Sunteți pe pagina 1din 47

U.A.U.I.M.

CURS ANALIZA MORFOTIPOLOGICA URBANA ANUL II- ARHITECTURA Dr,arh. Angelica Stan

CURS 9
ANALIZA MORFOLOGICA A STRAZII SI FRONTULUI STRADAL

Semnificatia spatiala a strazii


Strada Drum Circulatie oameni, bunuri, marfuri, idei Cotidian
Michel de Certeauin Ciprian Mihali Inventarea spatiului

Strada ca relatie intre loc

de munca si casa (domiciliu)

- Normativitatea strazii negativa (interzice)


legea + opinia publica, bunul simt, lumea, ceilalti - dar si loc al tensiunii, Strada ca

al violentei revendicarilor comunitare

fatada / publicitate (public si promotie)/ ecran de proiectie

Strada = deschis-ul/ deschidere spatiala si temporala Strada = simbolul imprevizibilitatii (a ramane pe drumuri, oameni ai strazii, etc) Strada ca loc al expresiei umanitatii intamplarea

Conditiile in care strada poate deveni atragatoare:


1. Delimitare PUBLIC PRIVAT- reguli precise de trecere, mecanisme de protectie, mecanisme de intermediere
2. Supravegherea strazii de catre proprietarii aferenti orientare cladirilor cu ferestrele la strada 3. Utilizarea permenenta a trotuarelor (supravegherea reciproca a trecatorilor)

Jane Jacobs Apologia strazii in The Death and Life of Great American Cities (1961 !)

Rutina strazii Route ca drum / traseu


routine - banalitate, previzibilitate -preventie (pe baza experientei anterioare) -Rutina este psihologic odihnitoare - creeaza siguranta la nivel mental -negocirea dintre interdict (lege, norma) si trangresiune (incalcarea ei)

>> fluiditatea traseelor

rapiditatea transportului
caracterul lizibil si accesibil al semnelor si reperelor

Neatentia prietenosa civil inattention dupa Erving Goffman La


mise en scene de la vie cotidienne

-momentul incrucisarii privirilor si indepartarea - instaurarea unei increderi superficiale -studiul scurt al distantelor si contactelor (confortul corporal, tinuta, gestica) - formarea unei tasaturi complexe de indici si semnale ca ansamblu de ritmuri sociale atent reprimate si controlate (~ fond sonor ) - transmiterea mesajului de absenta a ostilitatii si de incredere pe care ceilalti o pot avea in noi

1966

Perioada Medievala RELATIONAREA prin intermediul spatiilor interconectate

John Nash Regents Street/Park

LINKAGE Edmund Bacon Design of Cities (1967) emphasis on connection and large scale structuring of space.

(1960)

Perioada postmodernastrada ca scena directionalitatea, viteza

(1977)

Morfologia strazii
PROFILUL STRAZII > CARACTERUL STRAZII

Geometria traseului Lungimea ELEMENTE TEHNICE DE PROIECTARE Axele strazilor Numarul de benzi Intersectiile, trecerile de pietoni Continuitatea trotuarelor P R OParcaje F I LU L L O N G IT U DI NA L P R O F IL UL T R A N S V

ELEMENTE FUNCTIONALE

- g eo m etria tras e u lu i - lu n g im ea Fronturile stradale - ti po lo g ia fro n tu ril or - n deservire um a r in te rse c tii Accesele de a activitatilor - s il ue ta

ga bar itu l (c a ro sab dis ta n ta in tre alin in a ltim ea fro ntu ri nu m a r d e be nzi s

Corelarea functionala ELEMENTE SPATIALE Gabarite Cornisa Contur Silueta Accente Ritm Dominanta

mi n.5 0 m a rter e s e cu nd ar e

a rte re se cu nd a re

PROFILUL LONGITUDINAL

PROFILUL TRANSVERSAL

Fronturi stradale

Fronturi stradale
CONTUR / SILUETA / ACCENTE

Fronturi stradale
CORELARE FUNCTIONALA

Fronturi stradale
LINIA DE CORNISA

Fronturi stradale
LINIA DE CORNISA

Fronturi stradale
RITMURI/ MODENATURA

FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII


FRONT CONTINUU - O lungime de min.30m - Poate fi format dintr-o cladire sau mai multe

FRONT DISCONTINUU
INCHIS ( domina plinurile >50% plin) DESCHIS (domina golurile >50% gol)

FRONT ALVEOLAR
- alternanta coerenta spatiu construit / liber FRONT DESTRUCTURAT

FRONTUL CONTINUU

FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII

Locuinte insiruite pe parcela Locuinte colective Birouri, servicii

cu sau fara comert la parter

INSULA COMPACTA

Locuinta insiruita
-Necesitatea accesului in curtea din spate -Cand nu exista alee de serviciu - trebuiesc prevazute accese din 30 in 30 m pentru masini de interventie ( latime gang = min.3,5m)

Locuinta insiruita cu acces secundar - la min. 6 unitati (~ 30-35m) Artera secundara de serviciu- pompieri

Artera principala Acces principal

REPERE, ACCENTE, DOMINANTE REPERE SPATIALE SAU OBIECTUALE LOCALE REPERE DE MASA- DOMINANTE REPERE SPATIALE CARACTERIZATE DE RITMURI ACCENTE VERTICALE ELEMENTE SIMBOLICE DE TIP POARTA URBANA ELEMENTE SPATIALE CU CARACTER DE CENTRALITATE ELEMENTE CU CONFIGURARI SPECIALE (de colt) TIPOLOGIA FRONTURILOR STRADALE FRONTURI CVASI-CONTINUE PUTERNIC FRAGMENTATE FRONTURI CONTINUE SAU CVASI-CONTINUE, INCHISE (placare) FRONTURI CONTINUE SAU CVASI-CONTINUE dublate FRONTURI DISCONTINUE / ALVEOLATE

TIPOLOGIA PERSPECTIVELOR IN RELATIE CU ELEMENTELE MARCANTE ALE CADRULUI CONSTRUIT PERSPECTIVE SUSTINUTE (cu cap de perspectiva) PERSPECTIVE NESUSTINUTE (fara cap de perspectiva) PERSPECTIVE SECVENTIALE PE ARC DE CERC PERSPECTIVE DESCHISE PERSPECTIVE PANORAMICE, SCENICE AXE URBANE COERENTE PIETE URBANE REPREZENTATIVE SI EXPRESIVE ELEMENTE NEGATIVE DISCONTINUITATI IN MASA CONSTRUITA RUPTURI ALTIMETRICE MASE CONSTRUITE DEZORGANIZATE RELATII PERSPECTIVE BLOCATE

Front continuu larg, monumental

Front continuu ingust, intim

Front continuu cu perspectiva inchisa

Front continuu cu perspectiva deschisa

Barbican, UK

Grenoble, Franta

Front continuu larg cu cornise variabile

Front continuu cu dominanta de masa si capat de perspectiva

Front continuu omogen, la cornisa

Front continuu la apa

FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII

FRONTUL DISCONTINUU -alinierea cladirilor pe aliniament sau retras


-Apar goluri = retragerile constructiilor fata de limitele laterale ale parcelelor
-Ritmuri lineare/progresive, tonuri, accente:

muzicalitatea unei strazi

Front discontinuu inchis domina plinul Ritm egal, monotonie

FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII

FRONTUL ALVEOLAR

SPATIU PRIVAT

Locuinta traditionala cu prispa

SPATIU SEMIPUBLIC

Inchiderea deschisa
SPATIU PUBLIC vezi si Constantin Noica Sentimentul romanesc al fiintei

LOCUINTA TRADITIONALA / VAGON MORFOLOGIA SPATIULUI SEMIPUBLIC

EVOLUTIA PE PARCELA

...initial

...dezvoltarea anexelor gospodaresti

...a doua locuinta pe latura opusa

sau extindere si supraetajare pe fund de lot

sau extindere pe aliniament si supraetajare

LA ALINIAMENT
ALINIERE sau

in functie de

CARACTERUL STRAZII

RETRASA DE LA ALINIAMENT

FRONTURI STRADALE- REGULAMENT

- daca pe parcelele nvecinate construciile sunt retrase de la aliniament se va respecta retragerea existent; -dac retragerile sunt inegale se va respecta retragerea dominant pe strad, instituit prin regulamentele anterioare, evideniat prin cldiri mai noi i n stare bun;
monument

-daca parcela se nvecineaz pe o latur cu o construcie dispus pe aliniament, iar pe cealalt latur cu o construcie n stare bun sau cu o cldire monument de arhitectur retras de la aliniament, noua cldire va fi dispus pe aliniament, dar se va racorda la alinierea retras, pentru a nu evidenia un calcan
Stare rea

- daca parcela se nvecineaz pe o latur cu o construcie retras de la aliniament, iar pe cealalt latur cu o construcie neviabil iar caracterul strzii indic tendina cldirilor mai noi de a se retrage de la aliniament, noua cldire se va retrage de la aliniament conform retragerii existente;

FRONTURI STRADALE- REGULAMENT


Min.5m

Max.15m 20m

banda de construibilitate fa de alinierea cldirilor va fi de maxim 15,0 metri n cazul cldirilor cu nlimi de pn la P+4 niveluri i de maxim 20.0 metri n cazul cldirilor cu nlimi de peste P+4 niveluri, cu condiia respectrii distanei de 5 metri fa de limita posterioar;

Min.1/3H 1/2H/3m-4m

n cazul fronturilor discontinue, n care parcela se nvecineaz numai pe una dintre limitele laterale cu o cldire avnd calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalt latur se nvecineaz cu o cldire retras de la limita lateral a parcelei i avnd pe faada lateral ferestre ale unor ncperi principale, noua cldire se va alipi de calcanul existent, iar fa de limita opus se va retrage la o distan egal cu minim 1/3 din nlime (CP) ( in CA) dar nu mai puin de 3,0 metri (CP ) (4,0m in CA)

S-ar putea să vă placă și