Sunteți pe pagina 1din 7

Parintele Ioanichie Balan: Care este definitia cea mai cuprinzatoare a Sfintei liturghii?

Parintele Dumitru Staniloae: Definitia cea mai cuprinzatoare a Sfintei Liturghii este ca ea este continuarea principala a lucrarii lui Hristos in orice timp. Ea ni L face prezent si ni L comunica real pe Hristos! in starea permanenta de "ertfa si de in#iere! ca sa ne insusim si noi puterea de "ertfa opusa egoismului si placerilor trecatoare! si sa intarim in sufletul nostru puterea #iitoarei in#ieri pentru #esnica fericire a unirii iu$itoare cu Hristos si cu semenii. In ce masura Sfanta Liturghie este "ertfa nesingeroasa a lui Hristos? In Sfanta Liturghie are loc prefacerea darurilor noastre de paine si #in in %rupul si Sangele lui Hristos! in starea de "ertfa in care s au transpus ele pe &olgota. 'mintirea lui Hristos! starea Sa de "ertfa de pe &olgota e asa de accentuata! si El ramane asa de mult in simtirea ei! ca stare de suprema daruire %atalui! din compatimire si iu$ire fata de oameni si din #ointa de a $irui prin ea moartea noastra! incat o traieste neincetat in eficienta ei! dar fara ca ea sa fie o continua #arsare a sangelui Sau. In Sfanta Liturghie El preface fundamentul ontologic al painii si #inului in %rupul si Sangele Sau! traite in starea permanenta de "ertfa! prin chemarea Duhului Sfant de catre preot! insotita de rugaciunea credinciosilor. Simtirea de catre Hristos a starii de "ertfa pentru noi! il tine in gradul cel mai apropiat de noi si gata de a ni Se comunica su$ chipul painii si #inului ori de cate ori il chemam prin preot sa faca aceasta. De ce se numeste Sfanta Liturghie si Euharistie? Cand anume si cum multumim lui Dumnezeu in timpul Sfintei Liturghii? Sfanta Liturghie e toata o pregatire a credinciosilor prin rugaciunile preotului si ale lor! pentru momentele prefacerii darurilor lor de paine si #in in %rupul si Sangele lui Hristos! si ale impartasirii de ele. 'ceste doua e#enimente spirituale incheie si incoroneaza Sfanta Liturghie. Iar intrucat prezenta %rupului si Sangelui Domnului! spre a se impartasi credinciosii! constituie Euharistia! iar Sfanta Liturghie culmineaza in ea! intreaga Sfanta Liturghie se poate numi si Euharistie. Iar prezenta amintita in scopul amintit se numeste Euharistie! sau ()ultumire(! pentru ca insusi Hristos a prefacut la Cina cea de %aina painea si #inul in %rupul si Sangele Sau! multumind (%atalui(! pentru ca L a trimis sa Se faca om si sa Se aduca "ertfa prin %rupul si Sangele Sau pentru oameni si sa Se dea lor su$ chipul acestora pentru mantuirea lor. E o multumire adusa %atalui si ca *m in numele oamenilor. Cu atat mai mult prefacerea painii si #inului in %rupul si Sangele Domnului! pentru a Se da noua! e un moti# de (multumire( a noastra catre %atal+ $a si catre Hristos insusi. E supremul act de iu$ire al lui Dumnezeu catre noi! deci si supremul moti# de multumire al nostru catre El. De aceea! comunitatea canta lui Dumnezeu! in #reme ce prin Sfantul Duh chemat de preot se sa#arseste prefacerea: (Pre %ine %e laudam! pre %ine $ine %e cu#antam! %ie iti multumim! Doamne! si ne rugam %ie! Dumnezeului nostru(. Il laudam pe Dumnezeu pentru marea iu$ire ce ne o arata si pentru marea minune prin care ne comunica iu$irea Sa! prefacand painea si #inul in %rupul si Sangele ,iului Sau! spre a ni Se da noua. Care este legatura intre "ertfa si Euharistie si care este efectul lor pentru mantuirea omului! a lumii intregi? Prin Euharistie Domnul Hristos ni Se ofera noua in starea de "ertfa in care Se aduce %atalui ca om! in numele nostru! pentru noi. Prin "ertfa de pe &olgota a ridicat din nou umanitatea in relatia de daruire catre Dumnezeu %atal! dupa ce aceasta umanitate sla$ise legatura cu %atal prin pacat. Dandu se noua in timpul Liturghiei! ne alipeste pe toti Sie si ca om in aceasta stare de totala predare %atalui! ca "ertfa adusa din iu$ire! ca om! ca sa atraga si iu$irea %atalui fata de noi! dupa ce si a atras o Hristos ca om in numele nostru. in fata omeneasca a lui Hristos care Se preda %atalui ca "ertfa! %atal pri#este cu iu$ire fata tuturor oamenilor. Dar acestia tre$uie sa si insuseasca starea de

"ertfa a lui Hristos catre %atal! ca iu$irea cu care ne pri#este %atal #irtual pe toti in ,iul Sau! sa de#ina o iu$ire actuala fata de fiecare dintre noi! care ne insusim starea de "ertfa a ,iului Sau ca om. Dar Hristos predandu Se %atalui cu desa#arsita iu$ire! ca om! prin "ertfa Sa! si atragand iu$irea %atalui ca om asupra Sa! intra totodata ca om in plenitudinea #ietii dumnezeiesti! in#ingand moartea prin in#iere. 'ceasta $iruinta asupra mortii ne o comunica si noua Hristos! comunicandu ne starea Lui de "ertfa! care I aduce iu$irea %atalui ca om! datorita iu$irii Lui totale ca om fata de %atal. Deocamdata puterea in#ierii o a#em de la Hristos! sau de la noua Lui relatie ca om cu %atal! ca ar#una ce creste in sufletul nostru! pentru a se actualiza deplin la in#ierea de o$ste! care #a a#ea loc prin refacerea intregului cosmos material cu care trupul omului este in legatura prin patrunderea deplina a puterii trupului in#iat al lui Hristos in tot cosmosul. Daca prin Cu#antul sau printr un cu#ant al Cu#antului s a creat lumea! inseamna ca in El au fost date potential inainte de creare ratiunile lumii intregi! ca un tot armonic! inclusi# ratiunea omului ca chip al Cu#antului dumnezeiesc! su$iect al ratiunilor lumii. Intrupandu Se Cu#antul lui Dumnezeu! si a facut trupul mi"locul cel mai intim prin care sta in legatura ca su$iect uman cu tot cosmosul! putandu l aduna spiritual in sine! dar putandu - si influenta. In#iind cu trupul! Hristos poate face sa sa re#erse peste tot cosmosul starea de in#iere a trupului Sau si deci pot primi si oamenii din cosmosul transfigurat de trupul lui Hristos! trupurile lor in#iate. Dar Hristos intra in relatia de iu$ire cu noi si ne atrage in relatia de iu$ire cu %atal nu numai aducandu Se pe Sine %atalui ca "ertfa si dandu ni Se in aceasta stare si noua! ci lasandu Se adus si de noi ca "ertfa %atalui! pentru ca sa ne aducem si pe noi impreuna cu El. Euharistia este "ertfa lui Hristos adusa %atalui pentru comunitate! si "ertfa comunitatii intre ei! cu Hristos si cu %atal. Si in aceasta se arata dragostea ,iului pentru noi si unirea ce o realizeaza El intre noi si %atal! odata cu atragerea iu$irii %atalui catre ,iul Sau ca om si catre noi. Comunitatea e nu numai primitoarea "ertfei lui Hristos! ci si aducatoarea Lui ca "ertfa! la care se asociaza si ea. in amindoua felurile se umple de $inefacere si puterea inno$ila toare a "ertfei Lui. Cum tre$uie sa intelegem porunca lui Hristos rostita la Cina cea de %aina: (,aceti aceasta spre pomenirea )ea(? Prin porunca ('ceasta sa faceti spre pomenirea )ea( .Luca //! -01! Hristos ne asigura ca El #a fi tot atat de prezent cu noi si Se #a darui su$ chipul painii si #inului! ori de cate ori 'postolii si urmasii lor se #or ruga Lui sa faca aceasta cum a facut o la Cina cea de %aina. Ba chiar le porunceste sa faca aceasta spre a L pomeni pe El! spre a si aduce aminte de ceea ce a facut El atunci. Le cere sa I adreseze Lui rugaciunea de a face mereu pentru ei ceea ce a facut El la Cina cea de %aina! ca sa L pomeneasca. Pomenirea Lui nu este fara prezenta Lui si prezenta Lui nu are loc fara pomenirea Lui. Euharistia nu este o simpla pomenire a lui Hristos fara prezenta Lui! nici nu se o$tine prezenta Lui fara pomenirea a ceea ce s a petrecut la Cina cea de %aina. Intre Cina cea de %aina si "ertfa liturgica sau Euharistia din orice timp! este o stransa legatura. 'ceea o face posi$ila pe aceasta si aceasta ne pune in legatura cu aceea. 2u El are ne#oie de pomenirea noastra! ci noi! ca sa ni Se daruiasca mereu. Care este diferenta dogmatica si liturgica protestante si neoprotestante? intre Liturghia ortodo3a! cea catolica si cele

Diferenta intre Liturghia ortodo3a si cea catolica este ca in Liturghia ortodo3a Domnul se face prezent cu %rupul si Sangele Sau prin chemarea Sfantului Duh! pe cand in cea catolica prin cu#intele: (Luati! mancati...! Beti dintru acesta toti ...( in liturghia catolica nu se afirma decat o legatura prin amintire! nu prin Duhul Sfant! intre ceea ce s a facut la Cina cea de %aina si ceea ce se face acum. 2u se afirma lucrarea prezenta a Duhului Sfant. Pe cand in *rtodo3ie! credinta in lucrarea prezenta a Duhului Sfant! care prelungeste prezenta si lucrarea lui Hristos este foarte

puternica. Este puternica credinta in Duhul Sfant ca Persoana distincta! si in lucrarea Lui mereu prezenta in orice timp. Se tine seama de faptul ca Hristos Si a inceput si Si continua lucrarea in oameni! dupa inaltare prin Duhul Sfant. 2u e3ista tendinta de a confunda pe Duhul Sfant ca Per soana prin care se prelungesc actele mantuitoare ale lui Hristos cu Hristos insusi care S a inaltat de la noi. In al doilea rand! catolicismul! desi pastreaza credinta in impartasirea cu %rupul si Sangele Domnului! a tinut sa e3plice cu a"utorul distinctiei filosofici aristotelice intre su$stanta painii si accidentii ei misterul euharistic! afirmand ca su$stanta painii si #inului sunt transformate in %rupul si Sangele Domnului! dar accidentii raman .transsu$stantiere1. *rtodo3ia mentine recunoasterea misterului ine3plica$il al prefacerii painii si #inului in %rupul si Sangele Domnului! fara asemenea precizari. In al treilea rand! catolicismul impartaseste pe credinciosi numai su$ chipul azimei! lasand numai preotilor impartasirea si su$ chipul #inului! ceea ce da impresia unui drept pri#ilegiat al preotului. Dar! in timpul din urma catolicii incep sa se apropie in toate aceste trei puncte din urma de gandirea si practica ortodo3a. In#atatura luterana! in parte ca o reactie! in parte ca o prelungire a celei catolice! afirma ca painea si #inul raman in intregimea lor %rupul Domnului! facandu se prezent in paine! su$ paine! cu paine! dar numai pentru cei ce cred cu ade#arat! ceilalti mancand numai painea. Cal#in a #azut in paine si #in numai o putere a %rupului si Sangelui Domnului! nu %rupul si Sangele Domnului! iar neoprotestantii #ad in mancarea painii si a #inului numai un prile" de amintire a Cinei celei de %aina. Daca luteranii! cal#inii si neoprotestantii despart painea si #inul de %rupul si Sangele lui Hristos! catolicii despart numai accidentii de prezenta Lui. De aceea! la luterani! credinciosii se impartasesc de %rupul si Sangele Domnului odata cu mancarea piinii! iar cei necredinciosi nu. La cal#ini chiar cei credinciosi se impartasesc numai de puterea lui Hristos! iar la neoprotestanti! nici de aceasta. La catolici! accidentii piinii si #inului nu fac parte din %rupul lui Hristos! dar primirea lor ofera prile"ul impartasirii de %rupul lui Hristos de dincolo de ele. La ortodocsi cei ne#rednici se impartasesc de %rupul lui Hristos! chiar primind ceea ce numesc catolicii accidentii painii si #inului .I Cor. --! /41. Biserica *rtodo3a nu desparte nimic din paine si #in de %rupul lui Hristos. In#atatura ortodo3a este rezumata de Sfantul Ioan Damaschin astfel: (Painea si #inul se prefac in %rupul si Sangele Domnului. Iar de intre$i de modul cum se face aceasta! multumeste te sa auzi ca prin Duhul Sfant! asa precum tot prin Duhul Sfant si a format Domnul Sie si si in Sine trup din Sfanta 2ascatoare de Dumnezeu. )ai mult nu stim. Stim numai ca Cu#antul lui Dumnezeu este ade#arat si efecti# si atotputernic+ cat despre mod! el este nepatruns. )ai putem spune ca! precum in natura fizica painea se transforma prin mancare! iar #inul si apa! prin $autura! in trupul si sangele celui ce mananca si $ea si nu i de#in un al doilea trup pe langa cel ce l a#ea inainte! tot astfel! painea punerii inainte si #inul si apa se prefac! prin chemarea si co$orarea Duhului Sfant! in chip mai presus de fire! in %rupul si Sangele lui Hristos si nu mai sunt doua trupuri! ci unul si acelasi( .P. &. 05! --55 urm.1. 2u tre$uie sa se uite Cu#antul ipostatic! care a dat fiinta prin puterea lui! la inceput trupului omenesc cu temelia in ratiunea di#ina! iar la nasterea din ,ecioara! trupului ipostasului Sau. El a pus trupul omenesc in general si trupul Sau! in legatura cu painea! ca reprezentanta a hranei cosmice si deci si ratiunea celui dintai cu ratiunea celei din urma. Hristos duce prin #ointa Sa aceasta legatura a trupului Sau cu painea la un grad suprem de intimitate. %rupul de lumina al Domnului! deci ne#azut de ochii nostri de acum! de aceea! dar pastrand toata legatura Lui cu painea! uneste fundamentul

ontologic al painii cat se poate de strans cu trupul Sau! sau ratiunile lor complementare! dar lasa totusi chipul #azut al painii la functia de mediu prin care ni se comunica! ca nu cum#a ne#azand trupul Lui luminos cu ochii nostri de acum! Domnul sa tre$uiasca sa ne con#inga ca mancam trupul Lui! aratandu ni L in starea Lui materiala #azuta. 'stfel! noi primind painea! primim %rupul lui Hristos cu madularele Lui. E ceea ce spune Sfantul Simeon 2oul %eolog: (2oi ne facem madularele lui Hristos! si Hristos Se face madularele noastre. Hristos se face mana mea! Hristos! piciorul ticalosului de mine. )ana lui Hristos! piciorul lui Hristos! eu sunt pacatosul6 )isc mana mea si mana mea este Hristos intreg. )isc piciorul meu si iata ca straluceste ca El(. Cum a fost schim$at la fata trupul lui Hristos in intregime pe %a$or de catre Dumnezeierea Lui! asa este prefacuta in lumina painea intreaga de catre %rupul lui Hristos! facut intreg lumina de Dumnezeirea Lui sau de Duhul Lui cel Sfant! fara ca noi sa L #edem cu ochii de acum. Sfanta impartasanie ne ridica fara sa #edem noi acum! si fara sa simtim! dar crezand in aceasta! in planul e3istentei induho#nicite. %rupul Lui isi e3tinde prezenta Lui induho#nicita in painea si #inul euharistic! de#enite lumini prelungite ale luminii Lui! mediu in care se arata trupul Sau delumina! fara ca noi sa #edem aceasta acum. 'ceasta este o anticipare a prezentei luminoase a %rupului lui Hristos in tot cosmosul! in #iata #iitoare! cand nici o opacitate nu #a mai acoperi prezenta Lui luminoasa! cand nu #a mai fi nici un intuneric! nimic din ceea ce e propriu serii. 'tunci ne #om impartasi mai #izi$il de Hristos prin toate. De aceea ne rugam dupa Sfanta impartasanie: (Da ne noua sa ne impartasim mai cu ade#arat .mai ade#erit1! in ziua cea neinserata a imparatiei %ale(. Daca ne #om #edea noi insine mai clar prezenti unul in altul! cu atat mai mult ne #om #edea prezenti toti in Hristos si pe Hristos prezent in noi! ca centru iz#orator de lumina. %aranul roman #ede in $o$ul de grau din care se face piinea care ne hraneste! ca are in sine pe Hristos. ,aptul acesta isi primeste implinirea deplina in Euharistie. Intr un fel! trupul e painea si painea e trup! chiar prin creatie. )ai ales e trupul Cu#antului care a creat trupul omenesc legat de paine. Dar nu tre$uie uitat ca Hristos ni se da prin chipul painii si #inului in starea Lui de "ertfa si de in#iere! ca sa ne ridice si pe noi in aceasta stare de no$lete umana si de #esnicie luminoasa. In #iata #iitoare! in toata creatia se #a #edea Hristos in stare de "ertfa daruita %atalui si in cea de in#iere! sau toata creatia se #a #edea ridicata in El la aceasta stare. Caci "ertfa inseamna daruirea creatiei %atalui! ceea ce ii procura in#ierea intru lumina #esnica. Caci "ertfa ca daruire totala %atalui este deschidere pentru #iata fara sfarsit si fara lipsuri care iz#oraste din %atal. De ce se sa#arseste "ertfa liturgica zilnic in $iserici si manastiri? 2umai pentru a ne reaminti de "ertfa lui Hristos de pe cruce? 7ertfa liturgica se sa#arseste zilnic in $iserici! aratand permanenta si #esnicia starii de "ertfa a ,iului facut om! menita sa de#ina proprie in #eci si creatiei. Deci! nu se sa#arseste numai pentru a ne aminti de "ertfa lui Hristos! ci si pentru a ne o insusi cat mai des pentru a ne pregati pentru insusirea ei #esnica! pentru a trai in $ucuria si iu$irea liturgica si a ne hrani zilnic din ea. In ce masura Sfanta Liturghie contri$uie direct la mantuirea noastra! a credinciosilor #ii si a celor raposati! in *rtodo3ie? ,ara impartasirea de Hristos Cel "ertfit! nu ne unim deplin cu El si %atal nu are prile"ul sa ne #ada ca fii daruiti Lui in unire cu ,iul Sau. 2ici iu$irea noastra fata de ,iul nu s ar manifesta in intregime! nici iu$irea filiala fata de %atal prin daruirea noastra %atalui! impreuna cu ,iul! si nici iu$irea %atalui fata de ,iul Sau nu ne ar in#alui si pe noi impreuna cu El. Iar mantuirea deplina este fericirea nemarginita a acestei iu$iri reciproce intre noi si ,iul si intre noi si %atal. Iu$irea %atalui care se re#arsa spre noi! uniti cu ,iul in stare de "ertfa! se re#arsa si peste cei raposati ai nostri! pe care ii tinem lipiti de noi prin pomenirea lor din dragoste. Hristos insusi a spus ucenicilor: (Porunca noua #a dau #oua: sa #a iu$iti unul pe altul. Precum # am iu$it Eu pe #oi! asa si #oi sa #a iu$iti unul

pe altul. Intru aceasta #or cunoaste toti ca sunteti ucenicii )ei! daca #eti a#ea dragoste unii fata de altii( .Ioan -8! 85 89+ -9! -41. Daca Hristos ne a iu$it pana la a si da #iata pentru noi! tre$uie sa luam si noi pilda de la El! caci pentru aceea s a facut "ertfa pentru noi! si ni Se da in stare de "ertfa! adica cu puterea de iu$ire si de "ertfa pentru altii! cuprinsa in ea. De aceea daca nu ne gandim si la cei raposati ai nostri cand auzim la Sfanta Liturghie de "ertfa lui Hristos! cand auzim chemarea Lui la impartasirea de El! cand ne impartasim de El in starea de "ertfa! inseamna ca ramanem nesimtitori la pilda Lui si nu #rem sa rodeasca in noi deplin puterea Lui de "ertfa din iu$ire. Dragostea lui Hristos fata de noi e o dragoste indreptata spre altii. Deci tre$uie sa o traim si noi ca dragoste fata de altii. Dar aceasta inseamna si #ointa ca sa ai$a si ei parte de fericirea dragostei lui Hristos si a %atalui! adica parte de mantuire. 'cestei #ointe tre$uie sa i urmeze deci si cererea noastra catre Hristos de a le face si altora! si in primul rand celor raposati ai nostri! parte de dragostea Lui! sau de rodul "ertfei Lui! chiar daca ei nea#ind trup ca noi! nu se mai pot ampartasi impreuna cu noi de %rupul si Sangele lui Hristos! su$ chipul painii si #inului. Pentru ce scoatem miride pentru #ii si morti si in ce mod tainic se iarta pacatele celor pomeniti la Sfanta liturghie? Cerem preotului sa scoata miride sau particele din prescura! pentru noi si pentru altii! #ii si adormiti! la Proscomidie! langa partea care reprezinta pe Hristos cel rastignit! si se #a preface in trupul Lui .langa 'gnet )iel1! pentru ca dragostea lui Hristos cel "ertfit %atalui pentru oameni sa se re#erse asupra noastra si a lor! sau ca "ertfa Lui sa atraga dragostea %atalui asupra noastra si asupra lor. 'ceasta dragoste are in ea si iertarea pacatelor noastre si ale acelora. Si e $ine ca sa se scoata particele pentru noi si altii de multe ori! pentru ca Dumnezeu sa #ada cainta noastra staruitoare si dragostea noastra neo$osita pentru ei. Scotand aceste particele! preotul le rosteste numele! sau cere lui Hristos si %atalui sa ia aminte la toti cei al caror nume se pomeneste de catre el! insusindu si pomenirea lor de la cei care i au dat pomelnicele. Pomenirea lor de catre preot indreptata spre Hristos! il face si pe Hristos sa i pomeneasca in fata %atalui. indreptandu si astfel Hristos atentia fata de toti cei al caror nume ii este adus in atentie! El ii aduna pe toti in atentia Sa. :oind cei de la care porneste pomenirea ior sa i ai$a uniti cu Sine in Hristos! se implineste de catre Hristos #ointa lor! dar si a Lui! (ca toti sa fie una( in El .loan -4! --1. Lui Hristos nu i place sa ma prezint singur in fata Lui! sau cerand mantuirea numai pentru mine! cum nu se prezinta El cu "ertfa Lui numai pentru fericirea Sa ca om. Sfantul :arsanufie spune ca daca te prezinti singur lui Dumnezeu! te intrea$a: (De ce n ai adus si pe altii cu tine ?(. Credinciosii nostri dau slu"$e la Sfanta Liturghie .pomelnice1! impreuna cu prescuri si #in! ca sa fie pomeniti. Care sunt efectele harice pentru cei #ii si morti! pomeniti la Sfanta Liturghie? La Proscomidie se pot pomeni toti cei care au murit nedespartiti de Biserica si de Dumnezeu! oricate pacate ar fi facut. Dar cei ce au murit in dispret cunoscut fata de Dumnezeu si de Biserica! nu pot fi pomeniti. Sunt poate multi care au murit in acest dispret si fara sa fie cunoscuti ca atare. Deci nu a#em nici o #ina daca ii pomenim si pe unii ca acestia. :a face Dumnezeu ce #a sti. ;nii credinciosi insotesc pomelnicele cu numele celor ce #oiesc sa fie pomeniti de preot si de Hristos! cu cate o prescura si cu cate o lumanare aprinsa. Ei isi aduc darul lor de paine lui Hristos! reprezentand #iata lor! sau "ertfa lor! pentru ca Hristos sa li - intoarca prefacut in darul trupului Lui! adus ca "ertfa pentru ei. <elatia omului cu Dumnezeu e un continuu schim$ de daruri. Dumnezeu Cu#antul ne a dat #iata si puterea de a ne procura painea din pamantul ce ni - a dat. 2oi aducem puterea data noua! actualizata in painea ce am pregatit o. Dumnezeu Cu#antul cel intrupat ne o intoarce

prefacuta in %rupul Lui! in care este El insusi ca painea #ietii #esnice care S a pogorat din cer .Ioan =! 98 9>1. Iar lumanarea aprinsa o aduce credinciosul ca sa o tina preotul aprinsa in altar! langa Hristos! care este in stare de "ertfa sau Care se #a "ertfi! ca o constiinta treaza! luminata sau de in#atatura lui Hristos! sau de Hristos insusi! ca lumina lumii! ca iz#orul luminii si al tuturor sensurilor lumii. Daca cine#a este ortodo3! dar nu merge la $iserica! sau duce #iata in pacate! il a"uta la pocainta Sfanta liturghie? Cum anume? Daca este ortodo3! dar nu merge la $iserica! este un suflet amortit! chiar daca a primit #iata cea noua din Hristos la Botez. Si mai gra# este cand nu merge la $iserica din dispret fata de Hristos. Daca nu iese din aceasta amortire prin pocainta! cat traieste pe pamant! nu se #a mantui. Dar greu #a iesi din ea! sau greu se #a pocai! daca s a o$isnuit cu dispretul fata de Hristos. Daca cine#a a raposat nespo#edit si cu pacate grele sau mai usoare! prin Sfanta Liturghie poate fi iz$a#it de osanda iadului? Daca a raposat nespo#edit din dispret fata de Hristos! nu se #a putea mantui nici prin pomenirea lui de catre altii la Sfanta Liturghie. Dar daca a raposat nespo#edit si neimpartasit datorita #reunei impre"urari care nu i a putut da posi$ilitatea sa se spo#edeasca si impartaseasca! sau din nestiinta despre importanta acestora! care poate fi din #ina celor care i au fost aproape! cei ramasi e $ine sa apeleze la mila lui Dumnezeu pentru el. Dar cine poate sti sigur ca poate si la $aza nespo#edirii si neimpartasirii unora din dispret! nu s a aflat si #reo #ina a celor din "urul lor! sau chiar a celor ce #or sa ceara lui Dumnezeu dupa aceea mantuirea lor. 2oi tre$uie sa $atem la poarta lui Dumnezeu cu rugaciunea noastra pentru toti! chiar daca ea poate nu se #a deschide pentru #reunul! in fata acestor rugaciuni! din pricina #reunui dispret hotarat care se datoreste numai aceluia. Sa#arsirea Sfintei Liturghii este #alida! deplina! indiferent de #iata si sfintenia preotului sa#arsitor? Liturghia se sa#arseste cu ade#arat chiar cand e sa#arsita de un preot care are si el pacate. 2umai caterisirea lui face Liturghia sa#arsita de el ne#alida. Caci Liturghia nu se infaptuieste numai prin puterea rugaciunilor lui! ci si prin puterea rugaciunilor poporului dreptcredincios. &olul duho#nicesc al rugaciunilor lui e umplut de caldura rugaciunilor poporului. Si nu numai de a celor de fata! ci a Bisericii de pretutindeni si a ingerilor si sfintilor ne#azuti! intre care se afla Hristos cu lucrarea Lui. Hristos lucreaza prin rostirea rugaciunilor catre El si a cu#intelor Lui! indiferent de calitatea celui ce le rosteste. Caci lucreaza prin ele macar asupra altora. Caci Liturghia e lucrarea lui Hristos nu pentru preot! ci pentru cei pentru care se rostesc de catre el rugaciunile si cu#intele lui. Caci ele sunt insusite si rostite si de cei ce le aud! cu caldura care lipseste poate preotului. ;n cu#ant frumos poate a#ea efect asupra celor ce l aud! chiar daca e rostit de un om fara sa puna caldura sufletului sau in rostirea lui. Cu#antul are in insasi rasunarea lui o$iecti#a! puterea ce i s a dat de cel ce l a gandit prima data cu credinta! sau de cei ce i l au rostit de atatea ori cu pretuirea intelesului lui. Efectele harice ale Sfintei Liturghii sunt aceleasi! indiferent de cel ce o sa#arseste? Desigur! in orice Liturghie se realizeaza aceeasi prefacere a painii si #inului in %rupul si Sangele Domnului! si credinciosii se impartasesc de ele! indiferent de calitatea preotului. Hristos nu Si face dependenta prezenta Sa ca "ertfa pe altar de calitatea rugaciunilor preotului! ci a intregii comunitati prezente care urmareste si umple de caldura ei cu#intele rostite de preot. Prezenta lui Hristos la Sf. Liturghie depinde si de rugaciunile Bisericii de pretutindeni. Caci credinciosii dintr un locas

$isericesc nu sunt despartiti de credinciosii din alte locasuri $isericesti si de credinciosii din parohie care! din $inecu#antate pricini n au putut #eni la $iserica si care toti sunt uniti cu ingerii si cu sfintii. Prin preot se duce mai departe in timp Liturghia! continua sa se afle mai departe Hristos in stare de "ertfa intre credinciosi! sa i cheme mai departe la cunoasterea Sa. Este mare lucru sa stiu ca Hristos este aici! aproape de mine! in $iserica din parohia mea. Stiind ca "ertfa liturgica este cea mai mare %aina si slu"$a harica in Biserica lui Hristos! care ar fi principalele #irtuiti care il pot face pe preot #rednic de cele sfinte? Preotul tre$uie sa se retina de la pacatele grele in tot timpul! pentru ca el sa#arseste duminica de duminica si in multe sar$atori Sfanta Liturghie. 'dica de la manie! ura! nedreptatire a semenilor si mandrie. Iar cu doua zile inaintea sa#arsirii Sfintei Liturghii si dupa aceea! sa si pastreze trupul curat de actul con"ugal. Sa citeasca in seara zilei anterioare sau daca a fost impiedicat de cine stie ce impre"urari! in dimineata zilei cand sa#arseste Sfanta Liturghie! rugaciunile pre#azute in Liturghier. Preotul tre$uie sa se straduiasca sa castige o tot mai mare $landete! smerenie! iu$ire si mila fata de toti! impacare a oamenilor! ne"udecare si ne$arfire a unora catre altii! fie chiar si in cugetul sau. Sa e#ite manifestarile de lacomie. Sa fie el si sotia lui si copiii lui prietenosi cu oamenii. Sa fie el si sotia lui seriosi in orice discutii. Sotia sa nu fie stapanita de mandrie si lu3. %oata familia preotului sa fie model de moralitate. Caci! in aceasta se #ede staruinta lui in #iata placuta lui Hristos.