Sunteți pe pagina 1din 17

1.Conceptul si structura pietei financiare?

Circuitul activelor financiare se desfasoara intre detinatorii de fonduri(investitorii) si cei ce necesita aceste fonduri(beneficiarii) se desfasoara pe piata financiara.Piata financiara are 3 componente:Piata bancara,monetara si de capital.PB-are loc tranzactii cu active bancare nenegociabile.Absoarbe e cedentul de active monetare ale celor care economisesc,de forma depunerilor la termen.P!-se efectueaza tranzactii monetare in moneda nationala intre rezidentii aceleiasi tari.Adica imprumutul dintre banci pe termen scurt(aparitia de incasari ale unelor banci si surplusul de plati pe care le au alte banci).P! este o componenta a pietii valutare,unde are loc confruntarea cererii cu oferta pentru diferite valute care sunt pentru ofertati si solicitanti- moneda straina.PC-ansamblul relatiilor prin care se realizeaza transferul fondurilor disponibile de la cei care au surplus de capital (investitorii) catre cei care au nevoie de capital cu a"utorul unor instrumente specifice(valori mobiliare) prin intermediul unor operatori specifici(intermediarii(bro#erii.dilerii)).$e pot delimita % moduri:&abordarea europeana-bazata pe sistemul bancarin care bancile sunt prezente pe ambele tipuri de piete,in care piata de capital este compusa din piata monetara,ipotecara si financiara.&abordarea anglosa ona-bazata pe diferite tipuri,in care piata financiara cuprinde piata monetara pe termen scurt si creditara pe termen mediu. 2.Functiile si structura pietei de capital? Principalele functii ale pietii de capital sunt:')emisiunea si vinzarea pentru prima data a titlurilor financiare emitentilor sau debitorilor catre posesorii de capitaluri care doresc sa cumpere valori mobiliare. %)negocierea de valori mobiliare cu conditia ca acestea sa fie vindute si transformate in lic(iditati de primii lor posesori si inainte de scadenta.$)*+C)+*A:Componentele pietii de capital dupa ordinea pietii mobiliare sunt:&a&Piata primara-asigura intilnirea cererii cu oferta de titulari,permitind finantarea activitatii agentilor economici a colectivitatii publice.$e caracterizeaza prin e istenta unui singur vinzator-emitentul val.mobiliare si de regula vinzarea se face la un pret unic. Pia,a primar- asigura emisiunea .i prima v/nzare-cump-rare a titlurilor financiare (spre e emplu, c/nd o societate emite ac,iuni la constituire), permi,/nd finan,area activit-,ii agen,ilor economici prin atragerea capitalurilor financiare disponibile. &b&Piata secundara,are rolul de concentrare cererii si ofertei derivate,este o piata desc(isa,publica.$unt prezenti mai multi participanti,pe ambele parti.Pe piata secundara pretul este stabilit de cererea si oferta. Pia,a secundar- este cea pe care investitorii .i 0ntreprinz-torii cump-r- .i v/nd valorile mobiliare emise, puse 0n circula,ie pe pia,a primar-. 1atorita e istentei acestei pie,e, investitorii care-.i plaseaz- capitalurile pe pia,a primar-, pot ie.i de pe pia,- 0nainte de scadenta titlurilor cump-rate, prin v/nzarea lor. Astfel, pia,a secundar- asigura o e celent- mobilitate .i lic(iditate a capitalurilor, e trem de bine venite pentru buna func,ionare a oric-rei economii. 1elimitarea pie,ei de capital 0n primar- .i secundar- este pur teoretic- 0ns- de folos 0n 0n,elegerea mecanismului emisiunii, plas-rii .i tranzac,ion-rii valorilor mobiliare. 3. Abordri privind piaa de capital i cea financiar )otu.i, nu e ist- o defini,ie general acceptat-, deoarece nu e ist- o strict- delimitare a pie,elor financiar- .i de capital, se pot delimita 0ns- dou- abord-ri a pieelor ( de capital .i financiar-): Abordarea european, bazat- pe sistemul bancar, 0n care bacile (ca operatori specifici) sunt prezente pe ambele tipuri de piee .i 0n care se reg-sete urm-toarea structur- pentru pia a de capital: piaa monetar -------- capitaluri atrase pe termen scurt si mediu2 piaa ipotecar -------- capitaluri atrase in special pentru construirea de locuin e2 piaa financiar -------- pentru emisiunea, plasarea .i tranzac ionarea titlurilor de capital pe termen lung2 Abordarea anglo-saxon bazat- pe manifestarea liber- a cererii .i ofertei pe fiecare tip de pia - 0n parte .i care reprezintinstrumente, operatori .i instituii de reglementare .i supraveg(ere specifice .i 0n care pia a financiar- cuprinde: piaa de capital -------- pentru capitaluri pe termen mediu si lung2 piaa monetar -------- pentru capitaluri atrase .i plasate pe termen scurt. 3n *epublica !oldova, 0n conformitate cu legisla,ia 0n vigoare, pia,a valorilor mobiliare (pia,a de capital) este parte component- a pie,ei financiare nebancare.

!. "olul pieei de capital #n econo$ia conte$poran Pia,a de capital reprezint- un ansamblu de rela,ii de natur- financiar- prin care se realizeaz- transferul de capitaluri de la investitori c-tre utilizatori, prin intermediul unor instrumente, mecanisme .i operatori specifici. Aceste rela,ii dau na.tere universului financiar, component- a universului economic dar .i 0n acela.i timp sistem autonom organizat pe propriile sale pie,e 0n care sc(imb- active financiare .i moned-. 4n orice societate, economiile .i investi,iile au "ucat un rol deosebit de important, at/t la nivel macroeconomic c/t .i la nivelul fiec-rei persoane sau agent economic. $umele depuse la b-ncile comerciale de c-tre persoane fizice sau "uridice sunt folosite pentru acordarea de credite altor persoane fizice .i "uridice, finan,/nd astfel investi,ii 0n diverse sectoare economice .i contribuind la dezvoltarea economiei 0n ansamblul sau. 4n orice economie de piata e ista si functioneaza o piata financiara, mai mult sau mai putin dezvoltata si, aceasta reprezinta locul unde se intalneste oferta cu cererea de fonduri financiare. Bursa este cea mai importanta institutie a pietei de capital, specifica economiei de piata, concentrand cererea si oferta de valori mobiliare negociate in mod desc(is si liber pornind de la reguli cunoscute. Prin te(nici specifice aici se realizeaza vanzari-cumparari de valori mobiliare traditionale (actiuni, obligatiuni, valute, bonuri de tezaur), cat si moderne (optiuni sau contracte futures). rolul principal al pietelor de capital este de finantare a economiei (in speta a agentilor economici) prin mobilizarea capitalurilor pe termen mediu si lung. 1e asemenea, un alt rol important este acela ca aceasta inlesneste circulatia capitalurilor, titlurile financiare putand fi usor transformate in lic(iditati sau sc(imbate in alte titluri, prin vanzarea sau revanzarea lor pe aceasta piata. %. Cererea si oferta pe piata de capital? Pe piata de capital cererea poate fi:')structurala-pentru necesitati productive,pt finantarea investitiilor producatoare de bunuri si servicii,pt crearea noilor societati,pt dezvoltarea societatii e istente,pt procurarea bunurilor si serviciilor de catre pers. fizice5"uridice.%)con"ucturala,pt necesitati (tranzituri5deficite ale balantei de plati bugetare,limitarea la plafoane de credit).!i"loacele prin care o societate comerciala poate obtine fonduri fie prin ma"orare de capital social,fie prin atragerea unui imprumut,67oferta publica de vinzare.-este efectuata de un emitent sau de investitori pt a vinde,a cumpara,a transforma,a transfera sau a sc(imba prin orice alt mod valori mobiliare ori dreptul aferente acestora,mi"locul prin care un investitor doreste sa ac(izitioneze cel putin 8 la suta din actiunile unei societati oferta publica de cumparare. Cererea de capital apar,ine unor operatori cum sunt: societ-,i comerciale publice .i private, alte categorii de agen,i economici, institu,ii financiar-bancare .i de asigur-ri, institu,ii publice, guverne, organisme financiar-bancare de pe pia,a interna,ional-. Cererea de capital se poate grupa 0n:a) Cererea structural- de capital este determinat- de nevoia finan,-rii unor ac,iuni economice 0n diverse ramuri de activitate, ac(izi,ionarea bunurilor de investi,ii .i finan,area unor programe de dezvoltare, constituirea .i ma"orarea fondurilor financiare ale institu,iilor .i organismelor financiar-bancare na,ionale .i interna,ionale, b) Cererea con"unctural- este efectul insuficien,ei sau indisponibilit-,ii resurselor interne, restric,iilor e cesive 0n acordarea creditelor, nevoilor financiare generate de deficitul bugetar .i de cel al balan,ei de pl-,i e terne. Cererea este perturbat- de factori cum sunt: fluctua,ia pre,urilor, cre.terea ratei dob/nzii, nerambursarea la termen a 0mprumuturilor. 9 ponen,ii cererii sunt debitori pe pia,a financiar-. Ace.tia pot fi grupa,i astfel: a) dup- activitatea desf-.urat-: : guverne .i colectivit-,i publice locale2 : societ-,i comerciale publice .i private f-r- profil financiar2 : b-nci comerciale .i alte institu,ii bancare2 : autorit-,i monetare etc. b) dup- scopul urm-rit: : finan,area industriei .i gospod-riei comunale2 : petrol .i gaze naturale2 : transport .i servicii publice2 : b-nci .i finan,e2 : organiza,ii interna,ionale2 : scopuri generale.;ferta de capital provine din economisire, adic- din tot ceea ce r-m/ne 0n posesia de,in-torilor de venituri dup- ce-.i satisfac nevoile de consum. Aceasta apar,ine de,in-torilor de capitaluri: societ-,i comerciale, b-nci, case de economii, societ-,i de asigurare, case de pensii, persoane particulare. ;ferta este reprezentat- de disponibilit-,i b-ne.ti temporar libere pentru care se caut- un plasament c/t mai avanta"os. <ivelul ofertei este direct influen,at de procesul de economisire. 9conomiile devin ofert- pe pia,a de capital numai dac- posesorii lor sunt satisf-cu,i de modalitatea de fructificare, adic- dac- pia,a asigur- rentabilitatea cerut- de investitori. Cererea .i oferta sunt dou- dimensiuni ale procesului de economisire-investire supuse influen,ei directe .i indirecte a unor riscuri multiple, dintre care o importan,- deosebit- o au: : riscul op,ional al investirii, care apare 0n momentul adopt-rii deciziei de plasament prin orientarea c-tre pia,a monetarsau c-tre pia,a de capital2 : riscul afacerii, care vizeaz- incertitudinea privind produsele pe care le poate oferi pia,a de capital la un moment dat at/t de,in-torilor de fonduri, c/t .i investitorilor ce gestioneaz- portofolii de valori mobiliare2 : riscul pie,ei, care vizeaz- evolu,ia pre,urilor instrumentelor financiare 0n viitor .i posibilitatea 0nregistr-rii unor pierderi ca urmare a modific-rii raportului cerere-ofert- pentru un anume tip de instrument financiar2 : riscul lic(idit-,ii, ce intervine 0n cazul 0n care se restr/ng posibilit-,ile de transformare rapid- .i f-r- pierderi 0n numerar a valorilor mobiliare de,inute2 : riscul creditului, specific pie,ei obliga,iunilor, care intervine atunci c/nd debitorul nu-.i poate respecta anga"amentul de r-scump-rare a obliga,iunii sau de plat- a dob/nzii2 : riscul sc(imb-rii cadrului legislativ, care vizeaz- at/t pia,a de capital, c/t .i modificarea legisla,iei economice .i financiare 0n general.

&. Cadrul legal de asigurare a funcionrii pieei de capital #n '( =unc,ionarea pie,elor de capital din ,-rile '( este asigurat- de Cadrul legal compus dintr-o multitudine de directive. $e consider-, c- noul cadrul legislativ al +niunii 9uropene 0n materia serviciilor de investi ii financiare, reprezentat de directiv!i=41, a intrat 0n vigoare din data de ' noiembrie %>>?, 0.i propune s- creasc- competi,ia .i eficien,a pe pie,ele de capital .i s- le fac- mai competitive comparativ cu celelalte pie e de capital din lume. ). Cadrul legal de asigurare a funcionrii pieei de capital #n *'A 4n practic-, performan,a sistemului financiar bazat pe pia,a de capital este demonstrat- de economia Statelor Unite ale Americii, 0n cadrul c-reia institu,iile pie,ei de capital "oac- un rol mult mai important dec/t 0n ,-rile +niunii 9uropene sau cele asiatice, unde companiile obi.nuiesc s- utilizeze mai mult finan,area prin pia,a bancar-. Puterea pie,elor de capital din economia american- are la baz- dou- surse: legislaia restrictiv (Steagal Holding Company Act i Glass Steagall Act ) impus- b-ncilor, care a condus la scumpirea creditelor de finan,are (principiul separ-rii activit-,ii burselor de valori de activitatea bancar-, introdus 0n $+A prin $ecurities Act din '@33). 4deea central- a acestui principiu este aceea c- numai societ-,ile specializate (adic- societ-,ile de bro#era" .i b-ncile de investi,ii) sunt autorizate s- intermedieze tranzac,iile cu valori mobiliare, at/t pe pie,ele primare c/t .i pe pie,ele secundare de capital. B-ncilor comerciale nu li se permite s- anga"eze - in mod direct - propriile capitaluri sau sumele deponen,ilor 0n plasamente pe pie,ele de capital, primare sau secundare, av/nd 0n vedere riscul ridicat ce se asociazacestor investi,ii. ncrederea investitorilor n corectitudinea i eficiena pieelor de capital , sus,inut- de e ecutarea rapid- .i corect- a ordinelor de tranzac,ionare. Corectitudinea .i eficien,a institu,iilor pie,elor de capital americane se datoreaz-, 0n mare parte, mediului concuren,ial 0n care acestea s-au dezvoltat. Baza legisl de supraveg(ere a PC americane se bazeaz- pe % legi adoptate la 0nceputul anilor A3> ai sec. BB. 1. +egea cu privire la ,itlurile -obiliare din '@33 ce prevede: Cerine fa de nregistrare. Sanciuni. 2.Legea cu privire la Bursele de Valori ('@3C), care interzice manipul-rile pe pia,-, permite efectuarea unor reguli corecte de "oc .i prevede: nregistrarea valorilor mobiliare ce au listing. nstruciuni privind insider!ii. nregistrarea burselor de valori" bro#erilor $i dealerilor. Controlul asupra activitii comerciale. Cerine fa de tran%aciile n mar&. Sanciuni. .. Cadrul legal de asigurare a funcionrii pieei de capital #n "Pia,a de capital apare dup- declararea independen,ei *epublicii !oldova, este un domeniu nou pentru economia auto(ton-. Cadrul legal al pieei de capital din "epublica -oldova este reprezentat de: - Degile adoptate de Parlamentul *epublicii !oldova2 - 1ecretele Pre.edintelui *epublicii !oldova2 - Eot-r/rile Fuvernului *epublicii !oldova2 - *egulamentele elaborate .i aprobate de C<P=2 - alte acte normative elaborate de institu,iile de auto-reglementare (de e emplu, *egulile Bursei de Galori)2 - Codul Penal, Codul Civil, Codul Administrativ etc. (care stipuleaz- unele norme privind pia,a de capital). Pentru *epublica !oldova, 0n condi,iile de aspirare la integrarea 0n comunitatea european-, un principiu prioritar 0l constituie racordarea legisla,iei din domeniul pie,ei de capital auto(tone la cea european-. /. Cadrul instituional de asigurare a funcionrii pieei de capital 'rincipalele organi%aii internaionale de auto-reglementare: Asociaia Internaional a ieelor de !alori "o#iliare $Internaional Securities "ar%ets Association & IS"A' - un organism de auto-reglementare ai c-rui membri sunt, 0n marea lor ma"oritate, b-nci anga"ate pe pie,ele euroobliga,iunilor. 4$!A opereaz- 0n sistemul )ransaction 9 c(ange $Hstem ()*AB), care reprezint- o facilitate on-line, 0n timp real, pentru compararea .i confirmarea tranzac,iilor 0ntre dealeri. (anca )eglementrilor Internaionale $(an% of International Settlement * (IS' - asocia,ie a b-ncilor centrale care urm-re.te men,inerea stabilit-,ii pe pie,ele financiare. Asociaia Internaional pentru S+ap*uri i roduse ,erivate $International S+aps and ,erivatives Association * IS,A' organism de auto-reglementare care se ocup-, 0n special, de pie,ele ;)C pentru produse derivate .i sIap-uri.

10.1alorile $obiliare-instru$ente ale pietei de capital? Galorile mobiliare67instrumente fin-are negociabile emise sub forma materializata(pe suport de (irtie) sau dematerializate (pe suport magnetic) sau sub forma inscriirilor contabile,care genereaza detinatorilor sa-i anumite drepturi in dependenta de tipurile valorilor mobiliare,de legislatia tarii respective si de prevederile emisiunii.G! pot fi:&a&primare-actiuni,obligatiuni. &b&derivate-contractele la termen:futures,forIard,options,sIap. &c&sintetice-obtinute prin cale sintetica,prin combinarea diferitor caracteristici ale valorilor primare si daca este acceptat de catre C<P= drept valoare mobiliara,circula pe piata mobiliara(contractele pe indicii bursieri). 11.2nstru$entele financiare pri$are de proprietate3 concept tipologie caracteristici funda$entale. 4articularitati in "epublica -oldova? Actiunile-instrumente fin-are de proprietate emise de catre societatile pe actiuni si 67cota parte din capitalul social.=iecare actiune are inscrisa o valoare nominala.Actiunile produc dividende sub forma prelevarile din venitul net realizat,de regula intr-un e ercitiu fin-ar.1ividendele sunt distribuite periodic,de regula o data sau de % ori pe an si marimea acestuia se stabileste de catre AFA.Actiunile apar sub % forme:!aterializat si <ematerializat2si indiferent de forma actiunii acestea tb sa contina urmatoarele elemente obligatorii:denumirea actiunii,data si locul emiterii.numele si adresa emitentului,marimea capitalului social subscris,nr actiunilor subscrise,seria si nr actiunii,numele si adresa investitorului(act. nominative),diferite clauze convetionale,semnatura emitentului. Clasificarea actiunilor: 25din pct de vedere al identificarii lor3 a)act nominative-contine numele emitentului si actionarului investitor. b)act la purtator-contine numele emitentului,identificarea se face dupa nr si serie.a)se transmite prin cesiune,b)prin simpla traditiune,ca bancnotele 225din pct de vedere al valorii lor3 a)act la pret 6(la paritate)-se vinde la val nominala b)act cu prima-se vinde la o valoare mai mare de val nominala,prima care se plateste se "ustifica de gradul de rentabilitate sporit. 2225din pct de vedere al dreptului pe care le ofera detinatorului3 a)act comune5simple5ordinare-dau dreptul detinatorului la un singur vot si sunt generatoare de dividente variabile,in functie de marimea profitului. b)act preferentiale5priveligiate-de regula nu dau dreptul la vot si sunt generatoare de dividente fi e,indiferent de variatia profitului total.Pot fi: & act cumulative-dividentele cumulative neplatite din lipsa de profit,se stabilesc intr-o alta per urmatoare cumulindu-se dividentele din acea per. & act necumulative-dividentele neplatite din lipsa de profit sunt anulate & act participative5participante-care pe linga dividentul fi prestabilit participa intr-o anumita proportie si la dividentul destinat act comune & act cu div variabile-se deosebesc de cele comune prin incasarea prioritara a div & act preferentiale convertibile-au div fi ,se pot converti in act comune & act generatoare deI div fi e si de voturi multiple-se emit pers care au o contributie importanta la dezv $.A.Pt act acestora li se confera % sau m.multe drepturi de vot. & act reversibile-act pt care $.A. emitenta isi rezerva dreptul de-a retrage din circulatie la un pret restabilit. Galoarea unei ac,iuni poate fi considerat- sub urm-toarele forme: a) Galoarea nominal- (G<) care este egal- cu suma capitalului social (C$) divizat- la num-rul de ac,iuni emise (<): C$ G< = < Galoarea nominal- este o valoare conven,ional-, pe baza c-reia este 0mp-r,it capitalul 0ntre asocia,i. 3n func,ie de aceast- valoare, este prev-zut- prin statut o remunerare a ac,ionarilor. b)Galoarea patrimonial- ce poate fi e primat- prin valoarea contabil- .i prin valoarea intrinsec-. Galoarea contabilreflect- partea din activul net ce revine pe o ac,iune:

Gct =

An <

unde: Gct - valoarea contabil-2 An - activul net2 < - num-rul de ac,iuni2 Activul net este reprezentat de partea din activele 0ntreprinderii neafectate de datoriile contractate de aceasta: An = A t 1t unde: An - activul net2 At - activul total 2 1t - datorii totale. Galoarea intrinsec-, e prim- activul net corectat cu plusurile sau minusurile de active latente ce revin pe o ac,iune. Activele latente sunt provizioanele pentru riscuri .i c(eltuieli care nu au ap-rut 0n e erci,iul 0nc(eiat .i care nu s-au soldat prin conturile de venituri.

G4 =

A nc <

unde: G4 - valoarea intrinsec-2 Anc - activul nat corectat2 < - num-rul de ac,iuni. b) Galoarea de rentabilitate, interpretat- ca valoare financiar- .i valoare de randament. Galoarea financiar- e primcapitalul financiar care s-ar fructifica printr-un dividend, comparabil cu rata medie a dob/nzii pe pia,-: 1 Gf = * md unde: Gf - valoarea financiar-2 1 - dividend2 *md - rata medie a dob/nzii pe pia,-. c)Galoarea de randament este considerat- o form- de e primare a valorii financiare, fiind calculat- ca raport 0ntre profitul net repartizat ce revine pe o ac,iune .i rata medie a dob/nzii pe pia,-: P Gr = na * md unde: Gr - valoarea de randament2 Pna - profit net pe ac,iune2 *md - rata medie a dob/nzii pe pia,-. G/nzarea ac,iunilor 0n momentul emisiunii sau 0n orice moment pe pia,a de capital, se realizeaz- la pre,ul de emisiune .i respectiv, la pre,ul pie,ei. Astfel se deosebesc: d) Galoarea negociat- sau pre,ul de emisiune, determinat prin ad-ugarea la valoarea nominal- a primei de emisiune: P9 = G< + p e unde: P9 - pre,ul de emisiune2 G< - valoarea nominal-2 pe - prima de emisiune. e) Galoarea de pia,- este pre,ul la care se efectueaz- sc(imbul de ac,iuni. Aceast- valoare se prezint- sub forma cursului bursier. Cursul este rezultatul raportului dintre cerere .i ofert-, fiind influen,at de: - situa,ia economic- .i financiar- a emitentului, caracterizat- prin rata de cre.tere a rezultatelor financiare2 - evolu,ia pie,ei bursiere na,ionale .i interna,ionale2 - fenomene pur bursiere ce influen,eaz- cererea .i oferta. Ac,iunile plasate se 0nregistreaz- 0n mod obligatoriu 0n *egistrul de stat al valorilor mobiliare, ,inut de Comisia <a,ional- a Pie,ei =inanciare. $0nt considerate plasate ac,iunile ac(itate 0n 0ntregime de primii lor ac(izitori (subscriitori), 0nregistrate 0n *egistrul de stat al valorilor mobiliare .i 0n registrul ac,ionarilor societ-,ii. Ac,iunile societ-,ii pot avea valoare nominalcare trebuie s- se 0mpart- la un leu. )oate ac,iunile ordinare ale societ-,ii vor avea valoare nominal- egal-. Galoarea nominal- a ac,iunii se aprob- de adunarea constitutiv- sau de adunarea general- a ac,ionarilor .i se indic- 0n documentele de constituire ale societ-,ii .i 0n alte documente prev-zute de prezenta lege .i de legisla,ia cu privire la valorile mobiliare.3n cazul plas-rii ac,iunilor a c-ror valoare nominal- nu este determinat-, adunarea general- a ac,ionarilor este 0n drept s- fi eze valoarea ac,iunii 0n decizia de emitere a acestora. Galoarea fi at- a ac,iunii nu se indic- 0n documentele de constituire ale societ-,ii .i se folose.te la determinarea m-rimii capitalului social.Galoarea nominal- (fi at-) a ac,iunii reflect- partea de capital social al societ-,ii ce revine unei ac,iuni plasate. 12. Aciunile prefereniale3 concept tipologie condiiile de e$isiune ale acestora. 13.4roceduri de e$isiune si plasare a actiunilor? 9misiunea de actiuni reprezinta o practica dinamica de finantare a unor proiecte de investitii ale unei societati comerciale, prin intermediul pietei de capital. $ocietatea ce emite actiuni va primi in sc(imbul acestora capitalul investitorilor interesati de societatea emitenta. 9miterea de actiuni se realizeaza printr-o ofera publica de vanzare. Aceasta oferta se poate realiza doar prin intermediul unei $ocietati de $ervicii de 4nvestitii =inanciare.9misiunea de ac,iuni se realizeaz- at/t la 0nfiin,are, c/t .i 0n timpul func,ion-rii societ-,ii. Da 0nfiin,are, efectul pentru emitent 0l constituie formarea capitalului social, iar pentru investitor, efectul se manifest- 0n viitor, fiind dat de randamentul investi,iei: capacitatea de a produce dividende, precum .i posibilitatea de a ob,ine un c/.tig din diferen,a de curs. 3n timpul func,ion-rii unei societ-,i, emisiunea de ac,iuni realizat- pentru ma"orarea capitalului social produce efecte nedorite pentru vec(ii ac,ionari, cunoscute sub denumirea de efecte de dilu,ie, care afecteaz- valoarea ac,iunii, profitul pe ac,iune .i dreptul la vot al posesorului ac,iunii. Pentru atenuarea acestor efecte, societatea emitent- calculeaz- un drept preferen,ial, denumit drept de subscriere de care beneficiaz- fo.tii ac,ionari. 1reptul de subscriere se determin- ca diferen,- 0ntre valoarea de pia,- a ac,iunilor vec(i .i noi, dup- ma"orarea capitalului social.!-rirea dreptului de subscriere depinde de num-rul ac,iunilor nou emise .i de pre,ul la care se realizeaz- prima v/nzare a ac,iunilor noi. 1ac- v/nzarea noilor ac,iuni se realizeaz- la pre, de emisiune, m-rimea teoretic- a dreptului de subscriere este: n 1$ = (C Pe ) (< + n)

unde: 1$ - dreptul de subscriere2 C - cursul ac,iunilor vec(i2 Pe - pre,ul de emisiune al noilor ac,iuni. 1reptul de subscriere coteaz- la burs-. Posesorul lui 0l poate vinde, la un pre, de pia,- ce difer- de m-rimea teoretic- a dreptului de subscriere, 0ncas/nd o sum- 0n numerar prin care este prote"at 0mpotriva efectelor de dilu,ie. $int considerate plasate actiunile ac(itate in intregime de primii lor ac(izitori (subscriitori), inregistrate in *egistrul de stat al valorilor mobiliare si in registrul actionarilor societatii. Plasarea actiunilor va fi succesiva numai in cazul cind emitentul spri"ina cursul actiunilor sale pe piata secundara.Conform legei cu privire la societatile pe actiuni plasarea emisiunilor suplimentare a actiunilor se petrece la pretul de piata si cu cit el este mai inalt, cu atit o diferenta de cursuri mai mare primeste emitentul de"a la etapa plasarii primare a emisiunior suplimentare. Plasind actiunile, emitentul atrage pasivele cele mai JlungiK, deoarece actiunile sunt (irtii de valoare nelimitate. 4n asa mod, el poate plasa aceste resurse in active JlungiK fara un risc oarecare de lic(iditate, iar in acelasi moment costul resurselor plasate depinde de lic(iditatea actiunilor emitentului. 1!.6repturi generate de actiuni detinatorilor sai? ,reptul la vot. $pre deosebire de actiunile ordinare, actiunile preferentiale nu confera detinatorilor dreptul de vot in AFA.=iecare actiune ordinara indreptateste detinatorul la un singur vot. Aceasta regula fiind instituita printr-o norma supletiva, e ista posibilitatea ca prin actul constitutiv sa se stabileasca un alt raport intre numarul actiunilor detinute de o persoana fizica sau "uridica si numarul voturilor . ,reptul la dividend.Principalul drept patrimonial al actionarului ordinar este dreptul de a primi dividende. Actiunile preferentiale pot avea o rata fi a si prestabilita a dividendului.Potrivit normelor legale in vigoare, dividendele se vor plati actionarilor proportional cu cota de participare la capitalul social, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. ;rganul care decide, in functie de politica investitionala si actul constitutiv al societatii, daca se vor distribui sau nu dividende, este AFA. Ac,ionarul are dreptul: a) s- participe la adun-rile generale ale ac,ionarilor, s- aleag- .i s- fie ales 0n organele de conducere ale societ-,ii2 b) s- ia cuno.tin,- de materialele pentru ordinea de zi a adun-rii generale a ac,ionarilor2 c) s- ia cuno.tin,- .i s- fac- copii de pe documentele societ-,ii, accesul la care este prev-zut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societ-,ii2 d) s- primeasc- dividendele anun,ate 0n corespundere cu clasele .i propor,ional num-rului de ac,iuni care 0i apar,in2 e) s- 0nstr-ineze ac,iunile care 0i apar,in, s- le pun- 0n ga" sau 0n administrare fiduciar-2 f) s- cear- r-scump-rarea ac,iunilor care 0i apar,in, 0n cazurile prev-zute de prezenta lege sau de statutul societ-,ii2 g) s- primeasc- o parte din bunurile societ-,ii 0n cazul lic(id-rii ei2 () s- e ercite alte drepturi prev-zute de prezenta lege sau de statutul societ-,ii. Ac,ionarul este obligat: a) s- informeze persoana care ,ine registrul ac,ionarilor despre toate sc(imb-rile din datele sale, introduse 0n registru2 b) s- comunice 0n scris societ-,ii, Comisiei <a,ionale a Pie,ei =inanciare .i Agen,iei <a,ionale pentru Protec,ia Concuren,ei despre ac(izi,ionarea de ac,iuni ale societ-,ii 0n num-r ce dep-.e.te limita stabilit- de prezenta lege, de legisla,ia cu privire la valorile mobiliare sau de alt- legisla,ie2 c) s- 0ndeplineasc- alte obliga,ii prev-zute de prezenta lege sau de alte acte legislative. 1%.2ndicatorii de evaluare a valorilor $obiliare pri$are de proprietate? a) profitul net pe ac,iune ce e prim- capacitatea emitentului de a crea profit .i se calculeaz- cu rela,ia:

Ppa =

Pn <

unde: Ppa - profit net pe ac,iune2 Pn - profit net2 <- num-rul total de ac,iuni e istente pe pia,-. b) rata de distribuire a dividendului, care reflect- partea din profitul e erci,iului financiar distribuit- ac,ionarilor:

d=

Dn .100 Pn

unde: d - rata de distribuire a dividendului2 1n - dividendele nete, calculate dup- plata impozitului asupra dividendelor2 Pn - profitul net. !-rimea acestui indicator depinde de decizia privind distribuirea profitului .i anume: - dac- d tinde c-tre zero, rezult- preocuparea emitentului pentru asigurarea autofinan,-rii prin reinvestirea profitului2 - dac- d tinde c-tre '>>L, rezult- preocuparea pentru men,inerea interesului ac,ionarilor 0n a de,ine ac,iunile societ-,ii care distribuie dividende mari2 - dac- d este egal cu '>>L societatea emitent- nu 0ncorporeaz- 0n rezerv- nici o unitate monetar- din profitul ob,inut2 - dac- d este mai mare dec/t '>>L, se apeleaz- la rezervele acumulate anterior, 0n vederea distribuirii lor ca dividende. c) 1ividendul pe ac,iune, calculat at/t ca dividend brut repartizat, c/t .i dividend net: unde:

DPA =

Pnr .100 N

1PA - dividend pe ac,iune2 Pnr - profit net repartizat ac,ionarilor2 < - num-rul total de ac,iuni e istente pe pia,-.

1ividendul pe ac,iune reprezint-, pentru posesorul ac,iunii, venitul produs de investi,ia sa, deci un flu financiar. $pre deosebire de acesta, profitul pe ac,iune, reprezint- pentru emitent un element important al valoriz-rii unei ac,iuni. d) *andamentul unei ac,iuni este produs at/t de dividende, c/t .i de cre.terea valorii de pia,- a ac,iunii: 1 + C' C > *= '>> C> unde: * - randamentul unei ac,iuni2 1 - dividendul repartizat2 C' - cursul la rev/nzarea ac,iunii2 C> - cursul la cump-rarea ac,iunii. e) Coeficientul MP9*K reprezint- indicatorul cel mai utilizat pentru a caracteriza eficien,a plasamentului 0n ac,iuni: C PER = Ppa 0n care: P9* - coeficientul multiplicator al capitaliz-rii2 C - curs bursier al ac,iunii2 Ppa - profitul net pe ac,iune. 1&.2nstru$ente financiare pri$are de creanta3 concept tipologie caracteristici funda$entale. 4articularitati in "epublica -oldova? ;bligatiunile67instr fin-are primare de creante sub forma (irtiilor de val5sub forma inscriirilor in cont,prin care se materializeaza dreptul de creante al investitorului fata de emitentul imprumutat.=iecare obl are inscrisa pe ea o val nom de baza careia se calculeaza dobinda,pe care o genereaza obl detinatorilor sai.;bl pot fi emise de catre $.A,stat direct5prin intermediul diverselor organismelor subordonate centrale5locale. Principalele caracteristici ale obliga,iunilor sunt: - este un instrument al investi,iei de capital2 - e prim- crean,a de,in-torului asupra ansamblului activelor emitentului2 - e prim- anga"amentul unui debitor fa,- de creditorul care pune la dispozi,ie primului, fondurile sale. 9lemntele obligatorii:denumirea obl,seria si nr,locul si data emiterii,numele si adresa emitentului,val nominala,val totala a imprumutului,nr total de obl emise,numele si adresa investitorului in caz obl nominative,nivelul dobinzii,numele si adresa bancii depozitare,imprimari speciale pt a impiedica falsificarea,scadenta rambursarii5data maturizarii,semnatura emitentului. Principalele elemente te(nice ale obliga,iunilor sunt: a) Galoarea nominal- reprezent/nd raportul dintre 0mprumutul lansat pe pia,- .i num-rul obliga,iunilor emise: 4 G< = < unde: G< - valoarea nominal-2 4 - m-rimea 0mprumutului, < - num-rul obliga,iunilor2 b) Galoarea la subscriere sau pre,ul de emisiune, este determinat- de emitent, de regul-, sub valoarea nominal-, pentru a se asigura atractivitatea investi,iei: P9 = G< p e unde: P9 - pre,ul de emisiune2 G< - valoarea nominal-2 Pe - prima de emisiune. c) )ermenul de rambursare este intervalul cuprins 0ntre momentul subscrierii .i cel al r-scump-r-rii. d) *ata nominal- a dob/nzii, este acea rat- care aplicat- asupra valorii nominale, permite determinarea cuponului de dob/nd-. =iecare obl are inscrisa o val nom,la fiecare obl sub forma de (irtie sunt atasate cupoane,nr cupoanelor este 6 cu nr per de plata,pe fiecare cupon este scrisa dobinda de platit,cupoanele sunt detasabile.4n caz obl nematerializate dobinda se inregistreaza periodic in cont si se plateste conform editiei de emisiune.)ipologia: 25din pct de vedere a identificarii lor3 &nominative-este prezent numele emitentului si investitorului,transmiterea se face pe baza de cesiune. &obl de purtator-nu contin numele detinatorului,transmiterea se face ptrin traditiune,se identifica prin serie si nr 225din pct de vedere al $odului in care creantele sunt $ateriali7ate : &materializate(suport (irtie) &inregistrate5contabile 2225din pct de vedere al gestiunii creantelor3garantate &colaterale-garantate cu un bun material,care tb negrevate de alte datorii &ipotecare-imprumutul este garantat cu ipoteca generala a emitentului pe toate activele,nefiind specificat un activ anume &asigurate-imprumutul este garantat cu val mobiliare asupra tertilor detinute de catre emitent &garantate cu fond de rascumparare-emitentul periodic suplimenteaza un fond pe care il creaza el,astfel incit atunci cind obl a"unge la maturitate sa poata acoperi cu acest fond imprumutul obligatar si dobinda aferenta acestuia &inde ate-intre emitent si investitor la anumite per intr-o anumita proportie se inmulteste val imprumutului si dobinda. negarantate-obl care sunt garantate doar cu semnatura emitentului(obl pe baza de bonitate5onoare) 215din pct de vedere al clau7elor speciale pe care le contin3

&revocabile5retractabile-pot fi rascumparate de catre emitent inainte de data maturizarii.Acestea contin clauze care prote"eaza interesele emitentului,dar si investitorului. &restrictive-contin clauza prin care emitentul se anga"eaza sa nu contracteze si alte imprumuturi(credite) in acelasi scop. &convertibile-contin clauza referitoare la convertibilitate prin care investitorul isi rezerva dreptul ca la scadenta sa solicite convertirea obl in alte titluri de val a aceluiasi emitent.Pretul de conversiune se stabileste la emisiune,iar raportul dintre val nom si pret de conversiune se numeste rata de conversiune. &obl cu bonuri de subscriptie de act-dau dreptul de subscrie de act a societatii emitente a obl(bonului). ;bl pot fi emiseNad pariN,adica sunt vindute la pret egal cu val lor nom sau la pret Nsub pariN la un pret m.mic decit val nom,sau Nsupra pariNla un pret mai mare. 1e,in-torii de obliga,iuni apar 0n calitate de creditori ai societ-,ii.1e,in-torii de obliga,iuni au dreptul preferen,ial fa,- de ac,ionari la primirea unei p-r,i din profitul societ-,ii sub form- de dob0nd- sau alt profit.Galoarea nominal- a obliga,iunii societ-,ii trebuie s- se 0mpart- la '>> de lei. )ermenul de circula,ie a obliga,iunilor va fi de cel pu,in un an.$ocietatea este 0n drept s- plaseze numai obliga,iunile asigurate prin ga"area bunurilor ei proprii .i5sau a bunurilor persoanelor ter,e, .i5sau cu garan,ia bancar-, .i5sau prin fide"usiune, .i5sau cu poli,a de asigurare, cu e cep,ia cazurilor prev-zute de Degea cu privire la pia,a valorilor mobiliare.;bliga,iunile se pl-tesc numai cu mi"loace b-ne.ti.Galoarea nominal- a tuturor obliga,iunilor plasate ale societ-,ii nu trebuie s- dep-.easc- m-rimea capitalului ei social. 1e,in-torul de obliga,iuni are dreptul s- cear- de la societate r-scump-rarea obliga,iunilor plasate 0nainte de termenul de scaden,- 0n cazul 0n care emitentul nu respect- termenul de ac(itare a dob0nzilor aferente. 1). 8bligaiunile garantate3 esena i tipologia 9prin capitalul fix prin fondul de rscu$prare prin colateral prin indexare prin ipotec prin asigurare5. 1.. 4roceduri de e$isiune si plasare a obligatiunilor? Persoanele doresc sa primeasca imprumuturi pe termen lung, iar creditorii doresc sa acorde credite pe termen scurt. Contradictia aceasta a pietei de credit se manifesta foarte puternic in perioada economiei stabile, cind dinamica dobinzilor nu poate fi previzionata. +na din variante a rezolvarii acestei probleme este emisiunea obligatiunilor Jlic(ideK, care permit emitentului atragerea resurselor pe o perioada mai lunga de un an, iar investitorului - posibilitatea primirii inapoi sumei investite, vinzind obligatiunea pe piata secundara. 9mitind obligatiunea, societatea pe actiuni nu risca sa a"unga in dependenta de banca si singura determina marimea, termenii si conditiile rascumpararii obligatiunii, iar detinatorii actiunilor nu se impart cu drepturile de conducere, deoarece obligatiunile n-au drept la vot.+n sir de prioritati la emisiunea obligatiunilor au bancile. 9misiunea obligatiunilor le permite:sa evite rezervarea obligatorie2sa micsoreze profitul impozabil.*iscul neplasarii obligatiunii este legat cu termenii circulatiei obligatiunii si cu regulile specifice a emisiunii.4n primul rind, conform legislatiei termenul circulatiei obligatiunii nu poate fi mai putin de ' an si emisiunea acestor instrumente nu sunt foarte populare pe piata bursiera auto(tona. <ici unul din emitenti nu se va incadra in emisiunea obligatiunilor, daca nu va fi sigur in atragerea cu a"utorul acestei metode unor resurse JlungiK considerabile (pe o perioda mai lunga de O luni). 4n conditiile inflatiei inalte cererea interna la (irtii de valoare cu termenul de ac(itare de la O luni a fost si ramine foarte "oasa. 4n al doilea rind, emisiunea obligatiunilor necesita inregistrarea de stat, si din aceasta cauza trebuie de suportat diferite c(eltuieli.4n asa mod, emitentul poate sa (otarasca emisiunea obligatiunilor, daca el real poate atrage un volum considerabil de resurse JlungiK - aceasta devine probabil imposibil in legatura cu atractivitatea investitionala a altor sectoare a pietei financiare, de e emplu, (irtiilor de valoare de stat. 1/. 2ndicatorii de evaluare a valorilor $obiliare de creanta? 3 indicatori : randamentul cuponului5dobinda,randamentul curent,randamentul la maturitate. *andamentul cupon6(cupon5val nom)&'>>L randamentul curent6(cupon5pret)&'>>L randamentul la maturitate6PQcuponR(agio sau disagio5nr de ani pina scadenta)S5Q(val nomRpret)5%S&'>>L 20.(senta si particularitatile contractelor futures? Contractul futures-rezultatul standartizarii conditiilor ale contractului forIard.1in elemntele contractuale se supun standartizarii natura activului suport,calitatea acestuia,cantitatea tranzactionata,locul de livrare si scadenta contractului.$ingura variabila care nu este standartizata este pretul de tranzactionare.Contract =utures fiind actualizat zilnic5marcat la piata.4n cazul contract futures pierderea unui operator constituie cistigul celuilalt operator,si invers.Dic(idarea contract se efectueaza atit pe livrarea efectiva a activului suport si ac(itarea contravalorii acestuia,cit si printr-o compesare pe piata.$e inc(eie in cadrul burselor printr-un mecanism specific de derulare a operatiunilor5tranzactiillor si spre deosebire de contract forIard are o val variabila.fiind zilnic marcat pe piata.=orIardacorduri inc(eiate intre % operatori,prin care vinzatorul se obliga sa livreze la o data viitoare un anumit activ suport,iar cumparatorul se obliga sa efectueze plata la momentul inc(eierii contract. Caracteristicile generale ale unui contract futures sunt: a) condi,iile contractului sunt standardizate 0n ceea ce prive.te natura activului-suport .i cantitatea contractat-, numit- .i unitate de tranzac,ie. )oate contractele futures pe acela.i activ standardizat formeaz- un gen de contracte futures2 b) fiecare contract futures are un anumit termen de e ecutare, o lun- 0n care urmeaz- s- aib- loc lic(idarea. Contractele pe un anumit activ cu aceea.i scaden,- formeaz- o specie a contractului pe acela.i activ2 c) pre,ul contractului futures se stabile.te 0n burs-, prin procedura specific- de negociere .i contractare a acestei pie,e reglementate, fiind e presia raportului dintre cererea .i oferta pentru fiecare contract standardizat, deci valoarea contractului este variabil-2

d) contractul futures este actualizat zilnic sau Mmarcat la pia,-K, astfel 0nc/t pierderile uneia dintre p-r,ile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte p-r,i2 e) lic(idarea contractului se poate realiza fie prin 0ncasarea sau plata sumei 0n numerar reprezent/nd mar"a cumulat- a contractului, fie prin lic(idarea pozi,iei printr-o opera,iune de sens contrar, respectiv o compensare, 0n cazul contractelor futures la care e ecutarea nu se poate realiza prin predarea unui activ fizic sau a unui titlu financiar (contractele pe indici de burs-), livrarea se face totdeauna printr-o lic(idare cas(. ;peratorii de pe pia,a futures, 0n func,ie de scopul urm-rit, pot fi: : investitori 0n alte active care se prote"eaz- printr-un contract futures 0mpotriva pierderii generate de fluctua,ia pre,ului activului ini,ial2 : arbitra" ori, respectiv v/nz-tori .i cump-r-tori de contracte futures care sper- s- ob,in- c/.tig din diferen,ele de pre, de pe pie,e diferite sau din momente diferite2 : speculatori, operatori care 0.i asum- riscuri importante pentru a ob,ine profit din fluctua,ia pre,ului contractelor futures. G/nz-torul unui contract futures este de,in-torul unei pozi,ii Ms(ortK, iar cump-r-torul are o pozi,ie MlongK, a.tept/nd ca pre,urile s- creasc-. )ranzac,ionarea unui contract futures presupune 0nc(eierea unui contract pentru desc(iderea contului 0n mar"-. Contractul se 0nc(eie 0ntre client .i agen,ia de bro#era" .i cuprinde condi,iile generale de tranzac,ionare la termen a activelor financiare, monetare sau a m-rfurilor ce constituie suport al contractului futures. 21.Contractele options. ,ipuri si caracteristici? ;p,iunile sunt contracte standardizate av/nd drept suport ac,iuni, obliga,iuni, indici bursieri, rata dob/nzii, valute, m-rfuri. 4ntr-un contract de op,iune, cump-r-torul are dreptul, dar nu .i obliga,ia de a ac(izi,iona sau de a vinde la scaden,- sau oric/nd p/n- la scaden,- o anumit- cantitate din activul-suport, la un pre, prestabilit, denumit pre, de e ercitare, .i 0n sc(imbul unei prime pl-tite 0n momentul 0nc(eierii tranzac,iei sau 0n cadrul lic(id-rii lunii 0n curs. Pentru cump-r-tor, prima reprezint- un cost care se suport- indiferent dac- contractul se e ercit- sau nu. Cump-r-torul poate decide e ecutarea contractului 0n orice moment p/n- la scaden,- (op,iuni de tip american) sau numai la scaden,a contractului (op,iuni de tip european). $e cump-r- o op,iune, se pl-te.te prima .i se sper- c- va putea fi v/ndut- mai scump. 4nvers, se vinde o op,iune .i se sper- c- va fi cump-rat- la un pre, mai mic. Pe pia,a op,iunilor sunt cotate at/t op,iuni de cump-rare, c/t .i op,iuni de v/nzare. ;p,iunea de cump-rare (McallK) este un contract 0n form- standardizat-, care d- cump-r-torului dreptul ca, 0ntr-o perioaddeterminat-, s- cumpere de la v/nz-torul op,iunii activul de baz- la un pre, prestabilit. G/nz-torul op,iunii McallK 0.i asumobliga,ia de a onora solicitarea cump-r-torului prin v/nzarea activului-suport.;p,iunea de v/nzare (MputK) este un contract care d- dreptul cump-r-torului op,iunii ca, 0ntr-o anumit- perioad-, s- v/nd- activul-suport partenerului s-u din contractul de op,iune la un pre, prestabilit .i 0n sc(imbul unei prime pl-tite ini,ial. )otodat-, v/nz-torul unui MputK 0.i asum- obliga,ia de a cump-ra activul de baz- de la cump-r-torul op,iunii la pre,ul prestabilit, dac- op,iunea este e ercitat- 0ntr-un anumit interval de timp. 4ni,ierea unei tranzac,ii cu op,iuni se face prin desc(iderea de c-tre client a unui cont la un intermediar, dup- care clientul poate lansa un ordin pe pia,a op,iunilor. 3n urma e ecut-rii ordinului, clientul dob/nde.te o pozi,ie pe op,iune, iar aceasta poate fi MlongK, dac- a cump-rat, sau Ms(ortK, dac- a v/ndut. 9lementele definitorii ale unui contract de op,iuni av/nd ca suport valori mobiliare primare sunt: - m-rimea op,iunii. ; op,iune se 0nc(eie pentru o cotitate standard de '>> de titluri-suport sau alt num-r de titluri stabilit prin reglement-rile pie,ei2 - durata de via,-, respectiv perioada 0n care poate fi e ercitat- op,iunea. 1ata final- a e ercit-rii op,iunii se nume.te dat- a e pir-rii2 - pre,ul de e ercitare - este pre,ul la care se poate vinde .i cump-ra suportul op,iunii. !-rimea lui este determinat- c(iar 0n momentul 0nc(eierii contractului, dup- o procedur- bursier- standardizat-2 - pre,ul op,iunii - este reprezentat de prima ce se ac(it- din momentul 0nc(eierii contractului. Prima se descompune 0n valoare intrinsec- .i valoare timp2 - valoarea intrinsec- - este diferen,a dintre cursul activului-suport .i pre,ul de e ercitare a op,iunii McallK sau diferen,a dintre pre,ul de e ercitare a op,iunii MputK .i cursul activului-suport. C/nd valoarea intrinsec- este pozitiv-, op,iunea este M0n baniK (Min-t(e-moneHK)2 c/nd valoarea intrinsec- este negativ-, op,iunea este Mf-r- baniK (Mout-of-moneHK)2 c/nd valoarea intrinsec- este egal- cu zero, op,iunea este Mla baniK (Mat-t(e-moneHK). 1ac- valoarea intrinsec- este negativ- sau egal- cu zero, 0ntregul nivel al primei este dat de valoarea timp2 - valoarea timp - reprezint- valoarea suplimentar-, peste cea intrinsec-, pe care o op,iune o poate dob/ndi pe pia,- ca urmare a raportului cerere-ofert- de op,iuni. 9a rezult- ca diferen,- 0ntre pre,ul op,iunii (respectiv m-rimea primei) .i valoarea intrinsec-. Galoarea timp arat- c/t este dispus s- pl-teasc- investitorul (cump-r-torul op,iunii) 0n speran,a c-, pe durata de via,-, op,iunea va cunoa.te la un moment dat (anterior e pir-rii) o evolu,ie favorabil- de pre,. Galoarea timp este cu at/t mai mare cu c/t scaden,a este mai 0ndep-rtat- .i descre.te 0n timp p/n- la scaden,-. -a .peraii simple cu opiuni i re/ultatul acestora opera,iunea Antic anticiparea privind Cons consecin,e cursul '. C cump-rare CADD Cre cre.terea cursului *isc limitat titlului-supor suport Cistig nelimitat %. G/ vinzare CADD stagnarea cursului Cistig limitat scaderea cursului *isc nelimitat 3. Cu cump-rare P+) scaderea cursului Cistig important (nu nelimitat) *isc limitat

C. G/

vinzare P+)

cresterea cursului

Cistig limitat *isc important nelimitat)

(nu

Cumprtorul unei opiuni de cumprare are dreptul, dar nu .i obliga,ia ca la scaden,- sau p/n- la scaden,- s- cumpere '>> de titluri-suport (ac,iuni) la pre,ul de e ercitare, convenit prin contract. Cump-r-torul 0.i va e ercita acest drept numai daccursul titlului-suport este 0n cre.tere. *iscul este limitat la prima pl-tit-, 0n timp ce c/.tigul poate fi considerat nelimitat, fiind cu at/t mai mare cu c/t cursul se 0ndep-rteaz- de Mpunctul mortK. $e nume.te Mpunct mortK acel nivel al cursului la care nici nu se pierde, nici nu se c/.tig-, 0n cazul op,iunii de cump-rare, Mpunctul mortK este egal cu pre,ul de e ercitare plus prima pl-tit-. !0n/torul unei opiuni de cumprare consider- c- titlul-suport va avea un curs care stagneaz-, iar apoi 0ncepe sscad-. 9l sper- c- nu va fi situa,ia de a ceda partenerului titlurile respective. 1ecizia privind e ecutarea contractului apar,ine numai cump-r-torului, care, 0n sc(imbul primei pl-tite, are dreptul de a renun,a la contract. Cumprarea unei opiuni de v0n/are- 4nvestitorul consider- c- ac,iunea va avea un curs 0n sc-dere. 9l ar putea deci s- v/nd- aceste ac,iuni la vedere 0n momentul t> .i s- a.tepte reducerea cursului. 3ns-, pentru a limita riscurile, prefer- s- cumpere o op,iune de v/nzare. Aceasta 0i limiteaz- pierderea la m-rimea primei .i 0i confer- posibilitatea unui c/.tig nelimitat 0n cazul sc-derii cursului. !0n/area unei opiuni de v0n/are- G/nz-torul prime.te prima .i sper- c- titlurile vor avea un curs care stagneaz- sau care este 0n cre.tere. Astfel cump-r-torul deKputK nu 0.i va e ercita op,iunea. ;peratorul poate ob,ine c/.tig, care este 0ns- limitat la valoarea primei, pe c/nd m-rimea pierderii este nelimitat-. 22. Contractele *:A4. ,ipuri si caracteristici? C$-contractele la termen,prin care un operator sc(imba o datorie avind anumite caracteristici pe o alta datorie,care are alte caracteristici,cele % parti tb sa obtina un cistig din acest sc(imb ca urmare a faptului ca au diferite conditii de acces pe diferite pieti.4n tranzactii sIap se scimba o dobinda fi a pe una flotanta sau invers.4mprumuturi in diferite valute5sc(imb de o valuta pe alta,sc(imb de indici bursieri(evaluarea in baza lor,daca activul suport este act).Cistigul obtinut la scadenta contractului se imparte intre cei % operatori si intermediari(comision se ac(ita). )ranzac,iile se 0nc(eie la burs- 0ntr-o anumitzi, dar reglement-rile 0n conturi .i livrarea titlurilor urmeaz- s- se fac- la o dat- viitoare. 1reptul de proprietate asupra titlurilor trece de la v/nz-tor la cump-r-tor 0n momentul 0nc(eierii contractului. Galoarea tranzac,iei se determin- pe baza cursului la termen prestabilit indiferent de evolu,ia cursului de pia,- la termenul tranzac,iei. Caracteristici aparte prezinttranzac,iile la termen de o lun-, al c-ror mecanism de derulare permite efectuarea unor opera,iuni specifice, cum ar fi: reportul2 v/nzarea pe pozi,ie descoperit2 opera,iunile cu acoperire. S+ap pe piaa de capital : este un acord 0ntre doi operatori, prin care o parte convine spl-teasc- celeilalte p-r,i, un .ir de pl-,i cas( variabile, bazate pe rata venitului unui indice pe pia,a de capital, iar 0n sc(imb, cealalt- parte accept- s- pl-teasc- un .ir de pl-,i constante, bazat pe rata curent- a dob/nzii de pe pia,a monetar-. Acest acord simuleaz- de fapt sc(imbul de active 0ntre cele dou- p-r,i: o parte vinde ac,iuni .i cump-r- obliga,iuni iar cealalt- parte cump-r- ac,iuni .i vinde obliga,iuni. 3n felul acesta, ambele p-r,i reu.esc s--.i restructureze portofoliile, f-r- a pl-ti comisioane .i ta e de tranzac,ionare, ci doar comisioane bancare minime unei b-nci sIap (de regul- o banc- comercial- sau de investi,ii) care mi"loce.te acest tip de contract. S+ap pe rata do#0n/ii :prin acest contract o parte agreeaz- s- pl-teascceleilalte p-r,i un .ir de pl-,i a c-ror m-rime este corelat- permanent cu o rat- de dob/nd- utilizat- pe pia,a monetar- .4 n sc(imb, cealalt- parte se anga"eaz- s- ac(ite periodic un .ir de pl-,i fi e care se refer- la o rat- de dob/nd- fi - egal- cu cea din momentul semn-rii contractului. Acest contract simuleaz- un sc(imb, prin care partea A cump-r- obliga,iuni pe termen lung .i vinde obliga,iuni pe termen scurt iar cealalt- parte B vinde obliga,iuni pe termen lung .i cump-r- obliga,iuni pe termen scurt, f-r- costuri de tranzac,ionare, cu e cep,ia comisionului b-ncii sIap.S+ap valutar : constituie un acord de sc(imb valutar 0ntre dou- p-r,i, prin care se fac transferuri de principal .i pl-,i aferente unei rate fi e a dob/nzii aplicatasupra unui 0mprumut e primat 0ntr-o valut-, 0n sc(imbul unui principal .i pl-,i aferente unei rate fi e a dob/nzii aplicatasupra unui 0mprumut de aceea.i valoare dar e primat 0ntr-o alt- valut-

23. Caracteristica generala a activitatii e$itentilor si investitorilor pe 41-? 9mitentul este o pers "uridica(s.a,banci comerciale,stat).4nvestitorii sunt si per fizice si "uridice care dispun de surse financiar.9mitentii dorind sa-si mareasca capitalul social emit actiuni,investitorii dispunind de surse financiare investesc bani,in sc(imbul obtinerii dividendului. 9mitentul poart- r-spundere, conform legisla,iei, pentru necorespunderea datelor din certificatul valorii mobiliare cu datele indicate 0n (ot-r0rea privind emisiunea valorilor mobiliare. 9mitentul valorilor mobiliare nominative este obligat s- asigure ,inerea registrului lor din momentul plasamentului valorilor mobiliare men,ionate, iar 0n cazul emisiunii valorilor mobiliare nominative 0n procesul constituirii emitentului T 0n decurs de '8 zile de la data 0nregistr-rii de stat a ac,iunilor plasate la 0nfiin,area societ-,ii pe ac,iuni. 9mitentul este obligat s- 0nc(eie plasamentul valorilor mobiliare emise la e pirarea unui an de la data adopt-rii (ot-r0rii privind emisiunea valorilor mobiliare, 0n cazul 0n care legisla,ia, prospectul ofertei publice (pentru emisiunea public-) sau (ot-r0rea privind emisiunea (pentru emisiunea 0nc(is-) nu preconizeaz- un termen mai mic. ac,ionarilor societ-,ilor pe ac,iuni li se acord- dreptul de preem,iune la procurarea valorilor mobiliare ale emisiunii noi 0n num-r propor,ional num-rului de ac,iuni care le apar,in la momentul adopt-rii (ot-r0rii privind emisiunea valorilor mobiliare2 legisla,ia sau emitentul stabilesc restric,ii 0n ce prive.te subscrierea valorilor mobiliare2legisla,ia stabile.te restric,ii 0n ce prive.te circula,ia valorilor mobiliare. Pentru func,ionarea eficient- a pie,ei, investitorii trebuie s- posede o informa,ie, ce reflect- con"unctura PG!. 3n acela.i timp, investitorii, trebuie s- aibposibilitatea de a prognoza tendin,ele dezvolt-rii pie,ei.

2!. 2nter$ediarii financiari pe 41-3 tipologie succinta caracteristica? 4ntermediarii financiari (fondurile de investi,ii, companiile de trust, registratorii, bro#erii, Bursa de Galori.)sunt entit-,i publice sau private specializate care ac,ioneaz- pe pie,ele monetar - valutare sau de capital, mobiliz/nd importante resurse financiare de la de,in-torii acestora .i pun/ndu-le la dispozi,ia celor care au nevoie de ele. Participan,ii profesionisti pe PG!. Cei mai activi sunt urm-torii participan,i profesioni.ti:- Bro#erii2-1ealerii2-registratorii independen,i2-Bursa de Galori2 =irmele de consulting investi,ional2-=ondurile de investi,ii2-Companiile de trust2-1epozitarul <a,ional .i 1epozitarii fondurilor =irmele de evaluare a G!.- Activitatea participan,ilor profesioni.ti este reglementat- .i supraveg(eat- de C<G!. Participan,ii profesioni.ti pot activa numai 0n baza licen,ei, eliberate de C<G!. Pentru a ob,ine licen,a participantului profesionist trebuie s- se respecte condi,iile, stabilite de C<G! referitor la:capitalul minim propriu,fondul de garantie, num-rul de persoane, ce sunt obligate s- de,in- certificat de calificare, 0nc-perile .i utila"ul te(nic a participantului profesionist,$;=)-urile folosite ..a. 4ntermediarii financiari - mobilizeaza fonduri (active fin.) de la detinatorii de bani (ec.), creandu-si datorii (pasive) fata de acestia si emit propriile active catre utilizatorii de fonduri.Categ. de intermed. - bancile comerciale, casele de economii si imprumuturi, bancile mutuale de ec., comp. de asig., uniunile de credit, fonduri mutuale. =ondurile de investitii sunt entitati care acumuleaza bani de la mai multe persoane (investitorii in fonduri) bani pe care administratorul fondului ii investeste, conform politicii de investitii declarate a fondului, in: instrumente ale pietei monetare, obligatiuni municipale si5sau corporatiste, actiuni tranzactionate pe piata bursiera, precum si in alte valori mobiliare permise de autoritatea de reglementare (C<G!). Profiturile realizate astfel se redistribuie prin rascumpararea unitatilor de fond, acelorasi investitori.=ondurile de investitii se impart in doua mari categorii astfel:=onduri desc(ise de investitii,=onduri inc(ise de investitii, 2%. 4articularitati ale activitatii bro;erilor pe 41-? activitate de bro#era" - activitate de vinzare-cumparare a valorilor mobiliare, desfasurata de bro#er in calitate de mandatar sau de comisionar ce activeaza in baza contractului de mandat sau de comision,precum si in baza procurii pentru efectuarea tranzactiilor mentionate,in cazul in care contractul nu stipuleaza imputernicirile mandatarului sau ale comisionarului2 Activitatea de bro#era" se desfasoara de bro#er, participant profesionist la piata valorilor mobiliare.1repturile si obligatiile bro#erului si ale clientului acestuia se stabilesc de contractul de servicii de bro#era" inc(eiat de acestia si de dispozitiile date bro#erului de catre client in conformitate cu contractul mentionat.!odelul contractului-tip de servicii de bro#era" se stabileste de catre Comisia <ationala.Bro#erii sint in drept sa deleg(eze efectuarea tranzactiilor numai bro#erilor4n cazul in care bro#erul are anumite interese ce nu-i permit sa e ecute dispozitia clientului in conditiile cele mai avanta"oase pentru acesta, bro#erul trebuie sa informeze imediat clientul despre e istenta unor asemenea interese.4n cazul in care conflictul de interese dintre bro#er si client, despre care clientul nu a fost informat pina la primirea de catre bro#er a dispozitiei respective, a adus la e ecutarea dispozitiei in detrimentul intereselor clientului, bro#erul este obligat sa recupereze pre"udiciile cauzate clientului din cont propriu, in modul stabilit de legislatie. Bro#erul este obligat sa recupereze pe deplin clientului pre"udiciile cauzate prin nee ecutarea sau e ecutarea neadecvata a obligatiilor stipulate in contractul de servicii de bro#era".4n cazul in care bro#erul este declarat falit, patrimoniul care este detinut de acesta in baza contractelor de servicii de bro#era" si care apartine clientilor sai nu poate fi inclus in masa de concurs. 2&. 4articularitati ale activitatii dealerilor pe 41-? activitate de dealer - activitate de cumparare a valorilor mobiliare, in numele si din cont propriu, pentru vinzarea lor ulterioara in scopul obtinerii de profit2 Activitatea de dealer se desfasoara de dealer, participant profesionist la piata valorilor mobiliare.Anuntind pretul, dealerul este obligat sa anunte si alte conditii esentiale ale contractului de vinzarecumparare a valorilor mobiliare: numarul minimal si ma imal de valori mobiliare ce urmeaza a fi procurate si5sau vindute, precum si termenul in care preturile anuntate sint valabile. <u se considera dealer persoana care tranzactioneaza valori mobiliare in mod nesistematic si suma incasata din tranzactiile cu valori mobiliare, conform rezultatelor trimestrului de gestiune,constituie mai putin de 38L din suma totala obtinuta de la desfacerea productiei (lucrarilor, serviciilor) ei. 2). 4articularitati ale activitatii de ad$inistrare fiduciara a investitiilor? Activitatea de administrare a investitiilor se desfasoara de manager, participant profesionist la piata valorilor mobiliare.!odul de desfasurare a activitatii de administrare a investitiilor, drepturile si obligatiile managerului si ale clientului sau se stabilesc de legislatie sau de contractul de administrare a investitiilor.!odelul contractului-tip de administrare a investitiilor se stabileste de catre Comisia <ationala.Conform contractului de administrare a investitiilor, una din parti (fondatorul administrarii) transmite, pe un termen stabilit,patrimoniul respectiv celeilalte parti (managerului), care isi asuma obligatia de a administra patrimoniul dat in interesul fondatorului administrarii sau in interesul persoanei indicate de el (beneficiarului). )ransmiterea in administrarea managerului a valorilor mobiliare nu implica transmiterea catre acesta a dreptului de proprietate asupra lor.Activitatea managerului fondului de investitii se considera activitate de administrare a investitiilor.Da desfasurarea activitatii sale, managerul fondului de investitii este obligat sa indice ca activeaza in calitate de administrator fiduciar.4n cazul in care apar conflicte de interese intre manager si client sau intre clientii unuia si aceluiasi manager si acesta intreprinde actiuni in detrimentul intereselor clientului, managerul poarta raspundere in conformitate cu legislatia. 2.. 4articularitati ale activitatii de esti$are a valorilor $obiliare si a activelor ce se refera la ele? 9stimarea valorilor mobiliare .i a activelor ce se refer- la ele se efectueaz- 0n temeiul contractului pentru serviciile de estimare, 0nc(eiat 0ntre estimator .i client. !odelul contractului-tip pentru serviciile de estimare a valorilor mobiliare .i a activelor ce se refer- la ele se stabile.te de c-tre Comisia <a,ional-. 9stimarea valorilor mobiliare .i a activelor ce se refer-

la ele poate fi benevol- sau obligatorie. 9stimarea benevol- se efectueaz- la ini,iativa beneficiarului (emitent, de,in-tor de valori mobiliare, investitor etc.). 9stimarea obligatorie se efectueaz- 0n cazurile stabilite de prezenta lege .i de alte acte legislative, precum .i 0n cazul 0n care valorile mobiliare nu au valoare de pia,-. 3n activitatea sa, estimatorul se va baza pe: a) cota,iile valorilor mobiliare pe pia,a bursier-2 b) starea financiar- a emitentului dedus- din rapoartele financiare2 c) m-rimea activelor nete ale emitentului la valoarea de pia,-2d) informa,ia privind activitatea curent-, opera,iunile .i perspectivele de dezvoltare a activit-,ii emitentului2 e) alte cercet-ri .i analize financiare care, 0n opinia estimatorului, pot fi utilizate la 0ntocmirea avizului privind valoarea de pia,- a activelor. ;rganiza,ia de estimare sau specialistul acesteia nu poate efectua estimarea valorilor mobiliare .i a activelor ce se refer- la ele 0n cazul 0n care: a) este fondator, ac,ionar sau persoan- cu func,ie de r-spundere a persoanei "uridice titular de drepturi patrimoniale asupra obiectului estim-rii2 b) este persoan- fizicce se afl- 0n rela,ii de rudenie sau afinitate de gradul 4 .i 44 cu fondatorii, ac,ionarii sau persoanele cu func,ie de r-spundere ale clientului2 c) rezultatele estim-rii urmeaz- a fi utilizate de 0nsu.i estimatorul. 3n activitatea sa, estimatorul este obligat: a) s- respecte prevederile actelor legislative .i altor acte normative 0n vigoare .i ale contractului pentru serviciile de estimare2 b) s- comunice clientului despre imposibilitatea particip-rii sale la efectuarea estim-rii 0n urma apari,iei circumstan,elor care 0mpiedic- efectuarea unei estim-ri obiective2 c) s- efectueze estimarea 0n mod con.tiincios .i s- prezinte un raport de estimare obiectiv .i argumentat2 d) s- nu divulge informa,ia confiden,ial- ob,inut- 0n perioada de estimare. 9stimatorul poart- r-spundere civil-, administrativ- .i penal- pentru pre"udiciul cauzat ca rezultat al subestim-rii sau supraestim-rii valorilor mobiliare. !odul de aplicare a metodelor de estimare .i structura raportului de estimare a valorilor mobiliare s0nt stabilite 0n actele normative ale Comisiei <a,ionale. 2/. 4articularitati ale activitatii de tinere a registrului.? activitate de tinere a registrului detinatorilor de valori mobiliare nominative-activitate de colectare, inregistrare, prelucrare si pastrare a datelor in vederea constituirii sistemului de tinere a registrului detinatorilor de valori mobiliare nominative2 Activitatea de tinere a registrului se desfasoara de detinatorul de registru, participant profesionist la piata valorilor mobiliare.1etinator de registru poate fi emitentul sau registratorul independent care a inc(eiat cu emitentul contractul de tinere a registrului. !odelul contractului-tip de tinere a registrului, precum si preturile ma imale ale serviciilor prestate de detinatorul registrului se stabilesc de catre Comisia <ationala in conformitate cu legislatia.1etinatorul registrului este obligat: a) sa respecte modalitatea stabilita de tinere a registrului2 b) sa desc(ida in registru un cont personal pentru fiecare persoana inregistrata, in modul stabilit de catre Comisia <ationala2 c) sa opereze in registru toate modificarile si completarile necesare2 d) sa efectueze, conform dispozitiei persoanelor inregistrate,operatii pe conturile personale ale acestora2 e) sa aduca la cunostinta persoanelor inregistrate informatia dezvaluita de emitent - in cazul in care registrul este tinut de registratorul independent2 f) sa prezinte persoanelor inregistrate datele din registru despre numele (denumirea) persoanelor inregistrate in registru si despre numarul, clasa si valoarea nominala a valorilor mobiliare care le apartin in conformitate cu prezenta lege2g) sa informeze Comisia <ationala in cazurile in care in registrul detinatorilor de valori mobiliare ale emitentului dintr-o clasa anumita au fost inregistrate mai mult de 8> de persoane2 1etinatorul registrului nu este in drept sa inainteze, la operarea modificarilor si completarilor in registru, alte cerinte decit cele stipulate in prezenta lege. 1etinatorul registrului poarta raspundere, in conformitate cu legislatia, pentru informatia cuprinsa in e trasele din registru eliberate de el. 30. 4articularitati ale activitatii de depo7itare? activitate de depozitare - activitate de prestare a serviciilor de pastrare a valorilor mobiliare si5sau de evidenta a drepturilor deponentilor asupra valorilor mobiliare2 Activitatea de depozitare se desfasoara de depozitar,participant profesionist la piata valorilor mobiliare. 1epozitarul activeaza in baza contractului de prestare a serviciilor de depozitare inc(eiat cu deponentul. !odelul contractului-tip de prestare a serviciilor de depozitare se stabileste de catre Comisia <ationala.4nc(eierea contractului de depozitare nu implica trecerea drepturilor de proprietate asupra valorilor mobiliare de la deponent la depozitar. 1epozitarul este obligat sa tina evidenta valorilor mobiliare,inclusiv a drepturilor conferite de acestea, precum si a grevarilor valorilor mobiliare cu obligatii in conformitate cu prezenta lege si cu contractul inc(eiat cu detinatorul valorilor mobiliare. 1epozitarul este in drept sa se inregistreze, conform contractului de prestare a serviciilor de depozitare, in registru sau la alt depozitar in calitate de detinator nominal. 1epozitarul nu este in drept sa administreze valorile mobiliare ale deponentului in cazul in care legislatia nu prevede acest lucru. Galorile mobiliare ale deponentilor nu pot fi urmarite pentru obligatiile depozitarului. 1epozitarul poarta raspundere, in conformitate cu legislatia, pentru dezvaluirea informatiei confidentiale care i-a devenit cunoscutain e ercitiul functiunii. 31. 4articularitati ale activitatii bursiere pe 41-? 4n calitate de activitate de baza a participantului profesionist la piata valorilor mobiliare, poate fi cumulata numai cu activitatea de depozitare si ea de clearing.activitatea bursiera a participantilor profesionisti se considera Alt gen de activitate profesionista pe piata valorilor mobiliare.Cerintele fata de activitatea bursiera nu se stabilesc de catre Comisia <ationala. 32. 4articularitati ale activitatii under<riter-ului pe piata valorilor $obiliare. "egle$entarea activitatii participantilor profesionisi pe piata valorilor $obiliare a "epublicii -oldova? activitate de underIriting (activitate cone a) - activitate de mediere la emisiuni,desfasurata in numele emitentului, in vederea promovarii ofertei publice primare si plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului2 Activitatea de underIriting se desfasoara de underIriter,participant profesionist la piata valorilor mobiliare. +nderIriterul activeaza in baza contractului de underIriting inc(eiat cu emitentul. !odelul contractului-tip de underIriter se stabileste de Comisia <ationala.Activitatea de underIriting include:asistenta acordata emitentului de valori mobiliare la elaboararea si perfectarea prospectului ofertei publice si a altor documente pentru inregistrarea ofertei publice a valorulor mobiliare pe piata primara2promovarea ofertei publice si a plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului pe piata primara24n contractul de

prestare a serviciilor de underIriting se va specifica,in mod obligatoriu,principiul conform caruia se presteaza serviciul de underIriting2Pricipiul responsabilitatii ferme,specificat initial in contractul de prestare a serviciilor de underIriting,dupa inregistrarea prospectului ofertei publice la comisia nationala nu poate fi modificat. 33. 4articularitati ale activitatii de clearing si decontare pe 41-? activitate de clearing - activitate desfasurata de participantul profesionist la piata valorilor mobiliare, care consta in efectuarea operatiilor de colectare, de verificare, de corectare a informatiei privind tranzactionarea valorilor mobiliare, in perfectarea documentelor pentru e ecutarea tranzactiilor, in stingerea obligatiilor reciproce ale participantilor profesionisti la piata valorilor mobiliare2 Activitatea de clearing se desfasoara de catre organizatiile de clearing, participanti profesionisti la piata valorilor mobiliare. )emei pentru efectuarea de catre organizatiile de clearing a decontarilor aferente tranzactiilor cu valori mobiliare servesc documentele, a caror forma si nomenclator sint stabilite de catre Comisia <ationala, perfectate in dependenta de conditiile contractelor inc(eiate de organizatiile mentionate cu participantii profesionisti la piata valorilor mobiliare, pentru care se efectueaza decontarile respective. 1econtarile aferente tranzactiilor cu lori mobiliare pot fi efectuate prin transferarea mi"loacelor banesti si5sau transmiterea valorilor mobiliare catre participantii la tranzactii. ;rganizatia de clearing si depozitarul care efectueaza decontari aferente tranzactiilor cu valori mobiliare sint obligati sa formeze fonduri speciale pentru reducerea riscului nee ecutarii tranzactiilor cu valori mobiliare. !arimea minima a fondurilor speciale se stabileste de catre Comisia <ationala. 3!. 4articularitati ale activitatii de depo7itar central pe 41-? 1epozitarul central emite numai ac,iuni ordinare nominative de o singur- clas-. Ac,ionari ai depozitarului central pot fi numai participan,ii profesioni.ti la pia,a valorilor mobiliare. Ac,ionarii depozitarului central nu pot de,ine mai mult de 8L din drepturile de vot, cu e cep,ia bursei de valori care poate de,ine p0n- la ?8L din drepturile de vot. ;rice 0nstr-inare a ac,iunilor depozitarului central va fi comunicat-, 0n termen de 3 zile lucr-toare, Comisiei <a,ionale. 3n cazul 0nc-lc-rii cerin,elor referitor la cota ma imal- de voturi ale unui ac,ionar, drepturile de vot aferente ac,iunilor de,inute cu 0nc-lcarea cerin,elor se suspend- .i se aplic- procedura stabilit- la art.O?. 1epozitarul central elaboreaz- .i aprob- regulile .i procedurile de organizare .i desf-.urare a activit-,ii sale, care se supun aprob-rii .i de c-tre Comisia <a,ional- .3n cazul modific-rii legisla,iei ce reglementeaz- activitatea de depozitare 0n partea ce ,ine de eviden,a drepturilor deponen,ilor asupra valorilor mobiliare, de efectuarea opera,iunilor de clearing sau decontare, depozitarul central va modifica regulile .i procedurile de organizare .i desf-.urare a activit-,ii sale. !-rimea comisioanelor .i tarifelor percepute de depozitarul central va fi aprobat- de adunarea general- a ac,ionarilor .i coordonat- cu Comisia <a,ional-. Pentru a reduce riscul la decont-ri 0n cadrul tranzac,iilor bursiere efectuate de c-tre participan,ii depozitarului, depozitarul central formeaz- fondul de risc al participan,ilor .i 0l administreaz-. Participan,ii depozitarului central vor ac(ita cotiza,ii 0n fondul de risc al participan,ilor 0n modul .i 0n condi,iile stabilite de regulile depozitarului central. Anga"a,ii depozitarului central, so,ii, rudele .i afinii lor p0nla gradul 44 inclusiv nu s0nt 0n drept s- de,in- mai mult de >,8L din capitalul social .i din alte valori mobiliare ale participan,ilor profesioni.ti la pia,a valorilor mobiliare. 3%. 4articularitati ale activitatii de consulting investitional si de consulting pe 41-? Activitatea de consulting investi,ional include prestarea de c-tre participantul profesionist la pia,a valorilor mobiliare a urm-toarelor servicii: a) consultan,a privind evaluarea .i gestionarea riscului investirii 0n valori mobiliare2 b) recomand-ri privind formarea portofoliului de valori mobiliare2 c) prezentarea de opinii .i recomand-ri 0n leg-tur- cu v0nzarea .i cump-rarea valorilor mobiliare2 d) analiza pie,ei valorilor mobiliare din ini,iativa participantului profesionist la pia,a valorilor mobiliare care desf-.oar- activitate de consulting investi,ional sau la cererea clientului.Activitatea de consulting include serviciile prestate 0n domeniul activit-,ii licen,iate .i consultan,a acordat- participan,ilor la pia,- 0n orice problemlegat- de structura de capital, reorganizarea societ-,ii pe ac,iuni, r-scump-rarea sau ac(izi,ionarea de c-tre aceasta a valorilor sale mobiliare plasate, efectuarea ofertei publice pe pia,a secundar-.Participantul profesionist la pia,a valorilor mobiliare care desf-.oar- activitate de consulting investi,ional: a) va utiliza surse de informa,ii adecvate analizelor .i recomand-rilor elaborate, fiind interzis- folosirea unor informa,ii nereale .i eronate 0n rapoartele sau recomand-rile sale2 b) va ,ine eviden,a materialelor, a surselor de informare utilizate2 c) va familiariza clientul cu caracteristicile generale ale procesului de investire 0n valori mobiliare, precum .i cu criteriile care au stat la baza cre-rii, analizei .i select-rii unui portofoliu de valori mobiliare Participantul profesionist la pia,a valorilor mobiliare care desf-.oar- activitate de consulting sau consulting investi,ional este obligat s- p-streze confiden,ialitatea informa,iei despre clien,ii s-i.Persoanelor care desf-.oar- activitate de consulting sau de consulting investi,ional le este interzis: a) s- recomande investi,ii care ar determina realizarea de profituri personale sau pentru persoanele sale afiliate2b) s- ac,ioneze 0n calitate de contraparte la tranzac,iile efectuate 0n urma recomand-rilor date. 3&. "egle$entarea activitatii participantilor profesionisti pe 41- a "epublicii -oldova? Participantul profesionist la pia,a valorilor mobiliare este 0n drept s- desf-.oare activitatea profesionist- dup- ob,inerea licen,ei eliberate de Comisia <a,ional-. 3n licen,a pentru desf-.urarea activit-,ii profesioniste pe pia,a valorilor mobiliare se vor specifica e pres activit-,ile de baz- .i cone e.Pe pia,a valorilor mobiliare pot fi desf-.urate urm-toarele activit-,i de baz-: a) de bro#era"2 b) de dealer2 c) de administrare fiduciar- a investi,iilor2 d) de ,inere a registrului2 e) de depozitare2 f) bursier- pe pia,a valorilor mobiliare2 g) de depozitar central2 () de estimare a valorilor mobiliare .i a activelor ce se refer- la ele2

i) de consulting investi,ional2 ") de fond de investi,ii. 3n func,ie de activitatea de baz- desf-.urat- conform licen,ei ob,inute, titularului de licen,- i se acord- dreptul de a desf-.ura urm-toarele activit-,i cone e: a) de underIriting2 b) de clearing .i decontare2 c) de consulting. Activit-,ile de bro#era", de ,inere a registrului .i de consulting investi,ional pot fi desf-.urate .i ca activit-,i cone e, iar activitatea de clearing .i decontare ca activitate de baz-. Dicen,a pentru activitatea de bro#era" ca activitate de baz- acordtitularului ei dreptul de a desf-.ura consultingul investi,ional ca activitate cone -. Dicen,a pentru activitatea de dealer ca activitate de baz- acord- titularului ei dreptul de a desf-.ura activit-,ile de bro#era", de underIriting .i de consulting investi,ional ca activit-,i cone e.Dicen,a pentru activitatea de administrare fiduciar- a investi,iilor ca activitate de bazacord- titularului ei dreptul de a desf-.ura consultingul investi,ional ca activitate cone -. Dicen,a pentru activitatea de ,inere a registrului ca activitate de baz- acord- titularului ei dreptul de a desf-.ura activitatea de consulting ca activitate cone -.Dicen,a pentru activitatea de depozitare ca activitate de baz- acord- titularului ei dreptul de a desf-.ura activitatea de consulting ca activitate cone -.Dicen,a pentru activitatea bursier- pe pia,a valorilor mobiliare ca activitate de baz- acordtitularului ei dreptul de a desf-.ura activitatea de clearing .i decontare .i activitatea de consulting ca activit-,i cone e. Dicen,a pentru activitatea depozitarului central de valori mobiliare acord- titularului ei dreptul de a desf-.ura activit-,ile de depozitare, de clearing .i decontare, de ,inere a registrului ca activit-,i de baz- .i activitatea de consulting ca activitate cone -.Dicen,a pentru activitatea de estimare a valorilor mobiliare .i a activelor ce se refer- la ele ca activitate de bazacord- titularului ei dreptul de a desf-.ura activitatea de consulting ca activitate cone -.=ondurile de investi,ii desf-.oaractivitatea profesionist- pe pia,a valorilor mobiliare 0n conformitate cu Degea cu privire la fondurile de investi,ii, cu prezenta lege .i cu actele normative ale Comisiei <a,ionale. ; persoan- "uridic- poate s- de,in- o singur- licen,- pentru activitate profesionist- pe pia,a valorilor mobiliare. 3). =ursa de 1alori3 concept clasificare functii? BG6o piata specializata,organizata ce reprezinta un segment al piatei fin-are,fiind o piata secundara,transparenta si supraveg(eata de catre stat,pe care se inc(eie tranzactii referitoare la val mobiliare,derivatele acestora si banilor.9ste o instirutie organizata si functioneaza sub controlul si supraveg(erea statului,prin organismele special abilitate.Clasificarea: 25dupa obiectul de tran7actionare3 &burse de actiuni &burse mi te-se tranzactioneaza orice tip de valori mobiliare 225dupa nr de $e$brii3 &burse inc(ise-nr de membri este limitat la nr de membri fondatori &burse desc(ise-nr de membri este suplimentat intr-o anumita proportie 2225din pct de vedere >uridice3 &burse publice5stat-cu caracter nelucrativ(nu platesc div membrilor sai fondatori pt capitalul investit,ei isi obtin profitul doar din buna organizare al activitatii agentilor de bro#era" care le apartin)lucrativ-membrii acestora obtin profitdin activitatea agentiilor de bro#era",platesc div la capital investit &burse private-functioneaza sub forma unor societati pe actiuni. 215din pct de vedere al $odalitatii fi7ice de inc?eiere a tran7actiilor3 &burse traditionale5clasice-negocierile pot avea loc prin strigare,in zone speciale ale cladirii bursei,prin scriere pe tabla,prin afisa" electronic &burse moderne-burse de marfuri5val cu un sistem functional,bazat pe sistemul de comunitatii informational computerizat &burse mi te-se negociaza dupa ambele metode =unctiile: - concentrarea cererii .i ofertei de valori mobiliare pe o anumit- pia,- la un moment dat2 - efectuarea tranzac,iilor cu valori mobiliare 0n conformitate cu ordinele adresate de clien,i2 - urm-rirea sistematic- a cursului valorilor mobiliare 0nregistrate la cota bursei2 - reflectarea con"uncturii economice, 0ntr-o anumit- perspectiv-, determinat- at/t de factori specifici pie,ei 0n cauz-, c/t .i de factori e terni. -asiguarea unui cadru regulatoriu specializat si crearea posibilitatii tranzactiilor cu valori mobiliare,in conformitate cu ordinile clientilor si in conditii de transparenta. 3.. *tructura organi7atorica a =ursei de 1alori? 4nclude:a)Baza "uridica: $tatutul bursei-actul fundamental de organizare si functionare al oricarei burse prin care se stabilesc drepturile si obligatiile membrilor bursei,forma de organizare si functionare,modul de solutionare a litigiilor.1e asemenea 0n statut se reglementeaz- activitatea economic- a bursei, procedure privind arbitra"ul, modalitatea de "udecare .i de solu,ionare a litigiilor 0ntre v/nz-tori .i cump-r-tori, reglementarea tranzac,iilor,respectiv c/nd, cum .i unde, au loc negocierile, orarul de func,ionare bursei.*egulamentul bursei Tactul prin care se dezvolta principiile stabilite in statut,in special se precizeaza obiectul tranzactiilor,mecanismele de functionare,structura organelor principale si au iliare,procedura efectuarii platilor si stabilirii preturilor.!embrii bursei.Persoanele fizice sau "uridice care se asociaz- 0n vederea form-rii capitalului social.<r de membrilor este determinat de tipul obiectului de tranzactionare,de tipul pietii si de legislatia nationala.4n cazul burselor de tip desc(is nr memb nu ste limitat,iar membrii acestor burse pot fi:membri fondatori si asociati.4n cazul burselor de tip inc(is,nr membr este limitat,in sensul ca un tert nu poate dobindi un loc in bursa,decit doar substitui un membru titular prin

cumparare,mostenire,inc(iriere.b)Administrarea bursei:;rganul supreme de conducere-AFA-de regula se intruneste o data pe an in sesiune ordinara si ori de cite ori e5e necesar in sesiune e traordinara.Da prima adunare in sesiune ordinara se aproba statutul,in sesiunile anuale se e amineazaactiv bursei pt e ercitiul fin-ar din anul precedent si programul de activitate pt e ercitiul fin-ar urmator.4n cadrul sedintelor e traordinare se e amineaza:suplimentarea fondurilor banesti,sc(imbarile structurale si organizatorice,atragerea noilor membri,fuzionari,lic(idari.Conducerea e ecutive-alcatuita din membrii mursei,in nr impar.Da cele m.multe burse e5e pina la '8 pers,selectate conform capacitatii profesionale. Aparatul e ecutivalcatuit din specialisti cu functii de conducere si specialisti operative.Conducatorul de regula e5e presedintele bursei,in calitate si de sef al consiliului bursei.9l nu poate fi membru al bursei. 1epartamentele operative-,epartamentul pt cotatii-se ocupa de fi area cotatiilor si avizeaza cererea de admitere a unei societati de cotare. ,epartamentul de supraveg1ere a pietii-se ocupa de controlul modului de negociere. ,.de clearing-tine legatura cu casa de compesatie si care indruma si supraveg(eaza modul de e ecutare a contractului. ,.pt sistemul electronic de date-asigura automatizarea tranzactiilor.,.pt cercetare si de/voltare-elaboreaza strategia bursei in strategie. ,.pt mem#rii #ursei-asigura relatiile intre burse si membrii ei.,.pt relatii- care stabileste relatiile intre aceasta bursa si alte burse interesate.Comitetele consultativefunctioneaza independent substituind unele departamente5se regasesc in cadrul unor departamente.Comisia de arbitra"solutioneaza litigiile,rezultate din neindeplinirea obligatiilo asumate prin contractile inc(eiate la bursa.;rganele de controlalcatuita din cenzori si revizori contabili(companie de audit). 3/. *tructura functionala a =ursei de 1alori? Conducerea .i administrarea bursei:;rganele de decizie ale institu,iei bursei sunt adunarea general- . i consiliul de administra,ie. ;rganul suprem poate fi adunarea general-, sau asocia,ia bursei. Acestea se 0nt/lnesc de obicei o dat- pe an .i iau decizii cu referire la strategia institu,iei, respectarea cadrului normativ, elaboreaz- sau modific- regulamentul, desemneaz- organelle deconducere permanent-,aprob- e erci,iul financiar precedent. Administra,ia institu,iei bursei se realizeaz- printr-un consiliu de administra,ie sau comitet de administra,ie, sau purt/nd diverse alte denumiri .i care este format dintr-un num-r impar de persoane (8,?,@) care se 0nt/lnesc de obicei o dat- pe lun- . i iau decizii operative legate de activitatea institu,iei.;rganele de e ecu,ie asigur- desf-.urarea curent- a activit-,ii bursei .i sunt alc-tuite din cadrele de conducere .i func,ionarii superiori, directori e ecutivi.i de asemenea lucr-tori operativi, 0n general personalul de e ecu,ie.Principalele departamente ale unei burse sunt:,epartamentul pentru cotaii urm-re.te desf-.urarea tranzac,iilor, asigur/nd condi,iile desf-.ur-rii lor, colect/nd informa,iile .i stabilind cota,ia2,epartamentul informativ sau pentru sisteme electronice ce are rolul s- realizeze informarea asupra cotelor, volumului tranzac,iilor .i a altor date ce compun informa,ia bursier-2,epartamentul de cercetare & de/voltare T elaboreaz- strategia de viitor a institu,iei 0n urma analizelor de pia,- sau prin lansarea unor produse noi bursiere2 ,epartamentul pentru mem#ri T stabile.te rela,ia 0ntre burs- . i membri s-i precum .i admiterea de noi membri la bursele unde statutul permite aceasta2 ,epartamentul de relaii internaionale T realizeaz- rela,ia bursei cu alte institu,ii similare din lume2 ,epartamentul de lic1idare compensareT se ocup- de e ecutarea contractelor, realizarea compens-rii.i lic(id-rii lor2Serviciile cone2e (administra,ia, te(nic, func,ional).;rganele consultative denumite de obicei comitete:Acestea sunt formate din speciali.ti 0n diferite domenii care consult- bursa 0n probleme de specialitate. Cele mai 0nt/lnite domenii 0n care sunt numite astfel de comitete sunt: Comitet de supraveg1ere T au rolul de a veg(ea la respectarea normelor .i procedurilor legale2Comitet pentru mem#ri T urm-re.te respectarea criteriilor pentru calitatea de membru, analizeaz- dac- se admit noi membri sau care 0.i pierd aceast- calitate2Comitetul de etic #ursier T care face investiga,ii asupra eticii afacerilor din burs- .i a rezolv-rii litigiilor2Comitetul pentru operaiuni cu noi produse #ursiere- se ocup- cu introducerea de noi produse sau admiterea unor noi tipuri de titluri financiare 0n tranzac,ia bursier-2.rganele de control realizeaz- controlul activit-,ii financiare .i sunt alc-tuite din cenzori si5sau auditori care analizeaz- opera,iile interne ale institu,iei bursei .i nu a tranzac,iilor din ring. !0. Caracteristica generala si structura =ursei de 1alori a -oldovei? Bursa de valori se creeaz- .i func,ioneaz- 0n form- de societate pe ac,iuni cu capital social de cel pu,in 8>> mii de lei. Comisia <a,ional- este 0n drept s- cear- bursei de valori ma"orarea capitalului social. Ac,ionar al bursei de valori poate fi orice persoan- fizic- sau "uridic-, cu respectarea prevederilor art.83 alin.(''). ;rice ac,ionar al bursei de valori, 0mpreun- cu persoanele sale afiliate, direct sau indirect, este 0n drept s- de,in- cel mult %8L din num-rul ac,iunilor plasate, cu condi,ia ob,inerii obligatorii a permisiunii Comisiei <a,ionale pentru de,inerea unei cote substan,iale. Bursa de valori func,ioneaz- 0n baza statutului adoptat de c-tre adunarea general- a ac,ionarilor ei, coordonat cu Comisia <a,ional-. Bro#erii .i dealerii vor de,ine cel pu,in 8>L din ac,iunile cu drept de vot emise de bursa de valori.;rganele de conducere ale bursei de valori s0nt: a) adunarea general- a ac,ionarilor bursei2 b) consiliul bursei2 c) organul e ecutiv2 d) comisia de cenzori. !embri ai consiliului bursei nu pot fi persoanele care nu au ob,inut atestatul de calificare al Comisiei <a,ionale, .i nici conduc-torii .i speciali.tii autorit-,ilor publice.Da .edin,ele consiliului bursei au dreptul s- participe membrii Comisiei <a,ionale.Activitatea bursei de valori este supus- controlului de audit obligatoriu, al c-rui obiect este e erci,iul economicofinanciar.Anga"a,ii bursei de valori .i rudele lor apropiate nu s0nt 0n drept s- de,in- mai mult de >,8L din capitalul social .i din valorile mobiliare ale participan,ilor profesioni.ti la pia,a valorilor mobiliare. Structura (ursei de !alori a "oldovei. ;rganul suprem al Bursei este Adunarea generala a !embrilor. 0n perioada dintre adun-rile !embrilor administrarea reglementat- .i eficient- a Bursei este efectuat- de Consiliul Bursei constituit din 'O persoane alese pe un termen de un an. *ealizarea eficient- a obiectivelor Bursei este asigurat- de Pre.edintele Bursei. 1in anul '@@? func,ia de Pre.edinte al Bursei de Galori a !oldovei o de,ine dl Corneliu 1odu. Activitatea Bursei este realizat- nemi"locit de 1epartamentele acesteia, ele

efectu0nd func,ii clar determinate 0n baza propriilor regulamente privind organizarea .i func,ionarea, aprobate de Pre.edintele Bursei. 0n prezent 0n cadrul Bursei i.i desf-.oara activitatea urmatoarele subdiviziuni .i departamente: ') 1epartamentul Disting, !ar#eting si Cotare - se ocupa de 0nregistrarea valorilor mobiliare la burs-, cercetarea .i 0nscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei. Disting-ul este un sistem de sus,inere a pie,ei care creeaza condi,ii favorabile pentru pia,a organizat-, permite a depista cele mai sigure .i calitative valori mobiliare .i contribuie la sporirea lic(idit-,ii lor. 0n departamentul respectiv sunt realizate urmatoarele obiective: politica de ac,ionariat, politica valorilor mobiliare .i politica dividendelor. Ca surs- de informare .i piat- organizat- Bursei 0i este atribuit un rol deosebit 0n r-spindirea oric-rei informa,ii referitoare la valorile mobiliare. 1epartamentul nominalizat public- lunar 0n Buletinul informativ NBursa de Galori a !oldoveiN informa,ia privind valorile mobiliare admise spre circula,ie la Burs-, prezint- statistica .i analiza negocierilor bursiere, precum .i alt- informa,ie. )oat- informa,ia privind statistica tranzac,iilor bursiere este o proprietate a Bursei. %) 1epartamentul Clearing .i 1econt-ri reprezint- totalitatea ac,iunilor intreprinse de 1epartamentul specializat al Bursei 0n vederea colect-rii, verific-rii, corect-rii .i confirm-rii informa,iei referitoare la tranzac,ionarea valorilor mobiliare la Burs-, perfectarea documentelor pentru e ecutarea tranzac,iilor, precum .i stingerea obliga,iunilor de plat- reciproce 0ntre !embrii Bursei. 3) 1epartamentul pentru $upraveg(erea Pie,ei realizeaz- urmatoarele func,ii: - respectarea corespunderii normelor .i cerintelor legisla,iei la realizarea activit-,ii Bursei .i a !embrilor ei2 - supraveg(erea - urmarirea permanent- a activit-,ii !embrilor Bursei .i a activit-,ii cu valorile mobiliare la Burs- 0n scopul asigur-rii comportamentului respectiv al !embrilor pe pia,a valorilor mobiliare, sus,inerea gradului 0nalt de profesionalism, precum .i 0n scopul evit-rii oricaror manipul-ri pe pia,-2 - solu,ionarea problemelor "uridice. C) 1epartamentul $istemul 9lectronic. =unc,iile 1epartamentului respectiv sunt supraveg(erea .i sus,inerea sistemului electronic pentru tranzac,ionare la Burs-. !1. 2ndicii bursieri3 definire rol clasificare? 4ndicele bursiers este un indicator statistic care reflect- evolu,ia 0n timp a pie,elor de valori mobiliare. 4ntroducerea indicilor bursieri deriv- din necesitatea urm-ririi evolu,iei 0n ansamblu a pie,ei respective. Cre.terea indicelui bursier reflect- faptul ccererea de valori mobiliare, este superioar- ofertei, acest lucru indic/nd o activitate pozitiv-, a societ-,ilor cotate la burs-. 4ndicii bursieri pot fi grupa,i dup- urm-toarele criterii: a) 3n func,ie de tipul pie,ei de capital 0n care sunt calcula,i, e ist-: - indici specifici pie,ei bursiere2 - indici specifici pie,ei e trabursiere. b) 1up- valorile mobiliare 0n raport cu care se calculeaz-: - indici pentru ac,iuni2 - indici pentru obliga,iuni2 - indici pentru titlurile emise de fondurile mutuale .i alte institu,ii ale pie,ei de capital. c) 1up- gradul de cuprindere: - indici generali ai pie,ei ce cuprind ac,iuni apar,in/nd mai multor domenii de activitate2 - indici sectoriali ce reflect- evolu,ia unui singur sector al economiei2 d) 1up- intervalul de timpul la care sunt calcula,i: - indici calcula,i 0n timp real de obicei la intervale de timp cuprinse 0ntre '8 secunde .i un minut2 - indici calcula,i la sf/r.itul zilei de tranzac,ionare2 e) 3n func,ie de institu,ia care calculeaz- indicele: - indici oficiali calcula,i de institu,iile sau organismele abilitate prin reglement-rile pie,ei de capital respective2 - indici calcula,i de institu,ii ale pie,ei de capital 0n colaborare cu publica,ii financiare2 - indici calcula,i de publica,ii financiare2 - indici calcula,i de c-tre societ-,i de valori mobiliare, societ-,i de consultan,- .i alte institu,ii financiare2 f) 1up- evolu,ia 0n timp: - indici din prima genera,ie calcula,i sub forma unei medii aritmetice2 - indici din genera,ia a doua ale c-ror caracteristici principale sunt: num-r mare de societ-,i cuprinse din domenii de activitate diferite, ponderate cu capitalizarea bursier- sau cursul bursier. . 2ndicii bursieri auto?toni?. 3n *!, la 0nceputul anului %>>>, C<G! a introdus 0n circula,ie indicele bursier C<G!-3%. Publicarea lui a 0nceput din iulie %>>>. 4ndicele se calculeaz- s-pt-m/nal, dup- 0nc(eierea sesiunii de negocieri la burs-, 0n fiecare vineri. 1in istoria indicelui bursier C<G!-3%, observ-m urm-toarea tendin,-: c/nd emitentul este introdus 0n indice sau dup- un termen oarecare, regularitatea tranzac,iei bursiere cu ac,iunile acestor emiten,i se reduce considerabil. Alt indice, calculat pe PG! a *!, este indicele BG! care se 0nnoie.te zilnic. Calculul acestui indice este asem-n-tor cu cel al C<G!3%. 4ndicele BG! include G! a %8> de 0ntreprinderi din *!. 4ndicele companiei J!obias 4ntelligent =inanceK (!4=). Calculul se efectueaz- 0n baza a %> de 0ntreprinderi, care 0n termen de o s-pt-m/n- au tranzac,ionat G! activ pe pia,-.1in cele relatate, putem face concluzia, c- indicii e isten,i pe PG! al *!, trebuie s- fie perfec,iona,i .i verifica,i deoarece ace.ti indici 0ndeplinesc un rol de indicatori al st-rii economice a ,-rii. Cre.terea valorii indicilor bursieri demonstreaz- dezvoltarea pozitiv- a economiei ,-rii, iar sc-derea valorii lor este alarmant-. !2. -e$brii si agentii =ursei de 1alori? !embrii bursei de valori trebuie s- de,in- licen,- pentru activitate de bro#er sau de dealer .i s- corespund- cerin,elor de calificare stabilite de burs- 0n ce prive.te solvabilitatea .i organizarea activit-,ii lor. Persoanelor care corespund prevederilor .i care accept- s- respecte regulile bursiere nu li se poate refuza acordarea calit-,ii de membru al bursei de valori. 3n activitatea sa, bursa de valori este 0nvestit- cu dreptul de a supraveg(ea .i controla respectarea de c-tre membrii s-i a regulilor bursiere.Persoanele care se asociaza in vederea constituirii unei burse de valori sau, in cazul burselor de stat, cele

autorizate in mod e pres, dobindesc calitatea de membri ai bursei, calitate din care deriva o serie de drepturi si obligatii. Principalul avanta" de care acestea dispun este posibilitatea de a efectua direct tranzactii cu titluri pe pieta respectiva2 in general, acest drept are un caracter de e clusivitate, numai membrii bursei putind efectua operatiuni cu titlurile cotate pe pieta. $unt si cazuri in care pot participa la bursa si nemembri ai institutiei, dar numai membrii bursei beneficiaza de toate avanta"ele pe care le ofera piata respectiva. 4n ceea ce priveste posibilitatile de acces la calitatea de membru, e ista doua categorii de burse. 4n cazul celor inc1ise, numarul de locuri este limitat si un tert nu poate dobindi calitatea de membru decit daca obtine un loc din partea unui titular. 4n cazul burselor desc1ise3 numarul de locuri nu este limitat prin actele constitutive, iar memrii se impart, de regula, in membri fondatori (cei care au participat la crearea institutiei) si membri asociati (cooptati ulterior. Da bursele de stat au calitatea de membri ai bursei persoanele fizice autorizate, de regula, ca agenti oficiali. 1intr-un alt punct de vedere, accesul la piata bursiera poate fi desc(is in egala masura societatilor financiare si bancilor sau limitat e clusiv la societatile financiare sau de bursa . 1in calitatea de membru izvorasc o serie de drepturi3 a caror intindere este diferita de la o bursa la alta, dar care, in pricipal, constau in urmatoarele: && dreptul membrului bursei de a fi prezent - direct sau prin reprezentanti - in incinta si de a efectua operatiuni bursiere, in cont propriu sau5si pentru terti2 && dreptul de a participa la elaborarea sau5si modificarea statutului si regulamentului bursei2&& dreptul de a participa la administrarea institutiei bursei, inclusiv de a alege si de a fi ales in organele de conducere. !3. -e$brii si agentii =ursei de 1alori a -oldovei? !embrii bursei de valori trebuie s- de,in- licen,- pentru activitate de bro#er sau de dealer .i s- corespund- cerin,elor de calificare stabilite de burs- 0n ce prive.te solvabilitatea .i organizarea activit-,ii lor.Persoanelor care corespund prevederilor .i care accept- s- respecte regulile bursiere nu li se poate refuza acordarea calit-,ii de membru al bursei de valori. 3n activitatea sa, bursa de valori este 0nvestit- cu dreptul de a supraveg(ea .i controla respectarea de c-tre membrii s-i a regulilor bursiere.Calitatea de membru al bursei de valori 0nceteaz- 0n cazul 0n care: a) membrul bursei renun,- benevol la calitatea sa de membru2 b) Comisia <a,ional- retrage membrului bursei licen,a eliberat- pentru activitate de bro#er sau de dealer2 c) este anulat- conform deciziei consiliului bursei 0n cazul necorespunderii cerin,elor de calificare stabilite de burssau 0n cazul 0nc-lc-rii grave a regulilor bursiere2d) bursa de valori se lic(ideaz-.!odul de acordare, de renun,are .i de anulare a calit-,ii de membru al bursei de valori se stabile.te 0n statutul bursei. !embri ai consiliului bursei nu pot fi persoanele care nu au ob,inut atestatul de calificare al Comisiei <a,ionale, .i nici conduc-torii .i speciali.tii autorit-,ilor publice.Da .edin,ele consiliului bursei au dreptul s- participe membrii Comisiei <a,ionale.Activitatea bursei de valori este supus- controlului de audit obligatoriu, al c-rui obiect este e erci,iul economico-financiar.Anga"a,ii bursei de valori .i rudele lor apropiate nu s0nt 0n drept s- de,in- mai mult de >,8L din capitalul social .i din valorile mobiliare ale participan,ilor profesioni.ti la pia,a valorilor mobiliare. !!. 4iaa extrabursier3 generaliti i diversitate 3n prezent, ma"oritatea statelor cu economie de pia,- au, pe l/ng- o burs- de valori oficial-, .i o pia,- e trabursier-, care completeaz- cu succes procesul investi,ional pe pia,a de capital. Pia,a e trabursier- sau pia,a interdealeri se mai nume.te pia,a Mover t(e counterK (;)C), adic- pia,a Mla g(i.euK. $ociet-,ile care nu sunt cotate la burs- T afaceri noi sau de interes regional T sunt obiectul tranzac,iilor la Mg(i.eeleK firmelor de dealer. Pia,a e trabursier- este o pia,- secundar- de negocieri 0ntre cererea .i oferta de titluri de valoare, lic(iditatea asigur/ndu-se prin concuren,a unui mare num-r de comercian,i de titluri (dealeri). Pia,a e trabursier- este o pia,- electronic-, imit/nd, 0ntr-o anumit- m-sur-, te(nicile de tranzac,ionare .i e igen,ele bursiere. Pe pia,a ;)C se tranzac,i de la distan,-, din sediile de intermediere un num-r mare de societ-,i printr-un acces c/t mai simplu. 3n cadrul pie,ei ;)C se confrunt- comercian,ii (dealerii) cu bro#erii (agen,ii) de titluri. Pie,ele ;)C nu sunt amplasate 0ntr-un singur loc, a.a cum se 0nt/mpl- cu bursele de valori, care au ringuri de tranzac,ionare 0n locuri bine determinate. MPia,aK este, 0n realitate, o re,ea de telecomunica,ii const/nd 0n aceea c- firmele aflate 0n orice loc din teritoriu pot participa la tranzac,ii folosind telefonul. 3ntru c/t linii telefonice se g-sesc aproape peste tot, se poate spune c- pia,a de tip ;)C este Mo pia,- f-r- bariere geograficeK.