Universitatea Andrei aguna Facultatea de tiine Economice

NOTE DE CURS A D!SC!" !NA#

$ODE AREA ! "RE%!&!ONAREA DEC!&!E! ECONO$!CE

Titular disci'lin(# ector univ) Camelia !oana Dic(

*+,*
1

CU"R!NS
"agina Ca'),) "ro-lematica model(rii economice) As'ecte generale))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))). 1.1. Condiiile de apariie a modelrii economico-matematice.....................................4 1.2. Obiectul de studiu.........................................................................................................5 1.3. Metode de culegere i prelucrarea a datelor folosite n modelarea economicomatematic....................................................................................................................................! 1.4. "rocesul de trecere de la sistemul real la modelul de simulare.....................................# 1.5. "arametrii modelului economic n conte$t managerial........................................................% Ca') *) Construirea modelelor 2.1. Conceptul de model..11 2.2. &tapele procesului de modelare15 2.3. 'ipologia modelelor economice.1# 2.4. Modelarea procedural2( Ca')/) Tendine actuale 0n deci1iile manageriale))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))** 3.1. )ntroducere n managementul *tiinific................................................................................23 3.2 "rocesul abordrii cantitati+e................................................................................................2% Ca').) Activitatea de modelare 0n 'ractica de deci1ie managerial()))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))/+ 4.1. Condiionarea dintre deci,iile manageriale *i informaii.....................................................31 4.2. Caracteristicile informaiilor- ba,a calitii deci,iilor..........................................................33 4.3. Modaliti de obinere a informaiilor economice...............................................................35 Ca')2) $odelarea 'roceselor economice 3olosind te4nici de 'revi1iune55555))5))))))))/6 5.1. tiina pre+i,iunii- noiuni introducti+e..3. 5.2. )nteraciunea dintre pre+i,iune *i p/rg0iile pieei4( 5.3. "re+i,iunea *i predicia.......................................................................................................44 5.4. "lanificarea strategic n managementul organi,aiei. Caracteristici *i funcii...................5( 5.5. Metode de pre+i,iune utili,ate n gestiunea ntreprinderii.................................................51 Ca')7) $odelul de com'ortament al agentului consumator))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))77 !.1. Conceptul de utilitate..........................................................................................................!. !.2. 1bordarea cardinal a utilitii..............................................................................................( !.3. 2efinirea curbei de indiferen.............................................................................................2 !.4. 3ata marginal de substituire..............................................................................................4 Ca') 6) $odelul de com'ortament al agentului 'roduc(tor))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))62 ..1. 4uncia de producie..............................................................................................................5 ..2. "roprietile funciei de producie.......................................................................................... ..3. 2efinirea i,ocuantei..............................................................................................................% ..4. )ndicatorii de eficien ai utili,rii factorilor de producie..................................................8+ Ca')8) $odelarea 0n gestiunea economico93inanciar( a 3irmei)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))8. #.1. 4uncia de cost de producie.................................................................................................#4
2

#.2. 4uncia de cost pe termen lung.......#! #.3. 4uncia de cost pe termen scurt............................................................................................#. :) $odelarea o3ertei 0ntre'rinderilor 'e 'ia()))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))88 %.1 )ndicatorii ofertei de mrfuri. Curba +ieii produselor..........................................................## %.2 Modelarea cu lanurile Mar5o+ a e+oluiei pe pia unor produse concureniale............................................................................................................%( %.3. &lemente de teoria 6ocurilor...................%3 7tudiu de ca,...................................................................................................................................%3
Cap. Cap. ,+) Teoria deci1iei55555555555555555)))5555)))555)) 55),+, 1(.1. &tapele unui proces deci,ional...........................................................................................1(1 1(.2. Metode de rationali,are a deci,iilor in conditii de incertitudine...........................................1(4 1(.3. Metode de rationali,are a deci,iilor in conditii de risc.........................................................1(5 1(.4. Modelarea unor procese deci,ionale multisec+eniale...........................................................1(% 1(.5. Modele de deci,ie de tip 819&7........................................................................................111 1(.!. 2eci,ii multicriteriale................................................................................................................112 1(... Metoda utilitatii globale ma$ime.115 1(.#. Metode de luare a deci,iei de grup.11. 1(.%. Modele economico-matematice *i de simulare pentru utili,area *i alocarea resurselor n cadrul organi,aiei.11% 1(.1(. Modele stoc0astice.11%

;i-liogra3ie555555555555555555555)55555)555))55,*,

CA"!TO U ! "RO; E$AT!CA $ODE <R!! ECONO$!CE) AS"ECTE =ENERA E ,), Condiiile de a'ariie a model(rii economico9matematice

8a,ele abordrii raionale a mecanismului de funcionare a unei organi,aii sunt puse de ctre repre,entanii >colii clasice: ;4.<. 'a=lor- >. 4ord- >. 4a=ol? la nceputul sec. @@. 1cetia formulea, o serie de principii i metode de organi,are i conducere cu importante consecine economice- pun/ndu-se pentru prima dat problema abordrii raionale a mecanismului funcionrii unei ntreprinderi. An lucrrile lor nu B deci,ie C. 2up 1%5(- >coala neoclasic(: ;"eter 2ruc5er- 1lfred 7loan- &rnest 2ale? include informaii acti+itile n scopul de produceredeci,iei recepionaretransport- prelucrare *i stocare de lurii n organi,area *i conducerea ntreprinderii moderneau folosit conceptele B informaie C *i

odat cu creterea dimensiunilor i comple$itii ntreprinderilor. "rocesele deci,ionale i cele informaionale ocup o pondere important la ni+el macro i microeconomic. 1stfel- n cercetrile de organi,are i conducere a acti+it ii sunt cuprinse aspecte informaional deci,ionale i aspecte n legtur cu relaiile umane. 1cestea au fost principalele preocupri ale a a numitei coli a com'ortamentului: 3epre,entanii si- &lton Ma=o1bra0am Dalesnic5 *i 2.C."elt, acord atenie propun descentrali,area comportamentului oamenilor n timpul procesului producti+-

deci,iilor- promo+ea, ncrederea n membrii unui grup. Odat cu apariia primei generaii de calculatoare electronice ;1%5(?- a primelor lucrri de cibernetic *i a primelor ec0ipe de cercetare operaional- se dore*te mai mult riguro,itate n luarea deci,iei prin procedee *tiinifice- caracteri,ate prin fundamentare teoretic- ba,at pe metode matematice- cu pstrarea unei orientri generale- practice *i realiste. An aceste condiii se promo+ea, informa ia i deci,ia printre elementele de ba, ale etapei ce se parcurge. An legtur cu procesele deci,ionale se pun probleme noi- se dore te mai mult riguro,itate- decidentul s adopte deci,ii optime sau apropiate celei optime. 'oate acestea trebuie re,ol+ate n condiiile creterii comple$it ii structurale i func ionale a ntreprinderilor- ale ridicrii ni+elului de te0nicitate a instalaiilor i a speciali,rii accentuale a profesiunilor. 4

An aceast perioad- alturi de procedeele tradi ionale- ba,ate pe intui ie i e$perien apar procedee tiinifice moderne de luare a deci,iilor. "rocedeele tiinifice se caracteri,ea, prin fundamentare teoretic- ba,at pe metode matematice. Modelarea economico-matematic este folosit de manager ca o alternati+ la Ee$perimentul: utili,at n *tiinele e$acte. E&$perimentul:- adic modificarea fi,ic a +alorilor +ariabilelor nu este posibil sau este neraional atunci c/nd este +orba de probleme economice importante. Fici o companie nu- i poate permite riscul unui faliment de dragul e$perimentelor. "entru acti+itatea managerial- modelarea repre,int alternati+a e$perimentului utili,at de tiinele e$acte. Modelarea i simularea proceselor economice are legturi str/nse cu toate aceste domenii *i este conceput astfel nc/t s ofere economi*tilor o serie de modele *i te0nici necesare aciunilor manageriale la ni+el microeconomic. 7e conturea, noi discipline pri+ind conducerea- precumG cercetarea operaionalcibernetica- informatica- psi0osociologia organi,rii *i teoria general a sistemelor. Cercetarea operaional sau pregtirea tiinific a deci,iilor a aprut n perioada celui de-al ))-lea 3,boi Mondial i se caracteri,ea, prin procesul de elaborare a unor modele economico-matematice ce conduc la deci,ii optime sau aproape optime. Cibernetica este tiina care se ocup de conducerea i reglarea sistemelor comple$e. Informatica este disciplina prelucrrii datelor cu a6utorul ec0ipamentelor electronice. Psihologia organizrii a aprut ca o nou orientare n disciplinele conducerii- data fiind e$istena omului care ia deci,ii n legtur cu funcionarea eficient a organismelor economice. Teoria general a sistemelor propune o perspecti+ sinteti,atoare a ideilor pri+ind di+ersele orientri n tiinele organi,rii i conducerii. 3e,ol+area problemelor manageriale din model matematic Epur:. ,)*) O-iectul de studiu 2atorit faptului c re,ol+area problemelor manageriale din ntreprinderi nu se poate reali,a cu un model matematic pur- a determinat apelarea i conceperea unor modele economico-matematice deosebit de elastice care s surprind at/t desf urarea fenomenului- c/t i dinamica acestuia. $odelarea >i simularea 'roceselor economice este o disciplin economic de grani cu matematica *i te0nica de calcul *i se ocup de fundamentarea deci,iei manageriale posibilitatea utili,rii te0nicii simulrii. 5 n condiii de eficien pentru productor cu a6utorul unor modele economico-matematice fle$ibile *i cu ntreprinderi nu se poate reali,a cu un

$anagementul fiind definit ca tiina te0nicilor de conducere i gestiune a ntreprinderii sau studierea proceselor i relaiilor de management din cadrul firmei n +ederea descoperirii legit ilor i principiilor care le generea,- a conceperii de noi sisteme- metode- te0nici i modalit i de conducerede natur s asigure ridicarea eficienei- repre,int de fapt arta i tiin a de a conduce. Modelarea economic ofer managerului latura riguroas a aciunilor sale ;E*tiina de a conduce:?- modaliti multiple de punere de acord a resurselor ;materiale- umane- financiare? e$istente cu obiecti+ele formulate pentru o anumit perioad de timp- oferindu-i posibilitatea dea gsi *i a decide Emai bine: *i Emai repede: fr s denature,e realitatea. 1ceste mrimi repre,int de fapt elemente ale +ectorului de intrare n modelele economicomatematice- care pot fi G 2eterministe.. Hsoluia optim 7toc0asice..Hsoluia optim cu o anumit probabilitate.

An ca,ul problemelor combinatorice care inter+in n ma6oritatea proceselor economice- c/nd numrul soluiilor admisibile depete posibilitile de e$plorare e$0austi+- s-a renun at la cutarea soluiei optime- acceptat fiind de ctre decident o solu ie suboptimal- gsit cu a6utorul unor algoritmi euristici. 7ocietatea moderrn tinde ctre o societate ba,at pe cunoa tere n care fenomenul globali,rii interacionea, cu de,+oltarea economic durabil. An decursul timpului- progresul societii omene ti a fost posibil numai datorit unor oameni luminai- dornici s cunoasc fenomenele i procesele lumii reale- astfel nc/t ne+oile semenilor lor s fie c/t mai bine satisfcute. "entru reali,area acestor cerine se impune de,+oltarea cercetrii tiin ifice n toate domeniile. 1cestea nu se puteau desfura fr mi6loace de in+estigare- astfel a aprut un instrument cu caracteristici speciale numite model)"rocesul construirii modelului se numete modelare) &timologia cu+/ntului modelare este modus ;latin? I mi6loc. $etoda model(rii este un instrument de cunoatere tiinific i are ca obiect construirea unor repre,entri care s permit o mai bun n elegere i o mai bun cunoa tere tiin ific a diferitelor domenii. Modelarea ca instrument de cercetare a fenomenelor i proceselor economico-sociale- precum i de anali, i pre+i,iune a cunoscut o larg de,+oltare i pre,int un interes deosebit n ntreaga lume. Simularea este o te0nica de reali,are a e$perimentelor cu calculatorul electronic- care implica utili,area unor modele matematice si logice care descriu comportarea unui sistem real de-a lungul unei perioade de timp.&a este denumita B laboratorul managerilor C.7imularea poate fi analogica- numerica ;Monte Carlo si 6oc de intreprindere J8usiness Kames:? si 0ibrida.

,)/) $etode de culegere i 'relucrare a datelor 3olosite 0n modelarea economico9 matematic( 'oate adaptrile modelrii matematice la fenomenele economice concrete au la ba, o concep ie corect asupra mrimilor ;indicatorilor? care inter+in n procesul fundamentrii comple$e a deci,iei. 1ceste mrimi implic obser+ri- anc0ete- raportri- etc. care permit msurarea lor cu diferite grade de preci,ie. Criteriul n funcie de care se clasific mrimile ce caracteri,ea, fenomenele economice este precizia) 2in punct de +edere al preci,iei- mrimile care caracteri,ea, 'rocesele economice se clasific n G Mrimi deterministe- sunt mrimi riguros stabilite- cu o +aloare unicL Mrimi stoc0asticeMaleatoare N sunt mrimi ce au o mul ime de +alori crora li se asocia, o probabilitate Mrimi +agiMfu,,=- nu au o +aloare unic- ci o mul ime de +aloricrora li se asocia, un grad de apartenen la o anumit proprietate. 1ceast clasificare a mrimilor care pot caracteri,a procesele economice ne conduce la o grupare similar a metodelor de culegere a datelor folosite n +ederea adoptrii unor deci,ii- i anumeG Metode deterministe Metode stoc0astice Metode fu,,=.

$etodele de 'relucrarea datelor folosite n fundamentarea i adoptarea deci,iilor pot fi clasificate tot dup criteriul preci,iei nG Metode e$acte Metode apro$imati+e Metode euristice.

Cele dou moduri de clasificare a metodelor sunt necesare pentru a pune n e+iden e$actitatea n di+erse etape a ale fundamentrii deci,ieiG culegerea datelor ;efectuarea de msurtori asupra mrimilor care caracteri,ea, procesul economic? i prelucrarea acestora n +ederea adoptrii unor deci,ii. $etodele e?acte permit obinerea n cadrul unei probleme de deci,ie economic a unei solu ii S care ndeplinete- fr nici o eroare ;abatere? restric iile impuse iM sau condi iile de optim cerute prin criteriile de eficien. 2ac notm cu S +ectorul soluiei efecti+ adoptat - iar cu S* +ectorul soluiei ade+rate- atunciG 7 - 7O I ( $etodele a'ro?imative sunt acele metode care prmit obinerea unei solu ii S, diferit de soluia S* 7

printr-un +ector
S S O

- dominat de un +ector a
= a

dinainte stabilit=- adicG

;1?

$etodele euristice sunt metodele prin care- c0iar n ca,ul unei problem comple$e se ob in ntr-un inter+al relati+e scurt- comparati+e cu alte metode- o solu ie 7- acceptabil din punct de +edere practicfr a a+ea garanii asupra riguro,it ii solu iei. 4iind dat +ectorul erorii admisibile a - metodele euristice nu reuesc nu reuesc ntotdeauna s ne conduc la o solu ie S cu proprietatea ;1?. An unele ca,uri- metodele euristice reu esc s asigure respectarea condi iei ;1?- dar cu o anumit probabilitate. Metodele euristice pot fi considerate ca o succesiune de ncercri a cror alegere este legat de natura problemei de re,ol+at i de personalitatea celui care reali,ea, modelul. ,).) "rocesul de trecere de la sistemul real la modelul de simulare 7istemele economice n ansamblul lor- c/t i elementele din care sunt alctuite se caracteri,ea, printr-o multitudine de acti+iti ce se desf oar n cadrul acestora n +ederea atingerii obiecti+elor economice formulate . 2ac ne raportm la ni+el microeconomic- firma este un sistem- adic o multitudine de pr i ce reacionea, ntre ele. )ndiferent de domeniul din care face parte- sistemul este definit n func ie de trinomulG mul imea intrrilor ;)?- mulimea strilor sistemului ;7? li mul imea ie irilor din sistem ;&?. 7imularea trebuie s genere,e intrrile i in/nd cont de strile interne ale sistemului- prin algoritmi adec+ai s determine ieirile i s descrie e+oluia n timp a strilor interne ale sistemului. Obinerea unor informaii despre sistem nainte ca el s fie reali,at n mod concret este posibil cu a6utorul te0nicii simulrii. 7imularea este o te0nic de reali,are a e$perimentelor cu calculatorul- care implic construirea unor modele matematice i logice care descriu comportarea unui sistem real ;sau a unor componente ale sale? de-a lungul unei perioade mari de timp. 1nali,a unui fenomen din ntreprindere presupune construirea unui model abstract al acestuia prin care se studia, diferitele +ariante posibil de reali,at n anumite condi ii date pri+ind resursele materiale - umane- financiare disponibile- te0nologiile e$istente- astfel nc/t s se ating obiecti+ele pre+,ute. 2ei nu ofer soluii e$acte- ci suboptimale- simularea este o te0nic de cercetare eficient pentru problemele economice comple$e la ni+el de firm- imposibil de studiat analitic. Cu a6utorul simulrii se obin mai multe +ariante de deci,ie dintre care managerul o +a alege pe cea mai bun- corespun,toare condiiilor date ce le are la un moment dat. An ca,ul unui sistem e$istent ;firm?- comportarea sa poate fi pre+,ut de un model de simulare care pune n e+iden efectul modificrii unor parametrii care descriu sistemul respecti+. 8

An acti+itatea de simulare sunt implicate trei elemente importanteG sistemul real- modelul- calculatorul i dou relaiiG relaiile de modelare i relaiile de simulare. Sistemul real repre,int sistemul perceput de simurile omului. Modelul real repre,int sistemul real nlocuit i care corespunde- n principiu- cerin elor sistemului real initial. Modelul abstract reali,ea, trecerea de la sistemul real la modelul real. &l reproduce sistemul real prin descompunerea sistemului n pri component elementare i stabile te legturile dintre acestea. "lec/nd de la abordarea organi,aiei ca sistem- caracteri,at de trinomul ;)- 7- &? a+em trei categorii de probleme- fiecare cu un tip specific de ntrebareG 'ipul problemei Modelare 7imulare Optimi,are &lemente cunoscute )- & )- 7 7- & &lemente necunoscute 7 & ) Antrebare CumP CeP Cu ceP

Modelarea reali,ea, sinte,a sistemului i trebuie configurat acea situa ie care plec/nd de la intrrile ;)? cunoscute s permit obinerea ieirilor ;&? dorite. Simularea reali,ea, anali,a sistemului i ridic problem referitoare la ce se nt/mpl cu ie irile ;&? sistemului c/nd intrrile ;)? se modific- iar structura sistemului rm/ne nesc0imbat. Optimizarea face referire la conducerea sistemului i ridic problem lurii deci,iei n legtur cu mrimea +ectorului ;)? care permite atingerea unor obiecti+e ;&?- n condi iile n care structura sistemului rm/ne nesc0imbat. 7imularea permite obinerea unor informaii despre sistem nainte ca acesta s fie reali,at n mod concret. Consecinele unei e$periene reale- fr o e$perien simulat pot fi uneori- duntoare n acti+itatea managerial. "rocesul de con+ersie a sistemului real n model de simulare este repre,entat alturatG Fenomenul lumii reale Proces de abstractizar e Model abstract !e"uli lo"ice #teme$ Proces de simulare Concluzii

Evaluare

Concluzii asu ra lumii reale

2in figura de mai sus reiese c fenomenele lumii reale sunt obser+ate- anali,ate i n urma unui process de abstracti,are se construiete un sistem de a$iome. 7e deduc teoreme i leme care conduc la 9

anumite conclu,ii. An acti+itatea de simulare se disting urmtoarele elemente specificeG Q - sistemul real Q - sistemul abstract Q - sistem de a$iome- teoreme- leme Q - conclu,ii Q - proces de interpretare Q - relaii de simulare. Ralidarea re,ultatelor se face printr-o +erificare a concordan ei datelor din sistemul real i al celor oferite de model. ,)2) "arametrii modelului economic 0n conte?t managerial "entru a a+ea o utilitate real- modelul trebuie s ndeplineasc cumulati+e urmtoarele condi iiG 7implitateL 1ccesibilitateL 1daptabilitate.

7implitatea repre,int esena noiunii de model. Orice model trebuie s fie simplu de studiat comparati+e cu realitatea pe care o repre,int. 1ccesibilitatea este acea calitate a modelului care l face u or de urmrit i de utili,at c0iar i de ctre nespecialiti. 1daptabilitatea se refer la posibilitatea ca modelul s fie utili,at i n ca,ul n care anumite realit i ce inter+in n problema anali,at se modific. $odelul este o repre,entare i,omorf a realit ii economice care ofer o imagine riguroas sub aspectul structurii logice asupra fenomenului economic prin identificarea caracteristicilor lor esen iale. Modelul economic ser+ete ca instrument de cunoatere tiinific i d re,ol+are aunor probleme practice. $odelul econometric este o imagine simplificat a comportamentului organismelor economicedescris prin sisteme de ecuaii n care elementele numerice sunt determinate statistic.&lementele definitorii pentru un model econometric sunt +ariabilele care pot fi e$ogene- endogene sau aleatorii. $odelele economice pot fi concepute ntr-o +arietate de forme de la cele cu o singur ecua ie ;studiind un fenomen sau proces economic? p/n la cele cu ,eci sau sute de ecua ii n ca,ul sistemelor economice mari. $odelul econometric este un set de ecuaii interdependente asupra relaiilor funcionale dintre seriile respecti+e. $odelarea matematic( este o metod de cercetare const/nd n reproducerea sc0ematic a unui proces economic sub forma unui sistem n scopul de a surprinde un anumit segment al realit ii i de a 1% ;dintre care cel pu in una este econometric? care apro$imea, o anumit clas de date statistice conform cu imaginea modelatorului

profunda cunoaterea lui.Modelarea matematic repre,int o treapt important n trecerea de la abstract la concret- n reali,area efecti+ a unit ii calitati+e i cantitati+e.

CA"!TO U !! CONSTRU!REA $ODE E OR *),) Conce'tul de model) Modelarea repre,int un proces de cunoa tere ba,at pe un instrument cu caracteristici speciale i anume modelul. Conceptul de model este relati+ nou. 1cesta a fost folosit pentru prima dat de matematicianul 8eltrami ;1#!#? n construirea unui model euclidian al geometriei. 'ermenul a fost preluat pentru a fi utili,at n procesele din economie. "rocesul economic repre,int nlnuirea unor etape iMsau stadii de reali,are a unei acti+it i economice de productie- de distribuire- de consum- de munca- etc. 3epre,inta intreg sistemul de acti+itati la care participa prin functiile lor agentii economici. &sena metodei modelrii const n nlocuirea procesului real studiat printr-un model mai accesibil studiului. 3e,ultatele obinute prin modelare se pot e$tinde asupra procesului modelat- numai n condiiile n care modelul a repre,entat fidel propriet ile- structura i particularit ile acestuia. $odelul- ca produs al procesului de modelare este o repre,entare fi,ic- logic sau matematic a structurii unui obiect- fenomen sau proces. Modelul poate fi definit ca o repre,entare abstract i simplificat a unui proces economic. An acest ca,- termenul de structur se refer la parametrii- comportamentele i forma specific ale obiectului respecti+. Construirea modelului poate a+ea drept scop e$plicarea- descoperirea sau repre,entarea. Orice model economico-matematic +a repre,enta fidel un anumit fenomen- numai n msura n care se spri6in pe teoria economic care formulea, conceptele i legile obiecti+e ale realit ii economice. An literatura de specialitate nt/lnim o multitudine de modele- oferind totodat i alte posibilit i de de,+oltare- de g/ndire- concepere a altor modele. Modelul poate fi construit pe 2 cai G -prin i,omorfism- n ca,ul n care fiecare component a obiectului real are un corespondent identificabil strict similar cu o component a modelului L - prin 0omomorfism- n ca,ul n care modelul este o repre,entare simplificat a obiectului real. Modelul este un instrument de cunoatere tiinific a realit ii obiecti+e a+/nd ca scop construirea de repre,entri ;modele? care s permit nelegerea mai bun - profund- tiin ific a acesteia. 11

Modelul pre,int o serie de avanta@e # 4enomenul- procesul- obiectul supus cercetrii poate fi repre,entat n stare pur fr a fi denaturat de fenomene strine sau detalii de prisos L "ermite efectuarea e$perimentelor acolo unde acest lucru ar fi imposibil din cau,a inaccesibilitii obiectului real sau costului ridicat. "ermite modificarea caracteristicilor sistemului real i studierea componentelor acestuia. 7tudiul proceselor pe ba, de modele e mai ieftin.

1u fost elaborate modele ale fenomenului economico-financiar at/t n domeniul microeconomic- c/t i n cel macroeconomic. Modelarea este tot mai larg folosit n cercetarea tiin ific- iar n cadrul domeniilor social i economic desc0ide un nou ori,ont de in+estigare-e$perimentare- reali,at prin te4nica simul(rii) Simularea repre,int o te0nic de cercetare a dinamicii unor e+olu ii reale- ba,at pe similitudinea de proprieti sau relaii ce e$ist ntre obiectul ;fenomenul- procesul? real i modelul lui. An procesul modelrii inter+in urmatoarele elementeG Obiectul cercetrii ;O? N repre,int partea de realitate supus obser+riiL 7ubiectul cercetrii ;7?- este cel care reali,ea, cercetarea- obser+/nd obiectul i urmrind un scop bine preci,atL Modelul propriu-,is ;M?- este re,ultatul procesului de modelare. Obiectul este obser+at de ctre un obser+ator ;cercettor? care poart numele de subiect n scopul de a-i cunoate caracteristicile. 2in multitudinea de caracteristici obser+ate- subiectul re ine numai caracteristicile eseniale i obine o imagine simplificat a obiectului cercetat. 7implificarea se face prin abstracti,are - prin renun area la caracteristicile neesen iale pentru scopul propus. *)*) Eta'ele 'rocesului de modelare Construirea unui model nu se poate face n absen a unei situa ii realeadic a unei realit i ce trebuie anali,at. Anainte de a putea construi modelul este necesar s se formule,e problema la care +a rspunde acesta. &ste ne+oie de cunoaterea e$act i amnunit a realit ii. "rocesul modelrii pre,int mai multe etapeG Cunoaterea detaliat a realitii sistemului ;procesului? ce se modelea,L Construirea propriu-,is a modelului economico-matematicL &$perimentarea modelului economico-matematic i e+aluarea solu ieiL )mplementarea modelului economico-matematic i actuali,area solu iilor.

Construirea propriu-,is a modelului const nG

12

- alegerea unuia din instrumentele clasice de modelare care corespunde problemei formulate. An acest ca,- analistul trebuie s stabileasc coresponden a dintre realitate i instrumentarul de modelare cunoscutL sau - elaborarea unor modele noi. 1cestea pot fi combina ii de modele clasice sau modele noi propriu-,ise. 2up ce modelul a fost construit- el trebuie +erificat i abia dup ce a fost +alidat poate fi implementat i utili,at. &$perimentarea modelului se poate face prin aplicarea modelului descripti+ sau normati+ n practica ntreprinderii i prin constatarea eficienei sale descripti+eMnormati+e. 1cest mod de e$perimentare se poate reali,a numai pe esantioane e$trem de reduse- deoarece implic riscuri considerabile. 2e asemenea- e$perimentarea modelului se mai poate face i prin generarea unor situa ii posibile ale sistemului- numite +ariante i prin anali,a cu a6utorul modelelor a consecin elor acestor +ariante asupra indicatorilor de eficien a sistemului. 1cest mod de e$perimentare se nume te simulare. *)/) Ti'ologia modelelor economice Comple$itatea i di+ersitatea lumii reale au condus la elaborarea unor modele foarte +ariate. ,) An 3uncie de natura 3i1ic( a elementelor modelului se 'ot construi# Modele fi,iceG o o o o o o )mitati+eL 1nalogiceL Cantitati+eL Calitati+eL 4i,iceL 1bstracte.

Modele abstarcteG

Modele 0ibrideG

*) An ra'ort cu natura de'endenei 3uncionale dintre varia-ilele utili1ate# Modele deterministeL Modele stocastice sau probabilistice.

Modelele deterministe sunt modelele n care +ariabilele au ni+eluri ce depind strict de factorii stabili inu sunt aleatoare- iar relaiile dintre +ariabile sunt cu certitudine preci,ate ntr-o mpre6urare dat ;e$. modelul de calcul al 'R1- modelul pentru e alonarea ratelor unui credit- modelul balan ei legturilor dintre ramuri etc.?. 13

Modelele stocastice sunt acelea n care +ariabilele sunt aleatoare- iar rela iile dintre ele sunt definite probabilistic n raport cu mpre6urarea dat.An lumea real i- n special n economie- nici o succesiune de e+enimente nu este repetabil la acelai ni+el de manifestare- de aceea modelele probabilistice sunt mult mai potri+ite pentru modelarea fenomenelor din natur i din societate. /) .) 2) An 3uncie de in3luena 3actorului tim' se 'ot delimita # Modele staticeL Modele dinamice. An 3uncie de num(rul varia-ilelor 3actoriale 3olosite 0n vederea e?'lic(rii varia-ilelor Modele unifactorialeL Modele multifactoriale. An ra'ort cu 3orma leg(turii dintre varia-ila re1ultativ( i varia-ilele 3actoriale# Modele liniare- la care legtura dintre +ariabile este liniar?L Modele neliniare- unde legtura dintre +ariabile este de form e$ponen ial- 0iperbolicparabolic etc. 7) An 3uncie de sco'ul urm(rit# Modele euristice sau raionaleL Modele deci,ionale sau operaionale. un sistem comple$ de

de'endente#

Modelele euristice sunt folosite pentru a e$plica pe o cale mai simpl dependene i interdependene ce se manifest n domeniul economic.

Modelele deci,ionale se folosesc n practica economic n scopul fundamentrii unor deci, de politic economic ;simulare? sau pentru progno,a fenomenelor economice. 6) Du'( nivelul de agregare a entit(ilor incluse 0n model G Modele cu de,agregare ma$im- unde toi agenii economici apar ca entit i distincte- cu funcii comportamentale propriiL Modele cu agregare intermediar ce nu operea, cu agen i economici indi+iduli,a i- ci cu di+erse grupri ale acestora- dar pstr/nd demarca iile statale. Modele cu agregare naional ma$im ce ec0i+alea, cu tratarea economiei ca unic entitateL Modele cu agregare internaional ce se refer la ,one geografice- uniuni interstatale- economia mondial n ansamblu. 8) An ra'ort cu s3era de cu'rindere distingem# 14

Modele parialeL Modele globale.

Modelul global se refer la ansamblul unui sistem studiat- n timp ce modelul par ial are n +edere o component a unui sistem. :) An 3uncie de modul de re3lectare a caracteristicilor o-iectului avem# Modele descripti+e N au ca obiecti+ reproducerea unor propriet i ale sistemului modelatL Modele normati+e N urmea, a fi utili,ate pentru aplicarea unor reguli eficiente de deci,ie n ntreprindere n scopul creterii performanelor. *)/),) $odele descri'tive i modele normative Modelele descripti+e sunt destinate s e$plice faptele obser+ate i rspund la nrebarea Cum estePreali,/nd astfel o cunoatere direc i simplificat a realit ii. 1cese modele au ca obiecti+ reproducerea unor proprieti ale sistemului modelat. Modelele normati+e rspund la ntrebarea Cum trebuie s fieP i pot refleca at/t structura intern a obiectului- c/t i relaiile dintre elementele sale. Ma6oritatea modelelor economico-matematice au at/t trsturi descripti+e c/t i trsturi normati+e. "ractic- modelarea descripti+ se ntreptrunde cu cea normati+. 2iferen ierea aspectului descripti+ de cel normati+ const n diferenierea dintre ceea ce e$ist i ceea ce dorim s e$iste. Modelele descripti+e sunt organi,ate pe patru grupe structuraleG Modele ce surprind aspecte te0nologice i de producieL Modele informaional deci,ionaleL Modele ale relaiilor umaneL Modele informatice.

aB $odele ce sur'rind as'ecte te4nologice i de 'roducie $,B $odel ar-orescent 'entru descrierea structurii 'roduselor i calculul necesarului de resurse materiale Modelul ne indic- cu a6utorul unui graf- arborescena unui anumit produs ". Arborescena se refer la descompunerea produsului finit n componentele sale- cu preci,area normelor de consum conform reetei de fabricaie. 2escompunerea se reali,ea, pe mai multe ni+eluri- astfel nc/ pe ultimul ni+el s se poat citi componentele de ba,- respecti+ resursele materiale. 1tunci c/nd e$ist un singur ni+el al arborescenei- necesarul de materiale se deermin astfelG
p

! k = C ik
i =1

L 15

iI 1-...- n undeG ! k = cantitatea necesar din materia prim 5L

C ik I norma de consum din materialul MPk pentru produsul finit P"i L
i

I cantitile ce urmea, a fi fabricate din produsul finit P"i

$*B $odele ti' gra3ice =antt 1ceste modele cunosc o larg rsp/ndire n domeniile n care apare problema succesiunii n timp a unor acti+iti i pot fi folosite at/t ca modele descripti+e- c/t i ca modele normati+e- c/nd este +orba de sec+ene te0nologice. $/B $odele de ti' ADC Canali1a drumului criticB Krafele 12C repre,int condiionrile logice i te0nologice dintre acti+it ile unui proiect i ofer posibiliatea lurii n considerare a necesarului pri+ind resursele materiale- umane- financiare. Ofer informaii referioare la G termene de ncepere i termene de terminare a acti+it ilor- re,er+e- acti+it i critice- alocarea resurselor- etc. $.B $odele de ordonanare i loti1are "roblemele de ordonanare constau n stabilirea unei ordini de efectuare a acti+it ilor unui proces de producie- astfel nc/t interdependenele dintre ele s fie respectate n limita resurselor disponibile i cu o durat minim de e$ecuie. Modelele de lot optim trebuie s fie integrate cu cele de ordonan are. $2B $odele 'entru determinarea ca'acit(ilor de 'roduc ie Capacitatea de producie a unei ntreprinderi se stabile te pe ba,a fondului de timp disponibil a utila6elor. Rarietatea acestora- precum i posibilit ile numeroase de calcul a capacit ii nominalepracice- economice conduc la conceperea unor modele comple$e. An aceste modele se nlocuiete capacitatea +aloric agregat cu mai mul i indicatori fi,ici i +alorici precumG 4ondul de timp pe grupe de ma ini- +aloarea produc iei marf ob inut anterior- +olumul produciei e$primat n uniti fi,ice- fondul de timp necesar pentru nlocuirea unor piese de sc0imb. Cu a6utorul acestor indicatori se e$prim situa ia te0nico-economic e$istent n ntreprindere la un moment dat ;caracter descripti+?. 7e poate formula un model de programare liniar cu mai multe func ii obiecti+- n acest fel modelul +a include i aspecte normati+e. Capacitatea de producie se poate optimi,a din punct de +edere al reducerii consumului de materii prime sau energie- al reducerii numrului de personal uili,at- al +alorificrii c/t mai bune a materiilor prime- etc. n condiiile respectrii programului sortimental contractat i a unor costuri minime. $7B $odele 'entru determiarea structurii de 'roducie 'e o 'erioad( dat( 16

1ceste modele pun problema determinrii unei structuri de produc ie pe o perioad dat n func ie de cerinele pieei i de resursele disponibile. Cele dou coordonate ma$imi,ea, sau minimi,ea, una sau mai multe funcii obiecti+- precumG ma$imi,area cifrei de afaceri- ma$imi,area profituluiminimi,area costului de producie. $6B $odele de trans'ort9re'artiie 7pecificul unei probleme de transport const n gsirea unui plan optim de transport al unui produs omogen astfel nc/t- in/nd con de disponibilitile furni,orilor i de cerin ele consumatorilor numrul de 5ilometri parcuri sau c0eluielile de transport s fie minime. $8B $odele 'entru 'ro-leme de a3ectare 1ceste modele sunt utili,ate n urmtoarele situa iiG reparti,area muncitorilor pe mainile e$istenteL reparti,area utila6elor pe lucrriL reparti,area specialitilor la di+erse acti+it i comple$e. n faptul c e$ist o mul ime de resurse M I

Stilitatea unui semenea model const

M 1 - M 2 -...- M m care n procesul de producie trebuie reparti,ate ;afectate? fiecare n parte.la c/te

una din cele n resurse ale mulimii FI

! 1 - ! 2 -...- ! n

1stfel iau natere cuplui M i ! # cu i I 1-...-m i 6 I 1-...-n adicG muncitori pe mainiL utila6e pe lucrriL specialiti pe sarcini de re,ol+at.

$:B $odele 'entru am'lasarea utila@elor 1mplasarea utila6elor n seciile de producie trebuie fcut n a a fel nc/t drumul parcurs de piesele care se prelucrea, s fie n ansamblu c/t mai redus. "roblema are dou aspecteG o parte descripti+ care const n caracteri,area tuturor utila6elor din punctul de +edere al posibilitii de prelucrare a reperelorL o parte normati+ care const n ntocmirea algoritmilor pentru formarea liniilor te0nologice i amplasarea propriu-,is a utila6elor n cadrul liniilor. $,+B $odele 'entru descrierea muncii 3i1ice Metodele mai importante de modelare descripti+ a muncii fi,ice au drept obiecti+ s ofere o imagine c/t mai fidel a modului cum se efectuea, munca fi,ic pentru ca pe ba,a acesteia s se elabore,e modelele normati+e. 17

An aceast categorie se includ i studiile ergonomice pri+ind interac iunea dintre om i mediul de munc. $,,B $odele de stocare Constituirea stocurilor nu adaug +aloare bunurilor materiale. 7tocarea generea, anumite c0eltuieli directe i indirecte datorate ac0i,iionrii- transportului- depo,itrii i nregistrrii unor e+entuale pierderi datorate deprecierii materiilor prime- materialelor etc. &$istena unui program optim de producie asigur un ni+el minim c0eltuielilor oca,ionate de depo,itarea materiilor prime- materialelor i de e+entualele modificri ale +olumului poduc iei. 7istemele moderne de gestiune a stocurilor presupun ca fiecare ntreprindere s rspund cerin elor pri+indG determinarea cantitii optime de comandatL determinarea perioadei de apro+i,ionatL determinarea stocului optim de siguran.

"rin prisma modelului economico-matematic de stocare- principalele elemente ale oricrui proces de stocare suntG cererea- apro+i,ionarea- parametrii temporali i costurile specifice. b) Modele informational-decizionale &s ectele in'ormational(decizionale sunt sur rinse rin eleborarea a dou) cate"orii de modele *i anume+ modele entru descrierea re,elei in'ormational(decizionale *i modele care descriu structura rocesului decisional.n rima cate"orie sunt cu rinse+ modele de ti or"ani"ram) a structurii oe"anizatorice/ dia"rama de 'lu0 a documentelor/ dia"rama in'ormational(decizional)/ modele de ti aval(amontemodelele lo"icii 'ormale/ modele ale teoriei decizieic) Modele ale relaiilor umane Modelarea descri tiv) a rela,iilor umane din 1ntre rinderi resu une robleme le"ate de

.n cea de(a doua cate"orie sunt cu rinse+

condi,iile observ)rii$ obiectul obsev)rii *i m)surarea rezultatelor observa,iilorCa *i metode investi"are avem interviul$ c2estionarul$ autoc2estionarul-

18

Princi alele modele de descriere a rela,iilor inter ersonale *i de "ru din cadrul 1ntre rinderii sunt+ testele sociometrice/ modele entru descrierea comunic)rii 1ntre indivizi *i "ru uri/ modele de simulare a rela,iilor umane-

Modelele rela,iilor umane din 1ntre rinderi sunt at3t descri tive$ c3t *i normativeModele descri tive + modele 1n vederea selec,iei *i romov)rii ersonalului/ modele care descriu com ortamentul 1n 1ntre rindereModelul conducerii descentralizate a 1ntre rinderii/ !e"ula stimul)rii lucr)torilor *i s eciali*tilor !e"ula res onsabilit),ii ro'esionale/ Prioritatea rela,iilor de res ect *i 1ncredere 'a,) de cele de autoritate-

Modele normative+

&lte modele se re'er) la stilul de conducere al liderilor 'ormali sau in'ormali$ altele 1ncearc) s) sur rind) rela,ia dintre motiva,ii *i com ortamentd)Modele informatice Modelele in'ormatice se "ru eaz) 1n+ Modele com le0e 2ard4are/ Modele so't4are de a lica,ii/ Modele de or"anizare a datelor-

Caracteristic acestor modele este 'a tul c)$ 1ntotdeauna$ com onent descri tive este rezent).n urma rezent)rii celor atru cate"orii de modele$ rezult) c) ma5oritatea modelelor economico(matematice au at3t tr)s)turi descri tive$ c3t *i normative2.4. Modelarea procedural 2.4.1. Definirea etapelor modelrii procedurale .n sco ul cunoa*terii le"ilor care de'inesc un anumit 'enomen economic studiat se arcur" urm)toarele etape+ (observarea 'enomenelor sub as ect descri tive(calitativ #cauzalitatea 1ntre 'enomene6 ( 'ormularea unor le"i de ti descri tive 7calitativ/ 19

(observarea 'enomenelor sub as ect cantitativ/ ('ormularea unor le"i cantitative/ (ado tarea unor decizii/ (urm)rirea e'ectelor deciziilor ado tate *i er'ec,ionarea modului de a lua decizii 1n viitor8oate aceste as ect ot 'i sintetizate *i 'olosite 1ntr(un model economico(matematicConstruirea modelului este inde endent) de in'orma,iile ob,inute$ mai ales de cele numericePetru rezolvarea modelului se 'olosesc diver*i al"oritmiModelarea procedural este caracterizat) rin acordarea unui rim rol al"oritmului *i unul secundar modeluluiModelarea rocedural) oate 'i realizat) 1n dou) moduri+ (modelare "eneral)$ atunci c3nd se urm)re*te sur rinderea tuturor cazurilor osibile/ (modelarea e ti uri de robleme #clase6$ atunci c3nd se ale" robleme 'recvente din ractic) *i entru care se elaboreaz) un al"oritm s eci'ic de rezolvare9eoarece 1n economie e0ist) o str3ns) le")tur) 1ntre metodele 'olosite *i natura m)rimilor care caracterizeaz) rocesul analizat$ cu c3t m)rimile ot 'i m)surate mai e0act$ cu at3t metodele 'olosite entru luarea deciziei vor 'i mai ri"uroase- .n aceast) situa,ie se 'olosesc algoritmi exaci. .n cazul 1n care avem date e0acte$ dar roblema este com le0) sau de mari dimensiuni sau datele de intrare sunt ine0acte$ se 'olosesc algoritmi euristici. 2.4.2. Metodologia de concepere a algoritmilor euristici Euristica este un conce t clasic$ 'olosit entru rima oar) de &r2imede *i e0 rim) bucuria desco eririi *tiin,i'iceEuristica este o 'undamentare metodolo"ic) a *tiin,ei$ deoarece urm)re*te nu numai sim la 'olosire a conce telor $ ci utilizarea lor con*tient)$ rin e0aminarea 'undamentelor sale conce tualeEuristica se de'ine*te ca 'iind+ : clas) de metode *i re"uli care diri5eaz) subiectul s re cea mai sim l) *i mai economic) solu,ie a roblemelor/ ;n drum care ermite desco erirea solu,iilor roblemelor comle0e ')r) a le su une unei sim li'ic)ri sau reduc,ii.n activitatea sa ractic)$ omul este reocu at de 1mbun)t),irea *i er'ec,ionarea rocedeelor e care le ado t)Metodele euristice sunt taton)ri *i nu *abloane$ ale"erea lor 'iind le"at) de 'iecare data de natura roblemei de rezolvat *i de ersonalitatea modelatorului-

2%

.n centrul reocu )rilor euristice se a'l) i oteza$ ast'el 1nc3t a ari,ia unor situa,ii noi care au ca unct de ornire i oteze inedited creaz) de 'iecare data condi,iile unei noi eta e 1n unere de acord a modelului cu realitateaModelarea euristic) resu une "enerarea unui sistem analo" cu sistemul real e care(l investi")mMetodele euristice sunt a licate de oameni 1n activit),ile lor de cele mai multe ori ')r) ca ace*tia s) 'ie con*tien,i de acest lucruMetodele euristice re rezint) re"uli care de*i nu "aranteaz) solu,ia roblemei$ ot 'acilita drumul s re ea datorit) succesului lor 1n situa,ii similare!ela,ia de analo"ie se oate mani'esta+ Per'orma,ial # e lanul rezultatelor6/ Com ortamental #'unctional6/ <tructural #material6-

<e une roblema de a desco eri re"ulile de baz) 'olosite 1n euristica s ecialistului$ de a le er'ection *i de a sistematiza a licarea lor rintr(un al"oritm- &l"oritmul se re'er) la o succesiune coerent) de era,ii lo"ice *i aritmetice utilizate 1n solu,ionarea roblemelortapele derulrii algoritmului general sunt! 1+ <e construie*te o solu,ie ini,ial)/ 2+ <e testeaz) condi,iile de admisibilitate a solu,iei #sistemul de restric,ii6- 9ac) aceste condi,ii sunt 1nde linite se trece la E4- 9ac) nu$ se calculeaz) abaterile "+ <e caut) o strate"ie de reducere a abaterilor

- Pentru aceasta$ analistul stabile*te

- 9ac) du
) un num)r su'icient de

*i se trece la E3/

strate"ie care ar utea conduce la reducerea abaterilor- <e testeaz) aceste strate"ii *i se ale"e acea strate"ie care ermite diminuarea abaterilor mare de itera,ii nu s(a reu*it s) se anuleze aceste abateri$ roblema este considerat) din unct de vedere al al"oritmului 'olosit ')r) solu,ie- 9ac) s(a ob,inut o solu,ie admisibil) se trece la E4/ 4+ <e calculeaz) 'unc,ia de er'orman,) '#0%6 a solu,iei ini,iale admisibile #de re"ul) un indicator economic6 sau 'unc,ia "lobal) de o timizat #1n cazul 'olosirii mai multor criterii de natur) economic) sau social)6/ #+ Prin intermediul unor re"uli de trans'ormare$ solu,ia ini,ial) admisibil) 0% se trans'orm) 1ntr(o alt) solu,ie 01$ de asemenea admisibil)- Cele mai bune re"uli de trans'ormare se ale" du ) arcur"erea eta elor 6 *i 7/ $+ <e calculeaz) 'unc,ia de er'orman,) '#016 a noii solu,ii/ %+ <e com ar) er'orman,ele celor dou) solu,ii '#0%6 *i '#016- 9ac) er'orman,a '#016 este su erioar) er'orman,ei '#0%6 atunci se evalueaz) di'eren,a f ( $1) f ( $( ) - 9ac) aceast) di'eren,) este semni'icativ)$ atunci solu,ia 01 devine solu,ie ini,ial) *i al"oritmul se continu) de la E5- .n cazul 1n care aceast) di'eren,) este nesemni'icativ) sau dac) er'orman,a '#016 este 21

in'erioar) er'orman,ei '#0%6 se testeaz) dac) s(a a5uns la un num)r ra,ional de itera,ii$ c3nd acest num)r a 'ost atins$ al"oritmul se o re*te$ ermi,1nd ob,inerea unei solu,ii subo timale9ac) nu s(a realizat num)rul ra,ional de itera,ii$ atunci se ale" acele re"uli care ermit un c3*ti" c3t mai mare entru 'unc,ia de er'orman,)$ iar al"oritmul se reia de la E5CA"!TO U !!! TEND!NE ACTUA E AN DEC!&!! E $ANA=ER!A E /),) !ntroducere 0n managementul tiini3ic $anagementul este procesul prin care se coordonea,a- se conduc- se planifica si se controlea,a acti+itatile desfasurate intr-o organi,atie- astfel incat sa se asigure atingerea scopurilor acesteia cu ma$imum de eficienta. &laborarea deci,iei manageriale este sinonima cu intregul proces de management.

$anagementul stiinti3ic pleaca de la premise matematice si ingineresti. Conceptul a fost propus de 4rederic5 <insloT 'a=lor- la inceputul secolului @@ si a fost de,+oltat in lucrarea J"rincipiile managementului stiintific:. 'a=lor arata ca Jpentru a se reali,a un management stiintific este ne+oie sa fie stabilite o serie de reguli- legi si formule care sa inlocuiasca 6udecata fiecarui indi+id in parte dar care pot fi folosite efecti+ numai dupa ce au fost consemnate oficial:. Cate+a din conceptele managementului stiintificG - &$perienta trebuie clasificata- structurata pe categorii si transpusa in reguli- in legi si in formule pentru a-i a6uta pe lucratori in acti+itatea lor ,ilnica. - 7e formulea,a metode stiintifice pentru fiecare element din acti+itatea anga6atului care sa le inlocuiasca pe cele empirice. - Uucratorul sa fie selectat- instruit si promo+at pe ba,e stiintifice. 7a se colabore,e cu lucratorii pentru a garanta faptul ca munca este facuta conform principiilor stiintifice formulate. - 7a se reali,e,e o di+i,iune a muncii si a responsabilitatilor egala intre anga6ati- astfel inc/t acestia sa efectue,e doar acti+itatile pentru care sunt cel mai bine pregatiti. Ce+a mai recent- se considera ca pe ba,a unui management stiintific s-ar putea construi pentru fiecare aspect organi,ational modele de tip Jdaca N atunci:- sau- ca nu numai deci,iile dar si procesele organi,ationale pot fi modelate matematic... ba c0iar se considera ca poate fi calculata si... cantitatea de satisfactie pe care o +a resimti un anga6at in functie de marimea
22

salariului... &ste e+ident ca unele din aceste precepte le reintalnim si acum in unele sisteme de management al performantei sau in sistemele de salari,are in functie de obiecti+e M +an,ari- etc. 2ei a fost puternic contestat nc de la 6umatatea secolului trecut- roadele managementului stiintific se pot regasi asta,i n domenii cum ar fi ergonomia sau n modelarea deci,iilor asistate de calculator - cu precadere n sistemele informati,ate de tip Jenterprise:. 7unt unele functiidepartamente sau ,one ale organi,atiei unde este absolut necesar un management stiintific cum ar fi de e$emplu in departamentele de productie- unde masinile functionea,a pe ba,a unor parametri bine documentati- unde sunt necesare inter+entii te0nologice de mare finete sau pentru conser+area compo,itiei c0imice a unor substante- in firme unde frec+enta unor inter+entii trebuie sa fie incadrata in parametri foarte stricti cum ar fi 0ranirea animalelor- in pomicultura si 0orticultura- etc. Fu trebuie confundat managementul modern cu cel stiintific. $anagementul stiinti3ic considera componenta umana un factor predictibil. 4irmele moderne pot utili,a managementul stiintific doar cel mult ca o ane$a a sistemului managerial- deoarece el nu este designat sa operea,e cu concepte cum ar fiG creati+itate organi,ationala- +alori,area muncii- mar5eting intern- leaders0ip- ec0ipe autoconduse- etc. Managementul stiintific a fost un model teoretic aplicat cu destula eficienta in prima 6umatate a secolului trecut- in perioada e$pansiunii industriale si a inaltei di+i,iuni a muncii. C0iar daca in +iitor ne putem reintalni cu unele precepte de ba,a ale acestuia- ceea ce putem afirma cu tarie este ca managementul modern nu este stiintific
$anagementul contem'oran are caracteristicile unei stiinte- deoarece presupune culegerea de informatii- e$istenta unor relatii de tip cau,a-efect- generea,a si testea,a ipote,e. O stiinta pre,inta cate+a caracteristici esentiale G - +eridicitate - rationalitate - +erificabilitate - perfectabilitate Metodele orientate cantitati+ apelea,a la urmatoarele eta'e G 1. obser+atia N consta in obser+area atenta a fenomenului care defineste problema- are loc identificarea problemeiL 2. definirea problemei N se reali,ea,a printr-o anali,a atenta a tuturor factorilor si a tuturor partiloe implicate in problemaL 23

3. de,+oltarea de solutii alternati+e N se descriu diferite e+olutii ale actiunii sau diferite solutii pentru problema reala L 4. selectarea solutiei optime N se e+olue,a diferitele modele cantitati+eMsolutii pana se gaseste una optima L 5. +erificarea solutiei optime N presupune determinarea unei populatii-tinta si implementarea solutiei pe aceasta populatieiL !. stabilirea metodei de +erificare si +alidare N o solutie ramane optima atat timp cat intre factori se pastrea,a relatiile initiale de tip cau,a-efectL 1ceasta metoda generala se aplica in ca,ul problemelor bine structurate si apoi se pot utili,a proceduri standard- de e$emplu Gmodelul programarii liniare ca model de alocare a resurselor de productie pentru o firma pe ba,a unui minim cost total. Ca stiinta - managementul perminte abordarea logica a problematicii managementului si furni,ea,a te0nici si metode ce pot fi utili,ate in re,ol+area problemelor ce apar in mod curent in organi,atie. Actiunea manageriala este subordonata unor principii- metode si te0nici re,ultate ale generali,arii unor e$periente indi+idualeMde grup- care- in parte - au fost teoreti,ate intr-un corp de cunostiintenucleul stiinti3ic al managementului) 2ar- in acelasi timp- acesta este subordonat unui sistem de valori- care reflecta com'onenta culturala a managementului) Sistemul de management repre,inta ansambluri coerente de metode si te0nici managerialeproceduri deci,ionale- informationale si organi,atorice- reguli prin care se e$ercita- in moduri specificeprocesul managerial. "rinci'iile manageriale determina continutul sistemelor care trebuie sa fie subordonate lor- iar metodele asigura utili,area practica a principiilor. $etodele manageriale sunt modalitati de alocare in timp si spatiu a resurselor de care dispune organi,atia in +ederea reali,arii procesului managerial. $anagementul repre,inta- de asemenea- o arta care re3lecta latura sa 'ragmatica si care consta 0n maiestria managerului de a a'lica la realitatile di3eritelor situatiiD cu re,ultate bune- in conditii de eficienta- cunostiintele stiinti3ice. 7e pot e+identia 3 principii care formea,a esenta metodei stiintifice in luarea deci,iei G 'rinci'iul m(sur(rii N utili,area unor parametrii corecti in termini cantitati+i- care sa definesca si sa descrie toate problemele de deci,ie implicate."arametrii cantitati+i constau dintro combinatie de masuri aritmetice si statistice."entru definirea acestora se folosesc ca instrumente de ba,aG scarile de e+aluare- statistica descripti+e- teoria probabilitatii- teoria utilitatii- etc 24

'rinci'iul o'timi1(rii N consta in selectarea celei mai bune solutii dintr-un numar limitatcomparabile cu obiecti+ele stabilite si ba,ata pe formularea si testarea ipote,elor sau modelelor matematice.

'rinci'iul raionalit(ii9cau1alit(ii N conduce la deci,ii rationale- la folosirea rationalitatii si obiecti+itatii mai degraba dec/t subiecti+ismul sau emotiile pentru elaborarea deci,iilor de management.

$anagementul de ti' cantitativ propune instrumente si modele de raionament menite s sporeasc eficacitatea deci,iilor manageriale. /)* "rocesul a-ord(rii cantitative )n procesul de luare a deci,iilor- +aloarea unor modele de deci,ii manageriale a fost testatarecunoscuta ca utilitate si supusa unui permanent proces de imbunatatire.2iferite cunostinte pro+enite din teoria economica- din cercetarile operationale- din management furni,ea,a structura si instrumentele pentru a de,+olta si implementa- in mod generali,at- o a-ordare cantitativa in 'ractica managementului. 1ceasta presupune 'arcurgerea unor eta'e G 1. De3inirea 'ro-lemei re,ulta din recunoasterea faptului e$ista o situatie critica sau necon+enabila- o oportunitate nee$plorata- sau o situatie de cri,a ce trebuie depasita. O problema se defineste atunci cand se identifica G - o stare initiala-curenta L - o stare scop-dorita L - o multime de actiuni sau operatii a caror reali,are face posibila atingerea scopului . 3e,ol+area problemei consta in aplicarea acelor operatori care +or permite transformarea starii initiale in cea finala- prin satisfacerea unor inerente constrangeri de aplicare- generate de mediul e$tern si necontrolate direct de catre organi,atie.Cel mai scurt si bun drum intre starea finala si cea initiala constituie solutia o'tima) 2. Clasi3icarea 'ro-lemei pe categorii de tipul G structurat N nestructurat programat-neprogramat

)n conte$tul definirii problemelor trebuie facuta distinctia intre probleme bine definite si probleme insuficient definite. 2aca intr-o problema se specifica complet starea initiala- starea finala- setul de operatori si conditiile de aplicare a acestora- se lucrea,a pe o problems bine definita. 25

"roblemele insuficient bine definite sunt cele in care nu sunt complet specificate starile problemei- blocul de operatori sau conditiile de aplicare a acestora. 3. $odelarea93ormularea 'ro-lemei presupune conceptuali,area problemei si abstracti,area intr-o forma matematica ;cu +ariabile independente ce influentea,a cu anumite ecuatii +ariabile dependente. $odelul este pri+it ca un ansamblu de ecuatii- o constructie stiintifica a unui sistem economic utili,at pentru a identifica actiunea reciproca- inlantuirea si interdependenta anumitor fenomene. Un model trebuie s fie robust- controlabil- adaptabil- complet - u or de aplicat i s aib caracter e+oluti+. Com'onentele cele mai generale ale modelelor vi1ea1a varia-ilele ;mrimi necunoscute i incerte ca ni+el? G de deci1ie 9 elementele care pot fi manipulate si controlate de ctre decident L necontrola-ile- factori care influentea,a indicatoriiMre,ultatele deci,iei si se situea,a in afara controlului decidentului L de re1ultat E reflecta ni+elul eficacitatii sistemului ;e$prima modul si gradul de atingere a obiecti+ului organi,atiei? L 7e pot descrie o serie de relatii matematice menite sa e$plicite,e tipul conditionarilor dintre +ariabile G 3unctia o-iectiv N e$prima modalitatea in care +ariabilele dependente din model sunt legate de +ariabilele independente L restrictiile reglementari e$prima limitarile impuse de sistemele managerialeLsunt generate de legalestandarderestrictii de piata si mecanismul concurentei-

limitareaMpenuria unor resurse- conditionari te0nice si te0nologice. $odelul economico9matematic contine G caracteristicile obiectului care trebuie determinat numite marimi endogene F caracteristicile conditiilor e$terne si parametrii istorici ai obiectului studiat numite marimi e?ogene L "entru a construi modelul matematic al unui obiect sau proces- trebuie sa se indice G lista +ariabilelor endogene ale modelului +alorile pe care le pot lua aceste +ariabile transformarile posibil de efectuat asupra lor;logice sau aritmetice?.

1poi se +a indica inter+alul de +ariatie sau +alorile +ariabilelor endogene ce pot sa se reali,e,e- adica multimea +alorilor admisibile ale acestor +ariabile.2e cele mai multe ori- aceasta multime se pre,inta sub forma unui sistem de restrictii ;egalitati si inegalitati? asupra +alorilor restrictiilor. 26

.) Re1olvarea modelului Clasi3icarea 'rinci'alelor te4nici G

enumerare com'leta o'timale algoritmi #'rogramare liniara simulare non9o'timale numerice euristica

Te4nici

teoria @ocurilor teoria stocurilor o'timale nenumerice non9o'timale 'revi1iune lanturi $arGov risc

'e0nicile folosite in modele nu trebuie confundate cu aceste modele. 2efinim prin solutie acea multime de +alori specifice pentru +ariabilele de deci,ie care conduc la un ni+el de ,irabil al re,ultatului. Ca 'rocedura de identi3icare a solutiei se poate recurge la G O'timi1are N presupune obtinerea celui mai ridicat ni+el al obiecti+ului de reali,at.

O alternati+a este optima daca se poate demonstra ca este cea mai buna din multimea tuturor +ariantelor posibile. Optimi,area poate fi G

27

clasicaD care impune modelului de ba,a 2 conditii G modelul trebuie sa lucre,e cu informatii complete- suficient de precise si toate informatiile trebuie sa fie aritmomorfe.;e$primabile numeric? L

3le?i-ila - tentati+a de a solutiona probleme deci,ionale al caror conte$t nu satisface partial sau total conditiile optimi,arii clasice sau in al caror conte$t nu se poate demonstra satisfacerea acestor conditii L

2aca din considerente practice- specialistul in teoria deci,iei restrange aria de anali,a a unei probleme- solutia care se implementea,a este considerata su-o'timala . Sneori optimi,area este inaccesibila ca te0nica-timpul- respecti+ costul de a6ungere la solutii pot fi foarte mari.)n aceste solutii- se pot folosi modele descri'tive ba,ate pe principiul satisfactiei in care principala utilitate este ca in+estig0ea,a re,ultatele si consecintele diferitelor cursuri de actiune asupra masurilor de performanta ale sistemului cercetat. Su-o'timi1are N ceea ce conduce la ideea de suboptimalitate este anali,a stabilitatii si sensibilitatii unei solutii sau unui sistem de solutii in ca,ul perturbarii datelor initiale ale problemei. Su-o'timalitatea este un concept care poate fi definit cu o rigoare acceptabila- ca fiind propietatea unei solutii admisibile de a se afla intr-o +ecinatate a optimului unic. 2) %alidarea modelului si anali1a sensi-ilitatii9 etapa de +alidare are ca obiecti+ general regasirea in model a modului de comportare a sistemului real F 7e pot folosi urmatoarele criterii de +alidare G non9contradictia I comportarea de ansamblu a modelului nu trebuie sa fie in contradictie cu cea a sistemului real L se +a aduce modelului in mod deliberat intr-o stare perturbanta sau de cri,a pentru a depista e+entualele de+iatii de comportament L Anali1a de com'ortamentI se face o +erificare de detaliu a comportarii sistemului sensi-ilitatii se aplica pentru a determina efectele modificariiMperturbarii unor

+ariabile asupra stabilitatii solutiei propuse dupa re,ol+area modelului.3olul acesteia este de a a6uta decidentii atunci cand e$ista suspiciune in pri+inta e$actitatii sau importantei relati+e a informatiilor. 7) !nter'retarea si im'lementarea solutiei Oricare ar fi metoda cantitati+a folosita- studiul realitatii in comple$itatea sa presupune o abordare corelata a metodologiei de cercetare cantitati+a cu metodele calitati+e. 'rei contradictii importante sunt discutate in literatura de specialitate in legatura cu recunoasterea complementaritatii diferitelor metode cantitati+e G 28

Contradictia intre structural si fenomenologic L nu intodeauna masuratorilor se refera la structura reala a obiectului original L 2intre cau,al si stoc0astic N adesea trebuie sa admitem ipote,e stoc0astice asupra legaturii dintre +ariabilele obser+ate- deoarece nu stapanim relatiile 2intre rational si empiricmodelele noastre deducti+e +in adesea in contradictie cu re,ultatele cercetarii empirice L

$arimi V

$odele deterministe V 7olutie optima

$odele stoc4astice $odele euristice

V 7olutie optima cu o probabilitate V 7olutie suboptimala

%olum date

de

V redus V$odele 3u11H

W 8ogat V X mare V $odele stoc4astice V X mica V $odele deterministe

"reci,ia marimii W Deterministe stoc4astice W %agi

$etode de culegere date

$etode de 'relucrare date

2eterministe

7toc0astice

Ragi

&$acte

1pro$imati+e

&uristice

29

CA"!TO U !% ACT!%!TATEA DE $ODE ARE AN "RACT!CA DE DEC!&!E $ANA=ER!A < .),) Condiionarea dintre deci1iile manageriale i in3ormaii) Momentul esential al procesului managerial il repre,inta deci1ia manageriala. Decizia reprezinta rezultatul unor actiuni constiente de alegere a unei directii de actiune si a anga6arii in aceasta directie- fapt ce implica de obicei- alocarea unor resurse. Deci1ia repre,inta un proces dinamic care are ca obiect alegerea constienta din mai multe posibilitati- a unei linii de actiune in +ederea atingerii unui scop- a+and aprioric in +edere- o eficienta economica si sociala cat mai mare. 1ceasta se regaseste in toate functiile managementului ;pre+i,iune- organi,are- coordonareaantrenarea si controlul?- calitatea deci,iilor adoptate influentand sensibil eficacitatea procesului managerial. Calitatea unei deci,ii trebuie 6udecata si in functie de informatiile disponibile- abundenta alternati+elor posibile identificate. !n3ormatia economica trebuie deosebita de notiunile de date sau de cunostinte economice)2atele sunt pre,entate intr-un anumit limba6 si pe un anumit suport material sub forma unor indicatori- te$te- documente care sunt o reflectare a fenomenelor economice .)nformatia economica repre,inta cunostinte care de+in informatie atunci cand utili,atorii re,ol+a o anumita problema si atunci cand ele micsorea,a gradul de de nedeterminare ce caracteri,ea,a conditiile problemei. Sna dintre cele mai obisnuite finalitati de utili,are a informatiilor consta in construirea unor indicatori economici."entru mediul de afaceri- este recomandabil sa se acode prioritate elaborarii si folosirii indicatorilor care se refera la obiecti+ele prestabilite de catre conducerea companiei- iar marimile u,uale de referinte sunt G cifra de afaceri- capacitatea de productie- numarul de salariati+olumul +eniturilor si c0eltuielilor- etc. !ndicatorul economico9social este un instrument de masurare a caracteristicilor specifice faptelor- fenomenelor sau proceselor economice sau sociale.7copul este de a facilita descriereae+aluarea si anticiparea functionarii unui sistem economicMsocial sau a unei componente a acestuia. Categorii de indicatori G absoluti sau relati+i unidimensionali sau multidimensionali de stare sau de e+aluare 3%

obiecti+i sau subiecti+i.

Sistemul de indicatori folosit n acti+itatea pre+i,ional 're1int( o serie de caracteristicidin care amintim urmtoareleG - este un ansam-lu unitarD coerent- n care fiecare component este legat indisolubil de celelalte- fapt care re,id n caracterul unitar al reproduciei sociale *i n aplicarea unei metodologii unitare de calcul n toate subsistemele +ieii economico-socialeL - are un as'ect 'iramidal- n sensul c la ni+elul economiei naionale numrul lor este mai restr/ns dec/t la ni+elul unitilor economico-sociale de ba,- respecti+ al firmelorL - este atotcu'rin1(tor- deoarece reflect aspecte ale tuturor subsistemelor din societate- ale tuturor laturilor *i aspectelor reproduciei sociale- proporiilor *i corelaiilor din economieL - construcia >i 'er3ecionarea sa tre-uie a-ordate sistemic - datorit multiplelor structuri care reflect ntreaga acti+itate economico-socialL - ela-orarea sa este un 'roces continuu- n sensul c se de,+olt- se perfecionea, *i se adaptea, permanent la cerinele de,+oltrii economico-sociale- la noile structuri organi,atorice *i de conducere ale economiei- la obiecti+ele strategice *i tactice ale politicii economico-sociale n fiecare etap. An acti+itatea pre+i,ional- sistemul de indicatori ndepline*te urmtoarele 3uncii 'rinci'ale# - reflectarea c/t mai e$act a acti+itilor economico-sociale pre+i,ionateL - msurarea riguroas a fenomenelor *i proceselor economico-socialeL - corelarea tuturor laturilor reproduciei sociale pentru asigurarea ec0ilibrului materialfinanciar- monetar *i +alutar al de,+oltrii economiceL - stimularea tuturor agenilor economici n sporirea calitii *i eficienei acti+itii desf*urateL - permit efectuarea controlului asupra acti+itilor economico-sociale.
Conte?tul deci1ional este cadrul de impre6urari care determina subsetul de obiecti+e rele+antecare contea,a efecti+ pentru decident in momentul elaborarii deci,iei pentru a re,ol+a o anumita problema.Anali1a conte?tului este procesul care aduce la cunostinta factorilor de deci,ie informatiile necesare pentru intelegerea in detaliu a situatiei si are loc formularea alternati+elor strategice. $ediul am-iant deci1ional consta in ansamblul elementelor eterogene- e$ogene firmei care definesc caracteristicile unei situatii deci,ionale prin manifestarea unor influente semnificati+e asupra alternati+elor si re,ultatelor deci,iei. )n mediul ambiant deci,ional se constata o e+olutie contradictorie Gpe de o parte se inregistrea,a o serie de transformari de natura sa ofere premise mai bune pentru un proces deci,ional eficient- iar pe de alta parte mediul ambiant deci,ional tinde sa de+ina din ce in ce mai comple$ .Regula lui "areto sau regula *+I8+ 92(Y dintre eforturi generea,a #(Ydintre efecte . &ste foarte producti+ sa ne concentram asupra acelor acti+itati ;2(Y? care generea,a cea mai mare parte a re,ultatelor asteptate ;#(Y?. 31

Calitatea unei deci1ii este supusa unui set de restrictii generate de conditionari ale conte?tului deci1ional si este influentata de com'etentele manageriale ale decidentilor . Decidentul este persoana sau grupul de persoane autori,ate sa aleaga o directie de actiuni si sa anga6e,e resursele organi,atiei pentru a urma acea cale. "rocesul deci1ional nu poate fi inca complet automati,at si este putin probabil sa fie +reodata.2eci,ia este un pri+ilegiu e$clusi+ uman Lomul identifica problemele- formulea,a modalitatile de actiune posibile- alege criteriile de e+aluare pentru acestea- +alidea,a unele etape ale fundamentarii deci,ionale efectuate pe calculator- stabileste optiunea finala si isi asuma responsabilitatea deci,ionala. 'endinta actuala in cadrul sistemelor de control este de a pastra omul ca factor principal de deci,ie.3atiunea acestei po,itii re,ida din capacitatea operatorului uman de a lua deci,ii constiente.)nsanu toate etapele procesului nece,ita deci,ii umane indispensabile- astfel incat calculatorul constituie un e$celent suport de deci,ie. Ua ba,a comportamentului de luare a deci,iilor- constienti,area informatiilor- perceptia faptelor si mecanismele deci,ionale sunt predominante. 4irma- institutia sau agentul economic este pri+it ca un sistem cu multiple subsisteme G deci1ionale. 7e defineste 'ro-lema ca fiind o dificultate ce nu poate fi depasita automat- urmand a fi cercetata intrun demers conceptual sau empiric. "roblema este considerata ca primul element al unei triade Gproblema-cercetare-solutie. )n structura problemei se regasesc 3 componente G ba,a N o constituie cunostintele precedente relati+e la domeniul in care este formulata problema L generatorul N este reali,ata de o functie proportionala L solutia . 32 institutional ;cadrul legal si formal al firmei? L te0nologic ;ansamblul mi6loacelor materiale si de productie? L informational-deci,ional ;reuniunea compartimentelor- personalului- flu$urilor de informatii si a deci,iilor? L informatic ;mi6loace de calcul- elemente softTare ce asigura culegerea- prelucrareastocarea- transmiterea informatiilor in cadrul firmei? L relatii umane ;ansamblul persoanelor din s=stem si a relatiilor dintre acestia?

&$ista o bogata literatura de specialitate care tratea,a aspecte referitoare la 3ormali1area 'ro-lemei

O problema este bine definita daca nici una din presupo,itiile ei nu este falsa sau formulata nedecis in acelasi conte$t . O problema este bine formulata daca numarul +ariabilelor si a operatorilor de interogare este egal cu numarul necunoscutelor ;daca problema contine o singura +ariabila - aceasta este elementara- sau daca este neelementara este re,ultatul unei combinatii de probleme bine formulate?. "otentialul deci1ional al unei persoane poate fi definit ca fiind capacitatea unei persoane de a percepe disonanta ;neconcordanta? intre doua elemente cogniti+e- de a intelege necesitatea unei deci,ii si de a lua efecti+ o deci,ie.)n functie de marimea disonantei care implica decidentul intr-o actiune corectoare- indi+i,ii se clasifica in G slab reacti+i- normal reacti+i- puternic reacti+i si cei producti+i. ;3adulescu- K0eorg0iu?. .)*) Caracteristicile in3ormaiilorD -a1a calit(ii deci1iilor) !n3ormatia repre,inta materia prima a managementului- iar in sistemele comple$e poate fi G ma$imi$ata prin distribuire si consum L minimi,ata prin concentrare si repetitie L

)nformatia si cunoasterea sunt resurse ma6ore ale unei organi,atii care trebuie conduse si e$ploatate in mod eficient- stfel- managementul informatiei si managementul cunoasterii sunt considerate ca functii ma6ore ale conducerii. "rincipalele procese care stau la ba,a inteligentei economice se ba,ea,a pe informatie Laceasta este identificata- colectata- organi,ata- prelucrata si oferita spre anali,a ca suport de deci,ie."rin business intelligence este desemnat ansamblul actiunilor necesare producerii informatiei inclu,and procesele de cercetare- prelucrare- de distributie a acesteia si a actiunilor de identificare a informatiilor utile. !n3ormatiile sunt date in,estrate cu rele+anta si scop. Raloarea unei informatii este determinata de G capacitatea sa de a contribui la reducerea incertitudinii in +iitor L capacitatea sa de a influenta deci,ia si consecintele ei.

!n3ormatia este din ce in ce mai importanta pentru performanta economico-financiara a intreprinderii- deoarece constituie G o ba,a a deci,iilor N este importanta pentru a diminua incertitudinea in luarea deci,iilor L factor de productie N informatia este importanta pentru a concepe- a pune pe piata produse si ser+icii

33

factor de simultaneitate N in armoni,area actiunilor unitatilor componente ale intreprinderii in +ederea implinirii in cele mai bune conditii a functiilor si obiecti+elor sale in ansamblu.

)nformatiile necesare efectuarii anali,elor economico-sociale trebuie sa aiba natura cantitativa- adic sa permita e?'rimarea su- 3orma numerica a caracteristicilor s'eci3ice 3enomenelor anali1ate) )nstrumentele utili,ate pentru e$primarea sub o forma cantitati+a - precum si unitatile de masura sunt caracteri,ate de o oarecare ine$actitate- iat utili,area acestora este generatoare a unei multitudini de erori. Erorile inter+enite care repre,inta diferenta dintre +aloarea ade+arata si informatia transmisapot fiG de o-servareD culegere sau ra'ortare N diferenta dintre ni+elul raportat al unui proces si +aloarea ade+arata- putand fi intentionata sau nuL de 'relucrare N apar in etapa prelucrarii informatiilor primare Lsunt mai frec+ente in ca,ul prelucrarii automate a datelor L de re're1entativitate N sunt o categorie aparte de erori ce apar atunci cand sunt culese din sonda6 L de modelare E apar in etapele de anali,a a informatiilor- ca urmare a a+ansarii unor ipote,e eronate de comportament sau e+olutie a diferitelor procese - a folosirii inadec+ate a unor metode L Cei mai multi dintre utili,atorii de date sunt +ag constienti de aspectele unei +i,iuni conceptuale. %i1iunile pre,inta anumite caracteristici- ce se pot grupa in sase dimensiuni- si anume L - dupa continut - domeniu - ni+elul de detaliere - compo,itie - consistenta - reactia la sc0imbare

Cele mai 3recvente caracteristici ale unei vi1iuni ideale sunt #

1. rele+anta N +i,iunea trebuie sa furni,e,e date necesare aplicatiei L 2. usor de obtinut N +alorile datelor trebuie sa fie usor de obtinut L 34

3. definite clar N fiecare termen din definirea +i,iunii trebuie sa fie clar definit L 4. cuprin,atoare N toate datele necesare trebuie sa fie incluse in +i,iuneL 5. esentialitate N nici o data ne-necesara nu este inclusaL !. granularitatea atributelor N atributele trebuie definite la ni+elul de detaliu corespun,ator pentru a fi support pentru aplicatiiL .. preci,ia domeniului N domeniul +alorilor posibile trebuie sa fie atat de cuprin,ator cat sis a fie support pentru aplicatiiL #. identificabilitatea aparitiilor N +i,iunea trebuie sa diferentie,e usor entitatile indi+iduale L %. omogenitatea N tipurile de entitati trebuie sa fie astfel definite incat sa minimi,e,e aparitia atributelor ne necesare L 1(. redundanta minima N redundanta trebuie mentinuta la ni+el minim L;neutilnenecesar- inutil? 11. consistenta sistematica N +i,iunea consistenta L 12. consistenta structurala N tipurile entitatilor si atributele trebuie sa aiba aceeasi structura de ba,a- ori de cate ori este posibil L 13. robustete N +i,iunea trebuie sa fie destul de cuprin,atoare pentru a nu necesita modificari atunci cand se modifica aplicatiile L 14. cand este necesar- +i,iunea trebuie sa poata fi modificata cu usurinta L trebuie sa fie clara- neambigua si

Unitati de masura )n domeniul economic- unitatile de masura cunosc modificari substantiale in timp- modificari ce confera un caracter de instabilitate re,ultatelor masuratorilor.2iferitele ni+eluri la care este studiata miscarea fenomenelor economice impun un 'roces de agregare de ti' 'iramidal Ncare determina utili,area unui anumit tip de unitati de masura pe ba,a caruia aceasta agregare sa se poata face cu usurinta. Snul dintre conceptele fundamentale ale anali,ei datelor este cel al 'o'ulatiei statistice))n raport cu acest concept sunt definite ma6oritatea celorlalte concepte utili,ate in anali,a datelor G esantion- caracteristici- +ariabile- obser+atii etc. "o'ulatia statistica 'oate 3i de3inita ca re're1entand totalitatea o-servatiilor 'osi-ile intr9 un studiu.Keneric- o unitate componenta a unei populatii statistice se numeste unitate elementaraelement- indi+id- subiect sau ca,. 2in punct de +edere al informatiei statistice- o 'o'ulatie statistica pre,inta interes nu in raport cu unitatile ca atare- ci cu trasaturile sau propietatile acestor unitati."ropietatile unitatilor elementare 35

apartinand unei populatii statistice se numesc caracteristici sau atri-ute F in functie de natura acestora - se pot clasifica in calitative si cantitative)Caracteristicile sau atri-utele unitatilor elementare ce alcatuiesc o anumita populatie sunt elemente ale unei realitati date- cu natura empirica)Masurarea caracteristicilor unitatilor unei populatii este ec0i+alenta cu atri-uirea de sim-oluri numerice sau nenumerice acelor caracteristici.1ceste simboluri care pot lua o +arietate de +alori- se numesc varia-ile - tocmai pentru a sublinia natura sc0imbatoare a acestora. %aria-ilele repre,inta o a-stracti1are a multimii de valori 'osi-ile 'e care le 'oate inregistra o caracteristica a unui anumit 3enomen) %aria-ilele calitative N sunt categorii ce difera prin tip- se refera la propietati nenumerice ale unitatilor elementare apartinand unei populatii si nu 'ot 3i e?'rimate numeric) ;e$ Gse$ul- optiunea alegatorului- profesia- starea ci+ila- etc? %aria-ilele cantitative N diferaa prin marime - se refera la propietatile numerice ale unitatilor elementare dintr-o populatie si sunt e?'rimate in unuitati numerice Gpretul unui produs- c0eltuieli lunare ale unei familii- produsul intern brut- etc. )n functie de natura +alorilor pe care le iau- +ariabilele se impart in G varia-ile de ti' discret Ccategoriale? care pot lua o multime limitata- finita de +alori L+alorile luate de +ariabilele discrete se numesc alternativeD categorii sau modalitati F +ariabile de tip continuu care pot lua +alori apartinand unui inter+al continuu.Mul imea +alorilor posibile ale +ariabilelor de tip continuu este o mul ime finit L deterministe .

.)/) $odalit(i de o-inere a in3ormaiilor economice Date statistice E un set de date care repre,int +alorile unei caracteristici statistice ale unei colecti+iti statistice .&$ista 2 modaliti de obinere a acestor date G o-servarea E const n inregistrarea de ctre cercetator a unor +alori ale +ariabilelor de interes- +alori care nu sunt influenate n nici un fel de inter+entii ale acestuia L e?'erimentarea - in care cercetatorul e$ercit un control partial asupra datelor ce urmea,a a fi obtinute L "rocesul de crestere a comple$itatii unor fenomene social economice face ca e$perimentarea sa de+ina mult prea costisitoare sau c0iar imposibil de reali,at in domeniul stiintelor sociale si in economie.Comple$itatea unor procese este atat de pronuntata- incat este aproape imposibila scrierea unui model matematic- singura modalitate disponibila de re,ol+are ramanand simularea. 36

Simularea N este o te0nica de constituire a unei repre,entari a unui fenomen real studiat si de obse+are a comportamentului acestuia in locul fenomenului studiat. )ntre metodele de modelare- simularea repre,inta o metoda de studiu prin e?'erimentare statistica. Stili,area metodei simularii ca metoda de 3undamentare deci1ionala este recomandata pentru probleme cu caracter neliniar Lmodelul de simulare 3iind un model algoritmic) $odelul de simulare are caracter 'rocedural- spre deosebire de modelul matem6atic- care are caracter deducti+. 3eali,area e$perimentului de simulare face necesara parcurgerea etapelor de Gmodelareprogramare- anali,a economica a re,ultatelor. Simularea este una dintre cel mai des folosite metode de luare a deci,iei si se bucura de o popularitate crescuta.2atorita costurilor crescuite- se recomanda sa fie utili,ata dupa ce s-au epui,at celalate metode. 1+anta6ul te0nicii de simulare consta in aceea ca foloseste sistemul cibernetic de reglare care st la ba,a deci,iei concrete n practic. Un sistem de simulare cu'rindeG modelul L operatorul simularii L datele de intrare-datele de iesire- care la randul lor sunt repre,entate de +ariabile si parametrii.

CA"!TO U % $ODE AREA "ROCESE OR ECONO$!CE FO OS!ND TEJN!C! DE "RE%!&!UNE

2),) tiina 'revi1iuniiD noiuni introductive

Snul din atributele conducerii n condiiile re+oluiei te0nico-*tiiifice este de a coordona acti+itatea de cercetare te0nico-*tiinific *i de a promo+a n practica social-economic cele mai noi cuceriri ale *tiinei *i te0nicii moderne. An acest conte$t- n cadrul acti+itii de cercetare *tiinific s-a autonomi,at pre+i,ionarea macroeconomic- fapt care a condus la crearea *tiinei pre+i,iunii. 1pariia *tiinei pre+i,iunii a fost condiionat de dou categorii de factoriG este +orba- pe de o parte - de cerinele practicii sociale- *tiina pre+i,iunii fiind reflectarea acesteia pe plan teoretic- un act 37

de cunoa*tere a realitii economice *i de influenare a acesteia n sensul dorit- iar pe de alt parte- de mi*carea interioar- proprie *tiinei- care mpinge g/ndirea *i cunoa*terea uman spre domenii noi de in+estigare- acumul/ndu-se treptat o serie de obser+aii *i conclu,ii pertinente- legitimate ca autonomeconstituindu-se ca un sistem de cuno*tiine cu obiect de cercetare de sine stttor. "rin urmarepre+i,iunea- sub di+ersele sale forme *i modaliti de reali,are- este un produs al g ndirii *i e$perienei umane. &a repre,int o e$presie a raionalitii- o form de manifestare a capacitii societii de a pre/nt/mpina cu metode *tiinifice problemele economicosociale cu care se confrunt. Ca orice *tiin- 'revi1iunea este un ansam-lu sistematic de cuno>tine >i noiuniD care are ca o-iect de studiu legit(ile ce determin( necesitatea lucr(rilor 'revi1ionaleD 'rinci'iile de reali1are a acestora 'otrivit condiiilor generale >i 'articulare 0n care se 0n3('tuiescD metodele de 'revi1iune care 'ot 3i 3olosite . 7e poate +orbi de o *tiin a pre+i,iunii numai n msura n care se ntemeiea, pe realitile obiecti+e- pe cunoa*terea *i luarea n considerare a legitilor generale ale progresului economico-social- adic n msura n care se obiecti+i,ea,. "re+i,iunea este +alid ca *tiin cu at/t mai mult cu c/t conclu,iile ei coicid cu tendinele de durat ale practicii sociale- ale societii n ntregul ei. An acest ca,- interesele sociale se indentific practic cu necesitile obiecti+e. Com'onentele sistemului teoretic al *tiinei pre+i,iunii sunt urmtoareleG - materialul faptic supus obser+aiilor- adic informaiile semnificati+e asupra dinamicii fenomenelor *i proceselor economico-sociale *i re,ultatele obinute n urma studierii lorL - ipote,ele formulate cu pri+ire la e+oluia n +iitor a +ieii economico-sociale- precum *i gradul de probabilitate scontat- lu/ndu-se n consideraie obiecti+e *i funcia-scopL - conclu,iile desprinse n urma anali,elor retrospecti+e *i prospecti+e- e$primate prin noiuni- legiti *i teorii- confirmate de practicL - metodele folosite. 7tiina pre+i,iunii are- a*adar- o finalitate teoretico-practic- iar pentru atingerea acestei finaliti pre+i,iunea ca *tiin trebuie s asigureG in+estigarea temeinic nu numai a fenomenelor *i proceselor economice- ci *i a celor *tiinifice- te0nice- sociale- ecologice etc. n sfera crora urmea, a se efectua pre+i,ionareaLcunoa*terea contradiciilor realitii economice- a cau,elor care le generea,- a modului lor de desf*urare *i mi*care- precum *i a msurilor necesare pentru eliminarea acestoraLcunoa*tera legitilor obiecti+e ale de,+oltrii sociale- n general- ale desf*urrii fenomenelor *i proceselor economice- n specialLutili,area unor metode moderne- performante- de anali, *i cuantificare- capabile s surprind esena fenomenelor *i proceselor economice cercetate- s le e+alue,e realist dimensiunile- tendinele e+oluiei lor n +iitor pentru c sunt influenate de factori numero*iaflai n relaii de intercondiionare.

2)*) !nteraciunea dintre 'revi1iune >i 'Krg4iile 'ieei

3aportul dintre p/rg0iile pieei *i acti+itatea pre+i,ional este o preocupare fundamental a agenilor economici. Antr-o economie liberali,at- acti+itatea pre+i,ional repre,int un mi6loc important pentru a 38

comensura e+oluia probabil *i- pe aceast ba,- pentru a concepe strategii economico-sociale- care s conin soluii practice traduse n +ia de agenii economici autonomi. Antr-o economie de pia- rolul acti+itii pre+i,ionale este deosebit de amplu. 7tudiile pre+i,ionale se elabore, pentru ca fiecare consumator s cunoasc n orice moment oferta- iar fiecare productor s cunoasc *i s poat folosi totalitatea te0nicilor de producie *i desfacere. 1ceste studii ofer informaii reale cu pri+ire la e+oluia ofertei n perspecti+- la dimensiunea *i structura cererii pe piaa intern *i e$tern. "entru informarea agenilor economici cu pri+ire la cerere- ofert *i pre- piaa dispune de urmtoarele instrumente G - p/rg0ii economico-financiare pentru influenarea comportamentului economic ;impo,ite *i ta$e difereniate- tarife +amale prefereniale sau restricti+e etc.?L - cadru legislati+ adec+at- care s influene,e n mod po,iti+ satisfacerea intereselor economiei naionale referitor la promo+area in+estiiilor de capital strin- nfiinarea *i funcionarea socetilor mi$tecontingentarea unor importuri- acordarea de licene de e$portL - pre+ederi indicati+e care orientea, agenii economici asupra domeniilor *i produselor care de+in atracti+e *i profitabileL - pre+ederi ferme- obligatorii legate ndeosebi de e$ecutarea unor comen,i de stat. "iaa este Z ntr-o economie liberali,at Z regulatorul principal al produciei- repartiieisc0imbului *i consumului. 7ub influena factorilor de pia se stabilesc preurile- dob/n,ile- salariilecursurile +alutare etc. "iaa poate ndeplini acest rol numai dac sc0imburile sunt libere- adic dac nici un productor *i nici un consumator nu este at/t de puternic nc/t s ngrdeasc sau s elimine concurena. An pre,ent acest lucru este deosebit de greu de reali,at. "iaa nu este absolut liber niciunde n lume- din care cau, p/rg0iile sale nu pot aciona nesting0erit *i n toat plenitudinea. Ca atare- inter+ine statul care instituie anumite reguli pentru functionarea p/rg0iilor pieei. 2esigur- nu este +orba ca statul s ia deci,ii pri+ind modul de organi,are a concurenei pe pia- ci doar c instituiile statului *i concentrea, atenia asupra unor reguli de funcionare a agenilor economici n conformitate cu interesele societii. )nter+enia statului se e$ercit numai n mod indirect prin intermediul p/rg0iilor economico-financiare. "/rg0iile pieei *i ndeplinesc funciile prin satisfacerea ,ilnic a necesitilor impuse de +ariaia cererii *i ofertei pe diferite segmente de pia. O condiie necesar pentru a asigura transparena pieei- pentru orientarea acti+ a agenilor economici este colectarea *i furni,area operati+ a informaiilor asupra cererii *i ofertei. 1sigurarea ec0ilibrului dintre cerere *i ofert prin a6ustri ,ilnice- se refer numai la trecut *i pre,ent- oric/t de bine s-ar reali,a acesta. 2eci- informaiile re,ultate numai din aciunea p/rg0iilor pieei nu sunt suficiente pentru orientarea n +iitor a agenilor economici- pentru e+itarea riscurilor n msur c/t mai mare. "iaa- cu p/rg0iile sale specifice- nu ofer indicaii pri+ind ne+oile +iitoare39

cererea *i oferta +iitoare- e+oluia preurilor n perspecti+- dar pentru fundamentarea deci,iilor agenilor economici *i pentru diminuarea incertitudinilor este necesar e+aluarea *i cunoa*terea cererii *i ofertei n +iitor. Fumai prin e+aluarea *i cunoa*terea cererii +iitoare se pot proiecta *i pregti sc0imbrile ce se impun n ni+elul *i structura produciei *i se poate adopta corespun,tor alocarea resurselor. "rin urmare- piaa singur nu permite formarea unei imagini clare *i reale asupra cererii *i ofertei +iitoare. )nformaii pertinente asupra acestora sunt oferite numai de studiile pre+i,ionale- moti+ pentru care se consider c ele suplinesc limitele pieei. 4r un program realist nu se poate e+ita sau minimi,a riscul *i nici nu se poate ma$imi,a efectul. "iaa singur nu poate re,ol+a o serie de probleme pe termen lung- cum ar fi- de e$empluperfecionarea reelei de telecomunicaii sau infrastructura transporturilor rutiere *i fero+iare- probleme care pre,int importan deosebita pentru de,+oltarea economic a oricrei ri. 2e fapt- n anumite state cu economie liberali,at- planurile macroeconomice sunt considerate studii de piaa. "iaa nu e$clude- deci- aciunea con*tient- desf*urarea unei ample *i comple$e acti+iti pre+i,ionale- ceea ce conduce la conclu,ia c ntre pia *i pre+i,iune e$ist relaii de intercondiionare- c este necesar folosirea concomitent a informaiilor furni,ate de pia *i de studiile pre+i,ionale. 2)/ "revi1iunea >i 'redicia "entru conducerea sistemului de management al organi,aiei- este necesar s se pre+i,ione,e o palet larg de e+enimente +iitoare care influenea, succesul unei afaceri. 4uncia de pre+i,iune- una din cele mai importante funcii ale managementului- a cunoscut o larg de,+oltare n ultima perioad datorit necesitii unui comportament al organi,aiilor care s permit adaptarea rapid a acestora la sc0imbrile inter+enite n mediul intern- c/t *i e$tern. &$ist o diferen semnificati+ ntre pre+i,iune *i predicie. Prin pre%iziune se urmrete s se determine un e%eniment %iitor& plec'nd de la analiza datelor cantitati%e ale trecutului& in timp ce o predic ie se face& plec'nd de asemenea de la datele cantitati%e din trecui& ins& in plus& se adaug o serie de elemente subiecti%e& iar la limit& o predic(ie poate s fie total subiecti%) "revi1iunea este o metod sistematic de obinere a unei estimri a +alorii +iitoare a unei +ariabile- care se ba,ea, pe anali,a unui set de obser+aii pri+ind comportamentul trecut al fenomenului studiat- folosind o procedur prestabilit. "redicia const n estimarea subiecti+ a e+enimentelor +iitoare prin consideraii subiecti+ediferite de datele din trecut *i fr a folosi o procedur prestabilit.

4%

O alt accepiune pri+ind pre+i,iunea este pre,entat de Comisia &conomic OFS pentru &uropa. "otri+it acestui organism progno,a repre,int [\e+aluarea probabil- stabilit n mod *tiinific- a e+oluiei cantitati+e *i calitati+e a unui fenomen ntr-un inter+l de timp +iitor denumit orizontul prognozei) 'e0nica de pre+i,iune cuprinde un ansamblu de procedee de anticipare a +iitorului unei organi,aii pri+ind modul concret de abordare a proceselor *i fenomenelor. Metodologia de pre+i,iune impune respectarea anumitor cerine absolut necesare pentru ca re,ultatele pre+i,iunilor s satisfac o serie de e$igene practiceG ] calitatea pre+i,iunilor depinde 0otr/tor de cunoa*terea temeinic a realitiiL ] inter+ine necesitatea folosirii unei metodologii comple$e de pre+i,iune care s nglobe,e o gam c/t mai +ariat de metode *i te0nici- concomitent cu necesitatea folosirii pe o scar tot mai larg a instrumentarului oferit de metodele statisticomatematice moderne. 1cest aspect conduce la obinerea mai multor +ariante de soluii. )n acti+itatea de pre+i,iune inter+in o serie de factori care se diferenia, n funcie de posibilitatea decidentului de a aciona asupra mediului intern *i e$tern al organi,aiei- astfelG ] factori interni - asupra crora o organi,aie poate aciona prin internediul deci,iilor sale.

41

] factori e$terni - care nu pot fi controlai prin aciune con*tient ;e+oluia conte$tului internaionalcre*terea +eniturilor populaieicadrul macroeconomic generalcomportamentul in+estiional?. Metodele de pre+i,iune pot fi grupate prin luarea n considerare a celor dou categorii de factori ;controlabili sau nu?G a? de #udecat - se ba,ea, mai mult pe estimri subiecti+e dec/t pe date *i sunt folosite pentru progno, pe termen lung sau n situaia n care nu e$ist date istorice ;metoda 2elp0i- analogii istorice- prerea e$perilor?. b? cauzale - pentru care este posibil identificarea unor relaii funcionale de tipul 9I f;@^- @2-...- $n?- undeG 9 I +ariabila dependentL ;@^- @2-...- $n? I ni+elul factorilor e$plicati+i sau independeni. 2in aceast categorie fac parte anali,a de regresie simpl *i anali,a corelaiei. c? bazate pe serii de timp - atunci c/nd e+oluia curent a unui indicator depinde de ni+elul anterior cu condiia pstrrii un5fcomportament inerial al fenomenului. 3elaia care st la ba,a acestei metode este 9t I f;9t.^- 9t.2-...? 2in aceasta categorie fac parte metoda mediilor mobile- metoda de a6ustare- metode de decompo,iie. d? econometrice - utili,ate n situaia unor ecuaii simultate sau siteme de ecuaii ce descriu n form matematic diferite legiti economice *i pentru re,ol+area crora este necesar un set de date iniiale. 2).) "lani3icarea 0n managementul organi1aiei) Caracteristici >i 3uncii "re+i,iunea st la ba,a planificrii- programrii *i controlului sistemelor de management- constituind o component esenial a planificrii strategice.

42

*a ni%elul unei +ntreprinderi planificarea constituie un proces formalizat prin care se realizeaz o reprezentare %oit a strii %iitoare a firmei& precizndu,se mi#loacele si modalit(ile necesare pentru a concretiza starea dorit)"rin caracteristicile *i funciile sale- planificarea este un demers e$plicit ntruc/t are la ba, o metod *i se derulea, n timp *i spaiu potri+it unui program prestabilit. Caracteristicile planificrii sunt urmtoareleG
durataL

] domeniulL ] organi,area.

Rer,ea- ).. Marc. K.- Triungiul de aur ut managementului producti% total , O pro%ocare pentru +ntreprinderile moderne& &d. "olirom- la*i- 2((3.

43

Durata se refer la faptul c orice ntreprindere poate s/ conceap planuri pe termen scurt ;) an?- pe tremen mediu ; 2 - 5 ani? sau pe tremen lung ;5-1( ani?. Cu c/t ori,ontul economic este mai ndeprtat- cu at/t gradul de incertitudine este mai ridicat. )n consecinplanurile pe termen lung sunt mai puin precise- ns ofer mai multe posibiliti de aciune la ni+el strategic. "lanurile pe termen scurt sunt mai detaliate deoarece +iitorul este mai puin incert- ns ele reduc c/mpul de anali, *i aciune strategic. Domeniul e$prim c/mpul de aplicare a planificrii. &a se poate aplica numai la o funcie particular a ntreprinderii sau pe ansamblul acesteia. Organi1area se refer la faptul c planificarea poate fi organi,at de o manier formal sau informal *i ntr-o configuraie mai mult sau mai puin detaliat. )n ceea ce pri+e*te func(iile planificrii& acestea se re,um la trei aspecteG _ 4uncia de adaptare *i de coerenL _ 4uncia de performanL _ 4uncia de management *i comunicare. Funcia de ada'tare >i de coeren( e$prim necesitatea ca planificarea s pro+oace sc0imbarea n ntreprindere- s o organi,e,e *i s o administre,e. 1ceast necesitate re,ult din faptul c mediul ntreprinderii este n continu e+oluie- oblig/nd ntreprinderea s se adapte,e- n permanen la aceste transformri- sesi,/nd ns cele mai bune *i eficiente oportuniti. 3eferitor la coeren- planificarea trebuie s asigure at/t o coeren( economic& adic compatibilitatea ntre mi6loacele de care dispune firma *i obiecti+ele pe care le urmre*te- c/t *i o coeren( social& adic necesitatea de a ine cont de aspiraiile *i a*teptrile personalului. Funcia de 'er3orman( este cea mai important misiune a planificrii. n aceast pri+in- planificarea are rolul de a contribui la cre*terea performanelor ntreprinderii. &ste necesar ca ea s/ asigure optimi,area folosirii resurselor ntreprinderii ;materiale- umanefinanciare?- d/nd prioritate reali,rii obiecti+elor aferente celei mai adec+ate strategii de de,+oltare a ntreprinderii. Funcia de management >i comunicare deri+ d i n nsu*i coninutul planificrii care nseamn a diagnostica- a alege- a organi,ar- a se implica. 2e aici reiese faptul c planificarea repre,int un instrument fundamental de management deoarece pune n e+iden probleme de informare- de comunicare *i de luare a deci,iilor n ntreprindere. "rin urmare- planificarea trebuie s permit negocierea *i dialogul care s fa+ori,e,e ade,iunea personalului la reali,area obiecti+elor n comun stabilite *i acceptate.

44

2)2) $etode i modele de 'revi1iune ) "re1entare general( 1cti+itatea pre+i,ional pri+ind +iaa economico-social necesit cuantificarea componentelor care configurea, strategia de,+oltrii- precum *i anali,e logice ;formali,ate sau nu? pentru preci,area sensurilor *i transformrilor calitati+e ce +or a+ea loc. An acest scop se folosesc di+erse metode *i te0nici pre+i,ionale. $etoda 'revi1ional( este un mod de cercetare *i cunoa*tere a realitii pentru a anticipa o aciune +iitoare pe ba,a unor criterii de raionalitate- de optim *i repre,int o component a procesului de cunoa*tere- art/nd calea ;cile? de urmat- ca rod al transformrii enunului teoretic pri+ind dinamica economic n modaliti *i procedee practice asupra felului cum trebuie procedat. Ansam-lul metodelor 3olosite 0n domeniul 'revi1iuniiD integrate 0ntr9o conce'ie general( unitar(D constituie metodologia 'revi1ional(. &a apelea, la o serie de te0nici cantitati+e de anali, *i deci,ie- printer care relaii de definiie *i relaii econometrice- funcii- relaii de ec0ilibru *i de trend- coeficieni de elasticitate- te0nici de a6ustare *.a. &le e$prim legturile sau interdependenele dintre dou sau mai multe +ariabile repre,ent/nd fenomene sau procese economice ori elemente ale acestora. 'e0nicile cantitati+e folosite n lucrrile pre+i,ionale sunt legate organic de metodele de pre+i,iune. Sn grup de astfel de te0nici condiionea, ns*i structura sau modul de aplicare a unei metode. An acela*i timp este de reinut c unele te0nici intr n c/mpul de aplicare al mai multor metode. 7unt ns *i ca,uri n care di+erse te0nici au aplicabilitate n mod independentde+enind practic metode de sine stttoare. 2in aceast cau,- n literatura *tiinific- pentru acela*i instrument ;relaie? se utili,ea, fie termenul de te0nic- fie cel de metod. 1stfel- funciile matematice pot fi utili,ate n domeniul pre+i,iunii at/t ca instrument relati+ independent- fie mai frec+ent-ca au$iliare sau componente ale unor metode economicomatematice comple$e- ndeplinind rolul de te0nici. "entru ca re,ultatele lucrrilor de pre+i,iune s satisfac n cel mai nalt grad e$igenele societii- este necesar ca-pe l/ng alte condiii-metodologia utili,at s se ntemeie,e pe respectarea c/tor+a cerine principale *i anumeG

- cunoa*terea temeinic a realitii - folosirea unei game largi de metode de pre+i,iune

- necesitatea folosirii pe scar tot mai larg a metodelor economico-matematice moderne- care dau posibilitatea re,ol+rii mai corecte *i mai rapide a unor probleme- cu a6utorul calculatoarelor electronice- obin/ndu-se astfel soluii optimi,ate- care conduc la importante economii de munc social. - corelarea acti+itii pre+i,ionale cu principiile conducerii *tiinifice a economiei- cu managementul modern. 45

"re+i,iunea e+oluiei proceselor economice pe termen scurt- mediu *i lung se poate face cu o gam larg de metode- care permit o difereniere a modului concret de abordare a fenomenelor de pia dup specificul lor- precum *i dup gradul urmrit de preci,ie a pre+i,iunii. `in/nd seama de practica planificrii *i progno,rii economico-sociale- metodele pre+i,ionale folosite se pot grupa dup di+erse criteriiG aB Din 'unct de vedere al rolului lor 0n 3undamentarea 'lanului sau 'rogno1ei - acestea se mpart nG - metode 3undamentale- care orientea, modul de abordare *i interpretare a problemelor *i fenomenelor studiate- ntreaga concepie pre+i,ional *i care au o sfer de aplicare *i n alte domeniiL - metode de 'revi1iune 'e elemente - care constau n determinarea unor componente ale pre+i,iunii- adic de cuantificare a unor +alori- cantiti sau alte dimensiuni referitoare la +iitor- pe ba,a relaiilor cau,ale dintre factori sau procese ;e$trapolarea- interpolarea- normarea *.a.?L - metode structuraleD de sta-ilire 0n 'ers'ectiv( a unor sisteme de varia-ile ntre care se afl multiple raporturi de interdependen ;metoda apro$imiilor succesi+e- metoda arborelui de pertinen- metoda scenariilor- metoda modelrii economico-matematice?L - metode intuitive- ba,ate pe formularea de ipote,e prin +alorificarea creati+itii indi+iduale sau de grup a unor e$periL - metoda de ec4ili-rare- ser+ind la armoni,area necesitilor cu resursele de mi6loace materiale- financiare- +alutare *i de for de munc- precum *i la structurarea lor optim ; n aceast categorie intr diferitele categorii de balane pre+i,ionale?. -B Din 'unct de vedere al atitudinii 3actorului de deci1ie 3a( de o-iectul 'revi1iunii - se distingG - metode e?'lorative- cu a6utorul crora +iitorul este conceput n funcie de tendine- pe ba,a datelor pri+ind situaia din trecut *i pre,entL - metode normative- care presupun luarea n considerare a unor elemente cu caracter de,iderabil ;opional?- introduse n mod deliberat de ctre organele de deci,ie- pornindu-se de la necesitatea atingerii anumitor ni+eluri la ori,ontul pre+i,iunii. cB Din 'unct de vedere al com'le?it(iiD metodele pre+i,ionale se mpart nG - metode sim'le- de proiectare a unor dimensiuni sau e+enimenteL - metode com'le?e- care ser+esc at/t la determinarea dinamicii c/t *i la structurarea raional a componentelor procesului de de,+oltare- astfel nc/t fiecare element *i ansamblul sistemului ;sau subsistemului? s funcione,e coerent *i cu ma$ima eficien.

46

$ETODE FUNDA$ENTA E An categoria metodelor fundamentale se includG metoda anali1ei >i sinte1ei *i metoda inter'ret(rii sistematice. $etoda anali1ei >i sinte1ei 1cti+itatea pre+i,ional folose*te pe scar larg metoda anali,ei *i sinte,ei ca e$presie a in+estigrii tot mai rafinate *i a generali,rii di+erselor fenomene ale procesului de de,+oltare. &a este o metod comple$ n care cele dou componente sunt indisolubil legate ntre elecondiion/ndu-se reciproc. 1nali,a const n descompunerea fenomenului sau procesului respecti+ n elementele sale constituti+e- n scopul studierii aprofundate a acestora. O atenie deosebit se acord rele+rii relaiilor cau,ale *i tendinelor ce se manifest- ptrun,/ndu-se n esena mecanismului de producere *i desf*urare a fenomenului sau procesului cercetat. 2e+ine astfel posibil cunoa*terea cau,elor primare- nu numai a celor imediate sau adiacente ci *i a celor cu aciune mai ndeprtat. 1stfel anali,a +ieii economico-sociale are o latur cantitati+- de repre,entare a dimensiunilor *i structurilor- precum *i de comensurare- n msura posibilitilor-a unor modificri de ordin calitati+- *i o latur calitati+- menit s pun n lumin ndeosebi cerinele *i manifestrile concrete ale legitilor de,+oltrii. &a trebuie s rele+e cu claritate caracteristicile pri+ind coninutul procesului in+estigat *iseparat- cele referitoare la forma de manifestare- fc/ndu-se distincie ntre mi*carea interioresenial- *i aspectul e$terior. 7inte,a const n recompunerea ntregului din elementele anali,ate- obin/ndu-se e$presii cantitati+e agregate *i generali,area aspectelor particulare ale realitii- n urma procesului de cunoa*tere de la simplu la comple$. 4r anali, nu poate e$ista deci sinte,a. 7inte,ele economico-sociale sunt instrumente indispensabile ale managementului *i pre+i,iunilor macroeconomice- constituind premisa necesar a e$primrii opiunilor *i adaptrii deci,iilor de importan naional. 1nali,a *i sinte,a presupun- prin urmare- o succcesiune de operaii *i anumeG obser+area fenomenelor *i proceselor- cu a6utorul informaiilor pertinenteL descompunerea lor n elemente constituti+e *i studierea acestoraL stabilirea cau,elor care determin mi*carea interioar *i forma de manifestare a proceselor anali,ateL structurarea factorilor cau,ali *i descompunerea celor de ba, n factori deri+aiL stabilirea relaiilor dintre factori- precum *i dintre ace*tia *i fenomenul studiatL cuantificarea influenei di+er*ilor factoriL elaborarea sinte,ei- n funcie de influenele factorilor.

47

$etoda inter'ret(rii sistemice Metoda are la ba, ideea de sistem- de pre,entare ordonat a unei mul imi de elemente. 7istemul- ca ansamblu de elemente ordonate i interconectate are o anumit structur i o anumit funcionalitate. Antr-un sistem se manifest o interac iune ce define te nsu irile calitati+e ale ansambluluiparticulari,area sa n raport cu alte sisteme. 1ceasta face ca ansamblul s fie determinat calitati+ de prile sale componente- iar acestea se mi c i se transform n func ie de ntreg. &$ist- deci- o relaie de intercondiionare de la parte la ntreg i de la ntreg la parte. )nterpretarea sistemic are rolul de a ser+i la elaborarea de strategii fundamentate pe cerin ele optimului economico-social. Stili,area acestei metode n pre+i,iune- repre,int o necessitate determinate de caracterul de sistem al organismului economico-social care face obiectul pre+i,iunii- precum i de necesitatea orientrii acestuia- ceea ce presupune folosirea de procese informa ionale i deci,ionale- ca i elaborarea de strategii. $etode de 'revi1iune utili1ate 0n gestiunea 0ntre'rinderii "re+i,iunea e+oluiei proceselor economice pe termen scurt- mediu *i lung se poate face cu o gam larg de metode- care permit o difereniere a modului concret de abordare a fenomenelor de pia dup specificul lor- precum *i dup gradul urmrit de preci,ie a pre+i,iunii. O alt modalitate de grupare a metodelor de pre+i,iune este n dou categoriiG metode cantitative i metode calitative)

48

Metodele cantitati+e de pre+i,iune au la ba, instrumentele furni,ate de ctre *tiina statisticstatistica matematic sau econometria- iar metodele calitati+e au ca suport 6udecile *i opiniile unor speciali*ti- ale unor ser+icii funcionale din cadrul ntreprinderii sau combinarea acestor dou ni+eluri. Principalele metode cantitative sunt urmtoarele. media mobil- media mobil ponderat- e$trapolarea tendinei- descompunerea seriei cronologice- lisa6ul e$ponenialregresia *i corelaia- abordrile de tip 8o$-aen5ings- modelele de simulare- metoda ritmului mediu- modelele econometrice. /n categoria metodelor calitative se +ncadreaz. studiile de pia- metoda scenariilormetoda 2elp0i- opinii ale forelor de +/n,are *i *efilor de producie- opinii ale cadrelor de conducere- estimaiile clienilor- sonda6ele pre+i,ionale- analogia istoric cu situaiile trecute. An practic- se optea,- n mod frec+ent- pentru o combinaie a metodelor- mai ales dac pre+i,iunea se do+ede*te a fi un element determinant pentru ntreprindere. "rima grup de metode se ba,ea, pe gruparea datelor trecute *i pe utili,area unor metode specifice pentru a calcula pre+i,iunea- dar ea nu permite s includ aspecte calitati+ecum ar fi- spre e$emplu influena unei noi campanii de publicitate. Metodele cantitati+e ba,ate pe serii de timp sunt frec+ent folosite pentru planificarea operaiunilor- precum *i n controlul produciei *i stocurilor. 1 doua grup de metode are la ba,- mai ales- o anali, atent a opiniilor e$primate. Metodele de pre+i,iune calitati+e fiind mai puin analitice- sunt utili,ate n mod frec+ent n planificarea strategic pe termen lung *i deci,iile de unitile structurale ale firmei. $etode cantitative de 'revi1iune $etode de e?tra'olare E?tra'olarea este o metod e$plorati+. &ste cea mai utili,at metod n progno,ele cantitati+e. &a const ntr-o de,+oltare inerial a unor elemente ale proceselor i fenomenelor n perspecti+a creia +iitorul apare ca o e$tindere argumentat a pre,entului.An cadrul acestei metode- +iitorul apare ca o prelungire a e+olu iei constatate n trecut. 7e presupune c n e+oluia fenomenului anali,at nu +or apare muta ii fundamentale care s modifice structura de,+oltrii precedente. E?tra'olarea const(D 0n esen(D 0n 'relungirea 0n viitor a evoluiei constatate 0n trecut .

1+/nd n +edere aceast premis- utili,area metodei are anumite limite- fiind recomandabil ndeosebi pentru fenomene *i procese care *i menin ritmul *i direcia de e+oluie n decursul unei perioade relati+e ndelungate. An general ns se aprecia,
49

c aceast metod ofer numai o imagine orientati+ asupra +iitorului- fiind necesar folosirea n paralel *i a altor metode. An 3uncie de modul de se'arare a liniei de evoluie dintre diferitele influenee$ist e?tra'olarea mecanic( care se ba,ea, numai pe tendina principal *i e?tra'olarea euristic( care porne*te de la anali,a perioadei precedente- introduc/nduse anumite corecturi n linia e+oluiei sau n legtura dintre +ariabile- n funcie de modificarea pre+i,ibil a derulrii fenomenului sau n funcie de opiuni ale factorilor de deci,ie.
An ra'ort de datele dis'oni-ile >i de s'eci3icul 'ro-lemei anali1ate se utili,ea, diferite procedee de e$trapolare *i anume e$trapolarea analitic- e$trapolarea fenomenologic- e$trapolarea prin curb nf*urtoare. E?tra'olarea analitic( porne*te de la ipote,a unei e+oluii ai crei parametrii se determin astfel nc/t s se obin cele mai mici erori de estimare. &a se poate aplica unor serii cronologice sau unei funcii de corelaie. 7pecific acestor metode este faptul c pot fi aplicate cu re,ultate bune numai n condiiile n care procesul anali,at pre,int un caracter de repetabilitate *i aceea*i intensitate a dinamicii. a? E?tra'olarea analitic( cu a@utorul seriilor cronologice presupune determinarea trendului unei +ariabile dup ce +ariaia se,onier a fost eliminat ;printr-o metod oarecare? sau dac nu este afectat de +ariaia se,onier. &$trapolarea de acest gen se poate reali,a- n problemele simple- cu a6utorul sporului mediu ;absolut?- cu alte cu+inte a raiei medii- sau cu a6utorul ritmului mediu anual. - E?tra'olarea cu a@utorul s'orului mediu Ca-solutB anual - adic a raiei medii calculat cu a6utorul seriei dinamice statistice. An ca,ul e$trapolrii mecanice- se determin mai nt/i sporurile cu ba,a n lan ;pentru fenomenele care au tendina de e+oluie sub forma unei progresii aritmetice? *i apoi se stabile*te sporul mediu. E?tra'olarea cu a@utorul ritmului mediu anual - presupune mai nt/i- determinarea indicilor de e+oluie cu ba,a n lan *i calcularea indicelui mediu al e+oluiei ;pentru fenomenele care au tendina de a e+olua sub forma unei progresii geometrice?. e+oluie a fenomenului n perioada trecut *i st la ba,a estimrii +alorilor seriei pentru o perioad +iitoare. b? E?tra'olarea analitic( cu a@utorul 3unciei de corelaie const n proiectarea +ariabilei dependente E9: n corelaie cu e+oluia +ariabilei independente E$:G 01 f 2$3 &ste obligatoriu ns ca ntre cele dou +ariabile s e$iste relaii cau,ale- iar coeficientul de corelaie dintre ele s fie c/t mai mare *i abaterea medie ptratic s fie c/t mai mic. 1ceste 5%

cerine trebuie urmrite c/nd se alege forma funciei ;sau se alege acea funcie care satisface cel mai complet aceste e$igene?. &$trapolarea de acest tip pleac de la ipote,a c oricare din +alorile reale ale seriei dinamice se obin prin suprapunerea urmtoarelor elementeG o +ariaie stabil de lung durat- numit tendin- care d sensul general al e+oluieiL +ariaii periodice n 6urul acestei tendineL +ariaii nt/mpltoare ;aleatoare?. 4unciile care se utili,ea, n e$trapolarea analitic sunt funcii de regresie *i funcii de tendin ;trend?- de form liniar sau neliniar. &$ist un numr mare de funcii ce pot fi folosite pentru stabilirea trendului ;tendinei? sau a corelaiei simple dintre dou +ariabile la ni+elul ori,ontului pre+i,iunii- cele mai frec+ente fiind funciile liniare- parabolicee$poneniale- logaritmice *i logistice. Extrapolarea analitic utili,ea, n calitate de ba, informaional iniia l un *ir de date. )deea de la care se porne*te n ca,ul acestei metode const n considerarea seriei de date ca o succesiune de +alori msurate ale unei funcii dependente de timp = I f;t?- funcie care poate fi determinat prin metode matematice. 'ipul de funcie matematic asociat seriei se identific prin metoda diferenelor finite dup cum urmea,G )? 2ac momentele t-- i I ;l-....m? sunt ordonate aritmetic- iar diferenele finite de ordinul ) ale +alorilor seriei- notate A4& sunt constante- relaia dintre $H *i t- este o dreapt de formaG L@ M a N - O tD

51

2? 2ac momentele t6 sunt ordonate aritmetic- iar diferenele finite de ordinul p ;pb )? notate 1ccsunt constante- atunci relaia dintre @6 *i t- se e$prim printr-un polinom de ordin p astfelG
$i = a + b1 t i + b2 t i2 + ... + b p t ip

3? 2ac diferenele finite calculate succesi+G 11 4t& 12 4.& 13 4&.................nu a6ung la +alori constante- nseamn c seria dinamic conine pe l/ng trend *i alte componente *i intr n categoria e$trapolrii seriilor decompo,abile. 4? 2ac t6 se succed aritmetic- iar @- formea, o progresie geometric- relaia de legtur dintre acestea +a fi o e$ponenial de formaG

$i = a b

t#

)n oricare din ca,urile menionate anterior parametrii funciei se pot stabili prin metoda celor mai mici ptrate- potri+it creia se scrie o funcie sum a celor mai mici ptrate ale diferenelor dintre +alorile statistice @i *i +alorile obinute cu funcia de a6ustare formulat. 2e e$emplu pentru o serie de timp e$primat printr-o dreapt de forma @- I a d b O tE funcia celor mai mici ptrate +a fiG
5 ; a- b? = ; $i a bt i ? 2 = min -

unde @i sunt +alori statistice ale seriei de la i I 1 la i I m. )n continuare- pentru a ndeplini condiia de minim- se anulea, deri+atele acestei funcii n raport cu a *i b& re,ult/nd urmtorul sistem de ecuaiiG

ma + bt i = $i
i i

a t i + bt i2 = t i $i
i i i

1cest sistem se re,ol+ n raport de necunoscutele a *i b& repre,ent/nd parametrii funciei de progno, date. 52

A'licaie "rogno,a prin e$trapolarea tendinei pri+ind n,estrarea populaiei 3om/niei cu calculatoare electronice "C. 7e consider c n,estrarea populaiei 3om/niei cu computere "C consemnat din 5 n 5 ani este redat n tabelul u r m a t o r G 1nii ;ti?
Fumar locuitori de computer la 1((( 1%%5 ;t1? 4(( 2((( ;t2? 5(( 2((5 ;t3? !(( 2(1( ;t4? .((

7e cere G a? 7 se stabileasc funcia e+oluiei n,estrrii populaiei cu computereL b? 7 se determine progno,a n,estrrii populaiei cu computere pentru anul 2(15. 6ezol%are. a? 7e calculea, diferenele finite de ordinul )G

47 147,4t I5((-4((I1((
48 148,47 I!((-5(( I 1(( 49 I $ 4 $3 I .((-!((I1((L

$1const
)

O serie de timp a+/nd diferene finite de ordinul 1 constante- se re,ol+ printr-o dreapt de tipul celei din formula 4& 1 a d b O ti. 7e calculea, parametrii a *i b ai dreptei- folosind sistemul ecuaiilor normale ;2.5?. 2in e$aminarea structurii sistemului de ecuaii normale re,ult c este necesar s se alctuiasc tabelul 2.2. 'abelul 2-2 - Pregtirea datelor numerice necesare rezol%rii sistemului
ti

$4(( 5(( !((

t i2

@iti

1 2 3

1 4 %
53

4(( 1((( 1#((

t1 =1(

$i = 22((
I22((

.((

t i2 = 3(

1!

$i t i I!(((

2#((

4a d 1(b I 22(( 1(a d3(b I !((( 7e re,ol+ acest sistem n raport cu a *i b- re,ult/nd a I 3((L b I 1((. 4ormula dreptei pentru progno,a n,estrrii populaiei cu computere +a fiG

54

@-I 3((d 1((O ti b? "rogno,a n,estrrii populaiei cu computere pentru anul 2(15- cruia i corespunde t- I t5 I 5- +a fiG @5I 3(( d 1(( O ts I 3(( d 1(( O 5 I #(( computereM1((( locuitori. Extrapolarea fenomenologic nu utili,ea, n calitate de ba, informaional iniial un *ir de date- ci ipote,e referitoare )a structura fenomenului in+estigat. E?tra'olarea 3enomenologic( const n anali,a caracteristicilor globale ale fenomenului- pe ba,a interpretrii logice a e$perienei practice de durat. 7e pot desprinde astfel anumite \legi\ de +ariaie a fenomenului urmrit- n condiiile date. Metoda se ba,ea, pe repre,entarea grafic- e+ideniindu-se +isual tendinele de e+oluie. Curba re,ultat poart numele de curba \norului de puncte\- *i caracteri,ea, dinamica fenomenului- pe ba,a cruia se configurea, tendina dominant. 7e pot anticipa astfel- ipote,e ale e+oluiei +iitoare cu a6utorul +alorilor medii care trec prin mi6locul norului de puncte. 3e,ultanta poate fi o dreapt e$primat ca o funcie liniar simpl ;@t I a d b=?- iar pentru e+oluii mai comple$e curbele pot fi descrise de funcii e$poneniale- logaritmice- logistice etc. "relungirea dincolo de perioda statistic a parametrilor +ariabilelor pentru ori,ontul de pre+i,iune are o +aloare relati+- deoarece nu poate cuantifica intensitatea corelaiei dintre +ariabile. 2e aceea- aceast metod ofer numai o prim imagine de ansamblu- care trebuie ulterior preci,at *i e+entual corectat- prin alte metode. &$trapolarea fenomenologic pornete de la o serie de caracteristici globale ale fenomenului desprinse din anali,a esenei sale- ntemeiat pe legturi logice i ipote,e pri+itoare la structura sa de ansamblu. 2up aceast anali, fenomenologic urmea, e$trapolarea fenomenologic propriu ,is. 1nali,ele utili,ea, fie metodele empirice- fie re,ultatele de6a ob inute n domeniul anali,at. Metoda are n +edere identificarea unor legi de +aria ia fenomenului pre+i,ionat i descrierea e+oluiei lui pe ba,a acestor legi. Metoda ofer o imagine de ansamblu asupra strii i e+olu ei fenomenului anali,at. 1ceasta trebuie apoi preci,at- corectat- fundamentat cu a6utorul altor metode. &$trapolarea fenomenologic are n +edere ca- pe ba,a e$perien ei practice s se fac o anali, global a fenomenului n urma cruia s se deduc legile ce gu+ernea, +ariabila respecti+ului fenomen. "trun,/nd astfel n esen a e+olu iei fenomenului se rele+ corela ii i ipote,e ale e+oluiei +iitoare.

Cele dou metode se deosebesc prin modul diferit de identificare al clasei de funcii care descrie tendina de +ariaie a fenomenului in+estigat. n ca,ul e$trapolrii fenomenologice se porne*te de la emiterea unor ipote,e asupra indicatorilor ce caracteri,ea, fenomenul cercetat. 1cest tip de e$trapolare se folose*te n special n ca,ul n care se operea, cu serii de date relati+ scurte. 2emersul de e$trapolare nregistra, o serie de limite& *i anumeG - ofer doar o imagine orientati+ asupra perspecti+ei de e+oluie a fenomenului dac se recunoa*te faptul c +iitorul nu reproduce tldel strile *i e+oluiile din pre,ent *i trecutL - poate fi utili,at cu succes numai pentru procesele economice a cror e+oluie nu nregistrea, discontinuiti ma6ore. E?tra'olarea 'rin cur-e 0n3(>ur(toare descrie dinamica re,ultantei unor procese comple$eformate din mai multe elemente care inter+in succesi+ n e+oluia de ansamblu a procesului. Cu alte cu+inte- ea const n a6ustarea ; nfsurarea ? unei serii de curbe sec+eniale. Cu a6utorul acestei metode se pot proiecta- de e$emplu- performanele ce se impun unei noi generaii de ec0ipamente te0nice astfel nc/t ele s fie superioare generaiilor precedente ;+ite,a sau capacitatea de memorare a calculatoarelor electronice- randamentul noilor generaii de oelrii ba,ate pe turnarea continua- etc?.

$etode de a@ustare Metodele de a6ustare cele mai frec+ent utili,ate sunt metoda mediilor mobile *i metoda ni%elrii e$ponen(iale) 1cestea au scopul de a pune n e+iden componentele eseniale ale unei serii de date- *i anume trendul- fluctuaiile ciclice- neregulate- se,oniere. 16ustarea unei serii de date const n nlocuirea +alorilor obser+ate ale +ariabilei 9 cu alte +alori- fiind utili,ate de regul n pre+i,iunile pe termen scurt- de pe o ,i pe alta- de pe o lun pe alta sau de pe un trimestru pe altul. Metoda mediilor mobile determin progno,a pentru o perioad de timp +iitoare ;,isptm/n- lun- trimestru- an? prin medierea datelor din ultimele n perioade de timp potri+it formuleiG

Pt +1 =

0t + 0t 1 + 0t 2 + .... + 0t n +1 n

"td1 I +aloarea progno,at pentru perioda td1 9- I +aloarea reali,at n perioada tL n I ordinul mediei mobile. Stili,/nd calculatorul electronic se pot testa di+ersele ordine ale mediei *i se poate alege ordinul n care asigur abaterea minim a progno,ei fa de realitate. :roarea de pre%iziune poate fi apreciat pe ba,a diferenelor dintre realitate *i progno, folosind formulaG

e=

( P 0 )
t =n t t

mn
n careG e 1 eroarea medie de pre+i,iuneL

"t I +alorile pre+i,ionate pentru perioadele t I )-.........mL 9t I +alorile reale disponibileL m I numrul de +alori ale seriei de timp disponibile. n utili,area acestei metode au fost identificate o serie de limite& astfelG ] c0iar dac se poate afirma c datele mai recente ale seriei dinamice sunt mai rele+ante *i contribuie n proporie mai mare la calculul +alorii pre+i,ionatemetoda acord importan egal tuturor +alorilor cuprinse n calculul mediilor mobileL ] datorit modului specific de calcul mediile mobile nu iau n considerare datele din afara perioadei cuprinse n mediiL ] +ariaiile se,oniere luate n calcul pot conduce la obinerea unor re,ultate neeloc+ente.

Metoda nivelrii exponeniale (R. . !ro"n# Modelul lui 8roTn de ni+elare e$ponenial n 6urul mediei se folose*te n ca,ul seriilor de date cu caracter staionar pentru care nu se nregistrea, trend *i +ariaii ciclice sau se,oniere.

Metoda se ba,ea, pe ipote,a c progno,a pentru perioada +iitoare " td^ trebuie s conin 2 componenteG +aloarea real a perioadei trecute 0& *i +aloarea progno,at pentru perioada trecut P& ;trendul? luate cu ponderea a *i respecti+e ;1- a3) 3elaia care st la ba,a metodei ni+elrii e$poneniale a lui 8roTn esteG
P t+ 1 I "t d a ; e-I "- d a ; ;R- - ".? I a 9- d ;) - a 3; "-- n careG

P t+ 1 I +aloarea pre+i,ionat a +/n,rilor pentru o perioad +iitoareL

"tI +aloarea progno,at a +/n,rilor ntr-o perioad anterioarL a I constant de ni+elare care e$prim probabilitatea erorii de progno,L a e e(-

et I eroarea de a6ustare determinat astfelG

et = 0t Pt

9tI +aloarea real a +/n,rilor ntr-o perioad anterioar. 1ltfel formulat- ni+elarea e$ponenial se ba,ea, pe relaiaG !oua pre%iziune 1 <echea pre%iziune = a 2obser%a(ia cea mai recent - %echea pre%iziune3 "onderile a *i ;) - a3 denumite constante de a6ustare au semnificaia unei atitudini fa de pre,ent *i trecut. )n legtur cu acest aspect e$ist dou ca,uriG 1? 2ac a 1 ( atunci "td1 I "t- situaie n care se pune accentul numai pe trecut n reali,area pre+i,iunii. 2? 2ac a1 ) atunci "td1 I 9t- situaie n care pentru reali,area pre+i,iunii se pune accentul numai pe reali,rile pre,entului- ignor/nd tendina din trecut a fenomenului. 'otodat trebuie preci,at c alegerea l u i a influenea, acurateea progno,eiastfel nc/tG _ dac seria de timp este putenic oscilant *i conine o substanial +ariabilitate aleatoare se impune utili,area unei ponderi a c/t mai mic pentru a reali,a o pre+i,iune c/t mai apropiat de realitateL _ dac seria de timp este stabil- cu o +ariabilitate aleatoare redus este preferabil utili,area unor constante Bde +alori mari deoarece au a+anta6ul c n ca, de producere a unor erori de progno, nsemnate pot a6usta fr nt/r,iere progno,a- conferind acesteia o capacitate de reacie rapid la sc0imbrile de condiii.

Metoda $eriilor de timp decompoza%ile Metoda seriilor de timp decompozabile presupune determinarea n mod separat a celor patru componente ce nsoesc o serie de timp *i progno,a i,olat a acestora astfelG 1? 'rendul ;'?L 2? Rariaia se,onier ;7?L

3? Rariaia ciclic ;C?L 4? Rariaia aleatoare ;3?. Conclu,ia la care s-a a6uns n urma studiului metodei a fost c aceste componente pot e$prima progno,a "- pentru o etap +iitoare t ca *i pe fraciuni ale acestei etape- sub forma unui produs de termeni"t I 't $ Ct $ 7t $ 3tTrendul 2Tt3e$prim tendina general de e+oluie a fenomenului sau indicatorului " tdesf*urat pe o perioad lung de timp. 1ceast component poate fi rele+at ca unic seriilor ale cror diferene finite sunt constante sau ca o component fundamental ce poate fi i,olat de celelalte componente n ca,ul seriilor de timp decompo,abile. )dentificarea trendului se poate efectua repre,ent/nd grafic la scar termenii seriei sau analitic prin ncercarea mai multor funcii dintre care se alege cea cu o de+iaie standard minim. Componenta ciclic ;Ct? din cadrul seriilor de timp se manifesta prin oscila ii relati+ ample ale indicatorului sau fenomenului anali,at- iar durata ciclului se poate obser+a din perspecti+a mai multor ani. 1ceste oscilaii sunt generate de alternan a perioadelor de cretere cu perioadele de stagnare i recesiune economic- precum i de alte cau,e generale ;acti+itate politic? sau regionale ;;ac iunea sindicatelor- fluctua ii ale pi ei +alutare- etc.? Componenta sezonier 2St3 se manifest ca urmare a influenelor se,onale din timpul anului. 7pre deosebire de componenta ciclic aceasta are o oscilaie mai frec+ent ;semestrialtrimestrial- sptm/nal- lunar?. Sneori +ariaia se,onier este generat de succesiunea anotimpurilor- de comportamentul oscilant al consumatorilor de pe piaa unui anumit produs sau de obiceiuri- tradiii ori fenomene sociale ;srbtori religioase- +acane *colare?. Componenta aleatoare 26t3 se produce fr a a+ea cau,e speciale care s o determine n mod pre+i,ibil sau cau,al *i fr posibilitatea de a i se atribui un model de repetare sistematic. "rogno,a pe ba,a seriilor decompo,abile- ca metodologie de e+aluare- implic dou tipuri de e+aluri- astfelG _ 'rendul ;'t? se poate identifica grafic- n urma trasrii curbei e+oluiei +alorilor @i ale seriei sau analitic prin ncercarea mai multor funcii plau,ibile dintre care se alege cea care asigur de+iaia standard minim. An ambele situaii se utili,ea, metoda celor mai mici ptrateL

_ Componentele ciclic- se,onier *i aleatoare se determin prin metodele inde$rii a*a cum se +a e$plica pe un e$emplu metodologic n continuare. Compunerea acestor dou elemente se poate reali,a n dou modaliti *i anumeG o n form aditi+ cu a6utorul relaieiG 9t I 't d Ct d 7t d 3t- unde 7- C- 3 sunt e$primate ca +alori absoluteL Modelul a diti+ se folose*te atunci c/nd factorii componeni sunt independeni ;mrimea +ariaiei se,oniere nu este afectat de +aloarea tendinei? *i c/nd +ariaiile se,oniere *i ciclice nu sunt proporionale cu mrimea +alorilor din seria de date ;situaie n care amplitudinea +ariaiilor se,oniere este apro$imati+ constant?. o n form multiplicati+ cu a6utorul relaieiG

9t I 't $ Ct $ 7t $ 3t- unde 7- C- 3 sunt e$primate ca procent sau proporii. 1cest model se folose*te n mod frec+ent c/nd caracteristicile interacionea, ; n care +ariaiile se,oniere cresc proporional cu trendul?.

Anali1a de regresie >i corelaie >reapta de regresie liniar este una din metodele cele mai utili,ate pentru elaborarea pre+i,iunilor. Metoda se ncadrea, ntr-o procedur statistic mai larg numit analiza de regresie) 1cesta este un model cau,al de pre+i,iune potri+it cruia din datele trecutului se stabile*te o relaie funcional ntre +ariabile- care poate fi folosit pentru a pre+i,iona +alorile dependente ale +ariabilelor. 1nali,a de regresie este n acela*i timp o te0nic de pre+i,iune prin care se stabile*te o legtur ntre +ariabila dependent *i +ariabilele independente. )n acest ca,- dreapta de regresie presupune e$istena unei tendine ;trend?. "lec/nd de la o serie de +alori obser+ate ;@ *i 9?- trebuie s se determine coeficienii a *i b ai dreptei care trece cel mai aproape de toate punctele. 7e stabile*te o legtur funcional de un anumit tip ;dreapt- parabol? ntre @ *i 9. 7e spune c @ este +ariabila e$plicati+ sau in dependent- iar 9 +ariabila e$plicat sau dependent. 2ac tendina este linear- ecuaia dreptei de tendin n forma sa clasic este urmtoareaG

9 I a $ @ d b- undeG 9 I +olumul cererilor sau +/n,rilorL a *i b I parametrii dreptei de tendinL @ sau t I timpul ;numrul de ordine a lunii?. Ralorile a *i b sunt astfel determinate nc/t suma ptratelor distanelor ntre +aloarea obser+at 9 *i +aloarea furni,at de dreapta de tendin pentru fiecare +aloare a lui @ este minim.

Analiza corela(iei are ca obiecti+ e+aluarea gradului de interdependen ;asociere? ntre +ariabilele considerate ntr-un model de regresie- n particular ntre +ariabila dependent *i cele independente ;obiecti+ care se reali,ea, prin estimarea coeficienilor de corelaie *i a coeficientului de determinare?. $etoda evenimentelor 'recursoare 1ceast metod- cunoscut *i sub numele de metoda tendinei conduc(toareD are la -a1( 'rinci'iul sta-ilirii leg(turilor cau1ale dintre dou( sau mai multe tendine >i determinarea gradului de invaria-ilitate al acestor leg(turiD 0n sco'ul de3inirii 3inale a tendinei conduc(toare 'entru evoluia viitoare) Cu a6utorul acestei metode se pot estima- prin analogieanumii indicatori economici. 2e e$emplu- consumul de ap potabil n corelaie cu cre*terea populaiei- consumul casnic de energie electric n corelaie cu consumul total de electricitate pe economia naional- construcia de locuine n corelaie cu e+oluia gradului de urbani,are. 7e porne*te de la premisa c legturile anterioare ;e+enimentele precursoare? +or e+olua n acela*i mod n +iitor. Sn e$emplu practic l constituie proiectarea normei de consum de combustibil pentru centralele termoelectrice- in/nd seama de relaia cau,al care e$ist ntre consumul specific de combustibil *i randamentul instalaiilor. $etoda norm(rii $etoda norm(rii const( 0n sta-ilirea C'roiectareaB unor 'arametrii de comand( P 'urtKnd numele de norme sau normative P cu a@utorul c(rora se urm(re>te o-inerea unor consumuri minime de munc( social( >i a unor e3ecte economice ma?imeD 'recum >i caracteri1area condiiilor de munc( >i a calit(ii vieii. Formarea necesit utili,area unor mi6loace de msurare adec+ate ;instrumente *i aparate de specialitate?L folosirea unor metode de calcul c/t mai riguroaseL introducerea de msuri te0nicoorgani,atorice *i socialeconomice- care s conduc la mbuntirea continu a normelor *i normati+elor. &laborarea normelor ;normati+elor? este o acti+itate pre+i,ional ce se desf*oar n cadrul colecti+elor speciali,ate din ntreprinderi producti+e *i uniti de cercetare-proiectare *i pe ba,a lor se poate asigura at/t organi,area raional a produciei *i a muncii- c/t *i fundamentarea salari,rii personalului *i mbuntirea condiiilor de mediu. Formarea se desf*oar ca un proces continuu- n permanent concordan cu sc0imbrile ce au loc n structura *i ni+elul dotrilor te0nice- n organi,area proceselor de producie *i de munc- n perfecionarea pregtirii profesionale a salariailor. Formele ;normati+ele? rm/n stabile n perioada n care nu inter+in modificri n condiiile de desf*urare a produciei- respecti+ n condiiile care influenea, calitatea +ieii ;de e$emplucondiiile mediului ambiant?.

$etoda sonda@elor 1ceast metod const( 0n consultarea unor colectivit(i umane de c(tre 'ersoane s'eciali1ateD 3olosindu9se c4estionare. An ma6oritatea ca,urilor- aceast consultare se reali,ea, prin sonda6eadic prin selecionarea unui e*antion de persoane repre,entati+e pentru fenomenul urmrit. &a este deci o anc0et selecti+ *i urmre*te ca pe ba,a unor date pariale- 6udicious alese- s se poat formula conclu,ii pentru ntreaga colecti+itate. 3epre,entati+itatea e*antionului se asigur prin nregistrarea unor caracteristici care corespund proporional cu ntregul. Cu a6utorul metodei sonda6elor se pot procura informaii sau se pot constata opiniile n problem importante- de care depinde- n bun msur- n perioadele +iitoare- comportamentul oamenilor n raport cu un fenomen n curs de desf*urare. 7e pot pre+i,iona astfel preferinele populaiei pentru diferite mrfuri *i ser+icii- di+erse componente de ordin demografic- precum *i eficiena unor msuri de ordin social-economic. An acest fel- cuantificrile reali,ate prin folosirea altor metode sunt susinute de opiniile *i preferinele e$primate de populaie. "entru ca metoda s ofere re,ultate c/t mai concludente din punct de +edere pre+i,ional- este necesar ca ntrebrile s fie formulate asupra unor fenomene *i procese a cror durat de +ia atinge ori,ontul pre+i,iunii- iar structura persoanelor anc0etate s fie repre,entati+ pentru structura de perspecti+ a populaiei- ndeosebi din punct de +edere al +/rstei *i al scrii +eniturilor. $etode structurale $etodele structurale au un caracter mai com'le?D ele avKnd rolul de a 'roiecta nu o singur( varia-il(D ci mai multe varia-ile a3late 0n interaciune . 1ceast metod-cunoscut *i sub numele de metoda ar%orel&i de po$i%iliti9const( 0n reali1area unei reele de elemente care condiionea1( evoluia unui 'roces sau domeniu de activitateD 'ornind de la un o-iectiv 'resta-ilit . Metoda ordonea, aceste elemente n mod arborescenta+/nd urmtoarea structurG obiecti+ul principal urmrit ;(?- cile de urmat ;Ci? *i mi6loacele ce trebuie folosite ;M6?. "entru problemele mai comple$e- fiecare dintre acste componente se subdi+ide pe diferite trepte de ramificaii ;grade de subordonare?. 'uturor subdi+i,iunilor care deri+ din obiecti+ul principal li se acord coeficieni de importanstabiliti ca parametrii de comand- pe ba,a anali,ei critice a e+oluiei precedente *i prin comparaii internaionale. An final se calculea, notele de pertinen- repre,ent/nd ponderea cu care contribuie di+ersele mi6loace la reali,area scopului urmrit. "e fiecare treapt de ramificaie- suma coeficienilor de importan ;ca *i suma notelor de pertinen? este egal cu 1. Metoda poate fi aplicat *i n probleme de pre+i,iune n condiii de risc. An acest ca,- e+aluarea riscului se reali,ea, prin calcularea probabilitilor ;pi? de dob/ndire a unor stri de lucruri +iitoare.

4iecrei +ariante de deci,ie ;Ri?- reali,abile n fiecare din condiiile considerate- i corespunde un efect util ;ei?. Criteriul de alegere a +ariantei optime are n +edere +aloarea ma$im a mediei efectului utilG ei ma$ dac?eiIfpiei ;!.1#? An treapta urmtoare a arborescenei- calculul se reia n aceea*i modalitate- a+/nd ca date de intrare efectele ma$ime din etapa precedent. $etoda scenariilor 1ceast metod const 0n conce'erea unor st(ri >i evoluii viitoare 'rin re're1entarea succesiunii 'ro-a-ile a unor evenimente >i structuri dinamiceD avansKnd tre'tat din 're1ent s're viitor. "e parcursul lucrrilor sunt separate punctele critice nodale din care se desfac mai multe alternati+e. Construirea acestor sec+ene logice de e+enimente n de+enire- cu alternati+ele posibileare totodat menirea s rele+e resorturile cau,ale care pot declan*a e+oluiile pre+,ute. 7cenariul caut s ofere soluii la dou categorii de problemeG - care sunt cile care conduc la o anumit situaieL - cum poate fi nlesnit- pre+enit sau de+iat o anumit tendin de e+oluie. 4olosirea metodei scenariilor n pre+i,ionarea proceselor economico-sociale presupune deci influena notabil a factorului de deci,ie- bine neles n limitele posibilului *i ale e$igenelor eficienei. Metoda se ba,ea,- pe de o parte- pe anali,e cantitati+e preliminare *i pe folosire sistemelor moderne de prelucrare a informaiilor- dar accentul principal este pus pe reali,area de anali,e calitati+e- pe interpretri logice. 1stfel de scenarii au fost ntocmite n legtur cu fenomenele demografice- cu e+oluia resurselor naturale *i alimentare- ca *i cele pri+ind e+oluia balanei energetice- a resurselor de ap potabil- efectele polurii etc. $etoda com'araiilor internaionale Comparaia ; n timp *i spaiu? este pre,ent n ntreaga acti+itate de anali, pre+i,ional *i de proiectare a +iitoarelor +ariabile- soluii- structuri- fiind practic inseparabil de toate metodele de elaborare a pre+i,iunilor. 7e poate considera ns ca metod de sine stttoare comparaia internaional- dac se folose*te n +ederea unei proiectri analogice ;analogie istoric?. 4olosirea comparaiilor internaionale ca metod de pre+i,iune const nG - alegerea unui fenomen sau proces- care a a+ut loc n trecut ntr-o alt ar *i a crui e+oluie anterioar se consider a fi probabil n +iitor n ara care face obiectul pre+i,iuniiL - studierea progno,elor- programelor *i planurilor elaborate n alte ri- n domenii ce interesea, propria e+oluie *i descifrarea tendinei cu gradul cel mai ridicat de probabilitate pentru ara care face obiectul pre+i,iunii.

"entru ca re,ultatele s fie plau,ibile- este necesar- pe de o parte- s se acorde mult atenie alegerii ,onei de referin- pentru a e$ista condiii comparabile cu cele din ara ce face obiectul pre+i,iunii. "e de alt parte- soluia adoptat nu repre,int doar re,ultatul acestei analogii- ci se ntemeia, *i pe elemente normati+e ce decurg din luarea n considerare a condiiilor n care se implantea, aciunea respecti+- prin reali,area unor corelri generate de realitatea supus pre+i,ionrii. CA"!TO U %! $ODE U DE CO$"ORTA$ENT A A=ENTU U! CONSU$ATOR 2eci,iile consumatorilor pri+ind alegerea bunurilor pentru consum sunt comple$emulticriteriale- reunind problemele alocrii de resurse limitate ;e$primate prin +enituri? cu cele ale seleciei unei +ariante optime de +olum *i structur a consumului n raport cu satisfacia ma$im *i gama preferinelor. Modelul de comportament al consumatorului se fundamentea, pe urmtoarele ipote,eG ] ] ntregul +enit se folose*te pentru consumG libertatea de deci,ie este asigurat de funcionarea corect a mecanismului pieei. pentru anali,a

in cele ce urmea,- se +or pre,enta elementele semnificati+e comportamentului consumatorului *i anumeG - repre,entarea *i anali,a preferintelor consumatoruluiL - definirea ratei marginale de substituireL - repre,entarea constr/ngerii bugetareL -determinarea optimului sau a ec0ilibrului consumatoruluiL -caracteri,area efectului de +enit i a efectului de substituie. 7),) 'oncept&l de &tilitate

7copul oricrui indi+id raional este satisfacerea ma$im posibil a ne+oilor. )n ca,ul consumatorului raional aceasta se traduce prin ma$imi,area satisfaciei totale pe care acesta sper s o obin prin consumul di+erselor bunuri sau ser+icii. 'eoria economic ncearc s fac acest scop msurabil *i introduce astfel noiunea de utilitate. Utilitatea total( repre,int gradul de satisfacie pe care un consumator se a*teapt s-1 obin prin consumul unei cantiti date dintr-un bun. 2efinirea utilitii presupune implicit reali,area urmtoarelor condiiiG ] raportarea con*tient pe care o face consumatorul ntre o ne+oie a sa *i un bun care poate satisface acea ne+oieL

] ] ] ]

ine$istena bunului n proprietatea consumatoruluiG accesul la bun se face prin piaL formarea unei corelaii ntre intensitatea ne+oii- respecti+ gradul de satisfacie a*teptat- pe de o parte- *i preul de ac0i,iie al bunului- pe de alt parteL caracterul subiecti+ al noiunii de utilitate- adicG

- mai muli consumatori atribuie utiliti diferite aceluia*i bunL - un consumator atribuie diferite utiliti diferitelor cantiti dintr-un bun. )n ceea ce pri+e*te msurarea utilitii e$ist dou abordriG ] ] abordarea cardinalL abordarea ordinal. !.2. A-ordarea cardinal( a utilit(ii 1ceast abordare a utilitii a fost introdus de ctre economistul el+eian Ueon <alras. An aceast abordare utilitatea se poate msura- iar msura utilitii este dat de +alorile pe care le ia funcia de utilitate total pentru consumul cantitilor g$ din bunul $G S'@ I S';g@? Stilitatea total a bunului $ este dat de cantitatea consumat din bunul $. 4uncia de utilitate de mai sus pre,int urmtoarele proprietiG 1? utilitatea total a bunului $ cre*te odat cu cantitatea consumat din acest bunG S'[@ H ( :$emplu. Considerm un bun economic determinat- omogen- care poate fi do,at de ctre agentul consumator- ca de pild p/inea consumat la fiecare mas.

g$ S' ; n utili? SM ( ( 1 1( 1( 2 1# # 3 24 ! 4 2# 4 5 3( 2 ! 3( ( . 2# -2 SndeG g$ - numrul p/inilor consumate- iar SM-utilitatea marginal a consumatorului.

Stilitatea total cre*te pe msur ce cre*te cantitatea consumat din bunul luat n considerare. Cu toate acestea- fiecare unitate de produs consumat aduce o utilitate suplimentar mai mic dec/t cea adus de unitatea precedent deoarece ncepe s apar fenomenul de saietate. 2? gradul de satisfacie cre*te foarte mult c/nd consumul este foarte mic ;ne+oia neacoperit?. 3? gradul de satisfacie nu mai cre*te c/nd consumul este

foarte mare ;adic atunci c/nd se instalea, saturaia?. 4? Fumim utilitate marginal( ;SM? sporul de utilitate

nregistrat pe seama cre*terii consumului cu o unitate. U$+? M UTQ?CR?B

@M
i =1

= @T$ ;i ?
pe msur tot mai ce mic cre*te pe cantitatea msur ce

5? utilitatea consumatsporul

marginal de

scade utilitate

fiind

gradul de saietate cre*teG

@T (
n $
!? utilitatea marginal po,iti+ corespunde ,onei de raionalitate. Consumatorul *i +a continua consumul at/ta timp c/t utilitatea ultimei uniti consumate din bunul $ rm/ne po,iti+. Dona utilitilor marginale negati+e este ,ona de iraionalitate. .? utilitatea este nul dac ni+elul consumului este ,ero. S'-SM ^ ^ SM;g? S';g?

4ig. 2.1.1. Kraficul utilitii totale *i al utilitii marginale

!.2.1. A-ordarea ordinal( a utilit(ii 1ceast abordare a fost re,ultatul studiilor economistului france, R. "areto *i ale economistului britanic a. >ic5s. )pote,a de ba, a acestei abordri este aceea c utilitatea nu este msurabil. n sc0imb este posibil ierar0i,area ;ordonarea? preferinelor consumatorului. 4ie $ *i = cantitile consumate din dou bunuri. 2ac bunul $ este preferat bunului = atunci utilitatea lui $ este mai mare dec/t utilitatea lui =.

$ = IH S;$?HS;=?
2ac bunul = este preferat bunului $ atunci utilitatea lui = este mai mare dec/t utilitatea lui $. $ = IH S; $? h S ; =? 2ac consumurile lui $ *i , sunt indiferente atunci utilitatea lui $ este egal cu utilitatea lui =. $I= 1A S;$? I S;=? 4ie 8 mulimea bunurilor de consum cu 8 I il-2-....-nj- i I 1...n. Co*urile de produse consumate sau +ectorii de consum +or fiG

% # = ( %i# M i B ) - 6I1km
undeG Ri6- cantitatea de bun i ce intr n componena +ectorului de consum 6 Mulimea +ectorilor de consum R se nume*te spa(iu de consum) 7paiul de consum este n-dimensional *i total ordonat- ceea ce e$prim capacitatea consumatorului de a-*i ordona preferinele. 7paiul de consum total ordonat are urmtoarele caracteristiciG 1? consumatorul poate alege ntre doi +ectori de consum pe cel pe care l prefer- adicG 2? ;reciproca lui 1? n spaiul de consum R nu e$ist doi +ectori de consum asupra crora consumatorul s nu *i poat e$prima ordinea de preferinL 3? relaia de preferin este refle$i+- adic un +ector de consum ;un co* de produse? este preferat sau indiferent fa de el nsu*iG 4? relaia de preferin este tran,iti+G

5? spaiul adicintr obine dac n un

de structura nou

consum co*ului +ector de

este din de

un produse

spaiu bunurile care i este ;+ectorului

superior ;i de inclus I

nemrginit1-m? consum? n care se aceea*i

multiplicm

cantitile

consum

mulime n care este inclus cel dint/i. 7)/) Definirea c&r%ei de indiferen 3epre,entarea *i anali,a preferinelor consumatorului se e$prim cu a6utorul curbei de indiferen. Cur-a de indi3eren( repre,int mulimea tuturor +ectorilor de consum R6 care au aceea*i utilitate pentru consumator- adicG
@T ;% # ? I constant

2enumirea pro+ine de la imaginea re,ultat din repre,entarea grafic a acestor +ectori R6. Antrun plan- imaginea acestei mulimi de +ectori este o curb asimptotic la cele dou a$e ce delimitea, planul. 1bordarea anali,ei curbelor de indiferen n spaiul bidimensional este foarte des nt/lnit n practica economic- ns modelul poate fi e$tins *i n ca,ul combinaiilor multiple de bunuri- care se pot repre,enta n spaii multidimensionale.

4ig. 2.2.1. Curba de indiferen

"entru simplificare- +om considera ca,ul consumului a dou bunuri $ *i =. 4ie doi +ectori de consum 1;$i-=i? *i 8;$2-=2?- unde @^ *i @i sunt cantitile consumate din bunul $- iar =- *i = 2 cantitile consumate din bunul =.

Orice +ector de consum ar alege un consumator de-a lungul acestei curbe- el +a obine aceea*i satisfacie prin consum- dar +a consuma cantiti diferite din cele dou bunuri. 2eplas/ndu-ne de-a lungul curbei de indiferen de la 1 ctre 8 ;fig. 2.2.1.?- cre*te cantitatea consumat din bunul $ ;@2H@1? *i scade cantitatea consumat din bunul = ;=2h=1?- utilitatea pentru consumator rm/n/nd nemodificat. Orice punct ;+ector de consum? situat deasupra sau sub curba de indiferen e$prim un alt ni+el de satisfacie. An acela*i sistem de a$e de coordonate se pot repre,enta familii de curbe de indiferen ;fig.2.2.2.? care reflect diferite ni+eluri de satisfacie accesibile unui consumator.

4ig. 2.2.2. 4amilia curbelor de indiferen Proprietile c&r%elor de indiferen Curbele de indiferen pre,int urmtoarele proprietiG -Orice curb de indiferen este descresctoare. 2eplasarea de-a lungul acesteia are ca efect diminuarea a cel puin uneia din componentele +ectorului de consum. 2ac o curb de indiferen ar pre,enta o poriune cresctoare- atunci utilitatea s-ar modifica ca urmare a cre*terii cantitii ac0i,iionate din ambele bunuri- anul/ndu-se astfel conceptul de indiferen. -O curb de indiferen este superioar alteia dac +aloarea utilitii acesteia este mai mare dec/t utilitatea celei dint/i.Curbele de indiferen dintr-o familie dat nu pot fi secante ;adic nu se pot intersecta?. n situaia n care curbele de indiferen s-ar intersecta ;+e,i fig. 2.2.3?- +ectorul de consum 1 aflat n punctul de intersecie ar a+ea aceea*i utilitate ca +ectorul de consum 8 *i ca +ectorul de consum C. 2ac S;1?IS;8?- iar S;1?IS;C?- ar nsemna c S;8?IS;C? ceea ce este imposibil at/ta timp c/t S2 este superioar lui S1.

4ig. 2.2.3. Curbele de indiferen nu pot fi secante ] Orice curb de indiferen este con+e$ ceea ce- din punct de +edere grafic- nseamn c oricare ar fi arcul 18- acesta se +a situa sub coarda sa- cu e$cepia celor dou puncte e$treme 1 *i 8. 1dic- un punct C de pe coarda 18 se +a afla pe alt curb de indiferen dec/t cea pe care se afl 1 *i 8superioar acesteia.

4ig. 2.2.4. Con+e$itatea curbei de indiferent

7).) Rata marginal de $&%$tit&ire "resupunem dat o curb de indiferen de forma = I f;$? .7e obser+ c raportul =M$ se mic*orea, pe msur ce ne deplasm de la punctul 1 ctre punctul 8 *i cre*te dac deplasarea se face n sens in+ers ;de la 8 ctre 1?. 3ata marginal de substituire ;3M7? ntre dou bunuri $ *i =- fiind nclinaia curbei de indiferen ntre dou puncte- se poate determina cu a6utorul formuleiG

6MS C M $ =

1 C - iar 6MS $ M C = 6MS C M $ $

undeG 3M7=M$ - rata marginal de substituire a bunului = n raport cu bunul $L 3M7$M=- rata marginal de substituire a bunului $ n raport cu bunul = 2eoarece +ariaiile lui $ *i = au sensuri diferite ;de e$emplu c/nd 1$ D (- 1= H (? mrimea ratei marginale de substituire +a a+ea semnul E-\. Rata marginal( de su-stituire a bunului = n raport cu bunul $ ;3M7=M $? arat cu c/te uniti ar trebui mrit consumul din = pentru a putea mic*ora cu o unitate consumul din $ astfel nc/t satisfacia consumatorului ;utilitatea total? s rm/n nemodificat. 2in punct de +edere economic- semnificaia noiunii de rat marginal de substituire este de prag p/n la care se 6ustific s se fac substituia bunurilor n consum. "ro'riet(ile ratei marginale de su-stituire 3ata marginal de substituire are dou proprieti importanteG ). "e unui acestuia consum pe bun s apare o curb prin creasc. s-1 altul sentimentul de 1dicde indiferen face ca pentru Efruct cu o datrata bunul substituirea marginal scos cantitate n ceea tot oprit\de mod ce mai l n consum substituire repetat mare a a din din

determin

consumator

compense,e

cel de-al doilea bun. )). 3ata marginal de substituire este egal cu raportul

in+ers al utilitilor marginale ale celor dou bunuri $ *i =.

CA"!TO U %!! $ODE U DE CO$"ORTA$ENT A A=ENTU U! "RODUC<TOR "roductorul este agentul economic care ia deci,ii n domeniul produciei.

"roductorul cu comportament raional urmre*te ma$imi,area profitului. Orice agent economic trebuie s rspund la trei ntrebriG ECe s producP\- ECum s producP\ *i EC/t s producP\ n scopul ma$imi,rii profitului. 3spunsul la ntrebarea ECe s producP\ are un caracter subiecti+- fiecare agent a+/nd posibilitatea s decid asupra domeniului n care dore*te s *i desf*oare acti+itatea. n sc0imb- rspunsurile la celelalte dou ntrebri pot fi determinate *tiinific- pe ba,a unor modele. Antrebarea ECum s producP\ se refer la metodele de producie ba,ate pe te0nologii specifice *i pune n discuie nu numai resursele de care dispune ntreprinderea- ci *i capacitile te0nice ale sale- precum *i priceperea organi,atoric *i potenialul de ino+are al ntreprin,torului. )n ceea ce pri+e*te rspunsul la cea de-a treia ntrebare- agentul economic poate anticipa c/t s produc prin cunoa*terea relaiei de cau,alitate dintre factorii de producie *i re,ultatul produciei- put/nd stabili astfel cantitile *i +arietatea de factori de producie ce +or fi atra*i n procesul de fabricaie *i proporiile combinrii lor. 1ceast relaie de cau,alitate este dat de funcia de producie. 6),) (&ncia de prod&cie (&ncia de prod&cie desemnea, legtura e$primat funcional dintre re,ultatul unei acti+iti de producie *i elementele care concur la reali,area acesteia. An termeni sintetici- funcia de producie este o legtur de tip intrri ;factorii de producie? - ie*iri ;bunuri obinute?- ce poate fi formali,at prin relaiaG & I f;)?- undeG & - ie*irile- iar ) - intrrile 7 presupunem En\ elemente participante la producie ;i I 1kn? *i fie $i cantitile utili,ate din aceste elemente. "roducia e$primat cantitati+ ;g? +a fiG

g I f;$--$ 2 -...-$ i ..$ n ? sau g I f;@?undeG @ este +ectorul cantitilor- adic o matrice cu o linie *i n coloane. O funcie de producie des nt/lnit este 3uncia Co--9Douglas- dup numele celor care au folosit-o pentru anali,a producieiG
= aE *

undeG a este o constant specific fiecrei economii naionaleL l *i m repre,int coeficienii de elasticitate ai produciei n raport cu factorul capital ;n? *i respecti+ munc ;U?. 1ceasta se caracteri,ea, printr-un coeficient de elasticitate a substituirii ntre munc *i capital egal cu 1. 4actorii de producie repre,int elemente de intrare n procesul de producie- numite *i input-uri- ce sunt condiii necesare *i suficiente pentru desf*urarea acestui proces *i care contribuie la obinerea unei mulimi de re,ultate numite *i output-uri ;produse *i ser+icii?. "entru o anali, mai detaliat a fenomenelor ce au loc n organi,aiile productoareeste necesar clasificarea factorilor de producie n funcie de mai multe criterii. ). 2up natura lor- factorii de producie se pot grupa n trei categorii principaleG 1? muncaL 2? naturaL 3? capitalul. Munca *i natura sunt factori primari sau originari- iar capitalul este factor deri+atacesta re,ult/nd din interaciunea primilor doi. Munca repre,int o aciune con*tient- specific uman- manual sau intelectualprin care oamenii *i utili,ea, aptitudinile- cuno*tinele *i e$periena n scopul producerii bunurilor *i ser+iciilor necesare satisfacerii necesitilor lor. "actorul natural se refer la substana *i condiiile materiale primare ale producieic/t *i la fora motrice- +irtual- necesar pentru de,+oltarea produciei de bunuri *i ser+icii.

4actorul natural cuprinde- n principal- pm/ntul *i- alturi de acesta- resursele de ap *i resursele minerale. Capitalul repre,int ansamblul bunurilor economice acumulate- reproductibile- a cror utili,are spore*te randamentele factorilor primari de producie sau duce la u*urarea muncii. 1lturi de cei trei factori de producie principali- *i fac apariia ast,i noi factori de producie numii neofactori printre care se numr progresul te0nic- ino+aia- resursele informaionale. )). )n funcie de modul de ac(iune& factorii de producie se clasific n urmtoarele dou categoriiG ] factori de produc(ie direc(i& ce contribuie nemi6locit la obinerea re,ultatelor producieiL

] factori de produc(ie indirec(i& care acionea, prin intermediul altora. ))). 2up raportul +ntre cantitatea de factori de produc(ie utilizat i %olumul de produc(ie rezultat a+emG ] factori de produc(ie fi$i& al cror +olum nu se poate modifica pentru a +aria produciaL ] factori de produc(ie %ariabili& asupra crora se poate inter+eni atunci c/nd se dore*te modificarea +olumului produciei. "e termen lung- toi factorii de producie sunt +ariabili. )R. n raport cu sfera de ac(iune& factorii de producie suntG ] factori de produc(ie comuni& care se regsesc n mai multe procese de producieL ] factori de produc(ie specifici& nt/lnii numai n anumite procese de producie. R. 2up posibilit(ile de combinare pentru obinerea unei producii dateG ] factori de produc(ie substituibili& care se pot nlocui unii cu alii- adic pot fi combinai n diferite +ariante pentru a obine un +olum de producie doritL

] factori de produc(ie complementari& ce sunt imposibil de substituit- astfel nc/t pentru a obine un +olum de producie dorit trebuie respectat o combinaie strict *i numai aceea. ..2. Propriet(ile func(iei de produc(ie 1. 1t/t producia- c/t *i factorii de producie accept numai +alori po,iti+e. 2. 4uncia de producie este continu- adic o +ariaie infinite,imal a cel puin unuia dintre factorii de producie face ca +olumul produciei s nu se modifice. 3. 4actorii de producie sunt strict necesariadic oricare

dintre ei este ,ero- re,ultatul produciei este nul. ; R ? $ - I ( IH f;@? I ( 4. "roducia este cresctoare n oricare dintre factoriadic

dac cre*te cantitatea de factori de producie- cre*te *i output-ul. 1ceast proprietate are ns o limit dat de condiiile te0nice *i te0nologice ale produciei. n fapt- +ariaia cantitii utili,ate dintr-un factor- atunci c/nd cantitile utili,ate din ceilali factori rm/n nemodificate- nu poate fi oric/t de mare pentru c se pot dep*i limitele te0niceMte0nologice ale produciei. 5. "roducia are randament descresctor n raport cu oricare dintre factorii de producie utili,ai- semnificaia acestei proprieti fiind aceea c pe msur ce cre*te cantitatea utili,at dintr-un factor- sporul de producie obinut ;randamentul? este din ce n ce mai mic pentru fiecare unitate suplimentar folosit din respecti+ul factor ;legea randamentelor descresctoare?. !. e$ist unor cel doi puin "roducia +ectori de egal de cu cantiti are factori randament factori de cel de producie obinut global @ poate se prin nedescresctor. *i 9reali,a prin un 2ac reunirea re,ultat a

producie

utili,area

separat

respecti+elor cantiti. 4;@ d 9? o f;$?df;9?

.. 4uncia sc0imb dac

de se

producie modific

este

di+i,ibil. de

4orma msur

funciei pentru

nu

se

unitatea

producie

sau pentru factorii de producie utili,ai. #. 4uncia de producie este omogen. .)/) Definirea izoc&antei "rima parte a termenului de i,ocuanta pro+ine din limba greac *i nseamn aceeai& iar cea de a doua parte este o prescurtare pentru cantitate) 1m putea cu u*urin defini i,ocuanta din modelul de comportament al productorului prin similitudine cu acea curb de indiferen din modelul anali,ei comportamentului consumatorului. Izocuanta repre,int mulimea de +ectori de producie @- inclu,/nd cantiti diferite din factorii de producie- care au ca re,ultat un acela*i +olum de producie. 1*adar- n timp ce funcia de producie discutat mai de+reme ne arat producia corespun,toare pentru fiecare ni+el al intrrilor- i,ocuanta e$prim diferite ni+eluri ale intrrilor care pot reali,a un ni+el dat de producie. ),ocuant are acelea*i proprieti ca *i curba de indiferenG este con+e$ la originenclinarea ei este dat de rata marginal de substituire a factorilor- iar i,ocuantele aparin/nd aceleia*i familii nu se pot intersecta. 4ie o funcie de producie de tipul g I f;n-U?- ce e$prim +olumul de producie ;g? care poate fi obinut cu cantitatea de capital n *i cantitatea de munc U. 3epre,entarea grafic a i,ocuantei poate fi urmrit n figura 3.3.1.

4ig. 3.3.1. 3epre,entarea i,ocuantei n ca,ul factorilor de producie substituibili

2eoarece +olumul produciei este constant de-a lungul i,ocuantei- prin deplasarea din punctul 1 n punctul 8 modificrile cantitilor de factori de producie utili,ate se +or produce n sens in+ers. 7e obser+ c indicatorul care +aria, prin deplasarea pe aceea*i i,ocuant este n,estrarea te0nic a muncii ;5?. 1cest raport scade dac ne deplasm pe i,ocuant spre dreapta *i cre*te dac ne deplasm spre st/nga. &$presia i,ocuantei se poate obine e$plicit/nd funcia de producie anali,at n raport cu n *i anumeG n I g;U-g? &ste +orba despre o funcie de o singur +ariabil ;U?- +olumul produciei ;g? fiind o constant. )n ca,ul factorilor de producie complementari- nu este posibil substituirea lorutili,area acestora fc/ndu-se n proporii fi$e

Rata marginala de su-stituire te4nic( CR$STB repre,int cantitatea suplimentar dintr-un factor de producie necesar pentru a compensa reducerea cu o unitate din alt factor de produc ie- astfel nc/t producia s se menin constanta.

6MST =

$i $ # este +ariaia $ i este +ariaia factorului de producie substituent- iar - undeG $ #

factorului de producie substituit.

$ # au sensuri diferite- mrimea ratei marginale de substituire te0nic $ i i 2eoarece +ariaia lui

+a a+ea semnul J-J.

Sn factor de producie de+enit rar este tot mai greu de substituit printr-un altul ce de+ine tot mai abundent. 6).) !ndicatorii de e3icien( ai utili1(rii 3actorilor de 'roducie 7e +a porni de la o funcie de producie de formaG g I f;n-U? 6).),)!ndicatorii medii "roductivitatea medie ;
5i

? a unui factor de producie este e$presia raportului

ntre mrimea produciei ;g? *i cantitatea utili,at din factorul respecti+ ; $ i ?. 1+/nd n +edere c munca este factorul de producie cel mai important al oricrei acti+iti economice- considerm necesar pre,entarea- n primul r/nd- a indicatorului pri+ind producti+itatea muncii. Prod&ctivitatea m&ncii e$prim eficiena cu care este c0eltuit munca. 1cest indicator se msoar fie prin cantitatea *i calitatea bunurilor obinute cu o unitate de munc- fie prin c0eltuiala ce re+ine pe o unitate de bun economic. 1stfel- raportul dintre producie ;g? *i factorul munc ;U? sau dintre munc *i producie msoar prod&ctivitatea medie a m&ncii ; 5 * ?.

5* =

f ; E - *? *

"roducia poate fi e$primat n uniti naturale- natural- con+enionale *i +alorice- iar c0eltuielile de munc se pot e$prima n uniti de timp sau numr de salariai.

"roducti+itatea muncii se poate calcula pe or- ,i- lun- trimestru- an- pe lucrtor-la ni+elul unei uniti economice- ramur sau la ni+eluleconomiei naionale. Sn alt indicator des utili,at este prod&ctivitatea medie a capital&l&i care repre,int +olumul de producie ce se obine n medie la o unitate de capital. )ndicatorul astfel definit e$prim eficiena cu care este utili,at factorul capital.

5* =

f ; E - *? E

)ndicatorul se poate calcula- de asemenea- la ni+el naional- sectorial- de ramur *i la ni+el microeconomic. 1nali,ele pri+ind eficiena utili,rii capitalului se a$ea,- n special- pe capitalul fi$de a crui e+oluie cantitati+- structural important- de,+oltarea economic. Sneori- eficiena unui factor de producie poate fi e+ideniat prin compararea sa cu un alt factor de producie cu care se gse*te n corelaie. 1stfel- se poate calcula indicatorul )nze$trarea te*nic a m&ncii ;5? ce e$prim numrul de uniti de capital ce re+in n medie la o unitate de munc.
k= E *

*i

calitati+ depinde-

ntr-o

msur

An

fapt-

indicatorul

nu arat

n mod direct eficiena factorului munc- dar eficiena re,ult imp

deoarece- n mai toate ca,urile- dotarea locurilor de munc cu utila6e performante conduce la producti superioare. ..4.2. !ndicatorii marginali "roductivitatea marginal( ;<mg6? a unui factor de producie e$prim +ariaia produciei determinat de sc0imbarea +alorii factorului cu o unitate.
5mg i = $ i

1stfel- se poate determina prod&ctivitatea marginal a muncii ; <mgU? repre,ent/nd sporul de producie obinut ca urmare a cre*terii cantitii de munc utili,ate cu o unitateG
5mg * = *

>i prod&ctivitatea marginal a capital&l&i ; <mgn ? ce e$prim sporul de producie la cre*terea cu o unitate a capitalului.
5mg E = E

'ot n cadrul indicatorilor marginali putem aminti rata marginal de $&%$tit&ire a factorilor ;ca particulari,are pentru o funcie de producie cu doi factori?

..4.3. !ndicatorii de elasticitate Conceptul de elasticitate a fost introdus de ctre 1. Mars0all ;1#%(? n anali,a cererii de consum. Slterior- aplicabilitatea indicatorului s-a e$tins *i la anali,a altor fenomene. Elasticitatea unui fenomen economic n raport cu unul dintre factorii care l determin arat cu c/te procente se modific +aloarea fenomenului ca re,ultat al modificrii +alorii factorului considerat cu un procent. 4ie = fenomenul studiat- iar @i factorii care l determin- cu i I lkn.
H M 3C?,D?*D)))D? i D)))D? n B

"entru calculul elasticitii +om considera +ariabil numai unul dintre factori- ceilali rm/n/nd nemodi adicG
H M 3C?B

&lasticitatea se calculea, ca raport ntre modificarea relati+ a +ariabilei endogene ;dependente? *i +ariabilei e$ogene ;independente?G

eC M $

C 5mg $ Y C C = = = Y $ $ 5$ $

1*adar- mrimea elasticitii este dat de +aloarea raportului ntre producti+itatea marginal *i

producti+itatea medie a factorului n funcie de care se anali

indicatorul. "entru funcia de producie dat putem calculaG - elasticitatea produciei n raport cu muncaG - elasticitatea produciei n raport cu capitalulG CA"!TO U %!!! $ODE AREA AN =EST!UNEA ECONO$!CO9F!NANC!AR< A F!R$E!

7tructura *i +olumul produciei unei firme difer n raport cu obiecti+ul productorului. 7 presupunem c productorul are ca obiecti+ ma$imi,area profitului.

Modelul +a a+ea n acest ca, urmtoarele componenteG Ma$ "' I p pi $i

i =1 n

undeG "' - profitul totalL "g - preul unitar de +/n,are a produciei pe piaL pi- preul unitar al factorului de producie iL @ - +ectorul de producieL @i - cantitatea utili,at din factorul de producie i.

pi *i "g sunt independente fa de productor. E g ] pg \ repre,int o constant- astfel nc/t modelul prof total optim se reduce la modelul costului total optim.
8),) (&ncia de co$t de prod&cie

4uncia de cost e$prim relaia ntre costul total de producie *i +olumul produciei de reali,at- consid cunoscute preurile unitare ale factorilor.

7 presupunem o funcie de producie de doi factoriG g I f;n-U? &cuaia de calcul a costului total +a fiG C' I n $ p n d U $ p U iar funcia cererii de capital n I n;g-pn-pU? *i a cererii de munc U I U;g-pn-pU? ;3? ;2? ;1?.

2ac nlocuim relaiile ;2? *i ;3? n relaia ;1? se obine o funcie de cost de formaG C' I C';g? "reurile factorilor de producie sunt considerate constante ce generea, parametrii funciei de cost. "roblema costului poate fi abordat pe termen scurt sau pe termen lung. Costul total are dou componente- costul fi$ ;C4? *i costul +ariabil ;CR?G C' I C4 d CR

Costul 3i? reflect acele c0eltuieli ale ntreprinderii care- pe termen scurt- sunt independente de +ol spaiilor de producie- c0eltuieli de ntreinere etc?. "e dac termen cre*te lung capacitatea nsde costul producie fi$ ca de+ine urmare a +ariabil

produciei obinute ;de e$empluG c0irii- salariile personalului administrati+- c0eltuieli cu iluminarea- nc

deo

in+estiiilor

spori *i acest cost.

Costul varia-il e$prim acele c0eltuieli ale firmei care se modific n funcie de +olumul producie e$empluG c0eltuieli cu materii prime- materiale- combustibili- energie etc?. 1stfel- CR I CR;g?. 8)*) Funcia de cost 'e termen lung

"e termen lung- toate costurile sunt +ariabile. 4uncia de cost pe termen lung este de formaG C' I C';g Costul mediu ;C'M? *i costul marginal ;C'mg? sunt date de e$presiileG
CTM = CT ; ?

- adic o funcie de forma C'MIC'M;g?.

C'mgI

CT

= CT - ; ? - adic o funcie de forma C'mgIC'mg;g?

'o$t&l medi& repre,int a*adar costul total pe unitatea de producie- iar co$t&l marginal e$prim sporul de necesar pentru obinerea unei uniti suplimentare de producie.

Minimul costului total mediu se atinge atunci c/nd acesta este egal cu costul marginal. Raloarea produciei p care costul mediu este minim re,ult din ecuaiaG
= CT CTmg

1t/ta timp c/t costul marginal este mai sc,ut dec/t costul mediu- producerea unei uniti suplimentare

un bun +a conduce la scderea costului mediu. 1stfel- n ,ona n care costul marginal este inferior costului m

curba costului mediu este descresctoare. 2ac costul marginal este superior costului mediu- producerea mai mare dec/t costul mediu- curba costuluimediu este ascendent.

uniti suplimentare dintr-un bun +a conduce la cre*terea costului total mediu. 1tunci c/nd costul margina

Sn ni+el fa+orabil pentru productor se nregistrea, p/n la ni+elul de producie g I g2 deoarece c total mediu se afl n descre*tere p/n la acest punct- dup care ncepe s creasc.

#.3. Funcia de cost 'e termen scurt 4uncia de cost pe termen scurt presupune distincia ntre costurile fi$e *i cele +ariabile. 4uncia de cost pe termen scurt ;repre,entat n fig. 4.1.2.1.? este de formaG C';g? I C4 d CR;g?

2eoarece costul fi$ este o constant n raport cu +ariaia produciei- re,ult c funcia costului +ariabil a grafic similar cu cel al costului total- dar deplasat sub aceasta.

Kraficul costului +ariabil porne*te de la ,ero dac producia este ,ero- n timp ce graficul costului porne*te de la ni+elul costului fi$- care nu este afectat de producia ,ero. Costul total mediu ;C'M?- ce repre,int costul global pe unitatea de produs- +a fi dat de e$presiaG

CTM =

C" + C< ; ?

= C"M + C<M
C"

undeG C4M - costul fi$ mediu- C4M I

CRM - costul +ariabil mediu- CRM I

C< ; ?

Costul marginal se obine deri+/nd ecuaia costului total n raport cu produciaG C'mg I
CT = C< - ; ? = C<mg - ntruc/t C" =(

2eciG C'mg I CRmg

Fi+elul g1 al produciei e$prim condiia de minim pentru costurile marginale ;total *i +ariabil?- acesta *i punct de infle$iune pentru ambele grafice.

Oi

g3 gG

4ig. 4.1.2.2. Curbele costului total mediu- +ariabil mediu- fi$ mediu *i marginal

Ca'itolul !L

$odelarea o3ertei 0ntre'rinderilor 'e 'ia(

:), !ndicatorii o3ertei de m(r3uri) Cur-a vieii 'roduselor )n acti+itatea managerial studierea fenomenelor de pia ocup un loc important datorit implicaiilor pe care acestea le au asupra re,ultatelor financiare ale organi,aiilor. Cerinele consumatorilor *i e+oluia produselor proprii n raport cu ale concurenei sunt aspecte ce se ncearc a se cunoa*te din timp de ctre ec0ipele de management. "re,ena ofertei de mrfuri n cadrul pieei este re,ultatul cercetrii *i cunoa*terii amnunite a cererii de consum at/t sub aspect static c/t *i dinamic. "rincipalii indicatori statici ai ofertei de mrfuri suntG structura pe categorii a mrfurilor pe pia la un moment dat- cantitatea de mrfuri pe pia la un moment dat- durata de a*teptare a diferitelor mrfuri p/n la +/n,are etc. 2in punct de +edere dinamic- oferta de mrfuri se poate anali,a prin e+oluia cantitati+ *i calitati+ n timp a produselor- di+ersificarea sortimental *i nnoirea produselor oferite pe pia- etc. "oliticile de nnoire *i di+ersificare a portofoliului de produse se ba,ea, ntr-o mare msur- pe ciclul de +ia al produsului ;curba +ieii produsului? *i pe anali,a fa,elor acestuia. An raport cu e+oluia n timp a produsului *i cu ritmul cre*terii +olumului de +/n,ri- ciclul de +ia al unui produs poate fi descompus n mai multe fa,e- fiecare a+/nd caracteristici specifice n raport cu funciunile implicatenatura in+estiiilor- deci,ia care trebuie luat- etc. 'icl&l de via al prod&$&l&i este un concept care +ncearc s descrie %'nzrile i profiturile produsului& consumatorii& competi(ia i ac(iunile specifice de marketing +ntreprinse de la apari(ia acestuia i p'n la +nlturarea sa de pe pia(& sau& mai precis& inter%alul de timp cuprins +ntre momentul lansrii unui produs pe o pia( dat i cel al retragerii sale definiti%e de pe pia() n esen- etapele unui ciclu de +iata sunt lansarea- cre*terea ;de,+oltarea?- maturitatea *i declinul. Snii autori ;<asson- 1%#4? consider *i procesul de creare- respecti+ de dispariie a produsului- drept etape distincte ale ciclului de +ia.

An etapa de lansare a produsului- principalul obiecti+ al ntreprinderii este s informe,e consumatorii n legtur cu apariia noului produsL n aceast etap- c0eltuielile sunt mari- +/n,rile mici iar profiturile negli6abile- c0iar negati+e. &tapa de cre*tere este caracteri,at de o cre*tere rapid a +/n,rilor *i a profitului. 4irma urmre*te s-si ma$imi,e,e cota de piaa *i s *i cree,e o marc puternic. 4irma caut s *i di+ersifice gama de produse- s *i e$tind distribuia si s stimule,e preferina de marc. An etapa de maturitate +olumul +/n,rilor se stabili,ea,. 4irma ncearc s-*i menin a+anta6ul competiti+ prin mbuntirea caracteristicilor produsului- e$tinderea garaniei *i a ser+iciilor post-+/n,are- reduceri de preuri. 7e reali,ca, un consum de mas- dar *i competiia se afla la cel mai nalt ni+el. "romo+area este intensi+ *i competiti+. An etapa de declin +/n,rile scad puternic pe msur ce alte produse de substituie apar pe pia sau interesul consumatorilor fa de produs dispare. 4irma +erific dac mai sunt posibiliti de a reali,a profit *i urmre*te momentul optim de abandonare a produsului. Kama de produse este restr/ns la modelele cele mai cutate- distribuia de+ine din nou selecti+- iar aciunile promoionalc se limitea,.

2e cele mai multe ori. firmele urmresc reali,area unui portofoliu de produse ec0ilibrat- cu produse aflate n diferite stadii ale ciclului de +ia. tocmai pentru a elimina nea6unsurile fiecrei fa,e. pentru a compensa e+entualele pierderi cu profiturile aduse de alte produse. Ciclul de +ia al produsului este un concept util n anali,a unei clase de produse- a unui tip de produs sau a unei mrci de produs. 'eoria ciclului de +ia se aplic cu mult succes mai ales la tipurile de produse care au o durat de +ia de c/i+a ani- spre deosebire de clasele de produse cu cicluri de +ia foarte lungi *i de mrci care au +ia foarte scurt. Curba ce descrie ciclul de +ia al unui produs ia forme concrete- diferite- n funcie de natura produsului *i de caracteristicile pieei- de aciunile de mar5eting ntreprinse. 4orme mai speciale ale curbei ciclului de +ia se nt/lnesc n ca,ul produselor de lu$- al celor de mod sau al celor supuse capriciilor consumatorilor. 2eterminarea stadiului n care se afl produsul pe curba ciclului su de +ia este important pentru cunoa*terea *anselor sale de supra+ieuire *i a posibilitilor de prelungire a stadiului n care se afl pentru a contribui. astfel- la cre*terea duratei globale de +ia a produsului. 1ceast diagno, +a permite ec0ipei manageriale formularea unor strategii de mar5eting realisten concordan cu potenialul pieei *i al produsului- cu resursele organi,aionale interne.

Ua fundamentarea politicilor de nnoire *i de di+ersificare este necesar s se ia n considerare durata estimat de +ia a produsului- cu luarea in considerare a pieelor de desfacere a produsului *i de ritmul de ino+are al sectorului. Ua anali,a ciclului de +ia al produselor se recomand- pentru a a+ea un portofoliu de produse ec0ilibrat- ca acestea s se afle n fa,e diferite ale ciclului de +ia- urmrindu-sc nlocuirea cu noi produse. An mod deosebit- a celor ce se gsesc n fa,a de declin sau n perspecti+a scoaterii de pe pia. &tapele ciclului de +ia ale produsului pot fi caracteri,ate prin vol&m&l v+nzrilor din cadrul fiecrei etape. &+oluia n timp a +olumului +/n,rilor unui produs poate fi descris cu o funcie de formaG

< = k t e t
undeG RI +olumul +/n,rilorL t I timpulL e I funcia e$ponenialL 5 I constantL l-m I parametri determinai statistic pentru fiecare tip de produs. n figura 4.1 sunt repre,entate etapele ciclului de +iaa *i diferite curbe ale +/n,rilor pentru parametrii specifici unor produse diferite.

timp

a -------------P

Cunoa*terea e+oluiei produsului *i a stadiului n care se afl acesta pe curba ciclului su de +ia ofer managerilor o imagine real asupra potenialului produsului *i al pieei ntr-un anumit conte$t ;determinat de tipul *i natura produsului- resursele interne ale organi,aiei- starea general a economiei? *i constituie un reper important al planificrii strategice- al crui scop final este elaborarea strategiei.

%.2 Modelarea cu lanurile Mar5o+ a e+oluiei pe pia unor produse concureniale F)7)G :lementele i propriet(ile lan(urilor Marko%
Multe sit uaii manageriale pot fi repre,entate ca procese care se desf*oar ntr-o succesiune de etape ;,ile- sptm/ni- luni ...?. O astfel de situaie este e+oluia cotei de pia a produsului unei firme n raport cu cele ale produselor concurente. )n acest ca, se poate utili,a modelul lanurilor Mar5o+ - care permite studierea comportamentului pre,ent a unor +ariabile pentru a pre,ice comportamentul lor +iitor. 1cesta repre,int un instrument cu caracter descripti+ pentru manageri care poate fi utili,at pentru furni,area de informaii utile n fundamentarea deci,iilor prin enumerarea complet a alternati+elor sau prin folosirea adiional a modelelor de optimi,are. Obiecti+ul ma6or al anali,ei este indicarea comportamentului sistemelor intr-o +i,iune dinamic- at/t persoane ;cumprtorii unui produs- de e$emplu? c/t *i organi,aii- sau alte entiti asemntoare. )n esen- problema deci,iilor se refer la un sistem care. n fiecare moment de timp- se gse*te ntr-o stare aparin/nd unei mulimi determinate de stri. 7istemul poate fi ntr-una din strile 1- 7............... n) numrul acestora fiind acela*i- indiferent de etapa de calcul. 'recerile de la o stare i la alta 6- se fac cu probabiliti cunoscute care sunt indiferente de starea sistemului. "robabilitile de trecere de la o stare i n fa,a curent la o stare # n fa,a urmtoare sunt notate
p i# *i sunt denumite probabilit(i de tranzi(ie) 2ac i I#- aceste probabiliti se numesc

fidelit(i fa# de starea i) 'recerea de la starea i )a starea # repre,int rm/nerea sistemului n aceea*i stare pe parcursul unui inter+al de timp ;altfel spus. numai trecerea unei uniti de tip poate descrie sistemul ca trec/nd de la i la #?. 4iecrei treceri aleatoare i poate fi asociat un c/*tig sau o pierdere. "roblema de optimi,are este de a determina strategia optim care s reali,e,e un c/*tig ma$im Mo pierdere minim.

7trile procesului Mar5o+ se clasific n recurente *i tran,itorii. 2ac este sigur c procesul se +a ntoarce la o anumit stare ntr-un stadiu +iitor- acea stare este cunoscut drept stare recurenta) 2aca este posibil ca procesul s nu mai a6ung n acea stare niciodatstarea se nume*te tranzitorie) Sn ca, special de stare recurent este starea absorbant mai prse*te dup ce a fost atins . Uanurile Mar5o+ *i-au do+edit utilitatea n studierea a numeroase aspecte ale afacerilor- precum anali,a stocurilor- a sistemelor de a*teptare- a sistemelor contabile *i a cercetrilor de pia. "rincipalele obiecti+e manageriale ale anali,ei se refer laG _ determinarea modului n care procesul trece de )a o stare la altaG _ determinarea probabilitii ca procesul s se afle ntr-o stare dat ntr-o anumit fa,G _ determinarea probabilitii ca procesul s se stabili,e,e ntr-o anumit stare ;starea staionar?L _ determinarea timpului mediu necesar sistemului pentru a se ntoarce la o anumit stare ;timpul de recuren?. 1+anta6ul folosirii modelului Mar5o+- comparati+ cu a altor metode ce permit pre+i,ionarea comportamentului sistemelor- l repre,int faptul c reali,area calculelor este rapid *i necomplicat.

$odele -a1ate 'e 'rocese $arGov "roces $arGov N proces stoc0astic - care descrie sc0imbarile structurale dintr-un sistem cu a6utorul probabilitatilor de trecere de la o stare la o alta stare."robabilitatile de trecere sunt repre,entate sub forma unor matrici patratice- cu toate elementele nenegati+e si cu propietatea ca suma elementelor unei aceleasi linii este egala cu 1. "rocesele $arGov pot fi discrete atat in spatial starilor - cat si in timpul 'L discrete doar in spatial starilor si continue in timp sau continue in timp ata in spatial starilor cat si in timp.

"roces stoc4astic N este un proces descries de o familie de +ariabile pe un acelasi camp de probabilitate."rocesul stoc0astic presupune in principal elementeleG multimea distreta a parametrilor procesului multimea e+enimentelor elementare care descriu procesul campul de e+enimente multimea probabilitatilor procesului.

"roces N o sec+enta de e+enimente ordonate in timp

"rocesele $arGov sunt definite ca acele procese in care starea sistemului la un moment dat poate fi descrisa numai cu a6utorul starii sistemului in momentul anterior si a probabilitatilor de tran,itie. Un sir de stari SCiB D iM ,D )))n se numeste 'roces stoc4astic D acesta este presupus cunoscut probabilistic daca se cunoaste probabilitatea ca sistemul- la un moment t- sa se afle intr-un din starile posibile adica 7tI7t;i?- iI1- ....n "rocesele stoc0astice sunt procese aleatoare in timp - a+and un caracter diamic. 7istemul poate fi intr-una din starile 1- 2.n numarul acestora fiind acelasi- indifferent de etape de calcul.'recand de la o stare la alta- se face o tran,itie dintr-o stare ) la o stare 6- fiecarei tran,itii fiindu-) asociata o probabilitate de tran,itie pi6 -care sunt indiferente de starea sistemului. Sirul sau succesiunea de stari inregistrate pe un ori,ont de timp 7t- tI1 2..........formea,a un lant $arGov iar procesele posibile 7t;i?- 7;i?- iI1....n- tI1- 2............n - numesc 'rocese $arGov .

Sn proces Mar5o+ descrie o e+olutie intamplatoare a unui s=stem care- pornind de la un moment t- nu depinde decat de starea la un momentul t- nu si de modul in care s-a a6uns la acesta. $atricea 'ro-a-ilitatilor de tran,itie se numeste matrice de tran1itie.

"robabilitatile initiale s;i? impreuna cu matricea " definesc un lant $arGovDUanturile Mar5o+ modelea,a sisteme sau procese ale caror stare finala nu se afla in legatura cu starea initiala sau cu probabilitatea de tran,itie de la o stare la alta . Modelele mar5o+iene sunt folosite pentru pre+i,iuni pri+ind cotele de piata pentru produse concurente pe un anumit ori,ont de timp- precum si pentru determinarea starii de ec0ilibru ce urmea,a a se contura pe masura trecerii timpului. 7e asocia,a un set de +ariabile aleatoare i@ t- tI(-1-2...jformand un proces stoc0astic cu n stari corespun,and celor n produse distincte studiate pe piata ;fiecare produs are asociata o stare?. Kradul de satisfacere a consumatorilor pentru un anumit produs sau o marca se poate masura cu a6utorul a 2 indicatori G gradul de 3idelitate Nprocenta6ul de cumparatori care dupa ce au cumparat marca 1- continua sa cumpere aceeasi marca L gradul de atractie N procenta6ul de cumparatori care- dupa ce intr-o perioada precedenta au ac0i,itionat marca ) a unei firme concurente- in pre,ent ac0i,itionea,a marca a L "ro-a-ilitate de tran1itie 'i@ poate fi estimata pe ba,a unor anc0ete de opinie sau cu a6utorul datelor obtinute de la un panel de consumatoricare permite urmarirea segmentelor de cumparare in timp- cu un grad mai ridicat de preci,ie. Cunoasterea 'ro-a-ilitatilor de tran1itie 'ermite anali1a 'ietei in functie de sc0imburile inter-piete si de dinamica concurentei.1cest tip de anali,a este important mai ales in stadiul de lansare a unei marci noideoarece permite atat anali,a comportamentului dupa prima cumparare cat si pre+i,iunea e+olutiei acestui comportament. "entru estimarea statistica a probabilitatilor de tran,itie se poate utili,a un procedeu direct de calcul- ba,at pe anali,a datelor obtinute ca urmare a inregistrarii marcilor ac0i,itionate de consumatorii dintr-un esantion de consumatori care ac0i,tionea,a aceste produse pe parcursul a doua sau mai multe perioade consecuti+e tI1- 2.....'

pi6;t?IFi6;t? M Fi;t- 1?- acest raport repre,inta proportia acelor consumatori care au trecut de la ac0i,itionarea marcii i in perioada t-1 la ac0i,itia 6 in perioada t

Fr clienti

7c0imbarea cumparare 2e la 1

optiunii

de

'otal B de la C

de la 8 !.5 4(( 1(.5

de la C !.5 525 12(( 135( 14(( 1((( -

"rodus de marca 1 "rodus de marca 8 "rodus de marca C 'otal

45(( 35(( 2((( 1((((

#.5 !(( 14.5

"robabilitatile de tran,itie pentru marca 1

"11I 45((-!.5-!.5M45((I(. "12I!.5M45((I(.15

Matricea probabilitatilor de tran,itie G

(..

(1.5

(.15 (.15 (.5

(.25 (.! (.3 (.2

Elemente de teoria @ocurilor "rin @oc se are in +edere un proces competiti+ care se desfasoara intre mai multi participanti numiti 6ucatori. Socurile stategice sunt modele simplificate de situatii conflictuale si de actiuni intre participanti ce au interese contrarii Lacestea modelea,a situatii in care dois au mai multi parteneri folosesc- in mod deliberat si rational- strategii inteligente pentru atingerea unor obiecti+e contrare G ma1imi1area castigului sau minimi1area 'ierderii.

aocurile cu suma nula sunt considerate 6ocuri cu informatie completa Gfiecare dintre partenerii de 6oc isi defineste un set de strategii- cunoaste strategiile ad+ersarului si matricea de plati asociata. 2upa gradul de informare si control asupra intentiilor celuilalt partener- e$ista 2 tipuri de strategii G 'ure - in situatia in care 6ucatorii aleg fiecare o singura strategie- do+edita optima prin faptul ca R1IR8IR ;R- este +aloarea 6ocului- daca RH( castiga 6ucatorul ma$imi,ant?.L nu presupun nici un fel de element de 0a,ard in stabilirea lor. mi?te N o combinatie de strategii pure - fiecare a+and o anumita probabilitate de alegere atunci cand 6ocul este reluat in mai multe partide L implica rulari succesi+e ale 6ocului si urmarirea modului de a 6uca al ad+ersarului. A-ordarea multicriteriala &ste re,ultatul incercarii de a include in formularea initiala a problemei cat mai multe elemente specifice conte$tului . "rocesul deci,ional presupune e+aluarea mai multor +ariante deci,ionale in +ederea alegerii uneia dintre ele."roblemele in care se cauta +arianta deci,ionala optima in raport cu mai multe criterii se numesc 'ro-leme de o'timi1are multicriteriala. "rogramarea sco' este in general aplicabila modelelor de programare liniara cu mai multe functii obiecti+ L este de fapt o e$tensie a programarii liniare ce da posibilitatea de apropiere pe cat de mult posibil de satisfacerea simultana a mai multor scopuri +ariate. )deea de ba,a a acestei metode consta in transformarea obiecti+elor in B restrictii scop C prin specificarea pentru fiecare obiecti+ a unui ni+el de aspiratie.Fi+elurile de aspiratie pot fi preci,ate de catre decident sau calculate prin re,ol+area unor modele de programare liniara formate din fiecare functie obiecti+ si sistemul de restrictii.2eoarece nu pot fi atinse simultan toate ni+elurile de aspiratie - se cauta acea solutie satisfacatoare %de tip suboptimal? care reali,ea,a B cel mai bun compromis B prin minimi,area globala a abaterilor fata de ni+elurile de aspiratie dorite.

1@qb @6o(- 6I1-....n Opt;min? f1;$?IC1O@ Opt ;ma$?f2;$?IC2O@

Studiu de ca1

$odelarea evolutiei 'onderii 'e 'iata a unor 'roduse concurentiale cu lanturi $arGov

"e piata produselor lactate sunt pre,entate 3 produse G 11 I3-2 YK317)M& 12 I2-# Y K317)M& ;partial degresat? 13I1-5YK317)M& Cota de participare a fiecarui produs in totalul pietei la momentul ( este G 11I5(Y 12I35Y 13I15Y Coeficientul de fidelitate - de la o luna la alta- este constant si anume G !( Ydin cumparatori raman fideli produsului11- .(Y din numarul consumatorilor raman fideli produsului 12 si #(Yprodusului 13.Ceilalti cumparator parasesc produsul si se reorintea,apre celelalte produse G

"rodusul parasit 11 11 12 13 15 5

3eorientari 12 2( 15 2( 15 13

Considerand constante probabilitatile de tran,itie- ne propunem sa anali,am e+olutia ponderii celor 3 produse pe piata pentru un semestru. Re1olvare Ccu algoritmul analitic?

1.7e construieste matricea probabilitatilor de trecere ;are elementele p nenegati+e? in functie de coeficientul de fidelitate si de reorientarile cumparatorilor in 2 luni succesi+e G

(.! (.15

(.2 (..

(.2 (.15 (.#

(.((5 (.15

2. 7e scrie distributia initiala sub forma unui +ector linie cu elementele formate de ponderile pe piata ale produselor considerate la momentul (.

a6I ;(.5 L(.35 L(.15?

3. 7e determina ponderea pe piata a celor 3 produse dupa prima luna

;(.5 L(.35 L(.15?O"I;(.3! L(.3!# L(.2.2? 11I3!Y 12I3!.#Y 13I2..2Y

CA"!TO U L TEOR!A DEC!&!E! Deci1ia repre,inta re,ultatul unor actiuni constiente de alegere a unei directii de actiune si a anga6arii in aceasta- fapt care implica alocarea unor resurse.2eci,ia re,ulta din prelucrarea unor informatii si cunostinte

si apartine unei personae ;deci,ie indi+iduala? sau unui grup ;deci,ie de grup? care dispune de autoritatea necesara si care raspunde pentru folosirea eficienta a resurselor in anumite situatii date. "rocesul deci1ional presupune totalitatea procedurilor pentru re,ol+area unei situatii-problema si se concreti,ea,a inre- succesiune logica sau intuiti+e pana la obtinerea solutiei. &$i,ta 4 categorii de probleme deci,ionaleG deci1ia de ti' alegere- are ca punct de plecare un set de alternati+e si se finali,ea,a cu alegerea uneia L deci1ia sim'la N are ca punct de plecare o problema bine structurata si un set de acti+itati de re,ol+are a problemei si se termina cu elaborarea unui plan de actiune L deci1ia com'le?a N incepe cu perceperea unei probleme care necesita un ni+el de preci,ie in modul sau de structurare si care urmea,a a fi descompusa in subprobleme abordabile si se termina cu e+aluarea re,ultatelor L deci1ii de ti' 'roces care incep prin perceperea imprecisa a unei probleme- urmea,a o serie de deci,ii simple sau alte acti+itati cogniti+e care duc la e$ecutia unor planuri de actiunie sau la redefinirea problemei L

Structura generala a unui 'roces deci1ional economic cu'rinde # cadrul deci1ional 'artici'antii E persoane care concura la reali,area acestui proces si care pot a+ea diferite forme G T initiatorii T'romotorii E detin po,itii superioare de autoritate- sustin acti+itatile de elaborare- adoptare si e$ecutie a deci,iei F Tconsilierii E stapanesc diferite te0nici si care utili,ea,a instrumentele informatice adec+ate pentru definirea si clarificarea problemei L Treali1atorii E cei care e$ecuta deci,ia adoptata L T-ene3iciarii E cei care sunt afectati - intr-un anumit fel- de e$ecutia deci,iei L To'o1antii E cei care incearca sa se opuna odoptarii unei deci,ii si doresc sa impiedice e$ecutia eiL Tmediatorii Tdecidentii E participanti la procesul deci,ional formularea problemei deci,ionale G

T multimea variantelor deci1ionale

T criteriile de deci1ie T starile naturii E conditiile e$terneMinterne ale firmei T o-iectivele T consecintele E re,ultatele obtinute atunci cand se manifesta diferite stari ale naturii si sunt alese diferite +ariante deci,ionaleL

Deci1ia economica N actiunea constienta de selectare a unei +ariante preferate din mai multe posibilealegere ba,ata pe considerente economice- dar si psi0ologice- sociologice etc.L cursul de actiune ales in mod constient pentru reali,area unuia sau mai multor obiecti+e L "rocesul deci1ional N procesul prin care un sistem inteligent stabileste oportunitatea si pertinenta unei anumite modificari a comportamentului sau si se elaborea,a alternati+e posibile in acest sensselectionand apoi una din acestea- ca actiune indreptata constient catre atingerea scopului propus.;poate fi +a,ut ca un proces de re,ol+are a problemelor? "rocesul de re1olvare a unei 'ro-leme - +a,ut prin prisma sc0emei logice a teoriei statistice a deci,iei - include urmatoarele fa,e G formularea problemei prin determinarea obiecti+elor necesare pentru obtinerea solutiei dorite L culegerea datelor si a faptelorL e+aluarea alternati+elor- compararea lor si selectionarea celei mai adec+ateL reluarea procesului de re,ol+are a problemei si implementarea solutiei.

Eta'ele unui 'roces deci1ional # aB !denti3icarea si de3inirea 'ro-lemei N se defineste problema ca fiind o dificultate ce nu poate fi depasita automat urmand a fi cercetata intr-un demers conceptual sau empiric.Fecunoasterea perfecta a problemei deci,ionale poate sa genere,e efecte negati+e- indiferent cat de corect ar fi parcurse etapele procesului deci,ional."entru a se stabili cine o +a implementa trebuie sa se identifice si sa se defineasca corect problema L -B Sta-ilirea criteriilor si o-iectivelor deci1ionale E in aceasta etapa decidentul trebuie sa tina seama de posibilitatea di+i,arii sau agregarii criteriilor- precum si de dependenta sau independenta acestora. cB Sta-ilirea variantelor deci1ionale 'osi-ile E )n functie de gradul de participare a decidentuluiacestea se pot face in G

mod 'asiv E atunci cand decidentului i se pre,inta +ariantele fara ca el sa depuna un efort de formulare sau interpretare in acest sens L mod activ N cand insusi decidentul stabileste +ariantele posibile prin diferite metode in care analogia 6oaca un rol important L

dB Alegerea variantei o'time Cdeci1ia 'ro'riu - 1isa? N 2eterminarea consecintelor este o acti+itate de e$trapolare- influentand in mare masura alegerea +ariantei optime L eB A'licarea variantei o'time N 2upa ce a fost aleasa linia de actiune- deci s-a adoptat deci,iaurmea,a redactarea- transmiterea si aplicarea acesteia.)n aceasta etapa un rol important re+ine decidentului in cee ace pri+este moti+area si transmiterea deci,iei luate L 3B Evaluarea re1ultatelor N 1ceasta etapa are un rol deosebit- retrospecti+- dar mai ales prospecti+ deoarece pe ba,a ei se trag conclu,ii pentru +iito- pentru un nou ciclu managerial - ciclu care trebuie sa se desfasoare la un ni+el calitati+ superior.)nformatia culeasa- prelucrata si incorporata in deci,ie trebuie sa ofere posibilitatea testarii continue a gradului de apropiere intre efectul asteptat si realitate.

)n problemele concrete de deci,ie - factorul de deci,ie N decidentul N este pus in situatia de a lua deci,ii in conditiile unei cunoasteri partiale a datelor necesare pentru a determina cu e$actitate consecintele deci,iei luate- dupa luarea deci,iei ramanand o oarecare nesiguranta ; incertitudine? pri+ind atingerea re,ultatelor preconi,ate.)n astfel de situatii- pentru a se lua o deci,ie rationala este deseori con+enabil sa se foloseasca te0nici specifice- ba,ate pe re,ultatele generale stabilite in cadrul statisticii matematice. Snul dintre factorii de care sunt influentati managerii in procesul de luare a deci,iilor il repre,inta gradul de incertitudine al re,ultatelor fiecarei alternati+e formulate.

Starea re1ultatului Certitudine Risc !ncertitudine

E?'licatii &$ista un singur re,ultat pentru fiecare alternati+a si e$ista cunostinte complete si e$acte referitoare la acesta L &$ista mai multe re,ultate posibile pentru fiecare alternati+a si fiecareia ii poate fi atasate o +aloare si o probabilitate de reali,are a re,ultatelor L Fumarul re,ultatelor - +alorile si probabilitatile nu sunt cunoscute L

7e aprecia,a ca e$ista conditii de risc atunci cand trebuie luata o deci,ie pe ba,a unor informatii incomplete.1tunci cand informatiile sunt incomplete - managerii pot calcula probabilitatile e+enimentelorprecum si ale re,ultatelor si costurilor acestora- selectand apoi alternati+a cea mai fa+orabila.Uuarea de deci,ii pe ba,a probabilitatilor repre,inta o caracteristica a managementului actual. Am-iguitatea este definita ca o instabilitate sau caracter contro+ersabil al unor 6udecati probabilistice.

'eoria statistica a deci,iei constituie un set de metode si te0nici aplicate la probleme de selectionare a sistemelor de actiune.Cu a6utorul teoriei deci,iei si al teoriei preferintelor pot fi definite optimal configuratiile deci,ionale dorite- desi in conditiile comple$itatii ce caracteri,ea,a ma6oritatea problemelor - problematica fundamentarii stiintifice a deci,iilor este e$trem de dificila. 3egulile de deci,ie ba,ate pe criteriile pesimist- optimist- ale regretelor etc e$prima atitudinile decidentilor in conditii de incertitudine totala.Modelul ba=esian descrie regula de deci,ie in conditiile incertitudinii partiale- micsorata pe masura ce este furni,ata o noua informatie.

$etode si te4nici de 3undamentare a deci1iilor 1.Metode de rationali,are a deci,iilor in conditii de incertitudine 2. Metode de rationali,are a deci,iilor in conditii de risc

1)$etode de rationali1are a deci1iilor in conditii de incertitudine 1nali,a pentru fundamentarea deci,iilor in conditii de incertitudine se apelea,a la metoda stiintifica de cercetare G definirea completa si corecta a problemei N o operatie dificila tinand cont de caracterul +ag dat de lipsa unor informatii L stabilirea alternati+elor de actiune si a caracteristicilor lor- fara a omote cele satisfacatoare care pot parea putin probabile L stabilirea tuturor sirurilor de e+enimente sau a cat mai multor asociate unei alternati+e L e+aluarea consecintei la finele unui astfel de sir de e+enimente L e+aluarea probabilitatilor de manifestare a fiecaruia dintre re,ultatele potentiale L anali,a sen,iti+itatii clasamentului in multimea alternati+elor de actiune- clasament elaborat printr-o metoda adec+ata de anali,a mono ;eliminarea +ariantelor dominate prin surclasare? sau multicriteriala L Criterii de deci1ie in conditii de incertitudine 1. Criteriul A)Uald N se recomamnda alegerea +ariantei care aduce cel mai mare profit- respecti+ ce amai mica pierdere posibila- in ca,ul consecintelor de tip costuri in ce amai defa+orabila stare a naturii..

"entru Ci6 se pot defini urmatorii indicatori G

consecinte de tip profit G

ma$imin6 Ci6V RO +arianta optima- pentru iI1-........-mL 6I1-n

2. Criteriul A) a'lace N se recomanda alegerea +ariantei care aduce cea mai mare +aloare medie a profiturilor in ipote,a ca toate starile au aceasi probabilitate de aparitieG

consecinte de tip profitG

ma$i 1Mn r Ci6 V RO +arianta optima- pentru iI 1-..m

&$empluG

a1 a2 a3

F1 45 3( 2(

Starile naturii F2 25 2# 15

F3 -! -2 3

a1V45d25I;-!?M3I21-3 a2V3(d2#d;-2?M3I1#.!! a3V2(I15d3M3I12-!!

a1- 2- 3- +ariante deci,ionale

3. Crieriul )Savage N se recomanda alegerea +ariantei care sa aduca cel mai mic regret posibil- prin regret inlegandu-se utilitatea pierduta ca urmare a selectarii unei alte +ariante deci,ionale decat cea optima.

consecinte de tip profit G

+arianta optima

minima$6 3i6 V RO- unde 3i6Ima$ Ci6- Ci6

4. Crieriul JurVic1 N se foloseste un coefficient de optism s intre ( si 1

consecinte de tip profit G

ma$ i0i V s Oma$6 Ci6d;1- s?O min6 Ci6

2) $etode de rationali1are a deci1iilor in conditii de risc Riscul este o categorie sociala- economica- politica sau naturala.&l e$ista atunci cand o multime de consecinte nefa+orabile este asociata unor deci,ii posibile si se poate cunoaste sau determina probabilitatea aparitiei acestor consecinte. Deci1iile de risc se caracteri,ea,a prin mai multe stari ale naturii- cunoscandu-se posibilitatea de manifestare a lor- prin implicarea unor +ariabile mai putin controlabile si insuficient de cunoscute.7e cunosc probabilitatile p1- p2....pn de reali,are a starilor naturii- astfel incat r p 6I1.&$ista urmatoarele tipuri de probabilitati G probabilitatea empirica N obtinuta prin obser+atii probabilitatea teoretica N obtinuta prin calcul probabilitatea obiecti+a probabilitatea subiecti+a

2eci,iile in conditii de risc se adopta intotdeauna pe ba,a unor ipote,e pri+ind re,ultatele potentiale pentru fiecare +arianta deci,ionala in parte - precum si in functie de preferinta decidentului pentru aceste re,ultate.toate informatiile anterioare actului deci,ional determina un anume grad de incredere in stabilirea consecintelor posibile pentru fiecare +arianta deci,ionala. =radul de incredere se aprecia,a prin +alori cuprinse in inter+alul e(-1t- ceea ce ii confera acestuia caracterul de probabilitate subiecti+a- apreciata doar prin +alori e$treme. "osibilitatea de a obtine un re,ultat nedorit ca urmare a aplicarii deci,iei se numeste riscul deci1iei) )n procesul de elaborare si adoptare a deci,iei- decidentul poate a+ea 3 atitudini de ba,a fata de risc G a+ersiune N tipica decidentilor de pe ni+elurile inferioare de deci,ie L neutralitate sau indiferenta de cautare a riscului N tipica pentru ni+elurile superioare de deci,ie

"entru rationali,area acestor deci,ii- se folosesc urmatoarele deci,iiG

metoda +alorii asteptateM sperantei matematice metoda arborelui deci,ional

"entru luarea deci,iilor in conditii de risc se +or calculaG

+alori asteptate ale re,ultatelor marimea riscului ;dispersia? sau coeficientul de risc ;raportul dintre dispersie si +aloarea asteptata?

Ar-ore deci1ional Io diagrama in forma de arbore in care ramurile repre,inta diferite e+enimente- iar nodurile repre,inta punctele in care apar diferite alternati+e deci,ionale Ua ni+el microeconomic pot fi re,ol+ate cu ar-ori de deci1ie - de e$emplu - urmatoarele categorii principale de probleme deci,ionale G lansarea pe piata a unui produs asigurarea unor componente pentru un produs comple$ L selectarea personalului pentru a efectua acti+itati producti+e in constructii reali,area unui obiecti+ de constructii L alegerea unui sistem de transport pentru un anumit produs

$odelarea unor 'rocese deci1ionale multisecventiale

$etoda ar-orilor de deci1ie Nfolosita in ca,ul unei succesiuni de deci,ii interconditionate timp Lse ba,ea,a pe repre,entarea grafica a tuturor combinatiilor posibile de +ariante deci,ionale si stari ale naturiicorespun,atoare fiecarui moment de timp- iar prin simplitatea calculelor pune la dispo,itia decidentilor un instrument deosebit de util pentru luarea deci,iilor. "rocesul deci1ional este repre,entat printr-un gra3 de ti' ar-ore format din noduri ;de tip deci,iede tip e+enimentMincertitidine sau noduri finale? si ramuri ;de tip stari ale naturii si de tip +ariante deci,ionale?- respectand urmatoarele reguli G fiecare nod are un singur nod ascendent si unul sau mai multe descendente L

calculul +alorilor asociate fiecarui nod se face dinspre nodurile finale catre cel initial ; procedura regresi+a sau tip roll-bac5?

Concepte de ba,a G nodurile de deci1ie ;repre,entate prin ? in care arcele repre,inta alternati+ele de deci,ie.1legerea +ariantei este facuta ide catre decident si se +a alege +arianta careia ii corespunde cel mai mare +enit mediu asteptat sau cea mai mica pierdere posibila in functie de indicatorul economic folosit pentru compararea re,ultatelor L nodurile de ti' incertitudineIevenimentIsansa Crepre,entate prin uB in care natura trasea,a modul de e+olutie a procesului deci,ional L Algoritmul de re1olvare se ba,ea,a pe procedura roll-bac5 care presupune selectarea deci,iei optime la ni+elul ultimului punct de deci,ie al ori,ontului de timp- dupa criteriul sperantei matematice ma$ime.

2in studiile efectuate la ni+el microeconomic s-au constatat urmatoarele categorii principale de probleme deci,ionale ce pot fi re,ol+ate cu arbori simetrici G ,) lansarea 'e 'iata a unui 'rodus 7trategia de lansare cuprinde procesele deci,ionele G testarea pietei printr-un studio de mar5eting si lansarea unui lot de proba prin maga,inele proprii de desfacere lansarea noului produs fara o testare prealabila a lotului de proba L lansarea pe scara mareMmedieMmica a noului produs

Corespun,ator fiecarui proces deci,ional pot e$ista conditii fa+orabileMnefa+orabile de e+olutie a pietei- iar produsul se poate bucura de succes sau esec pe piata.1cestea sunt starile naturii care pot fu nuatate in functie de re,ultatele inscrise in studiile intreprinse ;succes totalMpartial produs cu o anumita probabilitate?. 3e,ulta mai multe +ariante posibile de conducere a actiunii de lansare a noului produs- managerul urmand sa se pronunte numai pentru o siungura +arianta.Compararea diferitelor +ariante se face cu a6utorul unor criterii de eficient ;de minim si de ma$im?- de e$emplu G marimea profitului obtinut- durata necesara a6ungerii produsului pe piata- etc.

$odele de deci1ie de ti' ;AWES

2eci,iile cu un grad mai mare de siguranta se obtin ac0i,itionand in3ormatie aditionala- in acest ca, se foloseste modelul arborelui deci,ional cu probabilitati re+i,uite pe ba,a teoremei lui ;aHes.

Teorema lui ;aHes arata ca probabilitatile conditionate pentru o stare a naturii- pentru care sunt date informatii suplimentare- pot fi calculate cu e$presia G

"CA@ I;B M "C;IA@BO"CA@B IX'C;C;IA@BO"CA@B

Fotatii G

-16- o anumita stare a naturii - 1i- orice stare a naturii -8 Ninformatia suplimentara

3ele+anta teoremei lui 8a=es este data de faptul ca formula repre,inta o modalitate de a determina probabilitatea unui e+eniment 1i daca se stie ca aparitia acestuia este influentata de indeplinirea unui alt e+eniment independent 8.

"ro-a-ilitatea neconditionata este asociata unei B stari a naturii C inaintea obtinerii informatiei despre starile naturii. "ro-a-ilitatea conditionata ;posterioara? este asociata unei stari a naturii dupa ce au fost obtinute informatii suplimentare despre starile naturii.

DEC!&!! $U T!CR!TER!A E &lementele constituti+e ale unui proces de deci,ie sunt G multimea +ariantelor deci,ionale multimea criteriilor deci,ionale multimea starilor naturii multimea consecintelor deci,ionale

)ntr-o problema multicriteriala- obiecti+ele economice se transpun matematic intr-o functie careia i se determina optimul.Multimea obiecti+elor sau a criteriilor de e+aluare utili,ate intr-o problema

deci,ionala trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte care duc la cresterea gradului de corectitudine a deci,iei G completitudinea decompo,abilitatea N posibilitatea ca unele criterii cu caracter general sa poata fi e$primate prin criterii mai simple- independente L neredudanta N un anumit aspect este e+aluat printr-un singur criteriu de e+aluare L operabilitatea numar minim suficient de criterii

Caracterul multicriterial al problemelor economice face necesara e$istenta unei unitati comune de masura a consecintelor di+erselor alternati+e deci,ionale care se numeste utilitate) Caracterul de multicriterialitate este strans legat de optimi,area fle$ibila- el reflectand anumite aspecte ale su-o'timalitatii si ale a-ordarii 3u11H .Orice problema de optimi,are multicriteriala e+identia,a in general o legatura de tip local-global- care se manifesta de la considerarea separata succesi+a a fiecarui criteriu optional- pana la considerarea tuturor criteriilor in ansamblul lor.7olutiile multicriteriale sunt de natura su-o'timala )n ca,ul optimi,arii multicriteriale se trate,a distinct G o'timi1area multio-iectiv o'timi1area multiatri-ut

"roblema este de tip multio-iectiv daca multimea solutiilor admisibile este infinita- iar criteriile de optim se pre,inta sub forma unor functii obiecti+ care trebuie ma$imi,ate sau minimi,ate L )n ca,ul o'timi1arii multiatri-ut - multimea solutiilor posibile ;+ariante de deci,ie? este finite- iar fiecare +arianta este caracteri,ata de mai multe atribute ;numerice sau nu? . 2in multitudinea de metode utile pentru re1olvarea 'ro-lemei multicriteriu mentionam * ti'uri re're1entative G 'rocedee -a1ate 'e conce'tul de utilitate N se recomanda alegerea +ariantei cu utilitate ma$ima L daca criteriile de e+aluare sunt e$primate in unitati de masura diferite pentru usurarea e$primarii se foloseste utilitatea. L conceptul de utilitate a fost introdus in teoria deci,iei pentru a compara intre ele +ariante deci,ionale caracteri,ate prin mai multe consecinte Lutilitatea este o marime subiecti+a %depinde de aprecierea decidentului? si se e$prima prin gradul de satisfactie pe care il obtine decidentul cand optea,a pentru una sau alta dintre +ariantele deci,ionale- in raport cu obiecti+ele sale si ale organi,atiei . 'rocedee com'o1ite N fundamentarea deci,iei presupune efectuarea unor clasamente Lefectuea,a compararea comple$a si iterati+e a +ariantelor multicriteriu- folosind instrumente din teoria grafurilor si a multimilor fu,,=L

$etoda utilitatii glo-ale ma?ime

Algoritmul de calcul este urmatorul#

"asul , G7e construieste matricea utilitatilor cu elementele $ i6. 4iecare element al matricei se calculea,a pentru criteriul de ma$im cu e$presia G

@i6I@i-@iM@ima$-@imin

)ar pentru fiecare criteriu de minim cu e$presia G

@i6I@ima$-@iM@ima$-@imin

"asul * G 7e calculea,a utilitatea globala pentru fiecare proiect ca suma a produselor intre elementele matricei utilitatilor si coeficientii de importanta dati pentru fiecare indicator. "asul / #7e alege proiectul caruia ii corespunde utilitatea globala ma$ima. Deci1ii multi'artici'anti )n functie de gradul de autoritate si de raspundere al participantilor si de modul de comunicare G deci1ii de gru' - atunci cand e$ista un climat de cooperare- in care participantii cu po,itii de autoritate apropiate urmaresc aceleasi obiecti+e principale si adopta deci,ii. deci1ii organi1ationale N asumarea responsabilitatii pentru deci,ia finala re+ine unui singur indi+id- desi in procesul de elaborare a deci,iei participa si alte persoane

$etode de luare a deci1iei de gru'

Metoda cea mai simpla si cea mai rapida pentru luarea deci,iilor in grup este votarea L aceasta metoda insa pre,inta si unele de,a+anta6e G e$cesi+a simplificare a e+aluarii reali,ata de fiecare membru al grupului- re,umata la 2 +alori L in situatia in care re,ultatul +otarii este doar cu putin mai fa+orabil +ariantei alese- e$ista pericolul ca minoritatea sa nu se identifice cu solutia adoptata si punerea acesteia in actiune L

Studiu de ca1 7pecialistii in probleme de mar5eting au intocmit pentru o firma constructoare de masini un studiu de piata- care a condus la rete0nologi,area procesului de productie. "entru aceasta s-au intocmit 4 proiecte in care s-au calculatindicatorii Gc0eltuieli totale- profitul anual obtinut- cifra de afaceri. Consiliul de 1dministratie atribuie urmatorii coeficienti de importanta celor 3 indicatori G c0eltuieli inclusi+ in+estitii (.3- profitul anual (.3 si cifra de afaceri (.4

"roiecte indicatori C0eltuieli din+estitii "rofit anual

", 1(( 15(((

"* %( 155(( 1#((

"/ .( 12((( 1(((

". 11( 14((( 25((

Cifra de afaceri 2((( Cmetoda utilitatii glo-aleB

$ODE E ECONO$!CO9$ATE$AT!CE S! DE S!$U ARE "ENTRU UT! !&AREA S! A OCAREA RESURSE OR !N CADRU OR=AN!&AT!E!

1.'eorema de optimalitate a lui 8ellman 2.Modelarea proceselor de productie N stocare cu programare dinamica 3. Modelul de anali,a a drumului critic pentru proiecte comple$e 4. Modele stoc0astice N Modele liniare stoc0astice cu +ectorii b si c aleatori

,) Teorema de o'timalitate a lui ;ellman "rogramarea dinamica contine o serie de metode adaptabile- in sensul ca in orice moment- deci,ia optima ce trebuie luata depinde de multimea e+enimentelor care s-au produs anterior.7uccesiunea acestor deci,ii formea,a o strategie ;politica? - iar orice sir de deci,ii succesi+e ce fac parte dintr-o politica se numeste su-'olitica) Teorema de o'timalitate 3ormulata de ;ellman arata ca orice 'olitica e?trasa dintr9o 'olitica o'timala este ea insasi o'timala. "entru a i se putea aplica strategiile de optimi,are cunoscute- modelul se structurea1a su- 3orma unor ecuatii sau inecuatiiD a unor restrictii asu'ra varia-ilelor si a unui criteriu de o'tim) )deea de ba,a in re,ol+area acestor modele consta in descom'unerea 'ro-lemei in 3a1a Csu-'ro-lema cu o singura varia-ilaB si a'licarea 'rinci'iului lui ;ellman) 1 lua o deci,ie optica in dinamica inseamna a gasi o politica optima pe toata perioada de referintaastfel incat toate su-'oliticile com'onente sa 3ie o'time .1ceste +ariabile care descriu starea procesului se numesc varia-ile de stare. "roblema consta in determinarea unui sir de deci,ii- iar efectul fiecarei deci,ii il repre,inta modificarea starii sistemului. *) $odelarea 'roceselor de 'roductie E stocare cu 'rogramare dinamica )n ca,ul re,ol+arii problemelor de productie-stocare prin programarea dinamica se introduce ca +ariabila de stare ni+elul stocului la sfarsitul fiecarei perioade. Ca,ul general il constituie dimensionarea cantitatii stocate dintr-o anumita resurasa- in asa fel incat cererea sectiilor sa fie satisfacuta atunci cand solicita resurse din depo,it- iar costul de stocare sa fie minim. 2aca notam cu '@ cererea sectiilor de 'roductie si cu s@ nivelul stocului la momentul @ C@M,D NB D pentru ca aceasta cerere sa fie satisfacuta in orice moment- +a trebui ca s@Y'@ D @M,D N

1cestei restrictii ii +om atasa 2 functii de cost corespun,atoare apro+i,ionarii si stocarii resursei respecti+e - de e$emplu G

costul de rea'rovi1ionare la momentul @ #

c@ZCs@9s@9,BD

cu s@[s@9,

costul de stocare la momentul @ #

c@sCs@9'@BD

cu cu s@['@

Costul total 'entru 'rocesul de a'rovi1ionare9stocare este #

C Cs,D s*))))sNB M X \ c@ZCs@9s@9,BN cs@Cs@9'@B]

O'timi1area acestei 'ro-lemei consta in a gasi un cost minim total de stocare#

Co't M 3NCCB M min C Cs,Ds*55sNB M min X \c@ZCs@9s@9,BN cs@Cs@9'@B]

$odelul de anali1a a drumului critic 'entru 'roiecte com'le?e Anali1a drumului critic- instrument managerial frec+ent utili,at in programarea si urmarirea lucrarilor de an+ergura - care permite planificarea pe termen mediu si scurt- programarea operati+a a e$ecutieiprecum si actuali,area periodica a acestor proiecte tinand cont de urmatorii factori Gtimp- cost resurse materiale si umane. Metoda consta in di+i,area actiunilor comple$e in parti componente - care se numesc activitati) $etodologia anali1ei drumului critic consta in de3inirea listei de activitati de catre specialisti- care pe ba,a e$perientei stabilesc acti+itatile imediat precedente ;conditionarile? si durata fiecarei acti+itati care poate a+ea caracter G determinist ;se cunoaste cu e$actitate? probabilist ;se calculea,a durata medie probabila? determinare prin simulare

Ti'uri de activitati G propriu-,ise ;consuma timp si resurse? tip asteptare ; consuma numai timp? ficti+e ; nu consuma nici timp- nici resurse- dar sunt introduse din considerente de repre,entare grafica?

Evenimentele N momentele caracteristice ale unei actiuni comple$e si repre,inta stadii de reali,are a acti+itatiilor L se re're1inta su- 3orma unor noduri F

O activitate A se poate desfasura intre termenul minim al e+enimentului precedent i si termenul ma$im al e+enimentului urmator 6- adica o anumita acti+itate este definita de e+enimentul de inceputrespecti+ de terminare.

1 d i @

tmin

tma?

tminItma?

d I re're1inta durata de des3asurare a acti+itatii 1- aceasta poate a+ea sau nu o re1erva in functie de termenele in care se desfasoara L

re,er+a totala

R M tma?9tmin9d

)ntr-un gra3 se pot lua in considerare diferite succesiuni de acti+itati plecand de la inceperea primei acti+itati pana la terminarea ultimei acti+itati.

De3initie # Fumim gra3 o perec0e ordonat de mulimi- notat KI;@-S?- unde @ este o mulime finit *i ne+id de elemente numite noduri sau +/rfuri- iar S este o mulime de perec0i ;ordonate sau neordonate? de elemente din @ numite muc0ii ;dac sunt perec0i neordonate? sau arce ;dac sunt perec0i ordonate?. An primul ca,graful se nume*te neorientat- altfel acesta este orientat.

&ste important de retinut faptul ca cea mai lunga succesiune determina durata minima 'osi-ila de e?ecutie a intregii actiutniD acesta fiind de fapt drumul critic al gra3ului) "rin urmare- drumul critic al unui gra3 este succesiunea activitatilor dintre nodul initial si nodul 3inal care au o re1erva nula . "rin te0nica calculului drumului critic al unui graf se poate determina durata minima 'osi-ila de reali1are a actiunii com'le?e) "rinci'alul avanta@ se refera la determinarea cu anticipatie a duratei de e$ecutie a proiectelor comple$e- cu o apro$imatie acceptabila si cu respectarea legaturilor logice si te0nologice dintre acti+itati.

/) $odele stoc4astice $odele liniare stoc4astice cu vectorii - si c D aleatori )n situatia in care intr-o problema de programare liniara- unul sau mai multi dintre coeficientii a 6-b6-c6 sunt +ariabile aleatoare cu o anumita repartitie- problema se numeste stoc4astica) Functia de re'artitie a valorii o'time a lui 3 I &min;ma$?- care repre,inta +aloarea medie a minimului sau ma$imului functiei obiecti+. Kasirea functie de repartitie nu constituie o re,ol+are completa a problemei de programare sto0astica.functia de repartitie ofera multimea +alorilor functiei obiecti+- iar alegerea +alorii acesteia depinde de decident.

"rogramarea stoc4astica cu vectorul c aleator Consideram functia obiecti+ f;$?IiM;c??$- M;c?este +ectorul ale carui componente sunt +alorile medii M;c1?- M;c2?..M;cn? ale +ariabilelor independente c1- c2-.cn

"rogramarea stoc4astica cu vectorul - aleator Rectorul b se inlocuieste cu +ectorul M;b? ale carui componente sunt +alorile medii M;b i? - iI1-2...male +ariabilelor aleatoare bi. "entru ambele ca,uri se poate aplica metoda descrierii complete care consta in adaptarea algoritmului 7imple$ pentru determinarea raportului solutiei optime.

$odele analitice si de simulare 'entru 'rocese de stocare

$odelarea economico9matematica a proceselor de stocare in conditii de concurenta a condus la de,+oltarea teoriei stocurilor- care lucrea,a cu multimi si indicatori specifici."rin aplicarea acestei teorii se pot reali,a economii cu depo,itareaMstocarea materialelor si se pot diminua imobili,arile de fonduri banesti in stocuri. Elementele 'rinci'ale ale unui 'roces de stocare #

1. cererea de consum care poate fi G cunoscuta V modele deterministe cu cerere constanta sau cu cerere +ariabilaL necunoscuta- dar pre+i,ibila V modele probabiliste

2. cantitatea de a'rovi1ionare cu care se face reapro+i,ionarea la inter+alele stabilite in cadrul perioadei de gestiune in functie de caracterul cereriiL /) 'aramentrii tem'orali perioada de gestiuneI1 inter+alul de timp dintre 2 apro+i,ionari successi+e durata de apro+i,ionare momentul la care se emit comen,i

4. costurile E c0eltuielile ce se efectuea,a pentru derularea procesului de apro+i,ionareaducerea- depo,itarea- stocarea materialelor si satisfacerea cererii de consum L Costul de lansare a comen1ii Cc lB include toate c0eltuielile ce se fac la intocmirea comen,iitransmiterea la furni,or- pregatirea li+rarii unei parti,i de materiale- c0eltuieli de transportdeplasarea delegatului- etc. Costul de stoc CcsB include toate c0eltuielile efectuate pe timpul stationarii resurselor materiale in stoc- respecti+ Gc0eltuieli cu primirea- receptia- tranportul intern- depo,itare- conser+are- etcL

Costul de 'enali1are N apare atunci cand la un moment dat cererea de consum este mai mare decat stocul e$istent- deci cererea nu poate fi satisfacuta integral sau partial L costul este format din amen,i- c0eltuieli suplimentare.

Eta'e de re1olvare 'ractica a 'ro-lemelor de gestiune a stocurilor #

1. studiul informational si deci,ional actual al gestiunii stocurilor L 2. prelucrarea automata a e+identei stocurilor ;intrariMiesiri?L 3. gruparea selecti+a a stocurilor pe cele 3 grupe ;1M8MC?L 4. studiul statistic al comportarii in dinamica a cereriiL 5. calculul costurilor specifice- respecti+e cost de lansare- stocare si de rupereL !. testarea modului in care datele culese satisfac cerintele unor modeleL .. studiul legii de repartitie a cererii pentru materiile prime- materiale din grupa 1L #. anali,a manageriala pri+ind modelarea matematica a materialelor din grupa 1L %. modelarea proceselor de stocare pentru materialele din grupa 1L 1(. anali,a economica a re,ultatelor pentru materialele din grupa 1L 11. testarea posibilitatilor de modelare a gestiunii stocurilor pentru materialele din grupele 8 si CL 12. daca raspunsul este afirmati+ - se parcurg etapele de la .-1( si pentru materialele din grupele 8 si CL

$odel analitic de stocare

)pote,ele de lucru ale modelului G cerere constanta perioade egale de gestiune considerata I 1 an

&$presii de lucru G

n(I v 2Oc1OFMcsO'

FMnI'MtI nr de comen,i

'I n'MtI ciclul de reapro+i,ionare C1OFMn(I costul total de lansare

1M2OcsO'On(- costul total de stocare

FI cererea anuala pentru un material 'Iperioada de gestiune C1Icost lansare CsIcost stocare n(I cantitatea optima de apro+i,ionare tI ciclul de reapro+i,ionare

;!; !O=RAF!E

1. Raiu9SuciuD C)F u-anD F)F J0ncu D)F CiocoiuD N) 9 Modelare economicD &d. 17&- 8ucure*ti- 2((% 2. CaracotaD D) - (&ndamentarea deciziilor )n previzionare- &ditura 4undaiei 1ndrei waguna- Constana- 2((!. 3. =4ic =raielaD =rigorescu Carmen Sudit4 - ,naliza economico-financiar&ditura Sni+ersitaria- 8ucure*ti- 2((#L 4. =4eorg4iuD Al) - ,naliza economico-financiar la nivel microeconomic- &ditura &conomic- 8ucure*ti- 2((4. 5. NicolescuD O) N Si$teme moderne i te*nici manageriale ale organizaie, &ditura &conomic- 8ucure*ti- 2(((.