APA

0.Importanta Apa are o importanta covarsitoare pentru existenta vietii. Fr ap nu ar putea exista nici omul, nici animalele, nici plantele. n organism apa intr n compoziia organelor, esuturilor i lichidelor biologice. Ea dizolv i transport substanele asimilate i dezasimilate menine constant concentraia srurilor n organism i, evapor!ndu"se pe supra#aa corpului, ia parte la reglarea temperaturii. Apa este cea mai rasp!ndit substan compus i reprezint trei s#erturi din supra#aa globului terestru. $a i aerul, ea constituie #actorul principal al meninerii vieii pe pm!nt. Apa este o resurs natural esenial cu rol multiplu n viaa economic. n natur apa urmeaz un circuit. %e poate vorbi despre ap de ploaie, apa r!urilor i izvoarelor, apa de mare, etc. Apa pur se obine din apa natural prin distilare repetat n condiii n care s nu poat dizolva gaze din aer sau substane solide din recipientele n care este conservat. 1.Apa Naturala n natura, apa se gaseste din abundenta, n toate starile de agregare& ' n stare lichida (#orma n care acopera )*+ din supra#ata pam!ntului sub #orma de mari, oceane, r!uri, #luvii, ape subterane, ' n stare solida (#ormeaza calote glaciare, ' n stare gazoasa (atmos#era contine o cantitate considerabila de apa, sub #orma de vapori de apa, invizibili,. Apa urmeaza un circuit n natura. $aldura soarelui determina evaporarea apei de supra#ata. -aporii rezultati se ridica n atmos#era. .aca n atmos#era saturata cu vapori de apa apare o scadere a temperaturii, parte din vaporii condensati iau #orma de nori, ceata, ploaie, zapada sau grindina. n anotimpurile calde, dar cu nopti racoroase se depune roua, iar daca temperatura solului este sub / $, se depune bruma. Apele a0unse la nivelul solului sau cele ce rezulta din topirea zapezilor, n parte umplu din nou lacurile, r!urile, #luviile, marile si oceanele. Alta parte strabate straturile de pam!nt, la di#erite ad!ncimi, #orm!nd apele #reatice. Apa subterana poate reaparea la supra#ata, #ie prin izvoare, #ie extrasa prin #!nt!ni, sonde. n cadrul acestui mare circuit natural se disting circuite secundare, dintre care, importanta deosebita prezinta circuitul biologic. Acesta consta n patrunderea apei n organismele vii si redarea ei n circuitul natural prin respiratie, transpiratie si moartea organismelor. .istingem si un circuit apa"om"apa care se re#era la interventia activitatii omului n circuitul natural. n natura nu exista apa pura date #iind interactiunile cu mediul ea contine gaze, substante minerale si organice dizolvate n suspensie. $hiar apa de ploaie, care ar trebui sa #ie cea mai curata apa naturala (devenita ast#el printr"o distilare naturala, poate prezenta dizolvate anumite impuritati de tipul& $1), 23+ sau chiar 3)%, %1)" ca urmare a contactului prelungit cu aerul. n regiunile tropicale, apa de ploaie are o putere de dizolvare #oarte mare. %pecialistii au calculat ca n peninsula 4ndochina, apa de ploaie ce cade pe un hectar, pe

parcursul unui an, contine 5 6g 321+. n 7razilia, 8/g apa la m+ de ceata contine 98"95 mg 3)$1+ si 9: mg 321+. Este o apa acida ce ataca rocile. $ea mai variata compozitie dintre toate apele naturale o au apele subterane. Ele contin cantitati mari de substante solide sau gazoase. A0unse la supra#ata, aceste ape, #ormeaza izvoare de ape minerale. nainte chiar de invazia romana, galii cunosteau calitatea apelor minerale s"au gasit mici altare construite de acestia n prea0ma unor ast#el de izvoare. n statiunile termale din ;asivul $entral, Alpi sau <irinei s"au gasit urme ale vechilor captari galo" romane si piscine uriase. .upa compozitie, apele minerale pot #i& acide (continut ridicat de $1),, alcaline (predomina sul#atii de magneziu si sodiu,, sul#uroase (contin sul#uri alcaline,, #eruginoase (contin carbonati de #ier di si trivalent,. Factorii determinanti ai e#ectului terapeutic precum& termalitate, prezenta gazelor dizolvate (1), $1), 3)%, $3=, 2), gaze rare,, prezenta unor substante de natura minerala sau organica (hormoni, antibiotice, permit utilizarea acestor ape n tratarea unei game #oarte largi de a#ectiuni ale aparatului cardio"vascular, locomotor, anemii, boli ale sistemului nervos si boli endocrine. >otalitatea apei pe pam!nt este de aproximativ 9,=? miliarde 6m+ din care :@ n oceane si mari, ) n calote glaciare si 9 n r!uri, lacuri, p!nze subterane. 2.Apa potabila Apa potabila nu trebuie sa contina organisme animale si vegetale si sa satis#aca cerinte de calitate superioara privind indicatori #izico"chimici, biologici si bacteriologici. Alimentarea cu apa a centrelor urbane prezinta o mare importanta, caci apele trebuie sa #ie tratate nainte de a #i puse la dispozitia populatiei. Apa este un constituent #undamental i indispensabil al organismului uman. ;odi#icri mici produc tulburri grave iar insu#iciena aportului de ap este mult mai puin tolerat dec!t carena n alte elemente. n organismul uman, apa total (?/A din greutatea corporal, se repartizeaz n mai multe compartimente& Apa intracelular (=/ A, i apa extracelular ()/ A,, aceasta la r!ndul ei reprezentat de apa circulant B intravascular (=" =,8 A,, apa interstiial (98 A " ma0oritatea legat n geluri, i apa transcelular (9A,. .inamica apei n corpul uman i bilanul hidric al organismului au #ost ndelung studiate n #iziologie i sunt astzi binecunoscute, av!nd largi aplicaii medicale. .eshidratarea respectiv hiperhidratarea, cu numeroasele variante #iziopatologice, sunt nt!lnite n cadrul multor a#eciuni i pun serioase probleme de diagnostic i tratament. Cn om are nevoie n medie de circa 9// de litri de ap pe zi& = litri pentru nevoia #undamental, alimentar (),8 litri pentru but i 9,8 litri prepararea hranei,, 9+ litri pentru splat vesela, 9+ litri pentru splat ru#e, @/ de litri pentru nevoi sanitare (splat pe m!ini i #a, du, apa pentru cltirea toaletei etc.,. -ariabilitatea este desigur #oarte mare, n #uncie de disponibilitatea i preul apei, de obiceiuri etc. Cnde nu exist ap curent i consumul casnic e mai mic, iar unde trebuie crat de la mari distane sau e #oarte scump se #ace economie. %unt i situaii, chiar ri ntregi, unde consumul este sub minimul acceptabil i duce la consecine negative asupra igienei i sntii publice. A #ace baie n van n loc de du duce automat la un consum mult mai mare de ap, la #el i utilizarea #recvent de maini se splat haine, vesel etc. sau dac aceste au e#icien redus din punct de vedere al consumului de ap. Av!nd n vedere caracterul limitat al resurselor de ap n general i de ap potabil n particular, consumul acesteia se normeaz i uneori chiar se raionalizeaz.

3.Epurarea apei Apa reziduala reprezinta debitul de apa #olosita, obtinut de la Dntreaga comunitate. Enainte de a #i eliberata Dn mediul Dncon0urator, aceasta trebuie transportata la statiile de epurare a apei. $antitatea de apa reziduala din statiile de epurare variaza Dn #unctie de momentul zilei si de anotimp. <rocesul de tratare a apei reziduale are urmatoarele caracteristici& volumul zilnic de apa reziduala tratata poate #i #oarte mare existenta unor perturbatii #oarte mari apa reziduala de intrare trebuie acceptata si tratata, neputFnd #i returnata la #urnizor procesul este dependent de microorganisme. En ultimii ani, cantitatea de apa reziduala a crescut, simultan cu scaderea calitatii acesteia. .e aceea, a Dnceput sa se mani#este interesul Dn aplicarea unor metode mai complicate de conducere. .e exemplu, conducerea inteligenta poate #i aplicata procesului de tratare a apei reziduale Dn scopul obtinerii unei calitati mai bune a apei si pentru rezolvarea rapida a oricarui de#ect sau situatie periculoasa. Golul unei statii de epurare a apei reziduale este sa grabeasca procesul prin care apa se puri#ica. Entr"o statie de epurare, apa reziduala este, Dn general, procesata Dn mai multe etape& tratarea mecanica H Dn aceasta etapa, se elimina materialele solide din apa. Eliminarea materialelor care plutesc se #ace #olosind bare, gratare, site #ine sau de taiere etc. tratarea biologica H Dn aceasta etapa, microorganismele degradeaza materia organica, iar Dn anumite con#iguratii se elimina substantele nutritive (poluantii,. Exista di#erite tehnici de tratare biologica, cea mai cunoscuta #iind tratarea cu namol activat, Dn care namolul activat, adica microorganismele (Dn special, bacteriile, 'se ocupa' cu degradarea (adica oxidarea, materiei organice tratarea chimica H substantele chimice actioneaza asupra solidelor Dn suspensie, bacteriilor, Dn rezervoare de dozare, amestecare si #locurare dezin#ectia H aceasta este etapa de clorurare si de neutralizare a organismelor patogene tratarea namolului H Dn aceasta etapa, se #ace digestia anaeroba a namolului, care are ca rezultat degradarea materiei organice si distrugerea ma0oritatii bacteriilor si microorganismelor, scopul #iind obtinerea unui namol mai putin nociv.

4.duritatea apei .uritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in a#ara de cationii metalelor alcaline. .eoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult mai mare #ata de ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta din determinarea concentratiei acestor ioni. Apele dure sunt neplacute la gust la #ierberea apei sarurile in exces se depun pe vase, cazane, conducte si*sau impiedica o buna #ierbere a legumelor cu sapunul dau saruri insolubile #iind neeconomice. Apele moi sunt incriminate de producerea unor a#ectiuni cardio"vasculare. .uritatea apei este de doua #eluri& duritate temporara sau carbonata, data de bicarbonatii de calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu (azotati, sul#ati, cloruri, #os#ati etc,.

%uma celor doua duritati #ormeaza duritatea totala . .uritatea excesiva a apei are implicatii de ordin economic. $onventional , duritatea se exprima in grade de duritate care pot #i grade germane (9 grad B 9/ mg $a1, sau grade #ranceze (9 grad B 9/ mg $a$1+,. Duritatea excesiva a apei are implicatii de ordin economic. Apa dura&contine un procent ridicat de saruri de calciu si de magneziu. Apa dura nu este buna de baut, avand un gust neplacut,nu #ace spuma cu sapunul si nu #ierbe bine legumele.Ea depune prin #ierbere,pe peretii vaselor o crusta aderenta,care micsoreaza transmisia caldurii,determinand ast#el o crestere a consumului de combustibil.

5.poluarea apei Poluarea apeicurgatoare este de obicei invizibila deoarece agentii poluanti se dizolva in apa. Oricum , exista si exceptii cum ar fi detergentii care produc spuma ,sau titeiul si reziduurile netratate care plutesc la suprafata . Toti agentii poluanti pot fi detectati in laboratoare prin teste biochimice standardizate . Din aceste teste rezulta un nivel care determina gradul de extindere al poluarii si cel de puritate relativa a apei . Se poate monitoriza si efectul pe care-l are poluarea asupra plantelor si animalelor si aceasta este o alta metoda prin care oamenii de stiinta pot determina nivelul de poluare . 4n urma di#eritelor actiuni omenesti se modi#ica atat cantitatea cat si calitatea substantelor care patrund in ape ceea ce duce la un dezechilibru al mediului ambiant. ;area ma0oritate a interventiilor in acest echilibru sunt in sensul sporirii substantelor admise in ape producand poluarea acestora. <oluarea a#ecteaza toate #ormele apei in natura.Exista cai de patrundere a unor substante poluante in apa atmos#erica, in apa scursa la supra#ata solului, in apa marilor si oceanelor si in apa subterana. 2ivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni de pe glob in care populatia si industria s"au dezvoltat puternic si rapid, #ara luarea unor masuri pentru protectia calitatii apelor. <rime0dia impuri#icarilor apelor a devenit evidenta tocmai in acele regiuni intrucat dezvoltarea economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata. ursele de poluare a apei sunt di#erite. $ele care produc murdarirea in urma evacuarii unor substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor scopuri & orase canalizate, crescatorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse organizate, iar cele care produc murdaria prin patrunderea necontrolata a unor substante in ape, locuri necanalizate sunt surse neorganizate. .upa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in & permanente nepermanente accidentale.

ursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter permanent. Ele provoaca adesea modi#icari in#luentand negativ #olosirea lor. <rincipalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt&

>recerea apelor prin zona cu roci solubile constituie principala cauza de patrundere a unor saruri in cantitati mari in apele de supra#ata sau in straturile acvi#ere. Gocile radioactive pot duce la contaminarea unor ape de supra#ata sau subterane. >recerea apelor de supra#ata prin zone cu #enomene de eroziune a solului provoaca impuri#icari prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule #ine cum sunt cele din marne si argile care se mentin mult timp in suspensie. -egetatia intensa acvatica #ixa sau #lotanta conduce la #enomene de impuri#icare variabile in timp in #unctie de perioada de vegetatie -egetatia de pe maluri produce o impuri#icare atat prin caderea #runzelor cat si prin caderea plantelor intregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere care conduc la o impuri#icare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata.

ursele de poluare accidentala naturale sunt in general rare. Ele se datoreaza unor #enomene cu caracter geologic. ursele de poluare permanent arti!iciale o constituie restitutiile de ape dupa utilizarea lor de catre #olosinte. .upa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate & ape uzate mena0ere ape uzate publice ape uzate industriale ape uzate de la unitati agrozootehnice si piscicole ape uzate rezultate din satis#acerea nevoilor tehnologice proprii de apa ale sistemului de canalizare de la spalatul si stropitul strazilor si incintelor ape meteorice in#ectate.

;ai pot #i amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt in marea lor ma0oritate legate de problema de risc industrial. "educerea poluarii poate !i reali#ata pe mai multe cai $ introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluate in procesele industriale

reducerea cantitatii de ape uzate, evacuate in rauri prin introducerea practicii recircularii apei recuperarea materialelor utile din apele uzate, avand ast#el evanta0ul asigurarii unei adevarate surse de materie prima

extinderea procedeelor de colectare si evacuare pe cale uscata a rezidurilor, mai ales la crescatoriile de animale imbunatatirea randamentului de epurare prin per#ectionarea tehnolohiilor, instalatiilor si exploatarii acesteia.

%.combaterea poluarii $1;7A>EGEA <1ICAG44 A<EI1G%tarea de poluare a apelor poate #i controlata si redusa. 4n acest scop se utilizeaza doua tipuri de procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina consecventa de organismele de conducere si conceptie tehnica. <rimul grup de procedee se caracterizeaza printr"o maniera de conducere preventiva si include toate metodele care urmaresc limitarea evacuarii de reziduri in ape. 4nca din #aza de proiectare a instalatiilor industriale, de transport, edilitare etc. , trebuie adoptata o conceptie care corespunde unei orientari diametral opuse #ata de cea veche, caracterizabila lapidar prin ideea apa spala tot. Ast#el, rezidurile solide, in special ale substantelor de mare toxicitate, nu este necesar sa #ie antrenate pe cale umeda, ci, pot #i evacuate la halte sau crematorii .%e cauta reducerea consumurilor de apa in industrie prin recircularea apei, #olosita ca agent de racire si reintroducerea in sistem a celei utilizate ca solvent, dupa corectarea adecvata a calitatii .4n al doilea grup de procedee se incadreaza di#eritele metode de epurare ale apelor uzate .Apele uzate trebuie sa #ie supuse unor tratamente prin care sa se inlature incarcarea lor cu poluanti pana la o limita.Epurarea cuprinde o succesiune de procese #izice si chimice, biologice si #izico" chimice necesare pentru inlaturarea di#eritelor categorii de poluanti.<entru distrugerea germenilor patogeni se mai include operatia de dezin#ectie prin tratarea cu clor sau azot..ar indi#erent de #elul poluarii, si de locul unde o regasim aer, apa este mult mai usor s"o prevenim decat s"o combatem. %i asta depinde numai de noi, oamenii J