UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA CCIA 4

CONSTRUCTII AGRICOLE -PROIECT-

STUDENT: PESCARU VALENTINA SGR 3 CCIA 4

SERE ZMEUR I CAPSUNI

TEMA LUCRARII Sa se proiecteze un complex agrozootehnic in care zona de productie sa cuprinda cel putin patru pavilioane. Complexul va fi realizat pe structura din beton armat,prefabricate sau din structura metalica , avand anvelopa de inchidere in concordanta cu structura aleasa si cu functiunile din interior. Prin proiect se vor trata urmatoarele teme: 1. Se va concepe proiectul tehnologic 2. Se va intocmi planul de zonificare pentru complexul respectiv 3. Se va dimensiona pana la detaliu zona de productie 4. Se va intocmi memoriu tehnic pentru proiect 5. Se va intocmi memoriu de specialitate PARTEA SCRISA CAP 1: DATE GENERALE CAP 2: AMPLASAMENTUL CAP 3: SOLUTIA PROPUSA CAP 4: MEMORIU DE SPECIALITATE PARTEA DESENATA 1.Planul de zonificare 2.Plan zona de productie cu pavilioane,alei si dimensiuni 3.Sectiune longitudinala prin zona de productie 4.Sectiune transversala prin zona de productie

CAP 1 : DATE GENERALE

Denumire proiect: SERE ZMEURA SI CAPSUNI Localitatea Adresa Firma Proiectant : COSTINESTI : Str. Unitatii nr. 23 cu Str. Livezii nr. 3 : SC. VENETA FRUTTA. SRL : PESCARU VALENTINA

Regim de inaltime : Parter Forma de detinere de terenului: Proprietate privata Suprafata terenului : 3575 mp Suprafata construita existenta : 0 mp Suprafata construita propusa: 1465 mp Suprafata desfasurata totala: 1465 mp Clasificarea constructiei: Clasa de importanta IV ,factor de importanta=0,8 P.O.T : 41 % P.O.T proiectat : 41 % CUT existent : 0 % CUT proietat : Valoarea investitiei :
apx.

300.000 euro

CAP. 2 AMPLASAMENTUL

Constructia este amplasata in Com.Costinesti,jud. Constanta, avand iesire la str.Unitatii si str. Livezii. Amplasamentul lucrarii se invecineaza cu urmatoarele: -la EST str.Unitatii -la VEST Padure de salcami -la NORD Magazin de materiale de constructii -la SUD str. Livezii

Din figura de mai sus se observa ca lotul unde va fi amplasata constructia,se afla la marginea comunei in zona L si are o inaltime de aproximativ 1 m fata de cota 0 a Marii Negre. Conform studiului geotehnic terenul nu prezinta prabusiri sau alunecari,fiind stabil din punct de vedere geotehnic. Din punct de vedere geologic,sectorul face parte din unitatea structurala Dobrogea de Sud,cu un fundament alcatuit din formatiuni granitice si cristaline,fracturat si scufundat la adancimi de peste 1000 m,acoperit de roci

sedimentare apartinand silurianului,cretacicului,sarmatianul,ce apare la zi in falezele Marii Negre. Din punct de vedere geotehnic,fundamentul zonei este reprezentat prin depozite de argile nisipoase,argile,calcare, acoperite de formatiuni cuaternare(loessuri), cu grosimi variabile. Adancimea de inghet se afla la 0,8 m . Conform P100/1-2006 avem urmatoarele caracteristici de amplasament: -acceleratia terenului ag=0,16 g -perioada de colt Tc=0,7 s; TB=0,07 s ; TD= 3 s Conform CR-1-1-3-2005 ,incarcarea zinm zapada pe sol s0,k= 1,5 kN/mp, iar conform NP-082-04 zona are viteza mediata pe 1 minut,la inaltimea de 10 m, v=35 m/2 (repartitia Gumbel). Captari ale studiului geotehnic:

Datorii amplasarii la marginea comunei ,acesta are acces la reteaua de electricitate a comunei Costinesti, precum si la reteaua de canalizare, alimentarea cu apa fiind asigurata de un put forat dotat cu pompa sumersibila. ORGANIZAREA DE SANTIER Organizarea incintei de santier urmareste desfasurarea optima activitatilor specifice si manevrarea cu usurinta a resurselor necesare proceselor in desfasurare. Pentru organizarea santierului de are in vedere urmarirea graficului de esalonare calendaristica ,urmarind ordinea tehnologica a executiei lucrarilor. In organizarea santierului s-a urmarit utilizarea cat mai rationala a spatiului,pentru a limita efectele nedorite asupra mediului inconjurator. Santierul va fi dotat cu personal calificat pentru executia serelor metalice,constructiilor anexe dar si fundatiilor acestora. Activitatile desfasurate pe santier nu necesita spatii suplimentare de depozitare, limitele proprietatii find suficiente.

Santierul va fi dotat cu un container pentru activitatile zilnice de pe santier,putand fi folosit ca depozit pentru material marunt si unelte,dar si ca un punct de prim ajutor. Incinta santierului va fi dotata si cu o toaleta ecologica.

CAP .3 SOLUTIA PROPUSA

Zonele din planul general:

- Zona de productie alcatuita din 2 sere de capsuni si 2 sere de zmeura fiecare sera avand suprafata de 300 mp) - Zona energetica (S=10,5 mp) - Zona termica (S=10,5 mp) - Put cu hidrofor (S= 7 mp) - Depozite unelte de lucru si materiale PSI ( S=15 mp) - Paza (S= 4 mp) - Zona acces ( 4 m) - Administratie (S=25 mp) - Parcare ( S=100 mp) - Depozit substante combatere boli,gandaci si buruieni (S= 7,5 mp) - Zona depozitare productie ( S= 60 mp) - Depozit resturi menajere (S=16 mp)

Structura de rezistenta:
Pentru structura de rezistenta a zonei de productie am ales sere modulare de dimensiuni 10 x 50 m;aceste sunt realizate si montate de producator. Condiii generale de proiectare(date de producator): Condiii generale de proiectare Structura metalic

- structura metalic galvanizat este din oel galvanizat de cea mai bun calitate : eav rotund oel tip E260 cu de 60 mm, grosime n perete de 2mm, protecie asigurat de zincarea de tip Sendzimir 275g zinc/mp - durata minim de via a structurii metalice 15 ani - distana standard ntre arce este de 2 metri - proiectat pentru sarcini exercitate de vnt 90km/h ; zpad 90kg/mp+15kg/mp ncrcare tirani interiori de la cultura de plante suspendate.

Model SM 10

Lime 10

H(m) 2,353.55*

F(m) 1,64

Condiii generale privind nchiderile si acoperirea Accesul n ser: u dubl, placat cu policarbonat de 6mm, cu nlimea 2,35m i o lime cuprins ntre 1,5m - 3m. Ua poate fi instalat pe fiecare modul n parte, n funcie de solicitarea clientului. Recomandm ca la fiecare 1.000 mp ser s fie prevzut cel puin cte o u dubl de acces. Frontoanele (fa-spate) sunt placate cu policarbonat celular de 6mm grosime pentru izolare termica i transparen dar i pentru a fi rezistente la aciuni mecanice accidentale. Acestea sunt special proiectate pentru a prelua sarcini cauzate de vntul foarte puternic Partea lateral a serei poate fi prevzut cu:

a. deschidere prin roluire pentru ventilare, cu comand manual sau automatizat. b. nchidere complet cu folie dubl inflat c. nchidere complet cu policarbonat celular cu grosime de 6mm Partea superioar a serei poate fi prevzut cu a. acoperire complet (nchis) cu folie dubl inflat b. deschidere superioar pe 2/3 din jumatea arcului superior pe toat lungimea serei i pe fiecare modul n parte; este prevzut cu comand automat i controlat manual i automat printr-o central meteo cu senzori de ploaie & vnt & temperatur; deschiderea este prevzut de asemenea folie dubl inflat. Jgheab central prevzut pentru preluarea apelor pluviale. Opional se poate monta jgheab i pe laterale. Condiii generale de fixare la sol - picioare de ancorare cu conectare telescopic, fixate n cuzinei de beton sau fundaie continuusau, - picioare de ancorare cu conectare telescopic prevzute cu plac de prindere pentru beton Avantajele peretelui cu folie dubl inflat - Avantaj termic: peretele gonflabil permite ctiguri de temperatur la fel de bine n perioada rece ca i n perioada cald, diminund astfel efectul de stres termic asupra culturii. n perioada rece peretele dublu poate salva pn la 10 grade Celsius fa de temperatura exterioar. - Avantajul luminii: peretele dublu, cu perna compact de aer, favorizeaz difuziunea de lumin i are un coeficient de transmisie ridicat de pn la 90%. - Avantajul mecanic: peretele dublu, prin perna de aer dintre cele dou folii diminueaz efectul de uzur mecanic datorat vntului i amelioreaz astfel longevitatea foliei.

Folia dubl are 2 rnduri de folie cu o pern izolatoare de 15-20 cm de aer (este inclus pompa de aer + structura de aluminiu pentru fixare + programator), folia fiind triplustratificat, cu protecie IR, UV, tratat anticondens, grosime folie 200 garanie 45 luni, durata de via 72 luni.

Controlul climatic Gestiunea climatic a deschiderilor (precum i alte funciuni de reglare climatic) este asigurat prin intermediul unei centrale meteo. Acest ansamblu permite o gestiune centralizat a principalilor parametrii relativi de funcionare ai unitii de producie. Datele climatice sunt msurate graie unor captori meteo: de exemplu senzori de temperatur, senzori de ploaie, senzori de vnt toate acestea conectate la unitatea central care comand mai apoi deschiderile.

Sistemul de incalzire Incalzirea serelor va fi asigurata de o centrala termica cu injector pe peleti din salcie ecologica,amplasata in zona termica.

Sistemul de irigatii: Acesta poate fi prin picurare prin band de irigaii prevzut cu picurtori i se monteaz pe sol la baza plantelor, sau prin micro-aspersie care are rol de irigare foliar prin microaspersoare . Aceste 2 sisteme pot fi combinate i suplimentate cu un cap de control prin care se pot administra fertilizanii n mod eficient i uniform pe toat suprafaa serei.Sistemul de irigatii poate fi automatizat cu ajutorul unui programator de irigatii, care poate controla mai multe zone prin intermediul electrovalvelor. Echipamentul este controlat de un computer care pe lng funciile de control i msurare al fertilizrii poate combina i controlul climatic al serei.

 MASURI DE PROTECTIE SI STINGERE A INCENDIILOR

Pe un santier sau locul in care se desfasoara orice activitate de constructiemontaj este foarte important sa existe instalatii si echipamente pentru stingerea incendiilor. Se vor respecta normele PSI pentru toate directivele din incinta.Prevenirea producerii incendiilor se va realiza prin: -evitarea amplasarii surselor de foc si temperaturi ridicate in vecinatatea obiectelor inflamabile - departarea materialelor inflamabile de langa zonele termice -dotarea punctelor care au material inflamabil cu utilaj si material pentru stingerea incendiilor. Pentru stingere incendiilor este obligatorie: -utilizarea dispozitivelor si uneltelor din dotare - folosirea extintoarelor -cunoasterea surselor de apa din zona In mod obligatoriu si se va intrui personalul pentru a cunoaste modul de actionare in caz de incendiu.

CAP. 4 MEMORIU DE SPECIALITATE

FLUXUL TEHNOLOGIC

CULTURA CAPSUNULUI

BOLILE I DUNTORII CPUNULUI

Viroze.

Sunt multe viroze la cpun, unele se transmit prin intermediul cicadelor, afidelor sau al nematozilor, altele se gsesc in stare latent, cum este cazul ptrii frunzelor Strawberry motley virus, de aceea se recomand utilizarea de stoloni liberi de virusuri i arderea materialului infectat. Alte viroze sunt patarea inelara, mozaicul arabic, rasucirea frunzelor, incretirea frunzelor, etc. Micoze. 1. Fainarea produsa de Sphaeroteca fragariae. In Romania bola a fost descoperita de E. Docea in naul 1958, intr-o cultura langa Bucuresti. Ataca frunzele, florile si fructele. Pe ambele fete ale frunzei dar mai frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce constituie miceliul si conidiile ciupercii. Frunzele atacate se rasucesc spre fata superioara, care capata pete rosiatice. Fungicide : Karathan 0,1%, Topsin 0,07%, Benlate 0,06%, etc. 2. Mana este produsa de Phytophtora fragariae. Este o boala foarte periculoasa. Plantele pierd din vigurozitate, frunzele de la baza raman ofilite. Marginile frunzelor se rasucesc si prezinta pete rosiatice. Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele din urma. Plantele se ofilesc total si se usuca. 3. Mana comuna este produsa de Phytophtora cactorum. Ataca rizomul la nivelul coletului, pedunculii si caliciul florii, dar mai ales fructele. Rizomul se necrozeaza fapt ce conduce in final la uscarea plantei. Fructele atacate prezinta pete brunii, iar pulpa se intareste si devine amaruie. La suprafata fructului se dezvolta un miceliu fin. Ciuperca se transmite prin sol si prin resturi infectate. 4. Patarea bruna este produsa de Dendrophoma obscurans. Frunzele prezinta pete rosii violacee care cresc in diametru pana la 2 cm. Tesuturile patate se necrozeaza si frunza se usuca in final in totalitate. Este o boala mai rar intalnita. 5. Patarea alba a frunzelor este produsa de Mycosphaerella fragariae. Este cea mai raspandita boala a capsunului, desi exista soiuri rezistente. Boala ataca de primavara pana toamna si se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici, rosiatice spre violaceu, care capata un contur cenusiu inchis. Ciuperca poate ierna in resturile infectate. 6. Patarea rosie a frunzelor este produsa de ciupercile Marsonia fragariae, Fabrea earliana si Diplocarpon earliana. Ataca limbul foliolelor, pedunculii si caliciul florilor. Pe frunze apar pete mici circulare sau neregulate, de culoare rosu-violacee. Petele cu timpul se maresc si se unesc, iar culoarea lor devine negricioasa. Ciuperca se transmite prin resturi vegetale infectate. 7. Putregaiul cenusiu este produs de Botrytis cinerea. Ataca florile si fructele mai ales pe vreme umeda, si poate distruge 80% din recolta. Infectia masiva are loc in perioada infloritului. Fructele atacate se brunifica si putrezesc. Ciuperca se transmite de asemenea prin resturi infectate.

8. Vestejirea plantelor se produce datorita ciupercii Verticillium alboatrum. Ea ataca radacinile groase si coletul care se brunifica. Marginile frunzelor se brunifica si ele. Boala progreseaza rapid ducand in scurt timp la uscarea plantelor. Ciuperca este deosebit de periculoasa deoarece poate ramane viabila pe resturi infectate timp de 7-8 ani. Ceapa si cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun favorizeaza aparitia bolii.

Insecte daunatoare. 1. Afidele. Se mai numesc paduchii de frunze. Exista mai multe specii de afide daunatoare capsunului, dintre care amintim pe cea mai frecventa Myzus fragariae - Paduchele verde care ierneaza sub forma de ou in resturile vegetale. Larvele apar primavara si populeaza fata inferioara a frunzelor. Acest paduche este vivipar si se inmulteste si partenogenetic, prin oua nefecundate. Are mai multe generatii pe an. Atacul masiv are loc in lunile iunie-iulie. Frunzele atacate se rasucesc, se usuca si cad. Afidele pe langa pagubele pe care le produc direct, mai sunt si transmitatori de viroze, aparatul lor bucal fiind adaptat pentru intepat si supt. 2. Acarienii.

Acarienii sunt paianjenii rosii si bruni, reprezentati de speciile Tarsonemus fragariae Paianjenul capsunului, Tetranychus urticae Paianjenul rosu comun, etc. Tarsonemus fragariae are 6-7 generatii pe an. Corpul femelei este oval de culoare alb sidefie in momentul aparitiei, apoi se brunifica cu timpul. Masculul este mai mic decat femela. Acarianul ierneaza ca femela adulta in inima plantei, in mugurele central. Primavara cand capsunul porneste in vegetatie femelele parasesc acest loc si incep sa depuna oua pe frunzulitele tinere. Dupa 15-20 de zile din oua apar larvele care prefera frunzele din interiorul tufei unde umiditatea este usor mai ridicata. Frunzele atacate se incretesc, devin brune si casante. Tetranychus urticae are 5-6 generatii pe an. Femela are corpul ellipsoidal, galben roziu apoi portocaliu. Masculul are corpul piriform, galben verzui apoi brun. Acarianul ierneaza ca adult in resturi vegetale. Primavara femelele parasesc locul de iernare si depun oua pe fata inferioara a frunzelor unde se vor dezvolta apoi coloniile. Pe frunzele atacate apar pete galbui, corespunzatoare locurilor de hranire ale paianjenilor. Cand atacul este foarte puternic, petele acopera frunza in intregime, frunza care se usuca in final. La combaterea lor trebuie tinut cont si de prezenta albinelor, deoarece multe produse toxice pentru acesti acarieni sunt toxice si pentru albine. Pe cat posibil se vor utiliza produse cu netoxice fata de fauna utila, iar daca nu, se vor adresa note de prevenire stuparilor din zona, in timp util inainte de aplicarea tratamentului.

3.

Gargarita neagra sau Anthomus rubi.

Ataca frunzele si florile, din mai pana in iunie, in cursul noptii. In restul anului, larvele traiesc in sol unde ataca radacinile provocand uscarea plantelor. 4. Gandacul capsunului, sau Galerucella tenella.

Este o insecta mica ce ierneaza sub resturi vegetale. Primavara gandacul iese si se hraneste cu frunzele tinere. Depune ouale in tot cursul lunii mai. Larvele apar esalonat, incat pe plante se pot gasi concomitent larve dar si gandaci din generatia a doua. Daca atacul este puternic, plantele se usuca si pier. 5. Gandacul paros Epicometis hirta.

Distruge staminele si pistilele florilor si in cazul unui atac puternic poate compromite recolta, chiar daca plantele supravietuiesc. 6. Nematozii.

Sunt o clasa de viermi cilindrici cu corp lung si nesegmentat, care prezinta dimorfism sexual. Se inmultesc sexuat si sunt vectori ai unor virusuri. Traiesc in organele plantei pe care o paraziteaza. Dintre acestia, cele mai importante specii sunt: Meloidogyne hapla. Femela matura are corpul in forma de para, cu o protuberanta in partea anterioara care reprezinta capul. Atacul se manifesta mai ales pe radacini nde se formeaza gale, datorate celulelor polinucleate care inconjoara corpul nematodului, servindu-i drept protectie si sursa de hrana. In final plantele atacate se usuca. Aphelenchoides fragariae. Are aspectul unui vierme microscopic subtiat la ambele capete si transparent. Traieste in toate organele plantei, in care patrunde prin stomate si prin rani. Atacul lui produce zbarcirea si inrosirea frunzelor, precum si rasucirea lor. Florile se deformeaza si se atrofiaza. Plantele atacate nu mor, dar raman debile si nu mai produc aproape deloc. Nematodul se poate perpetua o perioada lunga de timp in sol. Ditylenchus dipsaci. Este un nematod polifag. Exemplarele acestei specii sunt foarte mici, cu aspect viermiform. Frunzele plantelor atacate raman mici cu limbul deformat si ingrosat, cu petiolul scurt si rasucit. In final plantele mor. 7. Alti daunatori. - Crtia Talpa europaea

Este un mamifer mic, insectivor, subteran, cu corpul cilindric, blana neagra si catifelata, ochi mici acoperiti de o membrana. Picioarele anterioare sunt scurte cu gheare puternice, adaptate sapatului de galerii. Aceste galerii de mare intindere sunt circulare etajate si ramificate. Cartita este folositoare pentru ca distruge anumite insecte, si dreneaza si aereaza solul. Daca se inmulteste insa excesiv produce pagube capsunului pe care il dezradacineaza. Se poate combate prin momeli toxice. - Coropinia - Gryllotalpa grylootalpa O insecta din ordinul Ortoptera, cu corpul greoi si cu picioarele din spate adapatate pentru sapat, de forma unor lopeti. Cu ajutorul lor isi sapa galerii in sol, care se termina printr-o camera in care femela depune anual in fiecare primavara circa 200300 de oua. Larvele naparlesc de 5-6 ori pana la maturitate. Coropisnitele traiesc mai ales pe terenurile ingrasate cu gunoi putred, paios. Ataca indeosebi capsunii si legumele carora le rod radacinile. Coropisnita se poate combate prin momeli toxice. - Limaxul Agriolimax agrestis Melcul fara cochilie ataca inflorescentele si fructele capsunului. Se combate prin prafuirea solului cu var proaspat stins. - Carabuul de mai Melolontha melolontha Larvele acestuia traiesc circa 3 ani in sol, unde rod radacinile plantelor. - Viermele srm Agriotes vestulatus Traieste in sol si roade radacinile plantelor. (Grigore Mihaescu) Masuri de prevenire si combatere Masurile culturale : Controlul solului, inca de la infiintarea plantatiei, privitor la existenta larvelor de carabus de mai, a rozatoarelor, coropisnitelor si nematozilor. Masurile fizico-mecanice : Eliminarea si arderea plantelor infectate. La terminarea recoltarii, este bine sa se coseasca pentru ca miceliul ciupercilor fitopatogene eventual aflate pe frunze sa nu declanseze o infectie tardiva. Frunzele cosite vor fi arse. Masuri chimice: in luna aprilie, de la inceputul vegetatiei, se vor face 2-3 tratamente pentru prevenirea fainarii, patarii albe si a putregaiului. Tratamentele se repeta si de-a lungul fazelor fenotipice, la nevoie sau profilactic. In ultima perioada se acorda o importanta deosebita agriculturii organice a capsunului, agricultura lipsita de tratamente chimice de fertilizare si combatere a bolilor si daunatorilor. (Nick Waipara, SFF Project, NZ) In anul 2002, cultura organica a capsunilor fusese deja abordata de peste 130 de fermieri din 35 de tari, cu o productie per total estimata la 10 milioane de dolari. (Sean L. Swezey, University of California)

CULTURA ZMEURII
Soiuri de zmeura

Zmeura neagra
Plantele de zmeura neagra sunt la limita de rezistenta In sudul si estul Romaniei si se dezvolta bine numai In zone favorabile. Soiurile de zmeura neagra provin din soiul american de zmeura neagra. Acestea nu sunt atat de rezistente precum zmeura rosie dar, dacat acestea sunt Ingrijite corespunzator, ele vor ptoduce recolte acceptabile. Fructele zmeurii au o savoare distincta cu seminte

Bristol. Este sugerat pentru transport. Produce fructe negre, ferme, lucioase, de dimensiune mediu spre mare. Acestea sunt destul de raspamdite dar nu sunt rezistente pentru Romania, cu exceptia zonelor favorabile

Zmeura purpurie
Plantele de zmeura purpurie sunt hibrizi ale soiurilor de zmeura rosie si neagra. Cresc similar cu cele negre dar au o mai mare viguare si sunt foarte rezistente. Fructele zmeurii sunt mari si de o buna calitate, cu toate ca de obicei nu sunt atat de atractive ca fructele zmeurii rosii. Acestea consumate proaspete sunt bune si pentru congelet sunt excelente. Cu o metoda de cultivare adecvata plantele de zmeura vor produce o cantitate substantiala de fructe.

Brandywine. Fructul rosiatic purpuriu este mare, ferm si foarte acru. El este bun consumat proaspat, excepent pentru gemuri, jeleuri si congelare. Soiul Brandywine nu este foarte rezistent chiar In sudul Romaniei. PLANTAREA
Sistemul de plantare favorit In Romania este sirul Ingust de arbusti. Plantati plantele de zmeura rosi la o distanta de la 2 -3 picioare pe rand si Intre randuri la cel putin 6 picioare. Plantati plantele de zmeura neagra si purpurie la o distanta de 2 -3 picioare si de 2-4 picioare pe rand si respectiv Intre

randuri la cel putin 8 picioare. Permiteti vlastarilor tineri de zmeura rosie sa se Imprastie dea lungul randului, dar nu Ii lasati sa se Imprastie mai mult de 12 to 15 inci de la baza randului. Randurile mai largi sunt greu de curatat de buruieni si de tuns si sunt invadate de bolile care se dezvolta bine In conditii de umezeala si de uscare Inceata. Pastrati distanta de 2 la 3 picioare de la planta de zmeura pe ambele parti ale randului fara buruieni si semanati iarba In permanenta In spatiul ramas intre randuri. Plantele de zmeura pot fi cultivate In sistemul movila/deal. Sistemul movila/deal se refera la manunchiul de nuiele care se dezvolta In jurul unei singure plante. Acest lucru nu Inseamna plantarea plantei intr-o ridicatura de pamant. Asezati plantele In gropi la o distanta de 4 la 5 picioare unele de celalalte si permiteti noilor vlastari sa se Imprastie la un diametru de aproxinativ 1 picior.

PROGRAMUL DE FERTILIZARE A SOLULUI

Plantele bine fertilizate si sanatoase au nuiele Inalte si sanatoase, frunze verzi Inchise si fructe de buna calitate. Pentru a face solul mai fertil puneti In stratul arat o cultura de protectie, precum trifoi si soia, sau 1000 la 1500 de pounds de gunoi natural satabilizat sau compost la o suprafaa de 1000 picioare patrate. Se prefera o aratura toamna la o adancime 8 la 10 inchi. Primavara, timpuriu, cultivati solul pana cand acesta este In conditii de plantare optime. Daca nu ati adaugat In aratura gunoi natural sau cultura de protectie si daca solul nu este Inca fertil, incorporati In sol un fertilizator complex, puternic inainte de plantare. Utilizarea fertilizatorilor cu aplicare Inainte de plantare trebuie facuta bazandu-va pe rezultatele testului de sol. Informatii despre cum sa prelevati o proba de sol si sa supuneti probele spre examinare sunt disponibile la biroul dumneavoastra judetean de Extindere. Publicatia acestui birou, Prelevarea solurilor din gradini si pajisti, scoate Im evidenta aceste proceduri. Pe plantatiile noi, dupa ce plantel s-au stabilizat, imprastiati 2-3 pounds de nitrat de amoniu (33-0-0) sau 1 la 2 pounds de uree (46-0-0) la o suprafata de 1000 de picioare lungime de rand sau imprastiati dintr-o cana Intr-o circunferinta de 18 inci In jurul fiecarei plante. Pentru a Incuraja o dezvoltare maxima la Inceputul sezonului, utilizati toti fertilifatorii foarte de timpuriu primavara Inainte ca vegetatia sa Inceapa sa creasca. Evitati fertilizarea dupa 1 august pentru ca agenti de crestere vor incuraja o noua vegetatie suculenta la sfarsitul sezonului, facandu-le mult mai susceptibile la afectiunile iernii. Mai multe recomandari specifice de fertilizare sunt disponibile prin birourile judetene de Extindere, facand referire la Fertilizarea arbustilor din gradinile de acasa.

FORMAREA STRATULUI PROTECTOR

In Romania, stratul protector se preferata sa fie facut In primul an de infiintare a plantatiei, pe marea majoritate a solurilor. Acesta ajuta In pastrarea umiditatii solului, pentru a Impiedica cresterea buruienilor si reduce inaltimea solului iarna. Evitati formarea stratului protector pe soluri slab drenate, puternic argiloase, pentru ca stratul va tine radacinile prea umede.

Daca stratul este prea scump sau nu este suficient, folositi-l numai pe randuri In jurul dealurilor si cultivati zona dintre randuri. Acolo unde apa este deja disponibila pentru irigatii, se poate permite ca intre randuri sa creasca iarba. Folositi erbicidul indicat pentru a nu avea iarba In jurul plantelor daca cultivati Intre randuri iarba. Fan, paie maruntite si ginoi natural stabilizat sunt straturi protectoare bune, dar este posibil ca acestea sa fie pline de seminte de buruieni. Folositi In locul acestora ulei de grane Insilozate, frunze sau iarba taiata, bucatele mici de lemn, rumegusi, aschii de lemn sau paie de secara sau de iarba de sudan, care de ocicei nu au seminte de buruieni. Gunoiul natural stabilizat folosit ca strat protector adauga de asemenea nutrimenti, astfel evitati aplicarea lor dupa 15 iunie pentru ca acesta ar putea face ca planta sa se dezvolte pana toamna tarziu. Aplicatii celalalte straturi de protectie oricand acestea sunt disponibile, dar evitati primavara mladitele tinere si fragede. Amestecati o ceasca de nitrat de amoniu Intre si sau de fertilizator uree pe busel /banita de rumegusi sau pe aschiile de lemn pentru a grabi descompunerea stratului protector si pentru protejarea deficitului de nitrogen al plantei. Stratul protector trebuie Imprastiat nu mai gros de 2 inci In adancime pentrua a descuraja rozatoarede de a-si face cuib In el.

IRIGAREA
Plantele de zmeura produc fructe de o mai buna calitate si In cantitati nai mari. Acestea sunt de obicei mai putin susceptibile bolilor si infestatiilor cu insecte daca li se administreaza apa necesara pe tot parcursul perioadei de crestere. Puteti iriga plantele de zmeura cu o udare prin irigarea cu stropitoare supraIncalzita sau prin irigare cu picurare sau prin scurgere Inceata. Irigarea cu stropitoarea supraancalzita poate de asemenea asigurarea combaterea inghetului pentru a extinde sezonul de recoltare a plantelor de zmeura care se recolteaza toamna. Folositi stalpi Inalti de sustinere pentru a face ca stropitoarele sa file peste plante. Irigarea supraIncalzita poate agrava probleme legate de boala. Chiar daca irigarea prin picurare nu a fost folosita extensiv la productia de zmeura, poate spori cresterea si productibitatea In Romania. Irigarea prin picurare foloseste de obicei tevi de plastic sau benzi cu emitatori sau cu ajutaje/stuti la intervale egale. Volumul apei utilizat este controlat prin tipul si numarul de emitatori si de timpul de aplicare. Irigarea prin picurare are nevoie de o alimentare cu apa curata si filtrata pentru a preveni infundarea. Sistemul de picurare si sistemul de scurgere Inceata sunt mai uniforme si mai eficiente decat irigarea prin supraIncalzire. Alte beneficii includ mai putine probleme de boala pentru ca foliajul ramane uscat si mai putine probleme cu buruienile pentru ca zonele dintre randuri nu sunt udate. Sistemele de picurare costa initial mult mai putin decat sistemul cu stropitoare, dar acestea nu pot fi folosite In combaterea Inghetului.

Figura 1. Un spalier permanent. Stalpi de cedru ( de 4 la 6 inci diametru) sunt asezati tot la 20 de picioare unul de celalalt. Infigeti stalpii la cel putin 24 inci In pamant.

FORMAREA
Plantele de zmeura formate furnizeaza un numar de avantaje In compartatie cu plantele de zmeura tufis neformate. Formarea face culesul mai usor, asigura ca nuielele cu fructe sa tina departe de pamant fructele de zmeura, Imbunatateste managemementul daunatorilor si ce mai important lucru, asigura interceptarea luminii pentru o productie maxima de fructe mari, de buna calitate. Inainte de a alege un sistem de formare pe spalier, evaluati cu grija costurile materialului si munca. Sistemul deal/ movila. Prin acest sistem Implantati un stalp din metal sau din lemn tratat- In centrul fiecarei movilii. Legati usor nuielele de stalpi la varful nuielelor cu sfoara puternica dupa ce i-ati tuns. Asteptati legarea tinerilor vlastari sau mladite pana dupa tunderea de la sfarsitul toamnei sau iermii.

Sistemul de rand ingust Cu sistemul de formare de rand Ingust, se foloseste un spalier pentru a tine

nuielele In sus. Cel mai simplu sistem foloseste o singura sarma sau doua. Indindeti sarma foarte groasa galvanizata sau din aluminiu Intre stalpi permanenti asezati tot la 20 la 30 unul de altul pe rand. Puteti folosi fie o singura sarma, doua sarme la Inaltimi diferite sau doua sarme la aceeasi Inaltime. Plasati nuielele Intre cele doua sarme pentru a elimina legarea (figura 1). Daca sarmele se intind, tineti-le Impreunate cu un carlig din sarma. Strangeti usor un capat al carligului, dar permanent la un capat al sarmei si indoiti celalalt capat al carligului peste sarma ramasa. Puteti misca aceste carlige cu usurinta pe sarma cand acestea sunt mai sunt necesare. Daca folositi o singura sarma sau o sarma peste cealalta, legati nuielele usor de sarme si apoi tundeti-le. Spaliere In forma de maini Incrucisate sau spaliere an forma de T, permite patrunderea maximului de lumina si o foarte mare productivitate. Legarea nuielelor fructifere de sarme pe spaliere In forma de T sau In forma de maini Incrucisate tin fructele pe partile exterioare randului, facand culesul mai usor. Nuielele primo sunt directionate spre mijloc In timp ce nuielele flori sunt ancorate de sarme pe ambele parti pentru a face recoltarea mai usoara. Maximul de lumina In centrul randului face ca nuielele fructifere sa se dezvolte puternic si viguroase pentru sezonul urmator si nu influenteaza recolta din acel sezon. Stalpi permanenti din metal sau din lemn tratat de garduri trebuie asezati tot la 20 la 30 de picioare unul de celalalt pe rand. Faceti spalierul In forma de maini Incrucisate lung de 24 la 32 inci din stejar ras de cel putin 1 inci grosime, tiava sau unghiuri de fier. Cheresteaua de constructii tratata de 2x4 inci este de asemenea satisfacatoare pentru Incrucisari dar pot fi mult mai scumpe decat celalalte materiale sugerate. Atasati Incrucisaturile de stalpi la 48 pana la 60 inci de la sol. Va trebui sa ridicati Inaltimea incrucisarilor pe stalpi pentru a se pune In acord cu viguarea nuielei si cu Inaltimea nuielelor. O metoda simpla de a tine sarma spalierelor Intinsa este de a folosi lantuti de legatura drepte pentru a ajusta tensiunea sarmei (figura 2). Atasati un arc de serviciu greu, care se poate procura de la magazinele ce furnizeaza unelte pentru ferma, Intre fiecare lant si sarma pentru a mentine o tensiune constanta si pentru a evita Intinderea frecventa de sarma.

Figura 2. Lantul drept de legatura permite Intinderea sarmei indepartarea sau replantarea la tundere.

Figura 3. Un spalier cu dublu T tine nuielele Intr-un rand Ingust. Sarme duble pe ambele parti ale incrucisarii de deasupra tin nuielele fara legare. Tunderea plantelor de zmeura neagra si purpurie.
Tunderea de vara. Taiati afara varful fiecarei mladite atunci cand nuielele primo ale plantelor de zmeura neagra au o Inaltime de 24 inci si cand nuielele plantelor de zmeura purpurie au o lungime de 30 de inci. Fiecare nuia va produce atunci mai multe ramuri laterale. Acest lucru face fructul mai usor de cules si creste productia. Imediat dupa recoltare taiati de la nivelul pamantului toate nuielele care au avut fructe si ardeti-le. Tunderea din perioada de hibernare. Inainte ca vegetatia sa Inceapa primavara, alegeti patru sau cinci nuiele puternice la fiecare planta si indepartati si ardeti pe toate celelalte. Taiati ramurile laterale ramase ale plantelor de zmeura neagra la o distanta de 12 inci si ramurile laterale ale plantelor de zmeura purpurile la o distanta de 18 inci. Asigurati nuielele de spalier sau de un stalp. Indepartati nuielele fructifere batrane In aceasta perioada, daca nu ati facut acest lucru vara anterioara.

Tunderea de vara. Indepartati din varf 2-3 inci atunci cand plantele de zmeura neagra au o Inaltime de 20 inci si plantele de zmeura purpurie ajung la Inaltime de 30 de inci.

Tunderea din perioada de hibernare. Indepartati toate nuielele, In afara de patru sau cinci nuiele tinere, puternice. Tundeti ramurile laterale ramase. MANAGEMENTUL INSECTELOR
Bunele practici de cultivare vor reduce de obicei problemele legate de insecte, pentru ca nuielele sanatoase pot sa Isi revina mai usor dupa atacurile insectelor. Cativa daunatori devin ocazional mai abundenti, In ciuda bunei practici de cultivare. Masurile de combatere chimice vor fi utilizare temporar. Anumiti daunatori insecte vor fi In permanenta neplacuti daca exista multe plante salbatice gazda In apropierea plantatiei. Pentru sfaturi aditionale de management, gradinarii trebuie sa consulte publicatia biroului de Extindere, Managementul daunatorilor plantelor de zmeura al gradinarilor. Cultivatorii comerciali trebuie sa consulte publicatia biroului de Extindere, Managementul daunatorilor capsiunilor si plantelor de zmeura din Romania.

Viermele con al zmeurii

Aceste insecte provoaca de la Intetatura In forma de con pana la ofilire sau la pornirea vegetatiei primavara tarziu sau timpuriun vara. Baza locurilor ofilite se coloreaza In purpuriu si capetele rupte arata precum taietura unui cutit. Adultul viermelui con este o musca mica, gri de aproxinativ doua treimi din dimensiunea unei muste de casa. Mustele apar primavara imediat dupa ce a Inceput vegetatia si Isi depun ouale In muguri noi sau In vIrful tinerilor

vlastari. Acestia sunt viermi care mamanca In interiorul tuplinii si o inconjoara In intregime. viermi lucreaza In partea de jos a tulpinii mai jos de punctul de ruptura si stau acolo toata iarna. Pentru a combate, examinati cu grija plantele In mai si In iunie. Daca observati varfuri lasate In jos In forma de con, taiati-le cu cativa inci mai jos de nuvelul afectat si ardeti-le. Toamna tarziu sau iarna indepartati nuielele afectate care au fost scapate cu vederea In momentul examinarii In sezonul anterior. Probabil nu veti avea nevoie de o combatere chimica pentru ca aceste insecte ataca rar mai mult de cativa mlastari dintr-o plantatie.

Viermele gauritor con cu gatul rosu

Adultul viermelui con cu gatul rosu este un gandac albastru negricios lung aproxinativ de inci. Apare pe nuiele la sfartitul lui mai si In iunie. Gatul gandacului este distinctiv fiind de culoare rosu cupru. Acesta Isi depune ouale In scoarta nuielelor si larvele gauresc pe sub scoarta. Gaura provoaca trunchiului umflaturi de un diamentru de la 1 inci, mai multi inci de alungul nuielei. PIna la sfarsitul toamnei aceste umflaturi contin viermi alb crem lungi de pana la inci. Pentru a combate, taiati si ardeti toate nuielele cu umflaturi anormale pe parcursul toamnei si al iernii. Daca problema persista va trebui sa folositi un insecticid inainte de inflorire pe nuiele.

Viermele gauritor con al zmeurei

Atunci cand acesta Isi depune ouale, acesta face doua randuri de puncte In jurul varfului tulpinii, facand ca varful nuielei sa se ofileasca. Femela adult este un gandac subtire, cu pete negre si galbene cu o lungime de aproximativ inci cu antene foarte lungi. Viermii gauresc nuiaua cativa inci In jos si iarna hiberneaza acolo. Sezonul urmator viermii gauresc nuiaua mai In jos omorandu-o. Pentru a combate Indepartati varfurile nuielelor ofilite cu 5 6 inci mai jos de zona punctata. Ardeti nuielele taiate pentru a distruge insectele din interior.

Vermele fructului de zmeura.

Viermele este subtire, albicios si cu o lungime de aproximativ inci. Mananca din interiorul mugurelui sau In fructul In dezvoltare cauzand de obicei caderea fructului sau putrezirea Inainte de recoltare. Larvele care cresc toamna cad pe pamant, devin pupe si se dezvolta ca gandaci In sezonul urmator. Gandacii sunt de un maro deschis, cu par si de o lungime de 1/8 inci. Mananca frunzele tinere. Gandacii, In mod particular, vor scheletriza partial frunzele. Acestia Isi depun ouale pe muguri sau in apropierea mugurilor si pe frunze verzi. Pentru a combate lucrati bine solul toamna tarziu pentru a Intrerupe cazurile de formare a pupelor. Daca este nevoie de o combatere chimica folositi insecticide chiar Inainte ca primele flori sa infloreasca si apoi din nou dupa perioada de Inflorire.

MANAGEMENTUL BOLILOR
Antracnoza, taciunele pinten, taciunele batut, ofilirea Verticillium si micegaiul gri sunt cele mai importante boli fungice care afecteaza zmeura In Romania. Mucegaiul prafos apare sporadic si nu este o problema serioasa mai multi ani. Putregaiul radacinii Phitophthora a fost diagnosticat In mai multe parti ale tarii, si taciunele de foc, cauzat de o bacterie, a fost confimat. Bolile cauzate de virusi sunt larg raspandite In Romania si pot constitui factorul limitator al productiei de zmeura In anumite zone. O diagnosticare corecta a problemei este primul lucru catre un management eficient al bolii. Un management al bolii consecvent este esential pentru o productie pe termen lung a zmeurii. Se realizeaza cel mai bine printr-o abordare completa, care trebuie sa includa plantarea unor soiuri rezistente (cand se cunoaste si este disponibil) si folosirea practicilor de combatere atat chimice cat si de cultivare. Practicile de cultivare. Practicile de cultivare care pot fi eficiente In managementul bolilor sunt: n Plantati numai plante certificate, lipsite de agenti patogeni achizitionati din pepiniere de incedere. n Distrugeti muguri salbatici sau abandonati din apropierea culturilor comerciale sau culturilor din gradina; exista posibilitatea ca acestia sa fie rezervoare de agenti patogeni, in special virusi. n Dupa recoltare Indepartati si distrugeti nuielele care au avut fruct sau care sunt slabite si imbolnavite; stratul protector al inoculum pentru sezonul viitor este produs In nuiele infectate pe parcursul sezonului curent. n Imbunatatiti circulatia aerului printr-o mai buna aerisire si tundere si prin combaterea buruienilor. Acestea vor reduce nivelele de umiditate si vor Incuraja uscarea In coroana plasntei; Marea majoritate a bolilor cauzata de fungi au nevoie de perioade Intinse de umezeala la suprafata plantei pentru ca infectiile sa apara.

Alte boli specifice culturilor de zmeura: -Taciunele batut. -Mucegaiul gri -Mucegaiul prafos -Taciunele de foc -Mozaic

MANAGEMENTUL BURUIENILOR
Buruienile intra In competitie pentru apa, agenti de nutritie si lumina In perioade de dezvoltare si de rodire. Acestea pot deasemenea adaposti boli si daunatori insecte si pot interveni in practicile de cultivare si la recoltare. Pentru a reduce problemele legate de buruieni va trebui sa folositi o combinatie de soiuri potrivite, de straturile de protectie si ierbicide potrivite. Combateti infestatiile severe de buruieni perene precun pirul sau ciulini de Canada inainte de plantarea noi culturi de zmeura. De obicei o cultivare repetata plus erbicide specializate si nereziduale vor combate eficient buruienile Intr-un sezon de dezvoltare Intreg Inainte de plantare. Inainte de a folosi orice tip de erbicid pentru combaterea buruienilor verificati la serviciul de Extindere informatiile curente despre persistenta si potentialul toxic al erbicidului asupra soiului cultivat. Cultivati zmeura frecvent dupa plantare, pentru a combate dezvoltarea buruienilor si formarea de seminte. In plantatii Infiintate opriti cultivarea la mijlocul lui august sau Inainte de recoltare pentru a evita afectarea fructelor coapte si pentru a permite plantelor sa "Iti piarda din putere" toamna timpuriu. Pentru a reduce daunele la radacinile plantei de zmeura nu sapati mai adanc de 23 inci. Plantati stratul de protectie, precum iarba In zona dintre cele doua randuri si tundeti-o. Acest strat va va ajuta sa nu aveti buruieni In plantatie. Ierburile care nu se Imprastie, precum secara perena sunt cele mai bune.

Sugestii pentru utilizarea ierbicidelor In culturi de zmeura existente sunt frecvent revazute. Pentru sugestii curente faceti refereire la publicatia biroului de Extindere, Managementul daunatorilor plantei de zmeura din gradinile de acasa sau pentru plantatii comerciale consultati Managementul daunatorilor capsunilor si al plantelor de zmeura In Romania. Aceste brosuri sunt accesibile la biroul dumneavoastra judetean de Extindere .

REZOLVAREA PROBLEMELOR
De ce plantele de zmeura nu rodesc. Exista mai multe motive de ce plantele de zmeura nu fac fructe - vanturi reci, fertilizare abundenta, aglomerare, daunatori si un management incorect. Aceasta sectiune descrie cele mai comune probleme si cum trebuie sa fie evitate. Daunele frigului. Plantele de zmeura sunt susceptibile la daune provocate de frigul iernii. Plante de zmeura rosie complect aclimatizate pot tolera temperaturi de aproximativ -20 F, zmeura purpurie de - 10 F si zmeura neagra de -5 F. Temperaturi mai scazute decat acestea este sigur ca vor dauna si se va pierde recolta, cu toate ca pot aparea daune si la temperaturi mai calde. Stratul protector ajuta pastrarea unei temperaturi stabile la coroana si va proteja coroana, In mod particular In soluri nisipoase. In zonele unde stratul de zapada este gros si solid astfel ca nuielele sa fie acoperite, daunele iernii ar trebui sa fie minime. Fertilizarea abundenta. Plantele de zmeura au nevoie de o fertilizare moderata cu nitrogen Plantele care dezvolta fructe trebuie sa primeasca doar doua aplicatii usoare de fertilizator cu nitrogen primavara. Fertilizatorul cu o concentratie mare de nitrogen Incurajeaza devoltarea vegetatiei in schimbul devoltarii fructelor. Plantele tinere trebuie fertilizate bine pentru a Incuraja mlastarii. Supraaglomerarea. Datorita faptului ca mlastarii plantelor de zmeura sunt din belsug, plantatia ar putea deveni prea densa. Supraaglomerarea apare atunci cand prea multe nuiele sunt lasate sa se dezvolte pe o sectiune de rand. Nuielele vor intra In competitie unele cu altele pentru lumina, apa si agenti de hranire. Cand plantatia de zmeura devine mai degraba un covor solid decat o Insiruire de randuri, calitatea fructelor scade si recoltarea este dificila. Daunatorii. Buruielile vor intra In competitie cu plantele de zmeura pentru apa si agenti de hranire. Buruienile iarba sunt cele mai competitive. Portiuni de plantatie de zmeura imburienate vor produce mai putine fructe de o slaba calitate. Ierburile dense promoveaza de asemenea o uscare Inceata, face ca aplicarea sa penetreze dificil si Impiedica recoltarea. Insecte precum viespele fierastrau al zmeurii poate reduce suprafata frunzei facand ca nuielele sa produca prea putin carbohidrat necesari producerii de muguri de fructe. Un management incorect. Plantele de zmeura care rodesc vara si cele care rodesc toamna trebuie sa fie admninistrate corect pentru a produce fructe. Nuielele plantelor de zmeura care rodesc vara nu produc flori si fructe pana In al doilea an. Daca plantelor de zmeura care rodesc vara sunt cosite In fiecare sezon de hibernare (tipic de zmeura care rodesc toamna), nu vor mai fi lasate nuiele flori pentru a produce recolta.

MSURI PENTRU ASIGURAREA CALITAII PRODUCIEI

Calitatea cpunilor i a zmeurei ajunse pe pia este dependent ntr-o msur nsemnat de condiiile n care se fac recoltarea i pstrarea acestora. Recoltarea Recoltarea fructelor trebuie sa nceap dimineaa devreme dupa ce roua de pe suprafata fructelor s-a uscat. Se va evita recoltatul dup amiaza la temperature ridicate, n special la temperaturi peste 25 grade. Fructele calde sufer vtmri importante n procesul de recoltare i manipulare. De asemenea, fructele cu temperatura pulpei nalta vor necesita mai multa energie si capacitate de racire pentru a ndeprta cldura cmpului n timpul procesului post-recoltare. Capsunele nu trebuie sa fie recoltate atunci cnd fructele sunt umede sau pe timp de ploaie, deoarece va conduce la aparitia putregaiului cenusiu Botrytis. Mentinerea calitatii fructelor n conditii ploioase este dificila din cauza probabilitii sporite de apariie a putregaiului cenuiu si care, respectiv, va duce la un termen de pastrare a fructelor limitat. Recoltarea trebuie executat n regim de peste o zi pentru regiuni temperate racoroase iar perioadele neobinuit de aride ar putea sa fie necesar recoltarea zilnica a soiurilor cu fructele moi. Maturitatea de recoltare Cpunile sunt recoltate la etape diferite de maturitate, dependent de soi i preferinele de pia. Maturitatea cpunilor este cel mai bine oglindit de culoarea suprafeei externe i fermitatea fructului. Fructele de capsun nu se mai coc dupa recoltare. Recoltatul se va face la maturitate de consum. Nu se permite a lsa fructele sa se rscoaca deoarece se deformeaz uor, se deterioreaz repede, si nu vor rezista rigorilor de transport la distane mari. La sosirea pe piaa de destinaie, fructele rascoapte vor fi moi si vor avea un termen de pstrare scurt. n afar de aceasta, scurgerile de sev din fructele supra-maturate i deformate va pta ambalajul iar unele dintre fructe pot putrezi. Pe de alt parte, fructele imature vor avea vrfuri si umeri albi, pulpa interioar va fi albicioas si vor avea caliti gustative foarte proaste din cauza coninutului sczut de zahr Fructele imature nu trebuie sa fie culese, deoarece coninutul de zahr va fi mic si gustul va fi inadecvat. Dup recoltare cpsunele nu se mai ndulcesc, iar tesuturile albe nu se coloreaz n rosu. Ambalare Aparena si calitatea capunelor vndute n toat lumea s-a mbuntit datorit rspndirii pe larg a caserolelor din plastic - ca ambalaj final de comercializare a capsunelor care pot conine de la 250 grame pna la 500 grame de fructe. Caserolele se plaseaz n cutii de plastic sau carton direct n cmp. Tot n aceleai cutii caserolele cu fructe se transport la supermarket. Designul cutiilor trebuie sa asigure aranjarea perfecta a caserolelor, fara ca acestea sa se mite (de exemplu 6, 8, 12 caserole intr-o cutie). La rndul lor,

cutiile de plastic/carton trebuie sa fie aranjate perfect pe palei - de obicei, mrimea paletului standard este 1m x 1,2m. Cutiile ce se aranjeaz pe palete nu trebuie s depeasc perimetrul paletului (n caz contrar, aceste lazi vor fi instabile, se vor detaa deteriornd produsul i ngreunnd procesul de mnuire. Sortarea direct a fructelor n ambalaj final la momentul recoltrii reduce de cteva ori numrul de atingeri ale fructului la doar o singur dat. Operatiuni de racire post-recoltare Fructele de capsun reprezint o categorie dintre cele mai perisabile si trebuie rcite imediat dup recoltare pentru a maximiza termenul de comercializare i pentru a menine calitatea fructelor. Lanul de rcire trebuie meninut la etapele de depozitare, distribuie si desfacere a fructelor la temperaturi cuprinse ntre 0 si 1 C. Racirea fortata cu aer Racirea forat cu aer este metoda ideal pentru nlturarea cldurii de cmp din cpsuni. Pentru a maximiza termenul de comercializare a fructelor, procesul de rcire forat cu aer ar trebui s nceap n decurs de o or dup recoltare . Stocarea cpunilor recoltate cu temperatura fructelor de 30 C timp de patru ore nainte de rcire va avea drept consecin faptul ca 1/3 din fructe vor deveni ne-comerciabile, chiar i daca fructele ramn pstrate n camere frigorifice pentru urmatoarele 7 zile. Capsunele sunt rcite adecvat atunci cnd temperatura n interiorul pulpei atinge 1C. De obicei, temperatura intern a fructului se determin utiliznd un termometru cu o sond lung. Rcirea forat cu aer implic plasarea paletelor cu cutii umplute cu cpsune ntr-o camera frigorific cu temperatura cuprinsa ntre 0 si 1 C, si umiditatea relativa de 90 - 98 %. Cutiile sunt aliniate n dou rnduri paralele pe de o parte si alta a unui ventilator mare. Rndurile sunt separate prin spaiu deschis (care de obicei, constituie diametrul ventilatorului). Deasupra rndurilor paralele de cutii se plaseaza o pnza , care este centrat deasupra spaiului liber (tunelului) dintre stivele de cutii. Este important ca toate golurile din tunelul de rcire sa fie blocate pentru a evita scurtcircuitarea aerului de rcire. Nu trebuie s existe goluri ntre stivele de cutii sau deschizturi neblocate sub palete, n cazul cnd cutiile sunt asezate pe palete. Termenul de rcire se poate extinde cu 40% dac deschizturile inferioare ramn ne-blocate. Cel putin 5 % din suprafaa pereilor cutiei trebuie sa aib orificii de ventilare pentru a asigura rcirea adecvat. Rata recomandat a curentului de aer pentru rcirea forat eficient a cpunilor este de 0.002 m3/sec/kg . Se pot utilize ventilatoare de tip axial sau centrifugal. Se recomand utilizarea unui ventilator ce pompeaz cel putin 7,2 m/h pe kg de cpuni si 1.25 cm presiune hidraulica (7200 l/h/kg). Pentru a calcula curentul de aer total necesar, trebuie sa se ia n consideraie masa cpunilor ce trebuie rcit la un moment anume. Spre exemplu, pentru a rci 1000 kg de fructe, va fi necesar utilizarea unui ventilator cu o capacitate de cel puin 7.200 m/h. De regul, un mo tor de 1 cal-putere (0,75 kW) are o capacitate de pompare a aerului de circa 1.700-2.450 l/sec la 1,25 cm presiune static.

Dup ce toate cpunile s-au rcit adecvat, ventilatorul se decupleaz si pnza de deasupra cutiilor este rulat. Este important s avei un termometru cu o sond lung pentru a verifica temperatura intern a fructelor. Cteva fructe selectate la ntmplare din diferite caserole trebuie s fie penetrate cu sonda termometrului pentru a determina cnd se poate stopa procesul de rcire forat cu aer. De asemenea, este o idee bun s controlai ventilatorul prin introducerea n curentul de aer a unui termostat cu voltaj linear. Rcirea fructelor fr a aplica sisteme de rcire forat (ventilator) este ineficient, i rcirea cutiilor cu capsuni poate dura pn la 24 de ore. De obicei, rata de rcire este de 5-10 ori mai rapid atunci cnd se utilizeaza sistemul de racire forat cu aer comparativ cu rcirea n camere ce nu au astfel de sisteme.

Depozitarea frigorific Fructele de capun trebuie s fie pstrate n depozite temporare la temperatura cuprins ntre 0 - 1C i cu o umiditate relativ de 98 %.. Podeaua din camerele frigorifice de dimensiuni mari trebuie s fie capabil sa reziste la greutati mari si la mediul ud, asigurnd n acelai timp o izolare eficient. Capacitate de refrigerare Instalaia frigorific de rcire forat trebuie s aib capacitate de refrigerare suficienta pentru a putea acoperi volumele maxime de produse recoltate. Cantitatea de energie termic generat (i prin urmare, solicitat de a fi nlturat) de la fiecare dintre sursele urmatoare trebuie s fie adugate mpreun pentru a determina capacitatea total de refrigerare necesar. 1. Caldura din cmp a fructelor Aceasta este sursa principal de caldur si depinde de temperatura intern a fructelor de capsun la iniierea procesului de racire. Volumul energiei termice (n kcal) necesar a fi nlaturat este determinat de urmatoarea formul: masa cpunilor (kg) x 0,92 x C (diferena de temperatur dintre temperatura fructelor la recoltare si temperatura dorit pentru depozitare ). Coeficientul 0,92 n formul reprezint energia termica specifica a fructelor de capsun. Kilocaloriile de energie termica necesare pentru a fi nlaturate dint-o tona de capsune cu temperatura interna a fructelor la recoltare de 27 C pna la atingerea temperaturii de depozitare de 0 C se vor determina prin calculul urmator: 1.000 kg x 0,92 x 27 C = 24.840 kcal. Pentru a raci fructele n timp de o ora va fi nevoie de o instalatie de racire capabila sa nlature 24.840 kcal. Aceasta va reprezenta sursa primara de energie termica, dar conform "regulii de aur" trebuie sa mai adaugati nca 25% la capacitatea totala de refrigerare pentru nlaturarea energiei termice de la sursele nr. 2 5 enumerate mai jos. Prin urmare, va fi nevoie de o capacitate de refrigerare de minim 31 050 kcal pentru a nlatura energia termica de cmp din 1 000 kg de capsune si din alte surse. Pentru racirea unei cantitatii de fructe mai mari sau n cazul cnd camera frigorifica va fi utilizata pentru depozitarea temporara a fructelor dupa racirea fortata cu aer, va fi necesara o capacitate aditionala de refrigerare. Se recomand ntotdeauna s se instaleze sisteme ce au o capacitate de

refrigerare suficient pentru a acoperi necesittile majore de racire ce pot parveni. De obicei, aceste necesiti majore coincid cu volumul maxim de produs recoltat. 2. Caldura generat n urma respiratiei Dupa recoltare capsunele ramn vii si produc cldur, consecint a procesului de respiraie.Cantitatea de caldur pe care o produc capunile depinde de temperatura fructelor. La 0 C, 1000 kg de capsuni vor produce aproximativ 84 kcal pe zi, pe cnd la 27 C, 1 000 kg de capsuni vor produce circa 11,670 kcal. 3. Cldura cutiilor si paleilor Cutiile si paleii goi au spatiu intern de aer ce reprezint o surs de energie termic ce necesit refrigerare pentru a se rci 4. Scurgeri de energie termic Deschiderea uilor, izolatia proast i crpturile n perei sau pod sunt surse poteniale de scurgeri de energie termic care permit aerului cald s ptrund n camera frigorific rcit. Acestea necesit capacitate de rcire adiional pentru a menine temperatura joas a depozitului. 5. Energia termic a utilajelor Dispozitivele mecanice precum sunt stivuitoare cu furc, becurile electrice, ventilatoarele i lucrtorii ce intr n camera de depozitare emit energie termic ce trebuie nlturat. Sistemul de umidificare Dup recoltare, coninutul de ap din capsuni scade rapid. Pentru a preveni zbrcirea si ofilirea fructelor sau deshidratarea caliciului verde este important meninerea unui nivel nalt al umiditaii relative pe parcursul tuturor etapelor de mnuire post-recoltare a produsului. Umiditatea relativ optim pentru cpsuni este cuprins ntre 90 - 98 %. Exist mai multe metode disponibile pentru meninerea unui nivel nalt al umiditii relative pe durata depozitrii temporare. Acestea variaz de la udarea podelei, sau deschiderea recipientelor umplute cu ap, (ambele metode nu constituie sisteme bine controlate si au anumite dezavantaje n ceea ce privete sigurana alimentului), pn la instalarea unui sistem controlat automat de creare a ceei sau de umidificare. Introducerea controlat a vaporilor de ap de ctre un higrostat este metoda preferat pentru meninerea unui nivel nalt de umiditate relativ. Pentru instalaiile de depozitare a cpunilor se recomand utilizarea unui higrostat instalat pe perete sau atrnat de pod. Meninerea lanului frigorific pe durata transportului Cutiile cu cpuni trebuie s fie aranjate pe palete i pregtite pentru export atunci cnd fructele sunt n interiorul depozitului frigorific. Cutiile trebuie s fie scoase din depozit i ncrcate ntr-un camion frigorific.

Mentinerea lanului de racire si monitorizarea temperaturii constituie partile integrale ale cerinelor privind controlul calitaii, planurile sistemului de analiza a riscurilor i punctelor critice de control (HACCP), si ale cerintelor EUREPGAP. O metod de meninere a lanului de rcire n perioada tranziiei este acoperirea stivei de cutii de pe palei cu un nveli termoprotector de staniol laminat. Meninerea unei atmosfere nalte de CO2 pe parcursul depozitrii i transportului poate reduce rata respiratiei cpsunilor, incidena afectrii cu Botrytis, i crete termenul de comercializare cu cteva zile. Expunerea capsunilor la un nivel nalt de concentraie atmosferic de CO2 (de la 15 la 20 %) menine sau intensific fermitatea si luciul pieliei si reduce apariia putregaiului cenuiu Botrytis. Acest nivel nalt de atmosfer de CO2 poate fi obinut prin utilizarea pungilor sau nveliurilor de plastic impermeabile (cu o grosime de 125 microni) nfaurate n jurul cutiilorcu cpsuni stivuite, urmat de retragerea n vid a atmosferei din interiorul nveliului de plastic i injectarea dioxidului de carbon.

BIBLIOGRAFIE

Cultura Cpunului n camp i n spaii protejate Prof. univ. dr Nicolae Cepoiu, dr. ing. Constantin Manolache, dr. ing. Sorin epordei Ed. Ceres 2006 Ghid pentru cultura cpunului coord.Isac Ilarie, Coman Mihail, Aurelian Olteanu, Gheorghe Voica - Editura Pmntul 2005 nfiinarea i ntreinerea plantaiilor de prun, cire, viin, coacz negru i cpun ICDPP Mrcineni - Ghid practic, 2004 Entomologie horticol- Georgeta Teodorescu, Traian Roman, Mihaela Sumedrea Ed Ceres Bucureti, 2003 Cultura arbutilor fructiferi - Lenua Chira - Editura MAST, 2000 Cultura cpunului Grigore Mihilescu - Editura Ceres, 1998 Cultura capsunului in cimp si solarii - Grigore Mihiescu - Editura Ceres, 1987 Tehnologia culturii cpunului Material documentar elaborat de MAPDR, ANCA, ICDPP Mrcineni, 2000 Tehnologia culturii cpunului - Material documentar elaborat de ICDPP Mrcineni, 2002 Ghid pentru condiionarea post-recoltare a fructelor de cpun n Moldova David Picha, 2006 Tehnologii agricole performante-Oancea Ioan www.sapard-romania.info