Sunteți pe pagina 1din 14

LIBERAREA CONDITIONATA A CONDAMNATILOR

Liberarea conditionata este considerata in doctrina drept o institutie complementara regimului de executare a pedepsei inchisorii ce consta in punerea in libertate a condamnatului din locul de detinere, mai inainte de executarea in intregime a pedepsei, sub conditia ca, pana la implinirea duratei sa nu mai savarseasca alte infractiuni. Executarea unei parti din pedeapsa in libertate este unul dintre factorii cei mai importanti ai resocializarii condamnatilor, sprijinindu-se trecerea de la regimul de executare efectiva a pedepsei in penitenciar, la asumarea de responsabilitati in viata libera pentru reintegrarea condamnatului in viata sociala prin implicarea activa si calificata statului. Dup prerea d-nului I. Fondor, instituia liberrii condiionate se refer la o anumit categorie de condamnai i anume la condamnai care, dup executarea unei pri din pedeaps, dau dovad de bun conduit, fiind discutabil dac mai apare util executare n continuare, n penitenciar, a pedepsei nchisorii pn la expirarea duratei acesteia. Pentru aceti condamnai, s-a gsit soluia liberrii nainte de expirarea termenului pedepsei, nemaifiind necesar executarea integral a pedepsei n penitenciar. Liberarea se acord, n mod facultativ, dac sunt ndeplinite i constatate de ctre

instan condiiile legale, fr ca ea s constituie un drept al condamnatului. Codul penal reglementeaza liberarea conditionata in: art.551 (cel condamnat la pedeapsa detentiei pe viata poate fi liberat conditionat dupa executarea a 20 de ani de detentie, daca este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi de indreptare, tinandu-se cont si de antecedentele sale penale); art.59 (dupa ce a executat 2/3 din durata pedepsei, in cazul pedepsei care nu depaseste 10 ani, sau 3/4 din pedeapsa in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, condamnatul [...] poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei); art.591 (cel condamnat pentru savarsirea unei infractiuni din culpa, poate fi liberat conditionat [...]dupa ce a executat cel putin 1/2 din durata pedepsei care nu depaseste 10 ani sau cel putin 2/3 in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.591C.pen.);art.60 (condamnatul, care din cauza starii de sanatate sau din alte cauze, nu a fost niciodata folosit la munca ori nu mai este folosit, poate fi liberat conditionat dupa executarea fractiilor de pedeapsa aratate la art.59 C.pen., daca da dovezi temeinice de indreptare);art.61 (pedeapsa se considera executata daca in intervalul de timp de la liberare si pana la implinirea duratei pedepsei cel condamnat nu a mai savarsit din nou o infractiune). Liberarea condiionat pentru a putea fi posibila trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele caracteristici: -deoarece se refera la pedepsele penale concrete, individuale, aplicate de instan, liberarea condiionat trebuie s fie prevzut n legea penal i s fie aplicat n mod nemijlocit pentru fiecare pedeaps concret; -liberarea condiionat nu trebuie s fie discriminatorie, astfel c, n cazul ndeplinirii condiiilor cerute de lege ori ce condamnat s poat avea beneficiul ei; -liberarea condiionat trebuie aplicat numai dup executarea unei pri din pedeaps care s realizeze efectul constrngerii, s dea posibilitatea condamnatului s ndeplineasc cerinele legii de

executare a pedepsei, dar acest termen s nu fie att de lung, nct s nu fie stimulativ, pentru cei care ar dori s beneficieze de executarea pedepsei n stare de libertate; -condamnatul avnd vocaie de a fi liberat condiionat, trebuie s demonstreze c merit s beneficieze de aceast facilitate, meritul fiind apreciat de alte persoane (comisia de liberare) n urma evalurii comportrii pe timpul executrii pedepsei, care prezint garania unei bune conduite n afara penitenciarului. Reducerea subiectivismului n aprecierea meritelor condamnatului se poate face doar prin aplicarea condiiilor legale, care i pune pe picior de egalitate pe toi condamnaii dintr-o categorie sau alta; -buna conduit n penitenciar a unui condamnat presupune trei elemente obligatorii: n primul rnd executarea unei fraciuni obligatorii din pedeaps n regimul stabilit de comisia penitenciarului, perioada n care s nu comit abateri disciplinare pentru care s fie sancionat; n al doilea rnd este necesar o struin in conduita bun, care s duc la recompensarea condamnatului i la obinerea unor rezultate ce pot fi considerate pozitive n ndeplinirea programelor socioeducative i culturale; n al treilea rnd condamnatul trebuie s dovedeasc prin toate manifestrile sale c regret sincer fapta comis, c ncearc repararea prejudiciului produs, precum i c are o atitudine corect fa de victima faptelor sale.

Conditiile cerute de lege pentru a se putea acorda liberarea conditionata 1. Sa se execute de catre condamnat o parte din pedeapsa, considerata ca necesara pentru a se putea aprecia ca s-a indreptat. Partea executata depinde de durata pedepsei inchisorii care se executa fie ca este cea pronuntata de instanta, fie ca ea a fost redusa in urma

gratierii sau a unei legi mai blande (art. 14 si 15 Cod penal), sau ca din ea s-a scazut retinerea ori arestarea preventiva (art. 88-89 Cod penal). Aceasta nu insemna ca liberarea conditionata s-ar putea obtine chiar in cursul arestarii preventive, inainte ca hotararea de condamnare sa fi ramas definitiva. Se va lua in considerare si timpul cat condamnatul a executat o perioada din pedeapsa la locul de munca, daca ea a fost revocata si se continua executarea la un loc de detinere. Durata celor doua forme de executare se cumuleaza, deoarece reprezinta o executare efectiva (art. 86 Cod penal). Potrivit art. 59, alin.1, partea din pedeapsa ce trebuie executata variaza in functie de cuantumul pedepselor aplicate si de natura infractiunii savarsite . Ca regula generala, in conformitate cu dispozitia din articolul citat , partea de pedeapsa ce trebuie executata este mai mica in cazul pedepsei pana la zece ani si este mai mare in cazul pedepsei peste zece ani . Mai exact , in cazul unei pedepse pina la zece ani , condamnatul trebuie sa execute cel putin doua treimi , iar in cazul unei pedepse peste zece ani, condamnatul trebuie sa execute cel putin trei patrimi .In cazul comiterii unei infractiuni ,in timpul executarii pedepsei se aplica dispozitiile articolului 39, alin. 2, Cod penal, daca sunt indeplinite conditiile recidivei, sau cele ale articolului 40, Cod penal ( pluritatea intermediara).Astfel , fiind intrunite aceste conditii , instanta a dat o hotarare nelegata cind a respins propunerea de liberare conditionata , motivand ca fractiunea de pedeapsa executata conform articolului 59 , alineat 1, Cod penal este insuficienta pentru reeducarea celui condamnat, in raport cu natura infractiunii , deoarece un asemenea criteriu nu este cerut de lege. S-a sustinut si punctul de vedere contar. 2. Condamnatul sa fie staruitor in munca.Staruinta in munca se va aprecia dupa felul cum condamnatul respecta obligatia de munca, dupa munca zi de zi, munca sustinuta si munca de calitate. Aceasta conditie este indeplinita si cind , in unele perioade ale executarii

pedepsei, nu a realizat norma de munca din motive ce nu-i sunt imputabile condamnatului. 3. Condamnatul sa fie disciplinat, adica sa respecte regulamentul de ordine interioara, de la care nu a avut abateri, pe toata durata de timp cit s-a aflat in penitenciar . Astfel, disciplina condamnatului inseamna comportare atenta cu superiorii , comportare respectuoasa cu indrumatorii si supraveghetorii si respectarea programului si al orarului zilnic. Este disciplinat si acela care sustine si ajuta pe alti condamnati in munca si in toata activitatea. Daca a avut abateri repetate, nu este intemeiata cererea de liberare.

4. Condamnatul sa dea dovezi temeinice de indreptare. Despre un condamnat se poate sustine ca da dovezi temeinice de indreptare cand are o comportare care, in comparatie cu trecutul lui, reprezinta o imbunatatire evidenta, cum ar fi: respect si ascultare fata de conducerea penitenciarului, buna conduita fata de ceilalti detinuti, renuntarea la unele deprinderi rele (bautura, certuri, indisciplina), bune rezultate in munca, plata despagubirilor civile, buna purtare la locul de munca, participare la actiuni organizate in penitenciar, regretul pentru actiunea savarsita, purtare corecta fata de victima, promisiuni sincere ca dupa eliberare va ajuta sa repare unele urmari rele ale faptei sale. In articolul 59 Cod Penal, se prevede ca, in prezenta conditiilor mentionate si tinandu-se seama si de antecedentele penale, condamnatul poate fi eliberat conditionat. In lege nu se prevede ca, cel condamnat are antecedente penale si ca ar fi exclus de la eliberare conditionata, ci numai ca trebuies a se tina seama de ele. Se are in vedere ca realizarea conditiilor in ansamblu atesta ca cel condamnat sa indreptat, astfel ca prin acordarea ei se va contribui la intarirea eficientei pedepsei si a efectului ei preventiv general.

La calcularea fractiunilor de pedeapsa, de cel putin 2/3 sau 3/4, se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata , potrivit legii, ca fiind executata pe baza muncii prestate, deoarece timpul in care a lucrat se socoteste mai avantajos in functie de natura si randamentul activitatii efectuate. Pentru a nu fi avantajati cei cu forta fizica mai mare, ori cei obisnuiti cu asemenea munci si pentru a preintampina posibilitatea liberarii la un interval prea scurt de la inceperea executarii pedepsei, care ar fi insuficient pentru o reeducare temeinica, se prevede o conditie speciala, executarea efectiva a unei parti din durata pedepsei (alin.2, art. 59 Cod penal). Propunerea de liberare conditionata se face de catre comisia ce functioneaza in cadrul fiecarui penitenciar (art.27 Legea nr. 23/1969), care incheie un proces verbal. Condamnatul se poate adresa si direct instantei. Atata vreme cat cel condamnat a indeplinit conditiile din art. 59 C. pen., instanta nu poate respinge propunerea sau cererea de liberare conditionata pe motivul ca cel condamnat a fost sanctionat pentru savarsirea unei infractiuni grave si ca fractiunea executata este insuficienta pentru reeducare; gravitatea faptei se reflecta atat in incadrarea juridica a acesteia - implicit deci, asupra pedepsei legale si a celei concrete aplicata de instanta. Criteriul mentionat mai sus nu face parte din conditiile legale. De asemenea, nici mentiunea ca nu a fost recompensat niciodata, ceea ce ar dovedi ca nu a dat dovezi temeinice de indreptare, deoarece aceasta conditie se refera la comportarea in general a condamnatului in perioada executarii pedepsei. Cand se constata ca nu sunt intrunite conditiile pentru a fi liberat, se fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acestuia, care nu poate fi mai mare de un an (art. 28 Legea 23/1969). Liberarea conditionata se poate acorda si atunci cand condamnatul nu se afla

incarcerat pentru executarea pedepsei independent de vointa sa in momentul formularii si solutionarii cererii de liberare conditionata. Aceasta deoarece in art.59 C. penal nu se prevede ca cel condamnat sa se afle efectiv in executarea pedepsei in momentul formularii cererii de liberare conditionata. Astfel ca, desi starea de detinere este de natura liberarii conditionate, nu este totusi de esenta ei. In speta s-a retinut ca durata arestarii preventive si timpul cat cel condamnat a fost efectiv detinut in executarea pedepsei, la care se adauga si timpul considerat executat ca urmare a muncii prestate, depaseste cu mult fractiunea de pedeapsa ce urma sa fie executata efectiv, fiind aproape egala cu pedeapsa aplicata. In cazul pedepselor ce nu se contopesc, fiindca opereaza cumulul aritmetic, se executa ambele pedepse. De exemplu, cand a avut loc revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei (alin.1,art.83 C. penal) sau a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere (art. 86, alin.2,C. penal), ori in caz de evadare (art.39,alin.3,C. penal). In asemenea situatii calculul fractiunilor de pedeapsa execuate se face in raport de totalul pedepselor (art. 59, alin.3 si 4, C. penal). Liberarea condiionat n cazuri special n reglementarea liberrii condiionate, s-a inut seama de anumite cazuri speciale, fie de cazul unor infraciuni mai grave, cum sunt infraciunile mpotriva statului, fie n cazul unor condamnai speciali (minori, btrni etc.) Pentru obinerea liberrii condiionate n primul caz, se pun condiii mai severe, n cazul al doilea se pun condiii mai uoare. 1. Condamnati pentru unele infraciuni grave Astfel este cazul cu infraciunile contra statului, infraciuni contra avutului public, infraciunea de omor, infraciunile contra pcii i omenirii i infraciunile prin care s-a produs o pagub important economiei naionale (art.60,alin.1,C.penal). Pentru cei condamnai la

asemenea infraciuni, n primul rnd se cere mai mult severitate i, n al doilea rnd, nsi perioada de ndreptare i reeducare trebuie s fie mai lung, deci, i rmnerea lor la locul de deinere trebuie s fie mai lung. 2. Condamnatul care datorit strii sntii sau din alte cauze nu a fost niciodat folosit la munc ori nu mai este folosit fiindc nu se poate utiliza toat fora de munc existent la un moment dat n penitenciar, poate fi liberat condiionat dac ndeplinete i celelalte condiii ( d dovezi temeinice de ndreptare i este disciplinat ) artate n art. 59, C.penal i condiia prevzut la art.60, alin.1. 3. Cnd cei condamnai n timpul minoritii ajung la vrsta de 18 ani, precum i condamnaii trecui de 60 de ani, brbai i peste 55 de ani femei, se are n vedere condiia lor fizic, uurndu-le regimul. Astfel, fiind scutii de a munci, li se acord nlesniri la obinerea liberrii, care este legat de cuantumul pedepsei ce trebuie executat. Acestei categorii de condamnai nu i se mai cere executarea efectiv a unei cote pri din pedeaps (alin.2, art.59, C.penal) atunci cnd la calculul infraciunilor (de 1/3 dac pedeapsa este pn la zece ani sau 1/2 cnd depete zece ani) s-a inut seama de partea din durata pedepsei considerat ca executat n urma muncii prestate. Trebuie ns s ndeplineasc celelalte condiii, adic s fi fost struitori n munc i disciplinai atta timp ct au muncit i s dea dovezi temeinice de ndreptare. De asemenea, se aplic dispoziiile art.59, alin.3 i 4 C. penal (pedepse care nu se contopesc i durata pedepsei pe care o execut). Liberarea condiionat n cazul infraciunilor svrite din culp (art.59, C. penal). Avndu-se n vedere c faptele din culp sunt mai puin periculoase dect cele intenionate, legiuitorul prevede termene mai scurte pentru a putea dispune liberarea.

n acest caz liberarea va avea loc dac s-a executat cel puin jumtate din durata pedepsei n cazul nchisorii care nu depete 10 ani, sau cel puin 2/3, n cazul nchisorii mai mari de 10 ani, dac ndeplinete i celelalte condiii prevzute n art. 59, alin.1, C.penal. Se va ine seama i n cazul n care condamnatul a muncit. Cnd pedeapsa ce se execut a rezultat din concursul ntre infraciuni comise din culp i infraciuni intenionate, se aplic dispoziiile din art.59, C. penal. Liberarea conditionata in cazul detentiei pe viata Prin dispoziiile art.551alin. 1 Cod penal actual a fost prevzut posibilitatea liberrii condiionate a celui condamnat la pedeap sa deteniunii pe via numai dup executarea efectiv a 20 de ani de deteniune de ctre cel condamnat, dac este struitor n munc, disciplinat si d dovezi temeinice de ndreptare, inndu-se seama si de antecedentele sale penale. n cuprinsul aceluiai articol, alin. 2 s-a prevzut posiblitatea liberrii condiionate a condamnailor care au trecut de vrsta de 60 de ani pentru brbati si de 55 de ani pentru femei numai dup executarea efectiv a 15 ani de detentiune, dac sunt ndeplinite si celelalte conditii prevzute n alin. 1.Prin aceste prevederi s-au urmrit stimularea condamnailor la receptivitate n respectarea regimului de executare a pedepsei, oferirea unei raze de speran c din pedeapsa deteniunii pe via se poate obine liberarea condiionat. Potrivit art.99 noul Cod penal, liberarea condiionat n cazul deteniunii pe via poate fi dispus: a) cel condamnat a executat efectiv 20 de ani din pedeaps; b) cel condamnat a avut o conduit bun pe toata durata executrii pedepsei; c) cel condamnat a ndeplinit integral obligaiile civile stabilite prin hotor-rea de condamnare, n afar de cazul cnd dovedete c nu a avut nicio posibilitate s le ndeplineasc.

d) instana are convingerea c persoana condamnat s-a ndreptat i se poate reintegra n societate. Ultimul aliniat al articolului amintit stabilete un termen de supraveghere de 10 ani la care este supus condamnatul Procedura de acordare a liberrii condiionate Liberarea condiionat se acord potrivit procedurii prevzute n Codulde procedur penal, la cererea persoanei condamnate sau la propunereacomisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cu participarea judectorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, n calitate de preedinte, propune liberarea condiionat innd seama de fraciunea din pedeaps efectiv executat i de partea din durata pedepsei care este considerat ca executat pe baza muncii prestate, de conduita persoanei condamnate i de eforturile acesteia pentru reintegrarea social, n special n cadrul activitilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologic i asisten social, al instruirii colare i al formrii profesionale, de responsabilitile ncredinate, de recompensele acordate, de sanciunile disciplinare aplicate i de antecedentele sale penale. Propunerea comisiei de admitere a liberrii condiionate, cuprins ntr-un proces-verbal motivat, mpreun cu documentele care atest meniunile cuprinse n procesul-verbal, se nainteaz judectoriei n a crei circumscripie se afl locul de deinere i se comunic persoanei condamnate. n cazul n care comisia constat c persoana condamnat nu ntrunetecondiiile pentru a fi liberat condiionat, n procesul-verbal ntocmit fixeaz un termen pentru reexaminarea situaiei acesteia, care nu poate fi mai mare de unan. Totodat, comisia comunic procesul-verbal persoanei condamnate i i aduce la cunotin acesteia, sub semntur, c se poate adresa direct instanei cucerere de liberare condiionat. Cnd persoana condamnat se

adreseaz direct instanei, cernd liberarea condiionat, odat cu cererea se trimite i procesul-verbal ntocmit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, mpreun cu documentele care atest meniunile cuprinse n acesta. n vederea soluionrii cererii de liberare condiionat a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instana poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate. Efectele liberarii conditionate Exista doua categorii de efecte: efectele imediate si efectele definitive.

1) Efectul imediat Consta n punerea n libertate a persoanei ce beneficiaza de liberarea conditiona-ta. Persoana va fi considerata n continuare ca aflndu-se n executarea pedepsei, dar fara privare de libertate. Termenul de ncercare este diferenta ntre pedeapsa aplicata si pedeapsa executata efectiv prin privare de libertate. 2) Efectul definitiv Se produce la expirarea termenului de ncercare, adica la mplinirea duratei pedepsei, si consta n considerarea pedepsei ca executata. De aceasta data nsa, nu intervine reabilitarea de drept. Exista o singura exceptie n care intervine reabilita-rea de drept n urma liberarii conditionate si anume n cazul executarii pedepsei ntr-o nchisoare militara.Si la aceasta modalitate de individualizare a executarii pedepsei revocarea poate fi obligatorie sau facultativa. Ea este obligatorie atunci cnd infractorul a comis una din urmatoarele categorii de infractiuni: infractiunea de omor, infractiuni contra sigurantei statului, infractiuni contra pacii sau omenirii, infractiuni savrsite cu intentie care au avut ca urmare moartea victimei sau infractiuni care au produs consecinte deosebit de grave.Revocarea e

facultativa putndu-se menine liberarea, cnd infraciunea nou comis nu prezint un grad de pericol ridicat datorit coninutului ei legal sau concret, nct ar atrage fie pedeapsa amenzii, fie executarea pedepsei nchisorii la locul de munc. Instana poate ns revoca liberarea cnd datorit situaiei concrete consider c ea nu se mai poate menine. n acest caz se poate aplica un spor de pn la 5 ani, la pedeapsa rezultat n urma contopirii. Instanta, de regula, nu va revovca liberarea atunci cnd pentru noua infractiune aplica o pedeapsa a carei executare nu implica privare de libertate (amenda, nchi-soarea cu executarea la locul de munca). n caz contrar, instanta va revoca libera-rea conditionata. n caz de revocare opereaza cumulul juridic prevazut de art. 61, cod penal. Potrivit acestui articol, restul ramas neexecutat la data liberarii se va contopi cu pedeapsa pentru noua infractiune, sporul aplicabil n acest caz fiind de pna la 5 ani. Aceasta solutie este criticabila, deoarece, cu toate ca n aceasta situatie ar putea exista recidiva postcondamnatorie, tratamentul sanctionator prevazut de art. 61,cod penal e mai putin sever dect cel reglementat n cazul recidivei. Explicatia acestei prevederi se gaseste n faptul ca, pna n 1996, sporul aplicat recidivei post-condamnatorii era de 3 ani. Prin Legea nr. 140/1996 acest spor a fost marit la 7 ani, nsa legiuitorul a uitat sa schimbe si prevederile art. 61, cod penal. Parerea prof. Florin Streteanu este ca tratamentul care ar trebui aplicat n astfel de situatii ar fi cumulul aritmetic. Daca sunt ndeplinite conditiile recidivei, se va retine aceasta stare chiar daca nu se aplica tratamentul sanctionator specific, deoarece de existenta acesteia se leaga alte institutii de drept penal. Pentru determinarea restului ramas neexecutat (cel care va intra n structura contopirii) se va avea n vedere doar perioada efectiv executata nu si perioada con-siderata ca executata n baza muncii prestate.

Bibliografie: 1. Ioan Chis, Drept Executional Penal, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, 2010; 2. Matei Basarab, Drept Penal.Partea generala, Ed. Lumina Lex, Cluj-Napoca, 1997; 3. Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, Drept Penal Roman.Parte generala, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2003; 4. Legea nr. 275 din 4 iulie 2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare n cursul procesului penal, publicata n Monitorul Oficial nr. 627 din 20 iulie 2006; 5. Hotarrea nr. 1897 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare n cursul procesului penal, publicata n Monitorul Oficial nr. 24 din 16 ianuarie 2007;