Termenul provine, potrivit Dictionarului de termeni literari, din fr. style, lat. stylus, cu sensul "condei, compozitie".

In poetica traditionala nsemna modul de exprimare scrisa sau orala. Se pot distinge: 1. stilul propriu unui gen sau unei specii literare (stilul dramatic, epic, liric) 2. stilul unui curent artistic (romantic, clasic, realist etc) 3. stilul epocii . stilul national !odul in care sunt "olosite resursele lim#ii (lexicale, "onetice, mor"ologice, sintactice, topice) poate caracteriza un vor#itor sau o colectivitate (grup)$ Tudor %ianu de"inea stilul ca "iind expresia unei individualitati.

n limba romana contemporana exista cinci stiluri functionale: stiinti"ic, o"icial (&uridic'administrativ), pu#licistic,#eletristic (artistic), si colocvial ("amiliar). 1. Stilul stiinti"ic
Se utilizeaza in lucrarile care contin in"ormatii asupra unor o#iecte, "enomene, "apte, investigatii, cercetari, caractere te(nice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiinti"ice$ comunicarea este lipsita de incarcatura a"ectiva$ accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., ast"el ca "unctia lim#a&ului este cognitiva$ CUPRI D!: articole stiinti"ice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane credita#ile in domeniul stiinti"ic. Textele stiinti"ice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte "actuale. C"R"C#!RIS#ICI: ). are "unctie exclusiv re"erentiala$ 2. trasmite in"ormatii stiinti"ice, te(nice, utilizate pe #aza unor rationamente logice, deductive, argumentate$ 3. respecta proprietatea termenilor$ . se "olosesc multe neologisme$ 5. conform tipului de discurs: non"ictional, argumentativ, descriptiv, explicativ.

6.

7. 8. 9.
)-. )). )2. )3. ) .

conform relatiei E-R (emitator'receptor). *mitatorul poate "i specializat (c(imis, sociolog, psi(olog, medic etc.). +eceptorul este specializat sau nespecializat. +elatia emitator'receptor poate "i determinata de emitator prin numirea pu#licului'tinta sau nedeterminata. conform efectului mesajului: ,cordul, "iindca autorii sunt persoane credita#ile in domeniul stiinti"ic. conform functiei mesajului (scop): in"ormare, educare, pu#licitar ("unctie colaterala intalnita la textele de escorta de tip pre"ete, cuvant inainte). conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru. "olosirea cuvintelor monosemantice$ claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr'o structura adecvata a propozitiei."razei), precizie, corectitudine$ utilizarea sensului propriu al cuvantului$ un grad mare de tranzitivitate$ "iecare domeniu stiinti"ic isi are propriul voca#ular$ termenii utilizati sunt monosemantici. /exicul stiinti"ic include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu pre"ixe si pseudopre"ixe (ante#rat , contrao"ensiva) sau compuse cu su"ixoide si pre"ixoide (#iolog, geogra"ie etc.) ,cestora li se adauga utilizarea unor a#revieri, sim#oluri, semne conventionale, "ormule stereotipe. 0intre compozitiile pe #aza

textelor stiinti"ice, amintim: analiza stiinti"ica ("ilozo"ica, economica, politica, #otanica, etc)$ studiul$ comunicarea$ re"eratul$ eseul$ P"R#ICU$"RI#"#I $I %&IS#IC!: $exicale: terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, pre"ixoide$ 'orfolo(ice:Su#stantive a#stracte, pluralul autorului$ Sintactice: 1oordonarea si su#ordonarea$ Stilistice:"ara "iguri de stil si digresiuni. ota) Tot de stilul stiinti"ic tine si limbajul tehnic (terminologie cu caracter orientat practic), limbajul religios (terminologie ar(aica, solemna, conservatoare si cu incarcatura emotiva), limbajul poetic (terminologie accesi#ila si cu te(nici persuasive). ota) *In"ormatiile din stilul stiinti"ic se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv, in"ormativ, explicativ, in&octiv). ',rgumentarea este un demers prin care se &usti"ica o a"irmatie. Textele argumentative a"irma sau neaga, valorizeaza sau nu, "avorizeaza ca adevarate sau "alse, idei, convingeri, atitudini. Intr'un text stiinti"ic argumentarea are "unctie re"erentiala, dar intr'un text &urnalistic ea are "unctie conativa.

+. Stilul oficial ,-uridic*administrativ) ,. STI/2/ 32+I0I1

CUPRI D!: domeniul legislativ (articole de lege, 1onstitu4ia, 1odul penal, 1odul muncii etc), texte ela#orate de organul &udiciar. C"R"C#!RIS#ICI "$! S#I$U$UI: '"unc4ie re"eren4ial5$ 'enun4uri cu "orm5 impersonal5 'con4inut normativ$ 'enun4uri clare, lipsite de am#iguitate$ '"olosirea unui inventar lexical cu termeni clar de"ini4i$ '"olosirea cli6eelor "ormale$ 'utilizarea unor cli6ee care indic5 atitudinea necesar5 (se completeaz5 cu ma&uscule, se scrie numai n c(enarul al#astru, se va completa, se scrie cu litere de tipar etc)$ 'respect5 proprietatea termenilor$ '"olose6te terminologia de specialitate$ '"olose6te neologisme$ 'n raport cu realitatea, mesa&ul este preponderent denotativ$ 'conform relaiei E-R (emitator'receptor)#ene"iciar. *mi45tor ' specializat, adic5 organul legislativ$ n acest tip de text, emi45torul d5 receptorului instruc4iuni n leg5tur5 cu modul n care tre#uie n4eles textul. Instruc4iunile sunt realizate prin mi&loace lexicale (tre#uie, e o#ligatoriu, e interzis) sau prin mi&loace "ormale (art. ),2). Receptorul este de o#icei specializat ' cel care tre#uie s5 aplice legea, dar 6i nespecializat ' cel care vrea s5 cunoasc5 legea. 'conform efectului mesajului: ,cord, "iindc5 autorii sunt persoane credi'ta#ile n domeniul &uridic. *mi45torul poate controla e"ectul mesa&ului asupra receptorului (tip de discurs unde "unc4ia perlocu4ionar5 este controla#il5). -conform funciei mesajului: in"ormare, educare. -conform nc rc turii emoionale a mesajului: neutru, pro(i#itiv. P"R#ICU$"RI#./I $I %&IS#IC! $exicale:terminologie speci"ica 'orfolo(ice:su#stantive provenite din in"initive lungi$ 'Su#stantive a#stracte$ '%er#ul "a tre#ui", ver#ul "a putea"$ '7olosirea in"initivului cu valoare de imperativ$ '%er#e la diateza re"lexiv'pasiva, pre"erinta pentru anumite ver#e, locutiuni si expresii$ '7orme impersonale$ '*xpresii ver#ale impersonale. Sintactice:1oordonare sisu#ordonare$ ' constructii in"initivale$ '"raze coordonate$ Stilistice:clisee$ 'elipsa, ver#ele copulative$ '"ara "iguri de stil si digresiuni.

8. STI/2/ ,0!I9IST+,TI%

CUPRI D!: domeniul legislativ, administrativ, texte ela#orate de organul administrativ. C"R"C#!RIS#ICI "$! S#I$U$UI: : enun4uri cu "orm5 impersonal5 : con4inut normativ : enun4uri clare, lipsite de am#iguitate : inventar lexical cu termeni clar de"ini4i : prezen4a cli6eelor : respect5 proprietatea termenilor : "olose6te terminologia de specialitate : are un num5r mai mare de "ormule "ixe dec;t stilul &uridic (cerere, telegram5 etc.) : o#iectiv 6i impersonal : accesi#il, clar 6i precis : conform relaiei E-R beneficiar. *mi45tor ' specializat adic5 organul legislativ. +eceptorul este de o#icei specializat ' cel care tre#uie s5 aplice legea. : conform efectului mesajului: ,cord, "iindc5 autorii sunt institu4ii credita#ile n domeniul administrativ, (act o"icial) ot0) n cazul cererii, scrisorii o"iciale, telegramei, e"ectul mesa&ului vizeaz5 acordul. dezacordul. apro#are. dezapro#are. respingere. in"ormare. : conform scopului: "unc4ie conativ5. : conform nc rc turii emoionale a mesajului: neutru, pro(i#itiv. P"R#ICU$"RI#./I $I %&IS#IC! $exicale:Terminologie speci"ic5: adeverin45, adres5, cerere, certi"icat, domiciliu, dosar indemniza4ie 'orfolo(ice:su#stantive provenite din in"initive lungi$ '%er#ul "a tre#ui", ver#ul "a putea"$ '7olosirea in"initivului cu valoare de imperativ$ '%er#e la diateza re"lexiv'pasiva, pre"erinta pentru anumite ver#e, locutiuni si expresii$ '7orme impersonale$ '*xpresii ver#ale impersonale. Sintactice: ' constructii in"initivale$ '"raze coordonate$ Stilistice '"ara "iguri de stil

1.Stilul pu#licistic
Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui pu#lic$ este stilul prin care pu#licul este in"ormat, in"luentat si mo#ilizat intr'o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc. !odalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si pu#licatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dez#aterile pu#lice), dialogul scris (interviuri consemnate scris)$ ,+TI1</2/, 1+<9I1,, +*=<+T,32/, 7<I/*T<92/, I9T*+%I2/, !,S, +<T290,, STI+*,, ,929T2/ =28/I1IT,+ C"R"C#!RIS#ICI "$! S#I$U$UI ). are "unc4ie de mediatizare a evenimentelor$ 2. con4ine in"orma4ii economice, politice, sociale$ 3. in"luen4eaz5 opinia pu#lic5 (discurs persuasiv)$ . n con"ormitate cu strategiile persuasive, discursul se poate adresa ra4iunii sau a"ectivit54ii$ 5. strategia persuasiv5 se #azeaz5 pe argumente: ".persuasiunea adresat0 ra2iunii aduce argumente de specialitate, de tip cauz5'e"ect$ (cauze'situa4ie de analizat 6i. sau pro#lem5'solu4ii'rezultate. modalit54i de aplicare a solu4iilor)$ 3.persuasiunea adresat0 afecti4it02ii aduce argumente de popularitate, superioritatea unor produse n raport cu altele similare, m5rturia unor #ene"iciari ai produsului, tradi4ie, gri&a "a45 de destinatar. >. dimensiunea persuasiv5 4ine de pu#licitar$ ?. are "unc4ie conativ5$ @. exprim5 atitudini$ A. orientat spre maxim5 accesi#ilitate 6i actualitate. )-. utilizarea lim#ii literare, dar si a unor "ormulari tipice lim#a&ului cotidian$

)). receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ), preocuparea pentru inovatia lingvistica (creatii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a starni curiozitatea cititorilor$ titluri eliptice, adeseori "ormate dintr'un singur cuvant, constructii retorice (repetitii, interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a sinonimelor$ tendintele de aglomerare sintactica$ tendinta eliminarii con&unctiilor copulative . )2. utilizarea unor mi&loace menite sa atraga pu#licul (exclamatii, gra"ice, interogatii, imagini etc) ot0) ). 2nele "orme se apropie de stilul colocvial, artistic sau 6tiin4i"ic, prin "aptul c5 m#in5 in"orma4ia cu o prezentare. comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune 6i o anumit5 implicare su#iectiv5 a autorului. 2. 1on4inutul re"lect5 realitatea imediat5 6i este completat cu mi&loace extralingvistice de tipul: "otogra"ie, caricatur5, (art5, sc(em5, statistic5, ta#el. P"R#ICU$"RI./I $I %&IS#IC! $exicale: *ste evitat lim#a&ul pro"esional (el se "olose6te n pu#lica4iile de specialitate). Termenii noi sunt explica4i prin analogie: raporturi de asem5nare. di"eren4iere sta#ilite ntre dou5 sau mai multe o#iecte, "enomene, "iin4e etc. 2tilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea su#iectului sau pentru ore"erire nemi&locita la continut. 'orfolo(ice:7olose6te preponderent diateza activ5 Sintactice: 1onstruit cu propozi4ii enun4iative c;t mai accesi#ile 6i mai simple. 7ormul5ri eliptice care s5 impresioneze 6i s5 atrag5 aten4ia. Stilistice: 0etaliile sunt precise 6i elocvente. Stilul cel mai sensi#il la inova4ie. Se utilizeaza uneoriprocedee artistice (asemanatoare cu stilul #eletristic).

5. Stilul artistic ,#eletristic)

Stilul #eletristic are drept caracteristica "undamentala "unctia poetica a lim#a&ului (expresiva, sugestiva)$ (artistic) se "oloseste in operele literare. CUPRI D!: operele literare n proz5, versuri 6i operele dramatice$ tot aici pot "i incluse eseurile, &urnalele, memoriile, amintirile. C"R"C#!RIS#ICI: ). li#ertatea pe care autorul 6i'o poate lua n raport cu normele lim#ii literare$ 2. contrastul dintre sensul denotativ 6i sensul conotativ al cuvintelor (n special n poezie, prin modul neo#i6nuit n care se "olosesc cuvintele)$ 3. caracterul individualizat al stilului$ . unicitate 6i inovarea expresiei$ B. #og54ie lexical5 ' din punct de vedere statistic$ >. sensuri multiple ale aceluia6i cuv;nt$ ?. nglo#eaz5 elemente din toate stilurile "unc4ionale, dar 6i din a"ara lim#ii literare (ar(aisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de &argon)$ @. mesa&ul are "unc4ie poetic5, centrat5 asupra lui nsu6i, asigur;ndu'i acestuia o structur5 care l "ace percepti#il la nivelul "ormei 6i adesea u6or de "ixat n memorie. =rin "unc4ia poetic5, un mesa& nu mai e un simplu instrument, un ve(icul pentru in"orma4ie, ci un text interesant n sine: pl5cut, "rumos, o#sedant, amuzant etc. =regnan4a mesa&ului e produs5 de simetrii, repeti4ii, rime, ritm, sensuri "igurate etc. 7unc4ia poetic5 se mani"est5 desigur n poezie, dar nu numai n ea$ e prezent5 n vor#irea curent5, n expresii 6i locu4iuni populare, n sloganuri, prover#e etc. A. "olosirea termenilor cu sens "igurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente$ )-. o mare complexitate, data "iind diversitatea operelor literare cat si "aptul ca "iecare autor isi are propriul stil$ )). #ogatia elementelor lexicale (cuvinte din "ondul principal lexical, termeni regionali, ar(aici, neologisme, termeni de &argon sau argou etc)$

)2. extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni$ )3. cuvintele sunt utilizate cu "unctia lor conotativa$ ) . relie"ul enuntului poate "i intarit c(iar si prin a#aterea de la uzul curent al lim#ii. C"$I#./I$! %! !R"$! "$! S#I$U$UI: 1. Claritate: exprimarea clar5 a g;ndurilor 6i a sentimentelor.

2. 3. 4. 5.

Proprieti: utilizarea mi&loacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea g;ndurilor 6i sentimentelor. Corectitudine: respectarea normelor lim#ii n organizarea comunic5rii. Precizia: utilizarea riguroas5 a termenilor n organizarea enun4urilor. Puritatea: utilizarea mi&loacelor lingvistice admise de lim#a literar5.

P"R#ICU$"RI#./I $I %&IS#IC! $exicale: !olisemantism" #ensul conotativ" $arietate lexical 'orfolo(ice: $alori expresive ale p rilor de vorbire" % rcile subiectivit ii Sintactice: 0iversitatea raporturilor de su#ordonare$ Inversiuni, disloc5ri topice Stilistice: =rezen4a procedeelor artistice

6. Stilul colocvial
Stilul coloc4ial ("amiliar) se utilizeaza in s"era relatiilor de "amilie, in viata de zi cu zi. CUPRI D! (s"era de utilizare) ' rela4ii interpersonale n planul vie4ii cotidiene. C"R"C#!RIS#ICI: 1. conform specificului discursului: discurs "ic4ional. stil artistic, discurs non"ic4ional. stil 6tiin4i"ic$ 2. recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestic5, mimic5)$ 3. are o mare nc5rc5tur5 a"ectiv5$ . regulile gramaticale pot "i nc5lcate$ B. pot "i "olosite elemente de argou sau &argon$ >. sunt "olosite particularit54i regionale sau socio'pro"esionale$ ?. se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a lim#ii. @. un anume grad de a"ectivitate$ A. "olosirea unor "ormule de adresare, pentru implicarea ascultatorului$ )-. utilizarea mi&loacelor non'ver#ale$ oscilare intre economie si a#undenta in exprimare. *conomia se mani"esta prin intre#uintarea cliseelor lingvistice, a a#revierilor de tot "elul, dar mai ales prin elipsa, ca urmare a vor#irii dialogate, precum si prin mi&loace extralingvistice (mimica, gestica) care permit intreruperea comunicarii, restul "iind sugerat. ,#undenta in exprimare este materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor, prover#elor, locutiunilor si expresiilor, prin evitarea cuvintelor a#stracte care sunt su#stituite prin peri"raze. )). prezenta unor termeni regionali sau c(iar argotici$ )2. "olosirea diminutivelor, augmentativelor, su#stantivelor in vocativ sau a ver#elor la imperativ$ )3. simplitate, dega&are si naturalete. 14. conform rela2iei !*R ,beneficiar7 *mi45torul poate "i specializat sau nespecializat. +eceptorul poate "i 6i el specializat sau nespecializat. In cadrul acestui stil, rela4ia emi45tor'receptor poate "i 6i de rudenie. 15. conform efectului mesa-ului &cord 'dentificare 'nternali(are 16. conform func2iei mesa-ului ,scop7: 'nformare Educare

17.

)ivertisment !ublicitar conform 8nc0rc0turii emo2ionale a mesa-ului Emoional !ersuasiv %anipulant !rohibitiv *ritic !olemic

C"$I#./I$! %! !R"$! "$! S#I$U$UI *laritate !roprietate *orectitudine !reci(ia !uritatea P"R#ICU$"RI#./I $I %&IS#IC! $exicale: &rgou" +argon",eologisme la moda" *uvinte tipice unor graiuri 'orfo*sintactice: =ronume, ad&ective, adver#e ne(otarate. ,proximari prin numerale si su#stantive. =ronume si ver#e cu speci"ic regional$ enunturi "ragmentate. Izolari, inversiuni, elipse. 0igresiuni, paranteze. Stilistice: 0iminutive. ,rgumentative. 1uvinte cu sens peiorativ. Superlative expresive. %ocative, inter&ectii,imperative. Cicale.