Sunteți pe pagina 1din 13

EDUCATIE TIMPURIE

TEMA
PARTENERIATUL CU PARINTII SI COMUNITATEA IN FAVOAREA COPILULUI SI A COPILARIEI

Educatoare:1) Zamfir Victorita-Geanina Gradinita Tamaoani 2) Iona cu Con tantina

Gradinita nr !" #Dum$ra%a Minunata&G' Anu( 2))*

IMP+RTA,TA EDUCATIEI TIMPURII

Nimic din ceea ce faureste omul in emera sa existenta pe acest pamant nu se ridica atat la sublim, la creatie,daruire de sine, jertfa si implinire, pe cat, cresterea, educarea si dezvoltarea copiilor cea mai deplina si sensibila bucurie a vietii. Ei sunt rostul nostru de a fi, nu numai ca indivizi ci ca si popoare. Educatia este procesul prin care se realizeaza formarea si dezvoltarea personalitatii umane.. Ea constituie o unitate pentru individ si societate. Educatia timpurie este cruciala pentru dezvoltarea si educarea ulterioara a copilului si se realizeaza prin folosirea unei metodologii si a unui curriculum adecvate, precum si a unui personal calificat in stransa colaborare cu familia si serviciile de sanatate si protectia copilului. Pentru copil nici o perioada nu va conta mai mult in viata ca primii ani. De aceea, e necesar ca in calitate de educatori si parinti sa oferim copilului toata dragostea, atentia si priceperea noastra pentru a se dezvolta in mod echilibrat si fericit. Urmarind evolutia copilului in toate dezvoltarile sale ( fizica, psihica si sociala putem sa intervenim in mod eficient si la timp pentru a rezolva numeroasele probleme care se ivesc pe parcursul cresterii sale. !e stie ca intre " si # ani , copilul traseaza un fel $mica adolescenta$ , deseori conflictuala. %rizele traversate , care&l fac uneori pe copil insuportabil, iar alteori adorabil, sunt incerte in cunoasterea personalitatii sale. Educatia timpurie este o necesitate deoarece pana la # ani copilul poseda disponibilitatea unor progrese enorme in ceea ce priveste capacitatea sa mentala , sociala si emotionala. 'ncepe sa fie constient de propria persoana, doreste sa se impuna tot mai autonom si isi descopera propriul eu.

(ceasta perioada este dificila, copilul opunandu&se deseori adultului, vrand sa testeze limitele, sa stie pana unde $poate merge$ si de multe ori chiar incearca $sa mearga$ mai departe decat poate ori de cat i se permite , incercand tot mai des sa&si impuna vointa. %opilul va progresa privind controlul emotiilor, iar frecventa starilor de agitatie sau de opozitie va scadea daca adultii vor trata problema cu multa rabdare si consecventa. Necesitatea educatiei timpurii de la cel mai fragede varste este evidenta. (dultul trebuie sa se mentina $pe pozitie$, bland, amabil dar ferm, fara a face economie de dezmierdari si incurajari. )ema lucrarii este $ Parteneriatul cu parintii si comunitatea in favoarea copilului si a copilariei$. *amilia constituie prima veriga si cea mai importanta a educatiei permanente a individului. %ea mai mare amprenta a viitorului adult se pune in perioada debutului vietii. Pentru a evidentia acest aspect il citam pe (.!.+a,aren,a- $.azele educatiei se pun pana la / ani$& spune marele pedagog& si ceea ce ati facut pana la / ani reprezinta 012 din intregul proces educativ, dupa aceea ,educatia omului continua $prelucrarea $ omului, dar in general,voi incepeti sa $gustati roadele, caci florile pe care le&ati ingrijit au fost pana la / ani$. Pana la intrarea in gardinita, copilul parcurge doua etape din viata lui- viata sugarului de la nastere pana la "3&"4 luni si varsta anteprescolara de la " an pana la # ani. De modul de dezvoltare a copilului in aceasta perioada raspunde familia, iar de la # ani sarcinile se impart intre familie si gradinita. 5rupul familial constituie prima $scoala$ a copilului, dupa care gradinita si apoi scoala, cladesc opera de integrare sociala a copiilor, pe fundamentul initiat de ea.

-C+PU' EDUCATIEI TIMPURII

!copul strategiei in domeniul educatiei timpurii a copilului este de a&i asigura fiecarui copil dreptul la educatie si la dezvoltare deplina pentru a&i da posibilitatea sa&si atinga potentialul maxim si pentru a atinge standardele europene si internationale. !copul educatiei in familie este crearea unui climat favorabil, in cadrul caruia copilul sa poata creste si educa ca o personalitate complexa.

DEZV+'TARE C+PI'U'UI DE 'A ,A-TERE 'A ! A,I

6a cunoasterea copilului un drum important a fost parcurs, dar el, copilul a ramas tot $ necunoscut$ deoarece schimbandu&se conditiile istorice, s&au schimbat insesi coordonatele copilariei si procesul cunoasterii trebuie luat de la capat. 7data cu prima respiratie, cu primul tipat incepe viata...trebuie sa infrunte agresiunile mediului inconjurator, sa se adapteze noilor conditii de viata. Primele luni de viata psihicul nou&nascutului se afla intr&o continua si rapida transformare. Nou&nascutul nu manifesta nici un interes pentru nimic din ceea ce il inconjoara. 7cupatia sa principala este de a manca si de a dormi. 7rice senzatie dezagreabila se traduce prin plans. %opilul plange cand il doare ceva , cand ii este foame, cand este ud sau cand este murdar. 6a o luna acorda atentie sunetelor si se exprima diferentiat

pentru unele situatii neplacute (durere sau foame . Primul suras constient apare la #&8 saptamani. Nou&nascutul este $un orb psihic$, adica nu vede din lipsa de dezvoltare a sistemului nervos, dar reactioneaza la o sursa de lumina puternica. Dupa primul an de viata, la comportamentul copilului se constata ca reactioneaza intentionat cu obiectele9 se dezvolta exprimarea si comunicarea orala, incep primele relatii sociale interumane, in primul rand cu adultii din jurul lui, acestia constituind modele de comportament social (parinti, persoanele care il ingrijesc la cresa . !e dezvolta rapid structurile psihice de comportament- senzorio&motorii, de comunicare, de cunoastere. !ta culcat, se ridica in picioare sprijinindu&se pe o mana, repeta gesturi si atitudini cand i se cere, se aseaza direct din picioare, bea numai din cescuta, cere olita. Din al doilea an de viata copilul incepe sa raspunda situatiilor variate in care se afla. 6a baza aparitiilor structurilor psihice de comportament exista o anumita succesiune si ordine care marcheaza dezvolatarea ulterioara a copilului.

EV+'UTIA C+PI'U'UI DE 'A ,A-TERE 'A ! A,I

Dezvolatrea fizica si cea somatica influenteaza in mod direct ritmurile dezvolatrii psihice a copilului. Drumul in viata incepe cu primii pasi. 'n ce directie merg acesti pasi: Nu depinde de copil, el nu poate alege lumea in care vine. %onditiile ii sunt date nu numai de cele sociale ci si de cele personale, care il diferentiaza de ceilalti(fizic, psihic, intelectual . ;arsta anteprescolara este considerata de marea majoritate a autorilor varsta $ primului miracol$ in formarea personalitatii & se profileaza constiinta de sine& salt care marcheaza trecerea copilului

dintr&un stadiu preponderent biologic intr&un stadiu al ratiunii, al libertatii, al creativitatii. U.!chiopu subliniaza ca perioada anteprescolaraeste prima care implica valorile diferentierii ce marcheaza specificul epocii, al tarii, al limbii materne. <udolf !teiner , citandu&l pe poetul german =ean Paul, subliniaza ca omul invata in primii trei ani de viata mai mult decat in toate studiile sale academice- mersul biped, vorbirea si gandirea. (ceste trei cuceriri, subliniaza in continuare <. !teiner ,corespund cu -trei virtuti de viata$-$ %and copilul merge de mana cu un adult este un s>mbol de dragoste care uneste doua fiinte, cand vorbeste el trebuie sa practice onestitatea, cuvintele trebuie sa exprime adevarul. 'ntr&o acceptiune generala, educatia si procesul prin care se realizeaza formarea si dezvoltarea personaliatatii umane, ea constituie onestitatea pentru individ si pentru societate. %opiii sunt diferiti si totusi cateva lucruri ii fac sa fie asemenea. )oti au nevoie de dragoste, de securitate , de hrana buna si de acceptare, de recunoastere. )oti copiii urmeaza acelasi ciclu al dezvoltarii. %eea ce difera de la un copil la altul este ritmul personal al fiecaruia. )rebuia sa stim ca nu intotdeauna $ mai repede $ inseamna si $mai bine$ sau $mai mult$. Dezvolatarea copilului are loc pe mai multe paliere si nu intotdeauna progresul inregistrat pe un palier de catre un copil este acelasi pe toate palierele. *iecare copil este diferit si nu poate fi comparat $ decat cu sine insusi$ . 'n schimb sunt cateva trasaturi esentiale in functie de care poate fi apreciat nivelul de dezvoltare a unui copil in plan socio&emotional, in planul limbajului si in cel cognitiv, precum si in cel psihic. %unoasterea acestor trasaturi ii va sprijini pe adultii care lucreaza cu grupe de copii sub trei ani, in procesul de selectare a obiectivelor educationale si in alcatuirea programului de activitate potrivit varstei si chiar fiecarui copil in parte, precum si evaluarea rezultatelor obtinute. Dezvoltarea socio-emotionala(copii de 2-3 ani): %opilul sa poata&sa devina interesat de mediul inconjurator imediat9 &sa dobandeasca increderea in sine si in ceilalti, precum respectul de sine si de ceilalti9 &sa formeze dorinte si cereri9 &sa se joace cu ceilalti copii9 &sa invete sa imparta cu ceilalti sa sa&si asume un rol9

&sa foloseasca limbajul pentru a rezolva unele situatii& probleme sau conflicte9 &sa&si dezvolte sentimentul de empatie si capacitatea de a&si controla emotiile. Dezvoltarea limbajului: %opilul sa poata&sa&si dezvolte abilitatea de a asculta si de a intelege ce i se spune9 &sa vorbeasca cu cei din jur despre ce vede si ce aude in jurul sau9 &sa transmita mesaje simple si sa reactioneze la cestea9 &sa&si imbogateasca limbajul activ si pasiv, pe baza activitatii si experientei personale9 &sa priceapa si sa discrimineze diferite forme ,culori9 &sa&si dezvolte abilitatea de a intelege folosirea limbajului scris in urma contactului cu cartea. Dezvoltarea cognitiva: %opilul sa poata&sa inteleaga la ce se folosesc anumite obiecte din mediul apropiat lor9 &sa foloseasca obiecte familiare executand actiunile potrivite (lingura, farfurie, pahar, carte ,diferite jucarii 9 &sa invete actiuni si cuvinte ale adultilor din anturajul lor9 &sa potriveasca doua obiecte asemenea9 &sa recunoasca si sa arate obiecte, animale, pasari intr&o carte sau in mediul apropiat, actiuni cand adultul ii vorbeste despre ele9 &sa numeasca actiunea pe care o face el insusi9 &sa faca diferenta intre $tu$ si $eu$9 &sa se angajeze in jocuri simbolice9 &sa sorteze obiecte, jucarii dupa marime, culoare sau forma ( nu mai mult de doua diferente folosindu&se de cele cinci simturi9 &sa arate ca intelege notiuni spatiale simple ca- $aici&acolo$ si $sus&jos$ 9 &sa numere pana la trei obiecte.

Dezvoltarea fizica: %opilul sa poata&sa mearga cu usurinta singur sau cu un alt copil?adult de mana9 &sa execute sarituri pe ambele picioare9 &sa urce scarile alternand picioarele si folosindu&se de sprijinul oferit de balustrada9 &sa impinga sau sa traga un obiect usor (o jucarie 9 &sa indice cu degetul obiecte?parti ale corpului despre care se vorbeste9 &sa rostogoleasca, sa arunce si sa prinda o minge9 &sa foloseasca o tricicleta si sa pedaleze singur deplasandu&se cu aceasta9 &sa se dea pe un topogan cu dimensiuni mici9 &sa utilizeze creionul sau pensula pe o coala de hartie, realizand un cerc, linii verticale sau orizontale9 &sa incerce sa foloseasca o foarfeca pentru hartie9 &sa manance singur, sa se imbrace singur sau cu ajutor.

PARTE,ERIATU' CU PARI,TII -I C+MU,ITATEA I, .AV+AREA C+PI'U'UI -I A C+PI'ARIEI

Programul educatiei timpurii pune un accent mare pe participarea familiei in cadrul acestui program deoarece familiile sunt primii dascali ai copiilor cu cea mai mare influenta asupra lor si doresc binele copiilor lor pentru a deveni cetateni realizati si plini de succes. Parintii joaca un rol important in cadrul acestui program de educatie individualizata a prescolarilor. Parintii au dreptul si raspunderea de a lua hotarari privind ingrijirea si educarea copilului iar educatoarele trebuie sa faca tot ce pot pentru a lucra alaturi de parinti pentru binele copiilor.

Educatoarele pot impartasi parintilor, printr&o comunicare constanta, cunostinte, idei si detalii privind resursele dezvoltarii copilului. Parintilor li se ofera ocazia sa participe la programe intr&o varietate de moduri. !a viziteze salile de activitati, sa lucreze ca voluntari cu grupele, sa participe la sedinte sau conferinte ale parintilor, etc. Prin interventiile si activitatile lor, educatoarele care lucreaza la un program educativ individualizat, transmit parintilor ideea ca ei joaca un rol important in procesul de invatare si dezvoltare pe care&l parcurg copiii. 'n gradinita continuarea formarii deprinderilor igienice invatate in familie intra cu prioritate in atentia educatoarelor, ca o conditie de a carei realizare depinde intreaga activitate de formare a deprinderilor in general. *ormarea deprinderilor si obisnuintelor la varsta de 3&# ani comporta considerarea si reconsiderarea unor trasaturi specifice ale dezvoltarii neuro&motrice la aceasta varsta. %opilul de # ani trece treptat in actiunile sale de la faza cand invatarea de miscari noi si utilizarea lor in practica se contopesc spre o etapa cand aceste doua faze se separa, devenind momente relativ independente. Pentru formarea si consolidarea deprinderilor igienice, am desfasurat activitati de observare in care mi&am propus ca scop invatarea spalatului si a stersului pe maini.

Denumirea activitatii: observarea Tema: spalatul Scopul: copilul recunoaste si denumeste obiectele din spalatorcunoaste si denumeste actiunile care se desfasoara aici &spalatul si stersul. Material i actic: 4 tablouri Pre!atirea activitatii: (m anuntat toti copiii ca la aceasta activitate au venit si parintii si impreuna ne vom deplasa la spalator. '&am asezat in forma de semicerc pentru a vedea toti. 'n fata lor ,deasupra chiuvetelor am asezat cele 4 tablouri care contin toate actiunile pe care urmau sa le execute si ei.

De"#a"urarea activitatii: '&am anuntat pe copii (de fata sunt si parintii ca ne aflam in spalator. (poi eu, le&am aratat cum ne spalam si cum ne stergem pe maini. Dupa aceea a urmat partea practica a activitatii impletita cu demonstrarea actiunii& spalatul pe maini. %a sa ne spalam le&am precizat &avem nevoie de apa , apa o avem aici la robinet, curge din chiuveta. 6e&am aratat robinetele si chiuvetele. %a sa ne spalam bine avem nevoie de un sapun, care se afla in sapuniera, la locul lui. (rat sapunul, apoi il dau din mana in mana , indemnandu&i pe copii sa il miroase. (poi luam sapunul in palme ne udam mainile cu apa si le frecam, il lasam deoparte si ne frecam bine mainile pana se face spuma iar dupa aceea ne spalam din nou cu apa, inchidem robinetul, ne stergem pe maini cu prosopul, stergem bine fiecare deget. (poi ii indemnam sa se uite la maini cat sunt de curate si frumoase. Dupa aceea le explic ca prosopul trebuie pus in cuier. Pe cuier sunt multe cuie si la fiecare cui o imagine, un iepuras, o broscuta, o pisicuta, etc. (ceste imagini sunt semnele lor, unde pot pune ei prosopul. 6e reamintesc cateva versuri dintr&o poezie care se refera la formarea deprinderilor igienice. Dupa demonstrarea actiunii de spalat si de sters pe maini am trecut la verificarea cunostintelor predate. Numesc o fetita sa&mi arate chiuveta, altul sa deschida robinetul ca sa curga apa. (poi ii intreb daca stiu sa&l inchida& in acest caz ii ajut. Pe rand ii intreb inca o data cum se numesc obiectele pe care le arat9 apoi ii trec la spalat. (poi se ofera un copil care incepe sa se spele. El i&a sapunul, tine mainile sub robinet si cu ajutorul meu da drumul la apa, freaca mainile una de alta cu sapunul intre palme apoi il lasa in sapuniera si demonstreaza miscarea. !e clateste bine, inchide robinetul, i&a prosopul si&si sterge fiecare deget (poate fi ajutat si de parinti sau de educatoare . 'n continuare numesc # copii, ajutati si de parinti sa execute spalatul pe maini. Inc$eierea activitatii: Dupa ce ne&am spalat toti copiii, le mai arat inca o data tablourile care reprezinta acelasi lucru& sapunul, chiuveta cu robinetul, cum curge apa, spalatul pe maini si prosopul. +odalitatea cea mai corecta de stimulare a formarii deprinderilor igienice la aceasta varsta este exemplul concret al educatoarei.

6a realizarea tuturor acestor deprinderi igienice au concurat mai multi factori- regimul gradinitei, exemplul adultilor, interesul copiilor, atractivitatea instalatiilor mai ales a articolelor de toaleta necesare igienei ( de exemplu sapunurile figurine sunt foarte indragite de copii antrenarea copiilor ca participanti $egali$ la treburile privind asigurarea ordinei si a curateniei. (m organizat, cu grupuri mici de copii jocuri $%ine se spala ,mai frumos$, $%ine n&are nevoie de servetel$,$(zi facem papusa frumoasa$, !a facem ordine in bucatarie$ , pentru consolidarea regulilor de igiena. Pentru realizarea unei legaturi intre gradinita si familie ar fi recomandabil sa se elaboreze un plan in jurul unor intrebari esentiale$%are este atitudinea familiei fata de gradinita:$ $%are sunt ocaziile de a comunica cu parintii:$ $%are sunt principalele modalitati de a comunica cu parintii:$. %a raspuns la prima intrebare, o ordonare a familiilor dupa motivatiile in functie de care ele cauta gradinita va pune in evidenta&familia va recurge la gradinita din dorinta disciplinarii copilului9 &familia care cauta gradinita ca pe o ultima solutie pentru rezolvarea problemelor supravegherii copilului9 &familia care recurge la gradinita din imitatie (pentru ca si alti copii cunoscuti fac la fel 9 &familia ce recunoaste gradinitei meritul de a oferi programe educative stabile, uneori mai coerente decat cele oferite de ea insasi. !intetizand, cele mai frecvente ocazii pe care le are educatoarea de a comunica cu parintii sunt&cand parintii aduc copiii la gradinita9 &la sfarsitul programului, cand parintii isi iau copiii de la gradinita9 &cu prilejul diferitelor evenimente festive ce se organizeaza la nivelul gradinitei, sarbatori diverse, festivitati la inceputul de ciclu ori la sfarsitul lui9 &vizite la domiciliu. %adrul in care se desfasoara discutiile intre educatoare si parinti este destul de semnificativ daca se i&a in considerare faptul ca&in contextul formal al institutiei, dialogul educatoare&parinti este destul de contaminat de pozitia profesionala pe care este tentata sa o adopte educatoarea.

&in contexte informale (ceea ce inseamna diversele ocazii ce se ivesc in afara institutiei de a discuta despre copil cand dialogul este mai relaxat, mai personalizat.

'EGATURA GRADI,ITA-C+MU,ITATE '+CA'A

Parcurgem o etapa in care este foarte important a lua in considerare oportunitatea implicarii in influentarea dezvoltarii copiilor, a tuturor factorilor cu care este posibil sa intre in contact un copil prescolar. Pe langa gradinita si familie, comunitatea locala isi poate pune o amprenta substantiala pe construirea viitoarei personalitati a copilului. %onsiderarea gradinitei si a comunitatii locale ca parteneri reali in educatia copiilor este oportuna, este deosebit de importanta. Prin realizarea unei legaturi sincere cu comunitatea locala, gradinita va fi sustinuta in realizarea obiectivelor prioritare - pregatirea copiilor pentru integrarea in viata sociala adecvata. %omunitatea trebuie sa recunoasca faptul ca gradinita este un mediu educational de integrare si care asigura, prin specificul si prevenirea marginalizarii sociale si ofera sanse la educatie pentru toti copiii. 5radinita, prin multitudinea relatiilor pe care le realizeaza cu comunitatea, mediul social&educational apropiat copilului, asigura eficienta procesului instructiv&educativ. 'n felul acesta, institutia prescolara devine centru de influentare pozitiva a familiilor si al comunitatii locale pentru a&si uni eforturile in sensul influentarii pozitive a nevoilor, membri ai acestei comunitati. 6a perioada actuala o metoda eficienta pentru realizarea legaturii gradinita&comunitate locala este initierea si realizarea unor proiecte de parteneriat educational cu acesti factori ai comunitatii locale , proiecte in care se evidentiaza concret obiectivele urmarite, telurile cu sprijinul acestor factori se pot realize urmatoarele&modernizarea bazei materiale a gradinitei la nivelul

standardelor actuale9 &se poate amenaja spatiul de joaca din curtea gradinitei9 &se pot organiza diferite activitati9 &se pot sustine diferite proiecte si programe educationale ca de exemplu- &educatie pentru societate9 &educatie religioasa9 &educatie pentru parinti& dupa metoda@Educam asa@. (vand asigurate conditii cat mai bune, de desfasurare a activitatii instructive&educative, simtind sprijinul tuturor factorilor implicati in educatia copiilor ,gradinita trebuie sa tina cont de nevoile comunitatii locale si prin demersuri educative reale, sprijina si influenteaza dezvoltarea indivizilor in consens cu aceste nevoiA!a obtii success in activitate vazand lucrurile prin prisma celorlalti@ ()7+ !%B<E')E<

/I/'I+GRA.IE

1. ANGHELESCU CARMEN, ECATERINA STATIVA:


Evoluarea creselor di Ro!a ia" #ar$ea I, Edi$ura Va e !o de"

%. C.E.&.'.: S$e# () s$e#* Ro!a ia* Educa$ia ce $ra$a #e co#il +*, a i" ,. ELENA TI'A : Necesi$a$ea a(ordarii #ar$e eria$ului educa$io al i -radi i$a"*
Revis$a I va$a!a $ului 'rescolar, r. ,*./%++01

.. Gradi i$a al$2el* Edi$ura V3I I $e-ral, 4ucures$i, %++,1 5. LILIANA E6ECHIL, MIHAELA 'AISILA6ARESCU La(ora$or #rescolar"* -7id !e$odolo-ic.