UNIVESITATEA de VEST din TIMIOARA FACULTATEA DE ECONOMIE i de ADMINISTRARE a AFACERILOR

ANALIZA UTILIZRII RESURSELOR UMANE S.C. JOHNSONS CONTROLS S.R.L

Conf.univ.dr. Marius Ioan PANTEA

marius.pantea@feaa.uvt.r

Banceanu Elena Betuela Stroe Irina Adriana MRU, anul II

Timioara, 2014

CUPRINS:

1.Analiza si diagnosticul eficientei resurselor umane.............................................................2 1.1Analiza utilizarii extensive a resurselor umane.....................................................2 1.2Analiza utilizarii intensive a resurselor umane......................................................

2.Studiu de caz !o"nsons Controls............................................................................................# 2.1 Analiza utilizarii extensive a resurselor umane..................................................$ 2.2Analiza utilizarii intensive a resurselor umane...................................................12 %. Concluzii &i'liografie

1.Analiza si diagnosticul eficientei gestiunii resurselor umane

Analiza utilizarii potentialului uman poate fi privita sub dublu aspect, respectiv ca utilizare de tip extensiv a timpului de munca! si respectiv ca utilizare de tip intensiv productivitatea muncii!. 1.1 Analiza utilizarii extensive a resurselor umane Aprecierea utilizarii extensive a factorului uman de care dispune o societate comerciala presupune analiza i dia"nosticul folosirii timpului de munca. #rincipalele cate"orii notionale corespunzatoare timpului de munca sunt$ % % fondul de timp calendaristic (TC) determinat prin multiplicarea numarului mediu de salariati cu numarul de zile calendaristice ale perioadei luate in considerare& fondul de timp maxim disponibil (TMD) obtinut prin deducerea din valoarea fondului de timp calendaristic a fondului de timp corespunzator zilelor libere de la finele saptamanii, a sarbatorilor le"ale i respectiv a numarului de zile de concedii de odi'na& timpul efectiv lucrat (TL) timpul nelucrat din cauze justificate (TNJ) cum ar fi timpul afectat concediilor medicale, concediilor pentru cretereai in"ri(irea copilului, zilele libere acordate pentru evenimente deosebite din viata an"a(atului casatorie, deces in familie, etc.!, opriri accidentale ale proceselor productive pene de curent, etc.! timpul nelucrat din cauze nejustificate (TNN) respectiv timpul de munca nerenumerat "enerat de absente nemotivate, "reve, concedii fara plata.

% %

Analiza statica i dinamica a timpului de munca implica utilizarea urmatorului sistem de indicatori$ a! "radul de utilizare a fondului de timp calendaristic )*+!$

)*+ , *-.*+ !x /00 b! "radul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil )*M1!$

)*M1 , *-.*M1 ! x /00 c! "radul de neutilizare a fondului de timp maxim disponibil )2*M1!$

d!

"radul de utilizare a duratei medii a zilei de lucru )3-!$

)3- , 1E.12 ! x /00 unde$ 1E 4 durata efectiva a zilei de lucru& 12 4 durata normata a zilei de lucru.

1.2Analiza utilizarii intensive a resurselor umane

Indicatorii clasici folositi pentru aprecierea utilizarii intensive a factorului uman sunt productivitatea muncii i profitul pe salariat. Productivitatea muncii (W) este definita de catre 5r"anizatia de +ooperare Economica i 1ezvoltare 4 5E+1 4 ca fiind raportul dintre un indicator de rezultat efect! i unul de potential678. -a nivel macroeoconomic, ca indicatori de rezultate se utilizeaza produsul intern brut #2B! sau valoarea adau"ata bruta exprimarea realizandu%se in preturi constante. +ele mai uzuale forme de masurare a potentialului sunt prin intermediul numarului de ore lucrate *! sau a numarului de personal utilizat 2s!. 9ntr%o acceptiune mai lar"a, productivitatea muncii constituie expresia sintetica a eficientei utilizarii factorilor de productie in cadrul unor activitati care au ca rezultat bunuri economice. -a nivel microeconomic, ca indicatori de rezultate se utilizeaza $ productia marfa fabricata :f!, productia exercitiului :ex!, cifra de afaceri +A! i valoarea adau"ata ;A!. < , :f, :ex, +A, ;A! . 2s *! Formele productivitatii muncii a! % % % in functie de intervalul de timp luat in considerare se pot delimita urmatoarele forme ale productivitatii muncii $ productivitatea orara a muncii <'!& productivitatea zilnica a muncii <z! & productivitatea anuala a muncii <a!.

Modul de determinare a fiecarei forme in parte este redat in cadrul tabelului de mai (os. *abel % Relatiile dintre formele productivitatii muncii (enumire indicator #roductivitatea orara a muncii #roductivitatea zilnica a muncii #roductivitatea anuala a muncii unde $ 2z 4 numarul mediu de zile lucrate pe an de catre un salariat & 2' 4 numarul mediu de ore lucrate pe zi de catre un salariat durata medie a zilei de lucru! 2s 4 numarul mediu de salariati b! % % dupa forma de exprimare $ productivitate exprimata in unitati fizice& productivitate exprimata sub forma valorica. +ea mai raspandita forma este cea valorica deoarece permite "eneralizarea nivelului i a dinamicii acesteia precum i realizarea de corelatii intre diversele laturi ale activitatii. Sim'ol <' <z <a Relatie de calcul

Productivitatea marginala a muncii se definete ca variatia rezultatului efectului % :! "enerata de modificarea cantitatii de munca a timpului lucrat % *! sau a numarului de personal 2s!. <m , =:.=* sau <m , =:.=2s. 9n functie de dinamica celor doi indicatori pot fi delimitate trei cazuri $ % % % randamente crescatoare $ ma(orarea timpului de munca sau a numarului de salariati determina creterea intr%un ritm superior a productiei fabricate sau vandute! & randamente constante $ ma(orarea timpului de munca sau a numarului de salariati "enereaza sporirea in acelai ritm a productiei & randamente descrescatoare $ ma(orarea timpului de munca sau a numarului de salariati conduce la creterea intr%un ritm inferior sau c'iar la scaderea productiei.

Factori care influenteaza nivelul productivitatii muncii 1ei, in sens restrans productivitatea muncii reflecta eficienta utilizarii factorului uman, in mod evident, nivelul sau este consecinta actiunii unui ansamblu de factori, inclusiv a celui material. Un studiu cu privire la dezvoltarea industriei i creterea performantelor efectuat in Marea Britanie a concluzionat$ >?actorii care influenteaza productivitatea muncii sunt aceeai care influenteaza performantele la nivelul "lobal al unei firmei. Acetia includ$ /! factori fizici i or"anici, locatia, factori te'nolo"ici& @! valori culturale, atitudini specifice individului, factori motivationali i comportamentali& A! factori internationali 4 de exemplu "radul de inovatie i eficienta al mana"erilor i respectiv actionarilor firmelor cu capital strain& B! mediul politico%le"islativ precum i capacitatile mana"eriale& 7! nivelul de flexibilitate pe piata interna a muncii i C! recompensele individualei sistemul de salarizare, eficienta demonstrata in procesul de recrutare, pre"atire i comunicare cu resursele umane, sistemul de stimulente practicat.D +aile principale de ma(orare a productivitatii muncii pot fi sintetizate conform sc'emei de mai (os $

@.Studiu de caz Eo'nsons +ontrols

Eo'nson +ontrols 2FSE$ E+I! este un lider "lobal Gn experienHI auto, eficienHI Gn construcHii Ji soluHii ener"etice Eo'nson +ontrols are /C@.000 de an"a(aHi Gn peste /.A00 de locaHii care deservesc clienHi din /@7 de HIri ?ondatI Gn /KK7, compania GJi are sediul Gn MilLauMee, <isconsin. Eo'nson +ontrols s%a dezvoltat remarcabil de cNnd #rofesorul <arren Eo'nson a fondat compania care sI%i fabrice invenHia sa, termostatul electric de camerI. 1e la GnfiinHare Gn /KK7, Eo'nson +ontrols s%a dezvoltat Gntr%un lider "lobal Gn experienHI auto, eficienHI Gn construcHii Ji soluHii ener"etice. +ompania furnizeazI interioare auto in"enioase care a(utI la sporirea confortului, si"uranHei Ji plIcerii Gn conducere. #entru clIdiri, aceasta oferI produse Ji servicii care optimizeazI consumul de ener"ie Ji GmbunItIHesc confortul Ji si"uranHa. Eo'nson +ontrols furnizeazI de asemenea acumulatori pentru automobile Ji ve'icule electrice%'ibrid, GmpreunI cu proiectare de sisteme Ji expertizI Gn GntreHinere. Eo'nson +ontrols are ca viziune o lume mai confortabila mai si"ura si mai durabila ExperienHI Auto$ -ider "lobal Gn sisteme de interior pentru ve'icule uJoare inclusiv automobile Ji camionete. Sistemele furnizate includ scaune, plafon, uJI, tablouri de bord, depozitare electronice. SoluHii Ener"etice$ +el mai mare producItor mondial de acumulatori auto plumb%acid Ji dezvoltator de acumulatori cu compoziHie c'imicI sofisticatI. Aproximativ K0O din acumulatori sunt vNnduHi prin piaHa auto secundarI Ji @0O sunt vNnduHi ca ec'ipament ori"inal. EficienHI Gn +onstrucHii$ #restator principal de servicii complete pentru ec'ipamente mecanice, precum Ji pentru sistemele care controleazI GncIlzirea, ventilarea, climatizarea, iluminarea P;A+!, si"uranHa Ji prevenirea incendiilor Gn clIdirile nerezidenHiale. Serviciile includ GntreHinere mecanicI Ji electricI completI. -ider mondial al "estionIrii inte"rate a imobilelor pentru companiile din clasamentul ?ortune 700, administrNnd peste /00 de milioane de metri pItraHi Gn Gntrea"a lume. Au actiuni cotate la bursa din 2eL ForM cu simbolul E+I. Eo'nson +ontrol a fost numit unul dintre cele mai bune companii din SUA pentru relaia cu investitorii, potrivit revistei Institutional Investor.#ublicatia i%a onorat, de asemenea, Bruce Mc1onald, +'ief ?inancial 5fficer, Eo'nson +ontrols, i )len #onczaM, vice%presedinte, Relatii cu Investitorii, Eo'nson +ontrols. Q

5datI cu ac'iziHia F5RR International, noua companie Eo'nson +ontrols este mai puternicI Ji mai diversificatI. +lienHii noJtri sunt diferiHi pretutindeni, cu condiHii de piaHI Ji nevoi distincte. Suntem bucuroJi sI putem rIspunde acestor nevoi cu linia noastrI inte"ralI de produse Ji servicii atNt pentru ec'ipament mecanic, cNt Ji pentru control. !o"nsons Controls )imisoara #roducItorul american de componente pentru automobile Eo'nson +ontrols, care deHine mai multe fabrici Gn RomNnia, a cumpIrat divizia auto a companiei Spumotim *imiJoara, producItoare de spumI poliuretanicI pentru sectorul de profil. +onsiliul +oncurenHei din Ro% mNnia Ji%a dat acordul pentru aceastI tranzacHie la sfNrJitul lunii noiembrie, potrivit unui comunicat al Eo'nson +ontrols. *ermenii tranzacHiei nu au fost dezvIluiHi. #rin ac'iziHia Spumotim, Eo'nson +ontrols GJi adapteazI capacitatea de producHie la creJterea anticipatI a pieHei Ji se poziHioneazI ca furnizor principal de componente pentru scaune din re"iune. #e lNn"I produsele din spumI poliuretanicI, Eo'nson +ontrols fabricI Ji componente din metal pentru scaune Ji mecanisme, 'use Ji tapiHerii pentru scaune, precum Ji scaune complete. SRomNnia este o parte importantI a pieHei auto din Estul Europei, aflatI Gn creJtere. Ac'iziHia Spumotim are rolul sI susHinI mai mulHi dintre clienHii noJtri, 1acia, ?ord Ji ?iat, care opereazI unitIHi de producHie Gn re"iuneS, a declarat Brian +ooMe, vicepreJedinte Ji director "eneral al diviziei mondiale de spumI poliuretanicI a Eo'nson +ontrols Automotive Experience. 9nainte de ac'iziHie, Spumotim era furnizor al Eo'nson +ontrols. -a compania din *imiJoara peste C70 de persoane fizice deHin o participaHie de TC,0/O din capital, alt acHionar fiind SI? Banat +riJana, cu o deHinere de A,TO. )rupul american mai are Gn RomNnia trei fabrici, la #iteJti, Mioveni Ji #loieJti, unde produce scaune, banc'ete Ji 'use pentru mIrcile "rupului Renault%2isan, 5pel Ji Seat. Eo'nson +ontrols are totodatI Gn construcHie, pe platforma ?ord de la +raiova, o fabricI de scaune Ji 'use pentru automobile. -ucrIrile la aceastI fabricI vor fi Gnc'eiate Gn prima parte a anului viitor, iar producHia va Gncepe la finele lunii mai. Subsidiara Eo'nson +ontrols RomNnia a fost GnfiinHatI Gn @00@, cNnd a desc'is o fabricI la Mioveni, urmatI de construcHia Gn @00B a unitIHilor de producHie de la #iteJti Ji #loieJti. )rupul de firme Eo'nson +ontrols a derulat anul trecut afaceri de aproape A7 de miliarde de dolari Ji are /7B.000 de an"a(aHi Gn peste /.A00 de locaHii din /@7 de HIri. In cadrul acestei firme resursa umana este considerata cea mai importanta resursa de aceea , de aceea Eo'nson +ontrols motiveaza an"a(atii, astfel sporesc randamentul si dorinta de munca. Acestia au un sistem de salarizare care permite plata fiecarui an"a(at in functie de performantele acestuia. 1e altfel acestia se bazeaza si pe protectia muncii, colaborand cu firme specializate, cele din urma asi"urandu%se ca fiecare an"a(at in parte are protectia muncii invatata. Eo'nson +ontrols ofera an"a(atilor salarii competitive, beneficii, oportunitatii viitoare plus un mediu de afaceri, plus un mediu de lucru dinamic, toate aceste calitati sunt ceea ce fac aceasta firma unul din cele mai attractive locuri de munca. Ei sustin dezvoltarea an"a(ailor prin educaie continuI i provocatoare sarcini de lucru. i isi recompensa

an"a(ai pe baza performanei lor. K Eo'nson +ontrols, de asemenea, funcioneazI ca un institut de GnvIImNnt full%time Gn cazul Gn care mii de an"a(ati in fiecare an isi pot GmbunItIi abilitIile lor, locurile de munca. 5 parte importantI din modul Gn care ne an"a(am an"a(ailor notri i pentru a favoriza o culturI de excelenI este prin eforturile extraordinare pline de satisfacii. #remii de merit, i cea mai mare onoare companiei, #remiul #reedintelui, sunt date atunci cNnd an"a(aii notri demonstreazI excelenI Gn cate"oriile de MarMer /0%ani, un set de indicatoare strate"ice pentru operarea afacerii noastre pentru a atin"e succesul pe termen lun". 1aca tot am vorbit despre success putem spune ca pentru a%l atin"e si pentru a atin"e avanta(ul concurential durabil avem nevoie de resurse umane, resurse financiare si resurse materiale. Resursele umane sunt cele mai importante resurse si numai daca le utilizam correct putem avea succes pe termen lun". In cadrul companiei Eo'nson +ontrols exista departamentul de resurse umane care se ocupa cu recrutarea personalului, selectarea personalului,planificarea personalului si inte"rarea personalului in munca. Resursele umane este sin"ura resursI din cadrul unei Gntreprinderi care poate avea capacitatea de a%Ji mIri valoarea sa odatI cu trecerea timpului, spre deosebire de toate celelalte resurse a Gntreprinderii, care se uzeazI dacI nu fizic, atunci moral. Mana"ementul resurselor umane reprezintI ansamblul de activitIHi "enerale Ji specifice privitoare la asi"urarea, menHinerea Ji folosirea eficientI a personalului din cadrul unui a"ent economic. In cadrul companiei Eo'nson +ontrols, dominante sunt profesionalismul si calitatea astfel punctul de plecare in mana"ementul lor este utilizarea valorificarea si protectia cunostintelor.

@./Analiza utilizarii extensive a resurselor umane

1in cele AC7 de zile ale anului @0/@, 7@ de saptamani si Q zile sarbatori le"ale si alte zile nelucratoare. 1espre utilizarea extensiva a timpului de munca avem urmatoarele informatii$ a! #entru concediul de odi'na numarul minim de zile lucratoare acordate a fost de @/ zile la executantii cu o vec'ime in munca de pana la 7 ani. Restul an"a(atilor impartiti in "rupe de vec'ime din 7 in 7 ani au primit in plus cate @ zile concediu de odi'na la trecerea dintr%o "rupa in alta, exceptand ultima trecere pentru care s%a primit A zile in plus. Repartizarea an"a(atilor pe "rupe de vec'ime$ U/7O o vec'ime de pana la 7 ani U@7O o vec'ime cuprinsa intre 7%/0 ani U@7O o vec'ime cuprinsa intre /0%/7 ani U@0O o vec'ime cuprinsa intre /7%@0 ani

U/7O o vec'ime de peste @0 ani T b! 3ile libere platite au fost in medie @ zile pe an"a(at c!+oncediul de boala a fost (umatate din timpul neutilizat care reprezinta CO din timpul calendaristic. d!Alte consumuri de natura timpului neutilizat au fost repartizate in mod e"al pe componente e!In cadrul timpului platit si nelucrat au fost incluse C componente iar in cadrul timpului nelucrat si neplatit B componente. f!In cursul anului s%au acordat 770 certificate medicale. 1.(eterminarea structurii tim*ului de munca si intocmirea 'alantei tim*ului de munca in ore *entru intregul efectiv de anga+ati. *impul calendaristic *+,AC7 zile *impul de repaus saptamanal *RS,2sU@,7@U@,/0B zile *impul aferent sarbatorilor le"ale si alte zile nelucratoare *S-2,Q *impul nominal *2,*+% *RSV*S-2!,AC7% /0BVQ!,@7B zile *impul aferent concediului de odi'na Unde$ ,zile de concediu de odi'na aferente muncitorilor din "rupa de vec'ime i #i,ponderea muncitorilor incadrati in "rupa de vec'ime i

*+5,@/U0./7@AU0.@7V@7U0.@7V@QU0.@VA0U0./7, @7 zile *impul maxim disponibil *M1,*2%*+5,@7B%@7,@@T zile *impul neutilizat *23,C./00U*+,C./00UAC7,@@zile& din care$ Uzile libere platite 3-#!,@ zile Uconcediu boala +B!,/.@U*23,/.@U@@,// zile Ualte consumuri de timp neutilizat A+*23!,@@% @V//!,T zile

*impul efectiv lucrat *ef,*M1%*23,@@T%@@,@0Q zile

/0

2. (eterminarea indicatorilor de structura ai utilizarii extensive a tim*ului de munca

//

@.@Analiza utilizarii intensive a resurselor umane

Productivitatea muncii face parte din categoria indicatorilor utilizarii intensive a potentialului uman si exprima eficienta cu care este utilizat personalul angajat de catre intreprindere. Caracterizarea generala a situatiei productivitatii muncii se face pe aza nivelului vanzarilor medii !anuale si zilnice", calculate pe un salariat si pe un salariat operativ si a corelatiilor ce se formeaza intre ritmurile de crestere ale acestora. Pentru aceasta se pot calcula urmatorii indicatori1, indicatori care au caracter de medie# $ productivitatea anuala pe salariat# %a s &C' , unde# () C' reprezinta cifra de afaceri, iar () numarul de salariati. $ productivitatea anuala pe un salariat operativ# % a op&C' , (op unde# (op reprezinta numarul de salariati operativi. $ productivitatea zilnica pe un salariat# # % z s &%a s , unde * numarul de zile lucrate in medie de un salariat in cursul anului. $productivitatea zilnica pe un salariat operativ# % z op &%aop *1 * reprezinta

12 Productivitatea muncii calculata cu ajutorul indicatorilor de mai sus semnifica vanzarea medie zilnica pe un salariat si pe un salariat operativ si este exprimata in unitati valorice.

Caracterizarea generala a prod cti!itatii " ncii la #o$n%on% Control% in perioada &''( ) &'*&+ Ta,el nr+ *+*+
Indicator CA NS Nop 4 Nop N% 6a %7CA N% 6a op7CA Nop 6z %76a% 4 6z op76aop 4 I6a%76a*S 8*'' 6a' I6aop76a*op8*'' 6a' I6z%76z*S 8*'' 6z' I6zop76z*op8*''
op S op S

UM lei 3er% 3er% 4ile 5 lei lei lei lei 5 5 5 5

&''( &.+/00+.&( 20 1& &*1 (* 0&.+&2* 1&1+(2' *+-(. &+001 9 9

&''01+&-(+-1( (.0 &*. (/ 1'(+-.. 2*&+*0( &+/01 &+(&' ****2

&'*' .*+/(2+(*' *22 *0/ &*1 (2 0/'+'0* 0--+&'( &+''' &+/&* (0 (*

&'** -&0.+/-' &0/ &*1 &*. (( /(./0 0/.'( *+.2( *+--( ((2

&'*& -.+&1*+*.. &2/ &// &*1 (/2-+..2 0*.+/(. *+.**+-0* -2 -2

9 9

**( **1

(1 (&

(( (2

-. -.

6z' Ta,el l a :o%t intoc"it de a toare pe ,aza datelor din ,ilant rile #o$n%on% Control% din perioada &''( ) &'*& %i din %tati%tici intoc"ite de Ser!ici l Nor"are Salarizare al #o$n%on% Control%

productivitatea anuala pe un salariat# %as200+&C'200+ &2,.-44.,2+ & 42,.2.1 lei (s200+ .4

/A

%as200/&C'200/ &40.2/+./0+ & 00+./,, lei

(s200/ (s2010 (s2011 (s2012

+/ 1.. 242.-

%as2010&C'2010 &,1.-+..+10 &4-0.041 lei %as2011&C'2011 &/24,.-/0 &-+,-4 lei %as2012&C'2012 &/,.201.1,, &-./.,,. lei

)e o serva ca in perioada 200+$2012, in conditiile cresterii cifrei de afaceri

realizata de ).C. 1o2nsons Controls ).3.4., totusi productivitatea anuala pe un salariat creste doar in anul 200/ fata de anul 200+, respectiv de la 42,.2.1 lei la 00+./,, lei, iar din anul 200/ este intr$o continua scadere, ajungand in anul 2012 la -./.,,. lei. $ productivitatea anuala pe un salariat operativ# %aop200+&C'200+ &2,.-44.,2+ &020.+.0 lei (op200+ (op200/ 02 ,4
14

%aop200/&C'200/ &40.2/+./0+ &.12.14+ lei

%aop2010&C'2010 &,1.-+..+10 &4//.20+ lei (op2010 14-

%aop2011&C'2011 &/-24,-/0 &4-,0+ lei (op2011 210

%aop2012&C'2012 &/,.201.1,, &41,.-+, lei (op2012 2--

5e$a lungul intregii perioade analizate se o serva ca si productivitatea anuala pe un salariat operativ, calculata in aza cifrei de afaceri, inregistreaza de asemenea crestere doar in anul 200/ fata de anul 200+, respectiv de la 020.+.0 lei la .12.14+ lei, iar din anul 200/ pana in anul 2012 este in scadere ajungand la 41,.-+, lei. 10

FI;+ E!ol tia prod cti!itatii zilnice pe n %alariat %i pe n %alariat operati!

in perioada &''(9&'*&

6n ceea ce priveste indicii productivitatii muncii se constata ca acestia inregistreaza ritmuri diferite de la un an la altul. Pe intreaga perioada analizata indicii productivitatii muncii iau valori mai mari de 100 doar in anul 200+ 6ntre indicii productivitatii muncii se pot sta ili o serie de corelatii. 7 prima corelatie se sta ileste intre indicele productivitatii muncii anuale pe salariat 6 %as si indicele productivitatii muncii anuale pe salariat operativ 6%aop . 7 a doua corelatie se poate sta ili intre indicele productivitatii muncii anuale pe salariat operativ 6 %aop si indicele productivitatii zilnice pe salariat operativ 6%zop. 'stfel analizand datele prezentate in ta elul 1.1. rezulta ca# $ in anul 200/ fata de anul 200+ 6%as8 6%aop !11/811.", ceea ce inseamna ca au avut loc sc2im ari in structura personalului in sensul cresterii ponderii salariatilor operativi de la +19 in anul 200+ la +-9 in anul 200/. 5e asemenea se constata ca 6 %aop 8 6%zop !11.8110" ceea ce inseamna ca la nivelul societatii au avut loc modificari in structura timpului de munca in sensul cresterii numarului de zile lucrate in medie de un salariat in cursul anului de la 210 zile in anul 200+ la 21, zile in anul 200/. $ in anul 2010 fata de anul 200/ 6 %as8 6%aop !+48+1", ceea ce inseamna ca au avut loc sc2im ari in structura personalului in sensul cresterii ponderii salariatilor operativi de la +-9 in anul 200/ la +.9 in anul 2010. 5e asemenea se constata ca 6 %aop : 6%zop !+1:+2" ceea ce inseamna ca la nivelul societatii au avut loc modificari in structura timpului de munca in sensul scaderii numarului de zile lucrate in medie de un salariat in cursul anului de la 21, zile in anul 200/ la 210 zile in anul 2010. $ in anul 2011 fata de anul 2010 6 %as8 6%aop !+/8+.", ceea ce inseamna ca au avut loc sc2im ari in structura personalului in sensul cresterii ponderii salariatilor operativi de la +.9 in anul 2010 la ++9 in anul 2011. 5e asemenea se constata ca 6 %aop & 6%zop !+.&+." 1. c2iar daca la nivelul societatii au avut loc modificari in structura timpului de munca in sensul cresterii numarului de zile lucrate in medie de un salariat in cursul anului de la 210 zile in anul 2010 la 21, zile in anul 2011.

$ in anul 2012 fata de anul 2011 6%as& 6%aop !/.&/.", cresterea ponderii salariatilor operativi de la ++9 in anul 2011 la +/9 in anul 2012, fiind nesemnificativa. 5e asemenea se constata ca 6%aop : 6%zop !/.:/," ceea ce inseamna ca la nivelul societatii au avut loc modificari in structura timpului de munca in sensul scaderii numarului de zile lucrate in medie de un salariat in cursul anului de la 21, zile in anul 2011 la 210 zile in anul 2012.

ANALIZA FACTORIALA A PRODUCTIVITATII MUNCII

Productivitatea muncii, ca expresie de aza a eficientei cu care este utilizata forta de munca, este un indicator calitativ complex a carui marime si evolutie variaza in functie de o multitudine de cauze. ;nele din aceste cauze ! timpul efectiv lucrat, structura salariatilor, gradul de inzestrare te2nica a muncii" pot fi cuantificate cu ajutorul unor modele de analiza factoriala, modele care isi propun sa explice pe cauze modificarea productivitatii muncii. ;n prim model de analiza factoriala considera drept cauza a variatiilor productivitatii muncii timpul efectiv lucrat si se prezinta su forma 2# %a) & * < %z) , unde# %a) reprezinta productivitatea anuala pe un salariat, * reprezinta numarul de zile lucrate in medie de un salariat intr$un an, %z) reprezinta productivitatea zilnica pe un salariat. Pentru calculul influentei factorilor care apar in acest model se folosesc datele din ta elul nr.2.1. =om analiza evolutia productivitatii muncii in perioada 2010$2012, luand ca aza de comparatie pentru anul 2011 anul 2010, iar pentru anul 2012, anul 2011.
E<plicarea e!ol tiei prod cti!itatii " ncii in perioada &'*'9&''2 in : nctie de ti"p l l crat Ta,el nr+&+*

6ndicator C' () (op * (op () %as&C' %

) z &

u.m. 4ei Persoane Persoane *ile 9 4ei lei

2010 ,1.-+..+10 1.. 14210 +. 4-0.041 2.000

2011 /24,.-/0 24210 21, ++ -+,-4 1.,.+

2012 /,.201.1,, 2.2-210 +/ -./.,,. 1.,1/

() %as

* A. Analiza modificarii producti itatii muncii in anul !"## fata d$ anul !"#" a" modificarea fenomenului analizat#

>%as & %as2011 $ %as2010 & -+,-4$4-0.041& $4..-0, lei " cuantificarea influentei factorilor# $ influenta modificarii timpului de munca exprimat prin numarul mediu de zile lucrate# >%as!z" & *2011 < %zs2010 $ *2010< %zs2010 & 21, < 2000 $ 210 < 2000 & 4-4.000 ? 4-0.041 & /0/ mii lei $ influenta modificarii productivitatii zilnice pe un salariat# >%as!%zs" & *2011 < %zs2011 $ *2011 < %zs2010 & 21, < 1,.+ $ 21, < 2000 & -+,-4 ? 4-4.000 & $ 00.2.. lei )intetizand calculul influentei factorilor, situatia nivelului productivitatii muncii pe un salariat in anul 2011 fata de anul 2010 se prezinta astfel# >%as & $ 4..-0, lei >* & /0/ lei >%zs & $ 00.2.. lei )e o serva ca productivitatea muncii pe un salariat a scazut cu 4..-0, lei in anul 2011 fata de anul 2010, ceea ce inseamna ca a scazut eficienta cu care este utilizata forta de munca. 4a aceasta scadere si$a adus contri utia atat factorul calitativ reprezentat de productivitatea zilnica pe salariat, acesta contri uind cu 002.. lei la scaderea productivitatii muncii. %. Analiza modificarii producti itatii muncii in anul !"#! fata d$ anul !"## a" modificarea fenomenului analizat# s s >%a & %a 2012 $ %as2011 & -./.,,. ? -+,-4 & $1/0+ lei " cuantificarea influentei factorilor# $ influenta modificarii timpului de munca exprimat prin numarul mediu de zile lucrate# >%as!z" & *2012 < %zs2011 $ *2011< %zs2011& 210 < 1,.+ $ 21, < 1,.+ & -+0.120 ? -+,-4 & $.14 lei $ influenta modificarii productivitatii zilnice pe un salariat# >%as!%z" & *2012 < %zs2012 $ *2012< %zs2011 & 210 < 1,1/ $ 210 < 1,.+ & -./.,,. ? -+0.120 & $ 10.-44 lei )intetizand calculul influentei factorilor, situatia nivelului productivitatii muncii pe un salariat in anul 2011fata de anul 2010 se prezinta astfel# >%as & $ 1/0+ lei >* & $ .14 lei >%zs & $ 10.-44 lei )e o serva ca productivitatea anuala pe salariat a scazut cu 1/0+ lei in anul 2012 fata de anul 2011, ceea ce inseamna ca a scazut eficienta cu care este utilizata forta de munca. 4a aceasta scadere si$a adus contri utia atat factorul cantitativ reprezentat de numarul de zile lucrate in medie de un salariat, cat si factorul calitativ reprezentat de 1+ productivitatea zilnica pe salariat, aceasta contri uind cu 10.-44 lei. ;n alt model de analiza factoriala, considera ca productivitatea muncii este determinata de structura salariatilor, adica de ponderea salariatilor operativi, pentru ca aceasta categorie de salariati participa in mod direct la realizarea vanzarilor zilnice din cadrul mar@et$urilor. 3elatia de calcul pentru acest model este urmatoarea#

%as & gn < %aop, unde gn reprezinta ponderea salariatilor operativi in total salariati.

Pentru rezolvarea acestui model se folosesc datele din ta elul nr. 2.2.
E<plicarea e!ol tiei prod cti!itatii " ncii in perioada &'*'9&'*& in : nctie de %tr ct ra %alariatilor+

Ta,el nr+&+&+

6ndicator () (op %aop gn & (opA(s %as

u.m. Persoane Persoane 4ei 9 4ei

2010 1.. 144//.20+ 0,+. 4-0.041

2011 24210 4-,0+ 0,++ -+,-4

2012 2.2-41,.-+, 0,+/ -./.,,.

'. Analiza modificarii producti itatii muncii in anul !"## fata d$ anul !"#" a" modificarea fenomenului analizat# >%as & %as2011 $ %as2010 & -+,-4$4-0.041& $4..-0, lei " cuantificarea influentei factorilor# 1. %as!gn" & gn2011 < %a2010op $ gn2010 < %a2010op & 0,++ < 4//.20+ ? 0,+. < 4//.20+& 4-/.-0- ? 4-0.041 & /2.2 lei 2. %as!%aop" & gn2011 < %a2011op $ gn2011 < %a2010op & 0,++ < 4-,0+ ? 0,++ < 4//.20+ & -+,-4 ? 4-/.-0- & $ 00.0./ >%as & $ 4.-0, lei >gn& B /2.2 lei >%aop & $ 00.0./ lei 6n intervalul analizat productivitatea anuala pe salariat a scazut cu 4.-0, lei, respectiv de la 4-0.041 lei in perioada de aza la -+,-4 lei in perioada curenta. 'supra acesteia actioneaza doi factori directi# ponderea salariatilor operativi in total salariati !g n" ? factor de structura, care creste in anul 2011 la ++9 fata de +.9 in anul 2010 si productivitatea anuala pe salariat operativ 1/ !%aop" ? factor calitativ, care scade in anul 2011 la 4-,0+ lei de la 4//.20+ lei in anul 2010 %. Analiza modificarii producti itatii muncii in anul !"#! fata d$ anul !"## a" modificarea fenomenului analizat# >%as & %as2012 $ %as2011 & -./.,,. ? -+,-4& $1/0+ lei " cuantificarea influentei factorilor# 1. %as!gn" & gn2012 < %a2011op $ gn2011 < %a2011op & 0,+/ < 4-,0+ ? 0,++ < 4-,0+& -+..000 ? -+,-4 & 22.. lei 2. %as!%aop" & gn2012 < %a2012op $ gn2012 < %a2011op & 0,+/ < 41,.-+, ? 0,+/ < 4-,0+ & -./.,,. ? -+..000 & $ 1..224 lei

>%as & $ 1/0+lei

>gn& B22.. lei >%aop & $ 1..224 lei

6n intervalul analizat productivitatea anuala pe salariat a scazut cu 1/0+ lei, respectiv de la -+,-4 lei in perioada de aza la -./.,,. in perioada curenta. 'supra acesteia actioneaza doi factori directi# ponderea salariatilor operativi in total salariati !g n" ? factor de structura, care creste in anul 2012 la +/9 fata de ++9 in anul 2011 si productivitatea anuala pe salariat operativ !% aop" ? factor calitativ, care scade in anul 2012 la 41,.-+, lei de la 4-,0+ lei in anul 2011. ANALIZA PROFITULUI P& 'ALARIAT ;n indicator mai complex de analiza a eficientei utilizarii potentialului uman si implicit a productivitatii muncii este profitul pe salariat. Cste mai complex intrucat el ia in considerare pe langa productivitatea muncii si o serie de influente ale politicii comerciale si de preturi promovata de firma. 6ndicatorul se calculeaza dupa formula# C & 3 , 3 reprezinta profitul o tinut de firma, iar (s numarul de salariati. (s 3ro:it l realizat de n %alariat in perioada &''(9&'*& Ta,el l nr+ *+ 6(56C'T73 3! lei" (s !persoane" C !lei" >C !lei" + 200+ 01+.10, .4 +.0/0 $ 200/ 040.+4, +/ ..1-$1/.2 2010 ..+..40 1.. 4.02+ $2100 2011 1./2,024,./1. -+++ 2012 1.100.421 2.420$-,1-

5in datele cuprinse in ta elul nr.1. se o serva ca profitul pe salariat inregistreaza o scadere cu 1./.2 lei in anul 200/ fata de anul 200+, in anul 2010 fata de anul 200/ cu 2.100 lei si in anul 2012 fata de anul 2011 cu ,1- lei, acest lucru datorandu$se faptului ca profitul a inregistrat o crestere destul de mica in comparatie cu numarul salariatilor. Profitul pe salariat a inregistrat crestere doar in anul 2011 fata de anul 2010 cu +++ lei, datorita in primul rand cresterii semnificative a profitului, respectiv de la ..+..40 lei in anul 2010 la 1./2,0- lei in anul 2011. 20

FI;+ 0+ E!ol tia FI;+ 0+ E!ol tia pro:it l i pe %alariat in perioada &''(9&'*&+

Profitul pe salariat este o rezultanta a productivitatii muncii si a renta ilitatii comerciale. ;n prim sistem de analiza factoriala a acestui indicator reda incidenta directa a productivitatii muncii asupra profitului pe salariat. Dodelul de analiza este urmatorul= E 7 6a% 8 RRC , unde# %as reprezinta productivitatea anuala pe salariatE 33C reprezinta rata renta ilitatii comerciale calculata dupa relatia# RRC7 R>CA+ 'cest model de analiza poate fi extins, productivitatea anuala pe salariat putand fi calculata ca produs intre numarul de zile lucrate in medie de un salariat !*" si productivitatea zilnica pe salariat !%zs ". Pentru a rezolva modelul mai sus mentionat, vom analiza factorial profitul realizat de un salariat la )C 1o2nsons Controls )34, intr$o dinamica de - ani, folosind datele cuprinse in ta elul nr. 2.

Indicatori nece%ari analizei pro:it l i pe %alariat Ta,el nr+ &+

6ndicator C' 3 (s * %as &C'A(s

u.m. lei lei persoane zile lei

2010 ,1.-+..+10 ..+..40 1.. 210 4-0.041

2011 /24,./-0 1./2,02421, -+,-4

2012 /,.201.1,, 1.100.421 2.210 -./.,,.

%zs & %asA* 33C & 3 <100 C'

lei 9

2.000 0,/4

1.,.+ 2,0.

1.,1/ 1,14

A. Analiza modificarii profitului p$ (alariat in anul !"## fata d$ !"#".

modificarea fenomenului analizat# >C & %a2011 < 33C2011 $ %a2010s < 33C2010 & -+,-4 < 2,0. 9 $ 4-0.041 < 0,/49 & ,./00 ? 4.042 & +.- lei " cuantificarea influentei factorilor# 1. 6nfluenta modificarii productivitatii anuale pe salariat# >C!%as" & %a2011s < 33C2010 $ %a2010s < 33C2010 & -+,-4 < 0,/4 9 $ 4-0.041< 0,/49 & -.0, ? 4.042 & $4-0 lei 6n continuare vom analiza influenta factorilor indirecti# 1.1. influenta modificarii numarului de zile lucrate in medie de un salariat# >C!*" & *2011 < %z2010s < 33C2010 $ *2010 < %z2010s < 33C2010 & 21, < 2000 < 0,/49 $ 210 < 2000 < 0,/49 & 4.0+0 ? 4.042 & -+ lei 1.2. influenta modificarii productivitatii zilnice pe un salariat# >C!%zs" & *2011 < %z2011s < 33C2010 $ *2011 < %z2010s < 33C2010 & 21, < 1.,.+ < 0,/49 $ 21, < 2.000 < 0,/49 & .0, ? 4.0+0 & $4,- lei 2. influenta modificarii ratei renta ilitatii comerciale# !33c" s >C & %a2011 < 33C2011 $ %a2011s < 33C2010 & -+,-4 < 2,0.9 $ -+,-4 < 0,/49 & ,./00 ? .0, & 4.2/+ )intetizand calculul influentei factorilor, situatia se prezinta astfel#
s

a"

22

>C & +.- lei >* & -+ lei

>%as & $4-0lei >%zs & $4,- lei

>33c & 4.2/+ lei

)e o serva ca profitul pe salariat a inregistrat o crestere in anul 2011 fata de anul 2010 cu +.- lei la aceasta crestere aducandu$si contri utia numai rata renta ilitatii comerciale cu 4.2/+ lei. Dodificarea nivelului productivitatii muncii anuale pe un salariat a influentat nivelul profitului pe salariat in sensul diminuarii acestuia cu 4-0 lei, in conditiile cresterii numarului de zile lucrate in medie de un salariat de la 210 zile in anul 2010 la 21, zile in anul 2011. %. Analiza modificarii profitului p$ (alariat in anul !"#! fata d$ !"##. a" modificarea fenomenului analizat# >C & %a2012s < 33C2012 $ %a2011s < 33C2011& -./.,,. < 1,149 $ -+,-4 < 2,0.9 & $./0 lei "cuantificarea influentei factorilor# 1. 6nfluenta modificarii productivitatii anuale pe salariat# >C!%as" & %a2012s < 33C2011 $ %a2011s < 33C2011 & -./.,,. < 2,0.9 $ -+,-4 < 2,0.9 & ,..1, ? ,./00 & $2++ lei 6n continuare vom analiza influenta factorilor indirecti# 1.1. influenta modificarii numarului de zile lucrate in medie de un salariat# !*" >C & *2012 < %z2011s < 33C2011 $ *2011 < %z2011s < 33C2011 & 210 < 1.,.+ < 2,0.9 $ 21, < 1.,.+ < 2,0.9 & ,.+-0 ? ,./02 & $ ,2 lei 1.2. influenta modificarii productivitatii zilnice pe un salariat# >C!%zs" & *2012 < %z2012s < 33C2011 $ *2012 < %z2011s < 33C2011 & 210 < 1.,1/ < 2,0.9 $ 210 < 1.,.+ < 2,0.9 & ,..14 ? ,.+-0 & $21. lei 2. influenta modificarii ratei renta ilitatii comerciale# >C!33c" & %a2012s < 33C2012 $ %a2012s < 33C2011 & -./.,,. < 1,149 $ -./.,,. < 2,0.9 & 4.210 ? ,..1, & $-402 lei )intetizand calculul influentei factorilor, situatia se prezinta astfel#

2-

>C lei >* & $,2 lei

&

$-./0

lei >%zs

>%as & & $21. lei

$2++

>33c & $402 lei )e o serva ca profitul pe salariat a inregistrat o scadere in anul 2012 fata de anul 2011 cu ./0 lei la aceasta scadere aducandu$si contri utia atat rata renta ilitatii

comerciale cu 402 lei, cat si modificarea nivelului productivitatii muncii anuale pe un salariat cu 2++ lei, in conditiile scaderii numarului de zile lucrate in medie de un salariat de la 21, zile in anul 2011 la 210 zile in anul 2012, precum si a scaderii nivelului productivitatii zilnice pe salariat cu 21. lei.

Fi liografie#
1. )'eor"'iu Al. 4 Analiza economico,financiar- la nivel microeconomic, Editura EconomicI, BucureJti, @00B& 2. Mi'ai I. Ji colaboratorii 4 Analiza economico . financiar-, Editura Mirton, *imiJoara, /TTT& %. #antea I.M.4 Analiza strategic- . su*ort al deciziilor investi/ionale . edi/ia a doua rev-zut- 0i ad-ugit-, Editura IniversitIHii de ;est, *imiJoara, @00T.
B. LLL.(o'nsonscontrols.com