Sunteți pe pagina 1din 22

www.formaremedicala.

ro

Acneea (I)
Lectia 1: Anatomia si fiziologia glandelor sebacee
Obiectivele lectiei: Lectia Anatomia si fiziologia glandelor sebacee prezinta notiuni de anatomie si fiziologie a pielii si anexelor sale, cu accent special asupra structurii si functiei glandele sebacee. Aceste informatii sunt esentiale pentru cunoasterea etiopatogeneziei acneei si ca urmare a abordarii diagnostice si terapeutice.

Formatori: Prof. Dr. Sorin - George Tiplica - medic primar dermatolog Sef Lucrari Dr. Dana Nica - medic primar dermatolog Sef Lucrari Dr. Loredana Piloff - medic primar medicina de familie Dr. Liana Gospodinov - medic primar medicina de familie

Introducere in acnee
Acneea este o afectiune frecventa a pielii, des intalnita in activitatea medicului de familie. Orice demers de intelegere a etiopatogeniei acneei si a posibilitatilor de influentare favorabila a bolii trebuie sa aiba la baza cunoasterea anatomiei si fiziologiei pielii si, in special, a glandelor sebacee, sediul modificarilor principale din aceasta afectiune.

1
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

SUMAR
1. Notiuni de fiziologie a pielii 2. Structura pielii 3. Anexele pielii 4. Structura glandelor sebacee 5. Localizarea glandelor sebacee 6. Fiziologia glandelor sebacee 7. Concluzii

1. Notiuni de fiziologie a pielii


Pielea este cel mai mare organ al corpului uman Suprafata pielii este de 1,5-1,8 m Greutatea sa reprezinta 1/15 din greutatea corpului Pielea nu este o simpla bariera fizica statica, este un complex dinamic, indeplinind functii multiple: bariera fizica semipermeabila protectie fata de factori infectiosi protectie fata de factori fizici (mecanici, radiatii ultraviolete) functie imunologica functie senzoriala secretie si excretie/ homeostazie/ termoreglare reparare a ranilor si regenerare functie socio-estetica

2
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

2. Structura pielii
Pielea este un organ complex, format, de la exterior spre interior, din 3 straturi principale: epiderm, derm, hipoderm (tesut subcutanat).

3
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

2. Structura pielii - Epidermul


este un epiteliu pavimentos pluristratificat nu conine vase de sange i se hraneste prin imbibitie, pe seama vaselor sanguine de la nivelul dermului subiacent este format din doua tipuri de celule: keratinocite si celule dendritice (celule cu prelungiri)

4
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

2. Structura pielii - Epidermul


Keratinocitele din structura epidermului sunt organizate in 4 straturi suprapuse: bazal, spinos, granulos si cornos.

5
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

2. Structura pielii
Straturile superficiale se formeaza prin proliferarea si alunecarea spre exterior a celulelor bazale. Pe masura ce se umplu cu keratina, celulele formate in stratul bazal isi schimba aspectul si compozitia si sunt impinse spre exterior.

2. Structura pielii - Derm


Dermul reprezinta componenta conjunctiva a pielii (formata din celule si matrice extracelulara) care contine o retea de vase sanguine, limfatice si terminatii nervoase, foliculi pilosi, glande sudoripare si glande sebacee. Dermul, prin constituentii sai, confera fermitate, extensibilitate si elasticitate pielii.

6
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

2. Structura pielii - Hipoderm


Hipodermul (tesut subcutanat) este alcatuit din adipocite organizate in lobuli adiposi asigura izolatie termica, atenuarea socurilor, rezerva de energie a organismului

7
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

2. Structura pielii

8
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

3. Anexele pielii
Anexele pielii sunt structuri derivate de la nivelul pielii (epidermului), specializate in indeplinirea unor functii specifice. Anexele pielii sunt: Parul Unghiile Glandele sudoripare Glandele sebacee

3. Anexele pielii - Parul


Parul creste intr-un organ dermic, in interiorul unui tunel epitelial numit folicul, la care se ataseaza glanda sebacee. La indivizii umani exista mai multe tipuri de par: Lanugo scurt, inchis la culoare; prezent la fat Vellus scurt, hipopigmentat; prezent pe majoritatea zonelor tegumentare Intermediar - se dezvolta pe scalpul copiilor la aproximativ 3 luni; este fragil si la aproximativ 2 ani este inlocuit cu par terminal Terminal cel mai gros, intens pigmentat, prezent pe scalp de la varsta de 2 ani, pe pleoape si sprancene de la nastere, pe extremitati, trunchi, fata, axile si pubis de la pubertate

9
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

3. Anexele pielii - Unghiile


Unghiile sunt placi cornoase situate pe fata dorsala a extremitatilor degetelor Unghiile sunt asezate pe patul unghial si protejeaza ultimele falange Unghiile sunt alcatuite din urmatoarele parti componente:

3. Anexele pielii Glandele sudoripare


Glandele sudoripare sunt anexe ale pielii, al caror rol este de a secreta sudoarea (transpiratia).

10
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

3. Anexele pielii Glandele sebacee


Glandele sebacee sunt anexe ale pielii, cu rol in producerea sebumului. Sunt glande acinoase, al caror duct principal se deschide la nivelul infundibulului pilos. Capitolele urmatoare vor prezenta informatii suplimentare despre glandele sebacee.

11
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

3. Anexele pielii

12
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

4. Structura glandelor sebacee


Glandele sebacee au o structura acinara (lobulara), putand fi formate din unul sau mai multi acini (lobuli). Fiecare acin este format la exterior dintr-un rand de celule cuboidale mici, asezate pe o membrana bazala. Aceste celule au o bogata activitate mitotica si nu contin picaturi de grasime.

4. Structura glandelor sebacee


Pe masura ce avanseaza spre mijlocul acinului, celulele se diferentiaza, producand si acumuland lipide sub forma de picaturi din ce in ce mai mari.

13
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

4. Structura glandelor sebacee


Lipidele eliberate prin dezintegrarea celulelor alcatuiesc sebumul. Fiecare acin are un duct propriu prin care sebumul ajunge in canalul sebaceu principal iar prin acesta in infundibulul pilos si ulterior la suprafata pielii.

4. Structura glandelor sebacee


Canalul sebaceu principal este tapetat de un epiteliu pluristratificat, keratinizat in portiunea sa terminala, care se continua cu epidermul de suprafata.

14
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

4. Structura glandelor sebacee

5. Localizarea glandelor sebacee


Canalul sebaceu principal se deschide la nivelul infundibulului pilos Prin acest canal fiecare glanda sebacee este atasata de un fir de par

15
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

5. Localizarea glandelor sebacee


Marimea si densitatea glandelor sebacee variaza considerabil de la o regiune topografica la alta si de la un individ la altul, sub influenta unor factori genetici. Variatii mari se pot observa chiar la acelasi individ si in aceeasi regiune anatomica. Glandele sebacee mari, cum sunt cele de la nivelul fetei, se asociaza deseori cu fire de par fine, subtiri. Pe cea mai mare parte a corpului glandele sebacee sunt asociate cu un fir de par de tip vellus. Mai rare, mai mici si unilobulare catre periferia membrelor Mai dense, mari si pluriacinoase in asa-numitele zone seboreice

Prezente pe toata suprafata corpului, glandele sebacee nu sunt uniform distribuite:

16
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

17
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

5. Localizarea glandelor sebacee

6. Fiziologia glandelor sebacee


Glandele sebacee indeplinesc o functie secretorie. Secretia glandelor sebacee este holocrina (implica distrugerea completa a celulei secretoare, cu ruperea si dezintegrarea membranei celulare). Lipidele continute si resturile celulare alcatuiesc sebumul, care este eliberat la suprafata pielii. Viata unei celule sebacee, de la formare pana la dezintegrare prin secretie holocrina este de 21-25 de zile. Sebocitele dezintegrate sunt inlocuite prin diviziunea celulelor nediferentiate de la periferia acinului secretor.

18
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

6. Fiziologia glandelor sebacee

Reglarea functiei glandelor sebacee Numerosi factori hormonali influenteaza secretia sebacee:

Mecanismele prin care actioneaza acesti factori nu sunt foarte bine necunoscute.

19
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

6. Fiziologia glandelor sebacee


Reglarea functiilor glandelor sebacee

Aportul alimentar de lipide nu produce variatii semnificative ale secretiei sebacee.

Concluzii
Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. Este alcatuita din 3 straturi: epiderm, derm si hipoderm. De la nivelul pielii deriva cateva structuri anexe, specializate in indeplinirea unor functii specifice. Anexele pielii sunt: parul, unghiile, glandele sebacee si glandele sudoripare. Glandele sebacee sunt formate din unul sau mai multi acini care secreta lipide. Secretia sebacee, numita sebum, este eliminata prin canalul sebaceu principal la nivelul infundibulului pilos. Marimea si densitatea glandelor sebacee variaza considerabil de la o regiune topografica la alta. Glandele sebacee de la nivelul fetei sunt mari, dense si atasate de un fir de par. 20
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro Productia de sebum variaza in functie de varsta si sex. Ea creste mult la pubertate, sub influenta hormonilor androgeni. Estrogenii si retinoizii scad secretia de sebum. Hiperproductia de sebum si modificarile produse la nivelul canalului sebaceu principal, reprezinta modificari importante cu rol in patogenia acneei.

Referinte
1. Trivedi, N. R., Z. Cong, A. M. Nelson, A. J. Albert, L. L. Rosamilia, S. Sivarajah, K. L. Gilliland, W. Liu, D. T. Mauger, R. A. Gabbay, et al. 2006. Peroxisome proliferatoractivated receptors increase human sebum production. J. Invest. Dermatol. 126: 2002 2009. 2. Hatta, N., C. Dixon, A. Ray, S. Phillips, W. Cunliffe, M. Dale, C. Todd, S. Meggit, M. BirchMacHin, and J. Rees. 2001. Expression, candidate gene, and population studies of the melanocortin 5 receptor. J. Invest. Dermatol. 116: 564 570. 3. Thiboutot, D., A. Sivarajah, K. Gilliland, Z. Cong, and G. Clawson. 2000. The melanocortin 5 receptor is expressed in human sebaceous glands and rat preputial cells. J. Invest. Dermatol. 115: 614619. 4. Geiger, J. 1995. Retinoids and sebaceous gland activity. Dermatology. 191: 305310. 5. Doran, T. I., R. Baff, P. Jacobs, and E. Pacia. 1991. Characterization of human sebaceous cells in vitro. J. Invest. Dermatol. 96: 341348. 6. Zouboulis, C. C., L. Xia, H. Akamatsu, H. Seltmann, M. Fritsch, S. Hornemann, R. Ruhl, W. Chen, H. Nau, and C. E. Orfanos. 1998. The human sebocyte culture model provides new insights into development and management of seborrhoea and acne. Dermatology. 196: 2131. 7. Smythe, C. D., M. Greenall, and T. Kealey. 1998. The activity of HMG-CoA reductase and acetyl-CoA carboxylase in human apocrine sweat glands, sebaceous glands, and hair follicles is regulated by phosphorylation and by exogenous cholesterol. J. Invest. Dermatol. 111: 139148. 8. Strauss, J., D. T. Downing, F. J. Ebling, and M. E. Stewart. 1991. Sebaceous glands. In Physiology, Biochemistry and Molecular Biology of the Skin. L. Goldsmith, editor. Oxford University Press, New York. 712740. 9. Allen, M., M. Grachtchouk, H. Sheng, V. Grachtchouk, A. Wang, L. Wei, P. Chambon, J. Jorcano, and A. Dlugosz. 2003. Hedgehog signaling regulates sebaceous gland development. Am. J. Pathol. 163: 21732178. 21
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro 10. Smith, T. M., Z. Cong, K. L. Gilliland, G. A. Clawson, and D. M. Thiboutot. 2006. Insulinlike growth factor-1 induces lipid production in human SEB-1 sebocytes via sterol response element-binding protein-1. J. Invest. Dermatol. 126: 12261232. 11.Pappas, A., M. Anthonavage, and J. Gordon. 2002. Metabolic fate and selective utilization of major fatty acids in human sebaceous gland. J. Invest. Dermatol. 118: 164 171. 12. Thiele, J. J., S. U. Weber, and L. Packer. 1999. Sebaceous gland secretion is a major physiologic route of vitamin E delivery to skin. J. Invest. Dermatol. 113: 10061010. 13. Choudhry, R., M. Hodgins, T. Van der Kwast, A. Brinkmann, and W. Boersma. 1991. Localization of androgen receptors in human skin by immunohistochemistry: implications for the hormonal regulation of hair growth, sebaceous glands and sweat glands. J. Endocrinol. 133: 467475. 14. Liang, T., S. Hoyer, and R. Yu. 1993. Immunocytochemical localization of androgen receptors in human skin using monoclonal antibodies against the androgen receptor. J. Invest. Dermatol. 100: 663666. 15. Lucky, A. W., F. M. Biro, G. A. Huster, A. D. Leach, J. A. Morrison, and J. Ratterman. 1994. Acne vulgaris in premenarchal girls. Arch. Dermatol. 130: 308 314. 16. Stewart, M. E., D. T. Downing, J. S. Cook, J. R. Hansen, and J. S. Strauss. 1992. Sebaceous gland activity and serum dehydroepiandrosterone sulfate levels in boys and girls. Arch. Dermatol. 128: 13451348. 17. Nelson, A. M., K. L. Gilliland, Z. Cong, and D. M. Thiboutot. 2006. 13-Cis retinoic acid induces apoptosis and cell cycle arrest in human SEB-1 sebocytes. J. Invest. Dermatol. 126: 21782189.

22
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor