Sunteți pe pagina 1din 29

SUBIECTUL 1 Principiul unitatii si acuratetei bugetului Prevede ca veniturile si cheltuielile trebuie incluse intr-un singur document de buget pentru

a asigura o monitorizare eficienta a resurselor comunitare. A fost enuntat prima data la Bruxelles in 1995 (chiar daca tratatele aparusera mai devreme 1950,1951).Era utila aparitia acestui principiu , intrucat intr-o optica noua au fost cuprinse laolalta in cadrul bugetului comunitar, bugetul administrativ al CECO, EURATOM). Initial in cele 3 comunitati au existat un numar de 5 bugete. Cu toata aplicarea spre unificarea bugetelor trebuie precizat ca exista o derogare de la prevederile acestora. Este vorba de manifestarea unor exceptii datorate existentei unei entitati descentralizate, care au bugete proprii si care primesc pentru functionarea lor anumite subsidii de la bugetul comunitar (unitar) vom regasi aceastafunctionalitate si in cadrul relatiei bugetarenationale, intre bugetul de stat si bugetele unor institutii aflate in monitorizare, intrajutorare, etc.

SUBIECTUL 2 Principiul echilibrului bugetar bugetar Imbraca o formula net diferita decat cea traditionala, clasica. Conform prevederilor sale nu sunt acceptate fonduri pentru echilibrare si in concluzie butel pare a fi destul de rigid, inca de la fundamentarea sa. Cand se adopta bugetul veniturilor si cheltuielilor sunt perfect echilibrate. Exista niste exceptii determinate prin cuprinderea in posturile de cheltuieli a unor sume nenominalizate care pe perioada exercitiului financiar urmeaza sa fie destinate acoperirii cheltuielilor cu cercetare, sau a unor cheltuieli administrative neseminificative, ca pondere pentru anumite institutii din structuri UE. Cu aceasta ocazie constatam ca nu exista varianta existentei decat a unui bilant pozitiv (cheltuielile nu pot fi depasite in cel mai rau caz daca nu sunt prevazute, exista resurse excedentare). Daca exista situatia unui buget excedentar sumele disponibile sunt antrenate in noi finantari in anul financiar respectiv. Conditia este sa nu fi fost identificate sumele reprezentand cheltuieli ce urmeaza a se acoperi. In concluzie putem spune ca aceste cheltuieli nenominalizate sunt acoperite in principiu. Putem spune ca defapt e vorba, de altfel cum la denumit si doctrina, un fals principiu (cel al echilibrului) intrucat nu este vorba de un dezechilibru.

SUBIECTUL 3 Principiul anualitatii Operatiunile se reduc la un singur an financiar, ceea ce permite un control mai usor asupra executiei bugetare. Printr-o hotarare a Curtii Europene de Justitie din 1993 s-a constatat ca soldul excedentar nu poate fi raportat decat pentru bugetul ca expresie a existentei principiilor unitatii si anualitatii bugetare. Existenta acestui principiu creaza posibilitatea derularii unei actiuni multianuale, ceea ce presupune derularea unor operatiuni pe mai multi ani, asa cum s-a prevazut in Tratatul de la Lisabona a carei aplicare este pentru perioada 2006-2013.

In sistemul bugetar pe care principiul il promoveaza se face distinctia intre alocatii pentru angajamente si alocatii pentru plati. La alocatiile pentru angajamente este vorba de costul total al activitatilor dintr-un an financiar, care urmeaza sa se deruleze atat in anul respectivm cat si in perioada urmatoare, in timp ce la alocatiile pentru plati va trebui sa distingem in ce proportie angajamentele luate urmeaza sa fie onorate(respectate). In estnta este vorba de distinctia, dar si legatura intre contabilitatea de angajamente (care face deosebirea intre venituri si cheltuieli) si contabilitatea de trezorerie (care face distinctia intre incasari si plati). Observam prin acest principiu ca optica de abordare a strategiilor bugetareeste net modificata in ceea ce priveste modul de stabilire a alocatiilor pentru acoperirea cheltuielilor pe o baza mult mai realista, tot plecandu-se de la acest principiu a fost posibil ca bugetul national (de stat) sa fie mai bine fundamentat, prin utilizarea unor categorii de provizioane, astfel posibilitatile reale de finantare prin bugete a sarcinilor sociale au putut fi mult mai rational dimensionate. Si in aplicarea acestui principiu intalnim anumite exceptii care fac obiectul unei autorizari speciale. In modul acesta a aparut intre ani posibilitatea existentei unor alunecari de excedente care au format ceea ce se numeste sistemul raporturilor. Ele apar ca urmare a unor activitati determinate de alocatii diferentiate, intrucat sumele de la sfarsitul fiecarei perioade in loc sa fie anulate, sunt transferate anului urmator financiar. Intra sub aceasta jurisdictie doar sumele care au statut de excedent si sunt aparute in perioada 1 ianuarie-31 decembrie, si nu din cumul de perioade anterioare. SUBIECTUL 4 Mecanismul resurselor proprii 1. Resurse proprii a. Traditionale: reprezinta impozitele datorate bugetului UE si se compun din: Taxe vamale asupra produselor agricole: se stabilesc la importul acestor produse din state terte ale acestor caror preturi sunt mai mici decat cele din UE. Nivelul preturilor din UE se stabileste de catre Consiliul european in urma consultarilor cu Comisia si Parlamentul, de regula la un nivel superior celor practicate la nivel mondial, astfel prelevarile agricole au rolul de a egaliza pretul produselor importate cu al celor autohtone, pentru a proteja piata agricola comunitara. Accize pe zahar: sunt datorate de producatorii de zahar si produse derivate din zahar si sunt de trei tipuri: accize de productie, accize de depozitare, alte accize. Aceste venituri au o destinatie prestabilita fiind directionate pietei comunitare a produselor din zahar. Taxe vamale de import: sunt stabilite asupra bunurilor importate din state terte si au ca obiectiv, similar prelevarilor agricole, egalizarea preturilor bunurilor importate cu cele ale produselor indigene pentru a proteja piata europeana. Taxele vamale practicate de UE pot fi: Taxe vamale contractate Taxe vamale autonome Taxe vamale pentru neutilizarea subventiilor Taxe vamale antidumping.

Statele membre au obligatia de a colecta resursele proprii traditionale si a le transfera la bugetul UE, avand dreptul sa retina o cota de 25% din acestea in contul costurilor de colectare. Aceasta cota se acorda automat, indiferent de costurile efective de colectare. Resursele proprii traditionale reprezinta practic singura sursa proprie a bugetului UE, fiind rezultatul aplicarii tarifului vamal si al legislatiei comunitare privind agricultura. Colectarea acestor resurse implica niste costuri semnificative concentrate in jurul serviciilor vamale ale statelor membre. Atribuirea resurselor proprii traditionale, direct statelor membre nu ar fi eficienta, intrucat colectarea acestora depinde mai degraba de distributia geografica a fluxurilor de importuri decat la locul unde are loc consumul final al acestora. b. Resursa bazata pe TVA: nu reprezinta o prelevare fiscala propriu-zisa, fiind un procent din TVA colectat in fiecare stat membru. Aceasta reprezinta practic o contributie din partea fiecarui stat, calculata in functie de o baza stabilita in mod unitar, la care se aplica o cota uniforma. Baza de calcul se stabileste pentru fiecare stat, impartind veniturile fiscale colectate din TVA, la o medie ponderata a cotelor de impunere, baza de calcul neavand voie sa depaseasca 50% din VNB al statului in cauza. In prezent cota uniforma de impunere se situeaza la nivelul de 0,3% pentru toate statele cu urmatoarele exceptii: Austria 0,225%, Germania 0,15%, Olanda si Suedia 0,1% (reduceri valabile doar in perioada 2006-2013). c. Resursa bazata pe VNB (cea de-a IV-a resursa): ultima ca si aparitie reprezinta contributii directe din partea statelor membre, din bugetul public national al acestora. Rolul acesteia este de a echilibra bugetul UE, fiind introdusa initial pentru situatia in care veniturile din celelalte 3 surse nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile, altfel fiecare stat membru are obligatia de a contribui la bugetul uniunii, cu o cota uniforma aplicata asupra VNB. Nivelul cotei nu este supus unor limitari, insa totalul resurselor proprii este plafonat la 1,24% din VNB al UE. Cuntumul veniturilor aferente celei de-a IV-a resurse, se stabileste pornind de la totalul cheltuielilor aprobate, din care se scad veniturile previzionate din celelalte 3 surse. Intrucat acestasta resursa este corelata cu dimensiunea economiilor statelor membre, este considerata cea mai echitabila, intrucat reflecta capacitatea contributiva a statelor membre. Cu toate acestea, intrucat se bazeaza pe un agregat macroeconomic, ea reprezinta o contributie nationala si nu asigura o legatura directa cu cetatenii uniunii. d. Mecanismele de corectie Dintre aceste mecanisme, cel mai important este corectia in favoarea Marii Britanii, introdusa pentru a reduce dezechilibrele existente intre contributia acestui stat la bugetul UE si fractiunea relativ modesta din cheltuielile bugetului alocate Marii Britanii. Finantarea acestei corectii se realizeaza de catre restul statelor membre in functie pe ponderea VNB al acestora in VNB al uniunii.

SUBIECTUL 5 Cheltuielile bugetului comunitar Sunt angrenate in utilizarea si dimensionarea acestor cheltuieli o multitudine de organisme europene, atat in faza de proiectie, cat si in faza de alocare. Identificam 2 categorii de cheltuieli: -Obligatorii -Facultative Organele angrenate cu rol de decizie sunt Comisia Europeana, Consiliul European, Parlamentul European. Procedura este diferita decat cea interna. Incadrarea in chelutielile obligatorii sau facultative se realizeaza in functie de nivelurile de cheltuieli stabilite si anume restrictionate prin 2 reguli: - Platile insumate printr-un buget anual nu pot depasi un plafon total - Exista o limita superioara pentru fiecare categorie de cheltuieli Si in cadrul UE, bugetul este privit ca fiind un instrument, dar are o fundamentare specifica, pe baza asa numitei perspective financiare. Aceasta are rolul definitivarii in avans a prioritatilor pentru o perioada de 7 ani, precum si stabilirea unui plafon. In acelasi timp se remarca si introducerea unei cote maxime de crestere a cheltuielilor facultative, dar asupra carora are competenta doar Parlamentul. O pozitie aparte ocupa cheltuielile privind politicile agricole, iar din punct de vedere bugetar ele sunt dimensionate cu ajutorul asa numitelor linii de ghidare in domeniul agricol. Se poate ridica problema controlului cheltuielilor, si anume a celor parlamentare, avandu-se in vedere ca determinarea acestora nu sunt in cea mai mare parte de competenta aprobarii Parlamentului ( cel putin 45% sunt cele agricole). Contul general de cheltuieli este divizat in mai multe sectiuni, dupa cum urmeaza: I. Parlamentul European II. Consiliul III. Comisia IV. Curtea de Justitie V. Curtea Auditorilor VI. Comitetul economic social si Comitelui regiunilor Cheltuielile cuprinse in sectiunile I, II, III, IV, VI, poarta denumirea si de cheltuieli administrative, o nota aparte pentru seciunea a III- a in care in parte 1 se regasesc cheltuieli legate de personal, cladiri,echipamente, etc dar si alocatiile pentru operare (partea b) si care contine unele subsectiuni. Acestea reprezinta o detaliere in functie de modalitatea cuprinsa in agenda bugetara anuala. Cele mai importante sectiuni sunt legate de: - Agricultura politica agricola comuna si politica rurala - Instrumente structurale fonduri structurale si fondul de coeziune. Cu o pondere mai redusa regasim si sume distribuite pentru politici interne si actiuni externe, in aceasta categorie intrand si fondurile de aderare, precum si un procent de 1% din totalul cheltuielilor (fond de rezerva).

SUBIECTUL 6 Principiile ce guverneaza fondurile structurale a) Principiul parteneriatului intre UE si un stat mambru, in baza caruia actiunile sunt in stransa legatura si au un caracter coerent b) Principiul subsidiaritatii- care prevede ca regulile, procedurile si banii europeni ii completeaza pe cei nationali si invers (daca ne referim la cofinantare) c) Principiul multianualitatii- vedem legatura intre bugetul national, bugetele locale si bugetele firmei, care sunt legate si de pozitia de contribuitori. d) Principiul aditionalitatii conform caruia pentru a fi performante si a avea impact economic, creditele din fonduri sau alte sume atrase (deci de natura financiara) nu pot sa fie substituite cheltuielilor publice sau altor cheltuieli structurale (nu le pot inlocui). e) Ultimul principiu care poate fi pus in discutie este cel al eligibilitatii (al justificarii legale), in conformitate cu obiectivele, programele, planurile financiare si vointa finantatorilor intermediari exprimata prin ghiduri. Aceste sume in limbaj mai tehnic poarta denumirea de alocatii pentru angajamente. Ex. cele pentru dezvoltare durabila sau coeziune pentru crestere economica.

SUBIECTUL 7 Inregistrarea in bugetul national a tranzactiilor financiare cu UE Relatiile Romaniei cu bugetul UE De la data de 01.01.2007, Romania participa de drept si de fapt la procesul bugetar comunitar in ansamblul sau: - in mecanismul de luare a deciziilor pe parcursul desfasurarii procesului bugetar comunitar la nivelul fiecarui an bugetar - in mecanismul de stabilire sau schimbare a cadrului general legal, de baza, prevazut de Tratatul UE si de regulamentele comunitare din domeniul bugetar. Romania participa in procesul decizion al din domeniul bugetului comunitar, la nivelul grupurilor de lucru, comitetelor care se desfasoara la nivelul Consiliului UE, la nivelul Comisiei europene, precum si la nivelul Parlamentului european, prin europarlamentarii alesi prin votul direct al populatiei. Odata cu aderarea la UE Romania va beneficia de fonduri postaderare in vederea implementarii politicii de coeziune economica si sociala, comisa europeana a creat o serie de instrumente financiare destinate: - promovarii, dezvoltarii economice echilibrate a teritoriului UE - cresterea ocuparii fortei de munca - protejarea mediului inconjurator. De la 01.01.2007 Romania primeste asistenta financiara nerambursabila din partea UE, in cadrul obiectivelor convergenta si cooperare teritoriala europeana prin: - Fondul european de dezvoltare regionala - Fondul social european - Fondul de coeziune Fondul european de dezvoltare regionala:

Sustine dezvoltarea economica durabila si integrata la nivel regional si local prin mobilizarea si consolidarea capacitatilor locale, prin programe destinate modernizarii si diversificarii stucturilor economine - Ofera o finantare de maxim 75% din cheltuiala publica de proiect. Fondul social european- prin acest fond se asigura: - sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor - cresterea accesului pe piata fortei de munca a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, prevenirea somajului, prelungirea vietii active si cresterea gradului de participare pe piata muncii a femeilor - sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii - imbunatatirea investitiilor in capitalul uman. Fondul de coeziune- domenii de finantare din acest fond: - retelele transeuropene de transport - proiecte majore de infrastructura de mediu - dezvoltare durabila - imbunatatirea managementului aerian si rutier - dezvoltarea transportului public, etc. Acest fond se aloca pentru statele cu VNB/capita sub 90% din media UE, rata maxima de finantare fiind de 80% din cheltuiala publica pe proiect. -

SUBIECTUL 8 Evolutia conceptului de trezorerie publica sau trezorerie a statului Din istoria finantelor regasim mecanismul de trezorerie si modul de functionare inca din antichitate. In Atena banii publici se pastrau in temple, din aceasta cauza banii publici si banii private nu puteau sa fie bine identificati. In Roma antica identificam 4 institutii care apartin unor forme incipiente de trezorerie: 1. Aerarium in care colectarea disponibilitatilor se realiza prin arendarea pe intregul teritoriu a functiei de colectare catre un personal specializat foarte numeros, greu de administrat si incert sub aspectul securitatii fondurilor. 2. Cezarus fiscus ( ne sugereaza ca banii au si o destinatie publica, colectarea acestora ramanand in competenta persoanelor autorizate de autoritatile timpului. 3. Casa militara autonoma: dupa cum ii arata numele avea menirea de a furniza bani catre personalul cu atributii militare sub forma de succesiune si drepturi de pensie. 4. Patrimoniul lui Cezarus, in care predomina formele de dispozitie asupra banilor publici de catre imparat. Preocuparile de imbunatatire a activitatii de trezorerie au fost orientate catre: - Crearea mecanismelor de administrare a banilor - Mecanismelor de control. Sub acest aspect s-au identificat de-a lungul timpului 2 etape din epoca medievala. - Etapa initiala (timpurie) in care regimul monarho-feudal nu facea distinctia intre trezoreria publica si casa regelui numita si caseta regala in care era pastrata inclusiv

averea personala. Totusi in aceasta perioada, cu timpul regele a incercat sub presiunea evenimentelor sa dea seama publiccu privire la afectarea unor cheltuieli in fata unor persoane care ulterior au luat numele de auditori. - Era firesc sa se incerce varianta de separare a celor 2 patrimonii si este marcata de istoriceste vorbindn de etapa monarhiei absolutiste. Cauza a constituit-o: progresul general al societatii, necesitatea unor fonduri mai substantiale, o mai buna functionare a trezoreriei Este de remarcat faptul si faptul ca exista o incercare de separare a celor 2 patrimonii, in care un oarecare success l-a avut Fillip cel Frumos, prin crearea unui minister al finantelor si a unei Curti de Conturi, lucru realizat la sfarsitul secoluli al XIV lea. Totusi se considera ca un accord substantial in fundamentarea acestei institutii financiare l-a avut aparitia Biroului central de finante in timpul lu Ludovic al XIV lea care a si creat un consiliu regal al finatelor condus de catre ministrul sau de finante Colbert, considerat chiar parintele ministrilor de finante de astazi. Legislatia

SUBIECTUL 9 Asemanari si deosebiri intre trezoreria publica si bancile comerciale In principiu autorii romani identifica 3 categorii de deosebiri intre cele doua sisteme bancare: - calitatea beneficiarilor de servicii bancare: sub acest aspect diferenta esentiala se reduce la ceea ce Louis Trotaba afirma, si anume ca trezoreria publica prezinta aceasta originalitate de a nu exista. El se referea la serviciile invizibile desfasurate de subiectii domeniului public si facea referire intre spatial public si domeniul public, cel de-al doilea fiind mai larg si mai presupunand importante sume banesti pentru realizarea functiilor sale, in timp ce subiectii bancilor ii reprezinta cu prioritate societatile private intalnite sub diverse, clientii trezoreriei statului sunt subiecti publici. Intre cele 2 categorii o pozitie intermediara o ocupa persoanele fizice care pot sa fie subiecti comuni -natura depozitelor precum si modalitatea de echilibrare a trezoreriilor acestor entitati. In cazul trezoreriei publice in Romania, notiunea de depozite este improprie instruct prin functiile sale trezoreria statului indeplineste in special functie de casier si doar in subsidiar pe cea de bancher. Depozitele apar cu durata temporara in procesul de: a. echilibrare a trezoreriilor pe orizontala sau verticala b. in masura in care exista relatia de correspondent cu banca centrala, cu alte entitati atrase respective CEC-ul sau posta sau chiar alte unitati bancare(conjunctural) Constituirea de depozite este mult mai vizibila in trezoreria franceza, unde o anumita politica de finantare practicata de trezorerie se oberva in mod conjugat de catre sistemul bancar si de trezorerie pentru finantarea unor domenii (activitati militare, infrastructura, finantarea viitorului, educatie si sanatate, respective cercetare).

In sistemul bancar politica de depozite inteleasa sub toate formele sale:plasamente, categorii, transferuri, poliici intra si interbancare, reprezinta in sine o activitate specifica. - mecanismul de realizare a sistemului de plati: in ceea ce priveste trezoreria statului, aparand ca evident rolul sau de mandatar al statului si deci procedurii specifice de gestionare a banilor publici, greoaie si constrangatoare, in timp ce in sistemul bancar se observa de regula o flexibilitate mai accentuata desi aici sunt reserve in ceea ce priveste instrumentele de plata fara numerar, dar care sub aspect formal sunt riguros legiferate.

SUBIECTUL 10 Organizarea si functionarea trezorerie statului la nivel central La nivel central, la Ministerul Finantelor publice regasim, directia generala a contabilitatii publice si sistemul de decontari in sistemul public. Aceasta unitate impreuna cu unitatea de management a trezoreriei consituie strcutura centrala prin care este coordonata intreaga activitate a sistemului de trezorerii in Romania. La nivel central in structura Directiei finantelor publice vom regasi activitatea de trezorerie si contabilitate publica, adica ceea ce intr-un limbaj eufemistic..

SUBIECTUL 11 Organizarea si functionarea trezorerie statului la nivel teritorial La nivel de municipiu vom intalni o structura complexa compusa din: - servicii casierie-tezaur - vanzarea si gestiunea titlurilor de stat si a certificatelor de trezorerie - servicii de contabilitate a trezoreriei statului. La nivelul oraselor, in structura fin publice orasenestiexista un compartiment de trezorerie publica, iar la nivel comunal in structura administrarii finantelor publice comunale intalnim compartimentul de trezorerie si contabilitate publica. Activitatea de trezorerie la nivel judetean este condusa de trezorierul sef care are in subordine urmatoarea structura: 1. servicii de sinteza si asistenta elaborarii si executiei bugetelor locale 2. servicii de administrare si contabilitate a contului curent al trezoreriei 3. servicii de intocmire si verificare a activitatii trezoriilor locale 4. compartimentul de urmarire a activitatii de vanzare si gestiune a titlurilor de stat si a certificatelor de trezorerie. In ceea ce priveste organizarea trezoreriei la nivel de municipiu structurile functionale sunt: Seful administratie are sub subordine trezoreria si contabilitatea publica organizata sub forma unui serviciu de contabilitate a trezoreriei statului si a unui serviciu de tezaur care are ca

scop vanzarea si gestiunea titlurilor de stat si a certificatelor de trezorerie. De exemplu in aceasta ultima structura se desfasoara urmatoarele operatiuni: - de incasari in numerar ale institutiilor publice - se verifica, se numara, se impacheteaza corespunzatornumerarul incasat (dupa norme BNR) - se asigura supravegherea numararii banilor - se conduce corect si la zi evidenta intrarilor si iesirilor de numerar

SUBIECTUL 12 Functiile trezorerie statului in Romania Ca instituie financiar, aa cum acestea s-au manifestat n administrarea fondurilor publice, de la nfiinarea sa i pn n prezent, funciile ei ar putea fi sintetizate astfel: a) casier (casierie) al sectorului public prin care se asigur ncasarea veniturilor bugetare, efectuarea plilor n numerar sau pe calea decontrilor ct i pstrarea disponibilitilor; b) exercit un control fiscal asupra ncasrii veniturilor bugetare i unul financiar preventiv asupra efecturii plilor privind respectarea limitelor i destinaiei creditelor bugetare, aa cum acestea au fost aprobate, deschise i repartizate de autoritile n drept; c) efectueaz operaiuni de ncasri i pli n contul instituiilor publice, cu prilejul constituirii i utilizrii mijloacelor extrabugetare i a fondurilor speciale; d) atrage disponibilitile din economie pe calea mprumuturilor de stat, a certificatelor de trezorerie, de depozit de la persoane juridice i fizice n vederea acoperirii golurilor temporare de cas ale componentelor bugetului general consolidat, a deficitului bugetului de stat i a refinanrii datoriei publice; e) pe seama disponibilitilor existente n contul curent general i din contravaloarea n lei a mprumuturilor externe pstrate n contul curent general al Trezoreriei statului, aceasta: acoper temporar deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurrilor sociale de stat i al bugetelor fondurilor speciale din anii precedeni i anul curent, precum i al golurilor de cas nregistrate de ctre bugetele locale; efectueaz plasamente financiare, pe termen scurt, la bncile comerciale sau la alte instituii financiare prin Banca Naional a Romniei, care acioneaz ca agent al statului. f) pentru acoperirea temporar a decalajului dintre ncasrile i plile din contul curent general al Trezoreriei statului, aceasta poate contracta de la Banca Naional a Romniei i sistemul bncilor comerciale mprumuturi pe termen scurt; g) gestioneaz datoria public intern i extern, asigurnd evidena i plata serviciului datoriei publice interne i externe; h) efectueaz operaiuni privind drepturile de ncasat i obligaiile de plat ale statului, la baza crora stau acorduri i convenii guvernamentale; i) asigur contabilitatea privind execuia de cas pentru operaiunile de ncasri i pli privind veniturile i cheltuielile sectorului public; j) asigur funcionarea corespunztoare a sistemului informaional-contabil privind raportarea modului de constituire i utilizare a fondurilor publice.

SUBIECTUL 13 Functiile generale ale trezorerie publice (si in celelalte tari nu doar in Romania) Funciile clasice ale Trezoreriei Funcia de casier public Trezoreria prezint dou funcii clasice, respectiv: funcia de casier al statului i cea de banc a statului. Prin funcia de casier public, Trezoreria efectueaz: toate operaiunile propriu-zise de ncasri i pli privind fondurile publice, n numerar sau prin decontri n cont; controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget i asigurarea informaiei necesare privind execuia de cas a bugetului n vederea ntocmirii conturilor de execuie a bugetului i a elaborrii rapoartelor periodice asupra acestora; gestiunea poziiei de cas, zilnice, a bugetului; asigurarea lichiditilor necesare prin cunoaterea fluxurilor de ncasri i pli, elaborarea de prognoze cu privire la cerinele de plat, la sincronizarea plilor i ncasrilor, inclusiv a acelora privind finanarea deficitului i serviciul datoriei publice. nsrcinat cu execuia efectiv a operaiunilor de ncasri i pli prevzute prin legea anual a finanelor, Trezoreria este casierul statului. Micrile de fonduri, n cadrul Trezoreriei, rezult din operaiunile permanente, viznd, pe de o parte, resursele permanente ale statului, n cadrul crora impozitele ocup un rol esenial, iar pe de alt parte, cheltuielile permanente, care cuprind cheltuielile ordinare, cheltuielile de capital, transferurile etc. Permanena acestor operaiuni (repetitivitatea acestora) poate fi neleas numai pornind de la funciile permanente ale statului, justificnd caracterul lor precis, riguros i restrictive. Realiznd aceste operaiuni, Trezoreria manifest o atitudine pasiv, deoarece aceste operaiuni sunt fixate prin legea finanelor i i se impun Trezoreriei. Funcia de banc a statului Rolul Trezoreriei de banc a statului are dou forme : Trezoreria acioneaz ca o banc de depozit, banc de afaceri care furnizeaz capitaluri unor ntreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea; Trezoreria acioneaz ca o banc de emisiune i n acest fel intervine n domeniul circulaiei monetare. n calitate de banc, Trezoreria asigur urmtoarele servicii: este banca la care instituiile publice, precum i agenii economici i au deschise conturi de disponibiliti prin care se efectueaz operaiuni de ncasri i pli, realiznd, astfel, gestionarea disponibilitilor bneti ale sectorului public i integrarea acestora n politica de lichiditi; gestioneaz datoria public, respectiv, operaiunile de contractare a mprumuturilor de ctre Guvern pentru finanarea deficitului bugetar, precum i de refinanare a datoriei publice; efectueaz i operaiunile n care statul apare n calitate de garant sau de coparticipant la acordarea de mprumuturi ageniilor guvernamentale, care la rndul lor pot acorda mprumuturi. Funciile moderne ale Trezoreriei publice In plus fata de functiile traditionale ale Trezoreriei, casierie si banca, Trezoreria se afla in stransa legatura cu piata financiara si, mai ales, cu piata monetara. Se pot regrupa intr-o abordare generica, cinci functii principale:

1. Administrator al banului public, in sensul de gardian al echilibrului bugetar si casier al Statului; 2. Intermediar financiar in sensul ca imprumuta pentru a acoperi diversele deficite si acorda imprumuturi din disponibilitatile sale; 3. Mandatar al puterii publice intrucat exercita numeroase misiuni de autoritate, specifice Statului, in sectoarele economico-financiare; 4. Agent al interventiei financiare publice in economie in vederea reducerii costului resurselor financiare furnizate (de exemplu: acordarea de garantii anumitori solicitatori de imprumuturi in scopul reducerii costului resursei); 5. Gardian al marilor echilibre ce pot fi definite ca raporturi de egalitate intre nevoile si capacitatile de finantare, ele exprimand chiar obiectul politicii financiare, inteleasa ca ajustare a capacitatilor de finantare la nevoile de finantare si plasarea acestor finantari in serviciul actiunii economice.

SUBIECTUL 14 Fluxurile financiare determinate de incasarea prin numerar a fondurilor publice Fluxurile financiare sunt determinate de incasarea prin numerar a veniturilor bugetare, extrabugetare, fondurilor speciale de la contribuabili, personae juridice, fizice catre casele de incasari, casele de plati si caserii tezaur. Mecanismul este reglementat riguros sub aspectul sistemului informational (foi de varsamant, etc) sistemului informatic (soft adecvat:trezor, etc), controlului institutional ex ante si ulterior sistemul de raportare semestrial, annual

SUBIECTUL 15 Fluxuri financiare determinate de efectuarea cheltuielilor din sectorul public Fluxurile finanicare determinate prin incasarea de numerar a creantelor de la contribuabil, personae fizice, juridice, trezorerii care au in structura casa de incasari, fara casa de plati si caserii tezaur.in aceasta situatie incasarea impozitelor, taxelor cat si restituirile de venituri pentru cei indreptatiti se realizeaza printr-o banca comerciala din localitatea respective la care trezireria are deschis un cont si se realizeaza operatiunile ca atare incepand cu 1 ianuarie 2004. SUBIECTUL 16 Controlul incasarii veniturilor bugetare prin trezoreria statului Fiecare trezorerie are obligaia de a exercita controlul asupra ncasrii la termen a veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurrilor sociale, dup caz, de ctre agenii economici, instituii publice sau contribuabili (persoane fizice). Controlul

veniturilor datorate bugetului se excita in mod permanent de ctre compartimentul ncasarea i evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei pe baza documentelor de plata prezentate spre verificare primite n trezorerie, cum ar fi: chitane, dispoziii de ncasare, ordine de plata. Cu ocazia controlului se verifica si se analizeaz urmtoarele aspecte: a)- temeiul legal prin care s-a stabilit obligaia vrsrii de impozite i taxe ctre buget. b)- respectarea reglementarilor in vigoare privind vrsarea impozitelor si taxelor pe bugete, precum si ncadrarea veniturilor pe capitole si subcapitole prevzute de clasificaia bugetara aprobata. c)- respectarea termenelor de vrsare a impozitelor, taxelor si a altor venituri. Se considera ziua efecturii pltii: - ziua depunerii sumei, cnd plata se face in numerar direct ia casieria trezoreriei. - ziua virrii sumei din contul pltitorului, cnd plata se face cu ordin de plat din iniiativa agentului economic. - ziua primirii cecului cu limita de suma pentru plata sumelor datorate bugetului de stat. n cazul nerespectrii termenelor de plat se calculeaz majorri de ntrziere prevzute ele legislaia in vigoare. d) nscrierea corect n documentele de plat, a conturilor sintetice pe feluri de venituri, i a celor analitice pe pltitori. e) determinarea corect a bonificaiilor acordate contribuabililor pentru plata anticipat a unor impozite si taxe stabilite prin reglementrile in vigoare. SUBIECTUL 17 Controlul efectuarii cheltuielilor bugetare prin trezoreria statului Activitatea desfasurata prin trezorerie presupune costuri mai reduse intrucat pentru operatiile de executie bugetara nu se solicita comisioane, in schimb unitatile bancilor utilizeaza disponibilitatile bugetului excedentele si cele ale institutiilor publice, ca surse de creditare, fara sa se acorde dobanzi. In vederea acoperirii deficitului bugetar, in existenta unor sume importante in contul curent al trezoreriilor, sunt avute in vedere si disponibilitatile institutiilor, care nu se mai pastreaza la banci ci in conturi la trezorerie. Prin infiintarea trezoreriilor cu costuri de altfel infime s-a ajuns la o gestionare mai eficienta a resurselor Statului dar si la un control mai atent a cheltuielilor dispuse de institutiile publice prin contul curent al trezoreriei, deschis la Banca Nationala. Eficienta s-a concretizat in localizarea operativa a intarzierilor de plata, a railor platnici sau a nerespectarii cuantumului de impozit datorat bugetului Statului. Totodata au fost respinse la plata institutiilor publice acele plati care nu se incadrau in creditele bugetare aprobate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare ca volum si categorii de cheltuieli. Astfel se creeaza posibilitatea organizarii si exercitarii controlului prin organele proprii ale Trezoreriei asupra efectuarii cheltuielilor de catre institutiile publice din creditele bugetare aprobate, mijloacele speciale extrabugetare si fondurile speciale, asigurandu-se incadrarea platilor in destinatiile stabilite pe subdiviziunile aprobate prin legea bugetara anuala

cheltuieli curente: salarii, materiale subventii, transferuri, cheltuieli de capital, respectarea dispozitiilor legale in vigoare care privesc: plata salariilor si a altor sporuri si drepturi de personal, procurari de bunuri, obiecte de inventar, materiale, alimente, medicamente, investitii precum si intarirea raspunderii ordonatorilor de credite in cheltuirea banului public. Acestea toate, in conditiile executiei bugetare prin unitatile Bancii Comerciale Romane nu se asigura nici un fel de control asupra cheltuielilor institutiilor publice, ci numai evidenta platilor pe capitole si ordonatori de credite. SUBIECTUL 18 Unitatea de trezorerie Cateva opinii cu privire la aceasta institutie publica. In general autorii se indrepata spre 3 categorii de opinii: 1. Sustinuta de exemplu de Andre Neurisse si care sustine ca trezoreria publica reprezinta un ansamblu de servicii publice oferite de catre stat in favoarea contribuabilului si prin care acesta isi relizeaza scopurile si respectiv drepturile prin mecanismul solidar al unitatilor de trezorerie (subunitatilor acesteia) 2. Grupa de autori cum ar fi: Francois, Block, Lene care sustin ca pe langa sarcina de a oferi servicii publice, are si menirea de a efectua incasari si plati in vederea realizarii unor sarcini bugetare. 3. Categorie in care il remarcam pe Gheorghe Malaescu care apreciaza ca sarcina trezoreriei (in Romania) este aceea de a realiza incasarile si platile in operatiunea de executie de casa a bugetului de stat. Autorii francezi subliniaza si rolul monetary al trezoreriei redus doar la procesul creatiei monetare. De aici si cele doua imagini pe care ei le au asupra acestei institutii cu vocatie financiara suis generis (aparte): - Calitatea de platitor general, intelegandu-se prin acest aspect, faptul ca conturile trezoreriei sunt publice si supuse controlului Curtii de conturi (regasim optica lui Filip cel Frumos) - Circuitul trezoreriei publice (banesc, monetar) in sensul ca fiind emitent de moneda participa la circuitul general care reprezinta apanajul bancii centrale.

SUBIECTUL 19 Mecanismul de functionare a trezoreriei statului in Romania Criteriile care au dus la aparitia acestei institutii sunt fie istorice, fie tehnice, in prima categorie regasind legislatia impusa sectorului public prin legea contabilitatii publice din 1989, iar dupa 1989 rationamentul de ordine tehnic care a primat a fost acela de a controla mai bine banul public atat la nivel centralcat si la nivel local, mai mult s-a dorit eliminarea unor inconsecvente de natura contabila existente intre nivelul local si central care constau in secial in faptul ca la nivel local (comune) exista un singur cont de evidentiere atat a veniturilor cat si a

cheltuielilor pentru functionarea caruia se aplicau principiile contabilitatii in partida simpla, in timp ce la nivel central evidentele erau tinute in 2 conturi de venituri si cheltuieli, defalcate pe analitice asa cum am vazut anterior aplicarea principiului unitatii de casa posibil de realizat doar prin generalizarea aceluiasi mechanism contabil. In felul acesta, de fapt s-a urmarit separarea pe analitice a continutului titlurilor, capitolelor, subcapitolelor sau altor categorii de grupari asa cum apareau in structurile bugetare (de toate categoriile, de stat, locale, de sanatate, etc). in felul acesta s-a realizat responsabilizarea personalului angrenat in operatiuni de executie bugetara si sau putut realize principiile programarii si planificarii financiarte la toate nivelele. Chiar daca perfectionarea mecanismului a presupus si aparitia unui cadru institutional public mai complicat si deci cu costuri mai mari, avantajele exercitarii unui control asupra banului public sunt certe. Acest nou cadru a fost perfectionat prinpreluarea principiilor generale ale guvernantei corporative din sfera domeniului public catre cea a trezoreriei dup ace la randul lor au fost importate din sfera privata.

SUBIECTUL 20 Aplicarea principiilor guvernantei corporative in cadrul trezorerie statului Acum si mai ales incepand din 90 are loc o reorientare dinspre sectorul privat spre cel public a practicilor principiilor de guvernanta corporative. In Romania, caz particular regasim in domeniul juridic incercarea de impelmentare a guvernantei corporative si din nou un transfer dinspre domeniul privat spre cel public, inclusive a trezoreriei statului de obiective, metode, tehnici intre obiectivele supuse monitorizarii, prin intermediul guvernantei corporative regasim riscurile in toata amplitudinea lor. Rationamentul managerial e relative simplu, in sensul ca stapanind riscurile care ameninta organizatia exista probabilitatea de a conduce procesele de productie si a realize strategiile predeterminate.

SUBIECTUL 21 Contul unic Avandu-se in vedere dificultatea colectarii fondurilor publice, in sensul nerespectarii programarii existente s-a dispus ca toate creantele celor 5 bugete (stat, locale, asigurari sociale, sanatate si somaj precum si accesoriile acestora) sa fie colectate de catre ANAF intr-o abordare unica pentru a inlocui activitatea celorlalte institutii angrenate in operatiunea de colectare. Pentru aceasta s-a instituit un cont unic in care agentii economici sa isi achite obligatiile financiare urmand ca destinatia veniturilor colectate sa fie reglementata prin lege astfel: 1. varsare integral ca venituri la bugetul de stat sau local in functie de subordonare de catre institutiile finantate integral din buget, reducandu-se astfel efortul bugetar 2. sa se utilizeze pentru acoperirea cheltuielilor primare ale institutiilor peste alocatiile bugetare allocate prin bugetele de stat sau locale onform subordonarii

3. sa se utilizeze ca fonduri bugetare sau locale in cazul institutiilor publice finantate din aceste bugete. Conturile utilizate sunt:casa, disponibil al trezoreriei la banca pentru efectuarea de plati in numerar, casa tranzitorie. Prin ordinul 994/2007 s-au aprobat nomenclatoareleobligatiilor fiscal datorate bugetului de stat, asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale. Prin urmare obligatiile datorate bugetului de stat se achita de catre contribuabil in contul unic, venituri ale bugetului de statsume incasate pentru bugetul de stat in contul unic in curs de distribuire, iar celor datorate bugetului de stat si al asigurarilor sociale de stat in disponibil al trezoreriei la banca in curs de distribuire. SUBIECTUL 22Autorizarea bugetara Prin aprobarea bugetelor (structura bugetelor locale) se autorizeaz, pentru anul bugetar, veniturile i cheltuielile bugetare, dup caz. Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele respective n cadrul crora se angajeaz, se ordonaneaz i se efectueaz pli, reprezint limite maxime, care nu pot fi depite. Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai n limita creditelor bugetare aprobate. Angajarea i utilizarea creditelor bugetare n alte scopuri dect cele aprobate atrag rspunderea celor vinovai, n condiiile legii. Pentru aciunile multianuale se nscriu n buget, distinct, creditele de angajament i creditele bugetare. n vederea realizrii aciunilor multianuale ordonatorii de credite ncheie angajamente legale, n limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.

SUBIECTUL 23 Veniturile si cheltuielile bugetelor locale Veniturile bugetare locale se constituie din: a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuii, alte vrsminte, alte venituri i cote defalcate din impozitul pe venit; b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; c) subvenii primite de la bugetul de stat i de la alte bugete; d) donaii i sponsorizri. Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaz pe constatarea i evaluarea materiei impozabile i a bazei de impozitare n funcie de care se calculeaz impozitele i taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate i a veniturilor obinute din acestea, precum i pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, n scopul evalurii corecte a veniturilor. Fundamentarea, dimensionarea i repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinaii, respectiv pe aciuni, activiti, programe, proiecte, obiective, se efectueaz n concordan cu atribuiile ce revin autoritilor administraiei publice locale, cu prioritile stabilite de acestea, n vederea funcionrii lor i n interesul colectivitilor locale respective. Fundamentarea i aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectueaz n stricta corelare cu posibilitile reale de ncasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza

SUBIECTUL 24 Principii bugetare 1 Principiul universalitatii: - Veniturile i cheltuielile se includ n buget n totalitate, n sume brute. - Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepia donaiilor i sponsorizrilor, care au stabilite destinaii distincte. 2 Principiul unitatii Veniturile i cheltuielile bugetare se nscriu ntr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficient i monitorizarea fondurilor publice locale 3 Principiul anualitatii - Veniturile i cheltuielile bugetare sunt aprobate, n condiiile legii, pe o perioad de un an, care corespunde exerciiului bugetar. -Toate operaiunile de ncasri i pli efectuate n cursul unui an bugetar n contul unui buget aparin exerciiului corespunztor de execuie a bugetului respectiv. 4 Principiul specializarii bugetare Veniturile i cheltuielile bugetare se nscriu i se aprob n buget pe surse de provenien i, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dup natura lor economic i destinaia acestora. 5 Principiul unitatii monetare Toate operaiunile bugetare se exprim n moned naional. 6 Principiul publicitatii Procesul bugetar este deschis i transparent, acesta realiznduse prin:

a) publicarea n presa local, pe pagina de internet a instituiei publice, sau afiarea la sediul autoritii administraiei publice locale respective a proiectului de buget local i a contului anual de execuie a acestuia; b) dezbaterea public a proiectului de buget local, cu prilejul aprobrii acestuia; c) prezentarea contului anual de execuie a bugetului local n edin public 7 Principiul echilibrului Cheltuielile unui buget se acoper integral din veniturile bugetului respectiv. PRINCIPII SPECIFICE BEGETELOR LOCALE 1 Principiul solidaritatii Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unitilor administrativ-teritoriale, precum i a persoanelor fizice aflate n situaie de extrem dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezerv bugetar constituit n bugetul local. 2 Principiul autonomiei financiar locale - Unitile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autoritile administraiei publice locale le pot utiliza n exercitarea atribuiilor lor, pe baza i n limitele prevzute de lege. -Autoritile administraiei publice locale au competena stabilirii nivelurilor impozitelor i taxelor locale, n condiiile legii. 3 Principiul proportionalitatii Resursele financiare ale unitilor administrativteritoriale trebuie s fie proporionale cu responsabilitile autoritilor administraiei publice locale stabilite prin lege. 4 Principiul consultarii Autoritile administraiei publice locale, trebuie s fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat ctre bugetele locale

SUBIECTUL 25 Reguli bugetare Legislatia enumera 6 reguli bugetare: 1 Este interzis efectuarea de pli direct din veniturile ncasate, cu excepia cazurilor n care legea prevede altfel. 2 Cheltuielile bugetare au destinaie precis i limitat i sunt determinate deautorizrile coninute n legi speciale i n legile bugetare anuale. 3 Nicio cheltuial nu poate fi nscris n bugetele prevzute la art. 1 alin. (2) i nici nu poate fi angajat i efectuat din aceste bugete, dac nu exist baza legal pentru respectiva cheltuial.

4 Nicio cheltuial din fonduri publice locale nu poate fi angajat, ordonanat i pltit dac nu este aprobat, potrivit legii, i dac nu are prevederi bugetare i surse de finanare. 5 Dup aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaii asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminurii veniturilor sau a majorrii cheltuielilor bugetare aferente exerciiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective. 6 La elaborarea bugetelor ordonatorii de credite si autoritatile deliberative au obligatia sa prevada in mod distinct creditele bugetare destinate stingerii platilor restante pentru finele anului financiar anterior. Scopul aceste prevederi este acela de a dimensiona arieratele, de creare a unui circuit financiar sanatos, dar si a unui cadru concurential adecvat.

SUBIECTUL 26 Competente si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice in procesul bugetar Competente si raspunderi in derularea procesului bugetar: a. Elaborarea si aprobarea bugetelor locale se face in conditii de echilibru bugetar la termenele si cu porcedura legala. b. Sunt implicate compartimentele proprii de specialitate pentru stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale. c. Posibilitatea rectificarilor bugetare in anul bugetar respectiv d. Stabilirea unor criterii de eficienta pentru gestionarea bunurilor aflate in proprietate publica si privata. e. Garantarea imprumuturilor interne si externe f. Stabilirea unui calendar privind operatiunile si prioritatile g. Gestionarea stricta a programelor de dezvoltare in perspectiva

SUBIECTUL 27 O.C: rol, categorii, raspundere Categorii de ordonatori de credite: Ordonatorii de credite sunt pe trei categorii: 1 Ordonatori principali sunt primarii unitilor administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului Bucureti, primarii sectoarelor municipiului Bucureti i preedinii consiliilor judeene. Ordonatorii principali de credite pot delega aceast calitate nlocuitorilor de drept sau altor persoane mputernicite n acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza limitele i condiiile delegrii. 2 Ordonatori secundari de credite 3 Ordonatori tertiari de credite

Rolul O.C Ordonatorii principali de credite analizeaz modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale i prin bugetele instituiilor publice, ai cror conductori sunt ordonatori secundari sau teriari de credite, dup caz, i aprob efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziiilor legale. Ordonatorii secundari de credite repartizeaz creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu i pentru bugetele instituiilor publice ai cror conductori sunt ordonatori teriari de credite, i aprob efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziiilor legale. Ordonatorii teriari de credite utilizeaz creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unitilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate i n condiiile stabilite prin dispoziiile legale. Responsabilitile ordonatorilor de credite Ordonatorii de credite au obligaia de a angaja i de a utiliza creditele bugetare numai n limita prevederilor i destinaiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituiilor publice respective i cu respectarea dispoziiilor legale Ordonatorii de credite rspund de: - elaborarea i fundamentarea proiectului de buget propriu; - urmrirea modului de realizare a veniturilor - angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor n limita creditelor bugetare aprobate i a veniturilor bugetare posibil de ncasat; - organizarea i inerea la zi a contabilitii - organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziii publice

SUBIECTUL 28 Continutul si structura bugetelor locale Veniturile i cheltuielile se grupeaz n buget pe baza clasificaiei bugetare aprobate de Ministerul Finanelor Publice. Veniturile sunt structurate pe capitole i subcapitole, iar cheltuielile pe pri, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum i alineate i paragrafe, dup caz. Cheltuielile prevzute n capitole i articole au destinaie precis i limitat, numrul de personal, permanent i temporar, precum i fondul salariilor de baz se aprob distinct, prin anexa la bugetul fiecrei instituii publice, numrul de salariai aprobat fiecrei instituii publice neputand fi depit. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, n conformitate cu creditele de angajament i cu duratele de realizare a investiiilor. Seciunile de funcionare i seciunile de dezvoltare se utilizeaz pentru fundamentarea

bugetelor locale i se aprob ca anexe la acestea, respectiv: a) seciunea de funcionare cuprinde cheltuielile curente pentru realizarea atribuiilor i competenelor stabilite prin lege, specifice fiecrei uniti administrativ-teritoriale; b) seciunea de dezvoltare cuprinde cheltuielile de capital. Cheltuielile curente prevzute anterior:. a) sunt obligatorii i se refer la cheltuielile de personal, cheltuielile materiale i cu prestarea serviciilor, subveniile i transferurile necesare realizrii atribuiilor i competenelor autoritilor administraiei publice locale, n condiiile legii. Fondurile externe nerambursabile i mprumuturile interne i externe se cuprind n anexele la bugetele locale i se aprob odat cu acestea. Bugetele locale au urmatoarea structura: -Bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor -Bugetele institutiilor publice care sunt finantate integral sau partial din bugetul local -Bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii -Bugetul imprumuturilor interne si externe la care rambursarea, plata de dobanzi si comisioane se asigura din bugetele locale -Bugetul fondurilor externe nerambursabile

SUBIECTUL 29 Competente privind I si Tx locale Competenta din punct de vedere institutional o au consiliile locale care actioneaza intr-un cadru reglementativ unitar (in raport de care exista si competente speciale, de cele mai multe ori limitate in functie de prioritati, situatii conjuncturale de natura economica si altele). O preocupare sub aspectul funatarii este obtinerea de sume importante rezultate din mai multe surse. Astfel sunt cele din - valorificarea mijloacelor fixe a unor bunuri materiale, - a sumelor rezultate din concesionare sau inchiriere ori din comercializarea unor bunuri confiscate - Sumele incasate din operatiunile de demolare, dezmembrare sau dezafectare, mijloacele fixe apartinatoare unor institutii publice sau alte bunuri materiale Acestea constituie venituri ale bugetelor locale si se varsa la acestea ca atare. Taxele speciale pentru functionarea unor sevicii publice locale sunt create in interesul persoanelor fizice si juridice, se stabilesc anual iar destinatia este de acoperire a cheltuielilor care sint destinate pentru infiintarea de servicii publice de interes local sau chiar a finantarii unor cheltuieli curente. Autoritatiile deliberative intocmesc lista cu aceste impozite si taxe si conditiile de instituire, cu formalitatile legale respective. Sumele reprezentand amortizarea calculata pentru mijoace fixe se colecteaza intr-un cont separat la trezoreria publica si are ca destinatie realizarea de investitii intr-un anumit domeniu si ca atare se si urmaresc in aceasta directie. Au competenta calcularii amortizarii si evidentierii sumerlor rezultate serviciile publice de interes local, care desfasoara activitati de natura economica. Sunt si exceptii de la aceasta practica si anume finantari pe baza sumelor prevazute

in acordurile de imprumut sau de garantie incheiate cu institutii financiare internationale. Desi activitatea este la nivel local ea este identificata ca fiind supusa regimului de amortizare printr-o hotaarare de guvern (competenta centrala).

SUBIECTUL 30 Cote defalcate Una din preocuparile autoritatiilor locale privind imbunatarirea sistemului de echilibrare financiara este apelarea la cote defalcate din impozitul pe venit. Logica este a asigurarii functionalitatii autonomiei sistemului in conditiile unor resurse banesti subdimensionate ori nereallizabile din punct de vedere a nivelului de colectare. Astfel din impozitul pe venitul incasat la bugetul de stat, la nivelul fiecarei unitati se aloca lunar in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a achitat acest impozit urmatoarele cote a) 47% la bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, unde isi desfasoara activitatea contribuabilii care le=au achitat b) 13% la bugetul local al judetului c) 22% intr-un cont distinct deschis la Directia Generala a Finantelor Publice Judetene (prin Trezoreria Publica) in vederea echilibrarii bugetelor locale ale acestor entitati In executie, cota de 22% se aloca de catre directia generala a finantelor publice in termenul prevazut de lege 5 zile - proportional cu sumele repartizate si aprobate in acest scop in bugetele entitatilor amintite anterior comune, orase, municipii, o repartitie asemanatoare o are si municipiul Bucurest (alte cote) pentru acele momente, alocare si executie. Comform legii aceste cote, in situatii deosebite, prin intermediul legii bugetului de stat pot sa fie majorate. Institutia prin care se realizeaza operatiunile de virament este Ministerul Fintelor Publice, respectiv a corespondentului sau teritorial, directiile generale (si a municipiului Bucuresti). Orice persoana, subiect intr-un raport juridic fiscal are obligatia sa solicite inregistrarea fiscala a entitatii respective tinand cont de subordonarea locala in raport cu ANAF, cu respectarea unor termene procedurale. Platitorii (si beneficiarii sumelor) au obligatia de a evidentia sumele respective prin sistemul contabil (armonizat cu directivele europene dar si cu intregul sistem national). Primarul, prin compartimentele de specialitate, poate verifica corecta nregistrare fiscal a contribuabililor la organul fiscal teritorial att a sediului social principal, ct i a sediului secundar. Primarul are obligaia s sesizeze orice nereguli constatate organului fiscal teritorial al Ministerului Finanelor Publice.

SUBIECTUL 31 Criterii privind alocarea sumelor defalcate Pentru finantarea cheltuielilor publice si echilibrarea bugetelor locale exista posibilitatea aprobarii unor sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat care dobandesc in felul acesta o destinatie speciala. Alocarea se face in functie de niste criterii de natura legala care sunt: - Capacitatea financiara determinata pe baza impozitului pe venit incasat pe locuitor in proportie de 70% - Suprafata judetului in proportie de 30% Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, i din cota de 22%, o cot de 27% se aloc bugetului propriu al judeului, iar diferena se repartizeaz pentru bugetele locale ale comunelor, oraelor i municipiilor, astfel: -80% din sum se repartizeaz n dou etape, prin decizie a directorului direciei generale a finanelor publice judeene, - 20% din sum se repartizeaz, prin hotrre a consiliului judeean, pentru susinerea programelor de dezvoltare local, pentru proiecte de infrastructur Repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat in scopul echilobrarii bugetelor locale se realizeaza pe baza unor indicatori care sunt: - Impozitul pe venit mediu pe locuitor din unitatea administrativ teritoriala destinatara - Impozitul pe venit mediu pe locuitor pe ansamblul judetului In stiuatia in care datele nu sunt disponibile la finalul anului anterior celui pentru care se face repartizarea, impozitul pe venit se determina pe baza unei formule de calcul care tine cont de marimile: - impozit pe venit incasat intr-o unitate componenta a judetului - impozit pe venit incasat in lunile anterioare lunii de calcul - numarul anterior de luni pentru care se face repartizarea

SUBIECTUL 32 Transferuri consolidabile pentru bugetele locale Ele se acorda in varianta existentei investitiilor finantabile din imprumuturi externe la care contribuie si guvernul in baza unor competente legale; se aproba anual sub forma unei pozitii globale prin legea bugeetului de stat. Tehnica alocarii acestor sume se realizeaza prin antrenarea ordonatorilor principali de credite, pe baza existtentei unui document numit contract de finantare si a existentei unor resurse financiare care sa asigure finantare totala sau partiala a proiectelor in discutie. Criteriile sunt propuse de fiecare ordonator principal urmand sa fie aprobate de catre guvern. Contractull de finantare cuprinde obligatoriu elementele: obiect, durata, valoare, esalonare multianuala, cheltuieli eligibile, clauze de modificare si reziliere, clauza a raspunderii solidare in cote prportionale.

SUBIECTUL 33 Fondul de rezerva bugetara n bugetele locale se nscrie fondul de rezerv bugetar la dispoziia consiliului local, judeean i a Consiliului General al Municipiului Bucureti, precum i a sectoarelor municipiului Bucureti, dup caz, n cot de pn la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizeaz la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baz de hotrri ale consiliilor respective, pentru finanarea unor cheltuieli urgente sau neprevzute aprute n cursul exerciiului bugetar, pentru nlturarea efectelor unor calamiti naturale, precum i pentru acordarea unor ajutoare ctre alte uniti administrativ-teritoriale n situaii de extrem dificultate, la cererea public a primarilor acestor uniti ori din iniiativ proprie. Fondul de rezerv bugetar poate fi majorat n cursul anului, cu aprobarea consiliului local, judeean i a Consiliului General al Municipiului Bucureti, precum i a consiliilor sectoarelor municipiului Bucureti, dup caz, din disponibilitile de credite bugetare care nu mai sunt necesare pn la sfritul anului.

SUBIECTUL 34 Investitii publice locale Cheltuielile pentru investiii publice i alte cheltuieli de investiii finanate din fonduri publice locale se cuprind n proiectele de buget, n baza programului de investiii publice al fiecrei uniti administrativ-teritoriale, ntocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezint i n seciunea de dezvoltare, ca anex la bugetul iniial i, respectiv, rectificat, i se aprob de autoritile deliberative. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale ntocmesc anual programul de investiii publice pe clasificaia funcional. Pentru fiecare obiectiv inclus n programul de investiii sunt prezentate informaii financiare i nefinanciare. Informaiile financiare vor include: a) valoarea total a proiectului; b) creditele de angajament; c) creditele bugetare; d) graficul de finanare, pe surse i ani, corelat cu graficul de execuie; e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizat i n cazul obiectivelor n derulare; f) costurile de funcionare i de ntreinere dup punerea n funciune. Informaiile nefinanciare vor include: a) strategia n domeniul investiiilor b) descrierea proiectului; c) stadiul fizic al obiectivelor. Aprobarea proiectelor de investiii publice locale se face pe baza:

- Documentailor tehnico-economice ale obiectivelor de investiii noi, a cror finanare se asigur integral sau n completare din bugetele locale, precum i ale celor finanate din mprumuturi interne i externe, contractate direct sau garantate de autoritile administraiei publice locale, se aprob de ctre autoritile deliberative. - Documentailor tehnico-economice ale obiectivelor de investiii noi, care se finaneaz din mprumuturi externe i, n completare, din transferuri de la bugetul de stat i din alte surse, precum i ale celor finanate integral sau n completare din mprumuturi externe contractate ori garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun spre aprobare Guvernului

SUBIECTUL 35 Executia bugetara Executia bugetara se deruleaza prin parcurgerea mai multorr faze: - Angajament - Lichidare - Ordonantare - Plata Execuia bugetar la orae, municipii, sectoarele municipiului Bucureti, judee i municipiul Bucureti se bazeaz pe principiul separrii atribuiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuiile persoanelor care au calitatea de contabil. Operaiunile specifice angajrii, lichidrii i ordonanrii cheltuielilor sunt n competena ordonatorilor de credite i se efectueaz pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituiilor publice. Plata cheltuielilor este asigurat de eful compartimentului financiar-contabil, n limita fondurilor disponibile. Instrumentele de plata vor fi la randul lor insotite de documente justificative, care sunt intocmite in conformitate cu legea si numai dupa ce au fost angajate, lichidate si ordonantate. Observam o data in plus implicarea ordonatorilor de credite in parcurgerea acestor faze. Pentru anumite categorii de cheltuieli pot fi efectuate plati in avans intr-un procent de pana la 30% in conditiile dispozitiilor legale. Sunt anumite situatii in care daca platile efectuate in avans sunt nejustificate prin bunuri, lucrari, servicii prestate pana la sfarsitul anului vor fi recuperate de catre cei care le-au acordat si vor fi restituite catre bugetul din care provin. EXCEPTII: Partea aferenta cheltuielilor eligibile pentru sume reprezentand plati in avans pentru implementarea programelor, proiectelor, actiunilor finantate din fonduri externe nerambursabile post-aderare, altele decat cele aferente programului operational sectorial transport si care pot fi justificate prin: bunuri livrate, lucrari si servicii prestate pana la termenul stabilit pentru plata finala conform contractelor incheiate, respectandu-se unele prevederi specifice ce fac obiectul unor memorandumuri, acorduri, contracte, decizii, ordine de finantare etc.

SUBIECTUL 36 Procedura deschiderii creditelor bugetare Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de ordonatorii principali de credite ai acestora, n limita sumelor aprobate, potrivit destinaiei stabilite i cu respectarea dispoziiilor legale care reglementeaz efectuarea cheltuielilor respective. Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe baz de documente justificative, cares confirme angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrri, plata salariilor i a altor drepturi bneti, plata obligaiilor bugetare, precum i a altor obligaii. Exista posibilitatea ca pe parcursul exercitiului bugetar, ca urmare a unei dispozitii legale sa se realizeze transferuri de institutii, actiuni sau sarcini de la o entitate la alta (minister la minister, o autoritate locala catre altele etc). In aceste conditii, resursele financiare vor fi asigurate in mod corespunzator prin anumite modificari de natura bugetara ca volum si ca structura. Autoritatile delibeerative au competenta de a modifica si justifica toate aceste modificari de natura bugetara. Cu privire la fondurile externe nerambursabile, acestea sunt considerate ca avand un caracter previzional si se determina in conformitate cu acordurile incheiate cu partenerii externi.

SUBIECTUL 37 Regimul creditelor bugetare neutilizate de O.C Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatori, acestia au obligatia sa analizeze lunar necesitatea mentinarii unor credite bugetare pentru care sarcinile au fost desfiintate sau amanate si sa propuna autoritatilor deliberative anularea acestor credite. Termenul limita este 10 decembrie. Cu creditele bugetarea anulate se majoreaza fondul de rezerva bugetara aferent la dispozitia autoritatilor deliberative.

SUBIECTUL 38 Contul annual de executie Ordonatorii primari intocmesc si prezinta pana la 31 mai din anul urmator conturiile anuale in urmatoarea structura: a) Pentru venituri y Prevederi bugetare initiale y ..............................definitive y Incasari realizate b) Pentru cheltuieli y Credite bugetare initiale y ...........................definitive y Plati efectuate

Aceste situatii (conturile anuale de executie) sunt intocmite trimestrial si anual si se depun sub forma unor situatii financiare privind executia bugetara la directiile generale ale Finantelor Publice care urmeaza sa fie centralizate la Ministerul de Finante.

SUBIECTUL 39 Executia de casa a bugetelor locale Execuia de cas a bugetelor locale se efectueaz prin unitile teritoriale ale Trezoreriei Statului, evideniindu-se n conturi distincte: a) veniturile bugetare ncasate pe structura clasificaiei bugetare; b) efectuarea plilor dispuse de persoanele autorizate ale instituiilor publice, n limita creditelor bugetare i a destinaiilor aprobate potrivit dispoziiilor legale; c) efectuarea operaiunilor de ncasri i pli privind datoria public intern i extern, rezultat din mprumuturi contractate sau garantate de stat, precum i cele contractate sau garantate de autoritile administraiei publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scaden i plata dobnzilor, comisioanelor, spezelor i altor costuri aferente; d) efectuarea altor operaiuni financiare n contul autoritilor administraiei publice locale; e) pstrarea disponibilitilor reprezentnd fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea n lei a acestora, primite pe baz de acorduri i nelegeri guvernamentale i de la organisme internaionale, i utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate; f) alte operaiuni financiare prevzute de lege. Pentru mprumuturile contractate, altele dect cele din disponibilitile contului curent general al Trezoreriei Statului, autoritile administraiei publice locale i pot deschide conturi la bnci comerciale, n vederea derulrii acestora. n execuie, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectueaz lunar de ctre direciile generale ale finanelor publice, pe baza fundamentrilor prezentate de ordonatorii principali de credit

SUBIECTUL 40 Datoria publica locala Datoria public local reprezint o obligaie general care trebuie rambursat, conform acordurilor ncheiate, din veniturile proprii ale unitii administrativ-teritoriale mprumutate, precum i din veniturile beneficiarilor de mprumuturi garantate de autoritile administraiei publice locale, dup caz. Instrumentele datoriei publice locale sunt: a) titluri de valoare; b) mprumuturi de la bncile comerciale sau de la alte instituii de credit; c) credite furnizor; d) leasing financiar;

e) garanie local. Consiliile locale sau judetene pot aproba contractarea sau garantarea unui imprumut intern sau extern pentru: -realizarea de investitii publice de interes local -refinantarea datoriei publice locale Unitatilor administrative teritoriale li se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut daca totalul datoriei anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturi contractate si garantate, dob si comisioanele aferente acestora, in anul respective, sa depaseasca 30% din totalul veniturilor propri.

SUBIECTUL 41 Fondul de risc Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de ctre unitile administrativ-teritoriale a mprumuturilor contractate de operatorii economici i serviciile publice de subordonare local se constituie fondul de risc n afara bugetului local. Fondul de risc se pstreaz n conturi separate, deschise la unitile teritoriale ale Trezoreriei Statului, i se constituie distinct pentru garanii locale la mprumuturi interne i, respectiv, pentru garanii la mprumuturi externe. Fondul de risc se constituie din: sumele ncasate sub form de comisioane de la beneficiarii mprumuturilor garantate; dobnzile acordate de unitile Trezoreriei Statului la disponibilitile fondului; majorri de ntrziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata n termen de ctre beneficiarii mprumuturilor garantate a comisioanelor i, respectiv, a ratelor scadente, dobnzilor i comisioanelor aferente i, n completare, din bugetul local. n cazul n care se efectueaz pli din fondul de risc, aferente unor scadene neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se rentregesc cu sumele recuperate de la acesta. Nivelul comisionului de risc se determin de ctre ordonatorul principal de credite i se aprob de ctre autoritile deliberative. Acest comision se aplic asupra valorii mprumutului garantat.

SUBIECTUL 42 Finantarea institutiilor publice Finanarea cheltuielilor curente i de capital ale se asigur instituiilor publice astfel: a) integral din bugetul local; b) din venituri proprii i din subvenii acordate de la bugetul local; c) integral din venituri proprii. Instituiile publice, finanate integral din bugetul local, vars veniturile realizate la acest buget.

SUBIECTUL 43 Criza financiara a unitatilor administrative teritoriale Entitatea administrativ teritoriala este considerata in criza financiara daca se afla: a) Neachitate obligatii de plata lichide si exigibile mai vechi de 90 de zile si care depasesc 15% din bugetul anual b) Neachitate drepturi salariale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli pe o perioada mai mare de 90 de zile la data scadenta c) In vederea determinrii neachitrii obligaiilor de plat lichide i exigibile, nu se iau n calcul obligaiile de plat care se afl n litigiu comercial

SUBIECTUL 44 Planul de redresare financiara Continutul planului de redresare este: Analiza economico-financiara a entitatii Masuri de mentinere a serviciilor publice esentiale Masuri de crestere a gradului de colectare a veniturilor proprii sau de atragere a altor venituri Masuri de reducere a cheltuieli Planificarea economico-financiara si bugetara pana la redresare Stabilirea sarcinilor pentru indeplinirea prevederilor din planul de redresare financiara (se realizeaza de Curtea de Conturi)

a) b) c) d) e) f)

SUBIECTUL 45 Insolventa unitatilor administrativ teritoriale Starea de insolventa apare daca entitatea se afla in una din urmatoarele situatii: - Nu si-a echitat obligatiile de plata lichide si exigibile mai vechi de 120 zile si care depasesc 50% din bugetul anual fara a se lua in calcul si cele aflate in litigiu contractual - Neachitarea drepturilor salariale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli pe o perioada mai mare de 120 zile de la data scadentei.

SUBIECTUL 46 Regimul imprumuturilor din contul current general al Trezoreriei Statului n situaia n care, pe parcursul execuiei, apar goluri temporare de cas ca urmare a decalajului dintre veniturile i cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin mprumuturi acordate de Ministerul Finanelor Publice din disponibilitile contului current general al Trezoreriei Statului, numai dup utilizarea fondului de rulment. Valoarea total a mprumutului care poate fi angajat de autoritile administraiei publice locale este supus urmtoarelor limite: a) nu va depi 5% din totalul veniturilor estimate a fi ncasate pe durata anului bugetar n care se face mprumutul.

b) n condiiile anterioare autoritile administraiei publice locale nu pot angaja mprumuturi mai mari dect fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiai an bugetar. Rambursarea fondurilor mprumutate va fi garantat cu veniturile estimate a fi ncasate n anul bugetar respectiv, n condiiile respectrii garantrii, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale. n situaia n care mprumutul nu a fost restituit pn la 31 decembrie, direciile generale ale finanelor publice sunt autorizate s execute contul unitii administrativ-teritoriale n cauz