucru' 7ncuraF7nd%o cu Fo6ia itate" Ma.netiEarea' resupun7nd cA era 7ntr%ade6Ar caEu ' 7i dAdea puteri pentru o nouA uptA" Ast1e se scurse a doua orA 7n 6reme ce' r7nd pe r7nd' chitara tremura i .ramo1onu r8sp7ndea arii e din a 2umu

de muEica uoara' 7n atmos1era c aro2scurA cu care ochii' o2inui3i cu umina' 7ncepeau sA se deprindA din nou' treptat" 7n ace moment a6u oc un incident H )ans !astorp a 1ost ce care% pro6oca" Emise o su.estie' e9primA o dorin3a i un .7nd pe care e a6usese de a 7nceput i pe care ar 1i tre2uit' ce%i drept' sA e 1ormu eEe mai de6reme" !u capu sus3inut 7n m7ini' E Z era 7n :transA pro1undA;' iAr NenEe pe punctu sA schim2e discu sAu sa% punA pe partea cea a tA' c7nd prietenu nostru spuse' cu un aer hotar7t' cA a6ea de 1Acut o propunere' 1ArA 7nsemnAtate de a t1e H dar credea totui cA acceptarea ei ar 1i putut aduce un 1o os oarecare" *e .Asea aco o""" adicA' mai 2ine Eis' 7n co ec3ia de discuri a sanatoriu ui e9ista o arie din opera ui Gounod' ru.a ui Va entin' c7ntat8 de un 2ariton acompaniat de orchestrA' 1oarte su.esti6a" *ocotea cA s%ar putea 1ace o 7ncercare cu aceastA 2ucatA" % Ji de ceI 7ntre2a medicu din penum2ra roieticA""" % !hestie de atmos1erA' de sensi2i itate' rAspunse t7n8ru " *piritu acestei 2ucA3i este 1oarte deose2it" E 7i dAduse seama' ascu t7nd%o" 4upA pArerea ui' nu era imposi2i ca spQritu i caracteru acestei 2ucA3i muEica e sA scurteEe procesu ce ;nna sA 1ie dus a 2un s17rit" ^ 4iscu se a1 a aiciI se in1orma doctoru " Nu' nu era" 4ar )ans !astorp putea sa% aducA imediat" ;; !e%3i trece prin capI 6i Sro0oTs0i respinse imediat aceastA propunere" !umI )ans rp 6oia sA p ece' sa se 7ntoarcA i apoi sA%i reia e9perien3a 7ntre% p Q turnai ipsa de e9perien3A era cea care 6or2ea prin .ura ui" Nu' Qreh Y * m#Ru acest ucru era cu neputin3a" Totu s%aT destramA' totu ar iute QY Q !Qe Qa ca#8t% Respectu Iui pentru e9actitatea tiin3i1ica 7i ea s ciFe% R admitA p ecAri i 6eniri" Ua era 7nchisa" E ' medicu ' a6ea 73c Qn ;uEunar" Ei 2ine' dacA acest disc nu era a 7ndem7na' tre2uia""" &+ 6 `r2ea c7nd cehu ' 7n picioare 7n.A pate1on inter6eniD
</> T)OMA* MANN

% 4iscu este aici" % AiciI 7ntre2a )ans !astorp" % 4a' aici" 6aust,=uga lui 'alentin. #o1tim" *e a1 a' din 7nt7m W 7n a 2umu de muEica uoara i nu 7n a 2umu 6erde numAru II und '. era ocu de o2icei" 4in 7nt7mp are' ca prin minune' printr%o 1eri Y ne. iFen3a' se a1 a printre :2ucA3i di6erse; i nu mai rAm7nea dec7t s punA" !e spuse oare )ans !astorp 7n 1a3a acestei situa3iiI Nu spuse nimic 4octoru a 1ost ace a care EiseD :!u at7t mai 2ineK; i c7te6a 6oci repetarA 6or2e e ui" Acu sc7r37i' capacu co2or7" Ji o 6oce 2Ar2Ateasca 7ncepu' printre acorduri de corD :*i it s7nt sA te pArAsesc acum"""; Nimeni nu mai 6or2ea" To3i ascu tau" A2ia 7ncepu c7ntecu ' ca e1orturi e micu3ei E Z 7i schim2arA caracteru " Tresarise o c ipA' apoi prinse sA tremure' sa .eamA' sa scr7neasca' sA pompeEe' duc7ndu%i din nou a 1runte m7ini e umede i unecoase" 4iscu se 7n67rtea" *osi stro1a intermediarA' cu ritm schim2at' pasaFu 2AtA iei i a primeFdiei' 7ndrAEne3' pios i 1ran3uEesc" !ontinuA Aa' apoi 6eni s17ritu ' adicA re uarea temei' spriFinitA de orchestrA' de o puternicA sonoritateD :O' 4umneEeu e din cer' ascu tA%mi ru.a"""; )ans !astorp a6ea mu t de 1urcA acum cu E Z" -ata se 7ncorda' trA.ea aer cu .7tu contractat' se prA2uea 7n ea 7nsAi cu 7nde un.i suspineG apoi ramase nemicata" 7n.riForat' !astorp se ap eca deasupra i' c7nd o auEi pe doamna *tohr sc7ncind' cu un 1e de .eamAt 7n 6oceD %Piem""" ssen"""K )ans !astorp continuA sA ram7na 7n aceeai poEi3ie' sim3ind 7n .ura un .ust amar" AuEi o a tA 6oce' .ra6a i rece' rAspunE7ndD % L%am 6AEut demu t" 4iscu aFunsese a s17rit' u timu acord a a Amuri or rAsunase' nimeni nu oprea aparatu " P.7riind 7n .o ' acu continua sa se 7n6irte 7n miF ocu discu ui" Atunci )ans !astorp 7i 7na 3A capu i caute' pri6irea ui se 7ndreptA 7n direc3ia potri6ita" 7n camerA m

7ncA cine6a" Aco o' iEo at de cei a 3i' 7ntr%un a doi ea p an' unde uminii roii aproape cA se pierdeau 7n 7ntuneric' aa 7nc7t ochii p pp p pAtrunde cu .reu at7t de departe' 7ntre partea ata a 2irou ui i # R pe 1oto iu 7ndreptat cAtre scaunu doctoru ui pe care E Z se oai timpu pauEei' aco o se a1 a Joachim" Era Joachim' cu adin R" um2rite su2 pome3ii o2raEu ui' cu 2ar2a de rAE2oinic din u ti MUNTELE VRJIT </< aie cu 2uEe e%i 1rumos arcuite' at7t de p ine i super2e" *e spriFinea de Atar i 3inea un picior peste ce A a t" #e

1a3a%i suptA se o2ser6a' dei 1ti2rit8 ca de un chipiu' urma su1erin3ei precum i o e9presie de .ra6i%te i de austeritate ce%i dAdea o 1rumuse3e 2Ar2Ateasca" 4oua cute 6ertica e 7i 2rAEdau 1runtea' 7ntre ochii ad7nci3i 7n or2ite e osoase' 1apt care ;nsA nu micora 2 7nde3ea acestor ochi mari' 1rumoi i 7ntuneca3i' 7ndrepta3i ca mi i 7ntre2Atori spre )ans !astorp' i numai spre e " Micu ui de1ect de a tAdatA' urechi e depArtate' se putea recunoate su2 cascA' su2 ciudata cascA pe !are nimeni nu i%o cunotea" Varu Joachim nu era 7n ci6i G sa2ia se spriFinea de picioru aeEat peste ce A a t' 7n timp ce%i strin.ea m7neru cu pumnu ' 2a se putea distin.e' a centiron' ce6a ca un toc de re6o 6er" Ji cu toate acestea' nu purta o ade6AratA uni1ormA" Nu se 6edea nimic deschis sau co orat' a6ea un .u er r8s1r7nt' 2uEunare 7n pAr3i i' unde6a' destu de Fos' se o2ser6a o cruce" #icioare e ui Joachim pAreau mari' iar pu pe e 1oarte su23iri' 1iind 7n1Aurate 7n mo etiere 7ntr%un 1e mai mu t sporti6 dec7t mi itar" Iar cascaI *%ar 1i Eis cA Joachim 7i pusese pe cap o .ame A' 1i97ndu%i%o su2 2Ar2ie cu o cure uA" AceastA cascA producea 7nsA un e1ect antic i mar3ia ' 7i 6enea 2ine' 1iind 7n ace ai timp stranieD se putea spune cA e un Ancier" )ans !Astorp sim3i rAsu1 area micu3ei EUen Brand atin.7ndu%i m7ini e" AuEi 7n.A e respira3ia acce eratA a )erminei S ee1e d" Ji nu se mai auEea nimic a tce6a dec7t 1recuu acu ui E.7riind discu care continua sA se m67rteasc8 i pe care nimeni nu% oprea" Nu se 7ntoarse spre nici unu dintre cei de 1a3A' nu 6oi sA%i 6adA i nici sA tie de ei" Ap ecat 7nainte' peste m7ini' cu capu pe .enunchi' pri6i 1i9 prin penum2ra roie' a `aspete e aeEat 7n 1oto iu" O c ipA' stomacu pAru cA 6rea sA i se QitoarcA pe dos" G7tu i se contractA i scoase patru sau cinci hohote de #uns pro1unde i spasmodice" :Iart8%mAK; murmurA 7n sine' apoi 7 acrimi e' aa cA nu mai 6AEu nimic' cum i se opteteD ^ *pune3i%i ce6aK AuEi . asu de 2ariton a doctoru ui Sro0oTs0i stri.7ndu% .ra6 i F" #e nume' i repet7nd in6ita3ia sA 6or2eascA" 7nsA 7n oc sA rAspundA' + 1r se m7ini e de su2 o2raFii ui EuZ i se ridicA' FF Octoru Sro0oTs0i 7i rosti iarAi nume e' de data aceasta pe un ton V strare se6erA" 4ar' din c73i6a pai' )ans !astorp aFunse a ua de are Ji' cu un .est 2rusc' 7n67rti comutatoru ' aprinE7nd umina a 2A"
758

T)OMA* MANN 7n aceeai c ipA' domnioarA Brand tresAri' E.7 37it8 de un oc 6i *e E2Atea 7n 2ra3e e )erminei S ee1e d" -oto iu ce A a t era .o )Ans !8storp se 7ndreptA cAtre doctoru Sro0oTs0i care' 7n picG protesta" Voi sA 6or2eascA' dar nu putu sA rosteascA nici un cu6% Q Atinse m7na cu .estu ce ui care cere' 18c7nd o micare 2rusca din Iar c7nd primi cheia' 7 admonesta pe doctor' c 8tin7nd amenin3Ator ca i de mai mu te ori' se rAsuci pe cA c7ie i iei din camerA"

Marea irasci2i itate

#e mAsurA ce aniorii treceau' 7n sanatoriu :Ber.ho1; 7ncepu sA domneascA un spirit nou' iar )ans !astorp nu putu sA nu%i dea seama cA era opera demonu ui rAu1AcAtor despre care am pomenit mai sus" !u detaarea i curioEitatea cA Atoru ui care n%are a tA .riFA dec7t sa se instruiascA' e studiase acest demon' 2a chiar descoperi 7n sinea sa nite predispoEi3ii 7n.riForAtoare pentru A participa i mai amp u a cu tu monstruos pe care i% consacrau cei din Furu sAu" Temperamentu nu% 7m2o dea de oc sA cadA pradA spiritu ui care 7ncepuse sA domneascA' dupA ce' de a t1e ' d8inuise mereu' ici i co o' 7n .ermene sau ca simp%tome" !u toate astea' o2ser6A cu .roaEA cA' imediat ce se contro a mai pu3in' 7nsAi 1ApturA sa ceda at7t 7n e9presia chipu ui' c7t i 7n cu6inte i 3inutA i se AsA nApAditA de aceastA mo imA cAreia nimeni din Fur nu i se putea sustra.e" 4ar oare ce se petreceaI !e anume p utea prin aerI O 7nc ina3ie cAtre ceartA" O irasci2i itate co ecti6A" O nerA2dare 1ArA numeK O pornire .enera A cAtre discu3ii 6io ente i 7n6eninate' cAtre e9p oEii de 1urie i cnia spre scanda uri" Pi nic iE2ucneau a terca3ii 7nd7rFite' 37neau rAcne neFusti1icate i ipsite de mAsurA 7ntre persoane sAu .rupuri 7ntre.i pacien3i' iar caracteristica acestor criEe era aceea cA oameni care a6eau nici un amestec' 7n oc sA se simtA deE.usta3i de comport ce or 1urioi sau s8 7ncerce sA ap aneEe certuri e' uau' dimpotri6A' p acti6A a e e' atrai mai de.ra2A de o putere conta.ioasA' 8s7ndu%s O 7n 6oia ace eiai ne2unii" 7ncepeau cu to3ii sA pA eascA i sA tre Ochii c7nteiau de m7nie' .uri e se str7m2au' des1i.urate de patirn Y in6idia3i tocmai AceiA !are se .Aseau 7n p inA deE An3uire' iie # " dreptu ' 1ie pentru prete9tu pe care% a6eau sA E2iere" *u1 e R trupuri e ce or a 3i erau torturate de dorin3a s17ietoare de a pr` MUNTELE VRJIT </, Far cine nu a6ea puterea sA se re1u.ieEe 7n sin.urAtate' era iremedia% Yi atras 7n 67rteF" !on1 icte e din senin i 7n6inuiri e reciproce se Y mu teau Qa U=er.ho1Q 7n chiar preEen3a 7mpAciuitori or care' i ei' erau tamina3i' cu uurin3a 7n1iorAtoare' de o .roso Anie dispusA sA ur e' i ceFa care ieeau din sanatoriu cu su1 etu aproape initit nu puteau re6edea 7n ce dispoEi3ie se 6or 7ntoarce" O persoanA o2inuita care t8tea a masa :rui or 2ine;' o t7n8r8 doamnA 1oarte e e.antA i 1oarte pu3in atinsA de 2oa A' ori.inarA din .u2ernia Mins0 % de a t1e nu i se

prescriseserA dec7t trei uni H co2or7 7ntr%o Ei 7n sat sA 1acA nite t7r.uie i a ma.aEinu de .a anterie 1ranceE" Aco o 7nsA o apucA o 1urie at7t de 6io entA 7mpotri6a 67nEatoarei' 7nc7t se 7ntoarse a sanatoriu 7n prada ce ei mai mari a.ita3ii' a6u o hemora.ie 1u .erAtoare i' din c ipa aceea' 2oa a 7i de6eni ne6indeca2i A" A 1ost chemat so3u ' cAruia i se anun3A cA era condamnatA sA rAm7nA aici' sus' pentru totdeauna" Acesta este doar un e9emp u din 7nt7mp 8ri e cotidiene de a :Ber.ho1" Ji' cu toate cA nu ne sim3im 7ndemna3i a o 1ace' 6om mai re ata i a te e" Unii dintre cititorii notri 7i mai amintesc poate de ace icean' sau 1ost icean' cu oche ari rotunEi' de a masa doamnei *a omon' de t7nAru ace a p Ap7nd care a6ea o2iceiu sA%i terciuiasc8 m7ncAruri e 7n 1ar1urie' pre18c7ndu% e 7ntr%un 1e de pastA i sA e 7n1u ece spriFinit cu pieptu de masA' ter.7ndu%i c7teodatA cu er6etu stic e e .roase a e oche ari or" *e comportase a 1e ' 7n tot acest timp' mereu icean sau 1ost icean' 7n1u ecase a 1e i%i tersese a 1e ochii' 1ArA sA se 1i i6it pri eFu ca persoanei ui sA i se dea 6reo a tA aten3ie dec7t una cu totu 7nt7mp 8toAre" InsA' de cur7nd' 7ntr%o 2unA diminea3A' a primu deFun' 1u cuprins de o aRateptatA criEA de 1urie' care atrase asupra sa aten3ia .enera A' iar 7ntrea.a asisten3A din su1ra.erie sAri 7n picioare" La 7nceput se auEi un E.ornot a masa a care stAteaG 3ipA' 1oarte pa id' adres7ndu%se piticei care st8tea 7n picioare 7n.A e " ^ Min3iK rAcnea e ' cu o 6oce stridenta i p 7n.Area3A" !eaiu e rece" u Q #e care mi %ai adus e .hea3A' .ustA% i dumneata 7nainte de a NQ ca sA%mi spui dacA nu%s nite Eoaie cA dice e i dacA un om cum% de poate sA 2ea aa ce6aK !um de 7ndrAEneti s8%mi ser6eti ceai 1 " Y cum de 3i%a trecut prin cap .7ndu s8%mi aduci o asemenea 2AuturA a ' Ji sA%3i 7nchipui mAcar o c ipA cA a 1i 7n stare s%o 2eauIK N%o `eauK i6 a R%o 6reauK ur a e 28t7nd cu am7ndoi pumnii 7n masa' 7nc7t toata nce u est # sA EornAie i sA 3opAie" Vreau ceai 1ier2inte' ceai c ocotit' #tu meu 7n 1a3a ui 4umneEeu i a oameni orK Nu 6reau Eoaie e
<>? T)OMA* MANN astea' 6reau ceai 1ier2inte' sA mor aici pe oc dacA 6oi sorhi r* 7n.hi3iturA""" *t7rpitur8 a1urisitAK ur A deodatA cu 6oce pi3i.AiatA ru a oarecum' cu un .est u time e 1r7ie care% mai re3inuserA 7ncA ii' Q
Q ,O sc + 8s8 t7r7t

cu 2ucurie 7n deEmA3u cu minant a unei ne2unii 1urioase O amenin3A pe Emerentia cu pumnii i itera mente sAri a spume.7nd" Apoi continuA sa ciocAneascA 7n masA' sA 2atA din pic; i sA rAcneascAD :VreauK; i :Nu 6reauK; H 7n 6reme ce sa a o1erea s taco u o2inuit" O simpatie teri2i A se re6ArsA asupra iceanu ui 1renetQ Mai mu te persoane sArirA de pe scaune' str7n.7nd pumnii' scr7nind riQ din3i' i% pri6irA cu ochii 7n1 AcAra3i" A 3ii 7ncremenirA' pa iEi' cu och; p eca3i' tremur7nd" Mai r8maserA 7ncA mu tA 6reme 7n aceastA stare chiar i dupA ce i se adusese a t ceai iceanu ui care' epuiEat' nici nu se mai .7ndi sA% 2ea" Oare ce 7nsemnau toate acesteaI 7n societatea :Ber.ho1 Q%u ui se i6i un om' un 1ost ne.ustor' 7n 67rsta de treiEeci de ani' care 1e2ricita cam de mu ta 6reme i rAtAcise ani 7ntre.i din sanatoriu 7n sanatoriu" Omu era un duman a e6rei or' un antisemit din principiu i 1Acea din aceastA atitudine un sport' cu o 7ncAp837nare soioasA" !omportarea opoEi3ionistA' pe care i% o 7nsuise din 7nt7mp are' era m7ndria i scopu 6ie3ii ui" -usese ne.ustor' dar nu mai era' adicA nu mai era nimic 7n ume' 7nsA rAmAsese dumanu e6rei or" Era 1oarte serios 2o na6' a6ea o tuse teri2i de ca6ernoasA' i' 7ntre douA accese' a6eai impresia cA p Am7nu 7i strAnutA cu un sunet ascu3it' scurt' neo2inuit' ne inititor" *in.uru 1apt care conta pentru e era ace a de%a nu 1i e6reu" *e numea Niedemann' adicA a6ea un nume cretin' destu de curat" Era a2onat i a o re6ista intitu atA 6)clia arian). i spunea ucruri cam ca acesteaD % AFun. a sanatoriu ui X din A""" Ji pe c7nd tocmai 6oiam sA ma insta eE 7n sa a de cura H peste cine dau cu ochii a st7n.a mea' a18indu pe un eE on.I #este domnu )irschK !ine stAtea to Anit a dreapta me 4omnu No 11K -irete cA am p ecat imediat "a"m"d" :7n ade6Ar' numai asta 73i mai ipseteK; .7ndi )ans !astorp pro1undA antipatie" Niedemann a6ea o pri6ire mioapA i 2Anuitoare" *e putea spu F R ade6Ar' 1ArA ca aceasta sA 1ie o 1i.ura de sti ' cA a6ea pe nas un ; R care se uita chior7' cu rAutate' i dinco o de care nu mai 6ede %n ne7nc -a sa idee care i se suise 7n c7rcA i% cA Area se pre1Acuse intr%o dere ce 7 E.7ndArea mereu 7ntr%o necurmatA manie a pers MUNTELE VRJIT <>+ % demn7nRu;Q sa caute orice impuritate ascunsa sau mascata' a1 atA prin eaFrna lui, i s%o 1acA de ruine" Tachina' suspecta i ump ea cu 2a e F necontenit" #e scurt' 7i petrecea Ei e e pironind a st7 pu in1amiei rice 1ApturA ipsitA de unicu a6antaF cu care e 7nsui putea sA se m7ndreascA" *tarea de spirit de a :Ber.ho1Q pe care am descris%o 7nrAi peste mAsurA 2oa a acestui omG i cum nu se putea sA

nu 7nt7 neasca chiar i aici' sus' 1iin3e nApAstuite 7n 6ia3A de sti.matu de care e ' Niedemann' scApase' aceastA stare .enera A dAdu natere unei scene amenta2i e a care )ans !astorp tre2ui s8 asiste' iar nouA ne 6a s uFi ca o a tA pi da pentru ceea ce a6em datoria s8 descriem" !Aci mai e9ista aco o i un a t om 7n pri6in3a cAruia nu puteai .Asi nimic ce tre2uia demascat' caEu acestuia 1iind impede" *e numea *onnenschein' raEA de soare' i cum era cu neputin3A sA ai un nume mai m7ra6' persoana ui *onnenschein de6eni chiar din prima Ei ne.u coco3at pe nasu ui Niedemann' a care acesta pri6ea chior7 cu o miopie rAutAcioasA i spre care 7ntindea m7na mai mu t ca sA% E.7ndAre dec7t s8% 7ndepArteEe' dar i cu scopu de 8% ener6a i mai tare" *onnenschein' ne.ustor ca i ce A a t' era i e 1oarte serios 2o na6 i de o suscepti2i itate ma adi6A" 7n 1ond' un om ama2i ' de oc prost' i chiar 6ese din 1ireG dar i e 7 ura pe Niedemann p7nA a a se 7m2o nA6i' din pricina tachinAri or i a uEii or ui' iar 7ntr%o dup8%amiaE8 toatA umea dAdu 2uEna 7n ho ' deoarece Niedemann i *onnenschein se pAruiau cu o 6io en3A 2estia A i nestAp7nitA" Era un spectaco Fa nic i deE.ustAtor" *e 2Ateau ca nite copii' 7nsA cu o disperare de oameni maturi care tocmai din cauEa e9asperArii nu mai Jtiau ce 1ac" *e E.7riau pe o2raFi' se 7n1Acau de nas i de .7t' o6in% u se ; unu pe a tu ' se str7n.eau' se rosto.o eau' prada unei 1urii oar2e' scuipau' se pocneau cu picioare e' o6eau' trA.eau' 2ueau i #Ume.au" !u destu A caEnA 1unc3ionarii de a administra3ie' 6eni3i 7n I R8d reuirA sA%i despartA pe cei doi ad6ersari 7nd7rFi3i i 7nc eta3i 7n a % ;iedemann' spume.7nd i s7n.er7nd' cu 1i.ura 7ndo2itocitA de e U 7n1A3ia pe deasupra i 1enomenu curios a p8ru ui 1Acut mAciucA" s !astorp nu mai 6AEuse niciodatA un asemenea ucru i nici nu% Use #osi2i " #Aru domnu ui Niedemann se ridicase drept i 3eapAn a nr ie' i Fn aceastA stare omu o uA a .oanA' 7n 6reme ce domnu nschein' cAruia un ochi 7i dispAruse su2 o 67nAtaie i care a6ea o
<>$

T)OMA* MANN spArturA s7n.er7nd8 su2 paru ne.ru i 2uc at ce%i 7mpodo2ea ca4 condus a 2irou' unde se prA2ui i p 7nse' ascunE7ndu%i 1a3a 7n m7Q QY Aa se 7nt7mp ase cu Niedemann i *onnenschein" To3i cei 1useserA martori a aceastA peni2i A scenA mAi tremurarA 7ncA mu t 7n ir" #rin urmare' este o ade6Arata 2ine1acere cA 7n 1a3a unei aseme nemernicii putem po6esti o 6erita2i A a1acere de onoare care a6u oc atunci i merita' ce%i drept' s%o numim ast1e p7n8 a ridico ' datorQr so emnitA3ii 1orma iste cu care a 1ost tratatA" )ans !astorp n%a uat part acti6A a di1erite e 1aEe a e acestei a1aceri' dar s%a in1ormat' pe parcursu ei 7ncurcat i dramatic' prin miF ocirea documente or' dec ara3ii or si protocoa e or distri2uite 7n copie' nu numai 7n sanatoriu :Ber.ho1Q i 7n 7mpreFurimi' adicA 7n sat' dar i 7n tot cantonu i 7n 7ntrea.a 3arA 2a 7ncA i 7n strAinAtate' p7nA 7n America' 1iind aduse chiar i a cunotin3a unor persoane a2so ut strAine' care nu puteau sA ai2A pentru asemenea chestiune nici cea m8i micA um2rA de interes" Era o a1acere po oneEa' o chestiune de onoare' care iE2ucnise 7n s7nu .rupu ui po oneE' 7nF.he2at de cur7nd a :Ber.ho1' a unei 1oarte mici co onii care ocupa masa :rui or 2ine; H B)ans !astorp' s%o spunem 7n treacAt' nu mAi stAtea a aceastA masA' 7ntruc7t' pe mAsurA ce trecea timpu ' se mutase' r7nd pe r7nd a masa )erminei S ee1e d' apoi a a doamnei *a omon i' 7n s17rit' a aceea a domnioarei Le6iC" AceastA societate a6ea un ustru at7t de e e.ant i at7t de monden' 7nc7t era de aFuns sA 7ncrun3i spr7ncene e pentru a te putea atepta a orice %de a t1e ' e9ista printre ei i o pereche' adicA o domnioara care 7ntre3inea str7nse e.Aturi de prietenie cu unu dintre domni' c7t i a 3i 6erita2i i .enti omi" *e numeauD 6on PutaTs0i' !iesEZns0i' 6on Rosins0i' Michae LodZ.oTs0i' Leo 6on Asarapetian' i mai erau i a te nume" 7n restaurantu de a :Ber.ho1' a ampanie' un oarecare Jap`K a de 1a3a cu a 3i doi .enti omi' 1Acuse' aadar' 7n e.AturA cu so3ia domnu ui 6on PutaTs0i' c7t i despre prietenA domnu ui LodZ.oTs0i' nurm domnioara SrZ oT' nite a1irma3ii pe care nu e putem repeta UrmarA une e demersuri' acte i 1orma itA3i re atate de te9te e ce sesera distri2uite i e9pediate p7nA 7n depArtAri" )ans !astorp citi% 4ec ara3ie tradusa din ori.ina u po oneE" H 7n Eiua de martie +,""" domnu *tanis aT 6on PutaTs0i s%a adresat d` ni or dr" Antoni !iesEZns0i i Jte1an 6on Rosins0i" ru.Amintea sA se dep aseEe 7n nume e sau A domnu Sas
1u%

MUNTELE VRJIT <>= Fapo i sA%i cearA socotea A potri6it codu ui de onoare pentru .ra6e e Fi.niri i de1AimAri de care domnu Sasimir Japo s%a 1Acut 6ino6at 1a3A de so3ia domnu ui 6on PutaTs0i' doamna JadTi.a 6on PutaTs0a' 7n timpu unei discu3ii cu domnii JanusE Teo1i Lenart i Leo 6on Asarapetian" Atunci c7nd domnu 6on PutaTs0i a a1 at' 7n mod indirect' de sus%men3ionata con6or2ire' care a a6ut oc a s17ritu ui noiem2rie' a uat imediat toate mAsuri e pentru A cApAta o certitudine dep inA asupra stArii de 1apt i asupra naturii o1ensei a cArei 3intA a 1ost" Ieri' $< martie +,""" cu6inte e insu tAtoare i insinuAri e au 1ost comunicate prin .ura domnu ui Leo 6on Asarapetian' martor direct a con6ersa3iei 7n cursu cAreia Fi.niri e i

de1AimAri e au 1ost pro1erateG din ace moment domnu *tanis aT 6on PutaTs0i a socotit nimerit sA se adreseEe su2semna3i or pentru a e da 7mputernicire sA 7ntocmeascA ne7nt7rEiat procedura con1orma e.i or onoarei 7mpotri6a domnu ui Sasimir Japo " *u2semna3ii dec arA urmAtoare eD +" 7n 2aEa unui proces%6er2a 7ntocmit de una dintre pAr3i 7n Eiua de , apri ie +,""" care proces%6er2a a 1ost 1Acut a Lem2er. de domnii PdEistaT PZ.u s0i i TadeusE SadZF' 7n caEu domnu ui Ladis aT Godu ecEnZ 7mpotri6a domnu ui Sasimir Japo ' i' 7n p us' 7n 2aEa dec ara3iei Furiu ui de onoare din +@ iunie +,""" redactatA a Lem2er. 7n e.AturA cu numitA a1acere' care documente do6edesc din p in i constatA cA 7n urma 7ncA cAri or repetate a e e9i.en3e or onoarei' domnu Sasimir Japo nu mai poate 1i considerat drept un .ent eman" $" *u2semna3ii' din 1apte e descrise mai sus' tra. conc uEii e care se impun' i constata ca domnu Sasimir Japo nu 6a mai #utea niciodatA i su2 nici o 1orma sa dea 6reo satis1ac3ie pentru acte e ui" =" *u2semna3ii socotesc' 7n ceea ce%i pri6ete' cA este inadmis%l@il sA 7ntocmeascA o procedurA de onoare 7mpotri6a unui om care cA cat onoarea' i nici sa inter6inA 7ntr%o asemenea procedurA" A67nd 7n 6edere aceasta stare de 1apt' su2semna3ii atra. en3ia domnu ui *tanis a6 6on PutaTs0i cA este Eadarnic sa `crneascA 7mpotri6A domnu ui Sasimir Japo 6reo procedurA e onoare' i 7 s1Atuiesc sa% cheme 7n FudecatA pe acesta din pentru a interEice ca o persoanA care nu mai este 7n mAsura <>& T)OMA* MANN s8 dea nici o satis1ac3ie' aa cum este caEu domnu ui SasinV Japo ' s8%i mai cauEeEe a te preFudicii" B4atat i semnatDC 4r" Antoni !iesEZns0i' Jte1an 6on RosinsN )ans !astorp citi apoiD #rotoco a martori or incidentu ui dintre domnii *tanis aT 6on PutaTs0i i Michae LodZ.oTs0i' pe de o parte' i a domni or Sasimir Japo i JanusE Teo1i Lenart' pe de a tA parte' care a a6ut oc a !aEinou din 4"' 7n Eiua de $ apri ie +,""" 7ntre ore e < +f$ i < =f&' seara" A67nd 7n 6edere cA domnu *tanis aT 6on PutaTs0i' 7n 2aEa dec ara3iei repreEentan3i or s8i' domnii dr" Antoni !iesEZns0i i Jte1an 6on Rosins0i' 7n chestiunea de onoare cu domnu Sasimir Japo ' din $@ martie +,"""' a aFuns a con6in.erea' dupA o maturA chi2Euin3A' cA ac3ionarea 7n Fudecata a domnu ui Sasimir Japo ' care i%a 1ost recomandatA' n%ar putea constitui o ade6AratA satis1ac3ie pentru .ra6e e Fi.niri i de1AimAri aduse so3iei sa e JadTi.aG +" A67nd 7n 6edere cA erau 7ndreptA3i3i sA se teamA cA domnu Sasimir Japo nu se 6a preEenta a termen 7n 1a3a instan3ei i ca urmAriri e u terioare 7mpotri6a ui' 7n ca itatea sa de supus austriac' puteau sA de6inA nu numai di1ici e' ci' 7n 1apt' chiar imposi2i eG $" A67nd 7n 6edere' printre a te e' cA o condamnare FudecAtoreascA a domnu ui Sasimir Japo n%ar putea ter.e o1ensa prin care domnu Sasimir Japo a 7ncercat sA deEonoreEe 7n mod ca omnios nume e i casa domnu ui *tanis aT 6on PutaTs0i i a so3iei sa e JadTi.aG 4omnu *tanis aT 6on PutaTs0i a a es ca ea cea mai direc i' con1orm con6in.erii sa e i a67nd 7n 6edere 7mpreFurAri e' cea mai potri6itA' dupA ce a a1 at indirect cA domnu Sasimir Jap` i%a propus sA se ducA 7n acea Ei 7n sus%numitu oc' iar 7n Eiua $ apri ie +,""" 7ntre ore e < +f$ i < =f& seara' 7n preEen3a so3iei sa e JadTi.a i a domni or Michae LodZ.oTs0i i I.naE 6o Me in' i%a tras c7te6a perechi de pa me domnu ui Sasimir Jap MUNTELE VRJIT <>/ care' 7n to6ArAia domnu ui JanusE Teo1i Lenart i a douA 1emei necunoscute' consuma nite 2Auturi a coo ice a sus%numitu 2ar american de a !aEinou" Imediat dupA aceea' domnu Michae LodZ.oTs0i %a pA muit pe domnu Sasimir Japo ' spun7ndu%i cA pa me e i se cu6eneau din cauEa .ra6e or Fi.niri aduse domnioarei SrZ oT i ui 7nsui" Apoi' domnu Michae LodZ.oTs0i %a pA muit i pe domnu JanusE Teo1i Lenart pentru neaFunsu pricinuit domnu ui i doamnei 6on PutaTs0i' dupA care' 1ArA sa piardA nici o c ipA' domnu *tanis aT 6on PutaTs0i i%a tras i e mai mu te perechi de pa me domnu ui JanusE Teo1i Lenart' pentru a 1i ter1e it onoarea so3iei precum i pe a domnioarei SrZ oT" 7n decursu acestor incidente' domnii Sasimir Japo i JanusE Teo1i Lenart au a6ut o atitudine comp et pasi6a" B4atat i semnatDC Michae LodZ.oT0i' I.n" 6on Me in" *tarea de spirit comunA nu%i 7n.Adui ui )ans !astorp sa r7da de acest tir rapid de pA muiri o1icia e' aa cum ar 1i 1Acut%o 18r8 7ndoia A 7n a te 6remuri" Tremura citind' iar corectitudinea inataca2i A a unora i deEonoarea sc7rna6A i 1ArA 6 a.A a ce or a 3i' aa cum apAreau' din ace e documente' 7n ochii cititoru ui' 7 emo3ionarA ad7nc' prin contrastu or destu de pu3in 6iu' dar impresionant" 7nsA asta se petrecea cu to3i" #retutindeni chestiunea de onoare a po oneEi or era studiatA cu pasiune /+ comentatA cu scr7nete de din3i" O rep icA a domnu ui Sasimir Japo ' su 2 1orma unui memoriu' treEi pu3in spirite e' 7ntruc7t Japo aducea

ac

uEa3ia cA 6on PutaTs0i era 1oarte 2ine in1ormat cA e ' Japo ' 1usese _ca i1icat odinioarA de un oarecare 3a1andache preten3ios i cA toate Mersuri e pe care e 7ntreprinsese 6on PutaTs0i nu 1useserA dec7t o a scarad8' deoarece tiuse mai dinainte cA n%o sa 1ie ne6oit sA se Ue eEe" #e de a tA parte' 6on PutaTs0i renun3ase sA% urmAreascA 7n QY3ie pentru 2unu moti6 cA toatA umea i e 7nsui tia per1ect de 2ine *o Ua sa' JadTi.a' 7 .rati1icase cu o 7ntrea.A co ec3ie de coarne' ceea a #o spera sA sta2i eascA chiar cu uurin3A 7n 1a3a instan3ei de Fude% Q unde i depoEi3ia domnioarei SrZ oT nu 6a 1i mai pu3in edi1ica% e % In p us' nu se sta2i ise dec7t cA' 7n ceea ce% pri6ea pe e ' pe Japo '
766

T)OMA* MANN nu era 7n stare sa acorde o repara3ie' nu 7nsA i 7n caEu ce ui a t part a discu3iei incriminate' iar 6on PutaTs0i s%a e.at de e deoarece s1 nu poate sA ai2A nici un 1e de nep Acere" !7t despre ro u pe care i Fucat domnu Asarapetian 7n toatA aceasta a1acere' ar 1i mai 2ine s; mai 6or2im" 7nsA 7n ceea ce pri6ete 7nt7mp area petrecutA a 2a !aEinou ui' se impune sA se 3inA seamA cA e ' Japo ' are o constituiQ mai de.ra2A s A2u3A' cu toate cA dispune de o rep ica destu de 6ioaie Q uneori chiar spiritua A" 4eci' 6on PutaTs0i' 7nso3it de prietenii ui' dar si de PutaTs0a' o 1emeie e9traordinar de 6oinicA' se 2ucurase de o superioritate cu at7t mai mare' cu c7t ce e douA micu3e doamne a1 ate 7n to6ArAia or' a ui Japo i a ui Lenart' erau nite creaturi 1ArA 7ndoia a 6ese e' dar tot 1ricoase ca nite .Aini i atunci' pentru a e6ita o 7ncAierare 7n1iorAtoare i un scanda pu2 ic' e 7 7ndemnase pe Lenart' care 6oise sA se apere' sA stea initit i sA 7ndure aceste contacte mondene trecAtoare cu domnii 6on PutaTs0i i LodZ.oTs0i' cu at7t mai mu t cu c7t nu 1useserA dureroase' iar 6ecinii or din oca e%au uat drept nite tachinarii prieteneti" Ast1e se apArA Japo care' 1irete' n%a6ea mare ucru de sa 6at" Recti1icAri e ui nu reuirA sA Edruncine dec7t 7n mod super1icia 1rumosu contrast dintre onoare i aitate' aa cum reEu tA din constatAri e partidei ad6erse' i asta cu at7t mai mu t cu c7t Japo nu se pricepuse sA distri2uie dec7t pu3ine copii a e rep icii sa e 2Atute a mainA" 4impotri6A' protocoa e e pe care e%am citat aFunseserA su2 ochii tuturora i' cum am spus' e%au primit chiar i persoane comp et strAine de aceasta chestiune" AFunseserA p7nA i a Naphta i *ettem2rini' de pi da' iar )ans !astorp 6AEu documente e 7n m7ini e prieteni or sAi i' spre uimirea ui' constatA cA i ei e studiau cu o e9presie concentratA i ciudat ae preocupatA" NAdAFduise cA ce pu3in domnu *ettem2rini 6a arunca + e.AturA cu e e c7te6a . ume 6ese e' 7nsA ca urmare a stArii de spi .enera e' nici chiar acesta nu mai .Asi puterea necesarA" !Aci de ep demia care 27ntuia se mo ipsise p7nA i spiritu impede a 1rancmaso ui' i se mo ipsise cu o asemenea putere 7nc7t 7i rApea orice po . umA i 7 1Acea accesi2i 7n mod serios tuturor a3738ri or i 1 !Q++ pe care i e pro6oca aceastA chestiune de onoare i de pa meG i"Q starea sAnAtA3ii ui' care se 7nrAutA3ea 7ncet' dar si.ur' cu mici trecAtoare i amA.itoare' 7 7ntunecau pe e ' omu 6ie3ii" astte " aFunsese s8%i 2 esteme starea 7n care se a1 a' 7i era ruine de sin i redresai MUNTELE VRJIT <>< '%spre3uia cu disperare' 1iind si it' chiar 7n acea 6reme' sA stea' din c7nd Ui c7nd 7n pat" Naphta' 6ecinu i ad6ersaru ui *ettem2rini' n%o ducea de oc mai 2ine" Boa a' care 1usese cauEa 1iEicA H sau' tre2uie s%o spunemD prete9tu 7ntreruperii carierii ui 7n Ordin % pro.resa in or.anism i nici a titudinea' nici puritatea aeru ui 7n care tr8ia nu%i puteau stA6i i a.ra6area" *i e stAtea' adesea' 7n patG ra.uea a de6enea mai puternicA atunci c7nd 6or2ea i' pe mAsurA ce i se urca 1e2ra' se arAta mai tAios i mai mucAtor" ReEisten3e e ideo o.ice 7mpotri6a 2o ii i a mor3ii' a cAror nimicire prin aceste 6ic ene 1or3e a e naturii apAreau at7t de dureroase pentru su1 etu domnu ui *ettem2rini' erau desi.ur strAine micu ui Naphta i de aceea 7i 7nre.istra 7nrAutA3irea stArii 1iEice nu cu triste3e' ci cu o 6ese ie sarcasticA' o com2ati6itate 1ArA seamAn i o ne6oie de criticA' de ne.are i de pertur2are spiritua A' 1apt ce ad7ncea i mai mu t me anco ia ce ui a t' a3737nd 7n 1iecare Ei certuri e or inte ectua e" -irete' )ans !astorp nu putea 6or2i dec7t despre ce e a care asista" 7nsA era aproape si.ur cA nu%i scApa nici una i a6ea sentimentu cA numai preEen3a ui' adicA a 7nsui o2iectu ui cAtre care 3intea Ee u or peda.o.ic' era necesarA pentru a deE An3ui contro6erse e ce e mai importante" Ji' daca nu% cru3a pe domnu *ettem2rini de amArAciunea pe care ita ianu o sim3ea c7nd 7 auEea dec ar7nd cA rAutA3i e ui Naphta s7nt interesante' tre2uia totui sA admitA cA aceste rAutA3i s17reAu prin a 7ntrece orice mAsurA i' adesea' chiar imite e unei min3i sAnAtoase" Era un 2o na6 care nu a6ea puterea sau 2unA6oin3a sA se 7na 3e deasupra 2o ii i 6edea 7ntrea.a ume su2 semnu rAu ui" *pre marea 1urie a domnu ui *ettem2rini' care i%ar 1i s1Atuit 2ucuros e e6u sA iasA din camerA sau ar 1i pre1erat sA%i astupe urechi e' Naphta dec ara cA materia este prin 7nsAi constitu3ia ei prea .roso anA pentru ca spiritu sA se #oatA 7ncarna 7n ea" Era o ne2unie sA pretinEi aa ce6a" !Aci ce reEu ta e aiciI O aiurea AK ReEu tatu practic a Re6o u3iei -ranceEe' at7t de udatA' nu este dec7t apari3ia statu ui 2ur.heE H sp endida ispra6A' n%am EiceK H 2a' 7n p us' unii 7ncercau s%o mai i ame ioreEe 7n esen3a ei' ca eQ sA se .enera iEeEe m7rA6ia" 4esi.ur' 1ericirea ar 1i Repu2 ica iZersa A' nu%i aaI #ro.resu I Ah' pro.resu seamAnA cu ace 1aimos na6' care%i schim2A

necontenit poEi3ia' deoarece nAdAFduiete sa easc8 7n 1e u AcestA o a inare" 4orin3a nem8rturisit8' 7nsA de 1apt dit8 pretutindeni' de a 6edea iE2ucnind un rAE2oi' era e9presia
768 T)OMA* MANN acestei stAri" Va 6eni i rAE2oiu ' i e 2ine cA 6a 6eni' dei 6a aduc totu a tce6a dec7t ceea ce pre6Ad autorii ui" Naphta dispre3uia ci 2ur.heEa preocupatA numai de securitatea ei" GAsise pri eFu a a e9prime punctu de 6edere asupra acestei chestiuni intr%o Ei de toam pe c7nd se p im2au pe osea i c7nd' 7ncep7nd sA p ouA' toatA umea a comandA deschisese um2re e e" 7n ochii ui' 1aptu acesta repreEent un sim2o a aitA3ii i a mo iciunii tri6ia e' care era produsu ci6i iEa3iei" Un accident i un a6ertisment' ca nau1ra.iu transat anticu ui :Titanic;' a6urA un e1ect ata6ic' 7 readuserA pe om aco o de unde pornise' 7nsA' 7n ace ai timp' repreEentarA i o ade6AratA m7n.7iere Atunci 2ur.heEii 7ncepurA sA 3ipe c7t 7i 3inea .ura' cer7nd mai mu tA si.uran3A 7n miF oace e de transport" !Aci printr%un consens unanim se arAtau 1oarte indi.na3i imediat ce securitatea e pArea amenin3atAG 1aptu este Fa nic' mai cu seamA cA aceastA s A2iciune omeneascA se potri6ea de minune cu sA 2Aticia 2estia A i in1amia c7mpu ui de 2AtA ie economic pe care% constituie statu 2ur.heE" RAE2oiK rAE2oiK Iar N8phta 7i apro2a' 7ntruc7t aceastA nerA2dare .enera A de a pro6oca rAE2oiu i se pArea aproape onora2i A" 4ar imediat ce domnu *ettem2rini introducea 7n disputA cu67ntu :Fusti3ie; i propunea acest principiu no2i ca pe un miF oc pre6enti6 7mpotri6a catastro1e or interne i e9terne' Naphta' care pretinsese cu pu3in 7nainte cA spiritu este prea pur ca sA poatA iE2uti 6reodatA sA i se dea o 1ormA p8m7nteanA' nu putea reEista 7ndemnu ui de a pune a 7ndoia A chiar i acest spirit i se si ea s8% de1AimeEe" *e 6or2ea despre Fusti3ieI 4ar era oare aceastA idee at7t de demnA de admira3ieI Era cum6a un principiu di6inI Un principiu superiorI 4i6initatea i natura se 6Adeau deopotri6A de nedrepte' a6eau 1a6ori3ii or' procedau pnn se ec3ie' acord7nd unora a6antaFe primeFdioase i pre.Atind a tora u destin 1aci i 2ana " !um r8m7nea cu omu dotat cu 6oin3aI #entru Naphta' Fusti3ia era pe de o parte o s A2iciune care para iEa 6oin3a' a era 7nsAi 7ndoia a' iar pe de a tA parte' o tr7m2i38 care% 7mpin.ea pe spre 1apte necu.etate" 4ar' 7ntruc7t omu H pentru a r8m7ne 7n don + mora H tre2uia sA coriFeEe mereu :Fusti3ia; 7n sensu acesta' da $ + radica :Fusti3ia; 7n sensu ce A a t' ce mai r8m7nea atunci din caracteru a acestui principiuI 4e a tminteri nu puteai 1i :Fust; dec7tD sau 7m# unui punct de 6edere sau 7mpotri6a a tuia" Restu nu este dec7t ism i iatA cA nu mai e9istA nimeni care sA cadA 7ntr%o asenien

MUNTELE VRJIT <>, A" Justi3ia nu e' 2ine7n3e es' dec7t un cu67nt .Aunos a retoricii 2ur.heEe' iar mai 7nainte de%a trece a ac3iune tre2uie' 7n primu r7nd' sa tii despre care Fusti3ie este 6or2aD despre aceea care 6rea sa dea 1iecAruia ce%i apar3inea' sau despre aceea care 6rea sa dea ace ai ucru tuturora" Am a es a 7nt7mp are un e9emp u din aceste discu3ii 1ArA s17rit' pentru a 7ncerca sA arAtAm cum cAuta Naphta sA pertur2e 7nsAi ra3iunea" 4ar era 7ncA i m8i rAu atunci c7nd se 7nt7mp a sA se 6or2eascA despre tiin3A' 7n care nu credea" Nu credea 7n tiin3A' spunea Naphta' deoarece omu este a2so ut i2er sA creadA sau sA nu creadA" !redin3a 7n tiin3A este o credin3A ca toate ce e a te' 7nsA mai stupidA i m8i rAu1AcAtoare dec7t oricare a ta' i 7nsui cu67ntu :tiin3A; este e9presia rea ismu ui ce ui mai stupid' cAruia nu%i este ruine sA accepte sAu s8 1acA sA circu e' ca nite 2Ani mArun3i' re1 e9e e in1init de du2ioase a e o2iecte or 7n inte ectu omenesc' i sA aFun.A 8 do.matismu ce mai deEo ant i ce mai ipsit de spirit care a 1ost inocu at 6reodatA speciei omeneti" Ideea unei umi materia e' e9ist7nd 7n sine' nu era oare cea mai ridico A dintre toate contradic3ii eI 4ar tiin3a modernA a naturii' ca do.mA' se 2aEa numai pe ipoteEa meta1iEicA potri6it cAreia 1orme e cunoaterii ce ne s7nt proprii % adicA spa3iu ' timpu i cauEa itatea' 1orme 7n care se des1AoarA umea 1enomena A H repreEintA nite condi3ii rea e e9ist7nd independent de cunoaterea noastrA" AceastA a1irma3ie monist8 este cea mai 7ndrAEnea3A impertinen3A sA67ritA 6reodatA de cine6a pe seama spiritu ui" *pa3iu ' timpu i cauEa itatea se numesc 7n im2aF monistD e6o u3ie H i aceasta este do.ma centra A a pseudore i.iei i2er%cu.etAtori or i atei or' cu aFutoru cAreia se credea cA 6A 1i detronatA prima carte a ui Moise' pentru a se opune o tiin3A uminatA unei 1a2u e copi Areti' ca i cum )aec0e ar 1i asistat a naterea pAm7ntu ui" JAr AtanieK *e poate oare a1irma cA teoria eteru ui cosmic este e9actAI *e poate pretinde cA ste con1irmat atomu ' aceastA drA.A aA . umA matematicA a :ce ei mai mici unitA3i indi6iEi2i e;I 4octrinA in1initA3ii spa3iu ui i a timpu ui se #`ate oare 2iEui pe e9perien3AI 7n ade6Ar' de 7ndatA ce dai do6adA de o.icA' aceste do.me a e in1initA3ii i rea itA3ii spa3iu ui i timpu% te duc a nite conc uEii i reEu tate 1oarte 7m2ucurAtoare i anumeD eant" AdicA ne%am 6edea si i3i sA recunoatem cA rea ismu este 6Aratu nihi ism 1i oEo1ic" 4e ceI #entru simp u moti6 cA raportu rn8sur8 oarecare i in1init este e.a cu Eero" Nu e9istA nici o rA 7n in1init' 7n eternitate' nu e9istA duratA i nici schim2are" 7n
770

T)OMA* MANN in1initu spa3ia ' de 6reme ce orice distan3A este 7n mod matematic e cu Eero' n%am 1i 7n stare nici m8car sA concepem douA puncte situ unu Un.A a tu ' cu at7t mai pu3in un corp' i cu at7t mai pu3in mic Naphta constata toate acestea pentru a rAspunde neruinArii cu c tiin3a materia ista 7i preEenta mo1turi e astronomice' 1 ecArea a ipst de con3inut asupra :Uni6ersu ui;' ca o cunoatere a2so utA" Nenorocir omenire care' datoritA unei preEum3ioase con1uEii de ci1re 1ArA nici o 6a oare' a primit sA i se inocu eEe sentimentu nimicniciei i s%a Asat despuiatA de sensu patetic a propriei sa e importan3eK !Aci nu se admite ca ra3iunea i cunoaterea omeneascA sA se mAr.ineascA numai a domeniu terestru i 7n aceastA s1erA sA trateEe drept rea e doar re a3ii e dintre o2iect i su2iect" 4ar atunci c7nd pAtrunde mai ad7nc i se 67r8 7n taine e eterne' c7nd se trece de a pretinsa cosmo o.ie a cosmo o.ia propriu%Eis8' . uma mer.e prea departe i 7n1umurarea de6ine sinistra" !e stupiditate 2 as1ematorie'

7n 1ond' sa 6rei sA masori :distan3a; de a p8m7nt p7nA a o stea oarecare 7n tri ioane de 0i ometri sau 7n ani% uminA i sA%3i 7nchipui cA printr%o asemenea 1an1aronadA de ci1re po3i o1eri spiritu ui omenesc o pri6e ite asupra naturii in1initu ui i a eternitA3ii' atunci c7nd nici in1initu nu are a2so ut nimic comun cu distan3a' nici eternitatea cu durata i des1AurAri e timpu ui' atunci c7nd' departe de a 1i nite concepte iE6or7te din tiin3e e naturii' e e 7nseamnA dimpotri6A des1iin3area a ceea ce numim naturA" 7ntr%ade6Ar' e ' Naphta' pre1era de o mie de ori nai6itatea unui copi care crede cA ste e e s7nt 7n p7nEa ceru ui nite .Auri pe unde se 7ntreEArete umina eternA' 7n ocu tuturor 1 ecAre i or .Aunoase' nesA2uite i preEum3ioase pe care e sA67rete tiin3a monist8 6or2ind despre :Uni6ers;" Atunci *ettem2rini 7 7ntre2A dacA' 7n ceea ce% pri6ea' e9p ica in 1e u acesta e9isten3a ste e or" La care Naphta rAspunse cA reEer6a scepticismu ui sAu 7ntrea.a umi in3A i 7ntrea.a i2ertate" 4in aceas a a1irma3ie puteai iarAi sA deduci ce idee 7i 1Acea e despre : i2ertate / unde ar duce o asemenea concep3ie" Iar domnu *ettem2rini a6ea' 6 toate moti6e e sA se teamA ca )ans !astorp sA nu .AseascA asemen n8E27tii demne de%a 1i uate 7n seamaK Naphta p7ndea cu rAutate toate pri eFuri e care i se o1ereau' pe deE6A ui s A2iciuni e pro.resu ui 2iruitor asupra naturii i #e demonstra 7n acti6itatea repreEentan3i or i deschiEAtori or sAi a muri recAderi e omeneti 7n ira3iona " A6iatorii' spunea e ' erau MUNTELE VRJIT
<<+

nite indi6iEi destu de du2ioi i nesu1eri3i' dar mai a es 1oarte sUpersti3ioi" 7i uau a 2ord mascote' un cor2' scuipau de trei ori 7ntr%o narte i%n cea a tA' sau 1o oseau mAnui e predecesori or norocoi" !um Fnip8cA o ipsA de FudecatA at7t de primiti6a cu concep3ii e 1i oEo1ice pe care se 2aEa pro1esia orI AceastA contradic3ie 7 7n6ese ea pe Naphta' 7i dAdea satis1ac3iiG i de aceea insista asupra ei cu predi ec3ie""" 4ar iatA cA noi cu e.em e9emp e din inepuiEa2i u 1ond de umor a.resi6 a ui Nap3ha' c7nd n%am a6ea dec7t sA ne oprim a 1apte mai rea e" 7ntr%o dupA%AmiaEA de 1e2ruarie' respecti6ii domni cAEurA de acord sA%i iA E2oru din monotonia 6ie3ii or cotidiene' pentru a 1ace o p im2are cu sania p7na Ia Monstein' care se .Asea a o orA i FumAtate depArtare" Erau cinci cu to3ii' adicA Naphta i *ettem2rini' )ans !astorp' -er.e i Nehsa " Aadar' p ecarA 7n douA s8nii cu c7te doi cai' )ans !astorp cu umanistu ' Naphta cu -er.e i Nehsa Bacesta din urmA pe caprA' a Aturi de 2irFarC' a ora trei' 2ine 7n1o1o i3i' de a domici iu ce or e9terni' i 7nto6ArAi3i de c inchete e Eur.A Ai or care rAsunau at7t de p Acut 7n tAcutu peisaF a EApeEii' urm7nd drumu ce ducea spre sud' de%a un.u 6ersantu ui din dreapta' trec7nd pe a poa e e mun3i or -rauen0irch i G aris" Ninsoarea 7i 2Atea din ce 7n ce mai puternic 7n 1a3A' ast1e cA' 1oarte cur7nd' deasupra creste or RAti0onu ui nu mai rAmAsese dec7t o 17ie de aEur spA Acit" *e Asase .er' iAr munte e era 7n6A uit 7n cea3A" 4rumu pe care% urmau' o corniA 7n.usta' 7ntre perete e de st7ncA i prApastie' urca piepti 7n pAdurea de 2raEi" 7naintau a #as" !ei care co2orau cu sAniu3e e e ieeau adesea 7n 7nt7mpinare' iar c7nd se apropiau se 6edeau si i3i sA co2oare" 4e dupA cotituri se auEea semna u su23ire a Eur.A Ai or a tor s8nii cu c7te doi cai' care se apropi%au 7ncet' c8ci tre2uia sA 1ii 1oarte prudent p7nA treceau mai departe" Apoi #e partea st7ncoas8 a drumu ui cAtre Pu.en i se deschise o sp endida #erspecti6A aproape de 3inta e9cursiei" 7n 1a3a micu ui han din Monstein' Ne;Ji Eicea :hote 2a near;' ca atorii ieirA de su2 p eduri i' As7nd aRu e 7n urmA' 1AcurA c73i6a pai pe Fos pentru a admira pri6e itea ce Yntindea spre sud%est' asupra *tu ser.ratu ui" #erete e imens' de trei + de metri 7nA 3ime' era 7n6A uit de cea3A" Ici i co o t7nea c7te un pisc aurat comp et de ne.uri' 7na t c7t ceru ' supraterestru' 18c7ndu%te sA te esti a o sihAstrie Ta ha ic8 de o 7ndepArtatA i hieraticA inaccesi2i %R a )ans !astorp admirA 7nde un. acest spectaco ' 7ndemn7ndu%i i pe h sA 1acA a 1e " 4e a t1e ' e 1u ace a care' cop eit de un sentiment
L

772

T)OMA* MANN de umi in3a' rosti cu67ntu :inaccesi2i ;' o1erind ast1e dom *ettem2rini pri eFu sA men3ioneEe cA' se% n3e e.e' se i reuise asce a unea acestui pisc" 4e a tminteri' inaccesi2i u ' ca sA spunem aa nicQ mai e9istaD pe toatA supra1a3a pAm7ntu ui nu se mai a1 A nici un N care omu sA nu 1i pus picioru " Asta este o micA e9a.erare Q AudAroenie' rep icA Naphta' men3ion7nd E6erestu care opusese n7 atunci' o 7mpotri6ire de .hea3A temeritA3ii oameni or' i care pArea c inten3ioneaEA sA r8m7nA 7ncA mu tA 6reme 7n aceastA reEer6A" Umanistu se suparA" Apoi domnii se 7ntoarserA a :hote u 2a near;' 7n 1a3a cAruia se mai a1 au 6reo c7te6a s8nii strAine' cu caii desh8mA3i' aeEate a Aturi de ce e cu care 6eniserA ei" )anu acorda i .AEduire" La primu etaF se a1 au c7te6a camere de hote numerotate" Tot aco o se .Asea i su1ra.eria' cu 7n1A3iare rusticA' dar 2ine 7ncA EitA" E9cursionitii comandarA han.iu ui pre6enitor o .ustareD ca1ea' miere' p7ine a 2A i p AcintA de pere' o specia itate a ocu ui" BirFari or e trimiserA 6in rou" !73i6a e9cursioniti e 6e3ieni i o andeEi ocupau ce e a te mese" Am 1i 2ucuroi sA putem spune cA a masA ce or cinci prieteni ai notri cA dura ca1e ei 1ier2in3i i e9ce ente dAduse natere unei discu3ii de ni6e mai 7na t" InsA ar 7nsemna sA nu respectAm ade6Aru ' cAci' 7n rea itate' discu3ia se reducea de 1apt a mono o.u ui Naphta care' dup8 c7te6a cu6inte a2ia rostite de cei a 3i' 7ncepu sA 6or2eascA doar e sin.ur %un mono o. condus 7ntr%un mod pe c7t de curios pe at7t de necu6iincios din punctu de 6edere a con6enien3e or' deoarece e9%ieEuitu se adresa numai ui )ans !astorp' instruindu% prietenete i

7ntorc7nd spate e domnu ui *ettem2rini' care stAtea 7n partea cea a tA' i ne. iF7ndu%i deopotri6A pe cei a 3i doi 6ecini" Ar 1i .reu de redat su2iectu impro6iEa3iei sa e' pe care )Ans !astorp o ascu ta c Atin7nd din cap i apro27nd numai pe FumAtate" -ArA 7ndoia cA Naphta nu se 7ndrepta numai spre un sin.ur o2iect' ci se mica o cum capricios 7n domeniu spiritu ui' atin.7nd o mu 3ime de pro2 em 7ncerc7nd pe scurt sA sta2i eascA' 7ntr%un mod descuraFator' am2i.ui 1enomene or spiritua e a e 6ie3ii' natura nesi.urA i EAdArnicia - pentru mAri e principii' pe !are e e deducea arAt7nd 7n ce 6e sc7nteieto8re se 7n1A3ia a2so utu pe pAm7nt" Ai 1i putut' ce mu t' s8%i reduci e9punerea a pro2 ema i2er U care o trata ca i cum ar 1i a6ut inten3ia s%o 7ncurce i mai mu t% MUNTELE VRJIT
773

rintre a te e despre romantism i despre du2 u sens 1ascinant a acestei ri europene de a 7nceputu seco u ui a X X% ea' 7n 1a3a cAreia concepte e reac3iunii i a e re6o u3iei s%au destrAmat 7n mAsura 7n care u s\au contopit 7ntr%un nou concept mai 7na t" !Aci era' 2ine7n3e es' ridico sA 6rei sA e.i' 7n mod e9c usi6' conceptu re6o u3ionar de ace a a pro.resu ui i de ci6i iEa3ia 2iruitoare" Mai 7nainte de orice' romantismu european a 1ost o micare de e i2erareD antic asicist8' antiacade%micA' 7ndreptatA 7mpotri6a 6echiu ui .ust 1ranceE' 7mpotri6A 6echii co i a ra3iunii' de ai cArei apArAtori romanticii i%au 2Atut Foc' ca i1ic7ndu%i drept peruci pudrate" Ji Naphta se e.A de rAE2oaie e de e i2erare' de entuEiasme e ui -ichte' de acea micare de re6o tA ame3itoare i iricA 7mpotri6a unei tiranii insuporta2i e' care' din ne1ericire' heK heK se numea i2ertate' adicA 7ntrupa idei e re6o u3iei" Era 1oarte cara.hiosD c7nt7nd c7t 7i 3inea .ura' romanticii se deE An3uir8 cu scopu de a do2or7 tirania re6o u3ionarA 7n 1o osu reac3ionarei asupriri e9ercitate de principi' i a at7t s%a reEumat tot ce s%a 1Acut pentru i2ertate" T7nAru care ascu ta era 7ndemnat de Naphta sA%i dea seama de di1eren3A' sau mai precis de contrastu dintre i2ertatea e9terioarA i ceA interioarA H i' 7n ace ai timp' sA e9amineEe de icata chestiune de a ti care ser6itute erA ce mai mu t i care ce mai pu3in compati2i A cu onoarea unei na3iuni' heK heK In rea itate' i2ertatea era un concept mai mu t romantic dec7t pro.resist' cAci a6ea comun cu romantismu tocmai ine9trica2i a 7mp etiturA a necesitA3i or omeneti de e9pansiune i de accentuare pAtima imitati6A a Eu ui" Tendin3a indi6idua istA de deEro2ire A pre.Atit cu tu istoric i romantic a na3iona ismu ui' care era de esen3A rAE2oinica i ca i1ica i2era ismu umanitar drept o2scurantism H cu toate ca i e preconiEa indi6idua ismu ' 7nsA pentru moti6e cu totu di1erite" Indi6i% ua ismu era romantic i descindea tocmai din e6u mediu' cu con% !e #tia sa asupra importan3ei nemAr.inite i cosmice a indi6idu ui' de nde se putea deduce at7t doctrina nemuririi' c7t i doctrina .eocentrist8 + astro o.ia" #e de a tA parte' indi6idua ismu era pro2 ema umanismu% i2erator' care 7nc inA spre anarhie i 6oia sA 7mpiedice' oricum' ca 1tipa indi6idua itate sA 1ie Fert1itA 7n 1o osu co ecti6itA3ii" Ji acesta indi6idua ism' indi6idua ism 1iind i unu i ce A a t' cAci ace ai Ynt e9prima mai mu te ucruri deodatA"
774

T)OMA* MANN Nu era mai pu3in ade6Arat 7nsA cA e9a tarea i2ertA3ii dAduse nast ce or mAi strA uci3i ad6ersari ai i2ertA3ii' apArAtori or cei mai spiritu r Ai trecutu ui' 7n upta 7mpotri6a pro.resu ui distru.Ator i ne e.iuit [/; Naphta 7 cita pe Arndt' care 2 estemase indi6idua ismu i ridicase ; s A6i aristocra3ia' apoi aminti de Gorres' promotor a misticii cretine 4ar oare mistica nu a6ea nimic comun cu i2ertateaI Oare mistica n 1usese i ea antisco asticA' antido.maticA i antic erica aI Este ade6Arat cA erai si it sa consideri ierarhia ca pe o putere i2era A c8ci ea ridicase o sta6i A 7n 1a3a monarhiei a2so ute" 7nsA misticismu de a s17ritu e6u ui mediu 7i a1irmase esen3a i2era A de6enind precursoru Re1ormei % a Re1ormei' heK heK care' 7n ce%o pri6ete' 1usese o 7mp etire indestruc% ti2i A 7ntre i2ertate i reac3iune medie6a A""" -apta ui Luther""" Ei' da' ea a6ea a6antaFu sA demonstreEe 7n mod e6ident i cu toatA 6io en3a natura pro2 ematicA a 1aptei 7nsAi' a 1aptei 7n .enera " Oare t7n8ru auditor a ui Naphta tia ce 7nseamnA o 1aptAI O 1aptA 1usese' de pi dA' asasinarea consi ieru ui de stat SotEe2ue de cAtre studentu *and" Ji ca sA 6or2im din punct de 6edere crimina istic' cine a 1ost ace a care :a pus pumna u 7n m7na ui *and;I EntuEiasmu pentru i2ertate' 2ine7n3e es" 4acA 7nsA cerceteEi mai ad7nc' consta3i cA' de 1apt' era 6or2a mai pu3in de un entuEiasm i mai mu t de un 1anatism a mora ei i a urii 7mpotri6a unei 1ri6o itA3i contrare spiritu ui na3iona " Este ade6Arat cA' pe de a ta parte' SotEe2ue 1usese 7n ser6iciu Rusiei' adicA 7n s uF2A *1intei A ian3eG i" cu toate acestea' *and %a 7nFun.hiat 7n nume e dra.ostei pentru i2ertate % ceea ce' pe de a tA parte' Ar pArea oarecum de necreEut' dat 1iind ca 7n r7ndu ce or mai 2uni prieteni ai ui se numArau i nite ieEui3i" #e scurt' oricare Ar 1i putut 1i 1apta' era" in orice caE' un procedeu repro2a2i ca prin miF ocirea ei sA%3i mani1est+ .7ndireA' i nu contri2uia de oc sA impeEeascA pro2 eme e spiritu ui" H #ot sa mA in1ormeE dacA 6e3i aFun.e mai repede a capAtu ecni6 curi or dumnea6oastrAI 4omnu *ettem2rini pusese aceastA 7ntre2are i anume pe un tAios" *tAtuse tot timpu nemicat pe scaun' 2Atuse

ner6os cu de.ete masA i%i 1rAm7ntase musta3a" 4ar acum situa3ia de6enise insuporta AFunsese A capAtu rA2dArii" 7i 7ndreptA trupu ' continu7nd sa ste J 1oarte pa id' se ridicase oarecum 7n 67r1u picioare or' aa 7nc7t coapse e 7i mai atin.eau scaunu i 7n 1e u acesta' cu ochii ui n MUNTELE VRJIT
775

strA ucitori' 7i 7n1runtA ad6ersaru care' cu o surprindere pre1Acuta' se 7ntoarse spre e " \ 8um, a3i a6ut 2unA6oin3a sA 68 e9prima3iI a 1ost 7ntre2area cu care Naphta 7i rAspunse" % Am a6ut 2unA6oin3a' 7i spuse ita ianu ' i%i 7n.hi3i sa i6a' am a6ut 2unA6oin3a sA 68 1ac cunoscut cA s7nt hotar7t s8 6A 7mpiedic de a tu 2ura cu am2i.uitA3i e dumnea6oastrA un t7n8r 1ArA apArareK % 4omnu e' 6A in6it s8 68 mAsura3i cu6inte eK % Nu este ne6oie' domnu e' de o asemenea in6ita3ie" Am o2iceiu sA%mi contro eE spuse e' iar ace ea pe care e% am rostit corespund cu preciEie circumstan3e orG am a1irmat cA 1e u dumnea6oastrA de%8 EApAci spiritu unui t7nAr 7n mod 1iresc o6Aitor' de a% ademeni i de a% s a2i mora mente' este o infamie care prin cu6inte nu 6a putea 1i niciodatA pedepsitA cu toatA asprimea pe care o merita""" Rostind cu67ntu :in1amie;' *ettem2rini o6i cu pa ma 7n masa i' 7mpin.7nd 7ndArAt scaunu ' s17ri prin 8 se ridica H ceea ce%i determinA imediat i pe cei a 3i s8 procedeEe a 1e " La mese e ce e a te se trA.ea cu urechea % adicA numai a una sin.ura' cAci e9cursionitii e 6e3ieni p ecaserA' aa cA doar o andeEii urmAreau cu o e9presie perp e9A' a terca3ia care tocmai iE2ucnise" Aadar' a masa noastrA toatA umea se ridicase 7n picioareD )ans !astorp i cei doi ad6ersari' i8r 7n 1a3a or -er.e i Nehsa " To3i cinci erau pa iEi' cu ochii ho 2a3i i cu 2uEe e schimonosite" 7nsA oare cei trei to6arAi deEinteresa3i n%ar 1i tre2uit sA 7ncerce s8 inter6inA 7ntr%un sens 7mpAciuitor' sA poto eascA situa3ia printr%o . uma' adicA sa aranFeEe totu #rintr%un 7ndemn a omenieI 4ar nici unu nu 1Acu aceastA 7ncercare" *tarea or de spirit 7i 7mpiedica" *tAteau 7n picioare' cuprini de un tremur ner6os i' independent de 6oin3a or' str7n.eau pumnii" !hiar i A"S" -er.e' caruiA' cum o spusese de 8t7te8 ori' toate chestiuni e 7na te 7i erau a2so ut strAine i care renun3a totdeauna i din capu ocu ui sA a#recieEe semni1ica3ia disputei H chiar i e a6ea con6in.erea cA' de data sta' situa3ia eraD care pe care' adicA ori""" ori' i cA t7r7t e 7nsui 7n a ter% aI e' nu putea dec7t sA ase ucruri e s8% i urmeEe ca ea" Musta3a ui #Q8cut8 se um1 a i se deEum1 a m7nioas8" In tAcerea care se AsA' 7 auEirA pe Naphta scr7nind din din3i" #entru ns !astorp a 1ost o e9perien3A asemAnAtoare cu aceea din momentu ui Niedemann i se 1Acuse p8ru mAciucAD creEuse ca un asemenea
<<>

T)OMA* MANN ucru nu%i dec7t un 1e de%a 6or2i i 7n rea itate nu se 7nt7mp a niciod 4ar iatA cA Naphta scr7nea 7n ade6Ar din din3i 7n initea apAsAtoare a scr7netu suna ca un E.omot teri2i de nep Acut' sA 2atic i straniu 7n nu era mai pu3in do6ada unei anumite i 7n1iorAtoare st8p7niri de sin cAci departe de%a rAcni' spuse 7ncetior' cu un 1e de semisur7s .717i1 H In1amieI #edepsitAI MA.arii 6irtuoi au 7nceput sA dea cu copita+I 7mpin.e3i at7t de departe po i3ia peda.o.icA a ci6i iEa3iei' 7nc7t tra.e3i spadaI IatA ceea ce numesc eu un succes pentru 7nceput % uor o23inut cum ma .rA2esc sA adau. cu dispre3' cAci o . umA 1oarte uuricA a i si it 6irtutea s8%i punA armuraK Restu 6a 6eni de a sine' domnu meu 4e asemenea i :pedeapsa;" NAdAFduiesc cA principii e dumnea6oastrA de ci6i nu 6A 7mpiedicA sA ti3i cA s7nte3i 6ino6at' cAci dacA ucruri e 6or sta a t1e ' ma 6oi 6edea si it sA pun aceste principii a 7ncercare prin nite miF oace care""" O2ser67ndu% pe domnu *ettem2rini cA se 7ncordeaEA' continuAD Ah' 6Ad cA nu 6A 1i necesar" VA stau 7n drum' 7mi sta3i 7n drum % 2ine' 6om ichida acest mic di1erend a ocu cu6enit" #entru moment' 6A mai spun doar un ucru" 7n 1A3arnica teamA de statu sco astic i de re6o u3ia iaco2inA' dumnea6oastrA considera3i crima 7mpotri6a peda.o.i or metoda mea prin care educ tineretu 7n6837ndu% sa se 7ndoiascA' s8 rAstoarne cate.orii e i sA despoaie idei e de demnitatea or academicA i de aparen3a or de 6irtute" AceastA teamA este 1oarte 7ntemeiatA' cAci s%a isprA6it cu umanitatea dumnea6oastrA' 68 asi.ur H s%a isprA6it o datA pentru totdeauna" !hiar i aEi nu mai este dec7t o 6echiturA' o p atitudine c asicistA' o p ictisea A a spiritu ui care te 1ace sA cAti i pe care noua re6o u3ie' a noastrA' domnu meu' se pre.Atete s%o arunce a .unoi" Noi tim 1oarte 2ine ce 1acem c7nd' ca educatori' iscam 7ndoia a' o 7ndoia A mu t mai pro1undA dec7t a triat%o 6reodatA 2iata dumnea6oastrA ci6i iEa3ie" Teroarea s17ntA de care epoca noastrA 8re at7ta ne6oie nu%i dec7t un scepticism 7mpins p7n8 a u tim imitA' un haos mora din care se 7na 3A a2so utu " Am spus toate acestea ca Fusti1icare pentru mine' i ca dumnea6oastrA sA 6A 1ie de 7n683Atu Restu se 6a decide 7n a ta parte" Ve3i mai auEi despre mine" % Ji 6e3i .Asi cine s8 68 audA' domnu meu' stri.a *ettem2rini spate e ui Naphta care pArAsi masa i a er.A spre cuier s8%i ia 2 Apoi 1rancmasonu se prA2ui cu toatA .reutatea pe scaun i%Ji a# inima cu m7ini e"
MUNTELE VRJIT
777

\ Distruttore< 8ane arrabbiato< 7isogna amma""arlo< stri.A e cu su1 etu a .ura" !ei a 3i r8maserA 7n picioare 7n Furu mesei" Musta3a ui -er.e continua sA se um1 e i sA se deEum1 e" Lui Nehsa i se str7m2ase 1a ca" )ans !astorp 7i reEemA 2Ar2ia' ca i 2unicu sAu' cAci 7i tremura cea1a" !u to3ii se .7ndeau c73 de pu3in s%au ateptat a asemenea ucruri c7nd p ecaserA" To3i' 1ArA ca domnu *ettem2rini sa 1acA e9cep3ie' se

.7ndeau 7n ace ai timp cA a 1ost un noroc sA 6inA 7n douA s8nii i nu 7ntr%una' comunA tuturora" #7n8 una' a ta' 1aptu acesta uura 7ntoarcerea" 4ar dupA aceeaI % V%a pro6ocat a due ' spuse )ans !astorp a2Atut" % -irete' rAspunse *ettem2rini i' arunc7nd o pri6ire ce ui care stAtea 7n picioare 7n.A e ' se 7ntoarse imediat i%i spriFini capu 7n mina" % Ve3i primiI 6oi sA a1 e Nehsa " % Mai 7ntre2a3iI rAspunse *ettem2rini i 7 pri6i i pe e ' o c ipA""" 4omnii mei' continuA re6enindu%i comp et' re.ret 1e u cum s%a s17rit p im2area noastrA' 7nsA orice om tre2uie sA se atepte 7n 6ia3A a asemenea incidente" 7n mod teoretic' deEapro2 due u ' 1iindcA este interEis de e.e" In practicA 7nsA este cu totu a tce6aG cAci e9ista situa3ii 7n care""" une e contraste' care""" pe scurt' s7nt a dispoEi3ia acestui domn" 4in 1ericire' 7n tinere3ea mea am 1Acut pu3ina scrimA' ast1e 7nc7t' 7n c7te6a ore de e9erci3iu' o s8%mi m AdieE m7na" *A mer.emK #entru rest 6a tre2ui sA ne s1Atuim" #resupun cA acest domn a i poruncit sA i se 7nhame caii a sanie" At7t 7n timpu 7ntoarcerii spre casA c7t i mai t7rEiu' )ans !astorp a6u momente 7n care se sim3i cuprins de ame3ea a 7n 1a3a monstruoEitA3ii uninente' mai a es c7nd se 6Adi cA Naphta nu 6oia sA audA nici de 1 oretA' nici de spadA i cA se 7ncAp837na sa ceara un due cu pisto u ' deoarece' 7n ade6Ar' e a6ea dreptu sA a ea.A arma' 7ntruc7t potri6it codu ui onoarei era ce Fi.nit" E9istau c ipe' s%o spunem' c7nd t7n8ru nostru reuea' 7ntr%o oarecare mAsurA' sA%i e i2ereEe .7ndu din mreFe e n care erau prini cu to3ii' sA 7mprAtie ne.ura irasci2i itA3ii .enera e' #un7ndu%i cA situa3ia asta este o ne2unie i cA tre2uie e6itatA" ^ 4acA mAcar ar e9ista 7n ade6Ar o Fi.nireK stri.a e 7n con6or2irea u *ettem2rini' -er.e i Nehsa ' pe care Naphta 7 uase ca martor de d ata ce se 7ntorseserA' i care ducea ne.ocieri e dintre pAr3i" *au dacA @E ce pu3in o insu tA cu caracter 2ur.heE i mondenK continuA !astorp
778

T)OMA* MANN sa peroreEe" 4acA unu ar 1i t7r7t 7n noroi nume e onora2i a ce ui a t daca ar 1i 1ost 6or2a de o 1emeie ori de indi1erent ce a ta 1ata itat asemAnAtoare i pa pa2i a a 6ie3ii' 7n pri6in3a cAreia ar 1i imposi2i s%.Aseti un compromisK Bine' 7n asemenea caEuri due u s%ar impune ca u tima so u3ie' iar atunci c7nd ai dat satis1ac3ie onoarei' c7nd 1aptu s petrecut cu oarecare menaFamente' i c7nd po3i spune c8 ad6ersarii s%au despAr3it 7mpAca3i' se poate presupune chiar c8 acest aranFament este 2un' sa utar i e1icace 7n anumite caEuri comp icate" 4ar ce%a 1Acut NaphtaI #entru nimic 7n ume nu 6reau sA%i iau apArarea' 7ns8 m8 7ntre2 numai cu ce 6%a o1ensatI A rAsturnat cate.orii e" Aa dupA cum s%a e9primat' a despuiat anumite no3iuni de demnitatea or academicA" Ji prin asta dumnea6oastrA 6%a3i sim3it Fi.nit H i sa admitem cA ar 1i pe 2una dreptate""" % *8 admitemI repetA domnu *ettem2rini i 7 pri6i un." % #e 2unA dreptate' pe 2unA dreptateK #rin asta' 6%a o1ensat" 7ns8 nu 6%a insu tat" E9istA o di1eren3A' da3i%mi 6oieK 7n caEu acesta este 6or2a despre ucruri a2stracte' despre ucruri care pri6esc spiritu " #o3i sa o1enseEi pe cine6a e.7ndu%te de mani1estAri e spiritu ui' 7ns8 7n 1e u acesta nu 6ei putea de oc s8 insu 3i pe oricine' a 7nt7mp are" Este o a9iomA pe care orice Furiu de onoare 6a tre2ui s%o admitA' 68 asi.ur' martor mi%e 4umneEeu" Ji din cauEa asta' ceea ce i%a3i rAspuns' 6or2ind despre :in1amie; i despre :pedeapsA asprA;' nu este de oc o insu tA' cAci a3i 7n3e es sa 68 e9prima3i 7ntr%un sens sim2o ic' totu a rAmas 7n domeniu spiritu ui i nu are nimic comun cu domeniu persona ' sin.uru care ar putea cuprinde o insu tA" *piritu nu poate 1i niciodatA persona ' e este comp etarea i interpretarea a9iomei' i de aceea""" % VA 7ne a3i' domnu e i prietene' rAspunse domnu *ettem2rini cu ochii 7nchii" 7n primu r7nd' 6A 7ne a3i admi37nd c8 1apte e spiritu ui nu pot a6ea un caracter persona " N%ar tre2ui s8 .7ndi3i 7n 1e u acesta' spuse e ' i surise 7n mod 2iEar' cu 1ine3e i durere" 4ar 6a 7ne a3i ma a es 7n aprecierea pe care o 1ace3i asupra spiritu ui 7n .enera ' i #e ca dup8 toate aparen3e e' 7 socoti3i prea s a2 pentru a da natere unor c 1 icte i pasiuni de asprimea ce or suscitate de 6ia3a rea A' i care B deschide a ta ca e dec7t pe aceea a ieirii pe teren" FR'incL E ementu a2stract' puri1icat' idea ' este uneori i a2so utu ' prin ur este e ementu ce ei mai e9treme ri.ori care comporta nite post;+ i ia2i 8 sd mu t mai imediate' mai radica e' de ur8 i de opoEi3ie ireconci MUNTELE VRJIT
<<,

ireducti2i a' dec7t e.Aturi e socia e" Oare 6a mai poate mira 1aptu ca e duce mu t mai direct i mai nemi os a opoEi3ia 7ntre Eu i Tu' adicA a o situa3ie 7ntr%ade6Ar e9trema' aceea a due u ui' a uptei 1iEiceI 4ue u ' prietene' nu este un :aranFament; ca oricare a tu " Este u tima so u3ie' re7ntoarcerea a starea de naturA primiti6A' a2ia uor atenuata de anumite re.u i cu caracter ca6a eresc' care s7nt 1oarte super1icia e" Esen3ia u acestei situa3ii este e ementu sau curat primiti6' upta corp a corp' i re6ine 1iecAruia datoria de a 1i .ata pentru aceasta situa3ie' oric7t de 7ndepArtat s%ar sim3i de natura" #o3i 1i e9pus 7n 1iecare Ei" Ace a care nu este capa2i sA apere ideea' p Atind cu 1iin3a' cu 2ra3u sau cu s7n.e e s8u' nu este demn' i este 6or2a sA rAm7i om' oric7t de spiritua iEat ai 1i"

IatA ec3ia pe care o primea )ans !astorp" Ji ce putea r8spundeI TAcu' pradA unei medita3ii apAsAtoare" !u6inte e domnu ui *ettem2rini pAreau initite i o.ice' i totui se 68deau dep asate i destu de pu3in 1ireti 7n .ura ui" G7nduri e sa e nu erau .7nduri care%i apar3ineau H cum de a tminteri nu e a6usese ideea acestei ciudate upte pe care o acceptase' 1iindu%i impusA de teroristu i micu Naphta H iar aceste .7nduri erau e9presia tu 2urArii cauEate de irasci2i itatea .enera a i cAreia sp endida inte i.en3a a domnu ui *ettem2rini 7i de6enise roa2A i unea ta" !um' 1iindcA spiritu erA ri.uros' tre2uia sA conducA 1ArA mi a a un deEnod8m7nt 2estia ' anume ace a a uptei corpora eI )ans !astorp se ridica 7mpotri6a unei asemenea concep3ii sau 7i dAdea si in3a s8 se ridice % pentru a do6edi 7nsAi spaimei care% st8p7nea cA nici e n%ar 1i 7n stare de un asemenea ucru" Ji pe e 7 in1 uen3a irasci2i itatea su1 eteascA a tuturor' nu era nici e omu sa dea 7napoi" !a o adiere 7n1iorAtoare i decisi6A' 7i 6enea' din re.iuni e depArtate unde sA A uiesc amintiri e' scena 7n care Niedemann i *onnenschein se rosto.o eau' anc eta3i 7ntr%o upta 2estia A i disperata' i 7n3e e.ea' cutremur7ndu%se' !a a capAtu tuturor ucruri or nu r8m7neau dec7t trupu ' un.hii e' din3ii" a da' 2a da' tre2uia sA se 2atA' cAci 7n 1e u acesta ap8rai ce pu3in atenuarea naturii' e.i1erata printr%un cod ca6a eresc""" Ji ast1e ' )ans astorp 7i o1eri domnu ui *ettem2rini ser6icii e ui de martor" O1erta i%a 1ost re1uEatA" Nu' ar 1i 1ost imposi2i ' nu' nu putea 1i !ceptat' 7i r8spunse din primu moment domnu *ettem2rini' cu un 7n ace ai timp i 1in i 7ndurerat % apoi' dup8 o scurta chi2Euia a' &e; r .e i Nehsa .8sirA' de asemenea' 1ArA s8%i Fusti1ice modu de%a
<@?

T)OMA* MANN 6edea prin moti6e hotar7toare' cA nu era cu putin3A ca )ans !astorp sa Q parte acti6A a con1 ict" E6entua ' putea sA asiste ca ar2itru' 7ntrucQt preEen3a unui martor neutru 18cea i ea parte' dupA datina' din r7ndu ace or atenuAri ca6a ereti a e 2estia itA3ii' despre care 6or2ise domnu *ettem2rini" !hiar Naphta se pronun3A 7n sensu acesta' prin miF ocirea ui Nehsa ' mandataru sau' iar )ans !astorp se dec arA mu 3umit Martor sau ar2itru' orice%ar 1i 1ost' a6ea' oricum' posi2i itatea sa in1 uen3eEe asupra moda itA3i or uptei' ceea ce' de a t1e ' se do6edi a 1i o cruda necesitate" !Aci Naphta aratA ca%i ieise comp et din 1ire cu propuneri e ui" !eruse o distan3a de cinci pai i' a ne6oie' un schim2 de trei . oan3e" !hiar 7n seara di1erendu ui comunicase aceastA condi3ie ne2uneascA prin Nehsa ' de6enit 1ide u mandatar i repreEentantu interese or sa e 2ar2are i care persista i e cu cea mai mare 7ncApa37nare sA impunA ace eai condi3ii' FumAtate din ordin i FumAtate dintr%o 7nc ina3ie persona a" *ettem2rini' 1irete' nu .Asi nimic de o2iectat' 7nsA at7t -er.e ca martor' c7t i impar3ia u )ans !astorp se sim3irA u tra.ia3i' iar acesta din urmA se comportA chiar .roso an 1a3A de miEera2i u Nehsa " Nu%i era ruine' 7 7ntre2a )ans !astorp' sA cearA asemenea neroEii' c7nd' de 1apt' era 6or2a de un due pur a2stract' care nu se 2aEa pe nici o inFurie rea aI 4a' se 6or 2ate cu pistoa e e' dei chiar acest ucru era destu de ur7t' 7nsA peste toate mai 6enea i cu asemenea ciudA3enii uci.aeI 7n ade6Ar' e9istau imite p7nA a care se mai putea discuta o chestiune de onoare' dar aa""" nu mai ram7nea dec7t sA 6ina cu propunerea de a 3inti direct prin 2atista de a piept" E6ident' nu era 6or2a sa se tra.A asupra ui' a ui Nehsa ' de a aceasta distan3a' i de aceea' desi.ur' propunea cu at7ta uurin3a asemenea condi3ii s7n.eroase % i aa mai departe""" Nehsa ridica din umeri' amintind 1ArA nici o 6or2A 7n p us cA se a1 au 7ntr%o situa3ie e9trema' 7n u tima c ipa' 1apt care deEarma oarecum partida ad6ersa' ispitita sa piardA din 6edere acest amAnunt" Totui' a doua Ei" in timpu unui ne7ncetat du%te%6ino' martorii ui *ettem2rini reuirA m 7nt7i sA reducA numAru . oan3e or a unu sin.ur' apoi sa aranFeEe pr 2 ema distan3ei' ast1e 7nc7t com2atan3ii sA 1ie p asa3i a cincispreEece pai unu de a tu ' a67nd 7nsA dreptu sA 7nainteEe cu cinci pai 7 nain de%A tra.e" 4ar i acest aranFament nu% o23inurA dec7t 7n schim 1A.Aduie ii ca nu se 6a mai 1ace nici o tentati6A de 7mpAcare" minteri' nici nu a6eau pistoa e" MUNTELE VRJIT
<@+

A6ea 7nsA domnu A 2in" 7n a1ara de micu3u re6o 6er strA ucitor cu care%i p Acea sA sperie doamne e' mai a6ea i o pereche de pistoa e mi itare de 1a2rica3ie 2e .ianA' aeEate 7ntr%o sin.urA cutieG nite 2roTnin.uri automate' cu m7nere e de emn 2run' .ata 7ncArcate i dispun7nd de nite mecanisme de tir din o3e a 2astru' iar a .ura 3e6i or strA ucitoare ieeau 7n re ie1' mici i 1ine' catari e pentru ochire" )ans !astorp 6AEuse re6o 6ere e 7ntr%o Ei' a t7naru 1arsor' i' 7mpotri6a propriei ui con6in.eri' se o1eri cu toata candoarea sa i e cearA domnu ui A 2in cu 7mprumut" #rocedA 7ntocmai' 1ArA sA ascundA scopu demersu ui' cer7ndu%i' pe cu67nt de onoare' sa pAstreEe discre3ia' i reui 1oarte uor' 1Ac7nd ape a sim3u ca6a eresc a t7naru ui 1arsor" 4omnu A 2in 7 7n6A3A chiar cum sA e 7ncarce i trase cu am7ndoua arme e c7te6a 1ocuri 7n .o " Toate acestea cerura timp i ast1e se scurserA douA Ei e i trei nop3i p7n8 a 7nt7 nirea pe teren" Terenu pentru due 1u propus de )ans !astorp" *u.erase sa 1ie a es pitorescu oc unde 6ara 7n1 oreau ace e 1 ori a 2astre i unde se retrA.ea 7n sin.urAtate pentru a :sta a c7rm8; 6is7nd" Aco o' 7n diminea3a a treia dupA iE2ucnirea di1erendu ui' chestiunea urma sA%i .AseascA deE e.are imediat ce se 6a umina de EiuA" )ans !astorp' care era 1oarte a.itat' nu se .7ndi dec7t 7n aFun' adicA destu de t7rEiu' cA ar 1i 1ost necesar sa aducA i un medic"

*e s1Atui imediat cu -er.e asupra acestei chestiuni' chestiune care se do6edi 7nsA a 1i e9trem de .reu de reEo 6at" -ara 7ndoia A cA RAdAmante 1usese mem2ru unei asocia3ii studen3eti' 7nsA ar 1i 1ost imposi2i sA so ici3i concursu unui director de sanatoriu pentru a participa a o ac3iune i e.a A' cu At7t mai mu t cu c7t era 6or2a de nite 2o na6i" 7n .enera ' e9istau anse minime sA .Aseti aici un doctor dispus sA asiste a un due cu pistoa e 7ntre doi oameni 1oarte .ra6 2o na6i" !7t despre Sro0oTs0i' nici mAcar nu a6eau si.uran3a ca acest creier e9a tat ar 1i O`st 7n stare sA panseEe o ranA" Nehsa ' care a 1ost consu tat 7n aceasta pri6in3a' anun3A ca Naphta se *i pronun3ase asupra pro2 emei i nu dorea preEen3a unui medic" E nu eJea pe teren ca sA 1ie uns i pansat' ci sA se 2At8' i asta 7n mod 1oarte *erios" !e se 6a 7nt7mp a dupA aceea 7i era per1ect indi1erent i ram7nea con6ins cA ucruri e se 6or aranFa de a sine" #Area o dec ara3ie de prost au.ur' 7nsA )ans !astorp se si i s%o interpreteEe ca i cum Naphta ar 1i s`cotit 7n sinea ui ca nu 6or a6ea ne6oie de un medic" 4ar oare `ettem2rini nu comunicase i e ' prin -er.e' care%i 1usese trimis' ca pro%
782

T)OMA* MANN 2 ema medicu ui nu% interesaI #rin urmare nu era chiar at7t de nesA2uit sa n8d8Fduieti ca ad6ersarii puteau 1i 7n sinea or de acord s8 nu 6erse s7n.e" 4oua nop3i dormiserA cu .hidu a aceastA ceartA i 6or mai dormi 7ncA i o a treia" Vremea aterne o oarecare indi1eren3A i impeEete o anumita stare de spirit' care nu 7nceteaEA nici o c ipA sa se modi1ice o datA cu trecerea ore or" 7n Eorii Ei ei nici unu dintre com2atan3i' 3in7nd pisto u 7n m7nA' nu 6a mai 1i omu care 1usese 7n seara con1 ictu ui" !e mu t' 6or ac3iona mecanic i constr7ni de sentimentu onoarei' deci nu potri6it cu i2era or 6oin3A' adicA din p Acere i cu con6in.ere' aa cum ar 1i 1acut%o 7n c ipa certeiG i tre2uia s8 1ie posi2i sA pre6ii' 7ntr%un 1e oarecare' o asemenea deEa6uare a eu ui or actua ' prin amintirea a ceea ce 1useserA 7nainte 6reme" )ans !astorp nu .reea 7n .7nduri e ui' a6ea dreptate 7nsA 7ntr%un chip pe care nu i %ar 1i putut 7nchipui 6reodatA' nici mAcar 7n 6is" A6ea per1ectA dreptate 7n ceea ce% pri6ea pe domnu *ettem2rini" 7nsA dacA ar 1i 2Anuit 7n ce sens 7i 6a modi1ica Leo Naphta proiecte e 7naintea c ipei hotAr7toare sau 7n acea c ipA decisi6A' nici chiar starea de spirit .enera a din care reEu tau toate acestea nu %ar 1i 7mpiedicat sA se opunA A ceea ce tre2uia sA se 7nt7mp e" La ora apte soare e era 7ncA departe de a rAsAri deasupra mun3i or' 7nsA 7n momentu c7nd )ans !astorp' dupA o noapte 1r8m7ntatA' pArAsi :Ber.ho1Q%ui ca s8 se duca larende"!$ous, 7ncepuse s8 se EAreascA oarecum' ca prin 1um" *er6itoare e 1Aceau curA3enie 7n ho i se uitarA a e mirate" #orta u era deschisG 18ra 7ndoia a cA -er.e i Nehsa ' 7mpreunA sau separat' p ecaserA i ei' unu ca s8% ia pe *ettem2rini' ce A a t cA sA% 7nso3eascA pe Naphta pe teren" E ' )ans !astorp' se ducea sin.ur' 7ntruc7t ca itatea de ar2itru nu%i 7n.Aduia sA se a Ature nici uneia dintre pAr3i" Mer.ea 7ntr%un 1e mecanic' apAsat de po6ara 7mpreFurAri or" Totui' era e6ident c8 sim3ea ne6oia sA asiste a 7nt7 nire" Ar 1i 1ost imposi2i s8 stea departe i sA atepte reEu tatu 7n patD 7n primu r7nd' pentru cA""" 7nsA acest prim punct nu% deE6o tA % i 7n a doi ea r7nd' ucruri e nu puteau 1i Asate s8%i urmeEe sin.ure cursu " * a6a 4omnu ui' 7nc8 nu se 7nt7mp ase nimic .ra6 i nici nu tre2uia s8 se 7nt7mp e ce6a .ra6" tU a chiar era impro2a2i " -useserA si i3i sA se scoa e a umina arti1icia a" _a acum tre2uiau' potri6it 7n3e e.erii' sA se 7nt7 neAsc8 7n .er' 7n aer i 1ArA sA 1i m7ncat nimic" 7nsA dupA aceea' su2 in1 uen3a ui' a ui )a MUNTELE VRJIT
<@=

!astorp' ucruri e 6or ua' 1ArA 7ndoia A' o 7ntorsAturA 1a6ora2i A i seninA' 7ntr%un 1e care 7ncA nu putea 1i pre6AEut i pe care era mai 2ine nici s8 nu 7ncerce sA% .hiceascA' 7ntruc7t e9perien3a te 7n6a3A ca i ce e mai ne7nsemnate 7nt7mp 8ri se des1AoarA cu totu a t1e dec7t 3i e%ai 7nchipuit din capu ocu ui" Oricum' aceasta era diminea3a cea mai nep Acuta din toate c7te 7i amintea" * A2it i nedormit' )Ans !astorp nu%i putea stap7ni din3ii sA nu%i c An3ane ner6os' 2a' 7n su1 etu ui' Ia o nu prea mare ad7ncime' era ispitit s8 nu se 7ncreadA nici mAcar 7n curaFu pe care i% 1Acea sin.ur" Erau nite 6remuri at7t de ciudate""" 4oamna de a Mins0' pe care o distrusese propria ei m7nie nesA2uitA' iceanu 1urios' Niedemann i *onnenschein' chestiunea pa me or po oneEe' toate i se amestecau tumu tuos 7n minte" Nu%i putea 7nchipui cA' su2 ochii ui' de 1838 cu e ' doi oameni 6or putea tra.e unu asupra a tuia' ca sA%i 6erse s7n.e e" 4ar c7nd se .7ndeA A ceea ce se petrecuse su2 ochii ui 7ntre Niedemann i *onnenschein' 7ncepea sA se 7ndoiascA de sine i de uni6ersu sau' i tremura 7n haina%i 7m2 AnitA' 7n 6reme ce' orice s%ar 1i 7nt7mp at' o anumitA contiin3A a caracteru ui e9traordinar i a pateticu ui situa3iei' simu tanA cu e emente e recon1ortante a e aeru ui matina ' 7 7nsu1 e3eau i% e9a tau" #radA acestor sentimente i acestor .7nduri at7t de amestecate' urcA po67rniu 7n Eori e care se uminau pu3in c7te pu3in' trec7nd prin 4or1' apoi peste p at1orma pistei de 2o2 i ast1e ' urm7nd cArarea 7n.usta' aFunse 7n pAdurea acoperitA cu EApadA' trecu printre st7 pii de emn pe su2 care se 7ntindea pista i merse pe un drum 1Acut mAi de.ra2A de urma pai or dec7t de opatA' printre trunchiuri e copaci or" !um mer.ea repede' 7i aFunse 7n cur7nd' din urmA' pe *ettem2rini i pe -er.e" Acesta ducea 7ntr%o m7na' su2 pe erina' cutia cu pistoa e" )ans !astorp nu o6Ai s8 i se a Ature i a2ia se .Asi 7n.A ei cA%i i EAri pe Naphta i pe Nehsa ' care nu erau dec7t cu 1oarte pu3in 7naintea or" % Rece diminea3A' s7nt ce pu3in optspreEece .rade su2 Eero' spuse cu ? 6Adit8 2unA inten3ie' 7nsA 7n sinea ui se

7n.roEi de uurAtatea cu6inte or' i adAu.AD 4omnii mei' s7nt 7ncredin3at""" !ei a 3i doi tAcurA" Musta3a p AcutA 8 ui -er.e se um1 A i se deEum% 8% 4upA pu3inA 6reme' *ettem2rini se opri' uA m7na ui )ans !astorp' #use i cea a tA m7nA deasupra i spuseD
<@&

T)OMA* MANN H #rietene' eu nu 6oi ucide" N%o 6oi 1ace" Ma 6oi e9pune . on3u ui sau%asta este tot ce%mi poate porunci onoarea" 4ar nu 6oi ucide' ai 7ncredere 7n mine" 7i asA m7na i porni iar a drum" )ans !astorp era ad7nc micat totui' dupA c73i6a pai' spuseD H Este minunat de 1rumos din partea dumnea6oastrA' domnu e *ettem2rini' dar' pe de a ta parte""" 4aca' 7n ceea ce% pri6ete""" 4omnu *ettem2rini se mar.ini sa dea din cap" 4ar acum' )ans !astorp 7i spunea ca daca nu 6a tra.e unu ' ce ui a t 7i 6a 1i 1oarte .reu sa nu 1acA a 1e ' i socoti ca ucruri e s7nt pe ca ea cea 2una' deci ca presupuneri e sa e 7ncepeau sa se con1irme" *im3i ca inima 7i de6ine mai uoara" Tra6ersarA pode3u care trecea peste de1i eu 7n 1undu cAruia' 6ara' se prA6A ea torentu acum 7n.he3at i tAcut' contri2uind at7t de puternic a aspectu pitoresc a ocu ui" Naphta i cu Nehsa se tot 1737iau de co o p7na co o' prin EApada' 7n 1a3a 2Ancii capitonate cu perne .roase i a 2e' i pe care )ans !astorp 1usese si it' odinioarA % cop eit de amintiri at7t de e9traordinar de 6ii H sa atepte sA nu%i mai cur.A s7n.e din nas" Naphta 1uma o 3i.ara' i )ans !astorp se 7ntre2a daca a6ea i e po1ta sa 1acA a 1e ' 7nsA nu sim3i nici cea mai mica dorin3a' 7nc7t trase conc uEia ca un asemenea .est tre2uia cu at7t mai mu t sa 1ie o a1ectare din partea ce ui a t" !u mu 3umirea su1 eteasca pe care o sim3ea 7ntotdeauna 7n acest oc' pri6i 7n Furu ui' 7n intimitatea semea3A a 6Aii sa e care' su2 EApada i .hea3a' nu era mai pu3in 1rumoasa dec7t pe timpu 1 ori or ei a 2astre" Trunchiu i ramuri e 2radu ui ce se 7na 3A de%a curmeEiu pri6e itii erau de asemenea 7ncArcate cu EApada" H Buna Eiua' domnii mei' rosti e cu 6oce impede' m7nat de dorin3a sa introducA chiar de a 7nceput un ton 1iresc 7n miF ocu .rupu ui' i care' spera e ' 6a contri2ui sa risipeascA norii" 4ar nu a6u succes' cAci nimeni nu%i rAspunse" *a uturi e schim2ate constau 7n 7nc inAri at7t de 3epene' 7nc7t erau aproape in6iEi2i e" !u toate acestea' se 7ncapa37na 7n hotar7rea de a se 1o osi 1ara 7nt7rEiere' 7n 6ederea unui reEu tat 1a6ora2i ' de a67ntu cu care sosise' de repeEiciune emo3ionanta a rAsu1 Arii ui' de cA dura pe care i%o dAduse mersu iute in aceasta diminea3a de iarna' i ast1e 7ncepuD H 4omnii mei' s7nt con6ins"""
MUNTELE VRJIT <@/ % Va 6e3i e9pune a ta data con6in.eri e' 7 7ntrerupse Naphta cu rAcea a" Arme e' 6a ro.' adAu.a e cu aceeai atitudine tru1aa" Iar )ans !astorp' 2uimAcit' tre2ui sa% pn6easca pe -er.e sco37nd de su2 pe erina cutia 1ata a' i pe Nehsa apropiindu%se i u7nd unu dintre pistoa e ca s8% dea ui Naphta" *ettem2nni 7 primi pe ce a a t de Ca -er.e" Apoi ad6ersarii tre2uira sa se depArteEe' iar -er.e 7ncerca sa murmure ce6a' i imediat 7ncepu sa mAsoare distan3e e i sa e marcheEeD adicA imite e e9terioare pe care e 7nsemna prin nite inii scurte' 1Acute cu ca c7m 7n EApada' i imite e interioare 1i9ate cu doua 2astoane' a sau i a ui *ettem2rini" !u ce se 7nde etnicea aco o 2 7ndu martirI Lui )ans !astorp nu%i 6enea sa%i creadA ochi or" -er.e a6ea picioare e un.i i 1Acea paii mari' ast1e 7nc7t cincispreEece pai de%ai ui 7nsemnarA o 2una distan3a' cu toate cA se mai a1 au aco o i 2 estemate e a ea de 2ariere care' 7n ade6Ar' nu erau prea departe una de a ta" -ara 7ndoia a ca -er.e era p in de 2une inten3ii" Ji cu toate acestea' ce smintea a 7i tu 2ura mintea daca putea 1ace nite pre.Atiri at7t de sinistreI Naphta' care%i E67r ise 7n EApada haina de 2 ana' ast1e 7nc7t i se 6edea cAptuea a de utru' se .rA2i sa ia poEi3ie cu pisto u 7n m7na' pe una din imite e e9terioare' imediat ce 1usese marcatA' 7n timp ce -er.e mai era 7ncA ocupat sa 7nsemne ce e a te inii de demarca3ie" !7nd s17ri' *ettem2rini ua poEi3ie a r7ndu sau' descheindu%i pa tonu 7m2 Anit i ros" )ans !astorp se smu se din etar.ie i 7naintaG 7ncA o data repedeD H 4omni or' spuse e ne initit' nu 6a .rA2i3iK Oricum ar 1i' este de datoria mea""" H TAce3iK stri.a Naphta pe un ton tAios" Atept semna u " 4ar nimeni nu dAdu semna u " Asupra acestui punct nu se 7n3e e%seser8 7n mod impede" -ara 7ndoia a ca tre2uia sa se spunA :.ataK; insa nu se .7ndiserA cA asta era mai cur7nd trea2a ar2itru ui i cA' deci' e tre2uia sA rosteascA 7n1iorAtoarea in6ita3ie sau' oricum' nu 1usese 6or2a despre aa ce6a" )ans !astorp ramase mut i nimeni nu%i ua ocu " % 7ncepem' dec ara Naphta" 7nainta3i' domnu meu' i tra.e3iK stri.a e ad6ersaru ui sau i' spectaco de necreEut' 7ncepu sa 7nainteEe cu 2ra3u 7ntins' cu pisto u 7ndreptat spre *ettem2rini' a 7nA 3imea pieptu ui" *ettem2rini 1Acu a 1e " 4ar a a trei ea pas % dei ce a a t' 1ara sa tra.8' se i .Asea a 2ariera interioarA H *ettem2rini ndica pisto u 1oarte *Us i apasA pe trA.aci" 4etunAtura pAtrunEAtoare detepta ecouri <@> T)OMA* MANN nenumArate Mun3ii 7i E6ir ira unu a tuia sunete e i rAsunete e' 6a ea se ump u de 6uiet' iar )ans !astorp 7i spuse ca ocuitorii se 6or a arma % A3i tras in aer' racm Naphta stapinindu se i asind arma in Fos *ettem2nni rAspunse % Tra. unde%mi p ace % Ve3i mai tra.e inca o data+ % Nici nu ma .mdesc E nndu dumnea6oastrA Ji domnu *ettem2nni 7na 3A capu ' pri6ind spre cer' i se aeEa uor din pro1i i dintr%o parte' ceea ce era emo3ionant sa pri6eti Era impede' auEise ca nu tre2uie sa preEin3i ad6ersaru ui toata A3imea pieptu ui' i se inspira din acest s1at

% Lau e+ n stri.a Naphta' 1ac7nd prin acest stri.at o concesie senti mentu ui omenesc ca tre2uie mai mu t curaF ca sa tra.i decit sa primeti sa se tra.A asupra ta Apoi ridica pisto u intr%un 1e care nu mai a6ea nimic de%a 1ace cu o upta i%i trase un . on3 in cap Ja nic spectaco i de neuitat+ *e 7mp etici i se chirci' in 6reme ce mun3ii se Fucau de%a min.ea cu acest E.omot asurEitor' se rosto.o i ci3i6a pai indarat' E6irhndu%i picioare e inamte' descrise cu tot trupu o micare de rotire spre dreapta' apoi se pra6ah cu 1a3a in EApada O c ipa' to3i ramaserA 7ncremeni3i 4upA ce arunca arma c7t mai departe' *ettem2nni 1u primu care se ap eca asupra ad6ersaru ui sau % Intehce, stri.a e 8he cosa tai, per K'amor di Dio> )ans !astorp ii aFuta sa%i 7ntoarcA trupu VaEura .aura nea.ra i roie 7n.a timp a VaEura un chip pe care era mai 2ine sa% acoperi cu 2atista de mAtase a carei co 3 spinEura din 2uEunaru hainei ui Naphta

Bu2uit de tunet
)ans !astorp ramase apte am in miF ocu ce or de aici' de sus %asta nu%i' desi.ur' o ci1ra rotunda pentru adep3ii sistemu ui decima ' totui este o ci1ra 2una' uor de mmuit in 1e u ei' un inter6a de timp mitic i pitoresc' putem spune' mu t mai satis1AcAtor pentru su1 et decit' de pi da' ce6a cam ca o FumAtate de duEina oarecare Luase mese e a toate ce e apte mese din su1ra.erie' aproape cite un an a 1iecare u tima 6reme stAtea a masa :rui or de nnd;' cu doi armeni' doi 1in an deEi' un 2o na6 din Buchara i un 0urd *tAtea aco o a6ind un 2ar2io pe care ii Asase sa creascA' un mic 2ar2ion de un 2 ond ca paiu ' oe
MUNTELt VRJIT <@< 1orma destu de nehotanta i pe care sintem si i3i sa% consideram ca pe do6ada unei oarecare indi1eren3e 1i oEo1ice 1a3a de 7n1A3iarea ui e9te noara *intem chiar datori sa mer.em i mai departe i sa 1acem o e.Atura intre aceasta tendin3a de a%i ne. iFa 1iin3a i o tendin3a ase mAnAtoare pe care umea din a1ara o mani1esta 1a3a de e Administra3ia sanatoriu ui 7ncetase sa%i mai 2ata capu ca sa%i .AseascA distrac3ii In a1ara de 7ntre2area care + se punea i ui diminea3a' daca a dormit :2ine;' o 7ntre2are pur retorica i care' de a t1e ' era rostita intr un mod 1oarte co ecti6' consi ieru au ic nu%i mai adresa prea des cu6intu ' iar Adriatica 6on MZ endon0 Bin epoca despre care e 6or2a a6ea un u cior 1oarte coptC nu + 6or2ea decit din cind in cind #entru a respecta intru totu ade6Aru ' con6or2iri e cu superioara nu a6eau oc decit 1oarte rar sau aproape niciodatA !u a te cu6inte' era Asat in pace % oarecum ca un co ar care 2ene1iciaEA de acest pri6i e.iu deose2it de amuEant de a nu mai 1i chestionat' de a nu mai a6ea nimic de 1Acut deoarece e de a sine 7n3e es ca 6a ramine repetent' tocmai pentru ca nimeni nu se mai ocupa de e H adicA trAia o 1orma or.iaca a i2ertA3ii' adAu.am noi' i chiar ne i 7ntre2am 7n sinea noastrA daca mai poate e9ista i o i2ertate de a ta 1orma i de a t soi Oricum ar 1i' e9ista aici cine6a asupra cAruia autoritA3i e nu mai a6eau ne6oie sa 6e.heEe' 7ntruc7t era si.ur ca nici o s1idare i nici o hotar7re su26ersi6a nu se 6a mai deE6o ta 7n pieptu ui % un om si.ur i de1initi6 ac imatiEat' care de mu ta 6reme n%ar mai 1i tiut unde sa se duca i nici mAcar nu mai era in stare sa conceapA ideea unei re7ntoarceri a es O oarecare nepAsare 1a3a de persoana ui nu se 6adea oare chiar i din 1aptu ca 1usese aeEat a masa :rui or de r7nd; < 4e a t1e ' spunind aceasta' nu 7n3e e.em sa 1acem nici cea mai mica critica 7n pri6in3a mesei ast1e porec ite+ 4e 1apt' ce e apte mese erau e.a e' intre e e nu e9ista nici o di1eren3a rea a 4Ainuia o democra3ie a mese or de onoare' ca sa ne 1o osim de o e9primare oarecum 7ndrAEnea3A Ace eai mincarun 1ormida2i e erau ser6ite tuturor % atunci cind 6enea a rmd aceasta masa' 7nsui Radamante 7i 7ncrucia citeodata mnni e%i enorme peste 1ar1urie' iar repreEentan3ii di6erse or rase care mincau a ea erau nite onora2i i mem2ri ai umanitA3ii' dei nu tiau atinete i nu mincau in con1ormitate cu maniere e ce e mai e e.ante Timpu ' care nu era asemenea ce ui mAsurat de oro o.ii e din .an' a e cAror ace 7nainteaEA cu smucin' din cinci in cinci minute' ci mai cur7nd semAna cu ce a minutare or de a ceasornice e mici a care

788
T)OMA* MANN micarea ace or este in6iEi2i a' sau cu a ier2ii pe care nici un ochi n%o 6ede cresc7nd' dei ea crete 7n mod ne7ndoiosG timpu ' care era o inie 1ormata din puncte 1ara 7ntindere Bi 1ara 7ndoia a ca Naphta' care%i .Asise o moarte at7t de tra.ica' ar 1i 7ntre2at cum pot nite puncte 1ara 7ntindere sa 1ormeEe 7ntinderea unei iniiC' timpu ' aadar' continuase in 1e u sau tipti ' ne6AEut' tainic i totui acti6' sa 6remuiasca schim2Ari 7ntr%o 2una Ei' pentru a nu cita dec7t un e9emp u' t7naru TeddZ % 1irete 7nsA ca nu putem spune anume 7n care Ei % totui 7ntr%o 2una Ei n%a mai 1ost chiar at7t de t7nar" 4oamne e nu mai puteau sa% 3inA pe .enunchi ca 7n ace e dimine3i c7nd' scu 7ndu%se din pat' 7i punea 7n oc de piFama un costum de sport i co2ora 7n ho " #e nesim3ite' situa3ia se modi1icase' cAci acum e era ace a care e ua pe .enunchi 7n anumite 7mpreFurAri' ceea ce pri eFuia' at7t ui c7t i or tot at7ta p Acere' 2a poate chiar mai mu ta" 4e6enise un ado escent" )ans !astorp nu%i dAduse seama' 7nsA acum constata 1aptu " 4e a tminteri' nici timpu i nici 67rsta nu%i 1o osirA ado escentu ui TeddZ' cAci nu era 1Acut pentru e e" Pi e e 7i erau numArateG 7n a douAEeci i unu ea an a 6ie3ii' TeddZ muri de 2oa a pentru care se do6edise mai apt' i%i deEin1ectarA camera" Re atam cu o 6oce initita' 7ntruc7t nu era mare di1eren3a 7ntre noua ui stare i starea anterioara" 4ar se petrecura i decesuri mai importante' caEuri de moarte 7nt7mp ate a es' care% pri6eau mai 7ndeaproape pe erou nostru' sau care' odinioarA' %ar 1i a1ectat 1oarte mu t" Vrem sa 6or2im de recentu deces a 2atr7nu ui consu Tienappe ' unchiu i tutore e ui )ans' a cArui amintire se i 7nce3oase 7n mintea ui" E6itase cu .riFa nite condi3ii de presiune atmos1erica' potri6nice constitu3iei sa e' i%i Asase unchiu ui James .riFa sa se ump e de ridico G 7nsA p7na a urma urme or nu putuse' totui' scapA de apop e9ie' iar tirea mor3ii sa e' redactata 7ntr%o 1orma te e.ra1icA' dar conceputa 7n termeni discre3i % mai mu t din considera3ie pentru decedat dec7t pentru destinataru te e.ramei % aFunsese 7ntr%o Ei p7na a eE on.u ui )ans !astorp' dupA care acesta cumpArase h7rtie de scrisori cu chenar ne.ru i scrisese unchi or%6eri ca e ' or1anu de tata i de mama' care tre2uia sa se considere or1an pentru a treia oara" era cu at7t mai m7hnit cu c7t 7i era ne7n.aduit i interEis sa%i 7ntrerupA ederea aici pentru a% 7nso3i pe 2Atr7nu unchi a u timu sau Aca" Ar 7nsemna sA 7n1rumuse3am ucruri e daca am 6or2i de do iu i totui' 7n ace e Ei e' ochii ui )ans !astorp a6urA o e9presie mai

MUNTELE VRJIT
<@,

toare dec7t de o2icei" Aceasta moarte H care 7n nici un caE nu %ar 1i emo3ionat ad7nc i a cArei semni1ica3ie su1 eteasca 1usese redusa aproape a nimic de aniorii acetia stranii % 7nsemna totui ruperea unei noi e.aturi cu umea de Fos' i s17rea prin a rea iEa tota ceea ce )ans !astorp numea' pe drept cu67nt' Li2ertatea" 7n ade6Ar' 7n inter6a u de timp despre care tocmai 6or2im' 7ntre e i c7mpie 7ncetaserA orice 1e de e.Aturi" Nu mai scria nimAnui i nu mai primea scrisori de a nimeni" Nu mai cerea sa i se trimitA MAria Mancini" GAsise aici o marca pe care o aprecia i 1a3a de care se arata tot at7t de credincios ca i 1a3a de 6echea ui prietenaD era un produs care i%ar 1i aFutat' se Eice' chiar i pe e9p oratorii #o u ui sA treacA printre .he3uri ce e mai .re e etape' i 7n to6ArAia cAruia putea sta 7ntins ca pe ma u marii' i sa 3inA piept a nes17rit" Era o 3i.arA 1a2ricatA cu deose2ita .riFa'

numita :Juram7ntu de a Riit i;' pu3in mai compacta dec7t MAria' cenuie ca 2 ana de oarece' a67nd un ine a 2Astrui i o consisten3a cu care te puteai 1oarte 2ine 7mpAca' p AcutA' i ardea cu at7ta preciEie H trans1orm7ndu% se 7ntr%o cenua densA' de un A 2 de EApadA' 7n care se 6edeau ner6uri e 1runEe or H 7nc7t ar 1i putut 3ine oc de c epsidra ce ui care o 1uma' iar ui )ans !astorp' care nu mai purta ceasornic' 7i 1Acea 7n ade6Ar acest ser6iciu" 7ntr%o Ei' ceasornicu 7i cAEuse de pe mAsu3a de noapte' iar e ne. iFase sa%J mai repare pentru ace eai moti6e pentru care renun3ase de mu ta 6reme sa se mai 1o oseascA de ca endar' 1ie ca nu mai 6oia sa rupA 7n 1iecare Ei 1i a' 1ie ca nu mai dorea sa se in1ormeEe 7n e.Atura cu succesiunea Ei e or i a sAr2Atori orD aadar' 7n interesu : i2ertA3ii; sa e' pentru a%i 7n esni p im2area pe p aFA' adicA aceasta 7ncremenire 7ntru mereu i 6enic' aceasta 6raFa ermetica a care se arAtase accesi2i i care 1usese' de 1apt' a6entura 1undamenta a a su1 etu ui sau' 7n cuprinsu cAreia s%au des1Aurat p7na a capAt toate a6enturi e a chimiste a e acestei su2stan3e tainice" Ast1e 6ie3uia e i ast1e o data mai mu t' 7n mieEu 6erii' adicA a anotimpu ui c7nd sosise aici H de 1apt' nici nu mai tia 2ine de c7nd H anu se 7mp ini 7n sine 7nsui pentru a aptea oara" Atunci rAsunA puternic un""" 4ar pudoarea i s1ia a ne opresc sa e9a.eram' ca po6estitor Ee os' ce6a ce rAsunA i se 7nt7mp a atunci" Aici' mai a es aiciD 1ara pa a6re i 18ra po6eti 67natoretiK *a ne domo im . asu pentru a anun3a ca atunci c8Eu o6itura de trAsnet pe care o cunoatem cu to3ii' rAsuna acea
<,?

T)OMA* MANN detunAturA amenin3Atoare' urEitA dintr%un amestec 1unest de stupiditate i irasci2i itate H 2u2uitu de tunet' istoric' care' s%o spunem 7n oaptA i cu respect' E.udui teme ii e pAm7ntu ui' dar pentru noi repreEintA 2u2uitu de tunet care 1Acu sA sarA 7n aer Munte e VrAFit i% dAdu a1arA' treEindu%I din somn' pe ce care dormitase aici apte ani" BuimAcit rAmase 7ntins pe iar2A i se 1recA a ochi ca un om care' 7n po1ida nenumArate or admonestAri' ne. iFase sA citeascA Eiare e" #rietenu i mentoru ui mediteranean se si ise 7ntr%o destu de s a2A mAsura sa e 7n ocuiascA i 3inuse 1oarte mu t sA% in1ormeEe pe copi u teri2i asupra e6enimente or de Fos' totui nu .Asise dec7t pu3inA aten3ie a un e e6 care' cu toate cA 7i p Acea sA 6iseEe i sA :stea a c7rma; um2re or spiritua e a e ucruri or' nu dAduse niciodatA 6reo aten3ie ucruri or 7nsei' 7n tendin3a ui or.o ioasA de%a ua um2re e drept ucruri i de%a 6edea 7n acestea din urmA nite um2re' 1apt pent3u care nu 6om putea s8% doFenim cu asprime' deoarece raporturi e 7ntre am7ndouA nu s7nt 7ncA de1initi6 impeEite" Lucruri e nu se mai petreceau ca 7n acea 7ndepArtatA Ei c7nd domnu *ettem2rini' dupA ce aprinsese 2rusc umina' se aeEase pe mar.inea patu ui 7n care )ans !astorp stAtea cu cat i se si ise sA% pre.AteascA 7n mod 1o ositor pentru pro2 eme e 6ie3ii i a e mor3ii" Acum' e era ace a care stAtea Fos' cu m7ini e 7ntre .enunchi' a c8p8t7iu umanistu ui' 7n micu ca2inet de ucru a acestuia' sau care' 7n.8 eE on.u ui' 7n studiou intim i mansardat' cu scaune e car2onaru ui i cara1a de apA' 3inea to6ArAie ita ianu ui i ascu ta po iticos considera3ii e acestuia asupra situa3iei mondia e' cAci domnu Lodo6ico nu mai pArAsea dec7t rareori patu " #eni2i u s17rit a ui Naphta' actu terorist a tAiosu ui i deEnAdAFduitu ui sAu ad6ersar' dAduse o .rea o6iturA 1irii ui sensi2i eG nu%i mAi putea re6eni i' de atunci' su1erea de o mare s A2iciune" 7i 7ntrerupsese co a2orarea #:+atologia sociologic), nu mai scrisese nimic a Le9iconu tuturor opere or 2e etristice care a6eau ca o2iect su1erin3a umana" Li.a atepta Eadarnic respecti6u 6o um a Encic opediei sa e' iar domnu *ettem2rini se 6AEu si it s8%i imiteEe co a2orarea a Or.aniEa3ia pentru pro.resu spiritu ui uman' 1Ac7nd numai propa.anda ora A' iar 6iEite e prieteneti a e ui )ans !astorp 7i dAdeau tocmai aceastA ocaEie' care' 1ArA e e' nu i s%ar mai 1i preEentat niciodatA" Vor2ea cu 6oce s a2A' dar mu t' 1rumos i din ad7ncu inimii' despre desA67rirea socia A a umanitA3ii" !u67ntu sAu era purtat ca pe aripi de MUNTELE VRJIT
<,+

porum2ei' 7nsA de 7ndatA ce 7ncepea sA 6or2eascA despre so idaritatea popoare or e i2erate 7n 6ederea 1ericirii comune' 6or2ea ast1e 7nc7t H 1ArA sA 1i 6rut sau 1ArA sA 1i tiut pro2a2i e 7nsui % 7n tonu ui se amesteca ce6a cam ca un 177it de E2or de 6u turi' i 1ArA 7ndoia a cA asta se datora at7t pasiunii sa e po itice' c7t i motenirii primite de a 2unicu i care' adAu.atA a motenirea umanistA a tatA ui' cApAtase a e ' Ia Lodo6ico' o 1ormA iterarA' 7ntocmai cum umanitatea i po itica se uneau 7n toastu 7nchinat ci6i iEa3iei' 7n .7ndu sAu ce unea 2 7nde3ea porum2i3ei cu 7ndrAEnea a 6u turu ui' .7nd care%i atepta Eiua H Eorii popoare or H c7nd reac3iunea 6a 1i 7n1r7nt8' iar s17nta a ian3A a democra3iei ci6ice 6a 1i 7ntemeiatA""" #e scurt' dAinuiau aici anumite inad% 6erten3e" 4omnu *ettem2rini era umanitar 7ntr%un 1e mai mu t sau mai pu3in contient' 7nsA 7n ace ai timp' i chiar prin aceasta' era mi itarist" A6usese o comportare omeneascA 7n due u cu 7n.roEitoru Naphta' 7nsA' 7n pro2 eme e mari H 7n care sentimentu uman dAdea m7na cu entuEiasm po iticii' pentru a proc ama 6ictoria i atotputernicia ci6i iEa3iei i unde su i3a cetA3eanu ui era 7nchinatA pe a taru umanitA3ii de6enea 7ndoie nic cA e ar mai 1i stAruit 7n atitudinea mAcar teoreticA de a cru3a s7n.e eG H 2a chiar 7nsAi starea de spirit .enera A se 7n1A3ia 7n aa 1e 7nc7t' 7n atitudinea 1rumoasA a spiritu ui domnu ui *ettem2rini' cuteEan3a 6u turu ui 2iruia din ce 7n ce mai tare 2 7nde3ea porum2i3ei"

Re a3ii e ui cu mari e conste a3ii a e umii erau de mu te ori contradictorii' tu 2urate i 7n.reunate de o mu 3ime de scrupu e" 4e cur7nd' adicA 7n urmA cu doi ani sau numai cu un an i FumAtate' co a2orarea dip omaticA dintre 3ara ui i Austria' 7mpotri6a A 2aniei' 7i tu 2urase pro1und .7ndirea' dar 7 i mu 3umise' deoarece era 7ndreptatA 7mpotri6a unei 38ri ne atine' pe FumAtate asiaticA' 7mpotri6a cnutu ui i a *ch iisse %2ur.u ui' 7nsA care' 7n ace ai timp' 7 1r8m7nta i cA o meEa ian3A cu dumanu ereditar de a Viena' cu principiu reac3iunii i a 7nro2irii popoare or" Toamna trecutA' mare e 7mprumut rus 1Acut 7n -ran3A' 7n 6ederea construirii unei re3e e de ca e 1eratA 7n #o onia' treEise 7n e nite sentimente a 1e de amestecate" !Aci domnu *ettem2rini 1Acea #arte din partidu 1ranco1i a 3Arii ui' 1apt care nu ne poate surprinde dacA 3inem seama cA 2unicu sAu acordase Ei e or Re6o u3iei din Iu ie aceeai importan3A ca i -acerii LumiiG 7nsA aceastA 7n3e e.ere a Repu2 icii uminate cu BiEan3u scit isca 7n e ' oricum' o stin.herea A !ora A' o apAsare care se pre1Acea totui 7ntr%o speran3A p inA de 6oioie
<,$

T)OMA* MANN atunci c7nd se .7ndea a 7nsemnAtatea strate.icA a acestei re3e e de cai 1erate" Atunci se petrecu asasinarea arhiduce ui' care a 1ost pentru to3i' 7n a1arA de c73i6a .ermani somnoroi' pre6estirea unei 1urtuni' un semna pentru cei care tiau sa pre6adA i 7n r7ndu cArora s7ntem 7ndreptA3i3i s8% numArAm i pe domnu *ettem2rini" -ArA 7ndoia A cA )ans !astorp 7 6edea 7n1ior7ndu%se ca om 7n 1a3a unui asemenea act de terorism' 7nsA 6edea de asemenea cum i se um1 A pieptu a .7ndu cA acesta era un .est care 6a e i2era un popor' 1iind 7ndreptat 7mpotri6a o2iectu ui urii sa e' cu toate cA .estu tre2uia socotit drept reEu tatu intri.i or mosco6ite' ceea ce 7i cAuna ui *ettem2rini o oarecare str7mtorare' 7nsA nu% 7mpiedica sA ca i1ice ca pe%o o1ensA adusA umanitA3ii i ca pe o crimA 7n1iorAtoare u timatumu pe care monarhia 7 adresase trei s8pt8m7ni mai t7rEiu *er2iei' .7ndindu%se a consecin3e e 6iitoare pe care e ' ini3iatu ' e 7ntreEArea' i pe care e sa uta cu respira3ia 7ntretAiatA de emo3ie"" #e scurt' sentimente e domnu ui *ettem2rini erau 1oarte amestecate' ca i 1ata itatea pe care o 6edea precipit7ndu% se i asupra cAreia 7ncercA' 1o osind 6or2e oco ite' s8%i AmureascA e e6u ' cu toate cA un 1e de po ite3e na3iona A i mi A 7 7mpiedicau s8%i spunA tot .7ndu p7nA a capAt" 7n prime e Ei e a e mo2i iEArii' dupA prima dec ara3ie de rAE2oi' uase o2iceiu s8%i primeascA 6iEitatoru 7ntinE7ndu%i am7ndou8 m7ini e sA i e str7n.8 7ntr%un 1e care mer.ea nai6u ui a inimA' dacA nu 7n minte" H 4ra.A prieteneK spunea ita ianu " Este incontesta2i cA odinioarA 6oi a3i in6entat i pra1u de pucA i tiparu " 7nsA' daca 6A ima.ina3i cA o sA mer.em 7mpotri6a Re6o u3iei""" 8aro... 7n decursu acestor Ei e de cea mai cump itA ateptare' 7n timpu cArora ner6ii Europei 1useserA supui unei ade6Arate torturi' )ans !astorp nu% 6AEu pe domnu *ettem2rini" Acum tiri e atroce se 7nA 3au direct din ad7ncuri e c7mpiei p7nA a 2a conu ui' E.uduind sanatoriu ' ump 7nd su1ra.eria cu mirosu or de pucioasa care apAsa pieptu ' p8trunE7nd p7n8 i 7n camere e ce or .ra6 2o na6i i a e muri2unEi or" Erau ace e c ipe 7n care ce ce dormea 7ntins pe iar2A' netiind ceea ce + s%a 7nt7mp at' se ridica 7ncet 7nainte de a se aeEa 7n capu oase or i de a se 1reca a ochi""" Ne 6om opri mai mu t asupra acestei scene i o 6om deE6o ta p7nA a s17rit ca sA 7n1A3iAm starea su1 eteascA a erou ui nostru' 7i 7ndoi picioare e' se ridicA i pri6i 7n Furu ui" Ji se 6AEu deodatA scApat de 6raFA' sa 6at' des1erecat H nu prin proprii e%i 1or3e' aa cum a i MUNTELE VRJIT
<,=

1ost si it s%o constate spre EApAcea a ui' ci e9pu Eat de nite 1or3e e ementare i e9terioare pentru care descAtuarea ui era cu totu secundarA' 7nsA mAcar cA modestu sAu destin se pierdu 7n mare e destin .enera ' totui' prin acest 1apt nu se e9p icA oare preEen3a unui anumit .eniu 2un care% ocrotea persona ' prin urmare e9isten3a unei anumite Fusti3ii di6ineI 4e copi u ei rAs1A3at' 6ia3a do6edea 7ncA o datA cA are .riFA' dar nu 7ntr%un 1e uuratic' ci 7n mod .ra6 i se6er' 7n sensu unei 7ncercAri care' 7n acest caE specia ' poate cA nu 7nsemna tocmai 6ia3a' ci doar trei sa 6e 7n onoarea ui' a pAcAtosu ui" Ji de aceea cAEu pe .7nduri' cu 1a3a i m7ini e 7nA 3ate cAtre ceru 7ntunecat i 7ncArcat cu a2uri de pucioasA' dar care nu mai era' ce pu3in' 2o ta ca6ernoasA a munte ui pAcAtoi or" 7n aceastA poEi3ie 7 .Asi domnu *ettem2rini % dAr acesta este numai un 1e 1i.urat de a 6or2iG cAci 7n rea itate' o tim' s1ia a erou ui nostru e9c udea asemenea atitudini teatra e" 7n aspra i seaca rea itate' mentoru 7 .Asi ocupat sA%i 1acA 2a.aFe e H cAci' din c ipa treEirii' )ans !astorp se 6AEu t7r7t 7n 67rteFu p ecAri or precipitate' cArora 2u2uitu de tunet din 6a e e dAduse semna u " :#atria; semAna cu un 1urnicar cuprins de panicA" Micu popor a cAtuit de aceti oameni se rosto.o ea de a o 7nA 3ime de cinci mii de picioare' ta me%2a me' spre esu supus 7ncercArii' supra7nc8rc7nd scAri e deco6i u ui uat cu asa t' As7nd 7n urma or' dacA tre2uia' 2a.aFe e ce 7ncurcau peroane e .Arii H a e .Arii care miuna i mirosea a ars ca i cum 2u2uitu ar 1i 37nit de Fos 7n sus H iar )ans se .rA2ea 7n urma or" Lodo6ico 7 7m2rA3ia 7n acest tumu t H 7 str7nse itera mente 7n 2ra3e i% sArutA ca un meridiona Bsau ca un rusC' pe am7ndoi o2raFii H ceea ce nu% 7mpiedicA pe ce A a t' cu toatA emo3ia' sA se simtA Fenat" 4ar a 1ost c7t pe%aci sA%i piardA cumpAtu atunci c7nd domnu *ettem2rini' 7n u tima c ipA' 7i spuse pe nume' 7i spuse :Gio6anni;' ne. iF7nd ast1e 1orma de po ite3e o2inuitA 7n Occident' cu a te cu6inte 7 tutui" H % cosi in giu, spuse e ' in giu finalmente. Fddio, ?io$anni mio< A 1i pre1erat sA te 6Ad p ec7nd 7n a te 7mpreFurAri' dar 1ie i aa' cAci Eeii au hot8r7t ast1e i nu a t1e " MA .7ndeam sA te 6Ad 7ntorc7ndu%te a munca ta' 7nsA iatA cA o sA up3i a Aturi de ai tAi" 4oamne' asta 3i%a 1ost soarta' i nu cea a ocotenentu ui nostru" Aa%i

6ia3a""" Bate%te cu eroism' aco o unde s7n.e e tAu 73i poruncete" Nimeni nu poate sA 1acA mai mu t' acum" 4ar iartA%m8 dacA%mi 6oi 1o osi restu puteri or ca sA%mi a67nt

i
<,&

T)OMA* MANN 3ara 7n upta' 7n direc3ia 7n care spiritu i interese e ei s1inte 7i poruncesc sa se 7ndrepte" Fddio< )ans !astorp 7i 67r7 capu printre a te Eeci de capete care ump eau 1ereastra portierei" -Acu' pe deasupra or' un semn de 2un rAmas" 4omnu *ettem2rini ridicA i e m7na dreaptA 1 utur7nd%o' 7n 6reme ce' cu 67r1u ine aru ui de a st7n.a' 7i atinse cu de icate3e co 3u ochiu ui" Unde ne a1 AmI !e 7nseamnA astAI Unde ne%a dus 6isu I Amur.' p oaie' noroi i roea3a tu 2ure a ceru ui incendiat' un 2u2uit surd rAsunA 1ArA 7ncetare' ump e aeru Fi a6 s1iiat de uierAturi ascu3ite' de ur ete tur2ate i in1erna e' a cAror traiectorie s17rete 7ntr%o e9p oEie de 3an%dari' 7mprocaturi' trosnituri i pA A Ai' de .emete i de rAcnete' de 2AtAi sacadate de to2e .ata%.ata sA crape' i care se acce ereaEA din ce 7n ce mAi iute' din ce 7n ce mai iute""" In 1und' se 6ede o pAdurice pe iEiera cAreia se re6arsA un 1urnicar cenuiu care a ear.A' !ade i sare" O inie de co nice se 7ntinde 7n 1a3a incendiu ui depArtat' a cArui roea3A se intensi1icA uneori 7n im2i de 1 AcAri p7 p7itoare" In Furu nostru' c7mpii unduioase' rA6Aite' ude" Un drum noroios acoperit cu cren.i ca 7ntr%o pAdureG un drum de 6arA' hurducat i des1undat' .onete spre co inA' trunchiuri de ar2ori despuia3i i 1ArA ramuri se 7na 3A 7n p oaia rece""" IatA un st7 p indicator H inuti s8% cerceteEiG semio2scuritatea ne%ar 1ace sA 6edem ca prin cea3A ce este scris pe tA2 ia 8t7rn8tA sus' chiar dacA n%ar 1i ciop7r3itA de o2uEu care a 1acut%o 1er1eni3A" *7ntem 7n Est sau 7n VestI Nu tim' 6edem numai c7mpie' este 7nsui rAE2oiu " Iar noi s7ntem nite um2re s1ioase Ia mar.inea drumu ui' ruina3i cA 2ene1iciem de o2scuritatea ce ne 7n6A uie i ne apArA' dar prea pu3in dispui sA ne 7mpAunAm cu AudAroenii i cu minciuni s1runtate' s7ntem adui aici de 7nsui duhu po6estirii noastre' ca sA pri6im chipu simp u A unuia dintre aceti camaraEi 7n uni1ormA cenuie' care a ear.A i .rA2esc .oni3i tot 7nainte de p7r7itu sacadat' r8sp7ndindu%se dinco o de iEiera pAdurii' adicA s7ntem adui de camaradu nostru pe care %am urmArit de%a un.u at7tor aniori' de 2ra6u pAcAtos a cArui . as %am auEit at7t de des' ca sa%i mai 6edem pentru u tima datA chipu simp u' 7nainte de a% pierde din ochi pe 6ecie" !amaraEii acetia s7nt adui ca sA Fert1eascA u timu or strop de 6oinicie 7n 2AtA ia care a durat toatA Eiua i a cArei scop este recucerirea poEi3ii or de pe co inA' i 8 ce or douA sate care ard' ocupate a a tAieri de MUNTELE VRJIT
<,/

inamic" Este un re.iment de 6o untari' cu s7n.e e t7n8r' 1ormat 7n cea mai mare parte din studen3i care nu se a1 A de mu t timp pe 1ront" Au 1ost scu a3i din somn 7n p inA noapte' au cA Atorit p7na diminea3a i au m8r8 uit prin p oaie p7n8 spre amur.' pe drumuri proaste H dar de 1apt nici nu e9istA 6reo osea' cAci drumuri e s7nt 2 ocate H i au trecut peste c7mpii i peste m atini mer.7nd apte ore' cu manta e e ude' 7n echipament de atac' ceea ce nu constituie o p im2are de p AcereG cAci dacA nu 6oiai sA%3i pierEi ciEme e' tre2uia aproape a 1iecare pas sa te ap eci i' 67r7nd de.etu 7n urechea car7m2u ui' sA%3i tra.i picioru din pAm7ntu c isos care p esc8ia" 4eci e%a tre2uit o orA ca sA tra6erseEe o mica 17nea3A" 4a' s7n.e e or t7nAr a reEistat' iar trupuri e at73ate i .ata epuiEate' dar sus3inute de ce e mai ad7nci reEer6e 6ita e' nu s%au sinchisit de 1aptu cA erau nedormi3i i nem7nca3i" !hipuri e or ude' stropite de noroi' cu cure ua pe su2 2Ar2ie' s7nt 7n6ApAiate su2 cAti e 6opsite 7n cenuiu i care e a uneca pe cea1A" 4o.oresc de e1ort' dar i din pricina pierderi or de oameni pe care e%au 7ncercat tra6ers7nd pAdurea m AtinoasA" !Aci inamicu ' a6ertiEat de apropierea or' a 7ndreptat un 1oc de 2araF de rapne e i o2uEe de mare ca i2ru 7n ca ea or' un 1oc care e%a i iE2it co oane e 7n p inA pAdure i care 7ncA mai p esnete' piuie' 7mproacA i arde cu pA A Ai pe c7mpia 6asta i spartA" Aceti trei mii de 1 AcAi 7n1 AcAra3i tre2uie sA treacA' adicA tre2uie' 7n ca itatea or de trupe de aFutor' sA hotArascA cu 2aionete e soarta 1ina a a atacu ui 7mpotri6a tranee or i a sate or care ard 7ndArAtu iru ui de co ine i s8% e9ecute p7nA a un punct 1i9at prin ordinu pe care comandantu or 7 are 7n 2uEunar" *7nt trei mii' ca sA nu mai ram7na dec7t douA mii atunci c7nd 6or aFun.e sa se re6erse 7n 1a3a co ine or i a sate orG aa se e9p icA de ce s7nt at7t de mu 3i" A cAtuiesc un corp 1ormat 7n aa 1e 7nc7t chiar dupA pierderi .ra6e sA mai poatA 7ncA ac3iona' sA 7n6in.A i sa sa ute 2iruin3a printr%un :Ura; iE2ucnit din mii de .7t eFuri H 18ra sA se sinchiseascA de cei care' c8E7nd' 6or 1i rAmas 7n urmA" Nu numai unu s%a pierdut' s%a prA2uit 7n decursu ace ui mar 1or3at' 1ie pentru cA era prea t7nAr' 1ie pentru cA era prea 1ira6" A pA it' s%a c Atinat' a scr7nit din din3i' impun7ndu%i o reEisten3a 2Ar2AteascA pe care n%o a6ea' 7nsA cu toate acestea a s17rit prin a rAm7ne 7n urmA" *%a mai t7r7t o c ipA de%a un.u co oanei care mArA uia' dar %au depAit p uton dupA p uton' iar e a dispArut' a rAmas 7n urmA' 7ntins aco o unde nu era 2ine sA r8m7i" Apoi a 6enit pAdurea care i%a hAcuit" 7nsA aceia care acum se a67nt8'
796

T)OMA* MANN r8sp7ndindu%se mereu 7nainte' s7nt 7ncA destu de numeroiG trei mii de uptAtori pot sA suporte o pierdere 18r8 sa 1ie nimici3i""" IatA%i c8 se re6arsA peste terenu des1undat de p oi' c isos' s17rtecat de e9p oEii' peste oseaua' drumea.u i c7mpu p in de noroiG iar noi' um2re care pri6im din mar.inea drumu ui' ne a1 am totui chiar 7n

miF ocu or" La iEiera pAdurii i%au pus 2aionete e a arme' cu .esturi scurte i precise' .oarna rAsunA stAruitor' to2a 2ate' rosto.o indu%i rApAitu 7n1undat' iar ei se a67nta 7nainte' de 2ine de r8u' cu r8cnete rA.uite' cu picioare e 7n.reunate ca de un comar' deoarece 2u .arii de pAm7nt se ipeau ca p um2u de ciEme e 2utucAnoase" *e arunca pe 2urtA su2 proiecti e e care uierA' pentru ca apoi sa sar8 i s8%i reia .oana mereu 7nainte' cu stri.ate e scurte a e t7nAru ui or curaF' IFtndc8 n%au 1ost 7ncA atini de nici un . onte" !7nd s7nt o6i3i' se prA6A esc' 28t7nd din 2ra3e' iE2i3i 7n 1runte' 7n inimA' 7n mAruntaie" *tau cu ca3i' cu 1a3a 7n noroi' i nu mai micA" *tau cu ca3i' cu rani3a 7n spate' cu occipitu 7n1undat 7n pAm7nt' E.7riind aeru cu m7ini e" 7nsA pAdurea trimite a 3ii care se arunca a pAm7nt' sar i 7nainteaEA' poticnindu%se' ur 7nd sau tAc7nd' trec7nd peste cei rAmai 7n urmA" Acest tineret cu rani3e e i 2aionete e' cu manta e e p ine de noroi i cu ciEme e uiK *%ar putea' cu o ima.ina3ie umanistA i 7m2Atata de 1rumuse3e' sA 7ntre6eEi a te ima.ini" *%ar putea sA%3i 7nchipui acest tineretG strunind i sca d7nd caii 7ntr%un .o 1' p im27ndu%se pe p aFA cu iu2ita' cu 2uEe e a urechea .in.aei o.odnice' sau 7n6837ndu% se cu o prieteneascA drA.A Aenie sa tra.A cu arcu " 7n oc de toate acestea' sta cu cat' cu nasu 7n aceastA m7E.8 de 1oc" Este un ucru minunat i de care rAm7i totui 2uimAcit c8 se supune cu at7ta 2ucurie' dei pradA unor terori nemaiauEite' unei ine9prima2i e nosta .ii i unui dor care trece dinco o de cu6inte' de mame e or' 7nsA 1aptu acesta n%ar tre2ui sA 1ie un moti6 ca sA% pui 7ntr%o asemenea situa3ie" IatA% pe prietenu nostru' iat8% pe )ans !astorpK L%am recunoscut chiar de departe' dupA 2ar2ionu pe care i % a Asat sA creascA a masa :rui or de r7nd;" E 7n6ApAiat' ud de p oaie p7n8 a pie e' ca i cei a 3i" A ear.A cu picioare e 7n.reunate de 2u .Arii c isoi' cu puca 7n minA" Uita3i%68 cum ca cA pe m7na unui camarad cAEut H iar ciEma ui cu cuie 7n.roapA aceasta m7n8 7n pam7ntu m Atinos i s17rtecat de e9p oEii e de o3e " !u toate acestea' este e " Ji c7ntAK -redoneaEA 7n netire' cuprins de o MUNTELE VRJIT <,< 7n1 AcArare nAucA i 1ArA .7nduri i se mai 1o osete ast1e de respira3ia%i 7ntretAiatA ca sA 7n.7ne pentru e 7nsuiD !resteE 7n coaFa ta !7te%un cu67nt iu2it""" !ade" Nu' s%a aruncat pe 2urtA' pentru cA o 2estie in1erna A 6ine 7n .oanA' un o2uE mare' 2riEant' o 7n1iorAtoare c8pA37nA de EahAr a 7ntunericu ui" *tA 7ntins' cu 1a3a 7n m7E.a rece' cu ochii ho 2a3i' cu picioare e rAchirate' cu cA c7ie e 7ntoarse spre pAm7nt" !rea3ia unei tiin3e de6enite 2ar2arA' 7ncArcatA cu tot ce este mai r8u' pAtrunde pieEi 7n p8m7nt a treiEeci de pai de e ' ca 7nsui dia6o u ' e9p odeaEA cu o 7n1iorAtoare putere de moarte i ridicA' a 7nA 3imea unei case' o tr7m28 de 3Ar7n8' de 1oc i de schiFe % i de omenire s17rtecat8" !Aci doi oameni stAteau 7ntini aco o H erau doi prieteni' 7n.rAmAdi3i a un oc 7n spaima orD acum au 1ost terciui3i i spu 2era3i" Vai' ne este ruine cA stAm a adApost ca nite um2reK *A p ecAmK N%o sA ne apucAm sA po6estim i asemenea sceneK #rietenu nostru a 1ost atinsI O c ipA a creEut i e cA este" Un 2u .Are mare de p8m7nt %a o6it 7n ti2ie' 18r8 7ndoia A c8 %a durut' dar e ridico " *e ridicA' se 7mp eticete' 7nainteaEA chiopAt7nd' cu picioare e 7n.reunate de . od' c7nt7nd incontientD Ji ra%mu%ra%i 1o%ne%te' !he%m7n%du%mA pe mi%ne" Ji aa se 7nt7mp 8 c8' 7n 7n6A mAea a' 7n p oaie i 7n amur.' %am pierdut din ochi" Adio' )ans !astorp' 2ra6 copi rAs1A3at a 6ie3ii K #o6estea ta s%a s17rit" Am isprA6it cu po6estitu eiG n%a 1ost nici amuEantA' nici p ictisitoare' ci rAm7ne doar o po6estire ermeticA" Am po6estit%o pentru ea 7nsAi' nu de dra.u tAu' cAci ai 1ost un nAtArAu' dar' 7n de1initi6' a 1ost po6estea ta' numai a ta" 7ntruc7t ai trAit%o' 18r8 7ndoia a c8 tre2uie s8 1i a6ut i sto1a necesarA' i nu ne.Am simpatia de peda.o. ce%am sim3it%o pentru tine 7n decursu acestei po6estiri' i care ne%ar putea 1ace s8 ne atin.em uor i discret coada ochiu ui cu 67r1u de.etu ui' a .7ndu c8 nu te 6om m8i 6edea i nici nu te 6om mai auEi 6reodatA' de aEi 7nainte"
<,@

T)OMA* MANN 4rum 2un H 1ie ca 6ei trai' 1ie cA 6ei cAdeaK *or3ii tAi s7nt neprie niciG acest m7ra6 dans 7n care ai 1ost t7r7t 6a mai dura 6reo c73i6a anion uci.ai i n%am putea pune rAmAa. ca ai mari anse sa scapi" !a sa 1im sinceri' aceasta 7ntre2are o Asam' cu destu a nepAsare' 1ara rAspuns" A6entura carna a i spiritua a care 3i%a 7nA 3at simp itatea' 3i%a 7n.Aduit sa depAeti 7n mod spiritua ceea ce nu 6ei supra6ie3ui 1ara 7ndoia a' 7n mod carna " Au 1ost c ipe c7nd din moarte i des1r7u trupesc a 37nit' 7n 6isuri e ta e 7n care :stAteai a c7rma;' un 6is de dra.oste" Oare din aceasta sAr2Atoare a mor3ii' din p7rFo u nemernic care a incendiat de Fur%7mpreFur ceru acestei 7nserAri p oioase' se 6a 7na 3A' 7ntr%o Ei' dra.osteaI

-inis operis

!uprins
E9punere premer.Atoare""""""""""""""""""""""""""""""""/

I
*osire"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""< NumAru =&"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""+/ La restaurant""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""+@

II
4espre criste ni3A i ce e douA 7n1A3iAri a e 2unicu ui"""""""""$/

La 1ami ia Tienappe " Ji despre starea mora a a ui )ans !astorp""""""""""""""""""""""""""""""""""""""=/

III
#osomor7re casta"""""""""""""""""""""""""""""""""""""&/ Micu deFun"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""&@ TachinArie" *17nta 7mpArtAanie" Vese ie 7ntrerupta"""""""""""// *atan"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""">/ *a.acitate"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""</ Un cu67nt 7n p us"""""""""""""""""""""""""""""""""""""@+ -irete' o 1emeieK""""""""""""""""""""""""""""""""""""@/ 4omnu A 2in""""""""""""""""""""""""""""""""""""""",? *atan 1ace propuneri deEonorante"""""""""""""""""""""""",=

IV
T7r.uie i necesare""""""""""""""""""""""""""""""""""""+?/ 4i.resiune asupra ideii de timp"""""""""""""""""""""""""++/ 7ncearcA sA con6erseEe 7n 1ran3uEete"""""""""""""""""""""++, *uspect po iticK""""""""""""""""""""""""""""""""""""""+$= )ippe"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""+$, Ana iEa""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""+=, Jo6Aie i i chi2Euie i"""""""""""""""""""""""""""""""""+&/ 4iscu3ii a masa"""""""""""""""""""""""""""""""""""""+/? O 7n.riForare care crete" 4espre cei doi 2unici i p im2area cu 2arca 7n amur."""""""""""""""""""""""""""""""""+/< Termometru """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""+<@

V
Eterna supa i re6e a3ie 1u .erAtoare""""""""""""""""""""""$?= :4umneEeu e' 6AdK;""""""""""""""""""""""""""""""""""$$> Li2ertate"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""$&= Mercuru are toane"""""""""""""""""""""""""""""""""""$/? Encic opedie""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""$>$ )umaniora"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""$<, *tudii"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""$,> 4ans maca2ru"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""=+> Noaptea Va pur.iei"""""""""""""""""""""""""""""""""""=/&

VI
*chim2Ari""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""=<@ 7ncA unu K""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""&?& 4espre 7mpArA3ia ui 4umneEeu i despre m7ntuirea prost 7n3e easA""""""""""""""""""""""""""""&$/ IE2ucnire de m7nie" Ji a tce6a' 1oarte nep Acut""""""""""""""&/= Atac respins""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""&>< Operationes spiritua es""""""""""""""""""""""""""""""""&@& PApadA""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/+> In ca itate de mi itar i de 2ra6""""""""""""""""""""""""""//?

VII
# im2are pe 3Arm"""""""""""""""""""""""""""""""""""">?? MZnheer #eeper0orn""""""""""""""""""""""""""""""""">?@ Vin.t et un""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""">+< MZnheer #eeper0orn BcontinuareC""""""""""""""""""""""">=, MZnheer #eeper0orn B7ncheiereC"""""""""""""""""""""""">@= Marea stupiditate"""""""""""""""""""""""""""""""""""">,< #ro1uEiune de armonie""""""""""""""""""""""""""""""""<?@ 7ndoie i dintre ce e mai .ra6e"""""""""""""""""""""""""""<$< Marea irasci2i itate"""""""""""""""""""""""""""""""""""</@ Bu2uit de tunet""""""""""""""""""""""""""""""""""""""<@>

biblioteca rao
O co ec3ie de cAr3i semni1icati6e

din iteratura uni6ersa A" Intr%o 1ormu A .ra1icA nouA' cAr3i care au citi.at 2AtA ia cu timpu " 4e a c asici a contemporani' cei mai repreEentati6i autori pentru

biblioteca dumnea$oastr) biblioteca mo

au apArutD

6.0. Dostoie$s4i

!RIMA JI #E4EA#* 4EMONII

Rermann Resse

JO!UL !U MRGELE 4E*U!L

biblioteca rao
au apArutD

/.=.=. Tol4ien -R]IA INELULUI

#rima parte a tri o.iei *T#bNUL INELELOR Y

ELE 4OU TURNURI

A doua parte a tri o.iei *T#bNUL INELELOR

Selson De0ille

-)!A GENERALULUI
/ohn ?risham

TE*TAMENTUL