Sunteți pe pagina 1din 2

Moara cu Noroc De I.Slavici Argumentare 1.

Introducere
Ioan Slavici este situat de istoricii literari in randul marilor clasici ai literaturii romane, dupa Eminescu, Creanga si Caragiale. Opera scriitorului reliefeaza in general viziunea realista pe care Slavici o are privitor la viata satului ardelenesc. Se poate spune ca el contribuie semnificativ la progresul literaturii romane in directia oglindirii realiste a vietii sociale. Dintre nuvelele scrise de prozator: Popa Tanda; Budulea Taichii; Padureanca; Moara cu noroc este capodopera lui Slavici. A scris un singur roman Mara care reliefeaza inclinatia spre realism a prozatorului transilvanean. Moara cu noroc este o nuvela psihologica inlusa in volumul de debut Novele din popor, aparut la Bucuresti in anul 1881. Ipoteza Nuvela dezvaluie din punct de vedere thematic o complexitate deosebita care se sustine prin trei straturi tematice. Primul strat thematic este dezvaluit chiar din incipit , nuvela debutand cu o discutie/dezbatere despre imbogatire.Banul si valoarea acestuia in scoietate reprezinta o tema realista des cultivate in literatura. Acest strat thematic este sustinut de mai multe conflicte.Mai intai se infrunta 2 puncte de vedere, doua mentalitati diferite: cizmarul Ghita pledeaza pentru cautarea norocului si imbogatire, in timp ce soacra pune inainte de toate linistea colibei, temandu se de amaraciunea ascunsa in spatele fericirii material.Pe langa acest conflict de mentalitati, un conflict latent, se infrunta doua lumi diferite.Conflictul social antreneaza doua straturi ale societatii sec XIX, micii intreprinzatori reprezentati de Ghita si lumea rau facatorilor , a celor care traiesc pe seama altora, sau fur/ucid prezentati prin Lica Samadaul Un alt strat thematic sustine natura psihologica a nuvelei care urmareste dezumanizarea omului ca rezultat al dorintei de inavutire.Drumul parcurs de Ghita de la conditia modestului cizmar pana la carciumarul dominat de patima banului este urmarit gradat marcandu se mustrarile de constiinta ale personajului.Specific nuvelei, evenimentele narrate sunt importante doar in legatura cu transformarile sufletesti ale personajului principal care se instraineaza treptat de valorile familiei. Prin analiza psihologica fina, autorul evidentiaza dezintegrarea treptata a eului, consecintele sufletesti, morale pe care banul le provoaca asupra personajului principal . Acest strat thematic este sustinut de un puternic conflict interior psihologic, Ghita fiind macinat de impulsuri opuse . Prabusirea lui morala are loc dupa o neincetata lupta intre bucuria imbogatirii si chinul remuscarii. Dincolo de cele doua teme se contureaza o a treia ttema de ordin moral. Viziunea despre lume a scriitorului Slavici fiind dezvaluita in nuvela prin acest strat thematic.Viata autorului se afla sub o subla determinare: a legilor divine si a unei forte nemiloase, destinul pe care Ghita il provoaca si suporta consecintele tragice nuvelei in situatii limit ace nu pot avea ca iesire decat moartea. Conform credintei populare, raul in final este pedepsit, iar aceasta idee strabate nuvela determinand o thematic compositional si in privinata relatiilor dintre personaje. Perspectiva Narativa.

2.

3.

Narator imniscient, imniprezent, extradiegetic nareaza la persoana a treia pe un ton obiectiv neimplicat.Naratorul pare ca face parte din universal pe care il contureaza pentru ca imprumuta registrele stilisticec ale personajului(regionalism, limbaj popular familiar)Consecinta o reprezinta stilul cenusiu, neartistic limba sa este mai degraba saraca cu vesnica repetare a acelorasi cuvinte in interiorul acelorasi fraze Tudor Vianu. Focalizarea externa specifica nuvelei realiste se imbina cu focalizarea zero si chiar cu tehnica punctului de vedere. Focalizarea zero se sustine prin valoarea simbolica si anticipative a detaliilor descriptive din expozitiune (corbii si ------ arse anticipeaza moartea din final si prinstilul indirect liber care dezvaluie din perspectiva naratorului framantarile sufletesti ale personajului.

Tehnica punctului de vedere intervine in incipit si final cand se produce o faclizare interna a naratiei, replicile batranei( referitoare la sensul fericirii si fata destinului) confera inteles moralizator nuvelei. Batrana devine astfel un alter ego al scriitorului, un personaj symbolic echivalent corului din tragedia antica. Relatii Spatio-Temporale Spatiul este dezvalui prin intermediul descrierii cu dubla functie: traditionala si simbolicoanticipativa. Toponimele confera veridicitate textului social:

S-ar putea să vă placă și