Student arhitect Szasz-Bertalan Eszter - anul VI An universitar 2013-2014

SCOALA DE VA A-CE!" # DE A "A

$%ES"ES#&# I " ADI"IO!ALE A DELE!ES"I'

AD ESA( )iata

*+ana nr,1-. %un,"urda. /ud,Clu/

"E%A DE ) OIEC"A E 0I 1#!C2I#!I

C# S( LE&ISLA2IE Lect*r drd, arh C*rina Lucescu A3lica4ie e5a+en scris 6 Sesiunea iarn7 2014
DE!#%I E ) OIEC" DI)LO%8( SCOALA DE VA A-CE!" # DE A "A $%ES"ES#&# I " ADI"IO!ALE A DELE!ES"I'
1

I!DICA"IV ) OIEC"(

100 )D 9 2014

1A:A (

"E%A DE ) OIEC"A E 0I 1#!C2I#!I

LOCALI:A E(

O%;!IA )iata *+ana nr,1-. %un,"urda./ud,Clu/

BE!E1ICIA 9 ) O) IE"A (

1undatia 1a+iliei atiu. Indrei si )a+ela atiu

AD%I!IS" A"O (

) OIEC"A!"(

Stud,arh, Szasz-Bertalan Eszter

DA"A(

2014

- E5e+3lar 01 ) OIEC" 100 )D 9 2014 SCOALA DE VA A-CE!" # DE A "A

"E%A DE ) OIEC"A E 0I 1#!C2I#!I

2

LISTA DE SEMNTURI

) OIEC"A!"(

Stud,arh, Szasz-Bertalan Eszter

<!D #%8"O A =I"EC"# 8( <!D #%8"O S" #C"# I(

C*n>,univ,dr,arh, u5andra !E%"EA!#

Lect*r,univ,dr,in?, Stelica "OBA

<!D #%8"O I!S"ALA2II(

Lect*r, univ,dr,in?, Ana %aria BI O

) OIEC" 100 )D 9 2014 SCOALA DE VA A-CE!" # DE A "A

"E%A DE ) OIEC"A E 0I 1#!C2I#!I

BO DE O# )IESE SC ISE. DESE!A"E 0I 1O"O& A1II

3

- 1*aie de ca37t - Lista de se+n7turi - B*rder*u 3iese scrise. desenate @i >*t*?ra>ii )IESE SC ISE. DESE!A"E 0I 1O"O& A1II Ca3, 1, - ELE%E!"E DE EC#!OA0"E E A OBIEC"IV#L#I $CL8DI E EAIS"E!"8 - IS"O IC89%O!#%E!" IS"O IC' Ca3, 2, - LE&ISLA2IE 0I S"A!DA DE A)LICABILE Ca3, 3, - DA"A EB SC# " IS"O IC Ca3, 4, - DESC IE E 9 E"A)E DE CO!S" #C2IE 9 I%)O "A!28 Ca3, C, - S"A EA DE CO!SE VA E 9 DE& ADA E Ca3, D, - DOC#%E!"A2II 0I L#C 8 I A!"E IOA E Ca3, -, - !ECESI"A"EA 0I O)O "#!I"A"EA I!VES"I2IEI Ca3, E, - E"A)I:A EA ) OIEC"8 II Ca3, F, - ) I!CI)II DE ABO DA E 1#!C2IO!AL8 Ca3,10,- OBLI&A2I ALE ) O) IE"A #L#I 9 BE!E1ICIA #L#I DE 1OLOSI!28 9 AD%I!IS" A"O #L#I Ca3,11,- A!EAE LA "E%A DE ) OIEC"A E )IESE DESE!A"E 0I 1O"O& A1II Fotografii documentare ( fig.1.1 1.16) Scheme Functionale ( P+E1+E2)

) OIEC" 100 )D 9 2014 SCOALA DE VA A-CE!" # DE A "A Proiect extindere si reconversie a Fa ricii de !ere din "urda# S$%&'& (E )&*&#$E+"*, (E &*"&

"E%8 DE ) OIEC"A E 0I 1#!C2I#!I )E!" # SCOALA DE VA A 6 CE!" # DE A "A

%*nu+ent ist*ric de val*are nati*nal7 3e Lista %*nu+entel*r Ist*rice 2010 cu c*dul de Gnre?istrare CH-II-+-B-0--E-,
4

F&!*-$& (E !E*E # ",*(&

)iata

*+ana nr,1-. %un,"urda. /ud,Clu/ EC#!OA0"E E A OBIEC"IV#L#I

Ca3,1, - ELE%E!"E DE
1,1, DE!#%I E(

$CL8DI E EAIS"E!"8 - IS"O IC89%O!#%E!" IS"O IC'

.onument istoric de valoare nationala /e 'ista .onumentelor -storice 2010 cu codul de '.-1 CH---#m#!#02232 Piata *omana nr.124 .un."urda4 5ud.$lu5 1aIrica de Bere De3*zit Sc*ala de vara 6 Centru de Arta 1undatia 1a+iliei atiu( Indrei si )a+ela atiu 1undatia 1a+iliei atiu( Indrei si )a+ela atiu

1,2, LOCALI:A E( 1,3, 1#!C2I#!EA A!"E IOA 8( 1,4, 1#!C2I#!EA AC"#AL8( 1,C, 1#!C2I#!EA ) O)#S8( 1,D, ) O) IE"A ( 1,-, BE!E1ICIA DE 1OLOSI!28(

1,E, AD%I!IS" A"O ( #

Ca3, 2, - LE&ISLA2IE 0I S"A!DA DE A)LICABILE

C*n>*r+ le?ii 42292001 /rivind /rote5area monumentelor istorice Art,1.- $2' 6n sensul /re7entei legi4 monumentele istorice sunt unuri imo ile4 construc8ii 9i terenuri situate /e teritoriul *om:niei4 semnificative /entru istoria4 cultura 9i civili7a8ia na8ional; 9i universal;. Art, F, # $1' Pentru fiecare monument istoric se instituie 7ona sa de /rotec8ie4 delimitat; /e a7a re/erelor to/ografice4 geografice sau ur anistice4 <n func8ie de trama stradal;4 relief 9i caracteristicile monumentului istoric4 du/; ca74 /rin care se asigur; conservarea integrat; 9i /unerea <n valoare a monumentului istoric 9i a cadrului s;u construit sau natural.
5

Art, CF, # P:n; la instituirea 7onei de /rotec8ie a fiec;rui monument istoric /otrivit art. = se consider; 7on; de /rotec8ie su/rafa8a delimitat; cu o ra7; de 100 m <n localit;8i ur ane4 200 m <n localit;8i rurale 9i >00 m <n afara localit;8ilor4 m;surat; de la limita exterioar;4 de 5ur#<m/re5urul monumentului istoric.

Ca3, 3, - DA"A EB SC# " IS"O IC

3,1, DA"A E
Fa rica a fost construit; <n mai multe fa7e <ntre anii 12=6#131? la comanda lui 'a7;r Simon .endel4 un evreu ogat din "urda. &nsam lul de cl;diri al fa ricii a fost extins; si renovat; <n anul 13304 iar cl;direa /rinci/al; a fost terminat; a ia <n anul 1=114 c:nd ansam lul ca/;t; forma actual; care nu s#a schim at ma5or <n ultimii 100 de ani.

Plan de incadrare ( fig.1.1)

3,2, SC# " IS"O IC

%cu/:nd un loc cheie <n imaginea orasului4 istoria Fa ricii de !ere din "urda se leag; str:mt de istoria orasului "urda. .unici/iul "urda se /re7int; a7i vi7itatorului ca un oras <n care civili7atia contem/oran; a alterat <ntr#o /ronuntat; m;sur; farmecul de oras cu ad:nci r;d;cini istorice. &se7at <ntre (ealurile $et;tii4 @:nelor4 Suia la vest4 )ersantii Salinelor la est si *:ul &ries la Sud4 orasul /;strea7; str;7i cu alur; sinuoas;4 /ro/ortii omenesti ale volumelor4 siluete /unctate de turlele isericilor <ntre care se <nalt; si cl;direa fa ricii de ere. 6n ceea ce /riveste istoria Fa ricii de !ere din "urda cel mai im/ortant atestat istoric este /iatra cio/lit; care A/ovestesteB c; fa rica de ere a fost ridicat; <n 12=6 /entru a# l <nveseli /e !achus4 care st;tea su/;rat4 cu ca/ul <ntr#o /arte.
6

Fa rica de ere a fost <nfiintat; ca societate /e actiuni <n 5urul anului 1323 si scurt tim/ du/; aceast; schim are a fost extins; si renovat; <n 1330. $l;direa /rinci/al;4 cor/ul cel mai cunoscut si em lema de a7i al ansam lului4 a fost terminat; a ia <n anul 1=11. ,ltima /arte reali7at; este /artea estic;4 unde structura este reali7at; din eton armat. Fa rica a /urtat la <nce/ut denumirea AFa rica de !ere .endelB si era renumit de erea de un; calitate (unele considerau chiar cea mai un; ere din &rdeal). 6n anii 20 ai secolului al CC#lea denumirea ei a fost schim at; <n AFa rica de !ere "urdean;B. 6n 1=22 AFa rica de !ere "urdean;B functiona cu =0 de anga5ati si /roducea >0.000 de hectolitri de ere anual. ,n moment im/ortant /entru rolul de re/er <n oras4 /e care -#a avut din totdeauna4 marchea7; anul 1=D64 <nce/:nd de c:nd strada al;turat; se va numi EStrada Fa ricii de !ereE. 'a <nce/utul anilor ?0 tot ansam lul fa ricii a fost cum/;rat de turdeanul Fermann &uslander. Fa rica a fost <nchis; <n tim/ul celui de al doilea *;7 oi .ondial4 c:nd cl;direa a fost grav de7afectat;. (u/; r;7 oi si#a reluat activitatea4 iar <n 1=?2 a fost nationali7at;. &/are mentionat; documentar in 1=?=4 cu adresa str. Ecaterina )arga nr. 16#124 <ntr#o dare de seam; statistic;4 ca si sucursala de la "urda a 6ntre/rinderii -ndustriale de stat <nainte # Fa rica de !ere $lu5.

Ca3, 4, 6 DESC IE E 9 E"A)E DE CO!S" #C2IE 9 I%) O "A!28

4,1, DESC IE E
Pe terenul Fa ricii de !ere din "urda se g;sesc urm;toarele constructii care alc;tuiesc ansam lul fa ricii1 #cl;direa /rinci/al;4 de7afectat; care re/re7int; cl;direa studiat; cor/ul de /roductie a maltului #o cas; din 12=64 fost cor/ de locuinte4 reconstruit; <n 131? # ar;ci de de/o7itare #un /unct de energie #dou; /uncte de control

Plan de situatie ( fig.1.2).

)olumele sunt com/use <ntr#un ansam lu com/lex4 cu diverse /inioane si un mic turn. $osul de fum am/lasat /e fatada /rinci/al; este o /re7ent; marcant; <n com/o7itie si /une <n evident; caracterul industrial al cl;dirii.

&nsam lul Fa ricii de !ere ( fig.1.D) 6n;ltimea su ansam lurilor varia7; <ntre /arter si /arter cu dou; eta5e. Su o /arte a cl;dirii se afl; /ivnita de fermentare. $ele dou; su ansam luri ma5ore sunt1 7ona de /roductie care ocu/; halele din /artea vestic; a cl;dirii si 7ona de deservire ( irouri4 gru/uri sanitare4 vestiare4 de/o7ite etc.) situat; <n /artea estic; a cl;dirii. 'a nivelul /arterului se g;sesc mai multe accese <n cl;dire. (intre acestea4 doi ne duc la c:t o scar;4 cu a5utorul c;rora nivelele su/erioare /ot fi accesate. &m ele noduri de circulatie verticale se g;sesc /e /artea estic; a cl;dirii. (in casa sc;rii /e /artea nordic; a cl;dirii /oate fi accesat; sala din coltul nord estic al cl;dirii. "ot /e aceast; /arte a cl;dirii4 de#a lungul fatadei estice se afl; dou; /latforme ridicate4 de /e care se deschid usile Ade alimentareB /rin care a5ungem <n niste s;li mari de de/o7itare.

Platformele /entru alimentarea de/o7itelor ( fig.1.?) % /latform; similar; se g;seste si de a#lungul fatadei nordice. (ins/re vest cl;direa are un singur acces la /artea nordic;4 unde se intr; <n sala din coltul nord vestic .

Planul Parter ( fig.1.>)

Eta5ul 1 si 2 /ot fi accesate /rin cele dou; noduri de circulatie verticale mentionate mai sus. +odul de circulatie vertical; din /artea nord estic; ne duce <n fosta 7on; de irou4 la eta5ul 1 si 7ona de vestiare la eta5ul 24 din care se /oate urca <n sar/anta turnului.

Scara interioara ( fig.1.6)

9

$ealalt; scar; ne duce <n 7ona de /roductie. 'a eta5ul <nt:i4 <n dou; s;li s/atioase se afla 7ona de maltificare si germinare4 deasu/ra c;reia4 la eta5ul 2 care este de5a sar/anta era 7ona de de/o7itare <n /artea vestic;4 si 7ona de r;cire al maltului la /artea estic;.

Planurile eta5ului 1 si 2 ( fig.1.2)

10

Fotografii din interioarul cladirii ( fig. 1.3)

Structura de re7istent; a cl;dirii este din c;r;mid; /lin; res/ectiv4structur; de cadre4 de st:l/i si grin7i din eton armat. 6n ca7ul <nc;/erilor cu deschideri mari grin7ile de eton armat au o sectiune varia il;4 <ngros:nd s/re 7ona de re7emare4 a5ung:nd la o <n;lGime de 30#100cm. $el mai s/ectaculos su ansam lu4 at:t din /unct de vedere structural c:t si s/atial este aco/erisul. Sar/anta cl;dirii este una com/lex;4 aco/erind mai multe cor/uri cu diferite <n;ltimi. &stfel cea mai 5oas; /arte4 /artea nordic vestic; nu are un /od accesi il. Podul /;rtii nord estice <m/reun; cu /odul turnului desi accesi il nu avea o functiune anume. Partea sud estic; este aco/erit la nivelul eta5ului 24 <n acest /od era 7ona de r;cire al maltului. $ea mai s/ectaculoas; structur; se g;seste <n 7ona sud vestic;4 unde <n;ltimea fermelor se a5unge la 6#2 metrii. &ici era de/o7itat; materia /rim; /entru ere.

.ansarda ( fig. 1.=) 6nvelitoarea este de ta l; ondulat;4 tigl; ceramic; si /l;ci de a7 ociment.

11

)edere s/re cosul de fum ( fig. 1.10)

4,2, E"A)E ) I!CI)ALE DE CO!S" #C2IE(

&nsam lul de cl;diri al fa ricii a fost extins; si renovat; <n anul 13304 iar cl;direa /rinci/al; a fost terminat; a ia <n anul 1=114 c:nd ansam lul ca/;t; forma actual; care nu s#a schim at ma5or <n ultimii 100 de ani.

4,3, I%)O "A!2A

Finisa5ul este de tencuial; cu decoratiuni din /laca5 de c;r;mid;. Placa5ul de c;r;mid; imit; arcuri structurale4 creea7; r:ie ori7ontale4 <m/arte su/rafetele mari ale fatadei. Pe l:ng; acestea exist; mici decoratiuni geometrice si /iloni de tencuite <n culoare al ;. $:teva elemente functionale sunt folosite ca elemente decorative <n com/o7itia fa ricii cum ar fi cosul de fum4 /inioanele a ordate <n multi/le feluri4 t:m/l;ria metalic; de mari dimensiuni.

Ca3, C, - S"A EA DE CO!SE VA E 9 DE& ADA E

C,1, S"A EA 1I:IC8 AC"#AL8
$l;direa a fost de7afectat; si golit; <n anii =0 a secolului trecut. Starea ei <n momentul de fat; nu este foarte grav;. 6nvelitoarea necesit; unele interventii minore /entru a <m/iedica infiltratiile4 care au dus la cresterea vegetatiei /e aco/eris4 c;derea tencuielii4 /utre7irea c;r;mi7ii4 deteriorarea etonului si /rin urmare corodarea arm;turilor <n unele 7one.

12

&ncadrament de usa deteriorata ( fig. 1.11)

Sala situata la /arter folosita in /re7ent /entru de/o7itare ( fig. 1.12)

13

-nfiltratiile la aco/eris ( fig. 1.1D) ":m/l;riile originale din lemn si metal s#au /;strat /este tot4 este <nc; /osi il; readucerea lor <ntr#o stare un;.

Ca3, D, - DOC#%E!"A2II 0I L#C 8 I A!"E IOA E

D,1, 1I0A DE %O!#%E!"
Parteneriat /entru valorificarea /atrimoniului arhitectural industrial din *omania1 /roiect finantat de Huvernele -slandei4 Princi/atului 'ichtenstein si +orvegiei /rin .ecanismul Financiar al s/atiului Economic Euro/ean

D,2, )LA!# I IS"O ICE

Farta istorica orasul "urda cca. 120D ( fig.1.1?)

14

&dministra8ia Fondului $ultural +a8ional &/rilieI&ugust 20124identificarea 7onelor de im/ortan8; arheologic; ( fig.1.1>)

Farta istorica a orasului "urda cca. sec. 1> (J) ( fig.1.16)

15

Ca3, -, - !ECESI"A"EA 0I O)O "#!I"A"EA I!VES"I2IEI

-,1, !ECESI"A"EA 0I O)O "#!I"A"EA I!VES"I2IEI ) O)#SE
Proiect extindere si reconversie a Fa ricii de !ere4 "urda S$%&'& (E )&*& $E+"*, (E &*"& "*&(-"-%+&'& (.estesuguri "raditionale &rdelenesti) % scoala de vara /entru co/ii4elevi4studenti4 chiar si adulti4 unde /ot invata si in teorie si in /ractica totul des/re mestesuguri traditionale4 de la mesterii4 care stiu sa /ractice mestesugurile.

-,2, %O"IVA EA 1#!C2I#!II ) I!CI)ALE ) O)#SE

&rta /o/ulara romaneasca sur/rinde /rin marea varietate a numeroaselor mestesuguri traditionale1 tesutul4 cusutul4 co5ocaritul4 fieraritul4 tam/laria4 rotaritul4 confectionarea mastilor /o/ulare4 /ictura icoanelor4 olaritul. Elementele artistice ale ficaruia dintre aceste mestesuguri sunt oglinda fidela a istoriei si culturii regiunilor din care /rovin. -n urma cu sute de ani4 /racticarea acestor mestesuguri era de fa/t modul de viata a locuitorilor satelor romanesti. .esterii din satele romanesti transmit si asta7i tinerilor si co/iilor4 cu dedicatie4 dragostea fata de traditia /o/ulara4 in asa fel incat mestesugurile de demult sa su/ravietuiasca si in tim/urile moderne.

-,3, CO%)A"IBILI"A"EA C# %EDI#L $A 1#!C2I#!II ) I!CI)ALE ) O)#SE '

(esi la /rima se /are c; fa rica de ere are o locatie exce/tional;4 din cau7a organi7;rii sla e al circulatiei <n oras a/ar multe /ro leme <n vecin;tatea sitului. &flat la intersectia /latformei industriale cu 7ona re7idential;4 <n imediata vecin;tate a singurului /od /este r:ul &ries4 a/ar dificult;ti legate de /oluarea determinat; nu at:t de activitatea economic; /ro/riu#7is; c:t si de circulatia mi5loacelor de trans/ort rutier grele4 care traversea7; 7ona /entru a accede la unit;tile industriale res/ective. "otusi4tre uie mentionat; fa/tul c; am/lasamentul fa ricii ofer; /osi ilit;ti exce/tionale /entru o functionare de succes al cl;dirii.

-,4, ELA2IA C# CO%#!I"A"EA $A 1#!C2I#!II ) I!CI)ALE ) O)#SE'

Parcela fa ricii de ere din "urda se afl; la sud de intersectia <ntre drumul national E6% si strada &l a -ulia4 <n axul str;7ii 'i ert;tii4 care vine din centrul orasului. 'a est este <nvecinat de r:ul &ries4 la sud de /:r:ul S:ndului4 iar la vest de o 7on; re7idential; de case unifamiliale de care este <m/;rtit de strada .iron $ostin.

Ca3, E, - E"A)I:A EA ) OIEC"8 II

E,1, CO!CE)2IA &E!E AL8 DE ) OIEC"A E(
Proiect extindere si reconversie a Fa ricii de !ere4 "urda S$%&'& (E )&*& $E+"*, (E &*"& "*&(-"-%+&'& (.estesuguri "raditionale &rdelenesti) % scoala de vara /entru co/ii4elevi4studenti4 chiar si adulti4 unde /ot invata si in teorie si in /ractica totul des/re mestesuguri traditionale4 de la mesterii4 care stiu sa /ractice mestesugurile.

E,2, DE1ALCA EA )E OBIEC"E 0I CA"E&O II DE L#C 8 I( A, S"#DII 0I CE CE"8 I ) ELI%I!A II S",(-, (E &*F-"E$",*K1 - *eleveul situa8iei existente - *eleveul degrad;rilor documentar fotografic
16

- *eleveul interven8iilor S",(-, &*FE%'%H-$1 - cercetare arheologic; ra/ort de cercetare arheologic; /reventiv; - execu8ie s;/;turi arheologice S",(-, -S"%*-$%#&*F-"E$",*&' S",(-,IECPE*"-@K $%.P%+E+"E &*"-S"-$E ECPE*"-@K "EF+-$K S"*,$",*K S",(-- P*-)-+( "E*E+,'1 - studiu hidro#geotehnic cu sonda5e - ridicarea to/o "E.K (E P*%-E$"&*E L- F,+$M-,+B, ) OIEC" DE E5tindere si rec*nversie a 1aIricii de Bere"urda- SCOALA DE VA A-CE!" # DE A "A S",(-, (E FE@&!-'-"&"E P*%-E$" "EF+-$ (%$,.E+"&M-E "EF+-$K PE+"*, &,"%*-@&*E& ECE$,"K*-- ',$*K*-'%* (E $%+S"*,$M-- (("&$) (E"&'-- (E ECE$,M-E C, L#C 8 I S#)LI%E!"A E P" 9i (E1 - *EME'E EC"E*-%&*E L- !*&+L&.E+"E - &.E+&N&*E EC"E*-%&*K (-+$-+"K)1 sistemati7are vertical; com/o7i8e arhitectural#/eisagistic;

Ca3, F, - ) I!CI)II DE ABO DA E 1#!C2IO!AL8

F,1, O &A!I:A E 1#!C2IO!AL8
Functiunile /ro/use in cladirea /rinci/ala1 Sali de ex/o7itie Sali de curs &teliere /entru /racticarea mestesugurilor traditionale *estaurantI$afenea Functiunile /ro/use in cor/ul extins1 $a7are Sali de curs &teliere /entru /racticarea mestesugurilor traditionale

F,2, ELE%E!"E CO%)O!E!"E 9 DESC IE E 1#!C2I#!I(

P&*"E*1 Fol de intrare *estaurant !ucatarie Sali de curs &dministratie $asa scarii Sala de /ractica P'&+ E"&N 11 Sala de ex/o7itii &telier de /ractica $asa scarii Hru/uri sanitare P'&+ E"&N 21 Sala de ex/o7itii Fol FoOer &telier $asa scarii

17

Ca3,10, - OBLI&A2I ALE ) O) IE"A #L#I 9 BE!E1ICIA #L#I DE 1OLOSI!28 9 AD%I!IS" A"O #L#I

C*n>*r+ Le?ii nr, 42292001( P:n; la deschiderea 9antierului4 r;m:ne <n sarcina eneficiarului de folosin8; 9i a administratorului de cl;dire asigurarea /a7ei o iectivului /recum 9i <ntre8inerea acestuia du/; rece/8ia final; a lucr;rilor de execu8ie. C*n>*r+ Le?ii nr,42292001( .onumentele4 indiferent de categoria lor4 eneficia7; de o z*n7 de 3r*tec4ie4 sta ilit; /rin art. >=4 /entru mediul ur an4 la 100 m radiar de la limita acestuia4 <n condi8iile <n care nu exist; reglement;ri s/eciale.

Ca3,11, - A!EAE LA "E%A DE ) OIEC"A E

Fotografii documentare ( fig. 1.1 1.16) Fisa de /atrimoniu industrial Scheme functionale (P+E1+E2)

18

<nt*c+it. Student arh, Szasz-Bertalan Eszter

19