Bugetul Uniunii Europene

Principiile bugetare

Principiul unitii prevzut n art. 268 al Tratatului de la Roma, care stipuleaz c toate veniturile i cheltuielile Comunitii trebuie s fie inscrise intr-un singur document. Principiul universalitii care se bazeaz pe doua reguli: regula nerepartizrii (nonasignement) care prevede c veniturile bugetare nu pot fi alocate dinainte numai unor anumite categorii de cheltuieli i principiul bugetului n ansamblu (gross budget principle) care stabilete c toate veniturile i cheltuielile trebuie s fie prevzute integral n buget fr nici o modificare. Principiul anualitii care prevede c operaiile bugetare sunt stabilite pe un singur an.

Principiile bugetare

Principiul echilibrului care stabilete c veniturile i cheltuielile unui an financiar trebuie sa fie egale, deficitul bugetar fiind exclus prin art. 199 al Tratatului de la Roma. Specificarea cheltuielilor care nseamn c fiecarui fond trebuie sa i se asigure un scop i o destinaie specific, mai ales pentru a preveni orice confuzie n alocarea fondurilor. Finantarea prin resursele proprii ale Comunitii care se face incepnd cu anul 1975 potrivit unor proceduri definite n ntregime la nivel comunitar, fr nici o imixtiune direct a statelor membre.

Bugetul Uniunii Europene

NU reprezinta suma bugetelor statelor membre, ci un instrument de sine statator Incepand cu anul 1988, bugetul UE este planificat multianual, iar componenta de cheltuieli se regaseste detaliata in cadrul perspectivelor financiare ultima perspectiva financiara - 2007-2013 pentru o Uniune Europeana cu 13 noi state membre Provocarile legate de Agenda Lisabona Constrangerile date de Pactul de Crestere si Stabilitate

Componenta bugetului

1.
2.

3.

4.

Venituri: taxe vamale prelevrile variabile aplicate importurilor de produse agricole dinspre non-membri, care reprezint 20-30% din veniturile bugetare TVA un procent din suma PNB-ului statelor membre (ulterior transformat in Venit National Brut- GNI) calculat la pretul pietei

Componenta bugetului

1.

2.

Cheltuieli: Cheltuieli obligatorii: cele prevazute in tratate (subventionarea preturilor produselor agricole, ajutor acordat statelor slab dezvoltate, etc) Cheltuieli ne-obligatorii legate de functionarea institutiilor sau de actiunile structurale- aprobate de Parlament

Evolutia bugetului comunitar- % din PIB

1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010

agricultura politici interne administratie

fonduri structurale politica externa

Bugetul UE- ca procent din PIB- 2007-2013

UE State membre

Bugetul UE/persoana: 255 pe an

Venituri bugetare- 2004

74%

taxe vamale din agric. taxe vamale TVA

1% 10% 1% 14%

altele contributii WELFAR

Cheltuieli bugetare 2004

36% 5% 4% 4% 8%

CAP politici externe cercetare dezvoltare fonduri structurale administratie altele

43%

Total buget 115 billion = 1,1% din PIB

10

15

20

Ger Fra Ita UK Spa Net Bel Swe Aus Den Gre Fin Por Pol Ire Hun CR Lux Slove Slova Lit Cyp Lat Est Mal

Plati bugetare totale - miliarde Euro - 2005

Plati bugetare totale - per Capita Euro - 2003

600 500 400 300 200 100 0

Average

Net

Bel

Swe

Fin

UK

Ire

Ita

Den

Lux

Aus

Ger

Spa

Gre

Por

Fra

Bugetul UE

Reprezenta, in 2002, doar 1,06% din PIB-ul statelor membre Importanta perspectivelor financiare Pactul de Crestrere si Stabilitategenerator de constrangeri bugetare

Perspectivele financiare 20072013

Din punct de vedere politic:

1. Mecanismul numit UE functioneaza pe baza bugetului 2.UE are o serie de angajamente asumate care trebuie sa aiba acoperire financiara;

Din punct de vedere bugetar:

1.Fara buget, perspectivele financiare si planificarea multianuala este imposibila; 2.Cele mai multe din programele curente expira in 2006;

Cheltuieli bugetare care pot/nu pot fi implementate

Politici interne Politici interne(ex
cercetare, Erasmus) (ex. vamile)

1,5%
adm inistratie 5,5,%

6%

alteler 3%

fonduri structurale 37%

e p

agricultura 37%

actiuni externe dezvoltare rurala 6% actiuni externe

(ex. Democratie & drepturile omului) (ex.ajutor alimentar)

3% pot fi implementate dificl de implementat

1%

Propuneri pentru perspectivele financiare 2007-2013

TITLURILE BUGETARE PENTRU 2007-2013
(in MILIOANE DE EUR, LA PRETURILE DIN 2004 )

Propunere a comisiei

Rezolutia Parlament ului European

Luxembourg Negotiating Box

Change LU/ COM

1a. Competitivitate pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca 1b. Coeziune pentru pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca 2.Prezervarea si managementul resurselor naturale 3. Cetatenie, libertati, securitate si justitie (excl. EUSF)

121.687 336.308 400.294 14.724

110.600 336.330 392.306 16.053

72.010 309.594 377.800 11.000

40,8% - 7,9% - 5,6% 25,3%

3a. Libertati, securitate si justitie

3b. cetatenie 4. The EU as a global partner (excl. EDF) 5. Total cheltuieli administrative

9.210
5.514 62.770 57.670

9.321
6.732 63.983 54.765

6.630
4.370 50.010 50.300

28,0%
20,7% 20,3% -

Discutii legate de

Sistemul de resurse proprii,nivelul contributiilor;

Reforma bugetara, inclusiv PAC;

Batalia unui grup de state membre de a mentine acelasi nivel al ajutoarelor structurale tendinta comuna: dorinta de a contribui cu mai putin si a primi mai mult

Extinderea:
200%

+64%
150%

+15%
100%
5.4 miliarde

7.7 miliarde

50%

4.7 miliarde

0
pre-extindere 2004 2007-2013
Daca situatia curenta ramane neschimbata

Modificari ale contributiilor nationale pentru 2006-2013

60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% -10% 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

EU-12 +52%

EU-14 +11% UK -4%

2013

Contributii
GNI vs. National contribution to the EU budget - 2004
GNI
2 400 000

(EUR million)

National contribution
20 000

2 100 000

GNI

National contribution

17 500

1 800 000

15 000

1 500 000

12 500

1 200 000

10 000

900 000

7 500

600 000

5 000

300 000

2 500

0 DE UK FR IT ES NL BE SE AT DK PL EL FI PT IE CZ HU SK SI LU LT CY LV EE MT

PIATA MUNCII

Politica sociala a Uniunii Europene Politica privind ocuparea fortei de munca

Principalele momente ale formarii politicii de ocupare si a politicii sociale comune

Tratatul de la Maastricht (1991)

U.K. a optat pentru nesemnarea componentei sociale U.K. semneaza Tratatul cu toate componentele sale, inclusiv componenta sociala Prioritar cresterea gradul de ocupare a fortei de munca

Tratatul de la Amsterdam (1997)

Principalele momente ale formarii politicii de ocupare si a politicii sociale comune

Carta Sociala Europeana- semnata de catre toate statele membre, mai putin Marea Britanie- 1989 Acordul de politica sociala-anexa la Tratatul de la Maastricht- nesemnat de Marea Britanie Politica comuna privind ocuparea: in Tratatul de la Amsterdam: art. 2 care a incorporat Acordul de Politica sociala

Principalele momente ale formarii politicii de ocupare si a politicii sociale comune

Strategia europeana de ocupare a fortei de munca (1997): Luxemburg Process-coordonarea a actiunilor de ocupare a fortei de munca- are ca principii:
Subsidiaritatea Convergenta Managementul pe baza de obiective Monitorizarea de tara (country surveillance) Abordarea integrata

Principalele momente ale formarii politicii de ocupare si a politicii sociale comune

Strategia de la Lisabona privind gradul de ocupare pana in 2010 Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca la 70% (in prezent 61%); Cresterea gradului de ocupare a femeilor la peste 60% (in prezent 52%); Cresterea gradului de ocupare a persoanelor cu varste cuprinse intre 55 si 64 de ani la 50% (in prezent 40%).

Principalele momente ale formarii politicii de ocupare si a politicii sociale comune

Noua agenda sociala- februarie 2005- rezultatul unui document cu privire la implementarea Strategiei de la Lisabona, dupa modificarile din 2003 (raportul Wim Cok) Cresterea rolului cunoasterii si a inovarii

Provocari

Strategia europeana de ocupare a fortei de munca , principala componenta a Strategiei Lisabona Extinderea a redus gradul de ocupare de la 64.3% EU15 in 2002 la 62.4% pentru EU25) cu 7.5% sub tinta de la Lisabona