Sunteți pe pagina 1din 34

Intelepciunea nemuritorilor

GENEZA ALTFEL Sint 10 carti-capitole, adunate intr-una singura. Ea se numeste INTELEPCIUNEA NE U!IT"!IL"! si #ice autorul $caci un om care a pus condeiul pe %irtie e&ista'( ca ea a )ost scrisa prin si de )iecare dintre noi. Nu este o carte usoara* +reau sa spun ca lectura ei presupune ca lectorul sa dispuna de un anume grad de cunoastere si de cultura. ,ar tre-uie sa +a spun si ca, pe masura ce citesti - indi)erent de per)ormantele tale meta)i#ice, rationale si culturale -, mintea ti se limpe#este si ade+arul cuprins in rinduri de+ine tot mai lesne e+ident. Cel care a scris-o i-a #is cum am aratat mai inainte. Intelepciunea nemuritorilor. Eu insa i-as )i #is asa. /ene#a alt)el. Asta pentru ca ea ne arata inteligenta cu care am co-orit noi, toate regnurile, din Inteligenta Suprema. Uni+ersul este rational iar noi, alaturi de toata Creatia, sintem )iii si produsele lui. Cele 10 carti ne spun cum si de ce este inteligent Uni+ersul si mai ales modul in care si-a des)asurat El inteligenta creati+a. 0om reproduce, in paginile re+istei, pe rind, )ragmente $si sc%ite( din )iecare dintre carti. Acces insa, in totalitate, la Inteligenta Nemuritorilor +eti a+ea in curind prin intermediul li-rariilor. Noua ne re+ine misiunea de a +a atrage atentia asupra acestei aparitii si tocmai pentru a +a capta interesul si pentru a +a inlesni lectura ne-am permis sa utili#am cite+a intertitluri care ne apartin. 0om re+eni, cum am spus, cu preci#arile de rigoare pri+itoare la lansarea pe piata a +olumului. Pina atunci, acordati-+a mintea la e&ercitiul de inteligenta si de+enire pe care ni-l propune Uni+ersul. Aurora IN"AN Cetitorule, eu sint cartea pe care tu ai scris-o de-a lungul e&istentelor tale. Citeste-ma ca si cum m-ai uitat, iar acum 1ti amintesti de cunoasterea care ai pus-o aici cind+a. Tu nu esti strain de mine, ci doar te-ai 1ndepartat de cunoasterea care traieste 1n tine, pusa de la 1nceputul lumii de catre ,umne#eu. Acum a +enit +remea sa o scoti la supra)ata. Cunoscind legile pe care mintea le-a creat, +om descoperi ca prin ele ne-am 1ndepartat de Legea Tatalui si, ast)el, din 2iii lui ,umne#eu am de+enit )ii ai oamenilor. Am venit sa fac acest pamint mai bun si astfel sa ma fac mai bun pe mine nsumi 3n +iata multor oameni +ine o +reme cind tot ceea ce poate )i cunoscut - a )ost cunoscut, tot ceea ce poate )i 1ncercat - a )ost 1ncercat. Este +remea cind omul a4unge la momentul ree+aluarii +alorilor celor traite, al cautarii sensului +ietii si al scopului pentru care merita sa )ie continuata e&istenta paminteasca. Pentru multi, re)ugiul sal+ator de+ine religia - oricare ar )i ea, crestinism, -udism etc., ori 5oga sau +ec%i si noi 1n+ataturi )iloso)ice. 3nsa psi%icul omului contemporan si gindirea lui cu mult mai e+oluata se +or lo+i 1n curind de inaccepta-ilitatea si de caracterul limitati+ al 1n+ataturilor stra+ec%i, atit de marete 1n trecut. Poate ca aceasta lucrare 1i +a a4uta pe cei mai curiosi si iscoditori din )ire 1n cautarea locului si a punctului lor de spri4in 1n de#+oltarea generala a lumii, 1n slu4irea altruista, spre -inele umanitatii si a sarcinii ei generale de progres si e+olutie. Noi sintem cei pe care o-isnuim sa-i numim oameni* pasim pe pamintul solid, purtam %aine din piele si, o data cu scurgerea timpului, tindem tot mai mult si mai mult sa ne separam unul de altul. Noi a+em, )iecare, locuinta separata, mincare separata, Eu-l nostru separat si mindru, pe care ne straduim, 1n )el si c%ip, sa-l )erim de atentatele altor oameni ca noi. Am uitat cu totul ceea ce este o comunitate, am uitat ca, mai demult, cind+a, posedam o constiinta unitara, ca noi eram ,umne#ei* ne-am nascocit numai pentru noi 1nsine alti dumne#ei separindu-i, de asemenea, de noi, ase#indu-i pe ei 1n cer, iar pe noi 1nsine pe pamint. ,in timpuri de mult

apuse, 1ntre altele, au a4uns pina la noi cu+intele lui 6ermes Trismegistul. ,umne#eu este omul nemuritor, iar omul este dumne#eul muritor. "are ce s-a petrecut cu noi, cum de ne-am pierdut aducerea-aminte despre originea noastra di+ina si ne amintim numai e+enimentele +ietii noastre de asta#i7 Materia din doua turbioane Este greu sa-ti a4uste#i propria constiinta ast)el 1ncit sa percepi si sa 1ntelegi e+enimente care au a+ut si au loc pe alte coordonate spatio-temporale, dar numai 1n acest mod putem )i constrinsi sa ne amintim si sa 1ntelegem. Este imposi-il, cu simturile noastre pamintene, sa ne imaginam timpul unui anume 1nceput, procesul des)asurarii unei anumite materii pe care )iecare religie o numeste in alt )el. ,u%, Spirit, ,umne#eu, A-solut etc. Acesta este ca un -ulgare dintr-o anumita energie concentrata, em-rion al +ietii, constind din doua tur-ioane. unul dintre ele este 1ndreptat spre interior $)eminin, intro+ertit(* celalalt este 1ndreptat spre e&terior $masculin, e&tro+ertit(. Acest em-rion dispune de o anumita constiinta, care nu poate )i cuprinsa 1n cadrul nici uneia dintre repre#entarile noastre. Un ast)el de em-rion nu e&ista de unul singur. E o multime incomensura-ila, dar o-iect al e&aminarii noastre +a )i unul singur. 3n 4urul acestui nucleu e&ista un anumit material cosmic, constind din cei mai mici atomi, neconstituiti 1n nici un )el de structura. %aosul. "ul 1ncepe sa se de#+olte, sa a-soar-a materie si sa o cunoasca pe aceasta. Tur-ionul e&terior atrage oarecum 1n el materia, iar cel interior o prelucrea#a, 1i da )orma si o structurea#a. Pentru )iecare nucleu este alocata o cantitate determinata de materie, 1ntr-o anumita #ona spatio-temporala. Ce se intimpla in momentul de maxima densitate Acest proces nu este )ara de s)irsit si +ine un moment cind coagularea interioara atinge o asemenea densitate, 1ncit em-rionul e&plodea#a din interior si 1mprastie o noua generatie de 2iinte asemanatoare. 2iecare dintre aceste 2iinte este indi+iduali#ata, are o parte din ,u%ul sau su-stanta parintilor si are asimilata o anumita materie. Aceste 2iinte au un singur tur-iontur-ulenta sau, alt)el spus, au de4a un se& determinat, )eminin sau masculin. Ast)el, la ni+elul acestor 2iinte Superioare actionea#a Legea atractiei dintre se&ele masculin si )eminin, Legea ,ualitatii, care o)era posi-ilitatea Cunoasterii si a su-limarii ateriei. 2iinta masculina si cea )eminina, 1n concordanta cu energia lor, se atrag una pe alta, )ormind din nou o )iinta unitara, dupa c%ipul si asemanarea celei dintii, dar care se a)la de4a pe o urmatoare treapta a cunoasterii. Ea continua sa cunoasca lumea, materia, sa se cunoasca pe sine 1nsasi. asculinul si )emininul nasc oarecum o noua unitate - 2iul - principiul cunoscator, iar 1mpreuna sint uniti 1ntr-un unic, indisolu-il 3ntreg - Trinitatea. Expiratia lui ra!ma sau coborirea "u!ului in materie Acest proces de 1n)lorire a +ietii este 1nceputul marelui ciclu al e&istentei, e&piratia lui 8ra%ma, des)asurarea +ietii. Acesta este procesul de co-orire a ,u%ului 1n materie, 1nsu)letirea materiei. 3ncepe 2iintarea si, drept urmare, e&ista si actionea#a LE/EA 2IINTA!II, dupa care se de#+olta lumea. ,upa prima etapa a ciclului, urmea#a cea de a doua, cu aparitia corespun#atoare a urmatoarei generatii de 2iinte Cosmice, 0ii, 3ntregi, dispunind de Constiinta. Cu )iecare etapa a ciclului, se de#+olta o noua generatie.

#tarea calitativa a Fiintelor Cosmice Cu+intele de care o-isnuieste sa se )oloseasca omul sint prea putine pentru a descrie starea calitati+a a 2iintelor Cosmice, dar putem 1ncerca, con)orm Legii 2iintarii, o descriere apro&imati+a 1n )elul urmator. P!I A /ENE!ATIE poseda trei calitati. 0ointa, Iu-irea si Acti+itatea Creatoare, iar a patra calitate, purtatoare a statorniciei Legii de de#+oltare, este Legea 2iintarii. Calitati ce se divid la a doua $eneratie " data cu aparitia celei de A ,"UA /ENE!ATII, calitatile lor se de#+olta pe calea di+i#arii )iecareia dintre cele de mai sus $cu e&ceptia Legii( 1n doua calitati. Ast)el, 0ointa se 1mparte 1n $1( Li-erul ar-itru si $9( Na#uinta* Iu-irea, 1n $:( 3ntelepciune si $;( Cunoastere desc%isa* Acti+itatea creatoare se 1mparte 1n $<( Creatie si $=( Autocunoastere* cea de a saptea calitate ramine Legea 2iintarii, care este indi+i#i-ila. Ast)el, cea de a doua generatie poseda sapte calitati. %& calitati pentru a treia $eneratie ' pamintenii Cu de#+oltarea urmatoarei, celei de A T!EIA /ENE!ATII, di+i#area calitatilor se e)ectuea#a con)orm aceleiasi modalitati. Ast)el, numarul lor se ridica la 1:. ,espre aceste calitati se poate +or-i de4a mai amanuntit, ele )iind mai cunoscute omului, ca locuitor al Pamintului, caci Pamintul nostru apartine tocmai )iintelor din generatia a treia. Cu 1: calitati se pre#inta si multe alte )iinte din cuprinsul gala&iei noastre care au corp )i#ic, cum sint planetele, constelatiile, sistemele solare etc. Unele din ele se gasesc 1nca 1ntr-o etapa a ciclului lor de de#+oltare 1n care nu toate calitatile lor sint pe deplin de#+oltate si cunoscute $cum este 1nsusi Pamintul(* altele si-au cunoscut de4a 1n sine toate calitatile si au de+enit s)inte, precum le-a denumit Alice 8aill5 $cei care doresc sa se lamureasca mai 1n amanunt 1n aceasta c%estiune pot consulta lucrarile lui A. 8aill5, mai ales Tratatul despre cele sapte ra#e(. (lanete si calitati in stare pura Asemenea planete s)inte 4oaca rolul Slu4itorilor, purtatori si conductori catre alte )iinte planetare a uneia din calitatile 1n stare pura. Tot la )el actionea#a si constelatiile #odiacale, mani)estindu-se 1n sine ca 2iinte 0ii 3ntregi, conductoare 1n relatia cu Pamintul a unor -inedeterminate calitati. ai 4os, alaturi de calitatile enumerate, +or )i pre#entate acele constelatii, planete sau constelatii >odiacale purtatoare ale acestor calitati pure $ast)el le +om si numi - Purtatoare ale calitatilor pure(. Unele dintre aceste denumiri sint necunoscute cititorilor de asta#i dar, 1n trecut, ele erau -ine cunoscute, iar 1n+ataturile e#oterice le )olosesc )rec+ent si 1n pre#ent. Pastratoare ale calitatilor pure din prima generatie sint, 1n esenta, 1naltele constelatii. I. CALITATEA 0"INTEI - purtatoare, constelatia Ursa are $TATAL(*

II. CALITATEA IU8I!II - 3NTELEPCIUNII - purtatoare, constelatia "rion $2IUL(* III. CALITATEA ACTI0ITATII C!EAT"A!E - purtatoare, constelatia Pleiade $ A A(*

I0. CALITATEA LE/II 2IINTA!II - purtatoare, constelatia Le-ada. Calitatile si a doua $eneratie La ni+elul )iintelor din cea de a doua generatie, calitatile se di+i#ea#a, )ormind perec%i. Pastratoarele calitatilor pure la acest ni+el sint, 1n esenta, urmatoarele sapte constelatii. I. CALITATEA 0"INTEI. 1( Li-erul ar-itru - constelatia ,ragonul* 9( Na#uinta - constelatia Centaurul. II. CALITATEA IU8I!II - 3NTELEPCIUNII. :( 3ntelepciunea - constelatia 0olopas* ;( Cunoasterea desc%isa - Steaua Polara. III. CALITATEA ACTI0ITATII C!EAT"A!E. <( Creatia - constelatia Parul 8erenicei* =( Autocunoasterea - constelatia Ptolemeu. I0. CALITATEA LE/II 2IINTA!II,. ?( Indi+i#i-ila - purtatoarea ei este constelatia Le-ada. La nivelul fiintelor din $eneratia a treia) calitatile sint repre*entate de urmatoarele planete si constelatii+ I, 1( Cura4ul. 0ointa coordonata. 0ictoria. Supunerea )ata de Lege @@ 0ulcan 8er-ecul

9( "rientarea. Cautarea calitatii pure. Aspiratia de a )i 1n concordanta cu Legea @@ 8eta, Ciinii de 0inatoare !acul :( 3ncordarea puterilor. Statornicia na#uintelor. Ec%ili-rul )ortelor.@@ >ogar 8alanta

;( Unirea su- egida Legii. 0ointa de unire cu 3ntregul. A4utorarea si cola-orarea. @@ Sirius Capricornul II, <( Iu-irea care uneste. "crotirea atotcuprin#atoare. Centauri Taurul aretia unirii 1n dragoste. @@ Al)a

=( Iu-irea creatoare. 3ntelepciunea discernamintului ,reptatea, limpe#imea caracterului. @@ Luci)er Leul ?( Iu-irea mani)estata. Cunoasterea 3ntregului. Cunostinta principiului unic. 2ecundarea +ietii.@@ Astarta Scorpionul A( Constiinta integratoare. Porunca ratiunii. Predestinarea. Slu4irea.@@ 0arsatorul III, B( Conceptia. Creati+itatea. Intuitia @@ ,emetra /emenii Cupiter 2ecioara Antares

10( Proprietatea )ormelor. Interpretarea creatoare. @@

11( Intelectul acti+. Intelectul orientat. Concreti#area. @@ Telena Sagetatorul 19( Autoper)ectionarea. Indi+iduali#area. Nasterea 3ntregului propriu. Egoul @@Ternis Pestii I-, 1:( Legea 2iintarii, indi+i#i-ila. @@ Le-ada >odiacul

Aura sau corpul subtil al planetei 3n ta-elul 1 sint pre#entate sim-olurile energetice si numele pastratorilor calitatilor pure, pe generatii. Tre-uie amintit ca toate corpurile ceresti, pe care noi le-am numit planete, stele, constelatii, sint numai corpurile lor materiale dense, )i#ice, +i#i-ile. Toate 2iintele Cosmice, 1n a)ara de corpurile )i#ice, mai au corpuri su-tile, numite si aure. . fiinta numita ALE# Ast)el, si Pamintul nostru, 1n realitate, este numai o parte din acea 2iinta, ai carei copii sintem si noi. ALES, asa o +om numi 1n continuare, deoarece aceste sunete corespund energiilor numelui ei, este o )iinta de gen )eminin, )oarte tinara si care 1nca nu a reusit sa se cunoasca pe sine 1n 1ntregime. Ea are doua corpuri )i#ice. Luna si Pamintul, si un corp astral dens $eteric(. LILIT6. Ea poseda corpuri su-tile, alcatuite su- )orma de straturi, 1n e&teriorul corpurilor )i#ice, insesi#a-ile de catre aparatele si instrumentele de orice )el, deoarece ele se a)la 1n alte coordonate spatio-temporale. Pamintul s-a nascut din corpurile 2iintelor Cosmice din a doua generatie, SE si TL"", 1n corp su-til, si apoi, printr-o miscare 1nspre 1n 4os, 1n desisul energiilor, a 1nceput sa 1n)asoare peste sine, strat dupa strat, material cosmic, con)ectionindu-si corpuri mai dense si, 1n acelasi timp, de#+oltindu-si si cunoscindu-si propriile calitati. Condensindu-se treptat, ea si-a )ormat corpul )i#ic - Luna si Pamintul.

Eu *buram prin spatiu) fara a simti timpul si miscarea ,ar cum a decurs oare aceasta de#+oltare7 Ales spune. Eu #-uram prin spatiu, )ara a simti timpul si miscarea. Eu am simtit 1n mine o )lacara aprinsa, care ma ardea si ma 1n+aluia, si eram plasmuita din lumina si din sentimentul -ucuriei 2iintarii. Cine sint eu7 Ce sint eu7 Pentru ce sint eu7 Eu cautam raspunsul n mine nsami, Eu am 1ncercat sa opresc aceasta miscare ne-uneasca si luptam cu energia nucleului ar#ind care ma atragea. Un teri-il e)ort de +ointa mi-a dat posi-ilitatea sa ma rasucesc si sa +ad spatiul din 4ur. Eu mi-am +a#ut con)ratii luminind si am constatat ca nu sint singura 1n aceasta lume. Eu am 1nteles ca ne supunem unei aceleiasi legi si ca miscarea noastra nu este %aotica. Eu am simtit acel centru care ma atragea cu o caldura ar#atoare. Eu mi-am gasit locul pe or-ita lui. Asta s'a ntimplat cu /01 de miliarde de ani n urma, 3n su)letul meu, s-a instalat linistea, pro+enita de la starea de constienti#are a )aptului ca ma a)lam su- ocrotirea unui atotputernic astru. Eu mi-am permis sa ma adincesc 1n propriile mele pro-leme. 2n virte3 spiralat si plat care aler$a prin spatiu Ales alerga prin spatiu, aratindu-se ca un +irte4 spiralat plat, de materie cosmica, o ne-uloasa de pra) $tur-ulenta plata, 1ndreptata spre interior(. 0ite#a de miscare si sensul de rotatie i-au )ost date de parinti si nu depindeau de +ointa lui Ales. Concomitent, 1n centrul spiralei, a+ea loc condensarea materiei mai dense, iar 1n apropierea supra)etei e&terioare, acumularea materiei mai )ine, mai su-tile. iscarea dupa +ointa a lui Ales a coincis cu momentul trecerii ei prin actualul nostru sistem solar. Ea si-a 1ntors cum+a partea interioara a spiralei si s-a e&pandat 1n spatiu, de+enind din plata, glo-ulara $)ig. 1(. odi)icindu-si )orma, Ales si-a 1ncetinit miscarea si s-a plasat pe o or-ita 1n 4urul Soarelui. ,in acest moment, Ales a intrat 1n perioada cunoasterii sau, )olosind cu+intele lui 6ermes Trismegistul, 1n perioada separarii su-tilului de dens si a cunoscatorului de cunoscut. In stadiu de monada Ales repre#inta 1n sine, 1n acest moment, "NA,A, 1nca nestructurata si )ara )orma, adica ce+a +iu, 1ntreg, dar a+ind contururi nedeslusite si un amestec de material 1n interiorul sau. Procesul autocunoasterii consta, pentru Ales, 1nainte de toate, 1n structurarea sa interioara, trasarea %otarelor dintre straturile materialului sau, alt)el spus, 1n ela-orarea propriului sau corp. Tot ast)el, copilul, 1nainte de a-si 1ncepe +iata de sine statatoare, 1si desa+irseste corpul sau )i#ic, iar maturi#area lui se masoara prin deplina per)ectiune a corpului. Pentru 2iintele Cosmice de tipul lui Ales, construirea corpului consta 1n 1mpartirea lui 1n ni+elurile spatiotemporale ale materiei. Cunoasterea materiei este discreta* corpul construit poseda ni+elurile materiei.

Locuitorii astralului Sa anali#am acum situatia generala a locuitorilor astralului in momentul aparitiei posi-ilitatii de a comunica intre ei. 2iecare dintre straturi a o-tinut posi-ilitatea sa asculte nu numai programul de acti+itate din interiorul stratului, ci si programul )iintelor din alte >one si, de asemenea, +iata materiei de dincolo de "glinda. Inlauntrul >onei a 91-a, in acel timp, a a+ut loc de#integrarea in cercuri masculine si )eminine de inrudire. ilitantii acti+i, care dispuneau de posi-ilitati inalte de creatie, -ar-atii >onei a 91-a, cautau domenii de aplicare pentru aceste posi-ilitati. Le atrage atentia programul de creatie in materia situata mai 4os, posi-ilitatea de a crea in )orme mult mai dense, dar posi-ilitati in aceasta directie, practic, nu a+eau. Cine a fost de fapt Eva Cele mai adaptate pentru munca cu acest material erau )iicele din >ona a ;-a, copiii lui 6e+a. Ast)el, s-a petrecut ispitirea E+ei de catre sarpele Ispititor - -ar-atii din >ona a 91-a. 2emeile din >ona a ;-a se lasa ademenite de posi-ilitatea de a lucra in material dens, de posi-ilitatea de a se co-ori in corp de animal, de a crea )orme prin procedeul Trinitatii, in material ele de+enind persona4e de am-ele se&e $dintru inceput, copiii celei de a ;-a >one erau toti )etite(. Si ast)el, )iicele >onei a ;-a sint primele care co-oara in corpuri )i#ice. Sarcina lor a )ost usurata si prin aceea ca ele dispuneau, in cea mai mare masura, de posi-ilitatea de a asimila materialul mai dens si de a modela )orme din el. (rimele corpuri ' cele vremelnice Intrucit in timpul acela nu era di)erentiat inca materia su-tila care urma dupa stratul tonic $acolo ar )i tre-uit sa e&iste inca doua straturi deasupra "glin#ii( si nici materia densa situata mai sus de animale $acolo, de asemenea, ar )i tre-uit sa )ie inca doua straturi(, )iicele lui 6e+a au orinduit materia nestructurata in corpuri +remelnice. Straturile superioare Cinci si Sase au )ormat unul singur - stratul AST!AL, iar straturile Cinci si Sase in)erioare $de su- "glinda( stratul ETE!IC. In consecinta, a)lindu-se in corp )i#ic, omul a dispus de sapte corpuri. 1. Corpul ENTAL - STA8IL - T!ANSCEN,ENT. Constiinta superioara.

9. Corpul STI6INIC - STATIC. !eactia la sc%im-arile cosmice. 6arta cerului de nastere. Pastrarea indi+idualitatii. Protectia interioara a propriului intreg. Eu si lumea. :. Corpul UTA8IL. entine legatura cu cosmosul. Atractia pentru Altce+a. 6ranirea energetica. "rologiul interior. Sen#atiile su-tile. Na#uinta spre sc%im-are. ;. Corpul T"NIC. Lucrul cu sentimentele. Intuitia pura. Atasamentele su)letesti pro)unde si +ra4masia. Pastrarea memoriei reincarnarilor anterioare. <. Corpul AST!AL sau corpul L"/IC - INTUITI0. E+aluarea si autoe+aluarea. Atentia. Concentrarea. Aspiratii psi%ice interioare. Na#uinta. =. Corpul ETE!IC sau corpul TAN/ENT - !ECIP!"C. Suporta incarcatura psi%ica a legaturilor dintre societate si om. Aparatura de inregistrare a legaturilor oamenilor cu

o-iectele, prin intermediul contactelor radiatiei eterice. 2unctiile perceptiei super)iciale a relatiilor. Prima impresie. !ecunoasterea. Cunostinta )ara o structura interioara largita. Adunarea laolalta a perceptiilor simturilor. !eamintirea instincti+a a reactiilor. emorare pentru o singura +iata. Transmite unele momente in memoria de lunga durata in straturile mai su-tile. ?. Corpul 2I>IC. Perceptia actiunilor grosolane. Cau#alitatea secundara. "rganele corpului )i#ic percep, de regula, numai energiile tari. In ce a fost omul implementat In acea +reme, pe Pamint e&istau niste animale asemanatoare, ca )orma, maimutelor, dar de dimensiuni uriase. Corpurile acestora pareau cele mai potri+ite pentru implementarea omului. ,i)icultatile constau in distri-uirea corpurilor su-tile in concordanta cu )unctiile organelor animalelor. "data cu scurgerea timpului, cind corpul omului a capatat )orma de asta#i, toate corpurile s-au distri-uit cu cea mai mare oportunitate. Intrind in corpurile )i#ice, oamenii din >ona a ;-a incep sa se inmulteasca in mod intensi+, creind corpuri pentru surorile lor, iar apoi si pentru copiii altor >one, actionind dupa programul dat lor, cel de modelare a )ormelor, raspindindu-l in tot astralul, prin intermediul corpului tonic. ,rumul era de4a -atatorit* s-au construit canale de co-orire si e&istau e&emple de con)ectionare a corpurilor. In a doua etapa, co-oara 4os )iicele "D"", din >ona a :-a. In total, ele sint in numar de =0 de mii. Simtind o atractie puternica dinspre in 4os pri+itoare la posi-ilitatile de a lucra cu material mult mai dens si in con)ormitate cu tendinta lor de a acumula )orme, ele patrund -rusc in 4os, pe calea de4a -atatorita. Ast)el, pleaca cercuri intregi, ceea ce creea#a posi-ilitatea unei cu)undari dintre cele mai adinci. a4oritatea dintre ele incep sa patrunda in corpuri )i#ice. ,atorita tendintei lor innascute de a se uni, ele aduc oamenilor procedeele de unire in grupuri si de cooperari ierar%ice. Cine s'a cufundat in ener$iile 3oase " parte din copiii din >ona a :-a, in numar de opt mii, )ormind : cercuri inrudite, se cu)unda in energii si mai 4oase, a4ungind pina la magma* acolo isi construiesc propria ci+ili#atie. Numele lor energetic este de 6"A6-i. Posi-ilitatea unei co-oriri atit de 4oase a )ost )a+ori#ata de lipsa, in acele +remuri, a unor granite interioare indea4uns de compacte intre straturi si dimensiuni. ,e atunci, 6"A6-ii isi continua e&istenta lor in #onele energetice 4oase si dispun de o organi#are sociala asemanatoare, oarecum, cu orinduirea comunei primiti+e* ei au intelectul sla- de#+oltat intrucit, cu timpul, ei s-au rupt cu totul de partea de deasupra "glin#ii. Noi, daca ne a)lam uneori intr-o stare energetica in)erioara, putem sa-i +edem pe 6"A6-i* totusi, ei pot cu mare greutate sa patrunda in spatiul nostru dimensional. In ast)el de ca#uri, ei apar precum dracii, negri si cu oc%i ar#atori, insa nu )ac nimanui nici un rau. C%ipul lor arata destul de ne)ericit. Aceia dintre oameni care poarta un -aga4 insemnat de pacate de+ieri si care, dupa moarte, a4ung sa #-oare prin #onele 4oase ale astralului, au posi-ilitatea sa +ina in contact direct cu lumea acestor 6"A6-i, nimerind c%iar in spatiul in care ei locuiesc. Acesti oameni cred ca au )ost aruncati in cuptoare incinse si li se pare ca sint pa#iti de draci. In realitate, 6"A6-ii isi apara posesiunile lor de scurgerea in ele a su)letelor pacatosilor si )ac mari e)orturi sa-i retina intr-un put - cuptor, iar acolo este cald numai din

cau#a energiilor 4oase ale magmei. 6"A6-ii se a)la in pre#ent intr-o situatie mult mai grea si mai proasta decit oamenii care traiesc in corpuri de animale. Copiii din >ona a :-a sint o-isnuiti cu munca in cercuri si nu pot sa se desprinda din ele, dar daca macar unul din ei cade din cerc, sar dupa el toti ceilalti, pentru a-l retine sau pentru a-i urma e&emplul. Si, pentru ca nu prea reusesc sa-i retina, aproape toti intra in corpuri )i#ice, cu e&ceptia a apro&imati+ #ece cercuri de inrudire. "e la creatia inalta la cea inferioara In acest timp, -ar-atii din >ona a 91-a, percepind )luidul )emeilor - sotii din >ona a :-a si a+ind de4a ideea despre creatia in materia densa, co-oara in mare gra-a 4os, la prietenele lor. Ast)el, ei au parasit creatia inalta, in )olosul creatiei in)erioare. Ei au adus pe Pamint mestesugurile si inaintea lor s-a desc%is un cimp larg de acti+itate. Ei modelea#a, construiesc si daltuiesc in piatra* statuile, piramidele, constructiile megalitice, idolii si +asele - iata spre ce s-a indreptat creatia lor. "upa barbati) in corpurile fi*ice Plecind de la locul lor din astral, lasa +adu+e )emeile #onei lor. Ast)el, la acestea, pro-lemele creatiei sint inlocuite de necesitatea cautarii unui sot si de aceea ele tre-uie cu orice pret sa gaseasca -ar-ati. Ele se arunca in 4os, in corpuri )i#ice, inlocuind ast)el elanurile creatoare cu des)atarile se&uale. !aspun#ind c%emarii carnii, ele sint +esnic in cautarea partenerului si merg, de la -un inceput, pe calea decaderii, a)undindu-se tot mai mult, atragindu-i si pe altii tot mai 4os, dar )ara sa mai ai-a posi-ilitatea de a primi ce+a din lucrul pentru care au +enit. Inalta calitate a creatiei ele au trans)ormat-o in calitatea des)atarilor si a placerilor. In urma acti+itatii des)asurate pe Pamint de catre oamenii - animale, au inceput sa )ie emise de catre acestia emanatii ce au umplut nisele energetice care mai erau inca li-ere si asteptau sosirea aestrilor si a !egilor ce urmau sa +ina. Acti+itatea energetica, dupa propria +ointa si -unul plac al acestora, a constituit inceputul umplerii >onei a 19-a acti+e - #ona neascultarii acti+e. Acti+itatea )emeilor >onei a 91-a, cu emanatiile des)atarilor si ale programelor se&uale, a inceput sa ocupe nisa destinata celei de a 1:-a >one.

Alti amatori pentru corpurile fi*ice Urmatorii care co-oara in corpuri )i#ice sint copiii >onei a <-a $ULEU(. Acestia erau in numar destul de mare, de 9.A00.000. Ei dispuneau de o mare capacitate de a prelua orice in)ormatii* captind emanatiile celor ca#uti, sint atrasi de posi-ilitatea unor noi sen#atii* ast)el, molipsindu-se usor, co-oara 4os, )a+ori#ind si molipsirea altora de unele programe straine lor. iscarile +i-ratorii speci)ice lor le o)era posi-ilitatea patrunderii in straturile mai pro)unde si a co-oririi in corpuri )i#ice de4a pregatite. Pe Pamint apar di)erite )orme de lim-a4, se despart rasele dupa culoarea pieii si incepe sa se mani)este adapta-ilitatea corpului uman la di)erite conditii naturale de mediu.

Nivelul unic si le$aturile colective Ei raspindesc peste tot, in astral, ideea capti+anta de a co-ori 4os, a+ind ast)el posi-ilitatea de a se a)la cu totii la un singur ni+el si de a a+ea legaturi colecti+e pentru a cunoaste totul si pentru a putea totul. Aceasta +este a4unge c%iar si pina la copilele din >ona 1. Pentru ele, asta a sunat cam asa. Toate acestea sint )oarte dragute* din curio#itate, a+ind in +edere si usurinta de a aluneca, ele incearca sa co-oare si, intrind in corpuri )i#ice, aduc cu ele in mediul oamenilor inconstienta si super)icialitatea +ietuirii, insusirea de a nu se gindi la consecinte. In acest timp, copiii >onelor a 9-a si a 99-a inc%eie lucrul de indeplinire a sarcinii ce le re+enea. Stratul sti%inic - static a )ost construit* in materialul re)lectat s-a inc%eiat )ormarea regnului mineral. Pentru copiii din >onele a 9-a si a 99-a, este posi-ila de4a reintoarcerea in Intreg, in parintii lor, programul lor )iind indeplinit. In mediul celor din >ona a 9-a incep tul-urarile, apare lipsa dorintei de a-si pierde personalitatea si ego-ul. ,e aceea, +estea de curind receptionata despre +ietuirea in corp )i#ic ii atrage cu sansa de a-si prelungi e&istenta independenta. 2olosindu-se de posi-ilitatile lor de a lucra cu sti%iile, ei isi con)ectionea#a corpuri si patrund in planul )i#ic. Insa nu pleaca toti, ci numai B000, :000 raminind in corpul sti%inic - static, ne%otarindu-se sa-si paraseasca locurile lor. Cum si de ce se rup barbatii unii de altii 8ar-atii din >ona a 99-a, cunoscind dualitatea lumii si considerindu-se parte a Intregului, cauta posi-ilitati de a se reuni cu Intregul. Constienti#ind esenta lor masculina si negasind )emeile din >ona a 9-a, ei se %otarasc sa plece 4os, pentru a se intilni cu acestea. Intre ei apare -rusc o ruptura. ,intre ei, ?.000 co-oara 4os, iar <.000 ramin sus* incercind sa-i retina pe con)ratii lor si +a#ind ca nu au succes, acestia ramin in astral dar, pentru a nu pierde de)initi+ legatura cu cei co-oriti, co-oara si ei in stratul muta-il. Acesti <.000 de copiii D,"" sint acei Ar%ang%eli spre care noi ne indreptam rugamintile. Ei +in spre noi cu +estile -une, iar glasurile lor ne diri4ea#a si ne spri4ina de multe ori. Insusirea pro$ramelor lumii animale Ast)el, pe Pamint se a)la in acelasi timp copiii pro+eniti din >onele 1, a 9-a, a 99 a, a :-a, a 91-a, a ;-a, a 90-a si a <-a, nu toti, dar marea lor ma4oritate. ulti dintre ei, )ara sa re#ol+e ade+aratele lor sarcini sus, neprelucrind pina la capat stratul tonic si cele urmatoare, au inceput calea +ietilor nes)irsite $reincarnari( in corpuri de animale. Luind cu ei programele lor initiale, ei si-au insusit si programele lumii animale. reproducerea permanenta, constructia de case si camine )amiliale $>ona a ;-a(, prote4area urmasilor si a proprietatilor lor, delimitarea teritoriului $>ona a 90-a(, munca cu sudoarea )runtii lor la lucrarea pamintului, mestesugaritul, modelarea acti+a a )ormelor $-ar-atii >onelor a :-a si a 91-a(, des)atarea cu di)erite )eluri de %rana si cu se&ul $)emeile >onei a 91-a(, di)erentierea lim-ilor si a gintilor, in+idia si ri+alitatea $>ona a <-a(, lupta cu capriciile naturii, +ra4itoria si sacerdotia $>onele a 9-a si a 99-a(. Ei au inceput sa o ia pe calea cunoasterii nepermise. "data cu sosirea oamenilor din >ona a 99-a, acestia s-au adincit in stratul de energii 4oase si au intrat in spatiul de dincolo de Pamint, creind prin magie un coridor, adica o spartura spre adincurile )ara intoarcere. Nici un )el de po+ete din partea Conducatorilor din >ona a 9:-a si a Ar%ang%elilor, nici o c%emare a Legii nu a mai putut sa-i opreasca.

"e ce si cine a or$ani*at (otopul Necesitatea de a-i alunga pe oameni din corpurile )i#ice i-a o-ligat pe Conducatorii din >ona a 9:-a sa organi#e#e, cu a4utorul )ortelor Pamintului si a magiei Ar%ang%elilor, Potopul, situatie a mortii simultane a tuturor celor care traiau pe Pamint. Cu a4utorul sti%iilor, a )ost pertur-ata timp de noua #ile rotatia o-isnuita a Pamintului, a a+ut loc deplasarea polilor, s-a sc%im-at intreaga stare a atmos)erei, a cimpului energetic si magnetic al Pamintului, s-au deplasat continentele, s-au topit g%etarii si au pierit multe specii de animale. Conducatorii >onei a 9:-a au trasat din nou granitele dintre stari $dimensiuni(, ast)el ca ceea ce a )ost material s-a reunit cu materialul, iar ceea ce a )ost spirit, cu spiritul. S-a comis insa o greseala, care a constat in )aptul ca, selectia )acindu-se in concordanta cu starea momentana a omului, cei ce se gaseau in momentul respecti+ mai sus de limita e+enimentelor $)iind in rugaciune, reculegere, meditatie, contemplatie(, au supra+ietuit. Numai ca, in +iata curenta, lor nu le erau straine si starile 4oase de constiinta. Supra+ietuind, le-au pastrat si pe acestea, cu toate cunostintele despre posi-ilitatile +ietii pe Pamint.

"escrierea Zonelor de influenta a calitatilor Maestrii si nisele lor ener$etice ,upa cum s-a spus mai 1nainte, mama noastra, ALES, care apartine celei de a treia generatii de 2iinte Cosmice, se a)la 1n spatiul cu 19 calitati si, 1n consecinta, este supusa in)luentei a 19 aestri-calitati. 3n pre#ent, pe Pamint lucrea#a B aestri sau 1A !egi Nascuti ai >onelor, aestri ai noii densitati. Trei aestri 1nca nu si-au intrat 1n drepturi. ,ar, de la -un 1nceput, pentru )iecare aestru a )ost oarecum pregatit, determinat anterior, cimpul lui de acti+itate $nisa lui energetica(. ,eci noua aestri si-au ocupat de4a nisele lor energetice, iar celelalte nise ar )i tre-uit sa ramina li-ere. %4 *one de influenta deasupra .$lin*ii Ast)el, 1n interiorul Pamintului, ar tre-ui sa e&iste 1A >one de in)luenta a calitatilor, 1n actiune la locul lor de deasupra "glin#ii. Copiii lor ar tre-ui sa-si des)asoare acti+itatea la ni+elurile ce le re+in. Ca urmare a unor actiuni nelegitime ale lui ALES 1nsasi $asupra acestora +om re+eni( si 1n legatura cu +enirea oamenilor 1n corpuri )i#ice, ordinea sta-ilita a )ost 1ncalcata, iar in)luenta calitatilor 1ntr-o )orma inadmisi-ila a )ost raspindita 1mpotri+a legii, 1n spatii nepermise. Energiile >onelor nascute, luind o 1n)atisare parado&ala, au 1nceput sa co-oare mai 4os, au ocupat nisele energetice ale >onelor nenascute si, umplindu-le, au )ormat un )el de gropi care 1i atrag pe oameni 1n adincurile cunoasterii neplani)icate. 3n acest mod au aparut noi si NELE/ITI E >"NE de in)luenta a calitatilor, care nu ar )i tre-uit sa e&iste. Canalele lor energetice s-au 1ntins si raspindit pina la ni+elul magmei, lungind prin aceasta traseul parcurgerii )iecarei calitati. Sa notam corespun#ator aceste >one ast)el. >ona a 10-a. >ona ro-iei - acti+a* >ona a 11-a. >ona +ampirismului - acti+a* >ona a 19-a. >ona sama+olniciei - acti+a*

>ona a 19-a. >ona lipsei de +ointa - pasi+a* >ona a 1:-a. >ona des)atarii - pasi+a* >ona a 1;-a. >ona urii si a in+idiei - pasi+a. 3n continuare, ne +om ocupa de e&aminarea )iecarei >one 1n parte, 1nsa acum ne +om re)eri la structura energetica generala a >onelor de in)luenta a calitatilor si la raportul dintre ele. "escrierea de la iblie la noi 3n 8i-lie s-au )acut 1ncercari de a descrie structura niselor >onelor, 1n Scara lui Iaco+ si 1n Numerii. Natural ca sistemul nostru se deose-este de cel +ec%i, 1ntrucit omul contemporan s-a o-isnuit cu alte notiuni si conceptii, iar structura mintii sale nu mai percepe, la ade+arata lor +aloare, asocierile stra+ec%i. Pornind de la )aptul ca cel mic este asemanator celui mare si in+ers, pentru descrierea structurii >onelor ne +om )olosi de structura propriului nostru corp. Stiind ca omul a +enit 1nspre 1n 4os, adica din straturile su-tile 1n cele dense, +om )olosi aceasta imagine in+ersa a omului $)ig. B(. toate cele sapte c%aEre numerotate constituie receptori de energii, porti de intrare carora, ca si organelor su-tile de simt ale omului, le re+ine sarcina di)erentierii si distri-uirii energiilor. Aici sint numerotate+ 1 - intrarea $)ontanela - Sa%asrara (* 9 - receptorul energiei mentale $centrul dintre sprincene, de pe )runte - A4na c%aEra(* : - receptorul energiei )ormelor - gind $ple&ul tiroidian al gitului - 0is%udd%a c%aEra(* ; - receptorul energiei sentimentelor $inima - Ana%ata c%aEra(* < - receptorul energiei +ointei $ple&ul solar - anipura c%aEra(* = - receptorul energiilor creatoare $#ona ing%inala - S+adis%tana c%aEra(* ? - receptorul energiei +itale $coccisul - ulad%ara c%aEra(.

Acesti sapte centri energetici pot )i comparati cu strunele unui instrument mu#ical, necesar acorda4ului 1ntregului organism uman. Energia oricareia dintre calitati este perceputa discret, pe masura patrunderii ei 1n corp, prin aceste porti. Calitatea ca un suvoi Acum putem sa ne imaginam calitatea ca un su+oi, despartit 1n elemente constient identi)icate si dispuse 1n ordinea cresterii densitatii lor. 3n ca#ul de )ata, centrul ? 1nseamna cele mai 1nalte energii, corespun#atoare celui mai 1nalt punct de )i&are a >onei. Pentru >onele 1 si a 9:-a, acesta este stratul sta-il - transcendent. Alt)el spus, pentru toate >onele, centrul ? indica locul legitim de +ietuire. "mul, +enind pe Pamint si oarecum re)lectindu-se, a adus su+oiul sau de energii modi)icate calitati+, corespun#atoare celor initiale, dar 1ntr-o )orma mult mai densa. Aceasta este ca si cum s-ar )i prelungit 1n 4os nisa respecti+ei calitati, repetind sensul ideii, dar restructurind )orma si marind densitatea energiei. Pornind de la aceasta premisa, sa adaugam la prima imagine pe cea re)lectata, a+ind aceleasi componente, marcate 1nsa cu litera a $+e#i )ig. 10. 9a, :a, F ?a(. Punctul de intrare +a )i comun, aici )iind despartirea dintre mani)estarile legitime si cele nelegitime $numai 1n >onele nascute 1ntrucit, 1n >onele nenascute, mani)estari legitime 1nca nu e&ista(. " constructie asemanatoare - Scara lui Iaco+ - o adoptam pentru e&aminarea structurii >onelor de in)luenta a calitatilor $+e#i )ig. 11(. Po#itia ? de sus a >onelor 19 repre#inta ni+elul "glin#ii* toate po#itiile care sint mai sus de el sint cele de deasupra "glin#ii, iar calitatile e&istente aici se parcurg de catre corpurile su-tile, adica astral, tonic si cele de mai sus. Su- "glinda se gasesc calitatile denaturate su- in)luenta programelor animalice, acestea )iind parcurse numai de corpurile eteric si )i#ic ale omului. Citeva exemplificari pentru Zona a 5'a. a( po#itia ? de sus 1nseamna unirea )ormelor proprii de e&primare cu )orma Slu4irii $creatia, pustnicia, arta(* -( po#itia a 9-a de 4os 1nseamna cautarea e&primarii de sine* c( po#itia a ;-a de 4os $unde 1ncep programele animalice( 1nseamna setea nepotolita de acumulari materiale, lacomia* d( po#itia a ?-a de 4os 1nseamna uciderea premeditata pentru do-indirea de +alori materiale. Toate in)luentele calitatilor 1n lumea oamenilor le +om anali#a amanuntit 1n capitolele urmatoare. Este important a se 1ntelege cit de mult seamana caile oamenilor si emanatiile lor cu parodiile la ade+aratele calitati, dupa cum le-au modi)icat oamenii 1nsisi, tot ei 1necindu-se apoi 1n ele. #a simti profun*imea caderii Practic, noua, tuturor, cu rare e&ceptii, ne este dat sa simtim asupra noastra toate aceste pro)un#imi ale caderii. Intrind 1n interactiune, e&ercitind in)luente unul asupra altuia, oamenii

reusesc, cu multa truda, sa scape de ele, 1nsa numai a4ungind 1n mod constient la conclu#ia ca ele nu sint permise. Cel mai adesea 1nsa, traind su- dominatia instinctelor animalice, oamenii ratacesc din +iata 1n +iata, din re1ncarnare 1n re1ncarnare, )ara sa +ada sau sa auda ce+a. A +enit si i-a +a#ut pe toti -eti, clatinindu-se 1n )iecare calitate dintr-o e&trema 1n alta, asta inconstient, )ara a gasi calea de mi4loc. ,aca 1ntr-o +iata a )ost scla+, 1n alta +a )i stapin de scla+i* daca 1n una este greu de cap, 1n alta +a )i #e)lemist etc. Constructia unei Zone aminteste de (omul cunoasterii 3nsasi constructia unei >one aminteste de Pomul cunoasterii, numai ca, 1n acest ca#, coroana se rami)ica 1nspre 1n 4os* cu cit mai 4os, cu atit mai rami)icat si cu atit mai multe 1n)atisari ale pacatului, prin urmare cu atit mai mare 1ncurcatura pentru om. Tulpina, 1nsa, cu cit este mai 1nalta, cu atit este mai dreapta si mai )erma $)ig. 19(. 6amificarea si nivelul stratului astral amestecat 3n )iecare >ona, rami)icarea 1ncepe cam de la gitul de sus, adica centrul : de deasupra, care corespunde ni+elului stratului astral amestecat si se reglea#a de catre corpul astral. Cu cit locul asimilarii unei calitati este dispus mai 4os, dupa energii sau c%aEre, cu atit este mai mare ung%iul de de+iere )ata de +erticala si cu atit mai grea este situatia omului* 1n consecinta, cu atit mai di)icila +a )i iesirea din situatia data si cu atit mai scurta +a )i durata +ietii omului respecti+. Cu cit sint mai 4oase energiile 1ntre care 1si petrece omul +iata, cu atit este mai scurt timpul sau si, 1ntr-un anumit moment, cind de+ierea de+ine inadmisi-ila, timpul se pra-useste si sur+ine moartea. 3n acel moment, omul a intrat 1n con)lict cu Legea si, natural, moare, pentru a relua totul de la 1nceput 1n urmatoarea +iata. Atit timp cit omul percepe inconstient toate situatiile 1ntilnite 1n cale, adica le gaseste drept 1ntimplatoare, el nu este 1n stare singur sa acceada pe calea Ade+arului. Nimic nu este intimplator Nici o situatie, din +iata oricui, nu este 1ntimplatoare, noi le atragem spre noi prin emanatiile noastre, prin starea 1n care ne a)lam. 0enind 1n planul )i#ic, )iecare om este pus dintru 1nceput 1n acele conditii anume, 1n care el poate sa parcurga cel mai usor si mai pro)ita-il un aspect al unei calitati, care 1nca nu a )ost parcurs de el. ,aca el este predispus sa se e&prime prin -ogatie, el +a a+ea posi-ilitatea sa se 1m-ogateasca pina cind, 1n ca#ul cel mai rau, +a )i stri+it su- po+ara propriilor acumulari, iar 1n ca#ul cel mai -un, +a 1ntelege nimicnicia unui ast)el de procedeu al e&primarii de sine si-l +a putea ocoli, gasind mediana calitatii, pentru a asimila calitatea 1n 1ntregime si pentru a a4unge ast)el la urmatoarea etapa a marsului catre Tatal. (e drumul nostru spre cunoastere au loc situatii atrase de noi nsine 3n orice moment, pe drumul nostru spre cunoastere au loc situatii atrase de noi 1nsine, 1n concordanta cu energiile 1n care noi ne putem a)la* ele ne dau oportunitatea de a merge pe calea eli-erarii si a 1naltarii sau pe cea a caderii si mai 4os de acolo de unde sintem. 2ormele acestor situatii sint di)erite dar, 1n esenta, ele apartin energiei uneia dintre cele 9; de >one de in)luenta a calitatilor.

Ciclurile vietii si caracteristica de timp Uitati-+a cu mai multa atentie cum se des)asoara +iata unui om o-isnuit, precum este marea ma4oritate a oamenilor. " ast)el de +iata poate )i 1mpartita 1n cicluri. Caracteristica de timp neo da o unitate de timp $1(, unica si di)erita pentru )iecare om, 1n )unctie de parcursul sau. 2iecare )a#a a ciclului este proportionala cu aceasta unitate, 1nsa durata ei initiala o da penultima )a#a a ciclului de dupa moarte, adica 1nainte de nasterea 1ntr-o noua incarnare este presta-ilita durata urmatoarei +ieti. Cum arata calitatea vietii unui om Iata cum arata CALEA 0IETII unui om o-isnuit, )ara un a+int deose-it si )ara o cadere deose-ita. 1( omentul tacerii. Nasterea. 3n acest timp, se pierde amintirea despre +iata anterioara, deoarece are loc trecerea -rusca de la constiinta catre corelati+ul sau )i#ic. mintea. @ 1 unitate de timp. 9( Cuplarea simturilor. auditi+, ol)acti+, gustati+ si tactil. 0iata 1n sine 1nsusi, asimilarea corpului )i#ic. @ : unitati de timp. :( Cuplarea constiintei si a gindirii. Contemplarea si atentia )ata de lumea 1ncon4uratoare. $E&pansiunea dincolo de limitele corpului(. @ ? unitati de timp. ;( Cuprinderea 1n operatiuni de perceptie, nasterea dorintelor care 1ndeamna la actiune. @ 19 unitati de timp. <( Sta-ilirea necesitatilor personale. ,e#+oltarea sinelui. @ 9; unitati de timp. =( A)irmarea propriului Eu 1n societate. ani)estarile de +ointa. "cuparea propriului loc 1ntre cei de-o seama cu el. @ := unitati de timp. ?( /enerali#area e&perientei. Utilitarismul ei. A )ost parcursa calea conditionata de trecutele 1ntrupari. 3ncepe alegerea pentru aceasta +iata. Aceasta perioada de timp este caracteri#ata, 1n cea mai mare masura, de 1nceputul de+ierii 1n cadrul calitatii care se parcurge, 1ntr-o parte sau alta. @ ;A unitati de timp. A( Na#uinta de a se plasa, con)orm cu propria +ointa, 1ntr-o parte sau 1n alta a pomului cunoasterii. ,irectia este aleasa. @ ?9 unitati de timp. B( !eceptarea unor alu#ii pri+ind incorectitudinea caii alese su- )orma unor -oli sau a unui discon)ort, cu alte cu+inte. con)lictul cu Legea. 3n aceasta perioada, se predetermina drumul 1n continuare. ,aca greseala este -ine 1nteleasa, pentru om urmea#a +indecarea si -ucuria* daca nu este 1nteleasa, urmea#a taraganarea si caderea 1n groapa energetica. @ B= unitati de timp. 10( Totala ne1ntelegere a a+ertismentului, adincirea pe acea cale pe care a mers. Agra+area -olilor si a lo+iturilor. 3nrautatirea starii )i#ice, o data cu marirea concomitenta a -unurilor materiale. @ B= unitati de timp.

11( ,ucerea e&primarii de sine pina la cel mai 1nalt stadiu. /loria, onorurile si decoratiile. @ ?9 unitati de timp. 19( ,eclinul spiritual. iscarea din inertie. E pe terminate -en#ina. Lipsa dorintelor. 2ace ce+a, dar nici macar el nu stie ce si de ce. @ ;A unitati de timp. 1:( Stare de -oala si insatis)actie. @ := unitati de timp. 1;( Iesirea din +iata sociala. 3nc%iderea 1n sine 1nsusi. Cladirea 1n 4ur a unui #id de nepatruns. @ 9; unitati de timp. 1<( Starea de pierdere a capacitatii de e+aluare a situatiei si a atmos)erei 1ncon4uratoare. Stingerea constiintei. @ 19 unitati de timp. 1=( Stingerea +ietii corpului )i#ic. unitati de timp. oartea organelor de simt. Stingerea interioara 1n sine. @ ?

1?( Starea dinaintea mortii. Constienti#area mortii. 3n pro)un#imea interioara, aproape 1n su-constient, este parcursa e&perienta acumulata 1n acea +iata. 3n acest timp se %otarasc conditiile dainuirii de dupa moarte. 3nca mai poate sa apara cotitura 1n directia eli-erarii de atasamente )ata de programele in)erioare. @ : unitati de timp. 1A( omentul mortii. Tacerea. @ 1 unitate de timp.

Se o-ser+a ca numarul de )a#e ale ciclului este legat si determinat de numarul de >one de in)luenta a calitatilor de4a nascute. Aici a+em de a )ace, oarecum, cu o analogie la +iata unei )iinte unice, atotcuprin#atoare, cunoscatoare 1n sine 1nsasi a tuturor calitatilor. Traind +iata )ara sa 1nteleaga tot ceea ce se 1ntimpla cu el, omul a4unge la momentul mortii sale, adica la parasirea corpului )i#ic. Cu cit el a de+iat mai mult )ata de mediana, alegind ramura cea mai 1ndepartata si mai adinca, cu atit el si-a scurtat durata sederii sale pe pamintul )erm si cu atit mai mult si-a 1ngreunat siesi parcurgerea 1n +iitor a respecti+ei calitati. Imaginati-+a ca lungimea 1ntreaga a tulpinii repre#inta durata +ietii. E+ident ca, daca ramura este 1nclinata mult )ata de tulpina, +iata noastra se scurtea#a, asa cum se poate o-ser+a si din )ig. 1:. La un moment dat, ea poate sa se adune g%em ca pielea de sagrin* ca re#ultat are loc, dupa cum s-ar parea la prima +edere, moartea neasteptata 1n urma unui accident ne)ericit. ,e multe ori se pune 1ntre-area. de ce doi oameni la )el de pacatosi au destine di)erite7 Unul prospera timp 1ndelungat, iar celalalt moare 1n c%inuri, de tinar. C%estiunea consta 1n aceea ca oamenii care, la prima +edere, sint asemanatori, parcurg calitati cu totul di)erite sau pro+in din >one de nastere di)erite. ,ar, de la -atrini, se pretinde de o suta de ori mai mult si mai strict* ei pleaca din +iata 1n moarte spre a constienti#a acolo multe lucruri pentru ca, apoi, sa re+ina pe Pamint pentru a le 1ndrepta si a continua calea lor. urind, omul parcurge tot 1A )a#e ale ciclului de dupa moarte, 1n timpul carora el se pregateste pentru o noua 1ncarnare $ne re)erim aici tot la o cale de mi4loc, )ara mari 1naltari sau caderi 1ntr-una dintre calitati* acest tip de soarta o +om anali#a mai tir#iu, cind +om descrie >onele.

Zona a %%'a Aparitia vampirismului a fost precedata de caderile oamenilor din alte Zone Calitatea >onei a 11-a, 0A PI!IS UL, nu are dreptul, asemeni calitatilor celor doua >one 19, la e&istenta legitima. Aparitia +ampirismului a )ost precedata de caderile oamenilor din alte >one de in)luenta ale calitatilor* caderile au )ost generate de insu)icienta )ortei si puterii acestor oameni in mani)estarea potentelor lor sca#ute, ceea ce a dus la imprumutul de )orta de la semenii lor. Aceasta posi-ilitate a )ost )a+ori#ata de aspiratia unor oameni spre calitatea >onei a 19-a pasi+a. Sla-iciunea unora le-a o)erit posi-ilitatea altora sa se intareasca in detrimentul lor* sau, in+ers. )orta unora le a dat posi-ilitatea sa-i sla-easca pe altii. Intilnirea in acelasi strat )i#ic a oamenilor de di)erite calitati a dat modalitatea de interactiune la ni+elul sc%im-ului de energie, care nu se putea e)ectua in mod uni)orm, datorita capacitatilor di)erite ale oamenilor. Pre#enta oamenilor in planul )i#ic a mai o)erit un moti+ pentru aparitia +ampirismului. de#ec%ili-rul in alimentatie. Corpul necesita %rana )i#ica* corpul eteric $corp su-til al animalelor( necesita un sc%im- de energii la ni+eluri care nu-i sint speci)ice omului. energii de +ointa si se&uale. "mul su-til, legitim, ar )i tre-uit sa se %raneasca si sa )aca sc%im- numai cu energiile su-tile de deasupra "glin#ii si din stratul sau. "mul contemporan se %raneste din toate ni+elurile de energie, insa din straturile de deasupra "glin#ii ia numai <-= la suta din ratia sa. Insusi corpul primeste numai 90-:0 la suta din %rana sa, su- )orma de alimente, restul %ranirii se )ace prin sc%im-ul de energii la ni+el ori#ontal. .mului ii vine $reu fara sa comunice cu semenii sai ,e ce omului ii +ine greu )ara comunicarea cu semenii sai7 ,aca n-am pomeni despre principiile inalte ale asocierii si cola-orarii, ar tre-ui sa constatam )aptul ca lui nu-i este su)icienta %rana ori#ontala. Cum are loc %ranirea ori#ontala si care sint )ormele ei7 Sa le anali#am pe ni+ele. (ilda mielului blind La ni+elul 9a, totul arata parca total ino)ensi+. Constient sau nu, apare dorinta omului de a se spri4ini pe cine+a, de a )i incon4urat de cei apropiati sau de a se lipi de cine+a $mi-e )rica sa )iu singura* eu caut apropierea, societatea, eu +reau ca de mine sa ai-a gri4a cine+a(. Au loc primele incercari de a crea mediul propice pentru %ranire. Inca nu este clar in ce plan +a a+ea loc principala a-sor-tie de energie, insa mediul se creea#a constient, desi arareori cine+a intelege de ce )ace asta. ai degra-a se creea#a aparenta de -unatate, apropiere si umanitarism. Cum spune in pro+er-ul romanesc. mielul -lind suge la doua oi. Incepe propria repro)ilare su- )orma mielului -lind. Ce semnificatie are cititul fara discernamint Constructia mentala creata tre-uie sa )ie e&primata in )orme. Are loc trecerea la urmatorul ni+el - :a. $E&ista distinct si un +ampirism al inteligentei - %ranirea cu idei si concepte, care sint rumegate in permanenta. Cind nu-i mai a4ung propriile idei, omul se apuca de cititul )ara discernamint a tot ceea ce-i cade in mina, numai sa-si poata umple capul in)ometat* ascultarea radioului, +i#ionarea emisiunilor de tele+i#iune constituie o %rana permanenta pentru mintea

omului, a-sor-indu-i intr-atit +i-ratiile, incit nu mai ramine loc pentru receptarea inaltelor +i-ratii ale corpului tonic(. 7ranirea cu ener$iile cuvintelor La ni+elul :a $gitul - )orma(, se produce trecerea de la considerente la atragerea permanenta a scurgerii lor catre sine. Incepe %ranirea cu energiile cu+intelor. Unii se straduiesc sa stirneasca mila permanenta $+ai saracul, cit este de ne)ericit( si, cu asemenea )ormulari, ei se %ranesc* dar, prin aceasta, c%iar omul respecti+ se simte sarac si ne)ericit. Se )ormea#a un stereotip de conduita. o )ata ne)ericita, miscari molatece, iar )iecare gest parca inspira compasiune. Se produce trans)ormarea organismului, c%iar pina la celule* pot sa apara -olile, care sporesc ne)ericirea +ampirului. In )orma de inceput, la ni+elul :a, sint inca usor de urmarit propriile deprinderi si ele pot )i inlaturate in mod constient. ai tir#iu, acest lucru de+ine mai ane+oios pentru ca omul isi intra in rol intr-atit incit de4a nu mai poate sa sesi#e#e )ondul c%estiunii. 2orme de mani)estare la acest ni+el e&ista o sumedenie si aproape intotdeauna acestea par a )i ino)ensi+e. E&ista oameni )oarte -uni, gata oricind sa )aca )apte -une, insa, in sc%im-, ei asteapta si scot de la cei din 4ur cu+inte de multumire. Tu esti asa de -un, tu ai atita no-lete si esti atit de altruist' In realitate, interesul si pro)itul consta in a consuma din energiile celor din 4ur, su- )orma de aprecieri si cu+inte dulci. Unul din aspectele mai neplacute ale unor ast)el de relatii este incercarea unora de a-i lega de sine pe cei carora le-au )acut -inele, ca o consecinta a sentimentului indatorarii si a dorintei de a multumi -ine)acatorului. Iar -autorul de singe e mereu pre#ent si gata sa in)ulece din energiile de multumire, insa in mod o-ligatoriu lui ii sint necesare si cu+intele. 7ranirea cu impulsuri de iubire Asa incepe legatura cu energiile ni+elului ;a $inima in)erioara(, %ranirea cu impulsuri de iu-ire, atrase de simtaminte si mani)estari incitatoare de dragoste. ,e cele mai multe ori, la ast)el de interactiuni iau parte persoane de se&e di)erite* inducind celuilalt sentimente de iu-ire, sustinindu-le si mentinindu-le prin di+erse siretlicuri, unii isi creea#a o re#er+a de %rana pentru inima lor in)ometata. Inima acestora nu este in stare sa iu-easca cu ade+arat, dar e&citanti e&teriori nasc in ea +i-ratiile unor sentimente. S-a constatat ca oamenii cei mai sentimentali sint si cei mai duri si mai cru#i. Lacrimile de induiosare la citirea unei po+estiri sau la anumite scene dintr-un )ilm constituie incitari pentru anumite simtaminte, un surogat de iu-ire - dar %rana pentru inima este gata. Inima tremurinda a mamei este si ea tot un )el de %ranire cu energiile copilului. Se naste ast)el de+otamentul, o anume cordialitate, de )apt un sc%im- de energii pe ori#ontala la ni+elul inimii. Instinctul animalic de a strivi si de a minca ,orinta de a a-sor-i in sine insusi ne transpune la un ni+el energetic si mai sca#ut - <a. Intra in %ora energiile +ointei. Instinctul animalic de a stri+i si de a minca pune stapinire pe om. Impulsurile de a calca in picioare pe altii, de a di#ol+a +ointa altora, de a porni la lupta pentru a su-4uga, de a ucide, e+identia#a +ampirismul +ointei. E&ista oameni a caror simpla pre#enta pro+oaca scandaluri, ceea ce este tot un +ampirism al +ointei. ani)estarea spiritului de ura )ata de sine si )ata de altii, permanenta nemultumire duc la con)licte interioare si con)runtari

e&terioare. 8ucuria de pe urma durerii pro+ocate altora $sadismul( si auto)lagelarea $masoc%ismul( sint tot %raniri cu energiile +ointei la ni+el ori#ontal. -ampiri*area unui e$re$or de catre altul) mai puternic Sint numeroase ca#uri cind tari mai mici au solicitat sa )ie aparate de altele mai mari, sau ca#uri de supunere a unor state mai sla-e de catre altele mai puternice. 0ampiri#area unui egregor de catre altul mai puternic, unirea egregorilor marunti ai unor popoare intr-o singura putere nu sint decit aspecte di)erite ale calitatii >onei a 11-a. Folosirea sexului ca sursa de !ranire 2olosirea se&ului ca sursa de %ranire este una din cele mai des intilnite )orme de +ampirism. Un cerc mare de legaturi se&uale +or-este despre acumularea de energii la ni+elul =a, necesare pentru sustinerea propriei +italitati. Atractia se&uala )ata de unii oameni se e&plica prin uriasa putere a acestora de a a-sor-i energie. ,e regula, cei care se %ranesc cu ast)el de energii nu-si duc relatia pina la actul se&ual $acesta )iind de4a o mani)estare energetica la ni+elul ?a(. Acestia atrag in permanenta persoane de se& opus, de parca ar arunca o plasa de pescuit in toate partile, iar apoi acumulea#a in ei energia +ictimelor ca#ute in plasa lor. Permanenta dorinta se&uala $ca#uri e&treme )iind o-sesia se&uala si priapismul( la unii oameni +or-este c%iar despre %ranirea lor cu ast)el de energii. Energiile se&uale, in starea lor inalta, sint ENE!/II C!EAT"A!E. Utili#area lor in totalitate in partea in)erioara il pri+ea#a pe om de principiul creator si da o repre#entare de)ormata despre creatie. Aceasta de)ormare a a4uns in capul ung%iului in unele in+ataturi. Ideea de S%aEti, adica a suportului energetic se&ual pentru inaltarea spirituala, a )ost si mai este )olosita de di+erse religii. ,ar oare ce cale spirituala se poate intemeia pe +ampirism7 (roblema imprumutului de ener$ii ale vietii La ni+elul ?a, se pune de4a pro-lema imprumutului de energii ale +ietii si ale mortii. Procedeul cel mai e+ident de acaparare totala a energiei +ietii a )ost declarat si recunoscut drept o crima. Acesta este ce+a similar cu +iolul insotit de uciderea partenerului. 0ampirismul asupra energiilor Eundalini practic nu are )orma. A-sor-irea puterilor +itale poate )i complet ino-ser+a-ila din e&terior dar, deseori, se inc%eie cu moartea unuia dintre partenerii care au trait alaturi o +reme. Actul se&ual este si el un sc%im- de energii +iata - moarte. Necesar animalelor pentru a crea o noua generatie, la om actul se&ual a luat )orma unui permanent sc%im- de energii si pro+oaca scurgerea lor in straturile energetice in)erioare. In ca#ul unor raporturi se&uale des repetate, omul isi iroseste )ortele si ii dispar po)ta de mincare si dorinta de miscare. Are loc car-oni#area si a altor c%aEre - intrari, urmata de pustiirea interioara. #e modifica codul $enetic al celulelor corpului astral Incepind cu ni+elul ;a, +ampirismul patrunde intr-atit in carne si in singe, incit se modi)ica codul genetic al celulelor corpului astral. La caderea din aceasta >ona, celulele corpurilor su-tile nu se distrug, ci transmit mai departe in)ectia cu +ampirism. In reincarnarile urmatoare, +ampirul continua sa atace si sa +ampiri#e#e celulele straine, raspindind in ele molima. Ingreunindu-si continuu corpurile sale su-tile, la urma urmei el a4unge sa nu se mai poata incarna si ramine in astralul in)erior, in groapa >onei a 11-a.

Cine este #TA(IN2L Z.NEI Pentru el nu mai este posi-ila iesirea de acolo. In interiorul acestei gropi, continua e&pansiunea unora pe seama caderii si mai 4os a altora. !e#ultatul )inal al acestui proces s-ar putea sa )ie aparitia unui singur +ampir, cuprin#indu-i in el pe toti ceilalti, de+enind ast)el STAPINUL >"NEI. Pentru cei care s-au impotmolit cu totul in mlastina acestei calitati, deocamdata nu e&ista posi-ilitate de scapare $adica pentru cei care traiesc la ni+elurile =a si ?a(. Pentru +ampirii +ointei si pentru cei de la ni+elurile de mai sus, scaparea inca mai e&ista. Constienti#area deplina a starii sale si repulsia )ata de aceasta calitate ii con)era omului posi-ilitatea eli-erarii. A imprumuta ener$ie) la om) este o crima ,orinta omului de a o)eri si nu de a primi este impulsul pentru iesirea din >ona a 11-a. 0ampirismul tre-uie sa dispara cu totul de pe )ata Pamintului. A ne minca unii pe altii sau a imprumuta energie, la om, este o crima. ,e#+aluirea acestei calitati are loc su- mani)estarile pro)unde ale lui 0enus $sau TESTA( si ale semnului >odiacal al 2ecioarei $6E0A( - calitate a a-sor-tiei in sine, a unirii de dragul #amislirii. C%iar si calitatile denaturate si nenascute au o -a#a in calitatile de4a e&istente dar, din pacate, sint incorect constituite. Calitatea uni)icarii perceputa denaturat si posi-ilitatea culti+arii noului, speci)ice pentru Testa si Pamintului in +ampirism. Una din re)lectarile calitatii lui Cupiter - P!U,"NIS - o)era posi-ilitatea de a trium)a asupra intunericului si ar putea sa constituie iesirea din aceasta >ona 6e+a, s-au trans)ormat, in pro)un#imile. Zona a %&'a .#TE6 este calitatea ori$inalitatii Calitatea planetara a lui Saturn sau a lui "STE!, precum si unele ne+oi animalice ale omului au dus la ocuparea nisei li-ere a celei de a 1:-a >one. "STE! este calitatea originalitatii, a apro)undarii propriului Eu si timpul su-iecti+ $sau ritmul intregului +iu(* ele au dat la i+eala, in c%ip denaturat, calitatea >onei a 1:-a, care con+entional poate )i denumita ,ES2ATA!EA. In)ricosatoarea capacitate de i#olare care s-a a-atut asupra omului inca din +remurile cind s-a im-racat in %aine de piele a condus la adincirea in sine si la atentie indreptata inspre centrul sau. "mul a de+enit pentru sine singurul care este demn de atentie si incredere. Toate cele din 4ur au capatat rolul de mediu au&iliar. Totul a crescut pina la dimensiuni de necre#ut, cerintele interioare ale omului au de+enit singurele esentiale, iar posi-ilitatea de a-si satis)ace aceste ne+oi interioare a de+enit unicul tel. Asa s-a nascut aceasta aspiratie catre des)atare sau catre actiunea indreptata spre autosatis)actie, )ara a tine cont de interesele celor din 4ur. !itmul pulsatiilor propriei inimi si propria +iata au de+enit principiu dominant. Totul se in+irte in 4urul acestui centru, totul participa si trece la acest ritm* sau, spunind alt)el. Eu sint Soarele in sine insusi.

La nivelul 8a) prima se naste dorinta) constienta sau inconstienta ,rumul pe acest plan inclinat este simplu. La ni+elul 9a, prima se naste dorinta, constienta sau inconstienta, de a-si satis)ace propriile capricii. " data cu asta, pentru omul nostru, ceilalti dispar cu totul din cimpul sau +i#ual* nimanui nu-i +a dauna cu nimic daca eu ma +oi des)ata putin cu lucruri a-solut ino)ensi+e. icile des)atari ale omului cu o mincare, cu o aroma )ina sau cu o mu#ica placuta sint momente de adincire in sine insusi, de apel la simturile sale si la emotii. Instrumente ale simtirii sint aici organele )i#ice, iar asimilatori ai perceptiilor sint celulele eterice. /ustul, mirosul si au#ul mai )ine il apropie pe om de animale, deoarece este directionat ori#ontal. Incepe sa lucre#e intens corpul eteric, lipsindu-l pe om de posi-ilitatea de a-si asculta si celelalte corpuri su-tile. 2unctionarea cu intensitate marita a corpului eteric conduce la urmatorul pas. omului nu-i a4unge plinatatea sen#atiilor si a perceptiilor, nu-i mai a4unge des)atarea. Constructia interioara a formelor dorite de desfatare La ni+elul :a, incepe constructia interioara a )ormelor dorite de des)atare. +isele. Imaginatia omului cauta noi e&perimente de des)atare si ast)el se i+esc repre#entarile su-tile. Alt)el +or-ind, omul incepe sa raspindeasca in astralul in)erior )el de )el de imagini ale unor des)atari la care el ia parte. Asa are loc in astral in)estarea altora cu programe de des)atare si iata ca de4a toate +itrinele sint pline cu reclame care-i indeamna pe oameni sa se des)ete cu )elurite mincaruri si -auturi, cu )emei )rumoase, petreceri, e&cursii si multe altele. Cind viata se transforma intr'o sin$ura na*uinta+ incintarea simturilor Cu)undarea in amintiri despre trecutele des)atari si +isarea la cele +iitoare, in+irtirea si a)undarea treptata in groapa desc%isa in aceasta >ona )ac trecerea la urmatoarea etapa ni+elul ;a. 0iata se trans)orma aici intr-o singura na#uinta. incintarea simturilor si e&ta#ierea datorita lor. Intr-o stare normala, posi-ilitatile de a reali#a asa ce+a sint limitate, ceea ce impinge omul spre -etie. Alcoolul si drogurile dau posi-ilitatea adincirii in sine insusi si concentrarii numai asupra des)atarii interioare. Cautarea des)atarii in toate, in 4ale si in -ucurie, in dragoste si in ura etc., duce la disparitia ade+aratelor sentimente si la inlocuirea lor cu su-tila, dar si denaturata calitate a des)atarii. Cind desfatarea devine in intre$ime e$oista La ni+elul <a, des)atarea de+ine in intregime egoista si este cautata peste tot si in orice. Aici isi o)era ser+iciile cinematogra)ul si tele+i#iunea, unde omul se delectea#a cu )ilme si programe in care a-unda asasinatele si crimele de tot )elul, se&ualitatea desantata cu scene erotice, se&5 sau porno, prostitutia si %omose&ualitatea etc. 0ointa este indreptata numai si numai spre adincirea acestei calitati. Apare lipsa totala a atentiei si a interesului c%iar si pentru partenerul intru des)atare si des)riu. La nivelul sexual 5a) desfatarile sint dintre cele mai complete La ni+elul se&ual =a, des)atarile sint dintre cele mai complete. Creati+itatea se trans)orma in in+enti+itate. !itmul propriu de+ine din ce in ce mai su-til, la )el impulsurile si pulsatiile in sine insusi $interioare(. Partenerul incetea#a sa mai )ie necesar, auto-i#olarea patrunde intr-atit

de adinc in interior, incit se rupe in totalitate legatura cu mediul e&terior. "nanismul, de e&emplu, de+ine procedeul cel mai -un si la indemina pentru satis)actia in sine. La ni+elul =a se a4unge cind toate re#er+ele corpurilor )i#ic si eteric sint epui#ate si nu mai e&ista posi-ilitati de a gasi noi modalitati de des)atare. Trecerea la nivelul /a inseamna moartea sau trecerea la un nou tip de vibratii Trecerea la ni+elul ?a inseamna moartea sau trecerea la un nou tip de +i-ratii. 8alansarea intre se& si moarte, des)atarea la limita mortii permite cuplarea la +i-ratii de tonalitati si mai 4oase. Iesirea din timp sau e&istenta simultana in mai multe dimensiuni temporale creea#a sen#atia unei des)atari insuporta-ile, pe muc%ie de cutit, la limita dintre +iata si moarte. In ast)el de ca#uri, se modi)ica structura corpului astral* se do-indeste aptitudinea modi)icarii lui instantanee in )unctie de energiile e&terioare. In stra)undurile a-isului acestei >one, omul parca ar a-sor-i in el intreaga lume si de+ine, de )apt, un sistem indi+iduali#at pina la limita e&trema. Caderea din aceasta >ona duce la urmari deose-it de grele. "mul isi pierde toate corpurile, iar su)letul lui nimereste su- puterea dia+olului, adica in straturile cele mai 4oase ale Pamintului, pina la pra-usirea in spatiul cu 9; de calitati. Ce se afla in fundul $ropii Zonei a %&'a In )undul gropii >onei a 1:-a e&ista un canal - iesire intr-un alt spatiu cosmic, nespeci)ic naturii omului. Acest canal a )ost reali#at in +remuri imemoriale de catre A/II ATLANTI,EI, dintre care a plecat, prin aceasta gaura, o intreaga legiune $despre aceasta +om +or-i mai amanuntit cind +om e&amina >ona a 99-a(. Spatiul cu 9; de calitati inca de a-ia se construieste, iar corpurile su-tile ale omului constituie acolo unele din materialele de constructie. Scurgerea materialului cu 19 calitati in stratul cosmic urmator, de care sint interesati constructorii spatiului cu 9; de calitati, este impotri+a Legii. Insa istoria omenirii s-a des)asurat in asa )el incit, deocamdata, aceasta scurgere totusi e&ista* dar, intrucit aceasta se re)era la pro-leme de ordin Cosmic, ele nu )ac o-iectul pre#entei lucrari. Cele trei drastice posi-ilitati Nimerind in )undul gropii >onei a 1:-a, su)letul omului are la dispo#itie trei posi-ilitati. 1( sa ramina acolo pentru totdeauna, incetind sa e&iste de )apt, ca indi+id* o asemenea alegere rar se )ace intrucit, pentru cei care au nimerit in aceste straturi, principiul indi+idualitatii este cel mai important* 9( sa mearga inspre si mai in 4os, trecind in alt spatiu* :( sa-si reprimeasca corpurile su-tile si sa se reincarne#e, cu scopul de a-i ademeni in adincurile caderii sale si pe alti oameni. Ce ti se intimpla cind iesi din >ona a 1:-a !eincarnindu-se si +enind din >ona a 1:-a, oamenii isi intra in slu4-a sau, cum se #ice, isi +ind su)letul dia+olului. La iesire, ei primesc o mare re#er+a de energie, unele capacitati si o putere de atractie cu totul deose-ite. 2olosindu-se de aceste posi-ilitati ale lor, acestia ademenesc cit mai multi oameni, c%emindu-i spre des)atari dintre cele mai +ariate si di+ersi)icate. Pe unii dintre acesti ademenitori i-am putea numi Ung-i ai des)atarii si, pentru a

)i mai -ine intelese procedeele lor de amagire, sa amintim citi+a. Paganini, odigliani, adame Pompadour, arl5n onroe. Ei de+in renumiti in toata lumea, +edete e&centrice si originale, -om-e se&5, creatori de moda, compo#itori si artisti plastici, e&perti in arta culinara sau par)umerie* ei )ac totul cu un singur scop. sa atraga cit mai multa materie +ie in s)era des)atarii, sa-i impinga in gaura neagra pe cit mai multi oameni pe care, apoi, sa-i duca in spatiul cu 9; de calitati. Ce ar putea sa opreasca procesul de cadere La )el ca in >onele precedente, atitudinea constienta )ata de propriile mani)estari poate sa opreasca procesul de cadere in aceasta >ona si sa constituie un a4utor pentru a putea iesi din ea. Iar a iesi din aceasta >ona este necesar, deoarece orice concentrare in sine insusi )ara a tine cont si de interesele celor din 4ur, nu are dreptul la e&istenta. Pentru cel care ramine in aceasta calitate, nici un a4utor de sus nu este posi-il. "mul se retrage in sine insusi intr-atit incit rugaciunea lui merge pe un canal inselator si arata tot a des)atare. "espre nivelul falselor ru$aciuni Ast)el de rugaciuni, c%iar cu auto)lagelare, au )ost atit de multe in trecut, incit in >ona s-a creat o anume parte superioara. NI0ELU!ILE 2ALSEL"! !U/ACIUNI. Cel mai sus in aceasta s)era se gaseste "C6IUL 2ALS, care este imaginea )alsa a "c%iului Atot+a#ator al Legii. Pina la el este destul de usor de a4uns, )ara tensiuni si +eracitate. ,in >ona a 1:-a, parca s-ar )i constituit un mic uni+ers separat, care nutreste speranta ca )iinta cu 9; de calitati sa a-soar-a in sine cit mai mult material cu 19 calitati, pentru a reali#a pe deplin propriul uni+ers, desi acesta este nenascut si impotri+a Legii. Cu )iecare om care cade in aceasta >ona aceasta posi-ilitate sporeste. Imposi-ilitatea de a #aga#ui din interiorul Pamintului miscarea acestor energii a o-ligat 2ortele Cosmice sa ia asupra lor truda de a opri raspindirea acestei calitati, a acestui Egal Limitat al lui ,umne#eu. Zona a 4'a 9..##: Nu uitati sa tratati cu umor nu numai viata de *i cu *i) ci si problemele #lu3irii voastre "mul care a parcurs aceasta calitate +a gasi masura corecta a aprecierii de sine, a starii sale si a situatiei sale in relatiile cu ceilalti. El nu are pro-leme in relatiile cu cei din 4ur. El paseste cu usurinta in +iata si isi poarta li-er po+ara sa. Nu uitati sa tratati cu umor nu numai +iata de #i cu #i, ci si pro-lemele Slu4irii +oastre, iata urarea de drum -un a lui PA!DA, !egina acestei >one. Cel de-al optulea aestru, sosind in straturile dense, a adus cu el posi-ilitatea des)asurarii procesului de )ormare a constiintei +iitorului copil al Pamintului, a unui nou Eu care gindeste - indi+idualitatea. La ni+elul planetei superioare SI"N, aceasta are rasunetul de+enirii unui nou 0iu in matca Intregului uni+ersal. 2iecare nou Intreg tre-uie sa apara pe a&a Legii unice a 2iintarii, cu +ietuire pe o singura spita a timpului. Ce +rea sa insemne asta7 2a#ele ciclului unui intreg mai mare sint mai lungi, iar ale unuia mai mic, mai scurte Noi am +or-it de4a despre ciclurile pe care le traieste )iecare )iinta, )ie ea planeta sau om. 2a#ele

ciclului unui intreg mai mare sint mai lungi, iar ale unuia mai mic, mai scurte* ele se inscriu una in alta, are loc +iata unui ciclu in alt ciclu. Scurgerea timpul +ietii este un )enomen discret* intre )a#e, la granita dintre ele, este trasata SPITA TI PULUI. Con)orm legii spitei, )a#ele )iintelor, atit mari cit si mici, tre-uie sa coincida. Numai atunci se poate spune ca +iata indi+idului se inscrie in +iata intregului mai mare )ara nici un )el de greutati, aluneca ca unsa. Astrologia, ca stiinta despre in)luenta +ietii planetelor asupra +ietii oamenilor, se -a#ea#a c%iar pe raporturile dintre Intregul mare $de tipul planetelor si al semnelor >odiacale - ca purtatoare ale calitatilor( si om, ca intreg mic, asemanator celui mare. "mul, nascindu-se intro anumita situatie a po#itiilor planetelor, nu simte in)luenta lor, ci traieste in aceeasi calitate a ciclului cu planeta. Cu alte cu+inte, )a#ele ciclului +ietii omului se inscriu in )a#ele ciclurilor planetelor. Pornind de la aceste considerente, se poate )ace o paralela $si nu dependenta( intre com-inatia planetelor si cea a aspectelor. %8 calitati) %8 or$ane de simt) adica %8 c!a;re Sa anali#am unul dintre modelele care considera omul ca un sistem complet cu 19 calitati si care are 19 organe de simt, adica 19 c%aEre - intrari energetice. 1( Intrarea, punctul de deasupra )ontanelei. 0G - Calitatea trecerii Soarelui relati+ la locul si momentul nasterii omului, adica Ascendentul. 9( Capul, intelectul. :=0G . 9 @ 1A0G - In)luenta asupra principiului rational. /indirea, iuteala si )le&i-ilitatea mintii, capacitatea de do-indire a cunostintelor, raportul dintre constiinta si inconstient. :( /itul, mani)estarea )ormei. :=0G . : @ 190G - In)atisarea e&terioara* +or-irea, iscusinta de a e&prima ideea* mani)estarile +i#i-ile, capacitatea de a )ace ce+a. ;( Inima, sentimentele. :=0G . ; @ B0G - 0iata interioara, i#+oarele pro)unde* concentrarea potentelor pro+enite din pro)un#imile interioare. <( Ple&ul solar, +ointa. :=0G . < @ ?9G - ,orinta, pasiunile* concentrarea +ointei, potentele +oliti+e* sla-iciunile. =( Pu-isul, energiile se&uale. :=0G . = @ =0G - E&primarea de sine* talentul* armoni#area. ?( Patrunde toate c%aErele, nu are un punct al sau* unirea cu corpurile su-tile* ni+elul transcendental. :=0G . ? @ <1G H un rest de :G - Sarcina incarnarii* cunoasterea pro)unda a scopului nasterii.

:=0G - $<1G & ?( @ :G - Aici restul de :G inseamna posi-ilitatea eli-erarii de nodurile Earmice si iesirea inspre in sus, adica situarea e&act pe spita timpului si trecerea la o noua )a#a, opusa reciclarii, adica a rotirii in aceeasi calitate in decursul mai multor +ieti. Tinind cont de transcendenta, daca in loc de :=0G se iau :=<G $numarul #ilelor intr-un an(, atunci :=<G - $<1G & ?( @ AG - acelasi aspect, dar cu cea mai redusa posi-ilitate de reali#are, datorita departarii mai mari )ata de spita. Posi-ilitatea de a alege* aspect al 8alantei. A( Partea de 4os a coccisului. :=0G . A @ ;<G - Sarcina principala de a e&prima procesele pro)unde in legatura cu $;( inima. Legatura cu acumularile incarnarilor anterioare. Calitatea de -a#a in pre#enta +iata, aceea dupa care, in momentul mortii, se +eri)ica cele create sau cele distruse. ,upa aceasta, se tine socoteala Earmei. ani)estarile ade+arate si nu cele super)iciale, ale omului. B( Palmele. :=0G . B @ ;0G - Legaturile cu oamenii, atasamentele* )orma relatiilor reciproce cu cei din 4ur* )amilia, societatea, copiii. 10( /enunc%ii. :=0G . 10 @ :=G - !egla4ul aparatului +oliti+. Eu si societatea. /asirea propriului loc in mi4locul oamenilor, )ara a cadea in genunc%i. 11( Coapsele. :=0G . 11 @ :9G H un rest de AG - Aspectul satis)actiei, prosperitatea sau nemultumirea )ata de cele reali#ate. Tinind cont de transcendenta, daca in loc de :=0G luam :=<G, apare posi-ilitatea alegerii, adica li-erul ar-itru. AG H <G @ 1:G - Aspectul caderii, alegerea caii inspre in 4os, in+olutia. AG - <G @ :G - Aspectul inaltarii, e+olutia. 19( Calciiele. :=0G . 19 @ :0G - Com-inarea )ormei cu inima, unirea interiorului cu e&teriorul. Atasamentele din dragoste, casatoriile, pasiunile. 1:( Un ast)el de aspect, opus calitatii 1( - intrarea, nu e&ista. Acesta este punctul Lunii Negre LILIT6. !elatia dintre om si intreaga generatie. 2a#ele ciclurilor planetelor au o durata atit de lunga incit ele, in decursul a mii de ani, sint aproape nesc%im-ate si, spri4inindu-se pe progresia marilor intregi, din punctul de +edere al pamintenilor pot ser+i drept criteriu de calitate pentru parcurgerea in interiorul lor a unor cicluri mai scurte, ale unor indi+idualitati mai mici. Intocmind %arta astrologica a nasterii unui om, se poate presupune in care calitate si cu ce posi-ilitati potentiale a +enit el in aceasta

+iata. ,ar aceasta, in nici un ca#, nu inseamna ca ce ti-e scris la nastere, in )runte ti-e pus si ca se +a si implini. Intr-ade+ar, e&ista o predestinare, dar in ce parte o +a lua omul, depinde numai de el, caci pentru asta el dispune de li-er ar-itru in alegerea sa. 0a merge el lin in ciclu cu intregul a carui parte este sau +a stra-ate printre spini si maracini, in+irtind-se si ratacind printre limitari si indatoriri, incercind sa-si incadre#e +iata in limitele propriilor repre#entari sau ale repre#entarilor societatii in care a )ost educat - aceasta, intr-o anumita masura, depinde de el insusi. #tabilirea ec!ilibrului dintre "AT.6IE si LI E6TATEA INTE6I.A6A Ast)el ca pro-lema principala ce s-a coagulat in nisa >onei a A-a, a si de+enit c%estiunea pri+ind sta-ilirea ec%ili-rului dintre ,AT"!IE si LI8E!TATEA INTE!I"A!A, impacarea gindirii li-ere cu limitele impuse de catre societate. Precum a )ost si in cadrul calitatilor anali#ate anterior, aici sint doua principale de+ieri opuse una alteia. Adincita calitate a !acului $6AA(, care apare drept cautarea calitatii pure, incercarea de a trai in limitele Legii, conduce la con)runtari intre legea mani)estata in planul )i#ic si dorinta de a se mani)esta si reali#a intrun anumit domeniu de acti+itate. Are loc alegerea dintre supunerea oar-a )ata de un statut social sau +iata intre limite +esnice si gindirea li-era, criticismul, respingerea oricaror limitari sau con+eniente. Asta +rea sa insemne ori negarea dogmelor, mergind pina la ironi#area acestora, ori supunerea oar-a )ata de acestea. Si una si alta sint potri+nice esentei di+ine a omului si duc la gra+e dereglari interioare si la -oli. "espre comportamentul de turma "amenii, din )ire, sint cel mai mult inclinati sa perceapa dogmele drept ade+aruri si legi imua-ile dupa care ar )i datori sa traiasca. Con+ietuirea omului in societatea semenilor sai a dat nastere unor legi -a#ate pe con+eniente, create insa de indi+i#i mai puternici si cu mai mare in)luenta asupra celorlalti pe care, ast)el, si-i su-ordonau. Adresindu-ne preistoriei copiilor din aceasta >ona, constatam ca acestia au adus cu ei conser+atismul si in)le&i-ilitatea constiintei, mani)estarea comportamentului de turma. ,e#+oltindu-se in continuare, aceasta calitate s-a e&primat prin nasterea unor principii )erme de +iata, )ara a se tine cont de mersul e+olutiei. Permanenta )rina interioara, -a#ata pe intelegerea denaturata a datoriei, ii ingreunea#a omului mani)estarile si constituie un o-stacol in calea sa. ,rept re#ultat, omul de+ine indatorat - el este dator )ata de parinti si copii, el este dator societatii si, in s)irsit, )ata de el insusi. Ceea ce el considera datorie, c%iar daca asta contra+ine intuitiei lui interioare, il indepartea#a de la re#ol+area propriilor lui pro-leme, )erecindu-l in temnita indatorarii. "pinia pu-lica ii impune omului un anumit program de actiune care, treptat, conduce la respectarea resemnata a unor )orme, )ara ca acestea sa ai-a un continut interior. El de4a nu mai poate sa aprecie#e, in sensul real, ceea ce se intimpla in 4urul lui, nu mai +ede nimic in a)ara de propriile picioare. El se in+irte pe loc de parca ar a+ea storuri pe oc%i. Alcatuirea de )orme rigide nu-i da omului posi-ilitatea de#+oltari lui in continuare, a e+olutiei sale spirituale. Stiinta, in+atatura )ilo#o)ica de+in dogma. Arta a4unge in declin, din cau#a imposi-ilitatii de a iesi din cadrul impus al )ormelor presta-ilite. !espectarea resemnata a unei sc%eme da nastere rutinei si pesimismului, +iata isi pierde sensul datorita nenumaratelor granite, intrate intr-atita in trup si singe incit dincolo de ele nu mai e&ista de4a nimic. In opo*itie+ tendinta omului de a trai in afara le$ii

In opo*itie cu cele de mai sus se afla tendinta omului de a trai in afara le$ii) fara forme si fara o constitutie, Toti sint -uni de criticat - atit cei care au dreptate, cit si cei care sint +ino+ati. In orice c%estiune lipseste un punct de +edere distinct, incepe sa domneasca comportamentul dictatorial, de#ordinea si pustiirea interioara. Trecind de la negare la #e)lemea, aceasta cale se inc%eie, pur si simplu, cu -ataia de 4oc )ata de orice mani)estare, )ara e&ceptie. 8ir)ele si ironiile de prost gust, anecdotele si caricaturile sint rodul acestei calitati la unii oameni. Posi-ilitatea pro+ocarii risului arti)icial, )ara nici o legatura cu umorul, conduce la nasterea cloIn-eriei si a oglin#ilor strim-e, a maimutarelii si a -u)oneriei. Necesitatea de a-si )ace de lucru cu ce+a l-a dus pe om la crearea 4ocurilor super)iciale, a-stracte, cum sint. sa%ul, domino, rumm5, 4ocurile de carti de tot )elul, apoi si a mi4loacelor de distractie si amu#ament. caruselele, parcurile de distractii, etc. Fapturi create din ener$ia risului Procesul e&tins de cadere in aceasta calitate a permis ca, din emanatiile oamenilor, sa ia )iinta )apturi create din energia risului. Pentru su-#istenta acestora e&ista atit de multa %rana incit ele au capatat, practic, o e&istenta independenta. Unele dintre ele au o +irsta respecta-ila, e&istind inca din antic%itate. ,o-indind o +iata proprie in stratul eteric, ele au inceput sa-i impinga pe unii oameni la o agra+are si mai puternica a acestui aspect, cu singurul scop de asi sustine si asigura propria %ranire energetica. 2APTU!ILE !ISULUI iau parte la crearea a tot )elul de situatii %a#lii si comice pentru cei din 4ur, dar amare sau c%iar dureroase pentru +ictimele acestora. E&agerarea multor mani)estari, de e&emplu, in domeniul modei, este opera acestor )apturi. 8ucuria unor oameni de a duce pina la a-surd unele na#-itii de ale lor constituie o %rana dorita si aleasa pentru )apturile risului. Pe aceasta -a#a, ele sint )olosite de )ortele intunericului, care indruma )apturile risului catre un anumit )el de actiuni ca, de e&emplu, unele e&agerari de mai mare sau mai mica amploare, in des)asurarea unor rugaciuni sau ritualuri religioase. "espre sfintii care inca nu au fost prostituate sau sclavi Cel care s-a stins din +iata si nu a parcurs aceasta calitate, nu este in stare sa inteleaga si sa se aprecie#e pe sine si propriile pro-leme. A4ungind in corpul su-til, el isi inc%ipuie ca a parcurs in totalitate calea e+olutiei spirituale, iar intoarcerea lui intr-o noua incarnare, de multe ori tre-uie )acuta cu )orta. Asa au aparut s)intii care inca nu au )ost prostituate sau scla+i si care se considera, c%ipurile, inteleptiti in e&periente, )ara sa mai aspire spre acumularea de noi cunostinte. ,e)iciente e+idente in parcurgerea acestei calitati au a+ut multi oameni cele-ri. Intre acestia. ao-T#e-,ong - retragere cu totul in dictatura si stupiditate* El /reco - )orma )ara nici o sclipire de umor* "mar D%a55am - o -at4ocura asupra propriei cai* S%aEespeare - -at4ocura )ata de caile omului si sla-iciunile acestuia. Sta-ilirea unui ec%ili-ru intre societate si propria constiinta este o pro-lema importanta a +ietii noastre. Numai atingind un ast)el de ec%ili-ru omul se poate contopi cu Legea uni+ersala a, su- 2iintarii si poate sa se puna in slu4-a acestei Legi toate aspectele +ietii sale.

Zona a %5'a 9II7: Calitatea Zonei a 4'a este feminina) calitatea Zonei a %5'a este masculina Calitatea anterioara s-a re)erit la ceea ce il impiedeca pe om sa intre in +iata Intregului si sa-si uneasca ritmul propriu cu ritmul din 4urul sau. Calitatea >onei a A-a este )eminina, acolo iesirea din deplasarea lina in timp este pasi+a. Calitatea >onei a 1=-a este masculina si, aici, de+ierea este acti+a. ,easupra acestei >one domneste D""N $constelatia ,raconului( - calitatea Tatalui, acti+a, puternica, o +ointa proprie acti+a indreptata spre con)ormitatea cu Legea. ,e#+aluindu-se in +iata noastra, aceasta calitate capata, intrucit+a, un alt sens. In)luenta Capricornului $INN( in stratul ori#ontal de e&istenta in corp animalic acti+ea#a in om ego-ul, intensi)icind tendinta omului de a-si separa propria personalitate din Intreg - din )amilie, societate, stat, Pamint, cosmos. Concentrarea asupra propriului ego, indi+iduali#area totala, duce la separarea de mediul comun, c%iar pina la +iata intr-un timp propriu su- initierea in)luentei lui Saturn $"STE!(, ce poate duce pina la caderea din Intreg, adica la moartea din cau#a totalei indi+iduali#ari. Iata cuvintele lui L2CI") 6e$ele celei de a %5'a Zone+ Tru)ia si am-itia au o mare putere si il duc pe om spre o moarte naprasnica - pierderea semnului astral al personalitatii. Acela care s-a prins cu totul in acest lat isi pierde toate cunostintele si calitatile acumulate. El +a reincepe AN0ANTA!A sa de la inceput. ,upa moarte, indi+idul isi pierde toate corpurile sale, pastratoare ale memoriei timpurilor trecute. ulti dintre ei, )ara nici macar o um-ra de constiinta si memorie, ratacesc pina si asta#i in straturile in)erioare. Totul incepe cu o atentie e&agerata )ata de sine, )ata de propria personalitate. " data cu aceasta se su-linia#a, in mod deose-it, calitatile care il scot in e+identa pe om din rindul semenilor sai. Nu este important ce anume se e+identia#a, este insa important ca asta sa se scoata cit mai -ine in relie) si sa se ampli)ice. - Eu sint un geniu', - Eu sint regina )rumusetii', - Eu sint unsul lui ,umne#eu' Increderea interioara a omului in esenta sa e&traordinara are ne+oie de con)irmarea celor din 4ur. E -ine ca toti se inclina in )ata mea, pentru ca eu sint demn de admiratia lor. Cum e cu umflarea propriei autoritati Um)larea propriei autoritati necesita concentrarea permanenta asupra moti+ului admiratiei. Intreaga +ointa este indreptata spre intensi)icarea si su-linierea unui anumit plan al +ietii, in dauna armoniei si integritatii. !egina )rumusetii )ace -ai in lapte, )lamin#este cu a4utorul celor mai noi sisteme de alimentatie si incearca sa-si mentina in)atisarea prin toate procedeele accesi-ile. /eniul incearca sa par+ina intr-o situatie mai inalta, sa o-tina satis)acerea tuturor am-itiilor, la decoratii si onoruri. Sluga lui ,umne#eu, su- aparenta slu4irii, incearca sa o-tina recunoasterea sa drept in+atator, sa de+ina capetenie a ordinului, etc. Tru)ia omului sporeste, conducind spre na#uinta de a-i su-ordona autoritatii sale si pe cei nesupusi. Totala lipsa a autocriticii, imposi-ilitatea de a +edea in 4urul sau si altce+a in a)ara de ego-ul sau e&agerat, da nastere a)irmarii sale ra#-oinice asupra celorlalti. Pentru ingim)atul

de mare cali-ru, mi4locul de actiune poate sa de+ina aparatul de stat si legea locala, a4ungind pina la a -ate monede cu propriul pro)il. Increderea deplina a omului in dreptatea sa, imposi-ilitatea sa de a patrunde in esenta contradictiilor, sama+olnicia lui, duc si la inrautatirea situatiei personale a altora, c%iar pina la lipsirea lor de +iata, la completa i#olare, )ara a mai +edea si e&istenta a altce+a, la completa ingradire a li-ertatii de constiinta. In ce mod se produce scur$erea de ener$ie din Zona a %5'a inspre Zonele inferioare Personalitatea care a ca#ut din >ona a 1=-a, in ma4oritatea ca#urilor, spre s)irsitul +ietii de4a se a)la in >ona a 19-a acti+a, adica in calitatea trairii numai dupa propria +ointa. Totodata, un ast)el de om, detinator al unei mari s)ere de in)luenta, conduce spre cea de a 19-a >ona pasi+a $adica in calitatea unde se actionea#a con)orm unei +ointe straine( pe oamenii legati de el si care i se inc%ina. In acest mod se produce scurgerea de energie din >ona a 1=-a inspre >onele in)erioare. ,in cau#a comportamentului autoritar, in stiinta, arta si c%iar si in +iata spirituala, apare denaturarea ade+arului si a realitatii, instrainarea si )rinarea e+olutiei. Societatea sau cultura, in integralitatea lor, nu parcurg aceasta calitate, la ea participa numai personalitatile. In aceasta >ona nu e&ista in+atatura - e&ista numai in+atator. Posi-ilitatea de a cadea in tru)ie si totalitarism este cu atit mai mare si cu atit mai gra+e sint urmarile, cu cit este mai inalta po#itia sociala a indi+idului si cu cit sint mai multi oamenii care se inc%ina in )ata acestuia. Este posibila si umilirea de sine Este posi-ila a-aterea de la aceasta calitate si in partea cealalta, cea pasi+a. Umilirea de sine, desconsiderarea si negarea propriului Eu, ploconirea in )ata autoritatii altcui+a duce, de asemenea, la ruperea de Intreg. Acestea sint tot instrainarea, supunerea si pierderea constiintei de sine, care duc la lipsa de +ointa, la manipularea de catre altii si la de)initi+a moarte spirituala. Atit una, cit si cealalta dintre de+ieri de la calea de mi4loc, il despart pe om de +iata, adica de perceptia Intregului. "mul, spri4inindu-se pe personalitatea sa, are insa posi-ilitatea ca, sinteti#ind si e+aluind propria e&perienta, sa-si puna in acord actiunile cu Legea, sa de+ina unul din -locurile de piatra din piramida instaurarii si respectarii Legii. A+ind puterea de a nu se inco+oia sulo+ituri, de a re#ista si de a gasi propria intelegere a Legii, de a nu se supune in)luentelor pagu-oase si )ormelor traditionale, omul poate atinge ec%ili-rul calitatii celei de a 1=-a >one. ai spune LUCI,. Nu are nici o importanta care din -locurile de piatra esti tu, din +ir) sau din temelie. Nu e&ista +ir), )ara sa e&iste o temelie. Zona a %<'a 92##22: .mul este implicat in #lu3ire in calitate de participant activ "mul din planul )i#ic, -ene)iciind de indrumare din partea Ierar%iei, este implicat in Slu4ire in calitate de participant acti+, de )auritor al unor lucrari indreptate spre in)aptuirea Legii pe Pamint. El do-indeste posi-ilitatea de a-i in)luenta pe cei din 4ur nu numai prin cu+int, ci si

prin actiunile sale. Un grup de oameni, indrumati de glasul din inalt, acti+ind in domenii di)erite ale +ietii sociale, impune miscarea e+oluti+a a e+enimentelor. In momentul in care procesul de cunoastere este inc%eiat, incepe perioada acti+itatii asupra )ormei dense. Calitatea masculina acti+a a celei de a 1B-a >one indeamna la actiune, stimulea#a si concentrea#a e)orturile. In aceasta >ona este deose-it de puternica in)luenta calitatii Tatalui, propagata prin "TT - aspiratia, iar mai departe se de#+aluie prin IENN $8er-ec( - cura4ul, +ictoria, +ointa coordonata, supunerea )ata de Lege, toate orientate pe calea e+oluti+a, spre constienti#are, puritate si Acti+itatea Creatoare a amei. Sarcina Slu4itorilor in aceasta >ona consta in puri)icarea )ormelor si instituirea )ormelor legitime pe Pamint. 8A2" ET, !egele celei de a 1B-a >one, spune. Spri4inindu-se pe corpul )i#ic, omul, prin intermediul diri4arii copiilor mei, )apturile astrale ale )acerii - Uniile, poate actiona energic asupra mersului e+enimentelor mondiale, pre+enind tragediile si nenorocirile, poate sa mearga spre culti+area cu succes a unor noi )orme mai pure de e&istenta, sa organi#e#e e+enimentele care sa conduca la e+olutia Pamintului, )ara ororile mortii si pierderilor. Initierea ascunsa a actiunii Cel mai adesea, omul actionea#a su- imperiul di)eritelor in)luente, )ara sa-si dea seama despre initierea ascunsa a actiunii. ,ar despre asta s-a +or-it de4a cind s-au anali#at cele doua >one 19. ulti oameni au trait su- in)luenta unor )orte di+erse, acti+ind cind pentru e+olutie, cind pentru in+olutie. " actiune ca atare la ni+elul )i#ic al e&istentei tre-uie sa )ie in concordanta cu actiunile din planurile su-tile. Apare posi-ilitatea de a actiona su- Indrumare, ceea ce insa nu e&clude si posi-ilitatea de a )i su- manipularea Uniilor. Numai celui care a atins +ir)ul >onei a 1B-a i se o)era posi-ilitatea cooperarii cu )apturile astralului. A-senta propriilor dorinte $>ona a 1?-a( plus concentrarea +ointei omului a4uns in acest stadiu, pot trasa sarcini Teliilor si pot controla indeplinirea lor. Aceasta calitate, a+ind la -a#a un puternic spirit acti+, nu s-a mentinut numai la ni+elul Slu4irii si, la )el ca in toate celelalte >one, a do-indit si o orientare modi)icata in mediul oamenilor. Na#uinta impetuoasa de a acti+a, de a )i mereu in +iltoarea e+enimentelor, ii indepartea#a pe oameni de ASCULTA!E si IN,!U A!E si ii )ace sa a-andone#e un scop inalt si pro)und spiritual pentru o acti+itate super)iciala, mai mult galagioasa si de )atada. Acti+itatea ca atare, de orice )el, de+ine un sens al +ietii, cum s-ar #ice o acti+itate de dragul acti+itatii sau, mai pe romaneste, pentru a se a)la in trea-a. Cautarea unor anume )orme proprii ale )acerii conduce la delimitarea unor )orme de acti+itate, la nasterea si e+identierea unor noi )orme din altele +ec%i, mai mult sau mai putin integrate. ,e e&emplu, stiinta s-a destramat intr-un sir nes)irsit de stiinte particulare, care la rindul lor s-au impartit in specialitati, a+ute in +edere ca domenii de acti+itate pentru anumiti specialisti. A disparut comunitatea si comuniunea, integritatea si armonia. 2ormele au inceput sa se conser+e, sa se indi+iduali#e#e si sa se restringa. Pe de alta parte, a aparut tendinta de nimicire a tuturor )ormelor )ara e&ceptie, )ie ca era +or-a despre o in+atatura, orinduire sociala, )orma de stat, casa etc., )ara a alege nimic din ceea ce a )ost +aloros in tot ce s-a reali#at in cursul e+olutiei. ,e aici se trag. negarea a tot si toate, ni%ilismul, ateismul ra#-oinic si armele de distrugere a tuturor )ormelor impreuna cu +iul cuprins in ele. ,e+ierea omului de la aceasta calitate il lipseste de posi-ilitatea de a diri4a )apturile din astral, conduce la pierderea capacitatii ascultarii si la co-orirea in continuare pe scara energiilor spre calitatile >onelor 19.

.mul devine propa$ator al Le$ii pe (amint) in planul fi*ic Actionind in spiritul celei de a 1B-a >one, omul de+ine propagator al Legii pe Pamint, in planul )i#ic. In structura care s-a )ormat in decursul timpului in conditiile terestre, nu poate e&ista o Ierar%ie acti+a )ara repre#entanti a)lati in corp )i#ic. Numai a)lindu-se in corp )i#ic omul are posi-ilitatea de a diri4a )apturile astrale. UNIILE, care nu s-au intrupat nici macar o data, nu sint prea deran4ate de lipsa de acti+itate si nici nu se prea straduiesc sa participe la cele ce se intimpla pe Pamint. Numai cele mai insistente si )erme apeluri si solicitari, nascute din disperare sau dintr-o +ointa puternica, silesc Uniile sa se supuna si sa indeplineasca ceea ce se doreste. ,ar, de multe ori, ceea ce re#ulta dintr-o ast)el de implicare poate )i cu totul neasteptat pentru solicitant. Uniile nu au urec%i in acceptia noastra, ele percep insa cele mai concentrate energii care, de alt)el, le si dictea#a planul de actiune. ,aca +oi +a +eti ruga sau cereti $cel mai adesea, c%iar in timp ce +a rugati sau solicitati cu ardoare ce+a lui ,umne#eu, lucrea#a mai intens o anumita energie orientata, care nimereste la Unii sau este interceptata de catre acestea ca niste locatori( ce+a anume, dar in adincul su)letului doriti altce+a, )iti siguri ca se +a indeplini dorinta +oastra tainica. ,e aceea se si atrage atentia ca tre-uie sa a+em o gri4a deose-ita )ata de puritatea rugaciunii* deci, +eri)icati -ine mai inainte ceea ce doriti cu ade+arat. In acest sens, o para-ola redata de "s%o este graitoare. un om s-a rugat ca ,omnul sa-l scoata din saracie, sa ai-a si el odata parte de -ogatie si drept re#ultat, nu dupa mult timp, i-a murit un )rate -ogat. ,iri4ind )apturile )acerii, inconstient noi le putem sugera +arianta noastra de reali#are a telului urmarit, determinind ast)el des)asurarea ulterioara a e+enimentelor. E&ista, de asemenea, solicitari greu sau c%iar imposi-il de indeplinit, datorita -analitatii lor. Iata dar ca )aptura care se ocupa de -ani, 8ANC" ET, se 4eluieste. - Toti +or numai -ani, toti striga mereu. 8ani' -ani' -ani', dar pentru a le da la unii tre-uie luat de la altii, si asa la nes)irsitF . insarcinare se deosebeste printr'o orientare speciala si prin forta Ideii venite de sus Insarcinarea primita de un om care )ace parte din Ierar%ia Slu4itorilor se deose-este printr-o orientare speciala si prin )orta Ideii +enite de sus. Puterea poruncii este sustinuta si de mediul incon4urator, asta deoarece ea nu este )olosita in scopuri egoiste personale, ci in )olosul e+olutiei. In 8i-lie, sint pre#entate numeroase e&emple, cind !egii $ca sim-ol al celor care detin puterea( au actionat cu porunca de sus si au sa+irsit )apte in con)ormitate cu Legea de#+oltarii din acele +remuri. Legat de )aptul ca acestea au )ost cicluri ale Pamintului ca Intreg, indreptate inspre in 4os, spre cunoastere, re#ultatele acestor actiuni ale lor au )ost cuceririle $ca modalitate de raspindire a ci+ili#atiei si de sc%im-uri intre culturi( si moartea $ca posi-ilitate de accelerare a )a#elor +ietii indi+i#ilor in scopul parcurgerii mai rapide a calitatilor(* dar, actionind in con)ormitate cu Legea, ca Slu4itori ai acesteia, ei nu au do-indit o Earma personala negati+a. Increderea celui indrumat )ata de glasul din inalt, care dictea#a modul de actiune, este principiul de -a#a in +iata celei de a 1B-a >one.

Trebuie sa fie de*valuite straturile cinci si sase de deasupra .$lin*ii mediane In pre#ent, )a#a ciclului in care se gaseste e+olutia Pamintului este de asa natura incit tre-uie sa )ie de#+aluite straturile cinci si sase de deasupra "glin#ii mediane, sa inceapa uni)icarea Constiintei din Inalt cu mintea omului si tre-uie ca su-tilul sa patrunda in dens. Alt)el spus,

omenirea este datoare sa paraseasca stratul animalic in )a+oarea animalelor si sa treaca in starea celui de al cincilea corp, cel despre care s-a +or-it de4a mai sus. Cimpul mental comun care s-a creat la ni+elul >onelor a <-a si a 1B-a incepe sa patrunda in materialul de su"glinda mediana, din care o parte il poarta omul, in interiorul sau. "amenii insa, in marea lor ma4oritate, nu sint inca pregatiti sa eli-ere#e stratul animalelor, iar o trecere -rusca in noua stare ar putea a+ea un s)irsit dureros* dar timpul Pamintului s-a implinit, ast)el ca trecerea este iminenta si ine+ita-ila. In con)ormitate cu des)asurarea )ireasca a e+enimentelor, atractia dintre timp si energii $)ormal, asta consta in concursul de impre4urari care )a+ori#ea#a cele ce se intimpla( poate sa pro+oace situatii care sa conduca la parasirea in masa de catre oameni a corpurilor animalice $ra#-oaiele mondiale sau marile catastro)e geologice si cosmice(. Natural ca in ast)el de e+enimente se +or implica Ierar%iile 2aptuitorilor si, dupa cum s-au des)asurat e+enimentele glo-ale in ultimii ani $caderea comunismului, )rec+enta mai mare a unor catastro)e geologice si climatice, acti+i#area )ara precedent a terorismului )undamentalist religios si nationalist, aparitia unor -oli in)ectioase incura-ile, crearea de catre om a unor noi arme de distrugere in masa, etc.(, se prea poate ca ele sint de4a implicate. Umanismul care-i caracteri#ea#a pe Slu4itori o)era posi-ilitatea de a gasi modalitati mai linistite si mai continue de tran#itie a omenirii in noua stare, care sa nu duca la tragedii si traume psi%ice. Este desc%isa posi-ilitatea cunoasterii si a na#uintei constiente catre +iata in cel de-al cincilea corp su-til, unde nu e&ista )rica de moarte si programele animalice, nedemne pentru )iinta umana. "espre IE6A67IA T6.NZIL.6 Cea mai +ec%e si mai acti+a Ierar%ie din aura Pamintului este IE!A!6IA T!"N>IL"!. In )runtea ei se gasesc Slu4itori care se a)la in corpul cel mai su-til, sta-il - transcendent. Intre ei sint dintre cei care s-au intrupat pe Pamint, dar si altii care nu au )ost niciodata in corp )i#ic. Ei preiau si propaga inspre in 4os, pe straturi, P!INCIPIUL C"S IC AL TI PULUI si il pun in concordanta cu starea din interiorul Pamintului. La ni+elul granitei e&terioare a Aurei Pamintului, la oglinda ei e&terioara, se gasesc structurile de -a#a care %otarasc legaturile dintre +remuri si e+enimente. Aici, inalte Indi+idualitati sint purtatoare ale principiilor planetare si, -a#indu-se pe energia sistemului solar, trans)orma si distri-uie in 4os )lu&urile in+oluti+e si e+oluti+e. Aceste po#itii indi+iduale sint ocupate cu sc%im-ul de di)eriti Slu4itori, cunoscuti inca din indepartata antic%itate si numiti drept IN/E!II PLANETEL"!. ,e e&emplu, la +ec%ii e+rei. 0enus a+ea pe 6anniel, ercur - pe !a)ael, iar Soarele - pe ic%ael. Aproape toate planetele a+eau ingeri cunoscuti, dar e&istau si unii tainici, a caror cunoastere era tinuta in secret si se transmitea numai intre cei initiati. Ast)el era si cunoasterea despre cele patru tainice planete-asteroi#i. E)e-, /%e-a, Elita si Epsilon si despre semni)icatia celor doua principii. Pamint - /ea si Pluto - Dron. Ce este =2GA (AMINT2L2I In )ig. 1=, in dreapta, este repre#entata JU/A PA INTULUI. Acti+itatea ei se des)asoara dupa Prima !a#a si su- actiunea ei se des)asoara in mare parte intreaga +iata pe Pamint, mersul in+oluti+ al coagularii si co-oririi in materie. ercur repre#inta sc%im-area )ormelor, statelor, orinduirilor, partidelor etc. Uranus repre#inta gradul de insatis)actie, temperamentul, atitarea, acumularea energiilor in anumite puncte si e&plo#ia din interior, trans)ormarea tuturor energiilor interioare. Pluto repre#inta polari#area, sugestia, manipularea, lucrul cu su-constientul. Printr-o rotire a acestei Juga in 4urul a&ei sale, se in)aptuieste o cotitura in des)asurarea e+enimentelor reale. Punctul de aplicare a )ortelor in aceasta Juga este planeta-

asteroid Elita, care inseamna miscarea spiralata, repetarea. Principiul care da ciclicitatea si de)ineste timpul, aici si peste tot, este Saturn, po#itionat in partea de 4os. Aceasta Juga se a)la intr-o miscare lenta permanenta, pro+ocind o cu)undare in timp )ara un salt calitati+, aceasta an dupa an, ci+ili#atie dupa ci+ili#atie, o repetare a ciclurilor la nes)irsit, o a)undare spiralata lenta, In mi4locul acestui sistem se a)la JU/A 2"CULUI, care parcurge cea de a 9-a !a#a. Aici, Soarele inseamna aparitia +ietii, codul genetic, selectia naturala, gintile si rasele. arte repre#inta )unctiile iu-irii si dorintelor, marile sc%im-ari, procedeul de )ecundare. Cupiter repre#inta )ocul spiritual mingiietor, cotitura in constiinta oamenilor, dar numai a acelora care dispun de un aparat de perceptie a constiintei* energia lui Cupiter patrunde ca o ra#a su-tila in creierul oamenilor, da posi-ilitatea pre#entei in dimensiuni di)erite ale spatiului. Punctul de spri4in este planeta-asteroid /%e-a, care repre#inta sc%im-area, pulsatia, indatorirea. !otirea acestei Juga in 4urul a&ei sale produce o intensi)icare -rusca a )ortelor si modi)icarea cursului timpului. C%iar si o oscilatie sla-a a rotii 2ocului produce sc%im-ari glo-ale pe Pamint $ra#-oaie, re+olutii etc.(. Pentru ca Juga 2ocului $ca si celelalte Juga( sa inceapa sa actione#e, principiile planetei tainice si ale lui Saturn tre-uie sa )ie preluate constient asupra lor de catre T!"N>II care traiesc in corpuri )i#ice. Juga 2ocului a e)ectuat pina in pre#ent o singura rotatie completa, aducind prin aceasta deplasarea a&ei Pamintului, potopul si perioada glaciara. 0remurile sint asta#i de asa natura incit JU/A 2"CULUI se pregateste pentru o noua rotatie. Tensiunile de tot )elul din 4urul nostru indica )ara ec%i+oc acest lucru. Sc%im-area cursului e+enimentelor, indreptindu-le pe o alta matca, s-ar putea produce daca ar inter+eni JU/A APEI, care pina in pre#ent a )ost inacti+a si care actionea#a pe cea de a :-a !a#a. Aici Pamintul inseamna restituirea, locul aplicarii )ortelor, po#itiile descoperite. Neptun repre#inta trans)ormarea constiintei, declansarea capacitatilor inacti+e $celulele creierului, )ortele naturii(, potentialitatile. 0enus repre#inta acti+itatea creatoare, tensiunea energiilor se&uale, supa terestra primordiala. !otirea acestei Juga a Apei +a aduce un sistem al scurgerii timpului )ara sc%im-ari -ruste, cu un )lu& e+oluti+. Punctul de aplicare este mica planeta-asteroid E)e-, repre#entind sc%im-area calitati+a, miscarea, #-orul. Pirg%ia de aplicare a )ortei, corespun#atoare timpului si locului, +a )i energia amei Cenusii, cometa 6alle5.

%ttp.KKaum.adminii.ro