N OPERA sa, Marin Preda a pus ochii pe istoria Romniei.

Aceasta i-a fost surs de inspiraie venit pe dou ci din !ecturi "i din pasiunea pentru e#p!icarea unor momente-cheie din trecutu! apropiat a! rii, dar mai a!es istoria ca fapt de civi!i$aie s-a insinuat %n oper, semn c scriitoru! a captat-o cu e#cepiona! acuitate. A"adar, o istorie camuf!at %n su&stana creaiei artistice "i o oper !iterar dominat de preocuparea pentru istoria o&iectiv. O rea!itate sociocu!tura! !ipit de un act de creaie, ca %n romanu! Moromeii, "i un roman ca 'e!iru!, !ipit de istorie.( )i %ntr-un ca$, "i %n a!tu!, nu scpm de istorie. 'up opinia mea, istoria transpare difu$ "i %n *e! mai iu&it dintre pmnteni. 'ar ce! mai interesant "i semnificativ cod a! istoriei este %mp!ntat %n Moromeii. Romanu! %"i datorea$ puterea aparte de seducie veridicitii ha!ucinante a ta&!ou!ui !umii pe care o de$v!uie. Nu persona+u! principa!, ci satu!, nu erou!, ci microcosmosu! rura!, nu fi,ura dominant, ci fami!ia. *u rnduia!a ei, cu ,ri+i!e "i preocupri!e ei, cu modu! ei de via cotidian surprins %n ce!e mai fine nervuri. Marin Preda ine, ca vi$iune artistic "i ca tematic a preocupri!or, de fami!ia scriitori!or i!ustrat e#emp!ar de -iviu Re&reanu. .crisu! !or e %mp!ntat %n rea!itatea or,anic a societii romne"ti. Opera !or /%ntr-o mare msur0 este o o,!ind a acestei societi. 'espre ce tip de societate vor&im "i pentru ce ea s-a impus att de intens con"tiinei inte!ectua!e romne"ti1 2at %ntre&ri care ar necesita vo!ume de ana!i$e "i de de$&ateri. Pentru tema noastr "i pentru cadru! %nsemnri!or de fa, m re$um !a cteva meniuni. *ivi!i$aia, societatea or,anic este de a!t tip dect cea dinamic, efectiv modern. Ea are un fundament materia! diferit, o a!t structur a economiei, a!te ritmuri istorice de de$vo!tare "i a!te confi,urri ocupaiona!e "i po!itice. Are menta!iti, stri de spirit "i psiho!o,ii de via diferite. 3n a!t ori$ont de %ne!e,ere a !umii "i a vieii. Marea fa!ie dintre societatea "i civi!i$aia or,anic "i cea dinamic, avansat a aprut %n Europa odat cu ascensiunea capita!ismu!ui, a procesu!ui de intens ur&ani$are, a trecerii masive !a producia industria! mecani$at, a schim&rii %nfi"rii societii %n infrastructur, %n cre"terea pe vertica! a ora"e!or, %n de$vo!tarea unor $one industria!e, %n mu!tip!icarea surse!or de confort "i de civi!i$aie casnic, %n afirmarea unui nou ori$ont menta! "i a unei noi atitudini %n faa provocri!or istoriei "i a rea!iti!or %ncon+urtoare.
(

*a$u! Romniei pre$int, poate, o anumit dificu!tate de %ne!e,ere a du&!ei iposta$e prin care considerm drept !inie de pornire a civi!i$aiei moderne rea!i$area 3nirii Principate!or, !a (456, "i transformri!e socia!e "i po!itico-instituiona!e din perioada domniei !ui A!e#andru 2oan *u$a /(456-(4770, pe de o parte, iar pe de a!t parte, persistena unor structuri or,anice puternice %n corpu! societii. Acestea se rsfrn,eau %n %ntre,u! or,anism socia!-po!itic "i economic a! rii, %n sfere!e vieii spiritua!e, %n menta!iti "i %n caracteristici!e psiho!o,iei poporu!ui "i se repercutau chiar !a nive!u! fundamente!or fi!o$ofice "i ideo!o,ice a!e cu!turii romne savante. -ao!a!t, confi,urau un tip de civi!i$aie modern distinct fa de civi!i$aia occidenta! modern, considerat mode! "i eta!on. n !un,a domnie a re,e!ui *aro! 2 s-au %nre,istrat pro,rese vi$i&i!e %n procesu! de moderni$are a Romniei. Pe ansam&!u, ara a perpetuat %ns mu!tip!e forme or,anice de e#isten, confi,urnd o civi!i$aie modern de a!t tip dect cea occidenta!. .-a af!at %n curs de moderni$are, dar nu a trit %n modernitate. nnoiri!e %n infrastructur, %n industrie, %n domeniu! ur&ani$rii, %n sistemu! instituiona!-po!itic, %n educaie "i %nvmnt etc. pot fi transpuse cu u"urin %n indicatori statistici. *omparnd ace"ti indicatori cu cei din Occident, nu poi si reprimi e#c!amaia 8'oamne, ce %napoiai eram9: ;entaia supraeva!urii performane!or Romniei dinaintea Primu!ui R$&oi Mondia! poate servi ca norm propa,andistic. Rea!itatea nu se schim& %ns. 'up Primu! R$&oi Mondia!, Romnia a %nscris o nou etap %n opera moderni$rii, dar nici %n rstimpu! ce!or dou decenii dintre mari!e r$&oaie nu a atins parametrii tipu!ui occidenta! de moderni$are. A devenit o civi!i$aie or,anic mai evo!uat. )i doar att. Este drept c "i durata evo!uiei a fost scurt, iar o&staco!e!e care s-au af!at %n ca!ea unei ascensiuni rapide au fost reduta&i!e. *e! mai important a fost cri$a economic din (6<6-(6==, care s-a repercutat devastator asupra a,ricu!turii romne, inter$icnd orice aspiraie !a %nnoirea inventaru!ui "i !a ie"irea sistemu!ui a,rar din e#tensivitate, uni!atera!itate "i suprapopu!are. Acumu!ri!e %nre,istrate %n ce!e!a!te sfere a!e economiei au fost e!e %nse!e restrnse "i, cu att mai mu!t, n-au putut s remode!e$e ansam&!u! or,anismu!ui socia!. n sfera economiei a,rare s-a trecut !a dominaia mo"ierimii, &a$at pe marea proprietate "i pe re,imu! de %nvoie!i a,rico!e, !a preponderena economiei rura!e rne"ti, !ipsit,
<

de asemenea, de impu!suri interne de de$vo!tare, stresat de 8fonciire: /cuvntu! att de des amintit de Preda %n Moromeii0. >rnimea ie"ise din sfera minoratu!ui po!itic. Avea un partid care spunea c o repre$int ? "i, %ntr-un fe!, o "i repre$enta. @eneficia de o "co!ari$are ame!iorat ? numru! "tiutori!or de carte a+un,nd de !a =7A, %naintea Primu!ui R$&oi Mondia!, !a 57A %ntre ce!e dou r$&oaie. Romnia a rmas ara rura!itii e#cesive. Pe durata a cinci decenii ? %ntre (44B "i (6=B ?, popu!aia rura! a sc$ut cu doar CA de !a 4<A !a D4A. Ori$ontu! Romniei era ? prin numr ? acoperit de rani, oameni muncitori, harnici, cumini "i sraci. *ondiia materia!-economic, socia! "i po!itic a istoriei romni!or a d!tuit tipo!o,ii proprii de ordin menta!, psiho!o,ic "i spiritua!. Aceste coordonate sunt a&ordate de numero"i autori. Remarca&i!e sunt studii!e !ui *. Rdu!escu-Motru. .avantu! a $u,rvit nu att e#p!o$iv fresca suf!etu!ui romnesc, ct corect "i &ine re!iefat. E! a pus %n dia!o, trsturi!e psihice "i menta!e a!e oameni!or pmntu!ui nostru cu ce!e specifice omu!ui modern apusean. Ana!i$a comparativ se impunea de !a sine. n !ipsa unor astfe! de repere, este aproape imposi&i! s %ne!e,i identitatea "i s define"ti caracteristici!e unei comuniti sociocu!tura!e. 3niformitatea reacii!or de ,rup, a mari!or ansam&!uri umane duce !a o civi!i$aie or,anic, !a e#periene comune, !a desf"urri a!e ritmuri!or vieii %n condiii de perfect simi!aritate. Ace!a"i ori$ont a! aspiraii!or, aceea"i inte,rare %n procesiunea fore!or de munc, de via cotidian. Oamenii muncesc su& semnu! economiei de consum "i de su&$istenE nu sunt ,hidai de ideea de eficien "i de profit. .e supun ri,ori!or cutumei "i ader !a proiecte!e ima,inaru!ui co!ectiv. ;oate "!efuiesc un suf!et propriu !umii or,anice. A!tfe! se pre$int omu! societii efectiv moderne. Este marcat de %nsemne!e individua!ismu!ui, de con"tiina va!orii proprii ca individ "i cetean, de ro!u! su de su&iect a! societii. Omu! modern este %ntreprin$tor, temerar "i %ndr$neE are con"tiina drepturi!or sa!e "i caut s !e e#tind ct de mu!t, dac se poate. Este e#p!o$iv "i imprevi$i&i!, uneori. Omu! or,anic cu!tiv spiritu! de comunitateE ce! format su& semnu! civi!i$aiei dinamice are ca devi$ promovarea proprii!or drepturi.

Omu! or,anic este ata"at tradiieiE ce! modern urmre"te transformarea, inovarea "i succesu!. Omu! or,anic este resemnat "i fata!ist. Este supus ordinii !ucruri!or, a"a cum sunt rnduite "i durate %n timp. *e!!a!t tinde s schim&e ordinea, s transforme !umea. Omu! or,anic este !ent, pasiv, neimp!icat. Omu! dinamic "i raiona!ist este activ, &ine or,ani$at, discip!inat %n fapte "i %n aciuni, %n munc, %n rea!i$area proiectu!ui propus. 3rmre"te eficiena %n ceea ce %ntreprinde /%n p!an materia!0. 3rmre"te profitu!. ntr-un cuvnt, omu! civi!i$aiei dinamice se %nscrie %n a!te ritmuri "i este ,uvernat de a!te resorturi %n ce prive"te att ascensiunea materia!, ct "i %mp!inirea inte!ectua!. *e! or,anic ne %nva cum a fost "i cum este %nc istoria. Este, %n fe!u! !ui, meditativ "i ref!e#iv. Omu! civi!i$aiei moderne "i dinamice ne arat cum se face istoria. F *3 MOROME>22, suntem pe va!u! civi!i$aiei or,anice. Romanu! se deschide printr-o fra$-cheie pentru taina !umii pe care o cuprinde 8n cmpia 'unrii, cu civa ani %naintea ce!ui de-a! doi!ea r$&oi mondia!, se pare c timpu! avea cu oamenii nesfr"it r&dare:. Gericit fra$ inau,ura! din care "ne"te i$voru! !umii "i vieii descrise %n roman. 3n roman construit perfect %n re,istru! civi!i$aiei or,anice, a"a cum era viaa satu!ui, cu universu! ei economic, socia!, materia! "i spiritua!. 2storia se producea %n ritmuri !ente su& semnu! timpu!ui r&dtor. Reproducem %n ce!e ce urmea$ un fra,ment din Moromeii, vo!. 2. .u& aspect !iterar este tern. E! poart %ns un mesa+ adnc, un cod de profun$ime care semna!i$ea$ o !ume. O !ume or,anic %n care se %nscrie, %n determinri!e ei semnificative /dar nu e#c!usive0, rea!itatea romneasc. ;imp de cteva sptmni sate!e cmpiei rmaser dup aceea pustii. *!dura %ncepea numaidect dup rsritu! soare!ui, "i dac %n timpu! nopii se mai %ntmp!a ca norii s acopere ceru!, ace"ti nori dimineaa se fceau nev$ui "i !sau s se reverse din adncuri!e !impe$i do,oarea necontenit "i ,rea a $i!ei de var. HIJ *rue!e %ncep s
C

ias din sat %nainte ca !uceafru! s fi pierit de pe cer. HIJ 'imineaa e a!&urie "i satu! rsun %nc de cntecu! cosa"i!or. Omu! se scoa!, tre$e"te copiii, %nham caii "i um&! de co!o pn co!o prin curte. HIJ 'eschiderea porii se face cu repe$iciune "i &ttura cur,e spre "osea, "oseaua ptrunde %nuntru prin ,o!u! cscat. HIJ *rue!e ies din sat prin toate pri!e !ui, prin toate u!ie!e "i u!icioare!e "i cu mu!t %nainte de rsritu! soare!ui case!e rmn ,oa!e de via "i drumu! e pustiu HIJ .oare!e %ncepe s rsarE cmpia se !impe$e"te de spuma ar,intie a a&uri!or de rou "i %ntinderea ei care +oac acum %n nemr,iniri de foc rece ptrunde prin ochi %nuntru! omu!ui. HIJ A+uns !a capu! !ocu!ui se d +os "i desham caii, copiii iau seceri!e %n mini "i %ncep s se %nvrteasc pe !n, capu! %ncrcat cu ier&uri a! po,oane!or de ,ru. O&servm !aitmotivu! pove"tii !ui Marin Preda despre timpu! r&dtor a! !umii or,anice, despre ritmu! unei istorii de acest tip.< 'eschid %n ce!e ce urmea$ o parante$. *onstantin 'o&ro,eanu-Kherea a ana!i$at, socio!o,ic, o versiune a civi!i$aiei romne moderne %n etapa "i %n forma numit de e! neoio&a,. *a ana!ist an,a+at, e! proiectea$ dep"irea acestui tip de civi!i$aie %ntr-un a!t ta&!ou a! de$vo!trii economico-socia!e, conceput astfe! Aco!o unde fier& viaa "i !upta, aco!o unde stri,tu! strident a! sirenei cheam mu!imea muncitoare !a munc, aco!o unde mase!e muncitoare %n mine rsco!esc mruntaie!e pmntu!ui, unde ciocane uria"e spu!&er &!ocuri de oe!, unde pdurea de co"uri %n!ate spre cer anun i$&nda "i victoria muncii omene"ti asupra naturii, unde vapoare uria"e spintec oceane!e, aco!o unde %n ora"e!e ,i,antice se $&at "i se i$&esc pasiuni!e, se !ovesc "i se ciocnesc idei!e, se p!mdesc cu!tura formida&i! de a$i "i cea imens de mine, aco!o unde fier&e "i spume, !upta uria" dintre munc "i capita!, din care tre&uie s rsar o !ume nou HIJ aco!o "i numai aco!o poate fi idea!u! nostru "i a! erii

HIJ Aco!o na"te viitoru!9 /Neoio&,ia, in Opere comp!ete, vo!. C, (6DD, p. =74-=760. 2at pe pa"nicu! "i &!ndu! 'o&ro,eanu-Kherea transfi,urat de idea!u! !umii de mine9 O fi &un, o fi mai puin &un, cred c o +udecat se poate formu!a este, oricum, de preferat, su& aspect materia! "i socia!, 8vechii !umi:, rmnnd datori cu rspunsu! privind a!ienarea esenei umane. *itatu! de mai sus este !a 'o&ro,eanu-Kherea acordu! fina! !a o oper de ana!i$ amar a !umii, su&sumat de e! conceptu!ui de neoio&,ie. Este sin,uru! pasa+ din carte %n care autoru! recur,e !a accente profetice. Moromeii rmne o scriere reve!atoare pentru cine caut s %ne!ea, caracteristici!e civi!i$aiei Romniei profunde. Este adevrat, scriitoru! ofer ima,inea parteru!ui civi!i$aiei romne a epocii. Parteru!, s-ar putea rep!ica, nu %nseamn %ntre,u! corp a! construciei civi!i$aiei romne din epoc. Este adevrat, %ns !a fe! de adevrat este "i faptu! c, uneori, parteru! unor astfe! de civi!i$aii ? cum remarca savantu! france$ Gernand @raude!, %n !ucrarea Kramatica civi!i$aii!or ? este 8adevratu! ei eta+:. -a Marin Preda, 8parteru!: de$v!uie, %ntr-o revrsare nestvi!it, rosturi!e universu!ui rura!. 'e !a ,esturi, mimic, rnduie!i!e casei /un pic dere,!ate de ce!e dou ,eneraii de copii0 !a munci!e cmpu!ui, ceremonia!u! seceri"u!ui, dispunerea %n +uru! mesei aduse !a cmp, %mprirea sarcini!or fiecruia, asprimea %n sine a muncii "i sentimentu! %mp!inirii prin eforturi!e pe care !e presupune. 2ar de aci !a rnduia!a %n ,ospodrie, %n "opru! cai!or, a ce!or!a!te vite, a cotee!or etc. n,hesuia!, !ips de spaiu, a,!omerare de cas, de acareturi "i de curte, presate %n fond de nea+unsuri "i de !ips de spaiu, nu de precaritatea ima,inaiei arhitectura!e. .ate!e "i ora"e!e noastre chiar poart cu e!e povestea unei istorii "i a unei civi!i$aii vduvite de impu!suri!e unor mari proiecte "i mari %mp!iniri. .ate cu "co!i de s !e cuprin$i %n cu"u! pa!mei, cu copii care %nvau pe apucate, dar cu dorina pornit din adncu! fiinei de a se instrui "i de a se %ndu!ci de daruri!e cunoa"terii. )i cu %nvtori, &!n$i sau aspri, dar apropiai de suf!etu! copii!or pe care %i %nvau "i cu con"tiina menirii "i a datoriei !or. /Am avut "i eu printe dasc! de
7

ar.0 Omu! este druit pmntu!ui, ata"at cotidianu!ui, cur,erii !ente "i previ$i&i!e a vieii, ,ri+ii pentru p!ata !a timp a 8fonciirei:, povar imens pentru ,ospodria care nu avea a!te mi+!oace financiare dect &anii re$u!tai din vn$area ,ru!ui "i a porum&u!ui. Or, preu! unui &nicior de ,ru /circa (5 L,0 va!ora doar <5-=B de !ei %ntr-o vreme de dramatic cri$ economic. Aceast cri$ a inut %n Romnia nu trei, ci cinci ani /(6=B-(6=50 "i a dus !a scderea cu 7B-75A a preuri!or !a cerea!e. A s!eit venituri!e popu!aiei rura!e, a!e rii %n ,enere. Marin Preda invoc, a"a cum am spus, 8fonciirea: ne%ntmp!tor. Era punctu! po!ari$ator a! ,ri+i!or rnimii "i un e!ement de meditaie asupra acesteia. Moromeii prinde %n chih!im&aru! artei !umea or,anic romneasc, cu o autenticitate "i o for de evocare remarca&i!e. Este o 8carte pentru totdeauna: a satu!ui romnesc, a profi!u!ui civi!i$aiei romne moderne, %n straturi!e ei matricia!e. Opera ne %nva mai mu!t despre fi$ionomia or,anismu!ui socia!-istoric a! rii dect manua!e!e de istorie care se feresc s-o fac, prefernd s um&!e %n cutarea unor c!tori strini pornii %n !ar,u! !umii "i a unor romni c!torind %n !ume sau %n ar. 'ac acum nu vom do&ndi con"tiina "i sentimentu! istoriei, acum cnd ne af!m %n a!t fa$ a ei, ne tre$im pe un acoperi" fr s "tim ce este su& e!. Asupra structuri!or civi!i$aiei romne moderne "i a destinu!ui ei s-au purtat controverse acute, s-au %nfruntat idei "i concepii care a!ctuiesc chea,u! ,ndirii socia!e din Romnia. E#trema dreapt a e!o,iat deose&irea ireducti&i! dintre structura civi!i$aiei romne "i cea apusean, !a care adu,au specificitatea etnocu!tura! "i cea re!i,ioas. 3n mod de a e!o,ia sta,narea, structura retardat a societii "i de a refu$a democraia modern. Pentru de$vo!tarea "i moderni$area societii, pentru sincroni$area ei ,!o&a! /nu doar cu!tura!, !a nive!u! cu!turii savante0 era necesar, dimpotriv, de$a,re,area acestei civi!i$aiiE inte,rarea "i articu!area ei cu civi!i$aia apusean, efectiv modern. *eea ce se petrece a&ia acum, su& ochii no"tri. Procesu! vi$ea$ nu doar structuri!e socio-economice "i po!itice, ci, fapt esenia!, "i p!mdirea suf!etu!ui modern. F

'A*M MAR2N Preda a contri&uit %n chip remarca&i!, %n Moromeii, !a ptrunderea caracteru!ui or,anic a! civi!i$aiei romne moderne, %n straturi!e ei socia!e profunde, %n 'e!iru! /vo!. 20 e! a fcut oper de istoric profesionist. Nu e#c!usiv de istoric, dar %n &un msur, da. Romanu! aduce cu un e#amen istorio,rafic propriu-$is, intersectat cu proiecii &e!etristice a!e unor fapte de via.= 'ar "i persona+e!e ima,inare, a"a cum sunt )tefan, -uchi sau NiLi, sunt %ncrustate %n fresca istoriei. )tefan este aproape o&sedat de nevoia de a se !muri "i a-"i e#p!ica %ne!esuri!e ei. E! asist, ca $iarist, !a !upte!e purtate de armate!e romne pe frontu! de Rsrit, cere s fie admis pe !inia %nti a frontu!ui, aco!o unde se moare !n, e!, se %nfrunt nemi+!ocit armate!e, se de$!nuie atacuri!e "i secer moartea, de o parte "i de a!ta, a ce!or %nc!e"tai %n potopu! devastator a! !upte!or. 'ar pn !a acest se,ment a! istoriei, Marin Preda e#p!orea$ toate momente!e care se %n!nuie %ntr-o succesiune ameitoare, %n viaa rii "i pe p!anu! mai vast, a! istoriei europene. .e confi,urea$ un nou profi! a! istoriei, un nou destin a! umanitii. Romnia "i poporu! nostru triesc o nou istorie, se an,renea$ %ntr-o nou estur a acesteia. *eea ce propune Marin Preda %n !inia fapte!or care au avut !oc %n Romnia ani!or N=4-NCC ai seco!u!ui trecut nu seamn de!oc cu varianta fad, de un de$o!ant schematism, pe care o cu!tivau scrieri!e istorice a!e vremii. Marin Preda a fost %n aceast privin un inovator. A construit cea mai veridic "i mai tu!&urtoare pa,in de istorie scris pn !a e!, demn de a fi "i ast$i inte,rat !iniei de ref!e#ie %n fresca purttoare de adevr a istorio,rafiei romne. n roman sunt corect punctate caracteristici!e re,imu!ui autoritar instituit de *aro! a! 22-!ea "i este amp!u pre$entat reprimarea mi"crii !e,ionare dup asasinarea !ui Armand *!inescu. *u mu!te victime, %n ,rup sau individua!, %n toate +udee!e. Apoi !ipsa de consisten a re,imu!ui car!ist, ascuns su& v!u! fanfaronadei re,a!e. n vremea aceasta, o Gran devita!i$at "i o An,!ie dispus s-i dea cre$are !ui Oit!er %! !sau s ocupe Austria "i s in su& teroare o *ehos!ovacie de$orientat, din care despuiase re,iunea sudet ? centur !ocuit, este drept, de etnici ,ermani. n demersu! su, Preda se ine de adevr "i face aprecieri corecte "i oneste. .in,uru! aspect de repro" %n ta&!ou! vast pre$entat de e! este
4

urmtoru! cum de a cre$ut scriitoru! c eventua!a intrare %n aciune a Micii Antante ? *ehos!ovacia, Romnia "i 2u,os!avia ? ar fi fost un factor de contrapondere %mpotriva Kermaniei1 @a chiar de reinere a acesteia de !a %mp!inirea p!anuri!or ei de e#pansiune... Re,reta&i! i!u$ie optic pe care o %ntreine a!iana ri!or mici. Po!onia a fandat "i ea, &a spre Kermania, &a spre a!iate!e occidenta!e ? Grana "i An,!ia ?, pn ce a !uat atitudinea de inf!e#i&i!itate %n !e,tur cu accesu! spre ora"u! !i&er /,erman0 'an$i, "i a precipitat %nceputu! r$&oiu!ui, nea"teptndu-se c va fi %nfrnt att de repede9 nco!o, Marin Preda deru!ea$ corect firu! evenimente!or, !e de$v!uie sensuri!e "i, ceea ce este foarte important %n pre$entarea istoriei, creea$ atmosfera de autenticitate %n +uru! evenimente!or. Acestea s-au desf"urat %n cascad. Kermania a 8strivit pa"nic: *ehos!ovacia, a %ncheiat tratatu! de a!ian /nea,resiune0 cu 3R.., a %nfrnt Grana %n primvara-vara anu!ui (6CB "i a %ncercat, %n iu!ieseptem&rie, s ptrund %n An,!ia. Pentru 8fenomenu! en,!e$: Marin Preda vde"te un mare interes "i o deose&it atenie de !a prota,oni"tii ei po!itici ? /mai a!es0 *ham&er!ain "i *hurchi!! ? !a re$istena armatei "i a poporu!ui en,!e$ %n vara anu!ui (6CB %mpotriva %ncercri!or de inva$ie a Kermaniei pe insu!. Autoru! romanu!ui descrie cu pasiune, interes "i admiraie %n specia! re$istena aviaiei en,!e$e / RAG0 %mpotriva p!anuri!or de inva$ie. ;e#tu! este unu! de pur scriere istoric, animat de suf!u! participativ a! autoru!uiE e! capt o nou not tensiona! "i se cite"te ca o poveste. -a fe! procedea$ Marin Preda "i %n ca$u! atacu!ui armatei ,ermane asupra 2u,os!aviei. .cena &om&ardamentu!ui @e!,radu!ui transmite fioru! dramei poporu!ui sr&, iar hotrrea !ui de a re$ista arat tria de caracter a poporu!ui. O asemenea tona!itate participativ ar tre&ui, de fapt, s-o transmit cartea de istorie %n ,enere. Pentru c orice eveniment de asemenea anver,ur %nseamn o %ncercare de via, o !ecie pentru umanitate, %n primu! rnd pentru propriu! popor. A!tfe!, ce rmne din istorie enumerare de divi$ii, de dotri a!e trupe!or cu armament, de p!anuri "i dispo$itive mi!itare. *t prive"te fi,ura !ui Oit!er "i adncuri!e fiinei sa!e interioare, Marin Preda a reu"it un tur de for %n descifrarea !or. Rmi uimit cum a putut s "tie attea despre Oit!er, atunci, %n condiii!e unei tota!e srcii istorio,rafice %n Romnia ani!or NDB ai seco!u!ui trecut.
6

A*3M 'A, avem !a dispo$iie o imens &i&!io,rafie istoric "i memoria!istic despre Oit!er. 'ar, fa de ce a !sat Marin Preda despre fiina interioar a !ui Oit!er "i rsfrn,erea ei de$astruoas asupra oameni!or, state!or "i popoare!or, aproape c nu se poate adu,a nimic esenia!. .-a considerat punctu! iradiant p!smuitor de istorie "i totodat punctu! ma,netic de atracie a iradieri!or istoriei spre sine. *e contau de$astru! "i distru,erea omenirii, chiar de$astru! propriu!ui popor, %n faa voinei !ui demiur,ice de a ,enera o nou a"e$are a !umii1 Marin Preda creea$, ana!i$ndu-! pe Oit!er "i fapte!e sa!e, un persona+ veridic "i ha!ucinant. .i,ur, acea scen din cance!aria Reichu!ui !a af!area respin,erii de ctre 2u,os!avia a a!ianei, a&ia %ncheiate, cu a! 222-!ea Reich este "ar+at. 'ar scene de isterie s!&atic n-au !ipsit din recu$ita comportamentu!ui !ui Oit!er. *t prive"te evenimente!e din Romnia, fi$ionomia "i urmri!e !or, e!e %nf"oar trama &e!etristic a te#tu!ui. ;e %ntre&i, astfe!, dac istoria nu a %n,hiit romanu! sau istoria, cu fapte!e "i su&stana ei, nu se %nfi"ea$ ea %ns"i ca un roman. O poveste stranie "i aiuritoare, i$&ucnit %ntr-o societate fra,i!, nepre,tit s-i %nfrunte asprimi!e. Marin Preda pune %n oper %ntrea,a panop!ie a evenimente!or care s-au a,!omerat %n vuietu! vremii. Ascensiunea dreptei !a putere, instaurarea re,imu!ui autoritar, de fanfaronad "i $drnicie a! !ui *aro! a! 22-!ea, apoi reacia mi"crii !e,ionare, pn !a punctu! de sus a! atentatu!ui reu"it %mpotriva !ui Armand *!inescuE %n sfr"it, de$!nuirea represiunii pornite din cercuri!e Pa!atu!ui "i ce!e ,uvernamenta!e %mpotriva mi"crii !e,ionare, dup ce, %n noiem&rie (6=4, *aro! a! 22!ea inspirase aciunea so!dat cu %mpu"carea !ui *orne!iu Pe!ea *odreanu "i a a!tor (= deinui !e,ionari %n %nchisoarea de !a Rmnicu .rat. Marin Preda stpne"te &ine materia!u! istoric "i %i imprim tensiunea istoric "i uman cuvenit. *um va fi cu!es "tiri!e "i informaii!e de ri,oare1 n cri!e o&i"nuite de istorie a!e ani!or NDB ai seco!u!ui trecut nu se ,sea mai nimic, %n afar de scheme "i formu!ri stereotipe privitoare !a epoc. -a fe! "i %n !e,tur cu pre!uarea puterii de ctre Antonescu, %n fapt o !ovitur de pa!at %ntr-o atmosfer de panic, de &u!versare a !ui *aro! a! 22-!ea "i a antura+u!ui su, pe fondu! pr&u"irii ,ranie!or rii "i a!
(B

vio!ente!or manifestaii popu!are e#tinse, prin adepii mi"crii !e,ionare, pn spre ,ardu! curii re,a!e. ;impu! &!uffuri!or "i echivocuri!or com&inatorii trecuse. Am&asadoru! Kermaniei !a @ucure"ti, Ga&ricius, era o voce forte %n Romnia, astfe! %nct re,e!e a tre&uit s in seama de toate "i s-! aduc !a putere pe ,enera!u! Antonescu, omu! care %i inspirase nu o dat aversiune, dar cu care credea c va putea s coa&ite$e. Antonescu i-a rete$at %ns sperana "i, %n dou $i!e de !a %ncredinarea puteri!or dep!ine %n mna !ui, !-a forat s prseasc tronu! "i s p!ece din ar. Antonescu era %ns %n fond un monarhist, e! !-a acceptat pe Mihai ca urma" !a tron, dup cum "i Musso!ini acceptase monarhia ita!ian. n Romnia, situaia era mai avanta+oas. 8Mihi: a&ia ie"ise din ado!escen, iar Antonescu i-a adus "i mama, E!ena, s-i stea %n prea+m. Conductorul nu "tia c mai a!es E!ena se va disocia de sti!u! su de ,uvernare "i de une!e dintre fapte!e !ui. n septem&rie NCB, Conductorul se credea stpnu! situaiei "i ur$ea p!anuri mari, pentru e! "i pentru condiia Romniei. *nd Marin Preda a scris romanu!, nu apruse pu$deria de +urna!e "i de amintiri despre episodu! pre!urii puterii de ctre Antonescu. ;otu"i, descrierea episodu!ui este corect, e#act "i deta!iat. 'up cum, %n afar de Pe marginea prpastiei "i de Cartea neagr: Suferinele evreilor din Romnia /= vo!.0, a!ctuit de Matatias *arp /(6CD-(6C40, nu se pu&!icaser i$voare documentare prea mu!te... -arrQ Ratts avea s pu&!ice mai tr$iu /%n en,!e$0 O Casandr a Romniei, iar memorii!e co!one!u!ui Kheor,he Ma,herescu, fost a,hiotant a! !ui Antonescu %n vremea ,uvernrii !e,ionaro-antonesciene, nu apruser. . fi "tiut Marin Preda de e!e1 Giindc prea seamn ceea ce scrie Preda %n roman cu ceea ce re!atea$ Ma,herescu din o&servaia nemi+!ocit a evenimente!or re&e!iunii /<(-<= ianuarie (6C(0. 'e a!tfe!, tot ce spune Marin Preda despre Antonescu este materie istoric. Este drept, romancieru! propune un portret interior a! !ui Antonescu. Acesta %"i vede fapte!e curate "i %ndreptite, iar fiina apsat de ,reaua povar a rspunderii. )i-a asumat-o cu ,ndu! c repre$int o so!uie %n ceas de cumpn pentru destinu! rii, dar "i pentru c se considera hr$it persona! unui mare destin. *onvin,erea curat nu este "i un tit!u de neaprat compasiune. Or, Marin Preda, %n romanu! Delirul, %nc!in spre aceast interpretare. Antonescu trebuia
((

s fie un dictator aspru de tip fascist, %nrudit spiritua! cu Oit!er, fiindc a!tfe! nu !-ar fi suportat Mare!e 2nchi$itor. Conductorul a fost o variant de catifea a fascismu!ui, "i nu putea fi a!tceva. *a vi$iune, e! a fost, ce! puin atta timp ct s-a af!at %n fruntea rii, un om cu vederi de dreapta, conservatoare "i cu apucturi de mi!itar care comand. .i,ur "i cate,oric. *onducerea !ui %nsemna ordine, discip!in, supunere necondiionat dispo$iii!or, hotrre ener,ic "i de nediscutat, structur ierarhic avnd %n cap Conductorul, e#ecutare fr crtire a ordine!or. 2ar %n p!an cu!tura!-spiritua! ? cu!tu! &isericii, a! va!ori!or neamu!ui "i strmo"i!or, a! demnitii persona!e "i co!ective, a! idea!uri!or unui popor pe care Antonescu credea c este chemat s !e %mp!ineasc. Sor&ea de dreptate "i de spiritu! dreptii, de ,ri+a pentru cei mu!i "i %mpovrai de nevoi, dar n-a mers niciodat spre o reform a,rar. A privit drept nesupunere nemu!umirea mineri!or care co&orau %n adncu! mine!or cu &ocancii rupi "i %n neputin de a-"i hrni copiii, ct de ct omene"te. Antonescu nu era, &ine%ne!es, pe aceea"i !un,ime de und cu acea pacoste universa! "i distru,toare care a fost Oit!er, dar a tre&uit s %mprumute, volens-nolens, une!e ref!e#e a!e F !rerului "arelui Reic!, cum %i spunea Antonescu %nsu"i %n discursuri!e sa!e... A ump!ut aceste discursuri cu ideea 8cruciadei %mpotriva &o!"evismu!ui: "i a 8aprrii civi!i$aiei occidenta!e:, a 8crucii: %n faa 8puhoiu!ui asiatic:. Conductorul n-a pre,etat s afirme c dac este necesar s %mpin, &o!"evismu! "i masa s!av pn dinco!o de 3ra!i, atunci o va face. Postur peni&i! de conductor care %"i pierduse simu! msurii. 2ntroducerea instituiei Conductorului %n sistemu! constituiona! a! Romniei confirm, de fapt, a!inierea !a fami!ia re,imuri!or fasciste a!e vremii 2ta!ia, .pania "i, &ine%ne!es, Kermania. Apoi .!ovacia, *roaia "i Norve,ia... ;oat ,ama sate!ii!or "i re,imuri!or fasciste a!e vremii. .i,ur, Marin Preda n-a forat prea adnc %n fiina interioar a mare"a!u!ui "i nici a sistemu!ui su de conducere. A foca!i$at interesu! spre adversitatea !e,ionari-,enera! "i spre imensitatea poverii pe care Antonescu "i-a asumat-o dup %n!turarea !ui *aro! a! 22-!ea. Aceste aspecte !e-a tratat cu %ne!e,ere "i pasiune. n aceste capito!e a!e romanu!ui, toate inserii!e vi$nd ,uvernarea !ui Antonescu sunt istorie. *u e#cepia episodu!ui %nt!nirii !ui Antonescu cu mama sa. O mam construit de fapt ficiona!, iar nu mama !ui
(<

rea!, doamna co!one! @aran,a, a!tfe! femeie emancipat, de !ume. n roman, mama semnifica %ne!epciunea pmntu!ui, ,!asu! rii, cu care Antonescu simea atunci s se pun %n re$onan. A!tfe!, Delirul poate fi recomandat ca materie &i&!io,rafic pentru seminarii!e studene"ti /%n se,mente!e sa!e privitoare !a istorie0. Pe !n, tematica istoric concret, romanu! propune "i teme de meditaie de ordin ,enera! E#ist o ordine intern a producerii istoriei1 *u a!te cuvinte, o !o,ic a determinismu!ui, dinco!o de fenomena!itatea concret a fapte!or "i evenimente!or1 .e pot ,si %n istorie coordonate "i sensuri e#p!icative p!au$i&i!e1 .unt evenimente!e crucia!e din istorie puncte de pornire pentru noi !inii evo!utive a!e procesu!ui istoric1 Este intervenia, aciunea unor fi,uri dominante %n istorie apt s-i schim&e cursu!1 F F F *el mai iubit dintre pmnteni este, de asemenea, un roman %nesat de su&stan istoric "i po!itic. *ine a trit matur epoca nu-"i poate reprima %ntre&area *um de a putut s apar %n acea vreme un astfe! de roman1 .i,ur, romanu! are mai mu!t su&stan epic dect Delirul. Este redactat cu ,ri+ specia! pentru estetica scrisu!ui, %ncearc s %nche,e un te#t so!icitant psiho!o,ic "i cu o !inie narativ comp!e#, pe msura dimensiunii proiectu!ui epic. ;e#tu! de,a+ o tensiune inte!ectua! de mare inut. Parada de fi!o$ofare "i de !ectur fi!o$ofic nu cred %ns c-i face &ine. Nu st %n sarcina mea s m pronun asupra unitii interne a pove"tii de dra,oste "i a raportu!ui dintre fi!o$ofia iu&irii "i $vcniri!e temperamenta!e a!e eroi!or care personific 8fi!o$ofia:. .unt, pro&a&i!, prea &ruta!e "i a&rupte, proprii fie firi!or foarte puternice, fie ace!ora care %"i !as fi!o$ofia %n anticamer atunci cnd sunt invadai de pasiune. Pro&a&i! c Marin Preda a inut s imprime temei "i romanu!ui, ca atare, o mai mare tensiune dramatic. n mare msur, opera !ui Preda este %ns o meditaie asupra rea!itii "i %ntocmiri!or din vremea sa, a condiiei umane %n socia!ism, a socia!ismu!ui ca sistem socia!-po!itic "i a fundamentu!ui teoretic "i ideo!o,ic a! acestui sistem.

(=

Apariia, %n condiii!e socia!ismu!ui, a unei asemenea opere este e#p!ica&i! doar din urmtoarea perspectiv Marin Preda se fi#ea$ %n roman asupra unei perioade anterioare pre!urii puterii de ctre Nico!ae *eau"escuE romanu! promovea$ o critic viru!ent %mpotriva sta!inismu!ui, a ideo!o,iei cu!tura!e e#emp!ificate de 8momentu! Tdanov:, a socia!ismu!ui sovietic %n ,enere. Or, aceast tematic convenea cercuri!or diri,uitoare romne "i m,u!ea, %ntr-un fe!, trufia ca!p a nou-venitu!ui, preocupat "i e!, %n maniera !ui, s se distane$e de Kheor,hiu-'e+ "i de 8o&sedantu! deceniu: "i s critice, dac se poate, vehement, 3niunea .ovietic "i 8socia!ismu! ei:, cutnd s %"i asi,ure o stpnire tota! "i netu!&urat asupra Romniei. n acest conte#t, cercuri!e po!itice conductoare i-au fcut !ui Marin Preda concesia de a critica nu doar e#cese!e 8o&sedantu!ui deceniu: "i po!itica +danovist, dar "i ideea de socia!ism "i rea!itatea socia!ist %n su&stana ei. @ine%ne!es, nu %n termeni e#p!icii de opo$iie cu cea!a!t a"e$are fundamenta! a !umii ? capita!ismu! ?, dar adesea "i %n !umina acestei rea!iti. O c!asificare a fenomene!or universu!ui socia!ist supuse privirii critice a !ui Preda este difici! de construit, %ntruct fiecare dintre aceste fenomene %"i cere cumva drept de prioritate. . procedm totu"i de !a nive!u! ce! mai %na!t de ,enera!itate !a aspecte, s spunem, paria!e, de ordin po!itic sau cu!tura!. Astfe!, Marin Preda critic ,ndirea mar#ist pentru c tratea$ ar&itrar fi!o$ofia !ui Oe,e!, admind doar metoda !ui dia!ectic "i propunnd rsturnarea ideii de spirit prin aceea de materie. 'ia!ectica era operativ, %n vi$iunea mar#ist, numai %n varianta ei materia!ist. .criitoru! romn 8rea&i!itea$: spiritu! %n su&stana universu!ui, consider inadecvat "i te$a mar#ist potrivit creia e#istena socia! determin con"tiina socia!. Nea,, de asemenea, afirmaia care acord prioritate materiei %n raport cu spiritu!. Mai mu!t, crede c spiritu!, ca fenomen universa!, are ascenden asupra materiei, %ntruct dispune de aptitudini creatoare superioare. O a!t mare tem pus %n discuie de Marin Preda vi$ea$ asimetria dintre concepia mar#ist de factur cate,oric determinist, dup care victoria noii ordini socia!e urmea$ s se afirme %n societi!e din prima !inie a de$vo!trii economice "i socia!e, &eneficiare a!e unei civi!i$aii avansate /"i a!e unei structuri socia!e care face din prote!etariat purttoru! acestei ordini0, "i %nscunarea
(C

socia!ismu!ui %ntr-o ar retardat economic, po!itic, socia! "i civi!i$aiona!. ntre teorie "i rea!itatea de fapt s-a creat astfe! un hiat, o stare de incompati&i!itate. 'iscuii s-au purtat constant pe aceast tem. Oricum, Mar# "i En,e!s nu erau rspun$tori pentru faptu! c un partid "i o e!it conductoare care se revendicau din mar#ism "i-au asumat rspunderea detonrii revo!uiei %ntr-un mediu care nu rspundea scenariu!ui determinist mar#ist. .criitoru! romn aduce %n discuie acest aspect fundamenta! a! desf"urrii evenimente!or din (6(D %n Rusia "i apoi a! imp!antrii socia!ismu!ui %n Europa *entra!Estic, spre a su,era urmri!e e#trem de ,re!e de ordin socia!, economic "i po!itic care au decurs din pre!uarea puterii de ctre o e!it %ntr-un mediu "i %n condiii istorice nepre,tite pentru deschiderea unei noi paradi,me %n evo!uia istoriei. Nu putem desprinde din meditaii!e !ui Marin Preda dac e! accepta %n ,enere producerea unei astfe! de treceri, chiar %n condiii!e unei societi foarte evo!uate. 'in meditaii!e sa!e se desprinde preferina pentru !i&era!ism ca mod de e#isten a societii, prin urmare "i pentru va!ori!e economiei capita!iste de pia. n nume!e adevru!ui, Preda su&!inia performane!e tehnice, "tiinifice "i economice a!e !umii occidenta!e, %n specia! %n .3A. Prin urmare, %ntietatea .3A %n !ume. E! persif!ea$ te$a !uptei dintre ce!e dou 8!a,re:, crede %n nevoia unui !un, respiro pentru 8!a,ru! socia!ist:, spre a putea s-"i de$vo!te eventua!e!e potenia!iti. Respin,e, &ine%ne!es, %n nume!e umanismu!ui, ideea unei %nfruntri mi!itare, mai a!es %n pre$ena armamentu!ui nuc!ear. Am pre$entat schematic setu! mari!or teme de meditaie pe care !e propune Marin Preda %n romanu! su. Nu totu! este construit pe o ar,umentaie irepro"a&i!, dar scrisu! este incitant. ;endina de a deprecia mar#ismu! /pe care, de a!tfe!, nu-! consider un sistem fi!o$ofic, ci o teorie economic "i socia!0 este vi$i&i!. n aceast situaie, este de mirare !ar,heea cu care e!ite!e po!itice a!e vremii au acceptat apariia romanu!ui. 'e !a acest pa!ier a! sinte$e!or teoretice "i a! scenariu!ui pro&!eme!or mondia!e, inc!u$nd dificu!ti!e pe care 3R.. !e-a introdus %n harta raporturi!or internaiona!e, se impune %n romanu! !ui Marin Preda critica necrutoare a fenomenu!ui socia!ist romnesc, %n coordonate!e sa!e structura!e. Pro&a&i! numai a&i!itatea scriitoru!ui de a opera %n mar,ini!e 8o&sedantu!ui deceniu: "i de a evoca situaii "i persoane /a&ia de,hi$ate su& iniia!e sau nume de circumstan0 a
(5

cror 8desfiinare: producea o anumit satisfacie ce!or %nscunai dup %n!turarea 8%nainta"i!or:, ca "i anumite accente de ordin naiona! venind %n %ntmpinarea strii de spirit a noii ,eneraii a e!ite!or comuniste, pro&a&i! c numai %ntr-un asemenea conte#t a apucat s apar romanu! !ui Marin Preda. 3n roman care %n rea!itate fcea praf edificiu! socia!ist romnesc %n ansam&!u. O construcie, dup e!, pretimpurie, intempestiv, %ntocmit ar&itrar "i incoerent de e!ite s!a& ori de!oc pre,tite, su& dominaia unui sin,ur partid, &a$at pe dictatu! forei, ar&itraru!ui "i spaimei sau temeri!or devenite coordonate menta!e a!e popu!aiei. n fapt, %n Cel mai iubit dintre pmnteni, Marin Preda s-a situat %n opo$iie ,!o&a! cu puterea po!itic din Romnia, cu factorii de dominaie a statu!ui. Romanu! constituie ce! mai e!ocvent, mai e#presiv, mai cuprin$tor "i mai semnificativ manifest %mpotriva rea!itii po!itico-stata!e "i socia!-cu!tura!e a Romniei 8o&sedantu!ui deceniu:. 'emersu! nu are, &ine%ne!es, caracter de manifest po!iticE este o a&ordare de tip meditativ, %ncifrat %n su&stana unui discurs epic ficiona!. 8Materia po!itic: a romanu!ui are %ns o pondere att de %nsemnat, %nct uneori preva!ea$ asupra esturii epice e#terioare pri!or cu semnificaie nepo!itic. Este destinu! romane!or !ui Marin Preda de dup "oromeii. ;eme!e dominante pre$ente %n materia vo!umu!ui 2 /m refer, mai a!es, !a acest vo!um, de referin pentru pro&!ema pe care o discut0 sunt condiia cu!turii %n socia!ism, mai a!es %n fa$a incipient a re,imu!uiE construcia socia!ismu!ui !a sate ca e"ec istoricE articu!aia partid-.ecuritate, ca instrument de putere "i de dominaie asupra societii. n roman, condiia cu!turii este ref!ectat mai cu seam %n !e,tur cu situaia poetu!ui-fi!o$of, 8mare!e profesor:, fiind vor&a, evident, de -ucian @!a,a. Romancieru! a !uat 8ca$u! @!a,a: pentru c era ce! mai e!ocvent "i mai semnificativ pentru opera de epurare a cadre!or didactice, de !a %nvtor "i pn !a fi,uri i!ustre a!e cu!turii, %n anii (6CD-(65<. Procesu! de epurare a continuat, dar nu !a scara interva!u!ui de timp menionat. ;e#tu! este %nv!uit %ntr-o intens aur de admiraie pentru profesoru! poet-fi!o$of. .e apra concomitent att va!oarea creaiei unui om, ct "i ideea de cu!tur ca atare. Pentru Preda, asemenea va!ori sunt intan,i&i!e. A !e &rusca sau, "i mai ru, a !e opresa are semnificaia unui act %ndreptat %mpotriva dreptu!ui !a via spiritua! a! unui popor. n +uru! 8ca$u!ui @!a,a: se ese un
(7

pien+eni" de %ntre&ri, de atitudini comportamenta!e, de ne!ini"ti "i reacii mora!e, de triri emoiona!e. .e es %n roman profi!uri a!e unor oameni po!itici ai vremii, fi$ionomii "i menta!iti, re!aionri a!e po!iticii "i cu!turii. Pentru tinerii care n-au trit %n epoc este interesant, poate, s "tie cine a fost 2. *. /2osif *hi"inevschi0, %n ce re!aii s-a af!at acesta cu Kheor,hiu-'e+, cu Ana PauLer sau cu Miron *onstantinescuE cine a fost rectoru! savant a! 3niversitii din *!u+ %n anii (6C4-(65B /poate profesoru! Emi! Petrovici0, cine a confi,urat o a!t ima,ine a istoriei Romniei "i a pus un accent specia! pe puncte!e de contact "i de %ntreptrundere a!e istoriei Romniei cu s!avismu! "i cu istoria statu!ui rus... Romanu! nu d nume!e promotoru!ui acestei orientri. Era "i atunci &ine cunoscut, era invocat insistent "i %nainte de (64B, anu! apariiei romanu!ui. Mihai! Ro!!er se stinsese cu << de ani %nainte, su& povara unei critici 8duioase: !a o p!enar a *omitetu!ui *entra! a! P*R. Marin Preda era sensi&i! !a fenomen, fiind %n fond unu! de con"tiin "i de adevr istoric. n acest sens, e! descrie "i ciocnirea studentu!ui de !a 3niversitatea din 2a"i cu autoriti!e dup riposta acestuia !a tendina de a se %ntuneca fi,uri-sim&o! a!e istoriei noastre ? )tefan ce! Mare "i Mihai Sitea$u!. Ace! student, p!tind cu ani de %nchisoare mndru! su cura+, era i!ustru! savant de mai tr$iu, academicianu! A!e#andru Pu&. 'espre co!ectivi$area a,ricu!turii, Marin Preda s-a pronunat "i %n roman, cum s-a pronunat, de a!tfe!, "i %n a!te oca$ii. .ensu! discursu!ui !ui Preda este urmtoru! co!ectivi$area a fost o traum irepara&i! adus !umii profunde a societii romne"ti ? rnimea ?, care a rmas de&uso!at, !ipsit de impu!su! vita! a! rostu!ui ei %n !ume "i cu sentimentu! de$mo"tenirii nemeritate. *o!ectivi$area a rupt firu! e#istenei rnimii, care nu s-a mai putut re,si pe sine %n %ntrea,a perioad u!terioar. >rnimea n-a %ne!es sa!tu! trecerii !a un a!t tip de economie "i nu-! putea %n veac %ne!e,e, pentru c s-a fcut prin +af "i si!uire. )i dac ar fi fost &enefic su& raport economic, acest sa!t nu s-ar fi a!toit pe ori$ontu! menta! a! ranu!ui, pentru c s-a fcut si!nic, iar oamenii pmntu!ui n-au primit nimic %n p!us, su& raport economic. 'impotriv. Au rmas cu ochii %n soare, %nct s-au npustit spre ora"e, ca so!uie de a ie"i din situaie. *hestiunea e pus direct %n romanu! !ui Preda. Autoru! su&!inia$ c socia!i$area mari!or %ntreprinderi industria!e este, pro&a&i!, sustena&i! economic. 'ar %n ce prive"te
(D

mici!e %ntreprinderi "i mai a!es mici!e ,ospodrii rne"ti, socia!i$area !or este economic nerenta&i!, ca atare !ipsit de sens. Nu "tiu s fi e#istat %n !iteratur "i %n cmpu! cu!turii noastre o !uare de atitudine att de tran"ant %mpotriva co!ectivi$rii. Romanu! !ui Marin Preda recreea$ artistic componenta 8dramei .ecuritii romne:, cu atmosfera de spaim "i nesi,uran pe care aceasta o crease, cu imensa reea de informatori, sporit %nc de ima,inaia "i de temeri!e ce!or vi$ai, cu ar&itraru! enormei ei puteri care se npustea vio!ent asupra ce!or &nuii, acionnd inept "i fr rspundere, adesea a&surd "i fr sens, dar %ntotdeauna drastic "i fr nicio consideraie fa de demnitatea fiinei umane. Orice cititor a! romanu!ui !ui Marin Preda %! scoate pe scriitor de su& suspiciunea 8co!a&orrii:, a"a cum s-a insinuat, discret, %n presa !iterar dup (66B, pn !a pu&!icarea documente!or de arhiv %n Romnia literar /nr. C=, =( octom&rie <BB40. Pe de a!t parte, pentru orice cititor apare !e,itim %ntre&area *um de !iderii Partidu!ui *omunist nu au v$ut %n fresca .ecuritii ie"it din pene!u! !ui Marin Preda o critic structura! a instituiei, nu doar o tem critic circumscris 8o&sedantu!ui deceniu:1 Revin !a ideea enunat mai sus e!ita po!itic a P*R de dup (675 se credea, pro&a&i!, e#onerat de apartenena de fond !a continuitatea cu P*R /PMR0 de pn %n (675. *um puteau s-"i ima,ine$e c 8nou! P*R: este structura! a!tceva dect 8vechiu! P*R: sau c 8noua .ecuritate: este structura! a!tceva dect .ecuritatea anterioar anu!ui (6751 Pe un asemenea tip de ,ndire, ai putea %n,dui apariia unui roman ca a! !ui Marin Preda, Cel mai iubit dintre pmnteni. A!tfe!, din perspectiva interese!or puterii po!itice "i a !imite!or !i&ertii instituite de ea, apariia romanu!ui n-ar fi fost posi&i!. .pun aceasta %n !o,ica re,imu!ui "i a puterii date. Ar,umentu! presti,iu!ui autoru!ui nu este suficient. )i totu"i, 8eni,ma "i miraco!u!: s-au produs9 *eea ce nu %nseamn c nu rmne %ntre&area cum de s-au produs1 -a trei decenii de !a apariia !ui, su&stana po!itic "i sociocu!tura! a romanu!ui a devenit istorie, iar trecutu! !ui are semnificaia unei 8cri de %nvtur: mai autentic "i mai &o,at %n sensuri dect pu$deria de tomuri cu i$ de pamf!et iptor, servite ca materie de ana!i$ po!itico-istoric. Prin Cel mai iubit dintre pmnteni, Marin Preda a fcut s se %ne!ea, mu!te din rea!iti!e socia!ismu!ui, deschi$nd &re"e spre a!t structur a istoriei romne"ti.
(4

F F F Prin urmare, Marin Preda incit %n opera sa !iterar !a meditaie asupra se,mente!or fundamenta!e a!e trecutu!ui nostru de dup Primu! R$&oi Mondia!, fie c o face prin recrearea artistic a rea!itii or,anice inter&e!ice, fie ca ana!ist a! vremii !ui Antonescu, %n Delirul, o istorie asortat cu o ,!a$ur de su&stan epic, fie ca autor a! unui roman po!itic, cum tre&uie, pro&a&i!, considerat Cel mai iubit dintre pmnteni, %nv!uit %ntr-un dens strat de ficiune artistic. .tr!ucit ca scriitur, dar, pentru mine, neconvin,tor ca structur epic. Eroii sunt interesani, !uai fiecare %n parte, dar articu!ai %ntr-o tota!itate parc nu suficient de consistent. 2storia %n opera !ui Marin Preda pa!pit %ns de autenticitate. Romancieru! o tratea$ ca pe un spectaco! %ncrcat de via "i de %ne!esuriE nu face oper mora! "i carte de %nvtur, ci provoac %ntre&ri. 'imensiunea mora! a demersu!ui e su&sumat nuc!eu!ui cutri!or %n istorie, cum este, inevita&i!, mesa+u! 8%nvturii: oricrui demers %n su&stana istoriei. )i nu este doar o perioad sau un fra,ment istoric, ci trei mari capito!e a!e istoriei noastre, care acoper e#istena "i destinu! de-a !un,u! a "ase decenii, oferindu-ne trei profi!uri distincte, dar niciunu! de %mp!inire autentic. n "oromeii, Marin Preda e ,enia!E %n ce!e!a!te romane, e un scriitor puternic.

ANUL XXI, 2010, NR. 2 (237) ANUL XXI, 2010, NR. 3 (238)

(6