SUB 1.

Memoria virtuala -concept, -functionare, -caracteristici ale uprocesoarelor pentru comanda memoriei virtuale -------------------------------------------------------------------------Concept: Consideram toate memoriile (MP si MA) ca pe un spatiu unic de adrese care ofera utilizarea unui spatiu de memorie denumit logic sau virtual unde pot fi construite blocuri de date mult mai mari decat in mp. Aceste blocuri nu mai sunt limitate de dim MP.MV e vazuta ca o mp! care ofera un spatiu de adrese mult mai mare decat spatiu memoriei fizice. Pt implementarea conceptului de MV e necesar ca accesul la MV sa fie transparent pt programator, care trb degrevat de utilizarea acestui bloc de date. Cea mai mare parte a informatiei(date) sunt stocate in MA. Apoi sisteml adduce informatii din MA in mp si sistemul incepe sa functioneze. "ealizarea mv implica e#istenta unui mec$anism care sa e#ecute transferal de date intre mp si ma. %ranseferul de date intre mp si ma e ineficient, de aceea se realizeaza pe blocuri&module' (mplementarea conceptului de mv poate fi realizat : soft sau $ard. Pentru a fi e#ecutat un program de microprocesoare trebuie plasat in memoria principala (memoria de tip semiconductor) Pentru a prelucra datele, trebuie sa fie plasate in memoria principal, operanzii microprocesorului. Microproc evoluate folosesc principiul organizarii modulare: )iniara (spatiu de memorie liniara, pentru microproc simple (*+, octeti)) Modular (blocuri, pt microproc evoluate, blocuri, segmente, pagini) -imensiunea blocurilor de memorie este limitata de dimensiunea memoriei principale. .ste un impediment pentru ca microprocesoarele nu pot sa creeze blocuric de memorie mai mari decat memoria principala. /neori spatiul memoriei de blocuri este f mic (pt microproc *+, 0octeti) Pentru utilizator ar fi mai comod sa constituie blocuri de date care sa nu tine seama de memoria principala. (n structura unui sistem de calcul, in afara de memoria principala, e#ista alte memorii (memorii au#iliare 1 este accesata prin intermediul registrului de intrare iesire), e#:discuri magnetice, discuri optice. Memoria principala este, de regula, mai mare. Pt a accesa memoria au#iliara trebuie sa mutam continutul in memoria principala de unde poate fi prelucrata de microproc. -ef: conceptul de memorie virtuala 1 consideram toate memoriile (MP si MA) ca pe un spatiu unic de adrese care ofera utilizatorului un spatiu de memorie denumit logic sau virtual unde pot fi construite blocuri mult mai mari decat in MP. Aceste blocuri nu mai sunt limitate de dimensiunea memoriei principale. MV este vazuta ca o MP care ofera spatiu de adrese mai mare decat spatiul memoriei fizice. Pentru a fi implementat conceptul de MV este necesar ca accesul la MV sa fie transparent pt programator, care trebuie degrevat de utilizarea acestui bloc de date. Cea mai mare parte a datelor este stocata in MA. Apoi sistemul aduce informatii din MA in MP si sistemul incepe sa functioneze. "ealizarea MV implica e#istenta unui mecanism care sa e#ecute transferul de date intre MP si MA. %ransferul unor date intre MA si MP este ineficient de aceea se realizeaza pe blocuri&module. (mplementarea conceptului de MV poate fi realizat atat soft2are cat si $ard2are. Primele sisteme foloaseau softul (metoda lenta). )a microproc evoluate (incepand cu generatia 3) in structura microproc au fost introduse facilitati $ard2are combinate cu elemente soft4 sistemul are un spatiu de MP mult mai mare. .lementele 5ard pt MV: (n cazul organizarii modulare sunt folosite 6 tipuri de adrese: Virtual (pointeri) folosite in programare 7izice adrese pe care microproc le folosesc pt a accesa MP. Pt functionarea sistemului cu microproc trebuie sa e#iste un mecanism. %ranslaterea adreselor fizice in adrese virtuale este facuta de unitatea de gestionare a memoriei (MM/4Memor8 Management /nit) %ransferul intre MA si MP se realizeaza sub forma de blocuri. -aca in cazul unei prelucrari apar adrese logice (care nu e#ista in MP), MM/ trimite comenzi de transfer in MP. Cand in MP sunt stocate blocuri de informatie care nu mai sunt necesare ele sunt trimise in MA, prin intermediul MM/. Primele tipuri de microprocesoare au folosit blocuri segmentate. 9egmentele 1 pot avea diferite dimensiuni' unitati logice de memorie (acces direct la memorie)' pot fi referite de utilizator in program. Microprocesoarele din generatia , si : folosesc si pagini si segmente 4 fle#ibilitate mare a MV. .#: (ntel (segmentele sunt impartite in pagini) ;estionarea MP de MM/ si sist de operare implica cunoasterea continutului MP si al continutului MV. %rasnlatarea memoriei virtuale in adrese fizice se bazeaza pe structuri de date denumite descriptori de segmente&pagina!. 7iecarui segment de coduri&date din MV ii este atasat un descriptor de segment&pagina. SUB #. Implementarea regimului de multiprogramare la microprocesoarele din familia IAPX 2 !"3 ! ----------------------------------------------------------------------------Procesorul are facilitati $ard pt comutarea proceselor. Procesele sunt izolate intre ele pt a se evita patrunderea. Pt realizarea functiei in regim de multiprogramare, uP (AP? @+ foloseste folosesc struc de date care definesc starea fiecarui proces din sist (nfo sunt folos de 9< pt gestionarea corecta a proceselor. Aceste struct de date formeaza seg de stare al procesului %99%asC 9tate 9egment. Acesta este constituit din blocul de date de 66 cuvinte. /n nou proces e identificat prin incarcarea in %" a reg de stare a noului proces. 9eg de stare contine: < parte statica care nu se modifica pe toata durata procesului (selector seg descript locali, pointerii initiali ai stivei de la niv A-6) < parte dinamica ce contine info curente despre evolutia procesului. 9e modifica la

SUB 2. Regimul de multiprogramare concept, caracteristici, functionarea microprocesoarelor in regim de multiprogramare ---------------------------------------------------------------------Microprocesorul este un element cu functie simpla (la un moment dat el e#ecuta doar o anumita instructiune). .#ecutarea simultana a mai multor aplicatii pe un uP se realizeaza in regim de divizor al timpului, uP fiind alocat succesiv diverselor procese. 9e obtine un pseudoparalelism in e#ecutarea proceselor. %impul alocat e#ecutarii codului unui anumit proces este dat de 9< folosit. Proceselor le sunt asociate prioritati care le sunt calculate dinamic pe baza criteriului de alocare. Procesele care au fost de=a lansate au prioritate mai mare. 9tarile unui proces: (n derularea lui, un anumit proces parcurge 6 feluri de stari: active si pasive. /n proces este in stare pasiva atunci cand este creat si incarcat in MAu# a uP. .#ecutie - situatie in care codurile procesului ocupa /CP un proces intra in aceasta stare ca urmare a alocarii procesului respectiv poate sa iasa din aceasta stare prin dezalocare sau cand este inc$eiat Proces lansat - intra in aceasta stare in urma comenzii de lansare data de utilizator. .l intra intr-o coada de asteptare si 9< decide momentul in care procesul intra in e#ecutie. Comutarea proceselor Pt realizarea regimului de multiprogramare, la nivelul 9< e#ista programul de selectare a procesului care este comutat in starea de e#ecutie din procesele aflate in coada de astept. Metoda lansarii in e#ecutie cu prioritatea proceselor care au mai trecut prin aceasta stare. (n esenta comutarea proceselor cuprinde 6 faze: salvarea procesului care iese din starea de e#. "estaurarea procesului care intra in st de e#. .#ista 3 categorii de info care definesc starea unui proces: Valorile datelor: continutul registrelor care se vor afla intr-o zona nesigura. PC: 9alvarea PC pt continuarea procesului Continutul tuturor registrelor care contin info despre starea procesorului, nu despre un anumit proces (nfo care caract starea unui anumit proces sunt salvate intr-o zona dedicata a memo care tb sa e#iste pt fieare proces zona denumita descriptorul procesului respectiv. Memoria sist cu uP trebuie sa contina zone distincte pt fiecare proces. Alocarea de spatii de memorie pt fiecare proces este obligatorie pt a asigura protectia relativa a proceselor. (mplementarea conceptului de multiprogr numai prin metode soft este posibila dar consuma mult timp. uP din gen 3 au fost concepute si cu procedeee $ard2are. uP nu sunt prevazute cu facilitati pt implementarea planificarii si sincronizarii proceselor, aceste sarcini sunt realizate de 9.<.

SUB 3. Implementarea conceptului de memorie virtuala la familia de uprocesoare IAPX2 !"3 ! - organizarea memoriei virtuale - mecanismul de adresare a memoriei virtuale - mecanismul de protectie a memoriei ------------------------------------------------------------------------<rganizarea memorie virtuale (n modul prote=at, managementul MV este asigurat de MM/, incorporata in CP/. (ntrucat sp de adrese logice este independent de M7, alocarea sp de adrese reale la sp de adrese virtuale se face transparent soft2are. -atorita MM/ virtuale, sistemul poate sc$imba dinamic blocuri de cod sau de date intre MP si MA, independent si transparent pt progrm de aplicatie. MV este impartita intr-un anumit nr de segmente virtuale care sunt unitati de mem alocate in MP si transferate in si din MA. 9p adreselor virtuale este organizat in sp de adrese logice alocate pt fiecare proces in parte denumite sp de adr locale si un sp de adrese globale care este folosit in comun. 9p adr globale este folosit pt stocarea datelor si progr de sistem incluzand soft2are de sistem, biblioteci de subprogr, suport pt lb de nivel inalt. 9p adr locale contin segm de cod si de date, definite pt fiecare proces in parte. (mpartirea sp adr virtuale in A) si A; asigura satisfacerea celor 6 cerinte in reg de multiprogramare: >. Procesele sunt prevazute cu sp proprii de adreseipolarea relativa a proceselor 6. Asigurarea accesului tuturor proceselor la resursele comune ale sistemului care se afla in sp adreselor globale.(nu mai e ipolare rel.) Progr nu are acces la adr fizice geerate intern de uP. Adresarea MV Principiul translatiei din A) in A7 este urmatorul: -in tabloul de descriptori uP e#trage descript in care se afla adr specificata de pointer. 9e afla si adr de baza din MP. Aceasta adresa este insumata cu deplasamentul. uP e#ecuta procese carora le coresp sp de adr locale, fiecare avand cate un tablou de descriptori locali. "egistrele segment contin descriptorii segm respectiv (>reg pt cod, >reg pt stiva, 6 reg pt date) Mecanismul de protectie (ntr-un sist cu multiprogramare, mecanismele de protectie sunt necesare pt funct corecta. (AP?@+## contine astfel de facilitati care asigura protectia proceselor si izolarea lor. Protectia implica 3 aspecte: >. (zolarea progr de sistem: 9< - date globale 6. (zolarea utilizatorilor intre ei 3. (zolarea tipurilor de date Mecanismele utilizeaza conceptul de ierar$izare a privilegiilor: privilegiu suerior stocarii datelor de sistem si inferior progr definite de utilizator. )a familia (AP? @+ 1 , nivele de privilegiere notate: PVA-cel mai priv....PV3-cel mai putin priv. (zolarea se realiz prin a=utorul tabelelor de descriptori. )a nivelul A, progr de sist nu sunt izolate intre ele %ablourile contin entitati numite descriptori ai segm din mem. Adr de baza a seg accesat (6, biti) este obtinuta din tabloul din descriptorul corespunzator. )a adresa de baza a seg se adauga deplasamentul de >+ biti pt a forma o adresa fizica a operandlui. Mecanismul de generare a adresei fizice este prezentat in fig. %ablourile sunt accesate automat de CP/ ori de cate ori registrele de segm sunt incarcate cu un nou selector pt a reactualiza continutul descriptorului. -upa initializarea cu a=utorul fct ".9.%, procesul comuta in modul real de funct. (n acest mod, la orice adresare a mem, procesul genereaza o adr fizica de 6A biti. Mecanismul de calcul al adresei fizice este similar cu cel utilizat de /p @+&@@ si anume selectorul de >+ biti este deplsat la stg cu Bbiti formand adresa de baza a segm din memoria fizica si la aceasta valoare se aduna deplasamentul care este de >+biti. %oate segm pot fi citite&scrise si&sau e#ecutatea avand dimens de pana la +,C. /p nu poseda mecanismul de protectie a mem in acest mod. Modul real este folosit de regula pt config fnct procesorului. Pt P.4> procesorul isi comuta fct pe modul prote=at. Dumai in acest mod, utilize poate avea acces la facilitatile ar$tecturale avute de procesorul i#@+, si anume:facilitatea support pt M/, e#tensia sp de mem, elem pt protectia sist, mecanisme pt fctin regim de multiprogramare. (n modul prote=at , managmentul MV este asigurat de MM/B intrucat spatial adr logice este independent de M7, alocarea spatiului de adrese reale este transparent soft2are. MV este impartita intr-un anumit de segmente virtuale care sunt unitati de mem allocate in spatial mem principale si trans in si din MA. 9p adr virtuale este organizat in sp de adr logice allocate pt fiecare process in parte denumite sp de adrese locale si un sp de adr locale care este folosit de comun de toate procesele. 9p adr globale este folosit pt stocarea datelor si prog de s8stem incluzand soft2are de s8stem (9<), biblioteci de subprog. (mpartirea sp adr virtuale in sp adr locale si globale asigura satisfacerea celor 6 cerinte necesareE (n regim de multiprogramare a procesului.>)

SUB $. Microprocesoare RIS% -Caracteristici ale uprocesoarelor "(9C, -Comparatii cu procesoarele C(9C, -Avanta=e&dezavanta=e ale ar$itecturii "(9C --------------------------------------------------------------------------------------------Caracteristicile procesoarelor "(9C: Pentru a proiecta un processor de tip "(9C au fost parcurse mai multe etape: >.etapa de analiza a diverselor categorii de aplicatii in vederea idntificarii aplicatiei c$eie. 6.definirea unei cai de date optimale pt realizarea acestor aplicatii caracteristice. 3.analiza modului in care instructiunile definite la punctul > e#ploateaza calea de date definite. ,.completarea setului de instructiuni cu alte instructiuni care nu sunt legate direct de prelucrarea de date. (nstructiunile procesoarelor de tip "(9C au urmatorul c$aracter: .#ecutarea unei instructiuni&ciclu.un ciclu incepe cu e#tragerea codului sin u final cu depunerea rezultatelor.9pre deosebire de C(9C,la care instructiunile dureaza mult,e#ecutarea la "(9C este proiectata ca sa fie e#ecutata intr-un

SUB !. %aracteristici constructive si functionale ale Microcontrolerelor &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& /n controller este un s8stem folosit pentru a comanda si a prelua stari de un process sau un aspect al mediului incon=urator.)a inceput un controller era un ec$ipament de mari dimensiuni,iar dupa aparitia microprocesoarelor controllerele s-au redus.Procesul de minimizare a continuat,toate componentele necesare unui controller incapand pe un c$ip. /n microcontroller contine:/C,;% la care se adauga din e#terior un cr8stal de cuart,"AM(volatila)"<M&P"<M&.P"<M,..P"<M(nevolatila),(&< seriale si paralele,convertoare CA-,C-A,etc. Pretul unui microcontroller este redus din cauza cantitatilor mari in care se fabrica,pretul unic aducand cu sine si micsorarea sistemelor de control. Cu un microcontroller se poate realiza un controller integrat(.C)'controllerul acesta face parte dintr-un s8stem construit cu

SUB 1'. %riterii de proiectare -------------------------------------------------------------------------Crit pt aleg. unui uC -poate duce la succesul proiect&esec <biectivul urmarit in alegere e obt. calit. dorite cu un cost cat mai mic Cercetare&proiectare&constr&testare&compatib elmag. cu mediul reparare 9e pune probl. stab. fct. pe care uC tb. sa o indepl. in sist. Alegerea din catalog a unui uC tb facuta in ideea a cost de pe piata -upa stab uC optim, se verifica preturile, daca e disponibil suportul acordat de fabricant, e#ist. uneltelor de dezv. si stabilit. firmelor constr. Crit. imp. : posib. de a fi gasit pe piata. (n ord. imp. criteriile sunt: >) Posib. fol. in aplic. data: -e suficient un uC sau sunt necesare circ. suplim. -limite i&o sunt suficiente (nr. mic. aplic. nu se face cu uC, nr. mare 4 pret mare) -e#ista toate interf. solicitate de apl. -capac. de mem. "am si "om -uC are viteza suficienta pt. ac. aplic. - se verifica timp necesar rularii, care tb. * intervalul de timp in care react. uC -alim. uC poate fi facuta din aplic. -pretul uC e bun pt aplic respectiv 6) Posib. de a gasi pe piata -tb. sa fie disponibil in cant. suficiente -tb. sa fie in prod. actuala F posibi. aprovizionare -disponib. unor accesorii (CDA ..) 3)-isponib. suportului de dezv. -asambloare, compilat, analizor logic, emulator ,) 9uport din partea construct. -docum te$n. -buletin de aplic. -service -rapoarte despre probl. de funct. -soft de utilizare :)9eriozitatea constr. -viteza de livrare -competenta -stab. si fiabilit. uC realiz -nr. de ani si rezult. financiare /n argum. ptr alegerea unui tip de uC e e#istenta unui modul de eval. Pt. a promova propriile uC, multi furniz. au creeat Cituri de eval. care contin placi de eval si un soft minimal cu care se pot pune la punct aplicatii 0it- progr.. pt. calc. F un progr. de transf. al datelor spre placa F asamblor F compilat. simplu - sunt insotite de documentatie motorola, p$ilips, te#as instrum. 7iecare furnizor de uC pune la disp clientilor si un 0it de sort. -G contine o placa de soclu si 5ard aferent pt. prog. initiala a uC, interfata F cablul de leg. la calc. F documente progr. Du contine si un uC Pretul G>AA dolari Alt. argum. - comoditatea fol. lui e#: Motorola +@5C && A@P> - are in "om un progr. monitor Pt. punerea in funct e nev. doar de o leg. seriala "9636 cu un calc. (conversie de nivel) si se poate lucra de pe calc. cu monitorul uC, ruland progr. in "am-ul uC si stocandu'le in ..P"<M Algoritmul proiect. sist. cu uC (>:+) Proiect. sist. cu uC in vederea sigurantei %end. prod. de a scadea preturile duce la raspand. uC si la crearea a noi aplic. Micsorarea dimens. 4G creste frecv. de lucru. Cu cat frecv. creste cu atat creste posib. interferentelor elmag. si se pune probl. proiect. in vederea compatib.. elmag. -aplic. poate genera perturbatii sau poate fi susceptibila la perturb. -escop. unor probl. de interferente elmag. in faza finala a aplic. poate fi costisitoare, deoarece sHar putea sa fie necesara reproiect, -Perturb. sunt generate de armonicile sgn. digitale din circ. Pot fi radiate de buclele de cabla=, care se comporta ca antene sau sunt card. spre sursa de alim. <rice cale inductiva sare capacitiva pe traseu poate provoca vf. de tens.&caderi de tens. Pt. un sist. cu uC perturb. 9unt generate de cabla= deoarece circ. integrate au dimens. prea mici pt. a putea emite sgn. cu frecv. cea mai mare e tactul sist. generat cu un circuit oscilat cu Iuartz. 7orma sgn e apr. sinusoidala 4G cont. de armonica e micl. -aca tactul e adus din e#t. se impune atentie pt. a reduce buclele de circ. emisive. Pt un sist. care are mem. e#t. cuplate la uC, limite de transf. pot fi emisive deoarece frecv. de tranz. sunt mari. 9usceptibilit. e creata de nat. 9incrona a uC. /n tact cu nivel electric suficient poate prod. o eroare. .rori: >) Aplic. are o eroare dar se corecteaza 6)Aplic. are o eroare dar o intrerup. & ".9.Aplic. are o eroare% o corect. 3)Aplic. are o eroare si oprind si repornind sist. dispare ,)Aplic. are o eroare permanenta datorata unui comp. defecte. Pro( 1. 9L se programeze procesorul >+7@, astfel Mncat pe displa8-ul placii sa fie afisatL cifra N. )(9% P4>+7@,, "4-.C STATUS EQU 3 ' registrul A3$ din memoria de date RA EQU 5 ' registrul A:$ din memoria de date RB EQU 6 ' registrul A+$ din memoria de date TRISA EQU 0x85 'registrul @:$ din memoria de dare TRISB EQU 0x86 'registrul @+$ din memoria de date RP0 EQU 5 ' bitul : din registrul 9%A%/9

Perform. compatibilit. elmag. poate fi imbunatatite acord. atentie: a) <rice perturb. pe limite de alim. 4G funct. defectuoasa a sist. 4G se recomanda utiliz. cabla=. multistrat la care masa si alimentarea sunt plane interne la aplic. cu pret. mic, a cate imp. de a reduce pretul e fol cabla=ul dublu placat )a ac. tipuri de cabla= traseele de masa si tens. de F:v tb. sa fie cat mai late pt. avea o imped. cat mai mica. -ecupl. cu condens. a uC tb realiz. cat mai apr. de circuit. (n unele aplic. f. ieftine se fol. alim. uC de la retea fara transform. , fol. un redresor monoalternanta. /n circ. critic e cel de generare a tactului. <rice impuls parazit modif. n (niu) 4:AJ si instr. nu se e#ecuta corect. < astfel de sit. poate fi rezolv. de ceasul de garda. . imp. protectia pinilor de intrare. /n pin in aer poate comuta daca in vecinatatea lui sunt linii 57. 9e recomanda decuplarea cu C (>->An7) cat mai apr. de circ. b)7ol. e f. utila pt. cresterea sigurantei -e integrat, iar daca nu un ceas de garda e#t. poate fi usor realiz. cu un monostabil., redeclansabil. "edecl. tb. facuta in progr. princ., nu in subrutine. Pt. a fi fol. corect, tb. analizata durata progr. pe ramura cea mai lunga. c)9e imbunatat. siguranta in funct. in fct. fara nici un 5K suplim. Metode: -reincarcarea period. a reg. care comanda pinii i&o si a celor mai imp. reg. "eaducerea lor la niv. corecte mict. probab. ca o perturb sa se propage in circ: -citirea repetata a sgn. de intrare micsoreaza riscul unei citiri gresite -daca e#ista locatii in "Am nefolosite dupa fiecare etapa de rulare se scrie un bit in "am. (nainte de rularea unei rutine critice. 9e verifica val. stocata si se e#ecuta daca val. din "am e corecta. -daca e#ista mem. nefolosita, se incepe cu instr. de salt intr-un loc necunoscut pt. ca un salt neprevaz. in mem. sa fie anulat de saltul in locul cunoscut.

Pro(3. 9L se scrie un program care verificL dacL conOinutul registrului de la adresa A#>A este par sau impar. -acL este par pe displa8 se va afiQa valoarea 77 iar daca este impar >>. )(9% P4>+7@,, "4-.C STATUS EQU 3 ' registrul A3$ din memoria de date RA EQU 5 ' registrul A:$ din memoria de date RB EQU 6 ' registrul A+$ din memoria de date TRISA EQU 5 'registrul @:$ din memoria de dare TRISB EQU 6 'registrul @+$ din memoria de date RP0 EQU 5 ' bitul : din registrul 9%A%/9

Pro(#. 9L se simuleze un numarator zecimal de la > la >A. LIST P=16F84,R= EC STATUS EQU 3 ' registrul A3$ din memoria de date RA EQU 5 'registrul A: din memoria de date RB EQU 6 'registrul A+ din memoria de date TRISA EQU 0X85 TRISB EQU 0X86 TEMP EQU 0X0C ! EQU " ' bitul 6 din registrul 9%A%/9 (bitul de zero) # RP0 EQU 5 ' bitul : din registrul 9%A%/9 R0 EQU 0X0 R1 EQU 0X0E R" EQU 0X0F ATR1 EQU 133 ATR" EQU "50 !ECE EQU 0X10 ORG 0 ' se incepe de la adresa A BCF STATUS,RP0 ' se va scrie in segmentul A de memorie

ORG 0 ' se defineste "AM-ul Mncepand cu A$ L1 MOVLW 0 ' conOinutul registrului K devine A MOVWF TRISB ' se seteazL %"(9P ca port de ieQire BCF STATUS,RP0 ' se reseteazL bitul "PA ("PA4A) pentru selectarea segmentului 'A din memoria de date

ORG 0 ' se defineQte "AM-ul Mncepand cu A$ BSF STATUS,RP0 ' se seteazL bitul "PA ("PA4>) pentru selectarea segmentului > ' din memoria de date MOVLW 0X00 MOVWF TRISB ' se seteaza P<"%P ca port de ieQire BCF STATUS,RP0 ' se va scrie in segmentul A din memoria de date MOVLW 0X00 MOVWF RB ' pe displa8 se va afisa AA