Nihilismul - Parintele Serafim Rose

Posted in Diverse | Thursday, March 22nd, 2007 | Trackback Eugen (Pr. Sera i!" #ose $ihi%is!u% & o i%oso ie %uci eric' & Traducere (i )ost a*'+ Tatiana Petrache , -../ by the St. 0er!an o 1%aska 2rotherhood Pre a*a editoru%ui a!erican 3ntr&o %ocuin*' de %a subso%, a)roa)e de centru% ora(u%ui San 4rancisco, )e %a 5nce)utu% ani%or 670, Eugene #ose, viitoru% )'rinte Sera i!, st'tea %a !asa sa aco)erit' de !or!ane de c'r*i (i teancuri de dosare. 8a!era era tot ti!)u% 5ntunecoas' )entru c' )rin ereastr' )'trundea )rea )u*in' %u!in'. 3n ur!' cu c9*iva ani, Eugene se !utase 5n aceast' %ocuin*' 5n care avusese %oc o cri!' (i 5n care, s)uneau unii, 5nc' !ai s'%'(%uia un duh necurat. Dar Eugene, s id9nd acest duh (i duhu% din ce 5n ce !ai 5ntunecat a% ora(u%ui din :uru% s'u, (i&a aco)erit un )erete cu icoane 5n a*a c'rora a a(e;at o cande%' ro(ie. 3n aceast' ca!er', Eugene a 5nce)ut %ucru% %a o cronic' !onu!enta%' des)re r';boiu% o!u%ui !odern 5!)otriva %ui Du!ne;eu+ 5ncercarea o!u%ui de a distruge <echea #9nduia%' (i de a crea una nou' 'r' 0ristos, de a nega e=isten*a 3!)'r'*iei %ui Du!ne;eu (i de a 5nte!eia 5n %ocu% acesteia )ro)ria %ui uto)ie )'!9nteasc'. >ucrarea )e care avea de g9nd s' o scrie se intitu%a 3!)'r'*ia ?!u%ui (i 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu. 8u nu!ai c9*iva ani 5naintea acestui !o!ent, Eugene 5nsu(i c';use 5n !re:e%e acestei 3!)'r'*ii a ?!u%ui (i avusese !u%t de su erit@ )artici)ase (i e% %a r';boiu% 5!)otriva %ui Du!ne;eu. Du)' ce a )'r'sit cre(tinis!u% )rotestant 5n care usese crescut, )entru c' era ne)utincios (i searb'd, a )artici)at %a anticu%tura boe!' a ani%or 6A0 (i s&a ad9ncit 5n studiu% re%igii%or (i i%oso ii%or orienta%e care 5nv'*au, 5n esen*', c' Du!ne;eu este i!)ersona%. >a e% ca arti(tii (i scriitorii absurdu%ui conte!)orani cu e%, Eugene s&a 5ncu!etat s' 5ncerce )9n' %a )ragu% nebuniei e=)eri!ente de g9ndire care de)'(eau orice %ogic', 5n 5ncercarea de!ent' de a s)arge %i!ite%e (i de a )'trunde Bde cea%a%t' )arte a rea%it'*iiC. S&a ad9ncit 5n cuvinte%e B)ro etu%uiC nebun a% nihi%is!u%ui, 4riedrich $iet;sche, )9n' c9nd aceste cuvinte au a:uns s'&i r'sune 5n su %et cu o )utere e%ectri;ant' (i in erna%'. Prin toate aceste c'i 5ncerca s' a:ung' cu !intea %a 1dev'r (i #ea%itate, dar toate au e(uat. 8';use 5ntr&o ase!enea stare de de;n'de:de, 5nc9t, atunci c9nd i s&a cerut s' o descrie, nu a )utut s)une dec9t+ B1! ost 5n iadC. Se 5!b'ta (i se r';boia cu Du!ne;eu% )e care 3% dec%arase !ort, se t'v'%ea )e :os (i striga %a E% s'&% %ase 5n )ace. ?dat', c9nd era beat, a scris+ BSunt bo%nav, a(a cu! sunt to*i oa!enii c'rora %e %i)se(te dragostea %ui Du!ne;euC. Ateismul, va scrie Eugene civa ani mai trziu, adevratul ateism existenial, care arde de ur mpotriva unui Dumnezeu nedrept i nemilos, este o stare de spirit! este o -

ncercare autentic de a te rz"oi cu adevratul Dumnezeu ale #rui ci sunt att de inexplica"ile c$iar i celor mai credincio i dintre oameni i care se s%r e te cu o revelaie or"itoare a #elui pe care ateul autentic &l caut cu adevrat' (ristos &nsu i lucreaz cu aceste su%lete' 1ntihrist nu trebuie c'utat !ai 5nt9i )rintre !arii nihi%i(ti, ci )rintre !'run*ii sus*in'tori care 3% au )e 0ristos nu!ai )e bu;e. $iet;sche, )rin a)tu% c' s&a nu!it )e sine 1ntihrist, (i&a dovedit de a)t teribi%a oa!e de Du!ne;eu DC 3n aceast' stare de oa!e teribi%' de Du!ne;eu se a %a (i Eugene %a s 9r(itu% ani%or 6A0. Ei a)oi, ase!enea unei ra a%e nea(te)tate de v9nt, a )'truns 5n via*a sa o rea%itate )e care niciodat' nu ar i )utut&o intui 5nainte. 8'tre s 9r(itu% vie*ii 5(i va rea!inti de acest !o!ent+ B1ni de ;i%e a! ost !u%*u!it c' 5n c'ut'ri%e !e%e !' situa! Fdeasu)ra tuturor tradi*ii%orG, r'!9n9nd 5ntr&o oarecare !'sur' credincios iec'reia. (D" 89nd a! vi;itat )entru )ri!a oar' o biseric' ortodo=', a! 'cut&o )entru a cunoa(te o a%t' Ftradi*ieG. 3n orice ca;, atunci c9nd a! intrat 5ntr&o biseric' ortodo=' (o biseric' ruseasc' din San 4rancisco", ceva s&a 5nt9!)%at cu !ine, ceva ce nu tr'ise! 5n nici un te!)%u budist sau orienta%@ ceva din ini!' 5!i s)unea c' aceasta era Fcasa !eaG, c' toate c'ut'ri%e !e%e se 5ncheiaser'. $u a! (tiut s'&!i e=)%ic toate astea, )entru c' nu 5n*e%egea! ni!ic din s%u:ba care se 'cea 5ntr&o %i!b' str'in'. 1! 5nce)ut s' !erg !ai des %a s%u:be%e ortodo=e (i a! 5nv'*at tre)tat %i!ba (i ritua%u%. (D" O dat cu intrarea mea n ortodoxie am devenit contient de un alt lucru: c Adevrul nu este o simpl idee abstract cutat i cunoscut la nivel ra!ional ci este un Adevr personal " chiar o Persoan " cutat i iubit cu inima# $i aa %-am nt&lnit pe 'ristos#( 3n ti!) ce %ucra %a 3!)'r'*ia ?!u%ui (i 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu 5n %ocuin*a sa de %a subso%, Eugene 5nc' se !ai r';boia cu 1dev'ru% )e care 3% desco)erise. H'sise 1dev'ru% 5n chi)u% ne)ervertit a% %ui 0ristos, a(a cu! usese )'strat 5n 2iserica ?rtodo=' (i t9n:ea s' )'trund' 5n ceea ce nu!ea BS 9nta S inte%orC a 2isericii, adic' 5n di!ensiunea ei !istic' (i nu 5n cea )%ictisitoare a %aturii %u!e(ti (i organi;a*iona%e. 3% vroia )e Du!ne;eu (i 3% vroia cu ardoare. Scrieri%e din acea )erioad' au re)re;entat )entru e% un e% de catharsis+ o ca%e de ie(ire din neadev'r, din 5ntunericu% subteran c'tre %u!in'. De(i sunt i%oso ice 5n e=)resie, !u%t !ai !u%t dec9t scrieri%e sa%e u%terioare, aceste scrieri de 5nce)ut s&au n'scut dintr&o su erin*' )ro und' care era 5nc' vie 5n su %etu% %ui. Este iresc a)tu% c' a scris !ai !u%t des)re 3!)'r'*ia ?!u%ui 5n care a su erit toat' via*a, dec9t des)re 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu, )e care abia o 5ntre;'rise. 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu o 5n*e%egea 5nc' din )ers)ectiva 3!)'r'*iei ?!u%ui. Din ce%e -/ ca)ito%e )e care Eugene )%'nuise s' %e scrie )entru a sa !agnu! o)us doar a% (a)te%ea a ost redactat integra%@ restu% a r'!as 5n note !anuscrise. 1cest ca)ito% )e care 5% )re;ent'! aici tratea;' i%oso ia nihi%is!u%ui. $ihi%is!u% I care consider' c' nu e=ist' 1dev'r abso%ut, c' toate adev'ruri%e sunt re%ative I este, du)' cu! a a ir!at Eugene, i%oso ia care st' %a ba;a cu%turii seco%u%ui JJ+ BS&a r's)9ndit at9t de !u%t, 5nc9t a devenit universa%@ a )enetrat )er ect (i ad9nc 5n !in*i%e (i ini!i%e tuturor oa!eni%or de ast';i, 5nc9t nu !ai e=ist' nici un F rontG )e care s' ie co!b'tutC. Mie;u% acestei i%oso ii, s)une e%, a ost Be=)ri!at ce% !ai c%ar de $iet;sche (i de un )ersona: a% %ui Dostoievski 5n ra;a+ FDu!ne;eu a !urit, )rin ur!are o!u% devine du!ne;eu (i totu% e )er!isGC. Din )ro)rie e=)erien*', Eugene credea c' o!u% !odern nu )oate deveni de)%in a% %ui 0ristos 5nainte de a con(tienti;a c9t de de)arte a c';ut de Du!ne;eu, e% (i societatea sa,

adic' )9n' c9nd nu va vedea !ai 5nt9i nihi%is!u% 5n sine 5nsu(i. B$ihi%is!u% e)ocii noastre se a %' 5n toateC, scria e%, B(i aceia care nu a%eg s'&% co!bat' 5n nu!e%e de)%in't'*ii iin*ei Du!ne;eu%ui ce%ui viu sunt de:a devora*i de e%. 1! ost adu(i )e !arginea abisu%ui acestui $i!ic (i, ie c' 5i recunoa(te! sau nu natura, vo! i 5nghi*i*i 'r' s)eran*' 5n acest h'u )rin a initatea cu ni!icu% atot)re;ent 5n noi I dac' nu r'!9ne! statornici 5ntr&o credin*' de)%in' (i adev'rat' (care, )un9nd %a 5ndoia%', nu se 5ndoie(te" 5n 0ristos, 'r' de 8are, 5ntr&adev'r, ni!ic nu sunte!.C 8a scriitor, Eugene a si!*it c' trebui s'&(i che!e conte!)oranii din acest abis. 1 scris nu nu!ai din setea de Du!ne;eu, ci (i din )reocu)area %ui a*' de cei%a%*i oa!eni care 3% c'utau )e Du!ne;eu I chiar (i a*' de cei care, ca (i e%, >&au res)ins )e Du!ne;eu (i s&au r';vr'tit 5!)otriva >ui toc!ai dintr&o )rea !are nevoie de E%. Din su erin*a sa %'untric', din 5ntunericu% vie*ii sa%e de a%t'dat', Eugene vorbe(te u!anit'*ii conte!)orane care se g'se(te de ase!enea 5n su erin*' (i 5ntuneric. 1cu!, %a trei decenii de %a scrierea %ucr'rii, )e !'sur' ce )uteri%e nihi%is!u%ui (i anti&cre(tinis!u%ui )'trund tot !ai ad9nc 5n iin*a societ'*ii noastre, cuvinte%e %ui sunt !ai necesare ca oric9nd. #ecunosc9nd (i %u)t9nd 5!)otriva nihi%is!u%ui din e% 5nsu(i, )oate s' ne a:ute s' ne eri! de a c'dea )rad' s)iritu%ui distrug'tor a% acestuia (i ne )oate a:uta s' r'!9ne! credincio(i 1dev'ru%ui ve(nic 8are S&a 'cut tru). Monahu% Da!aschin 8ristensen 3!)'r'*ia ?!u%ui (i 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu ?rice o!, 5n virtutea a)tu%ui c' este o!, trebuie s' ac' a%egerea 5ntre Du!ne;eu sau sine 5nsu(i. Ei iecare o! a 'cut a%egerea 5ntre ce%e dou' c'i, )entru c' noi sunte! ceea ce a%ege!. Ei )rin a%egerea noastr' ar't'! )re erin*a noastr' )entru o 3!)'r'*ie sau )entru a%ta+ )entru 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu sau )entru 3!)'r'*ia Sine%ui. (Eugene #ose" Poc'i*i&v', c' s&a a)ro)iat 3!)'r'*ia ceruri%or (Matei /, -7" Din !otive )e care %e vo! discuta !ai t9r;iu, %ucrarea de B i%oso ie re%igioas'C a %ui Eugene nu a ost din )'cate ter!inat'. S&au ti)'rit c9teva sec*iuni, dar cea !ai !are )arte a c'r*ii a r'!as 5n or!' de note !anuscrise (i de ciorne c%asi icate 5n unc*ie de acest subiect. $ote%e erau e=haustive@ se )are c' Eugene nu a %'sat nici o )iatr' ner'sturnat' 5n cercetarea sa. S in*i, i%oso i, istorici, arti(ti, oa!eni de (tiin*', )ersona%it'*i istorice sau conte!)orane, )ersona:e de ro!an I )e to*i i&a studiat )entru a o eri o ba;' %a aceast' critic' a civi%i;a*iei occidenta%e. Pe !u%te din )agini%e note%or sa%e a indicat data c9nd au ost scrise, (tiind a)tu% c' i%oso ia sa se va !aturi;a )e !'sura avans'rii cu studiu%. K%ti!u% )%an a% note%or sa%e arat' 5n e%u% ur!'tor+ Partea a LL&a+ 3!)'r'*ia ?!u%ui 5n e)oca !odern' 8a)ito%u% LLL+ ? inter)retare cre(tin&ortodo=' a e)ocii !oderne 8a)ito%u% L<+ Ldo%ii secu%ari ai e)ocii !oderne -. 8u%turaMcivi%i;a*ia, :udecate din )ers)ectiva s)iritua%it'*ii cre(tin&ortodo=e

2. Etiin*'Mra*iona%is!, 5n*e%ese din )ers)ectiva du!ne;eie(tii 5n*e%e)ciuni N. LstorieM)rogres, :udecate de teo%ogia cre(tin&ortodo=' a istoriei Partea a LLL&a+ <echea ?rdine (i B$oua ?rdineC 8a)ito%u% <+ <echea ?rdine+ i!)eriu% cre(tin&ortodo= 8a)ito%u% <L+ <enirea B$oii ?rdiniC+ revo%u*ia e)ocii !oderne 8a)ito%u% <LL+ #'d'cini%e #evo%u*iei+ nihi%is!u% 8a)ito%u% <LLL+ Sco)u% #evo%u*iei+ !i%eniu% anarhist Partea a L<&a+ S)iritua%itatea cre(tin&ortodo=' (i Bnoua s)iritua%itateC (a)roa)e )atru ca)ito%e" Partea a <&a+ 4ina%itatea iec'reia dintre ce%e dou' 3!)'r'*ii 8a)ito%u% JLLL+ B$ou% cre(tinis!C (i do!nia %ui 1ntihrist 8a)ito%u% JL<+ 3!)'r'*ia ceruri%or Dintre ce%e a)ro=i!ativ -/ ca)ito%e, singuru% care a cunoscut or!a de initiv' a ost ce% de&a% (a)te%ea & des)re nihi%is!. $u!ai acest ca)ito% cu)rinde )este -00 de )agini, ceea ce o er' o idee des)re di!ensiuni%e c'r*ii %ui Eugene. Studiind !ii%e de )agini de !ateria% adunat de Eugene )entru cartea sa, se observ' )re)onderen*a acordat' atitudinii de negare (i re u; (i !ai )u*in ce%ei de a ir!are a credin*ei. 1ceast' uni%atera%itate v'de(te starea %ui Eugene din acea )erioad', c9nd 5i era !ai u(or s' se e=)ri!e )ertinent des)re s era !a%e icu%ui 5n care a )'ti!it ti!) de )atru ani (i abia !ai t9r;iu des)re s era s in*eniei c'reia abia 5i atinsese su)ra a*a. Dar aceast' uni%atera%itate nu a ectea;' veridicitatea g9ndirii sa%e din )ri!a )erioad', ci !ai degrab' sub%inia;' nevoia de a %ucra de)%in, !ai t9r;iu, B%atura cea%a%t'C, ceea ce s&a (i 5nt9!)%at. 8aracteru% e=haustiv a% criticii sa%e din 3!)'r'*ia ?!u%ui (i 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu a ost un se!n a% 5ncerc'rii sa%e de a o ru)e co!)%et cu a)osta;ia cu%turii occidenta%e@ (i )ornind de aici a ost 5n stare !ai t9r;iu s' a)uce ca%ea restaur'rii !o(tenirii s)iritua%e abandonate a ?ccidentu%ui. 3n introducerea din )artea 5nt9i a c'r*ii, Eugene scria+ B8e%e dou' 3!)'r'*ii sunt edi icate )e dou' credin*e+ 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu )e credin*a 5n 0ristos@ 3!)'r'*ia ?!u%ui )e credin*a 5n %u!eC. K%ti!a, a ir!' e%, se ba;ea;' 5n a)aren*' )e Beviden*'C (i BnecesitateC, dar, %a un nive% !ai )ro und, disi!u%ea;' )o ta o!u%ui+ B1dev'ru% este c' o!u% %u!esc nu&(i dore(te a%t' %u!e. Pentru c' Fcea%a%t' %u!eG deschide e=isten*ei o )ro un;i!e (i o co!)%e=itate )e care o!u% Ftru)escG (5n starea %ui c';ut'" nu dore(te s' o 5n runte@ Fcea%a%t' %u!eG )erturb' toat' F)acea %u!easc' a !in*iiG (i 5i distrage )e oa!eni de %a datoria Fevident'G (i si!)%' Fde a ace ca %ucruri%e s' !earg' 5nainteGC. 3n )ri!a )arte, Eugene a de;vo%tat aceast' idee s)un9nd c', de(i cre(tinu% )are s' ie un idea%ist, totu(i e% este adev'ratu% rea%ist, (i nu o!u% %u!esc, )entru c' nu!ai e% )oate 5n*e%ege e=isten*a a(a cu! este ea+ B$eca;u% (i su erin*a (i !oartea, inse)arabi%e de aceast' via*', sunt teoretic acce)tate de o!u% %u!esc, dar e% va ace tot ce&i va sta 5n )utin*' )entru a %e abo%i sau ce% )u*in )entru a %e a%ina sau )entru a&(i distrage aten*ia de %a e%e, )rivind %a )artea F)o;itiv'G a %ucruri%or@ cre(tinu% %e acce)t' (i %e 5nt9!)in' cu

bucurie, (tiind c' 'r' ase!enea 5ncerc'ri nu e=ist' )rogres 5n via*a duhovniceasc'. (D" >u!ea trebuie 5n runtat'@ dar 5n 0ristos ave! o )utere care ne 5nnobi%ea;' (i )rin care 5n runt'! (i birui! %u!eaC. Partea a doua, nu!it' B3!)'r'*ia ?!u%ui 5n e)oca !odern'C, trebuia s' inc%ud' o inter)retare cre(tin&ortodo=' a !enta%it'*ii !oderne. Kna dintre B%egi%eC acestei !enta%it'*i )e care Eugene a )%'nuit s' o aborde;e a ost Bsi!)%i icareaC care v'de(te naivitatea !odern' 5n )rivin*a %ucruri%or Bs)iritua%eC. Prin a)tu% c' investighea;', )otrivit credin*ei B!oderneC 5n eviden*e, doar !ani est'ri%e i;ice a%e %u!ii s)iritua%e (B eno!ene%eC", o!u% !odern a!enin*' s' inaugure;e ceea ce Eugene nu!ea Be)oca !agicu%uiC. 1ceast' idee a)are )entru )ri!a oar' 3n scurt' istorie des)re 1ntihrist a %ui So%oviov, 5n care o tehno%ogie a viitoru%ui era 5n chi) !isterios co!binat' cu eno!ene de ti) !agic. BPo%iva%en*a interese%or o!u%ui !odernC, scria Eugene, Bs&a n'scut din nevoia de a g'si ceva care s'&% 5n%ocuiasc' )e 0ristos, atitudine care de;v'%uie c' at9t !ania sa )entru e=)eri!entare, c9t (i Fto%eran*aG sa genera% recunoscut' (care, de a)t, este c9t se )oate de %i!itat'" nu )ot conduce dec9t %a o ina%itate %u!easc' 5n !agie, )erversiune !ora%', ocu%tis!, care )ot i de inite ca Fs 9r(itu% oric'rei e=)eri!ent'riGC. 3n de;baterea des)re natura !odernis!u%ui, Eugene dorea de ase!enea s' eva%ue;e, )otrivit 5nv'*'turii cre(tin&ortodo=e, cei trei Bido%iC ai e)ocii !oderne. Pe )ri!u% %&a identi icat dre)t Bcu%tu% civi%i;a*ieiC. Schi*9nd c9teva tr's'turi a%e acestui ido%, a ar'tat cu! )ot i cre(tinii 5n(e%a*i de e% 5n nu!e%e s%u:irii Bu!anit'*iiC, 5n*e%eas' ca sco) 5n sine@ (i a )re;entat aceasta 5n contrast cu tr's'turi%e autenticei !i%e cre(tine. Kn cre(tin r's)unde nevoii i!ediate a o!u%ui din dragoste, 5n nu!e%e %ui 0ristos@ dar c9nd 5nce)e s' g9ndeasc' Bdac' este bine s' hr'ne(ti un o!, 5nsea!n' c' este !u%t !ai bine s' hr'ne(ti o !ie I unu% nu este dec9t o )ic'tur' dintr&o g'%eat'C, atunci 5nce)e s' ac' din cre(tinis! un Bsiste!C, s'&% reduc' %a o ideo%ogie. 1!intind cuvinte%e %ui 0ristos & )e s'raci 5i ave*i !ereu cu voi, Eugene scria+ B0ristos nu a venit s'&i hr'neasc' )e cei 5n o!eta*i, ci s' !9ntuiasc' su %ete%e tuturor, %'!9n;i sau s'tuiC. Etiin*a este ur!'toru% ido% a% e)ocii !oderne )e care Eugene )%'nuise s'&% )un' 5n discu*ie. BEtiin*a !odern'C, scria e%, B(D" (i&a con erit sie(i )utere abso%ut'. 8hiar Fcurio;itateaG, r'd'cina (tiin*ei !oderne, ur!'re(te tot )uterea, )entru c' aceast' cunoa(tere obiectiv' dob9ndit' tot )rin curio;itate consider' c' F a)te%eG 5i stau %a dis)o;i*ie.C Ei aici co!)ar' (tiin*a cu !agia, a ir!9nd c' Ba!9ndou' au ace%a(i )unct de vedere. 1!9ndou' sunt )reocu)ate de eno!ene (i de !ani)u%area %or, cu !iraco%e (i re;u%tate. 1!9ndou' sunt o 5ncercare de a 5!)%ini dorin*a o!u%ui, o 5ncercare de a su)une rea%itatea )ro)riei dorin*e. Di eren*a este c' (tiin*a ((tiin*a !odern'" este o !agie siste!ati;at'@ (tiin*a a g'sit o !etod', 5n vre!e ce !agia %ucrea;' )rin asocieri (i i!)u%suri %'untrice. (D" Da, oa!enii de (tiin*' se )ot considera ra*iona%i (5n ce% !ai )ro)riu sens a% cuv9ntu%ui" at9t ti!) c9t se %i!itea;' %a )reocu)'ri%e din %aborator, 5nrobi*i de tehnic'. Dar )entru cineva care nu este at9t de 5nrobit de tehnic', cineva ca)abi% s' vad' %ucruri%e dintr&o )ers)ectiv' !ai %arg' I nu vor 5nce)e s' se!ene toate aceste re;u%tate a%e (tiin*ei cu un )eisa: !agicOC Ldo%u% !odern a% (tiin*ei este )us 5n %eg'tur' cu a% trei%ea ido% )e care %&a descris Eugene+ credin*a 5n )rogresu% istoric a% u!anit'*ii. Desigur, Eugene a )rivit aceast' credin*' ca )e o r'sturnare des'v9r(it' a adev'ru%ui. Potrivit o)iniei co!une a conte!)orani%or s'i, B)rogresu%C civi%i;a*iei s&a rea%i;at cu!va de %a antichitatea c%asic' %a #ena(tere, de)'(ind civi%i;a*ia !edieva%'. Eugene contra;ice aceast' vi;iune, sus*in9nd c' #ena(terea a ost

de a)t Bo tran;i*ie de %a !enta%it'*i%e !edieva%e %a ce%e !oderne, re)re;ent9nd 5n esen*' o )ro und' degenerare 5n co!)ara*ie cu !enta%it'*i%e !edieva%e (i un )ri! stadiu a% vi;iunii haotice care se va insta%aDC 3n aceast' tran;i*ie, a)ar noi or*e care se unesc cu ce%e vechi. B3n aceast' )erioad'C, scrie e%, Bs&a rea%i;at un co!)ro!is 5ntre nou (i vechi, 5ntre Fcre(tinis!G (i Fu!anis!G. (D" $oi%e or*e erau )rea )uternice )entru a i satis 'cute cu acest co!)ro!is, iar 2iserica se va tre;i !ai devre!e sau !ai t9r;iu 5n a*a rea%it'*ii c' )rin acest co!)ro!is (i&a v9ndut su %etu%.C Eugene a v';ut seco%u% J<LLL ca )e un )unct de cotitur', c9nd B!odernis!u% intransigent s&a e%iberat de 2iseric' ( ie ignor9nd&o, ie atac9nd&o" (i (i&a )us 5n )ractic' erori%e. (D" 3nce)9nd cu seco%u% J<LLL tr'i! 5ntr&o F%u!e nou'G, o %u!e 5n care continuitatea a ost ru)t'@ nu !ai este o %u!e a Fdatu%uiG, ci o %u!e care trebuie construit', o %u!e a rag!ente%or cu care o!u% I acu! 5!)otriv' (i nu 5!)reun' cu natura (i Du!ne;eu I 5ncearc' s'&(i construiasc' )ro)ria cas', )ro)riu% ora(, )ro)ria 3!)'r'*ie I )ro)riu% Turn 2abe%C. Tot )e )arcursu% seco%u%ui J<LLL s&a )r'bu(it (i i)ote;a ra*iona%ist' )ro)us' de Descartes (i 2acon. 3n u%ti!a )arte a acestui seco% a )'truns 5n s era activit'*ii u!ane ira*iona%u%, a(a cu! se observ' 5n #evo%u*ia 4rance;', ca (i 5n nou% sens a% ira*iona%u%ui (i a% irea%u%ui din art'. Pentru Eugene, a%sitatea ideii !oderne de B)rogresC s&a dovedit 5n degenerarea inevitabi%' a ra*iona%is!u%ui (i u!anis!u%ui i%u!inist 5n ira*iona%is! (i subu!anis!. K!anis!u%, scria e%, Beste o r';vr'tire 5!)otriva adev'ratei naturi a o!u%ui (i a %u!ii, o ug' de Du!ne;eu ca centru a% iin*ei u!ane, o negare a tuturor rea%it'*i%or e=isten*ei u!ane, 5nve(!9ntat' 5n %i!ba:u% o)usu%ui tuturor acestora. De aceea, subu!anis!u% nu este un obstaco% 5n rea%i;area u!anis!u%ui@ subu!anis!u% este cu%!ea (i sco)u% u!anis!u%ui. Prin ur!are, ira*iona%is!u% ;i%e%or noastre nu este dec9t o de!ascare a ra*iona%is!u%ui i%u!inist, de;v'%uindu&% ca )e o 5ncreng'tur' de !inciuni (i dece)*ii, a(a cu! este 5n rea%itate. Subu!anis!u% ne 5nva*' c' Fu!anis!u%G L%u!inis!u%ui, care neag' adev'rata natur' a o!u%ui ca (i chi) a %ui Du!ne;eu, nu este de%oc u!anis!@ ira*iona%is!u% ne 5nva*' c' Fra*iona%is!u%G L%u!inis!u%ui, care divor*ea;' de Du!ne;eu & u%ti!a Fra*iuneG, nu este 5n ond ra*iona%C. Partea a treia, o e=a!inare a <echii (i a B$oii ?rdiniC, trebuia )robabi% s' ie cea !ai i!)ortant' sec*iune a c'r*ii %ui Eugene. 3nc' din aceasta )arte a c'r*ii, Eugene nu va ascunde c' vede 5n nihi%is! r'd'cina #evo%u*iei 5n e)oca !odern'. 1 g'sit o succint' de ini*ie a nihi%is!u%ui 5n scrieri%e %ui $iet;sche, 5n care vedea i;voru% nihi%is!u%ui i%oso ic+ B$u e=ist' adev'r@ nu e=ist' stare abso%ut' a %ucruri%or I nici F%ucru 5n sineG. Doar acesta este nihi%is!u%, (i 5nc' 5ntr&o or!' e=tre!'C . Potrivit %ui $iet;sche, seco%u% JJ va i Btriu! u% nihi%is!u%uiC. Eugene scria c' Bnihi%is!u% a devenit 5n vre!ea noastr' at9t de r's)9ndit (i de universa%, a )'truns at9t de )ro und (i de iresc 5n !in*i%e (i ini!i%e oa!eni%or de ast';i, 5nc9t nu !ai e=ist' nici un F rontG )e care ar !ai )utea i 5n r9ntC. BProb%e!a nihi%is!u%uiC, e=)%ica Eugene, Beste 5n )ro un;i!e o )rob%e!' de adev'r+ este, 5ntr&adev'r, )rob%e!a adev'ru%ui. (D" $i!eni, cu siguran*' I aceasta este acce)*iunea co!un' I nu este at9t de naiv, 5nc9t s' !ai cread' 5n Fadev'ru% abso%utG@ adev'ru%, 5n e)oca noastr' i%u!inat' este Fre%ativG. K%ti!a e=)resie, s' observ'! & Forice adev'r este re%ativG & este traducerea )o)u%ar' a a ir!a*iei niet;scheene Fnu e=ist' adev'r abso%utGC. Eugene a re!arcat c' BFadev'ru% re%ativG este re)re;entat 5n e)oca noastr' de cunoa(terea (tiin*i ic'C, un siste! care o)erea;' cu i)ote;e%e unda!enta%e c' Borice adev'r este e!)iric, orice adev'r este re%ativC. 1(a cu! a ar'tat, iecare dintre aceste

a ir!a*ii este o contradic*ie 5n sine+ BPri!a a ir!a*ie nu este c9tu(i de )u*in e!)iric', ci !eta i;ic'@ a doua este ea 5ns'(i o a ir!a*ie abso%ut'C. ?rice siste! de cunoa(tere trebuie s' aib' un )ri! )rinci)iu abso%ut, !eta i;ic, Bdar toc!ai )rin recunoa(terea unui ase!enea )rinci)iu, teoria Fre%ativit'*ii adev'ru%uiG se )r'bu(e(te, dovedindu&se a i o abso%ut' contradic*ie 5n sineC. De;vo%tarea g9ndirii !oderne, scrie Eugene, a ost Bun e=)eri!ent a% )osibi%it'*i%or de cunoa(tere a o!u%ui care (i&a asu!at a)tu% c' nu e=ist' 1dev'r reve%at. (D" 8onc%u;ia acestui e=)eri!ent este o negare abso%ut'+ dac' nu e=ist' 1dev'r abso%ut, nu e=ist' de%oc adev'r@ c'utarea adev'ru%ui 5n a ara #eve%a*iei a a:uns 5ntr&un )unct !ort. (D" ?a!enii de r9nd nu !ai a(tea)t' de %a o!u% de (tiin*' reve%area vreunui adev'r, ci a)%ica*ii tehno%ogice a%e unei cunoa(teri care nu !ai are dec9t o va%oare )ractic'. 1ceste va%ori u%ti!e )e care a%t'dat' oa!enii %e atribuiau adev'ru%ui sunt c'utate 5n a%te surse, ira*iona%e. Des)otis!u% (tiin*ei asu)ra vie*ii )ractice este conte!)oran cu a)ari*ia unor Freve%a*iiG )seudo&re%igioase@ ce%e dou' I des)otis!u% (tiin*ei (i Freve%a*ii%eG )seudo& re%igioase I re)re;int' si!)to!e%e core%ate a%e ace%eia(i !a%adii+ abandonarea adev'ru%uiC. Menta%itatea nihi%ist' are ca unic sco) unda!enta% distrugerea credin*ei 5n 1dev'ru% reve%at (i )reg'tirea noastr' )entru o B$ou' ?rdineC 5n care nu va !ai i nici o ur!' a BvechiiC vi;iuni asu)ra %ucruri%or, iar o!u% va i singuru% Du!ne;eu. B1ceast' !enta%itateC, a ir!' Eugene, Bse !ani est' 5n eno!ene %a e% de diverse ca (i oa!enii care o 5!)'rt'(escC. 1 observat c' aceste eno!ene se reduc %a a)roa)e )atru ti)uri sau eta)e di erite. Pri!u% stadiu )e care 5% descrie este %ibera%is!u%, un nihi%is! !ai degrab' )asiv dec9t deschis, ba;a neutr' de de;vo%tare a stadii%or !ai evo%uate. Sunt )'strate 5nc' anu!ite cre;uri a%e <echii ?rdini, dar 'r' se!ni ica*ia (i )uterea )e care %e aveau anterior. Du!ne;eu% )e care 3% !'rturisesc %ibera%ii, scria Eugene, Bnu este o 4iin*', ci o idee. (D" Lndi erent a*' de o!, inca)abi% s' intervin' 5n %u!e ()oate ce% !u%t s' ins)ire un Fo)ti!is!G %u!esc", este un du!ne;eu cu !u%t !ai s%ab dec9t oa!enii care %&au inventatC. <i;iunea %ibera%' des)re guvernare este de ase!enea ne)utincioas', ivit' din 5ncercarea de co!)ro!is 5ntre dou' idei ireconci%iabi%e+ guvernarea 5nte!eiat' de Du!ne;eu, 5n care suveranitatea este 5nvestit' 5ntr&un !onarh, (i guvernarea )rin B)o)oru%C suveran. B3n seco%u% JLJC, scria Eugene, Bacest co!)ro!is a %uat or!a F!onarhii%or constitu*iona%eG, o 5ncercare I din nou I de a co!bina o or!' veche cu un con*inut nou@ ast';i, structuri%e )o%itice re)re;entative )entru ideea %ibera%' sunt Fre)ub%ici%eG (i Fde!ocra*ii%eG Euro)ei ?ccidenta%e (i a%e 1!ericii, ce%e !ai !u%te dintre e%e 5ns' rea%i;9nd un echi%ibru destu% de )recar 5ntre or*e%e autorit'*ii (i #evo%u*ie, de(i dec%ar' c' %e sus*in )e a!9ndou'. (D" Kn guvern trebuie s' conduc' )rin haru% %ui Du!ne;eu sau )rin voin*a )o)oru%ui, trebuie s' cread' 5n autoritate sau 5n #evo%u*ie@ 5n aceste )rob%e!e co!)ro!isu% este nu!ai 5n a)aren*' )osibi% (i nu!ai )entru o vre!e. #evo%u*ia (i %i)sa credin*ei care a 5nso*it&o )er!anent nu se )oate o)ri %a :u!'tatea dru!u%ui@ este o or*' care, o dat' tre;it', nu se o)re(te )9n' nu s 9r(e(te 5ntr&o 5!)'r'*ie tota%itar' a acestei %u!i. Lstoria u%ti!e%or dou' seco%e nu a dovedit ni!ic a%tceva. 1 5!b%9n;i #evo%u*ia (i a&i ace concesii, a(a cu! au 'cut 5ntotdeauna %ibera%ii, ar't9nd )rin aceasta c' nu )osed' nici un adev'r )e care s' i&% o)un', 5nsea!n', )robabi% a!9narea, dar nu )revenirea s 9r(itu%ui.C 1% doi%ea stadiu a% dia%ecticii nihi%iste este Brea%is!u%C, ter!en )rin care Eugene a

inten*ionat s' denu!easc' di erite or!e de Bnatura%is!C (i B)o;itivis!C (i s' indice doctrina )o)u%ari;at' chiar )rin nu!e%e de Bnihi%is!C de c'tre scriitoru% rus Turgheniev. #ea%is!u%, scrie Eugene, este si!)%i icarea a tot ce e=ist' 5n nu!e%e ce%ei !ai BevidenteC e=)%ica*ii, reducerea a Btot ceea ce oa!enii au considerat Fsu)eriorG, crea*ii%e !in*ii (i a%e s)iritu%ui, %a o di!ensiune co!un' sau F)ri!ar'G+ !aterie, sen;a*ie, as)ect i;ic. (D" >ibera%u% este indi erent a*' de adev'ru% abso%ut, o atitudine care re;u%t' din ata(a!entu% e=cesiv a*' de aceast' %u!e@ 5n ca;u% rea%istu%ui, )e de a%t' )arte, indi eren*a a*' de adev'r devine osti%itate, iar si!)%u% ata(a!ent a*' de %u!e devine devo*iune anatic' a*' de aceastaC. Eugene a dat ca e=e!)%e de Bsi!)%i icareC rea%ist' dictaturi%e socia%iste a%e seco%u%ui JJ, cu so%u*ii%e %or radica% de si!)%e )entru ce%e !ai co!)%e=e )rob%e!e (i, !ai )ro und, Bidei%e si!)%iste a%e unor oa!eni ca Mar=, 4reud (i DarPin, care stau %a ba;a 5ntregii vie*i (i g9ndiri conte!)oraneC. 3ncercarea rea%is!u%ui de a ec%i)sa orice a%tceva 5n a ara de rea%itatea !ateria%' a tre;it o reac*ie )e care Eugene a considerat&o a% trei%ea stadiu a% nihi%is!u%ui+ vita%is!u%. Kto)ia rea%ist' care a!enin*a s' devin' un siste! tehno%ogic inu!an a )rovocat )roteste 5n nu!e%e unor nevoi ne)%ani icate (i nesiste!atice a%e naturii u!ane care 5n de initiv sunt %a e% de esen*ia%e, chiar (i )entru o B ericireC )ur %u!easc', ca (i ce%e !ai evidente nevoi !ateria%e. Mi(carea vita%ist' a %uat ini*ia% or!e )recu! si!bo%is!u%, ocu%tis!u% (i di erite i%oso ii evo%utive (i B!isticeC. 3n aceast' !i(care, B%a!entarea abso%ut :usti icat' )entru )ierderea va%ori%or s)iritua%e devine sursa ante;ii%or subiective, )e de o )arte, (i (uneori" a satanis!u%ui actua%, )e care o!u% 'r' discern'!9nt %e ia dre)t reve%a*ii a%e %u!ii Fs)iritua%eG (i, )e de a%t' )arte, a unui ec%ectis! de;r'd'cinat care 5(i e=trage idei%e din iecare civi%i;a*ie (i din iecare e)oc' (i rea%i;ea;' cone=iuni cu totu% arbitrare 5ntre rag!ente gre(it 5n*e%ese (i )ro)rii%e conce)*ii care s&au go%it de con*inut. Pseudo& s)iritua%itatea (i )seudo&tradi*iona%is!u%, %uate se)arat sau 5!)reun', ac )arte integrant' din nu!eroase siste!e vita%isteC. 3n continuare, Eugene a indicat diverse a%te !ani est'ri vita%iste din societatea !odern' a)'rute din c'utarea neobosit' a oa!eni%or Bde a g'si un substitut )entru Du!ne;eu% care !urise 5n ini!i%e %orC. 1 ar'tat ne%ini(tea !u%*i!ii !ani estat' 5n )o%itic', cri!e, !edia (i 5n arte@ variet'*i%e Bnoii g9ndiriC (i a%e Bg9ndirii )o;itiveC care 5ncearc' s' e=)%oate;e (i s' uti%i;e;e o B or*'C vag', i!anent'@ or!e%e contra 'cute de B5n*e%e)ciune orienta%'C care )retind s' invoce B)uteriC (i B)re;en*eC, c'utarea 'r' discern'!9nt a Bcon(tiin*eiC, a Brea%i;'riiC (i a Bi%u!in'riiC, )recu! (i Bcu%tu% naturiiC cu e%e!ente%e B)ri!areC a%e )'!9ntu%ui, tru)u%ui (i se=u%ui sunt toate !ani est'ri a%e acestei !i(c'ri. 3n stadiu% vita%ist, criteriu% adev'ru%ui este substituit cu un nou standard+ Bvivi icareaC, Bvita%u%C. 1cest nou standard Bdina!icC, s)une Eugene, st' %a ba;a criticii conte!)orane a artei (i a %iteraturii, ca (i a discu*ii%or des)re re%igie, i%oso ie (i (tiin*'+ B$u e=ist' ast';i ca%it'*i !ai )re*uite 5n aceste do!enii dec9t ace%ea de a i Forigina%G, Fe=)eri!enta%G sau FincitantG@ 5ntrebarea des)re adev'r, dac' se 5nt9!)%' s' a)ar', este tot !ai !u%t 5!)ins' 5n s)ate (i 5n%ocuit' de criterii subiective+ FintegritateG, FautenticitateG, Findividua%itateGC. 3n conc%u;ia %a discu*ia des)re aceast' eta)', Eugene scria c' Bvita%is!u% u%ti!u%ui seco% a re)re;entat un si!)to! incon undabi% a% )%ictisu%ui a*' de %u!e. (D" <ita%is!u% nu este )rodusu% B)ros)e*i!iiC, a% Bvie*iiC (i a% Bi!ediatu%uiC )e care ade)*ii acestuia %e&au c'utat cu dis)erare (toc!ai )entru c' %e %i)seau", ci a% coru)*iei (i a% necredin*ei care re)re;int' u%ti!a a;' a acestei civi%i;a*ii !uribunde )e care vita%i(tii o ur'scC. 1st e%, credea

Eugene, dinco%o de vita%is! nu !ai )oate e=ista dec9t un singur stadiu de initiv )rin care )oate trece nihi%is!u%+ nihi%is!u% distrugerii. B1ici g'si!C, scria e%, B5n ce%e din ur!' un nihi%is! a)roa)e F)urG, o urie 5!)otriva crea*iei (i a civi%i;a*iei care nu se va %ini(ti )9n' nu %e va reduce %a ine=isten*'.C 1cesta a ost nihi%is!u% ne5!)'catu%ui revo%u*ionar rus Serghei $eceaev (!ode%u% )entru Piotr <erkovenski din De!onii %ui Dostoievski" (i a% ca!aradu%ui s'u, Mihai% 2akunin, care, 5ntrebat ce ar ace dac' $oua ?rdine %a care visa ar %ua iin*', a r's)uns cu ranche*e+ B1tunci a( 5nce)e din nou s' distrug tot ce a! 'cutC . 3n ace%a(i s)irit, scrie Eugene, B>enin (care 5% ad!ira enor! )e $eceaev" a ado)tat )uterea ne!i%oas' (i a 5nce)ut )ri!u% e=)eri!ent euro)ean de succes a% unei )o%itici %i)site cu totu% de )rinci)iiC, iar 0it%er a e=c%a!at odat'+ B)oate vo! i distru(i, dar dac' se va 5nt9!)%a a(a, vo! t9r5 du)' noi o %u!e 5ntreag' I o %u!e 5n %'c'riC . Eugene a continuat aceast' descriere a di erite%or or!e de nihi%is! cu o cercetare a!'nun*it' a surse%or %or s)iritua%e. Lat' ce scria+ B$u vo! 5n*e%ege niciodat' natura (i succesu% nihi%is!u%ui sau e=isten*a re)re;entan*i%or s'i siste!atici )recu! >enin sau 0it%er, dac' vo! c'uta sursa acestora 5n a%t' )arte dec9t 5n voin*a unda!enta% satanic' de negare (i de r';vr'tireC. $eg'sind nici o e=)%ica*ie ra*iona%' )entru ca!)ania bo%(evic' siste!atic' de a de;r'd'cina credin*a cre(tin', Eugene a v';ut&o ca Br';boi ne5ndur'tor )entru distrugerea singurei or*e ca)abi%e s' stea 5!)otriva bo%(evis!u%ui (i s'&% Fde!a(teG. $ihi%is!u% este un e(ec at9t ti!) c9t adev'rata credin*' cre(tin' se )'strea;' )9n' (i 5ntr&o singur' )ersoan'C. ?a!enii !oderni care, )otrivit %ui $iet;sche, >&au Bucis )e Du!ne;euC 5n ini!i%e %or, au acu! un Du!ne;eu !ort, un go% i!ens 5n centru% credin*ei %or. Dar acesta, scrie Eugen, nu este dec9t Bun !o!ent de cri;' (i tran;i*ie 5n istoria s)iritua%' a o!u%uiC, %a ca)'tu% c'reia acesta a(tea)t' a)ari*ia unui Bnou du!ne;euC. ?!u% !odern, ire(te, nu a a:uns de unu% singur 5n acest )unct. B? inte%igen*' subti%'C, scrie Eugene, Bse a %' 5n s)ate%e eno!enu%ui nihi%is!u%ui+ este %ucrarea sataneiC. Du)' ce a 5n '*i(at !ie;u% s)iritua% a% nihi%is!u%ui, Eugene a continuat cu discu*ia des)re )rogra!u% B)o;itivC )rin care 5ncearc' s'&(i ur!e;e sco)uri%e satanice+ BMisiunea )rinci)a%' (i cea !ai evident' a )rogra!u%ui nihi%ist este distrugerea <echii ?rdini, care a re)re;entat te!eiu%, sus*inut de 1dev'ru% cre(tin, 5n care ace(ti oa!eni 5(i aveau r'd'cini%e. (D" 1ici intr' 5n :oc vio%en*a, virtutea s)eci ic nihi%ist'C. Du)' acest stadiu ur!ea;' tran;i*ia de %a #evo%u*ia distrugerii %a doritu% )aradis terestru, un stadiu cunoscut 5n doctrina !ar=ist' ca Bdictatura )ro%etariatu%uiC. 3n aceast' a;', Brea%i(tiiC, at9t co!uni(ti, c9t (i cei din %u!ea %iber', %ucrea;' )entru 5nte!eierea $oii ?rdini B5n care e=ist' )retutindeni organi;are (i e icien*', dar nic'ieri iubire (i considera*ieC. 3n B unc*iona%is!u%C steri% a% arhitecturii !oderne, Eugene vedea se!ne%e acestei eta)e de tran;i*ie, ca (i 5n !ania )%ani ic'rii tota%e+ 5n Bcontro%u% na(teri%orC, 5n e=)eri!ente%e care ur!'resc contro%u% eredit'*ii (i a% !in*ii (i 5n toate sche!e%e 5n care B)reci;ia deta%iu%ui este unit' cu o 5n ior'toare insensibi%itateC. Eugene a atras aten*ia asu)ra a)tu%ui c' distrugerea <echii ?rdini (i organi;area )'!9ntu%ui nou nu sunt dec9t o )reg'tire )entru o %ucrare !u%t !ai 5nse!nat' (i !ai a!enin*'toare+ Btrans or!area o!u%uiC. 1cesta a ost visu% %ui 0it%er (i Musso%ini, ca (i a% unor i%oso i )recu! Mar= (i Enge%s care au v';ut c' va avea %oc o schi!bare !agic' 5n natura u!an' )rin vio%en*a revo%u*iei. Mu%*i i%oso i (i )siho%ogi conte!)orani au de;b'tut schi!b'ri%e care au avut %oc 5n u!anitate 5n acest seco% a% vio%en*ei, s)un9nd c' o!u% (i&a )ierdut r'd'cini%e (i c' individu% a ost BredusC %a nive%u% ce% !ai )ri!itiv (i !ai

e%e!entar. ? i!agine a Bo!u%ui nouC a ost )ortreti;at' 5n )ictura (i scu%)tura conte!)oran' care a a)'rut 5n cea !ai !are )arte du)' a% doi%ea r';boi !ondia%. B$oua art'C, scrie Eugene, Bce%ebrea;' na(terea unei noi s)ecii, creatura ad9ncuri%or, subu!anitateaC. Dar dinco%o de aceast' i!agine a s%u*eniei %i)site de s)eran*', e=ist' un curent de o)ti!is! care (i&a )rodus un o! nou B)o;itivC, un o! Bdeo)otriv' idea%ist (i )ractic, )reg'tit (i ner'bd'tor s' se con runte cu )rob%e!e%e di ici%e a%e ;i%eiC. B8e%e dou' i!agini, at9t cea )o;itiv', c9t (i cea negativ'C, scrie Eugene, Bsunt de a)t una singur' care se 5nte!eia;' )e !oartea o!u%ui a(a cu! a ost cunoscut )9n' acu! I o!u% care tr'ie(te )e )'!9nt ca )e%erin, )rivind s)re rai ca s)re adev'rata %ui %ocuin*' I (i arat' na(terea unui Fo! nouG nu!ai a% acestei %u!i, care nu cunoa(te nici s)eran*', nici dis)erare, ci nu!ai %ucruri%e care a)ar*in acestei %u!i.C $ihi%is!u%, a:ung9nd %a ca)'tu% )rogra!u%ui s'u, v'de(te care este sco)u% care 5i st' %a ba;'. 1(a cu! s)unea Eugene, di erite%e conce)*ii des)re Bo!u% nouC I a(a cu! a)ar 5n rea%is!u% %ui Mar= sau 5n vita%is!u% nu!ero(i%or ocu%ti(ti sau arti(ti I nu sunt dec9t schi*e )re%i!inare a%e su)rao!u%ui )e care $iet;sche 5% 5ntre;'rea dinco%o de nihi%is!. Pentru c', du)' cu! $LML8K>, du!ne;eu% nihi%is!u%ui, nu este dec9t un go% (i o a(te)tare care caut' 5!)%inirea 5n reve%a*ia unor Bnoi du!ne;eiC, %a e% Bo!u% nouC )e care nihi%is!u% %& a de or!at, %&a redus (i %&a %'sat 'r' credin*' (i 'r' orientare, a devenit BdeschisC (i Brece)tivC %a orice nou' desco)erire, reve%a*ie sau co!and' care trebuie s'&% re!ode%e;e 5n ce%e din ur!' 5n or!a sa de initiv'. Ei 5n ace%a(i ti!) cu crearea acestei noi s)ecii u!ane, nihi%istu% %u)t' s' cree;e Bo ordine cu totu% nou', o ordine )e care cei !ai erven*i a)'r'tori ai ei nu e;it' s' o nu!easc' FanarhieGC. 3n ti!) ce nihi%is!u% este o )rob%e!' a adev'ru%ui, Banarhia este o )rob%e!' a ordinii I o )rob%e!' a ti)u%ui de ordine )osibi%' 'r' adev'r. (D" $ihi%is!u% 5i este sensu%, anarhia I ina%itateaC. Eugene scria c' )otrivit !itu%ui !ar=ist Bstatu% nihi%ist (D" trebuie s' Fs)u%bereG totu%, %'s9nd %oc unei ordini a %u!ii cu totu% unice 5n istoria u!anit'*ii (i )e care nu va i nici o e=agerare s' o nu!i! F!i%eniu%GC. <isu% revo%u*ionar a% B!i%eniu%ui anarhistC este un vis Ba)oca%i)ticC, o curioas' r'sturnare a a(te)t'rii cre(tine a 3!)'r'*iei. Este Bvi;iunea do!niei %ui 1ntihrist, i!itarea satanic' a 3!)'r'*iei %ui Du!ne;euC. Dac' nihi%i(tii consider' c' sco)u% revo%u*iei, Bdinco%o de nihi%is!C, este do!nia BiubiriiC, B)aceaC (i B r'*ietateaC, asta se e=)%ic' )rin a)tu% c' B)rin acce)tarea trans or!'rii nihi%iste a %u!ii, ei 5nce) e ectiv s' tr'iasc' 5n 3!)'r'*ia revo%u*ionar' (i s' vad' cu ochii %ui Satan contrariu% a ceea ce se vede )rin ochii %ui Du!ne;euC. 3n )artea 5nt9i (i a doua, Eugene )%'nuise s' de;bat' idei%e !oderne care 5nce)user' s' 5i schi!be )e oa!eni )rin in %uen*a %or. 3n )artea a treia dorea s' descrie organi;area (i siste!ati;area acestor idei, ceea ce )resu)unea o nou' conce)*ie des)re ordinea %u!ii (anarhis!u%", 5nte!eiat' )e o nou' conce)*ie des)re adev'r (nihi%is!". 3n )artea a )atra trebuia s' descrie Bnoua s)iritua%itateC care ur!a s' 5n %oreasc' )e aceste te!eiuri, deter!in9ndu&i )e oa!eni s' %e acce)te 5n !od natura% (i s)ontan, a(a cu! a%t'dat' acce)tau adev'ru% cre(tin. 3n )rivin*a )'r*ii a )atra, de(i nu a de)'(it stadiu% note%or (i ciorne%or, a 5ncor)orat -/ ani !ai t9r;iu !u%te idei din aceast' sec*iune 5n cartea sa ?rtodo=ia (i re%igia viitoru%ui. >a 5nce)utu% acestei )'r*i dorea s' 5n '*i(e;e originea i%oso ic' a Bnoii s)iritua%it'*iC, )e care o vedea )rovenind din e)oca %ui L!!anue% Rant (i a idea%is!u%ui ger!an, c9nd ra*iunea u!an' >&a 5n%ocuit )e Du!ne;eu% 5n*e%es )9n' atunci dre)t centru a% universu%ui. >egat

-0

de aceast' vi;iune B)sihocentric'C !ai e=ist' un coro%ar a% i%oso iei %ui Rant+ subiectivis!u%, ideea c' Bceea ce eu e=)eri!ente; este tot ce e=ist'C, siste!ati;area ador'rii de sine. 1t9t B)sihocentris!u%C c9t (i subiectivis!u% au condus %a ceea ce Eugene nu!ea Bcu%tu% e=)erien*eiC. 89nd o!u%, iar nu Du!ne;eu&o!u% Lisus 0ristos, este v';ut ca centru% e=isten*ei, o!u% se !ic(orea;' (i caut' Bins)ira*iiC de !o!ent care 5% ac s'&(i uite !ici!ea u!an'. 8u%tu% Be=)erien*ei re%igioaseC, scria Eugene, este Bsubstitutu% )entru e=)erien*a s)iritua%' autentic' 5n Lisus 0ristos, )entru 5ndu!ne;eire (i !9ntuireC. Eugene dorea s' c%ari ice B)r')astia dintre ce%e dou' e=)erien*e+ dintre e=)erien*a centrat' )e sine care )oate i Fdob9ndit'G ()rin droguri, hi)no;' sau a%te or!e de Fs)'%areG a !in*ii@ sau )rintr&o corect' vi;iune estetic' sau Fcos!ic'G", o e=)erien*' oarte s)ecia%' care 5i )oate o eri o!u%ui )ers)ectiva a%tor rea%it'*i dec9t cea cotidian' (D", dar r'!9ne inca)abi%' s'&% schi!be )e o! de initiv, iar 5n conte=tu% !odern tinde 5ntr&adev'r s' ac' o )ersoan' s' cread' c' este cineva oarte Fs)ecia%G )entru c' are aceast' e=)erien*', conduc9ndu&% u%terior %a )ierderea 5n sine (i 5n i%u;ie@ dintre aceast' e=)erien*' )ar*ia%' care nu este Fre%igioas'G 5n sine (i care )oate i de!onic' ( a)tu% c' o!u% !odern nu are ca te!ei nici o vi;iune des)re %u!e 5% ace co!)%et orb 5n a*a de!oni%or" (i e=)erien*a s)iritua%' autentic', care este o rea%' 5nt9%nire cu Du!ne;eu D o e=)erien*' vie care este )%in' de r'bdare, de co!)'ti!ire, s!erit', )%in' de res)ect (i de 5ncredere, o e=)erien*' care nu este nea)'rat F)%'cut'G sau Fsatis 'c'toareG, ci di!)otriv', )oate )rovoca !u%t' su erin*' (i ne)%'ceri, o e=)erien*' care nu s 9r(e(te 5n sine, ci 5n raiDC B$egarea %ui 0ristos de c'tre o!u% !odern se !ani est' toc!ai )rin re u;u% e=)erien*ei s)iritua%e autentice, care este concret' (i )%in' de su erin*'@ de ase!enea, )rin trans or!area %ui Du!ne;eu 5ntr&un Fsi!bo%G sau 5ntr&o F5ntru)areG a vreunui )rinci)iu abstract, )e care o!u% (i&> )oate introduce 5n !inte, de unde s'&> scoat' c9nd are che )entru a F ace o e=)erien*'G cu E%. (D" Toate acestea conduc %a r'd'cina abera*iei !oderne+ re ugierea o!u%ui 5n )ro)ria !inte, uga de rea%itate 5n )u(c'ria )ro)rii%or i%u;ii.C Eugene observ' !ai de)arte c' ocu%tis!u% (i i%oso ia B)sihic'C, care anterior re)re;enta interesu% !i(c'ri%or B)eri ericeC, 5(i g'sesc acu! o ca%e )rin !ai !u%te cana%e conven*iona%e. E% a v';ut si!i%itudinea dintre cu%tu% neo&teoso ic a% oa!eni%or cu o 5n*e%e)ciune !u%t Bde;vo%tat'C de )e a%te )%anete (i 5ncerc'ri%e oa!eni%or de (tiin*' de a tri!ite (i )ri!i !esa:e radio de %a ase!enea iin*e. BF8ercetarea )sihic'G de ti) (tiin*i icC, scria e%, Bva trebui s' recunoasc' rea%itatea Fco!unic'rii s)iritua%eG, )entru c' acestea sunt eno!ene rea%e@ dar oare ace%ea(i or*e care %e&au )rodus nu )ot )roduce (i eno!ene de co!unicare radioO Lar dac' )ot, atunci o!u% !odern nu )oate dec9t s' Fcread'G 5n e%e, )entru c' sunt F a)teG. 1cestea sunt )osibi%it'*i%e care deschid dru!u% inva;iei de!oni%or a*' de care eno!ene%e Fira*iona%eG nu vor i dec9t un :oc de co)i%.C <or i !u%*i )ro e*i care, observ9nd rece)tivitatea s)iritua%' a o!u%ui !odern, vor )revedea venirea Be)ocii S)iritu%uiC. 1ceast' e)oc', iind de a)t e)oca Bnou%ui cre(tinis!C (i a do!niei %ui 1ntihrist, ur!a s' ie descris' 5n )artea a cincea, u%ti!a sec*iune a c'r*ii %ui Eugene. Eugene observa cu! o nou' unitate i!inent' era g9ndit' s' 5n%ocuiasc' unitatea 5n Du!ne;eu a crea*iei Sa%e din Bvechea conce)*ie des)re %u!eC. 1ceast' unitate, s)unea e%, a)are sub !u%te as)ecte+ statu% universa%, ecu!enis!u%, Bunitatea transcendent' a re%igii%orC, etc. I toate iind )rogenituri%e Buniversa%is!u%uiC i%u!inist. 1)are 5n evo%u*ionis!, inc%usiv 5n evo%u*ionis!u% g9nditoru%ui ro!ano&cato%ic

--

Tei%hard de 8hardin, care a )re;is absorbirea iin*e%or Bevo%uateC 5ntr&o !inte cos!ic'. Mai a%ar!ant' i se )'rea %ui Eugene )onderea )e care o are acest universa%is! chiar 5n 2iserica #o!ano&8ato%ic' de ast';i. E% vedea acest Bnou cre(tinis!C 5n e=)ansiune ca )e un e% de Bre%igie a u!anit'*iiC, 5n care cre;u% cre(tin tradi*iona% 5ntr&un adev'r abso%ut este di%uat )entru ca u!anitatea s' )oat' i uni icat' sub stindardu% B r'*iet'*iiC )'!9nte(ti. 1ceast' re%igie secu%ar' a %ui 1ntihrist, observa Eugene, va i o )seudo&tradi*ie uni icat'. 1ceast' nou' BunitateC se va su)ra)une )este ordinea co%ectivist' a statu%ui co!unist. 2ursa nu se va !ai ocu)a doar de nevoi%e socia%e (i econo!ice a%e individu%ui )e care co!unis!u% ur!'rea s' %e satis ac', ci (i de nevoi%e %ui )ersona%e (i s)iritua%e. Era co!unist', du)' ce 5(i va i 5!)%init sco)u%, se va 5ncheia, iar acest !o!ent va cores)unde )ro!isei Bs)u%ber'ri a statu%uiC din doctrina co!unist'. Eugene e=)%ic' de ce do!nia %ui 1ntihrist trebuie s' aib' o di!ensiune )seudo&s)iritua%'. BPaceaC (i securitatea )ro!ise odat' au ost 5!)%inite, e%e nu !ai )ot ins)ira nici un soi de idea%is! (i vor i de&acu! 5n*e%ese a(a cu! sunt+ condi*ii (i !i:%oace iar nu sco)uri. 1!intind cuvinte%e Do!nu%ui+ $u nu!ai cu )9ine tr'ie(te o!u%, Eugene )une 5ntrebarea+ B1tunci c9nd aceast' )rob%e!' a organi;'rii secu%are, a guvern'rii (i a F)9iniiG va i re;o%vat' I atunci ce !ai r'!9ne de 'cutOC 3ntrebarea, )oate, este rea%'+ ce e% de circ va !ai o eri noua %u!e oa!eni%or care au de&acu! destu%' )9ineO $u este )ur (i si!)%u o )rob%e!' de Ba!u;a!entC@ va i o )rob%e!' vita%' )entru noi%e guverne, )entru c' dac' nu vor o eri circuri re%ativ ino ensive, oa!enii (i %e vor inventa singuri (i e oarte )osibi% ca a%e %or s' nu ie de%oc ino ensive. Dostoievski vorbea des)re asta cu un seco% 5n ur!' I oa!enii, c9nd %i se va i dat totu% )entru a i B erici*iC, se vor 5ntoarce asu)ra %or 5n(i(i (i asu)ra %u!ii %or 5ntr&o rene;ie a insatis ac*iei. Pentru c' oa!ea o!u%ui nu )oate i s'turat' cu )9inea %u!easc'@ o!u% are nevoie de )9inea ce%ei%a%te %u!i I sau de un substitut inte%igent. Lar necesitatea acestui substitut inte%igent %&a condus )e Eugene s' )revad' a)ari*ia Be)ocii !agieiC %a care s&a re erit anterior. 1cesta este sco)u% idea%is!u%ui uto)ic, ca (i a% )ro e*ii%or ocu%te+ e)oca abunden*ei (i a )aranor!a%u%ui, c9nd )seudo&re%igia %ui 1ntihrist va i va%idat' (i 'cut' atractiv' )rin !inuni (i se!ne. Eugene scria c' Bin inita Fcurio;itateG (i oa!ea s)iritua%' a oa!eni%or va necesita (i un univers !agic care s' serveasc' dre)t surogat )entru nevoi%e %or inte%ectua%e (i s)iritua%e at9t de %i!itate acu!. (D" $u!ai !agia 5i va *ine F erici*iG )e oa!enii care au de&acu! tot ce 5(i )ot dori 5n aceast' %u!eC. #ev';9ndu&(i observa*ii%e des)re %u!ea !odern', Eugene scria c' Beste unic' nu!ai din )ers)ectiva acestui satanic caracter i%u;oriu (i a )ro=i!it'*ii ei de do!nia %ui 1ntihrist, care ni se )reg'te(teC. Lar 5n ce )rive(te Bcre(tinii din ur!'C care vor vie*ui 5n ea, ei Bnu )ot dec9t s' !'rturiseasc' 1dev'ru% 5n a*' acestei %u!i, chiar )9n' %a !artiriu% )e care %u!ea 5% va cere de %a ei, )un9ndu&(i n'de:dea 5n 3!)'r'*ia care nu este din aceast' %u!e, acea 3!)'r'*ie a c'rei des'v9r(it' s%av' nici nu o )ot intui oa!enii %u!e(ti, 3!)'r'*ia care nu va avea s 9r(itC. 1cesta era subiectu% I 3!)'r'*ia 8eruri%or care va d'inui du)' ce 3!)'r'*ia ?!u%ui va i trecut 5n uitare I cu care Eugene )%'nuia s'&(i 5ncheie cartea. 3n ce%e trei decenii care s&au scurs de c9nd Eugene a scris !ateria%u% )entru 3!)'r'*ia ?!u%ui (i 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu, !u%te din ce%e discutate aici au devenit rea%itate. >a ;ece ani du)' ce Eugene a scris des)re visu% nihi%ist a% B%u!ii noiC I o %u!e 'r'

-2

Bdragoste sau res)ectC, o %u!e a B)%ani ic'rii tota%eC (i a unei Ba%ar!ante insensibi%it'*iC I a ost %ega%i;at avortu% 5n State%e Knite (i, de atunci, a)ro=i!ativ N0 de !i%ioane de )runci nen'scu*i au ost uci(i )entru !otive c9t se )oate de B)racticeC. Printr&un ordin e=ecutiv a% )re(edinte%ui State%or Knite, cor)u(oare%e !icu*i%or avorta*i au )utut i uti%i;ate 5n cercetarea !edica%'. BDe;ideratu% e=)eri!ent'riiC des)re care scria Eugene %a 5nce)utu% ani%or S70 s&a dovedit (ocant )e )arcursu% ace%ui deceniu, !ai a%es )rin !i(c'ri%e )o)u%are de tineret. 3n %inii genera%e, aceste !i(c'ri cores)undeau cu descrierea )e care Eugene a ace stadii%or nihi%is!u%ui. ?)ti!ista !i(care Bhi))ieC din anii S70 (i de %a 5nce)utu% ani%or S70 a ost un e=e!)%u de vita%is!, ca reac*ie %a %ibera%is!u% !ort (i %a rea%is!u% uscat, 5n ti!) ce 5n anii SQ0 (i S.0 (i&au 'cut a)ari*ia !ani est'ri a%e nihi%is!u%ui distrugerii 5ntr&o cu%tur' :uveni%' !u%t !ai rag!entat'+ e%e!ente )esi!iste, anarhiste (i satanice, care se )roduc !ai a%es 5n noua B!u;ic'C, )recu! B)unkC, Bdeath rockC, BtrashC, B!eta%C (i Bra)C. Mai t9r;iu, curente%e conte!)orane de tineret, care au )ro!ovat dre)t eroi cu%tura%i oa!eni cu! este b%as e!iatoarea BMadonnaC, de!onstrea;' 5n !od c%ar a ir!a*ia %ui Eugene )otrivit c'reia u!anis!u% 'r' Du!ne;eu trebuie 5n !od inevitabi% s' degenere;e 5n Bsubu!anis!C. 3n i!aginea arti icia%' (i orbitoare a o!u%ui )e care o )ro)ag' !ass& !edia de ast';i (i %a care as)ir' tinerii )ute! recunoa(te 5!)%inirea unei a ir!a*ii a %ui Eugene 'cut' 5n -.7-+ BSu)rao!u% subu!anist este o igur' i;bitoare I go%, !ediocru, dar Fco%oratG )entru oa!enii care nu cunosc (i nu )ot conce)e ceva !ai bun.C 8u un an 5n ur!', 5n august -.70, Eugene scria+ B?!u% !odern, 5n dragostea %ui de sine, dore(te s' e=)%ore;e orice )osibi%itate care i se deschide I (i de aceea trebuie s' coboare !ereu !ai ad9nc 5n !ocir%', ca s' g'seasc' ni(te !urd'rii )e care ni!eni a%tcineva nu %e& a !ai e=)%orat. 8e%e !ai :osnice )osibi%it'*i a%e o!u%ui trebuie e=)%orate 5n aceast' e)oc', dro:dia trebuie de;gro)at' (i 5n u%ecat' DC Lar 5n decenii%e de du)' -.70 au ost atinse nive%uri 5nc' !ai ab:ecte@ (i, ceea ce este !ai se!ni icativ, aceast' groso%'nie nu !ai este re;ervat' gru)uri%or )eri erice a%e decaden*i%or (i a%e arti(ti%or Bcon(tien*iC, ci este )ro!ovat' deschis )entru consu!u% de !as'. Lar 5n decenii%e de du)' -.70 au ost atinse nive%uri 5nc' !ai ab:ecte@ (i, ceea ce este !ai se!ni icativ, aceast' groso%'nie nu !ai este re;ervat' gru)uri%or )eri erice a%e decaden*i%or (i a%e arti(ti%or Bcon(tien*iC, ci este )ro!ovat' deschis )entru consu!u% de !as'. 3n do!eniu% Bs)iritua%it'*iiC, curente%e des)re care scria Eugene s&au de;vo%tat (i au )rins av9nt. BMi(carea haris!atic'C a)'rut' 5n anii S70 (i S70 )re;int' toate se!ne%e Bnoii s)iritua%it'*iC (i a%e Bnou%ui cre(tinis!C )e care %e&a !en*ionat@ (i trebuia s' e=a!ine;e aceast' !i(care 5n u%ti!a sa carte ?rtodo=ia (i re%igia viitoru%ui. Mi(carea B$eP 1geC, un stadiu in anti% a% Be)ocii !agieiC, a devenit un circ )entru a!ericanii avu*i )entru care B)rob%e!a )9iniiC a ost re;o%vat'. BS)iritua%itatea centrat' )e crea*ieC care a a)'rut 5n cadru% 2isericii #o!ano&8ato%ice 5n u%ti!u% deceniu cores)unde a ir!a*iei %ui Eugene des)re Bnoua s)iritua%itateC a %ui 1ntihrist )rin care o!u% va crede B5ntr&o %u!e care este, ca (i )ersoana u!an', 5n esen*', Fnevinovat'G, ne iind a ectat' de nici o Fc'dereG. BEc%ectis!u% 'r' r'd'ciniC a %uat !u%te or!e de c9nd Eugene a scris )entru )ri!a oar' des)re e% 5n ca)ito%u% s'u des)re vita%is!. 8e% !ai )o)u%ar re)re;entant a% acestui curent este Tose)h 8a!)be%%, a%e c'rui teorii asu)ra B!ito%ogiei co!)arateC sun' i!)resionant )entru cei care ei 5n(i(i sunt %i)si*i de r'd'cini, dar su)er icia%itatea (i di%etantis!u% acestuia sunt u(or de detectat de c'tre cei care se 5nte!eia;' )e cu%tura (i re%igia tradi*iona%'.

-N

3n s era )o%iticii, se )oate )une 5ntrebarea dac' )r'bu(irea 8ortinei de 4ier (i a )uterii co!uniste 5n #usia nu cores)unde Bs)u%ber'rii statu%ui nihi%istC )e care a descris&o Eugene, du)' care ur!ea;' Bo unic' ordine !ondia%' 5n istoria u!anit'*iiC. 8o!unis!u% (i&a 'cut treaba+ a distrus e icient <echea ?rdine@ iar acu! trebuie s' aib' %oc o BdeschidereC care s' ac' %oc nou%ui stadiu a% )rogra!u%ui nihi%ist. 1(a cu! scria Eugene, e)oca ina%' nu va !ai i caracteri;at' de dis)ute na*iona%e (i de )rivarea cri!ina%' a o!u%ui de nevoi%e sa%e e%e!entare, ci de o BunitateC su)er icia%' a %u!ii (i de satis acerea acestor nevoi )rin inter!ediu% substitute%or inte%igente. 8u trei decenii 5nainte de )r'bu(irea )uterii sovietice, Eugene scria ur!'toare%e cuvinte, care au !enirea s' ne de;!eticeasc' )rin caracteru% %or )ro etic+ B<io%en*a (i negarea sunt, 5n !od cert, o %ucrare )re%i!inar'@ dar aceast' %ucrare nu este dec9t o )arte a unui )%an !u%t !ai %arg a% c'rui s 9r(it )ro!ite s' ie nu ceva !ai bun, ci ceva inco!)arabi% !ai r'u dec9t e)oca nihi%is!u%ui. Dac' 5n vre!ea noastr' sunt se!ne c' e)oca vio%en*ei (i a neg'rii e )e s 9r(ite, asta nu 5nsea!n' c' nihi%is!u% a ost Fde)'(itG sau F5n r9ntG, ci doar c' (i&a 5ncheiat !isiunea (i nu !ai este uti%. #evo%u*ia, )robabi%, 5nce)e s' evo%ue;e de %a a;a ei r'uvoitoare %a una !ai FbinevoitoareG & nu )entru c' (i&a schi!bat inten*ia sau direc*ia, ci )entru c' se a)ro)ie de atingerea u%ti!u%ui sco) )e care nu a 5ncetat niciodat' s' 5% ur!'reasc'@ satis 'cut' de succesu% ei, se )oate )reg'ti s' se re%a=e;e savur9ndu&(i victoriaC. 3n ti!)u% e)ocii Bg%asnostu%uiC de %a s 9r(itu% ani%or SQ0, )re(edinte%e )artidu%ui co!unist din #usia s)unea )o)oru%ui c' de acu! co!unis!u% nu !ai trebuie s' se situe;e )e o )o;i*ie osti%' a*' de restu% %u!ii, )entru c' e=ist' )retutindeni 5n %u!e organi;a*ii care, de(i nu se nu!esc Bco!unisteC, ur!'resc ace%a(i sco). 4ranc!asoneria, !i(carea B$eP 1geC, secte%e evreie(ti (i )seudo&cre(tine, !ari%e )uteri econo!ice (i o !u%*i!e de gru)uri )o%itice de interes & toate au dorin*a co!un' de a instaura Bo nou' ordine !ondia%' 5n istoria u!anit'*iiC, abso%ut distinct' de <echea ?rdine a conce)*iei tradi*iona%e cre(tine des)re %u!e. Ei %iderii )o%itici ai State%or Knite au ridicat, con(tient sau incon(tient, stindardu% Bnoii ordini !ondia%eC. 3n 3!)'r'*ia ?!u%ui (i 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu Eugene scria+ BK%ti!a s)eran*' )entru o!u% !odern este de a)t o a%t' i%u;ie@ s)eran*a 5ntr&o nou' e)oc' Fdinco%o de nihi%is!G este ea 5ns'(i o e=)resie a u%ti!u%ui obiectiv din )rogra!u% #evo%u*iei. Ei 5n orice ca;, !ar=is!u% nu este singura doctrin' care )ro!ovea;' acest )rogra!. $u e=ist' ast';i nici o )utere a% c'rei guvern s' nu ie Frevo%u*ionarG@ a nu recunoa(te ideo%ogia #evo%u*iei 5n Fc%i!atu% inte%ectua%G conte!)oran ar 5nse!na, 5n !od evident, s' te conda!ni %a vu%nerabi%itate )o%itic'. (D" 3n a)aren*', boa%a nihi%ist' este %'sat' s' se Fde;vo%teG )9n' %a ca)'t@ sco)u% #evo%u*iei, ini*ia% ha%ucina*ia c9torva !in*i 5n ierb9ntate, a devenit sco)u% 5ntregii u!anit'*i. ?a!enii sunt e)ui;a*i@ 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu este )rea de)arte, ca%ea cre(tin&ortodo=' este )rea str9!t' (i )rea grea. #evo%u*ia a aca)arat Fs)iritu% veacu%uiG (i 5!)otrivirea a*' de acest curent )uternic este !ai !u%t dec9t )oate ace o!u% !odern, )entru c' acest e ort )resu)une toc!ai ce%e dou' %ucruri )e care nihi%is!u% a 5ncercat s' %e anihi%e;e cu des'v9r(ire+ 1dev'ru% (i credin*a.C ? erind o critic' e=haustiv' a !enta%it'*ii !oderne, Eugene a inten*ionat s' ac' !ai !u%t dec9t s' arate cititori%or s'i c' aceasta este a%s', iar cre(tinis!u% tradi*iona% adev'rat. E% credea c', 5n a ar' de !'rturisirea 1dev'ru%ui cre(tin, trebuie s' recunoa(te! 5n noi 5n(ine neadev'ru%, nihi%is!u% care ne su oc' 5n aceste ti!)uri )esti%en*ia%e. BF$ihi%is!u%G e)ocii noastre e=ist' 5n to*iC, scria e%, Biar cei care nu au a%es s' se %u)te cu e% 5n nu!e%e

-/

de)%in't'*ii 4iin*ei 5n 5!)reun'&vie*uirea cu Du!ne;eu au ost de:a 5nghi*i*i de e%. 1! ost adu(i )e !arginea abisu%ui ni!icu%ui (i, ie c' vo! i sau nu 5n stare s' recunoa(te! ce ni se 5nt9!)%' )rin a initatea cu ni!icu% atot)re;ent din noi 5n(ine ne vo! )r'bu(i 5n e% 'r' s)eran*' de sa%vare I dac' nu vo! )ri!i credin*a cea de)%in' (i adev'rat' 5n 0ristos, 'r' de 8are sunte! cu adev'rat $i!icC. Eugene %ucra %a 3!)'r'*ia ?!u%ui (i 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu 5ntr&o vre!e c9nd !u%*i g9nditori, inc%usiv cre(tini, )rintre care (i Tho!as Merton, vorbeau des)re Bcri;aC e)ocii !oderne. Pentru Eugene, aceast' cri;' I o consecin*' direct' a abandon'rii 1dev'ru%ui abso%ut (i a uit'rii %ui Du!ne;eu I nu )oate i 5n r9nt' dec9t )e c9!)u% de %u)t' a% su %etu%ui u!an. BLnter)ret'ri%e aci%e a%e Fcri;eiG & scria e% &, a%e Fa%egeriiG care st' 5naintea noastr' abund'@ acce)tarea oric'ruia dintre chi)uri%e acestor inter)ret'ri i%u;orii este o os9nd'. 1dev'rata cri;' se a %' acu!, ca dintotdeauna, 5n noi 5n(ine@ este acce)tarea sau negarea %ui 0ristos. 0ristos este cri;a noastr'@ E% ne cere totu% sau ni!ic, iar aceast' F)rob%e!'G )e care ne&o )une 5nainte este singura care cere un r's)uns. (D" 3% a%ege! )e Du!ne;eu, singuru% care ESTE, sau )e noi 5n(ine, ni!icu%, abisu%, iadu%O E)oca noastr' se 5nte!eia;' )e ni!ic@ dar acest ni!ic, ine=)%icabi% )entru noi, )re;int' 5n !odu% ce% !ai c%ar (i incon undabi%, )entru cei care !ai )ot s' )ercea)' acest %ucru, cri;a tuturor oa!eni%or, din toate ti!)uri%e. E)oca noastr' ne s)une, dac' sunte! 5n stare s' ascu%t'!, s'&> a%ege! )e Du!ne;eu% ce% viu.C L Lntroducere+ Prob%e!a adev'ru%ui 8e este nihi%is!u% 5n care noi consider'! c' 5(i are r'd'cini%e #evo%u*ia 5n e)oca !odern'O >a )ri!a vedere, r's)unsu% nu )are di ici%@ c9teva e=e!)%e evidente ne vin i!ediat 5n !inte. Teribi%u% )rogra! de e=ter!inare a% %ui 0it%er, revo%u*ia bo%(evic', vi;iunea dadaist' 5n art'@ nihi%is!u% este unda!entu% )e care s&au de;vo%tat aceste !i(c'ri (i este re)re;entat 5n !od re!arcabi% de c9teva )ersona%it'*i B)osedateC de nihi%is! de %a s 9r(itu% seco%u%ui JLJ I )oe*i )recu! #i!baud (i 2aude%aire, revo%u*ionari ca 2akunin (i $eceaev, B)ro e*iC ca $iet;sche@ %a un nive% !ai !odest, conte!)oranii no(tri resi!t o stare de con u;ie, o ne%ini(te vag' care 5i deter!in' )e unii s' se aga*e de !agicieni ca 0it%er, )e a%*ii s' caute re ugiu 5n droguri sau 5n a%se re%igii sau s' co!it' ace%e cri!e BabsurdeC care devin tot !ai caracteristice ti!)uri%or noastre. Dar toate acestea nu re)re;int' dec9t su)ra a*a s)ectacu%oas' a )rob%e!ei nihi%is!u%ui. 1 e=)%ica toate acestea, odat' ce ai de)'(it nive%u% su)er icia%, nu este 5n nici un ca; o sarcin' u(oar'@ dar sarcina )e care ne&a! asu!at&o 5n acest ca)ito% este !ai cu)rin;'toare+ 5n*e%egerea naturii !i(c'rii 5n 5ntregu% ei, )entru care aceste eno!ene nu sunt dec9t e=tre!e. Pentru a 5ntre)rinde acest %ucru, va i necesar s' oco%i! dou' !ari ca)cane a(e;ate de o )arte (i de a%ta a dru!u%ui )e care ni %&a! a%es (i 5n care au c';ut cei !ai !u%*i co!entatori ai s)iritu%ui nihi%ist a% e)ocii noastre+ a)o%ogia (i diatriba. ?rice )ersoan' con(tient' de i!)er ec*iuni%e (i de )'cate%e !u%t )rea evidente a%e civi%i;a*iei noastre, care au re)re;entat cau;e%e i!ediate a%e atitudinii nihi%iste I vo! vedea c' acestea au constituit 5n ace%a(i ti!) (i ructu% unui nihi%is! inci)ient I nu )oate dec9t s' si!t' o anu!it' si!)atie a*' de cei care au )artici)at %a aceast' r';vr'tire. ? ase!enea si!)atie )oate s' ia or!a !i%ei a*' de ace(ti oa!eni care, dintr&un anu!it

-A

)unct de vedere, )ot i v';u*i ca Bvicti!eC inocente a%e condi*ii%or 5!)otriva c'rora s&a 5ndre)tat e ortu% %or@ sau )oate i e=)ri!at' 5n o)inia co!un' c' anu!ite ti)uri de eno!ene nihi%iste au de a)t o se!ni ica*ie B)o;itiv'C (i un ro% de :ucat 5n Bnoua evo%u*ieC a istoriei sau a o!u%ui. 8ea de a doua atitudine este ea 5ns'(i unu% din ructe%e ce%e !ai evidente a%e nihi%is!u%ui )us 5n discu*ie aici, 5n ti!) ce )ri!a nu este 5ntru totu% %i)sit' de 5ndre)t'*ire. Trebuie 5ns' s' i! aten*i (i s' nu&i acord'! o i!)ortan*' e=agerat' nu!ai )entru acest !otiv. 3n at!os era care do!in' cercuri%e %ibera%e (i u!aniste, se )oate trece !u%t )rea u(or de %a si!)atia a*' de o )ersoan' ne ericit' %a rece)tivitatea a*' de idei%e sa%e. 8u siguran*', nihi%istu% este 5ntr&un anu!it sens Bbo%navC (i boa%a sa este o !'rturie a bo%ii unei e)oci 5n care ce%e !ai bune e%e!ente I ca (i ce%e !ai negative I se orientea;' c'tre nihi%is!@ dar o boa%' nu se vindec' )rin Bsi!)atieC, 5n e%u% acesta nici !'car nu este diagnosticat' corect. Ei, 5n orice ca;, nu e=ist' victi!e cu totu% BinocenteC. $ihi%istu% este !u%t )rea scu undat 5n )'cate%e (i vinov'*ia acestei u!anit'*i care a )rodus nenorociri%e e)ocii noastre@ r';vr'tindu&se I a(a cu! ac to*i nihi%i(tii I nu nu!ai 5!)otriva Babu;uri%orC (i Bnedre)t'*i%orC rea%e sau i!aginare din ordinea socia%' (i re%igioas', ci (i 5!)otriva ordinii 5nse(i (i a 1dev'ru%ui care st' %a ba;a acestei ordini, nihi%istu% ia )arte activ' %a %ucrarea Satanei (c'ci asta se 5nt9!)%' 5n eno!enu% nihi%ist", ceea ce 5n nici un ca; nu se )oate e=)%ica )rin !ito%ogia Bvicti!ei inocenteC. 3n u%ti!' instan*', ni!eni nu 5i s%u:e(te %ui Satan 5!)otriva voin*ei sa%e. Dac' Ba)o%ogiaC este de)arte de inten*ia noastr' 5n aceste )agini, sco)u% nostru nu este nici si!)%a diatrib'. $u este su icient, s)re e=e!)%u, s' conda!ni na;is!u% sau bo%(evis!u% )entru Bbarbaris!u%C, Cgangsteris!u%C sau Bantiinte%ectua%is!u%C %or (i nici avangarda artistic' (i %iterar' )entru B)esi!is!C sau Be=hibi*ionis!C@ de ase!enea, nu este su icient s' a)eri Bde!ocra*ii%eC 5n nu!e%e Bcivi%i;a*ieiC, B)rogresu%uiC sau Bu!anis!u%uiC sau )entru c' sus*in B)ro)rietatea )rivat'C (i B%ibert'*i%e civi%eC. 1se!enea argu!ente, de(i sunt 5n !od rea% 5ndre)t'*ite, %ovesc a%'turi de *int'@ nihi%is!u% *inte(te !u%t !ai )ro und@ )rogra!u% acestuia este !u%t )rea radica% )entru a )utea i contra;is e ectiv de aceste argu!ente. E%e identi ic' eronat r'd'cini%e nihi%is!u%ui, iar eroarea nu )oate i co!b'tut' dec9t de adev'r. 8ea !ai !are )arte a criticii nihi%is!u%ui nu este 5ndre)tat' 5!)otriva acestor r'd'cini, iar !otivu% acestei atitudini I a(a cu! vo! vedea I este ace%a c' nihi%is!u% a devenit 5n vre!ea noastr' at9t de r's)9ndit, a)roa)e universa% va%abi%, a )'truns )er ect (i ad9nc 5n !in*i%e (i ini!i%e oa!eni%or de ast';i, 5nc9t nu !ai e=ist' nici un B rontC )e care s' ie co!b'tut@ (i cei care cred c' 5% co!bat o%osesc ce% !ai adesea argu!ente%e acestuia, care se 5ntorc de a)t 5!)otriva %or D Knii vor obiecta )robabi% I o dat' ce au v';ut care este s era )roiectu%ui nostru I c' a! 5ntins un n'vod !u%t )rea !are, c' a! e=agerat e=tinderea nihi%is!u%ui sau, dac' nu, c' eno!enu% este at9t de genera%i;at 5nc9t nu !ai serve(te %a ni!ic co!baterea %ui. Trebuie s' recunoa(te! c' sarcina noastr' este una a!bi*ioas', cu at9t !ai !u%t cu c9t !u%te eno!ene nihi%iste sunt a!bigue@ (i, 5ntr&adev'r, dac' ar trebui s' 5ncerc'! o e=a!inare e=haustiv' a )rob%e!ei, %ucrarea noastr' ar i 'r' s 9r(it. 8u toate acestea, cred c' este 5ns' )osibi% s' 5ntinde! un n'vod !are (i s' )rinde! totu(i )e(te%e )e care 5% c'ut'! I )entru c', %a ur!a ur!ei, nu e=ist' dec9t un )e(te, (i 5nc' unu% !are. ? docu!entare e=haustiv' a eno!ene%or nihi%iste iese din discu*ie@ dar o e=a!inare a !enta%it'*ii nihi%iste unice care st' %a ba;a %or, a e ecte%or ei indiscutabi%e (i a ro%u%ui acesteia 5n istoria conte!)oran' este 5n !od sigur )osibi%'. <o! 5ncerca aici, !ai 5nt9i, s' descrie! aceast' !enta%itate I 5n ce%e !ai i!)ortante

-7

!ani est'ri a%e ei I (i s' o eri! o schi*' a de;vo%t'rii ei istorice@ (i a)oi s' cercet'! !ai ad9nc se!ni ica*ia (i )rogra!u% ei istoric. Dar 5nainte de a )utea ace asta, trebuie s' (ti! !ai c%ar des)re ce vorbi!@ trebuie s' 5nce)e!, de aceea, cu o de ini*ie a nihi%is!u%ui. 1ceast' sarcin' nu trebuie s' ne re*in' )rea !u%t@ nihi%is!u% a ost de init, (i 5nc' oarte succint, de c'tre ondatoru% nihi%is!u%ui i%oso ic, $iet;sche. B D nu e=ist' adev'r, o structur' abso%ut' a %ucruri%or, nu e=ist' F%ucru 5n sineG. 1cestea toate sunt doar nihi%is!, (i anu!e ce% !ai e=tre!.C B$u e=ist' adev'rC@ a! 5nt9%nit de !ai !u%te ori aceste cuvinte 5n carte (i e%e vor reveni recvent. Deoarece )rob%e!a nihi%is!u%ui este, 5n )ro un;i!e, o )rob%e!' de adev'r@ este )rob%e!a adev'ru%ui. Dar ce este adev'ru%O Prob%e!a este, 5nainte de toate, una de %ogic'+ 5nainte de a discuta des)re con*inutu% adev'ru%ui, trebuie s' cercet'! )osibi%itatea (i condi*ii%e )ostu%'rii adev'ru%ui. Ei )rin adev'r 5n*e%ege! I a(a cu! e=)%icitea;' negarea %ui de c'tre $iet;sche I adev'ru% abso%ut, )e care %&a! de init de:a, ca di!ensiune a 5nce)utu%ui (i a s 9r(itu%ui %ucruri%or. B1dev'r abso%utC+ sintag!a aceasta sun' de!odat )entru o genera*ie crescut' 5n s)iritu% sce)ticis!u%ui (i care nu a ost obi(nuit' s' ia %ucruri%e 5n serios. $i!eni, cu siguran*' I (i aceasta este o)inia genera%' I ni!eni nu este at9t de naiv, 5nc9t s' cread' 5n Badev'ru% abso%utC@ 5n e)oca noastr' i%u!inat' orice adev'r este Bre%ativC. S' re!arc'! c' aceast' u%ti!' e=)resie I Borice adev'r este re%ativC I este t'%!'cirea )o)u%ar' a sintag!ei niet;scheene Bnu e=ist' adev'r abso%utC@ aceast' doctrin' re)re;int' te!e%ia nihi%is!u%ui, deo)otriv' )entru !ase%e %argi (i )entru e%ite. 3n e)oca noastr', Badev'ru% re%ativC este re)re;entat 5n )ri!u% r9nd 5n cunoa(terea (tiin*i ic', care are ca )unct de )%ecare observa*ia, continu' cu %ogica eveni!en*ia%' (i )rogresea;' eta)' cu eta)' de %a e%e!ente cunoscute %a e%e!ente necunoscute. Este totdeauna discursiv', contingent', ca%i icat', totdeauna e=)ri!at' 5n Bre%a*ieC cu a%tceva, niciodat' unic', Babso%ut'C, categoric'. ?!u% de (tiin*' !ai )u*in 5nc%inat s)re !edita*ie (i abstracti;are nu vede necesitatea unui a%t !od de cunoa(tere@ )reocu)at cu cerin*e%e s)ecia%it'*ii sa%e, nu are )robabi% nici ti!), nici dis)o;i*ie )entru 5ntreb'ri BabstracteC care se re er', s)re e=e!)%u, %a i)ote;e%e unda!enta%e a%e s)ecia%it'*ii sa%e. Dac' 5ns' este ob%igat s' r's)und' %a ase!enea 5ntreb'ri sau dac' !intea i se 5ndrea)t' 5n !od s)ontan c'tre ase!enea 5ntreb'ri, se !u%*u!e(te cu cea !ai evident' e=)%ica*ie )entru a&(i satis ace curio;itatea+ orice adev'r este e!)iric, orice adev'r este re%ativ. ?ricare dintre aceste a ir!a*ii se contra;ice )e sine. Pri!a a ir!a*ie nu este c9tu(i de )u*in e!)iric', ci !eta i;ic'@ a doua este ea 5ns'(i o a ir!a*ie abso%ut'. Pentru observatoru% critic, )rob%e!a adev'ru%ui abso%ut se )une 5n )ri!u% r9nd datorit' acestor contradic*ii@ (i )ri!a conc%u;ie %ogic' %a care acesta )oate s' a:ung' este c', dac' e=ist' vreun adev'r, acesta nu )oate i 5ntru totu% re%ativ. Princi)ii%e (tiin*ei !oderne ca a%e oric'rui siste! gnoseo%ogic, sunt e%e 5nse%e neschi!babi%e (i abso%ute@ dac' acestea nu ar e=ista, cunoa(terea nu ar i )osibi%', nici !'car cunoa(terea Babstract'C, )entru c' nu ar !ai dis)une de criterii du)' care s' c%asi ice adev'ru% sau cunoa(terea. 1ceast' a=io!' are un coro%ar+ abso%utu% nu )oate i atins cu !i:%oace%e re%ativu%ui. 8u a%te cuvinte, )rinci)ii%e unda!enta%e a%e oric'rui siste! de cunoa(tere nu )ot i dob9ndite )rin inter!ediu% ace%eia(i cunoa(teri, ci stabi%ite dinainte@ e%e nu sunt obiectu% de!onstra*iei (tiin*i ice, ci a% credin*ei. 1! discutat 5ntr&un ca)ito% anterior des)re universa%itatea credin*ei, )rivit' ca unda!ent

-7

a% oric'rei activit'*i (i cunoa(teri u!ane@ (i a! v';ut c', )entru a nu c'dea )rad' i%u;ii%or subiective, credin*a trebuie ancorat' 5n adev'r. 1ici se )une, )rin ur!are, o 5ntrebare %egiti!' (i 5ntr&adev'r inevitabi%', dac' )rinci)ii%e )ri!e a%e credin*ei (tiin*i ice I s)re e=e!)%u, coeren*a (i uni or!itatea naturii, trans&subiectivitatea cunoa(terii u!ane, adecvarea ra*iunii %a date%e observa*iei din care )oate e=trage conc%u;ii I se 5nte!eia;' )e un adev'r abso%ut@ 5n ca;u% 5n care acest %ucru nu se 5nt9!)%', aceste )rinci)ii unda!enta%e nu sunt dec9t )robabi%it'*i neveri icabi%e. Po;i*ia B)rag!atic'C ado)tat' de !u%*i oa!eni de (tiin*' (i u!ani(ti care nu se sinchisesc s' !edite;e asu)ra %ucruri%or u%ti!e I (i anu!e, %a a)tu% c' aceste )rinci)ii nu sunt dec9t i)ote;e e=)eri!enta%e )e care e=)erien*a co%ectiv' %e consider' de!ne de 5ncredere I este 5n !od sigur nesatis 'c'toare@ )oate o eri o e=)%ica*ie )siho%ogic' a credin*ei )e care o ins)ir' aceste )rinci)ii, dar at9t ti!) c9t nu stabi%e(te unda!entu% acestei credin*e 5n adev'r, 5ntregu% edi iciu (tiin*i ic r'!9ne )e nisi)uri !i(c'toare (i nu&i asigur' nici o )rotec*ie 5!)otriva curente%or ira*iona%e care 5% atac' )eriodic. 3n orice ca; I ie c' e vorba de o si!)%' naivitate, ie de o 5n*e%egere !ai )ro und' )e care nu o )ot :usti ica )rin argu!ente I cei !ai !u%*i oa!eni de (tiin*' (i u!ani(ti cred 'r' 5ndoia%' c' credin*a %or se ra)ortea;' %a adev'ru% %ucruri%or. Dac' aceast' credin*' este :usti icat' sau nu, re)re;int', desigur, o a%t' 5ntrebare@ este o 5ntrebare !eta i;ic' (i 5n !od sigur nu se :usti ic' )rin !eta i;ica !ai degrab' )ri!itiv' a ce%or !ai !u%*i oa!eni de (tiin*'. ?rice o! tr'ie(te )rin credin*'@ de ase!enea, orice o! I %ucru !ai )u*in evident, dar nu !ai )u*in adev'rat I este un !eta i;ician. 8eea ce i se cere oric'rei (tiin*e I (i nici un o! nu )oate nega aceast' cerin*' I este o teorie (i un standard de cunoa(tere, o no*iune des)re ceea ce este, 5n u%ti!' instan*', cognoscibi% (i adev'rat. 1cest adev'r u%ti!, ie c' este conce)ut ca Du!ne;eu% cre(tin sau )ur (i si!)%u ca ra*iona%itatea u%ti!' a %ucruri%or, re)re;int' un )rinci)iu unda!enta% a% !eta i;icii, un adev'r abso%ut. Dar )rin recunoa(terea unui ase!enea )rinci)iu, inevitabi%' din )unct de vedere %ogic, teoria Bre%ativit'*ii adev'ru%uiC se )r'bu(e(te, dovedindu&se ea 5ns'(i o contradic*ie abso%ut'. Proc%a!area Bre%ativit'*ii adev'ru%uiC echiva%ea;', )rin ur!are, cu o B!eta i;ic' negativ'C I 5ns', 'r' discu*ie, o !eta i;ic'. E=ist' c9teva or!e )rinci)a%e de B!eta i;ic' negativ'C (i, cu! contradic*ii%e din interioru% iec'reia sunt 5ntruc9tva di erite (i se adresea;' unor !enta%it'*i de ase!enea di erite, ar i ni!erit s' acord'! aici un )aragra e=a!in'rii iec'reia. >e )ute! 5!)'r*i 5n dou' categorii genera%e+ Brea%is!C (i Bagnosticis!C, care %a r9ndu% %or )ot i 5!)'r*ite 5n BnaiveC (i BcriticeC. B#ea%is!u% naivC sau Cnatura%is!u%C nu neag' e=)%icit adev'ru% abso%ut, 5n schi!b e!ite )reten*ii )ro)rii de adev'r abso%ut care nu )ot i argu!entate. #es)ing9nd orice )ers)ectiv' a abso%utu%ui Bs)iritua%C sau BideaticC, )roc%a!' 5n schi!b adev'ru% abso%ut a% B!ateria%is!u%uiC (i Bdeter!inis!u%uiC. 1ceast' i%oso ie este curent' 5n anu!ite cercuri I este doctrina !ar=ist' o icia%' (i este re)re;entat' de c9*iva g9nditori occidenta%i din do!eniu% (tiin*i ic care nu au o vi;iune )rea so isticat' asu)ra %u!ii I, dar curentu% )rinci)a% a% g9ndirii conte!)orane a %'sat 5n ur!' aceast' i%oso ie, care )are ast';i re%icva stranei a unei e)oci !ai )ri!itive, dar de!u%t a)use, e)oca victorian', c9nd !u%*i oa!eni acordau (tiin*ei credin*a (i e!o*ii%e care a%t'dat' se adresau re%igiei. Este or!u%area i!)osibi%' a unei !eta i;ici B(tiin*i iceC I i!)osibi%', )entru c' (tiin*a este, )rin natura ei, cunoa(tere a )articu%aru%ui, iar !eta i;ica este cunoa(terea a ceea ce st' %a ba;a )articu%aru%ui (i 5% )resu)une. Este o i%oso ie sinuciga(' )rin a)tu% c'

-Q

B!ateria%is!u%C (i Bdeter!inis!u%C consider' orice i%oso ie ca inuti%'@ at9t ti!) c9t aceast' teorie sus*ine c' i%oso ia, ca orice a%tceva, este Bdeter!inat'C, avoca*ii ei nu ac dec9t s' a ir!e i!)%icit c' i%oso ia %or, de vre!e ce e=ist', este Binevitabi%'C, nu 5ns' (i adev'rat'. Dac' aceast' i%oso ie 5ns' ar i consecvent', ar trebui s' e%i!ine de initiv categoria de adev'r@ dar aderen*ii acesteia, ne)reocu)a*i de consecven*a sau )ro un;i!ea teoriei %or, )ar incon(tien*i de aceast' contradic*ie ata%'. 8ontradic*ia ar )utea i sesi;at', %a un nive% !ai )u*in abstract, 5n atitudinea idea%ist' (i a%truist' a nihi%i(ti%or ru(i din seco%u% JLJ, o atitudine 5n %agrant' contradic*ie cu teoria %or )ur !ateria%ist' (i egoist'@ <%adi!ir So%oviov a sub%iniat 5n !od inte%igent aceast' discre)an*', atribuindu&%e si%ogis!u%+ B?!u% se trage din !ai!u*', )rin ur!are trebuie s' ne iubi! unii )e a%*ii.C ?rice i%oso ie )resu)une, 5ntr&o anu!it' !'sur', autono!ia idei%or@ B!ateria%is!u%C i%oso ic este, ast e%, o or!' de Bidea%is!C. Este, se )oate s)une, )ro esiunea de credin*' a ce%or a%e c'ror idei nu se ridic' deasu)ra eviden*ei, a c'ror sete de adev'r este at9t de u(or de satis 'cut )rin (tiin*' 5nc9t o trans or!' 5n abso%utu% %or. B#ea%is!u% criticC sau B)o;itivis!u%C re)re;int' negarea '*i(' a adev'ru%ui !eta i;ic. Pornind de %a ace%ea(i i)ote;e (tiin*i ice ca (i natura%is!u% ce% !ai naiv, )ro esea;' 5ns' o !ai !are consecven*' )rin abandonarea de initiv' a no*iunii de abso%ut, !'rginindu&se %a adev'ru% Be!)iricC (i Bre%ativC. 1! se!na%at de:a care este contradic*ia acestei )o;i*ii+ negarea adev'ru%ui abso%ut este ea 5ns'(i un Badev'r abso%utC@ ca (i 5n ca;u% natura%is!u%ui, 5ns'(i a ir!area )rinci)iu%ui unda!enta% a% )o;itivis!u%ui re)re;int' negarea acestuia. B1gnosticis!u%C, ca (i Brea%is!u%C, )oate i 5!)'r*it 5n BnaivC (i BcriticC. B1gnosticis!u% doctrinarC sau BnaivC a ir!' i!)osibi%itatea abso%ut' de a cunoa(te vreun adev'r abso%ut. 8hiar dac' aceast' e=igen*' )are chiar !ai !odest' dec9t cea a )o;itivis!u%ui, are de a)t )reten*ii oarte !ari+ dac' )oate a ir!a 5ntr&adev'r c' abso%utu% este Bincognoscibi%C, atunci 5ns'(i aceast' cunoa(tere este Babso%ut'C. Prin ur!are, agnosticis!u% nu este de a)t dec9t o varietate de )o;itivis! care 5ncearc', 'r' )rea !are succes, s'&i !asche;e contradic*ii%e. $u!ai 5n Bagnosticis!u% )urC sau BcriticC vede! renun*area de)%in' %a abso%ut@ din ne ericire 5ns', o ase!enea renun*are atrage du)' sine renun*area %a orice a%tceva (i s 9r(e(te I dac' este consecvent' I 5n so%i)sis!. 1cest ti) de agnosticis! este o si!)%' enun*are a a)tu%ui c' nu (ti! dac' e=ist' sau nu un adev'r abso%ut sau care ar )utea i natura %ui, 5n ca;u% 5n care ar e=ista@ ni se )ro)une s' ne !u%*u!i! cu adev'ru% e!)iric (i re%ativ )e care 5% )ute! cunoa(te I aceasta este conc%u;ia. Dar ce este adev'ru%O 8e este cunoa(tereaO Dac' nu e=ist' nici un standard abso%ut du)' care acestea s' ie !'surate, nu )ot i nici !'car de inite. 1gnosticu% care ado)t' agnosticis!u% critic nu se %as' tu%burat de e%, ci se )%asea;' )e )o;i*ia B)rag!atis!u%uiC, Be=)eri!enta%is!u%uiC (i Binstru!enta%is!u%uiC, )otrivit c'rora nu e=ist' nici un adev'r, dar o!u% )oate su)ravie*ui 5n %u!e (i 'r' adev'r. ? ase!enea )o;i*ie a ost sus*inut' )rintre e%ite I (i nu nu!ai I 5n seco%u% nostru anti&inte%ectua%ist@ dar tot ce se )oate s)une des)re o ase!enea )o;i*ie este c', din )unct de vedere inte%ectua%, este ires)onsabi%'. #e)re;int' abandonarea de initiv' a adev'ru%ui sau chiar su)unerea %ui a*' de )utere, indi erent dac' aceasta este 5ntruchi)at' de na*iune, ras', c%as', con ort sau orice a%t' cau;' ca)abi%' s' absoarb' energii%e )e care a%t'dat' oa!enii %e 5nchinau adev'ru%ui. BPrag!aticu%C (i Bagnosticu%C )ot i oarte sinceri (i bine inten*iona*i@ dar nu ac dec9t s' se 5n(e%e )e ei 5n(i(i I (i )e a%*ii I dac' vor continua s' o%oseasc' ter!enu% de Badev'rC

-.

)entru a descrie ceea ce caut'. Eviden*a %or este 5n rea%itate o !'rturie a a)tu%ui c' aceast' c'utare a adev'ru%ui care a 5nsu %e*it at9ta vre!e o!u% euro)ean a a:uns %a ca)'t. Dintr&un anu!it )unct de vedere, ce%e )atru seco%e (i !ai bine de g9ndire !odern' au re)re;entat o e=)eri!entare a )osibi%it'*i%or de cunoa(tere deschise o!u%ui care (i&a asu!at a)tu% c' nu e=ist' 1dev'r reve%at. 8onc%u;ia I )e care 0u!e a a ir!at&o de:a, dar )e care a abandonat&o )entru con ortu% Bbunu%ui si!*C (i a% vie*ii conven*iona%e, conc%u;ie de care oa!enii 5(i dau sea!a toc!ai )entru c' nu !ai )osed' un ase!enea re ugiu )rotector I conc%u;ia acestui e=)eri!ent este o negare abso%ut'+ dac' nu e=ist' 1dev'r #eve%at, atunci nu e=ist' de%oc adev'r@ c'utarea 1dev'ru%ui 5n a ara #eve%a*iei a a:uns %a ca)'t. ?!u% de (tiin*' acce)t' acest %ucru )rin a)tu% c' nu iese din %i!ite%e s)ecia%it'*ii sa%e, !u%*u!it s' vad' o anu!it' coeren*' 5ntr&un nu!'r %i!itat de a)te (i 'r' a se !ai osteni s' caute e=isten*a vreunui adev'r, !are sau !ic@ c' a(a stau %ucruri%e o de!onstrea;' a)tu% c' oa!enii nu a(tea)t' de %a o!u% de (tiin*' reve%area vreunui adev'r, ci a)%ica*ii tehno%ogice a%e unei cunoa(teri care nu !ai are dec9t o va%oare )ractic'. 1ceste va%ori u%ti!e )e care a%t'dat' oa!enii %e atribuiau adev'ru%ui sunt c'utate 5n a%te surse, ira*iona%e. Des)otis!u% (tiin*ei asu)ra vie*ii )ractice este conte!)oran cu a)ari*ia unor Breve%a*iiC )seudo&re%igioase@ ce%e dou' I des)otis!u% (tiin*ei (i Breve%a*ii%eC )seudo&re%igioase I re)re;int' si!)to!e%e core%ate a%e ace%eia(i !a%adii+ abandonarea adev'ru%ui. Prin ur!are, %ogica de!onstrea;' c%ar un %ucru+ negarea adev'ru%ui abso%ut sau )unerea %ui sub se!nu% 5ntreb'rii, 5n ca;u% 5n care este consecvent' (i onest', conduce %a abisu% so%i)sis!u%ui (i ira*iona%u%ui@ doar acea )o;i*ie care nu con*ine contradic*ii %ogice re)re;int' a ir!area unui adev'r abso%ut care sus*ine (i )rote:ea;' toate adev'ruri%e !ai !ici@ iar acest adev'r abso%ut nu )oate i atins )rin instru!ente%e cunoa(terii u!ane, care sunt )rin de ini*ie re%ative. 3n acest )unct %ogica )ierde contro%u% (i trebuie s' intr'! 5ntr& un univers cu totu% di erit a% discursu%ui, dac' vre! s' continu'! c'utarea. Kna este s' a ir!i c' nu e=ist' nici o barier' %ogic' 5n a ir!area adev'ru%ui abso%ut (i cu totu% a%tceva este s'&% a ir!i e ectiv. ? ase!enea a ir!a*ie nu se )oate ba;a dec9t )e o singur' surs'@ )rob%e!a adev'ru%ui nu se )oate )une dec9t din )ers)ectiva )rob%e!ei #eve%a*iei. 8on(tiin*a critic' e;it' 5n acest )unct. Trebuie s' c'ut'! 5n e=terior ceea ce nu )ute! atinge )rin )uterea noastr' %i!itat'O 1ceasta este o %ovitur' dat' orgo%iu%ui I !ai a%es ace%ui orgo%iu care trece ast';i dre)t B!odestieC (tiin*i ic' a savantu%ui care Bst' 5n a*a a)te%or ca un co)i%C (i totu(i re u;' s' acce)te orice a%t arbitru a% a)te%or 5n a ara orgo%ioasei ra*iuni u!ane. E=ist', 5n orice ca;, doar un ti) )articu%ar de reve%a*ie I #eve%a*ia du!ne;eiasc', #eve%a*ia cre(tin' I )e care ra*iona%is!u% o res)inge@ )e ce%e%a%te nu %e neag'. 3ntr&adev'r, o )ersoan' care nu acce)t' de)%in (i consecvent o doctrin' coerent' des)re adev'r, )recu! este aceea o erit' de #eve%a*ia cre(tin', este ob%igat I dac' are )reten*ia c' )oate cunoa(te ceva I s' caute 5n a%t' )arte o ase!enea doctrin'@ aceasta a ost ca%ea i%oso iei !oderne care a s 9r(it 5n obscuritate (i con u;ie, )entru c' niciodat' nu va recunoa(te cinstit a)tu% c' nu )oate urni;a ea 5ns'(i ceea ce nu i se )oate da dec9t din a ar'. ?rbirea (i con u;ia i%oso iei !oderne 5n )rivin*a )rinci)ii%or unda!enta%e (i a di!ensiunii abso%utu%ui re)re;int' consecin*a direct' a i)ote;ei ei ini*ia%e, (i anu!e, ine=isten*a #eve%a*iei@ )entru c', de a)t, aceast' i)ote;' 5i orbe(te )e oa!eni chiar %a %u!ina soare%ui (i aduce 5n stare obscuritate tot ce anterior usese %i!)ede %a %u!ina %ui. Pentru ce% care b9:b9ie 5n aceast' be;n' nu e=ist' dec9t o ca%e, dac' nu va i t'!'duit de

20

orbirea sa@ (i aceasta este s' caute )u*in' %u!in' 5n !i:%ocu% 5ntunericu%ui de aici. Mu%*i a%earg' %a %u!ina )9%)9ietoare a Bbunu%ui si!*C (i a vie*ii conven*iona%e (i acce)t' I )entru c' trebuie s' 5nainte;e cu!va I o)inii%e curente a%e cercuri%or socia%e (i inte%ectua%e din care ac )arte. Dar !u%*i a%*ii, constat9nd c' aceast' %u!in' este )rea (tears', se str9ng 5n :uru% %anterne%or !agice care )roiectea;' i!agini !u%tico%ore, dar 5n(e%'toare, care ce% )u*in sunt distractive@ ei devin ade)*ii unuia sau a%tuia dintre curente%e )o%itice, re%igioase sau artistice )e care %e&a aruncat 5n :oc Bs)iritu% veacu%uiC. 3n rea%itate, ni!eni nu tr'ie(te dec9t 5n %u!ina unei reve%a*ii, ie c' e adev'rat' sau a%s', ie c' s%u:e(te i%u!in'rii sau con u;iei. 1ce%a care nu tr'ie(te )rin #eve%a*ia cre(tin' este nevoit s' ado)te o reve%a*ie a%s'@ (i orice reve%a*ie a%s' conduce %a abis. 1! )ornit aceast' ana%i;' de %a 5ntrebarea %ogic'+ Bce este adev'ru%OC 1ceast' 5ntrebare )oate I (i trebuie I s' ie e%aborat' acu! dintr&un )unct de vedere cu totu% di erit. Sce)ticu% Pi%at a )us (i e% aceast' 5ntrebare, de(i nu a %uat&o 5n serios@ (i I ironia ironii%or I a )us&o chiar 1dev'ru%ui 3nsu(i. BEu sunt 8a%ea, 1dev'ru% (i <ia*a. $i!eni nu vine %a Tat'% dec9t )rin Mine.C BEi ve*i cunoa(te 1dev'ru% (i 1dev'ru% v' va ace %iberiC. 1cest 1dev'r, 1dev'ru% care d'ruie(te via*' ve(nic' (i %ibertate, nu )oate i atins )rin !i:%oace u!ane@ nu )oate i reve%at dec9t de 8e% 8are are )uterea s' o ac'. 8a%ea c'tre acest 1dev'r este una 5ngust' (i cei !ai !u%*i oa!eni o )ierd, )entru c' !erg )e dru!u% ce% B%argC. Ei totu(i, nu e=ist' o! care s' nu caute acest 1dev'r, )entru c' Du!ne;eu, 8are este acest 1dev'r, a(a ne&a creat. 3n ur!'toare%e ca)ito%e vo! e=a!ina !u%te a%se abso%uturi, !u%*i ;ei a%(i )e care oa!enii i&au inventat (i i&au adorat 5n era noastr' ido%atr'@ (i vo! 5n*e%ege c', de)arte de a i o Bnou' reve%a*ieC, ace(ti ido%i ra)ea;' )rin a)tu% c' iecare dintre ei este o de;i%u;ie, o des igurare, o )ervertire sau o )arodie a 1dev'ru%ui unic, de 8are oa!enii nu se )ot eri, chiar dac' se a %' )e o ca%e r't'cit', 5n b%as e!ie sau 5n orgo%iu. $o*iunea de #eve%a*ie du!ne;eiasc' a ost 5ntru totu% discreditat' de c'tre cei care trebuie s' se su)un' Bs)iritu%ui veacu%uiC@ dar este i!)osibi% s' stingi acea sete de adev'r )e care Du!ne;eu a s'dit&o 5n o! )entru a&% conduce %a E% (i care nu )oate i satis 'cut' dec9t )rin acce)tarea #eve%a*iei Sa%e. P9n' (i cei care se dec%ar' satis 'cu*i cu adev'ruri Bre%ativeC (i se consider' )rea Bso istica*iC, Bcinsti*iC sau chiar )rea B!ode(tiC )entru a se ocu)a cu abso%utu% I )9n' (i ei obosesc, 5n ce%e din ur!', cu aceast' hran' nesatis 'c'toare %a care ei 5n(i(i s&au %i!itat de bun'voie (i t9n:esc du)' o hran' !ai consistent'. 3n orice ca;, 5!)'rt'(irea 1dev'ru%ui cre(tin este )osibi%' nu!ai )rin credin*'@ iar obstaco%u% )rinci)a% 5n ca%ea credin*ei nu este %ogica, du)' cu! consider' 5n !od si!)%ist g9ndirea !odern', ci o a%t' credin*', o)us'. 1! v';ut 5ntr&adev'r c' %ogica nu )oate nega adev'ru% abso%ut 'r' s' se nege )e sine@ acea %ogic' )otrivnic' #eve%a*iei cre(tine este !ai degrab' sc%ava unei a%te reve%a*ii, a unui a%s Badev'r abso%utC, (i anu!e, nihi%is!u%. 3n )agini%e ur!'toare vo! caracteri;a ca Bnihi%i(tiC oa!eni cu vederi oarte di erite+ u!ani(ti, sce)tici, revo%u*ionari de toate nuan*e%e, arti(ti (i i%oso i din (co%i di erite@ dar to*i ace(tia sunt uni*i 5ntr&o !isiune co!un'. 4ie c' e vorba de Bcriticis!u%C )o;itivist a% adev'ruri%or (i institu*ii%or cre(tine, de vio%en*a revo%u*ionar' 5!)otriva <echii ?rdini, de vi;iuni%e a)oca%i)tice a%e distrugerii universa%e, de instituirea unui )aradis terestru sau de %ucr'ri%e (tiin*i ice obiective 5n sco)u% unei Bvie*i !ai buneC 5n aceast' %u!e, i)ote;a tocit' iind aceea c' nu e=ist' o a%t' %u!e I ina%itatea este aceea(i+ e%i!inarea #eve%a*iei du!ne;eie(ti (i )reg'tirea unei noi ordini 5n care s' nu !ai e=iste nici o ur!' a BvechiiC conce)*ii des)re %ucruri (i 5n care o!u% s' ie singuru% du!ne;eu.

2-

LL Stadii%e dia%ecticii nihi%iste Menta%itatea nihi%ist', 5n unitatea sco)u%ui ei unda!enta%, este singu%ar'@ dar aceast' !enta%itate se !ani est' ea 5ns'(i 5n eno!ene %a e% de diverse ca (i oa!enii care o 5!)'rt'(esc. 1ceast' cau;' nihi%ist' unic' este %ansat' si!u%tan )e !ai !u%te ronturi, iar ina!icii ei sunt contraria*i (i indu(i 5n eroare de aceast' tactic' e icient'. Pentru observatoru% atent 5ns', eno!ene%e nihi%iste se reduc %a trei sau )atru ti)uri )rinci)a%e, care )ot i )use 5n re%a*ie une%e cu a%te%e ca eta)e a%e unui )roces care )oate i nu!it dia%ectica nihi%ist'. ? eta)' a nihi%is!u%ui se o)une a%teia nu )entru a o co!bate e ectiv, ci )entru a asi!i%a erori%e acesteia 5n )ro)riu% )rogra! (i )entru a duce u!anitatea !ai de)arte )e dru!u% c'tre abisu% care se a %' %a ca)'tu% oric'rui nihi%is!. 8u siguran*', argu!ente%e oric'rui stadiu sunt e iciente 5n eviden*ierea anu!itor de icien*e %agrante a%e unei eta)e )recedente sau u%terioare@ dar nici un criticis! nu este su icient de radica% )entru a indica erori%e co!une tuturor stadii%or, iar adev'ruri%e )ar*ia%e care sunt )re;ente, du)' cu! se (tie, 5n toate or!e%e de nihi%is!, nu sunt, 5n ce%e din ur!', dec9t tactici de a&i seduce )e oa!eni )entru !are%e neadev'r care se a %' %a ba;a %or. Eta)e%e )e care %e vo! descrie 5n )agini%e ur!'toare nu trebuie 5n*e%ese e=c%usiv crono%ogic, chiar dac' 5n sensu% ce% !ai e=act este de a)t o cronic' a de;vo%t'rii !enta%it'*ii nihi%iste 5nce)9nd cu !o!entu% e(ecu%ui e=)eri!entu%ui nihi%ist %a #evo%u*ia 4rance;' )9n' %a a)ari*ia (i c'derea u%ti!e%or (i ce%or !ai e=)%icite !ani est'ri nihi%iste din cadru% #evo%u*iei sovietice (i a% na*iona%&socia%is!u%ui. 1st e%, )erioada de a)ogeu a in %uen*ei %ibera%e se 5ncadrea;' a)ro=i!ativ 5ntre -QN0 (i -Q70, iar T.S. Mi%% )oate i considerat %ibera%u% ti)ic@ e)oca rea%is!u%ui ocu)', du)' toate a)aren*e%e, u%ti!a :u!'tate a seco%u%ui JLJ (i este re)re;entat' )e de o )arte de g9nditorii socia%i(ti, iar )e de a%t' )arte de i%oso ii (i )o)u%ari;atorii ()e care ar trebui s'&i nu!i! !ai degrab' Be=)%oatatoriiC" (tiin*ei@ vita%is!u%, sub di erite or!e+ si!bo%is!u%, ocu%tis!u%, e=)resionis!u% artistic (i di erite%e i%oso ii evo%u*ioniste (i B!isticeC, este ce% !ai se!ni icativ curent subteran care se 5ntinde )e o :u!'tate de seco%, 5nce)9nd cu -Q7A@ nihi%is!u% deconstructivist, a%e c'rui surse sunt 5nr'd'cinate )ro und 5n seco%u% anterior, conduce %a o conc%u;ie i!)ortant', at9t 5n ordinea )ub%ic', c9t (i 5n !u%te s ere )rivate, )e )arcursu% unui seco% (i un s ert, cu o oca%i;are a e)ocii deconstructiviste 5n )erioada -.-/&-./A. S' observ'! c' aceste )erioade se su)ra)un, )entru c' nihi%is!u% se !aturi;ea;' 5n !'suri di erite %a )o)oare di erite (i %a indivi;i di eri*i@ su)ra)unerea este !ai evident' dec9t )oate sugera sche!a noastr' si!)%i icat', ast e% 5nc9t re)re;entan*ii iec'rei eta)e se reg'sesc 5n iecare )erioad' (i to*i ne sunt conte!)orani. 8eea ce este adev'rat )entru )erioade%e istorice este adev'rat (i )entru indivi;i@ nu e=ist' nihi%is! B)urC 5n nici un stadiu, orice e=)eri!ent )redo!inant nihi%ist iind o co!bina*ie de ce% )u*in dou' stadii. Mai de)arte, dac' e)oca deschis' de #evo%u*ia 4rance;' este )ri!a 5n care nihi%is!u% a :ucat ro%u% centra%, iecare din eta)e%e sa%e este re)re;entat' 5n seco%e%e anterioare. >ibera%is!u%, s)re e=e!)%u, deriv' direct din u!anis!u% #ena(terii@ rea%is!u% a constituit un as)ect i!)ortant a% #e or!ei )rotestante (i a L%u!inis!u%ui rance;@ un ti) de vita%is! a a)'rut 5n ocu%tis!u% #ena(terii (i a% L%u!inis!u%ui (i, u%terior, 5n ro!antis!@ iar nihi%is!u% deconstructivist !ai r's)9ndit ca niciodat' 5n seco%u% trecut, a e=istat ca o tenta*ie )entru anu!i*i g9nditori e=tre!i(ti )e )arcursu% 5ntregii e)oci !oderne.

22

8u aceste re;erve, sche!a noastr' )oate i totu(i acce)tat' ca o a)ro=i!are a ceea ce a re)re;entat acest )roces istoric (i )siho%ogic. S' 5nce)e! investigarea stadii%or acestui )roces, dia%ectica nihi%ist', 5ncerc9nd s' %e eva%u'! 5n %u!ina 1dev'ru%ui cre(tin&ortodo= )e care I dac' ave! dre)tate I aceste or!e de nihi%is! 5ncearc' s' o 5ntunece (i s' o nege. 3n aceast' sec*iune nu ne )ro)une! dec9t s' descrie! aceste stadii (i s' ar't'!, re erindu&ne %a de ini*ia %ui $iet;sche )e care a! ado)tat&o, 5n ce !'sur' )ot i considerate nihi%iste. -. >ibera%is!u%

>ibera%is!u% )e care 5% vo! descrie 5n )agini%e ur!'toare I s' ne ie 5ng'duit s' s)eci ic'! de %a 5nce)ut I nu este un nihi%is! '*i(@ este !ai degrab' un nihi%is! )asiv sau, !ai bine s)us, ba;a neutr' de de;vo%tare a a;e%or !ai evo%uate de nihi%is!. 8ei care au ur!'rit discu*ia noastr' anterioar', re eritoare %a i!)osibi%itatea de a i BneutruC din )unct de vedere s)iritua% sau inte%ectua% 5n aceast' %u!e, vor 5n*e%ege i!ediat de ce a! considerat ca nihi%ist un )unct de vedere care, de(i nu este direct res)onsabi% de r's)9ndirea eno!ene%or nihi%iste, a constituit o )re!is' indis)ensabi%' )entru a)ari*ia acestora. >ibera%is!u% a ost re)re;entantu% inco!)etent a% unei !o(teniri 5n care nu a cre;ut niciodat' de)%in, atitudine care a constituit una din ce%e !ai se!ni icative cau;e a%e nihi%is!u%ui '*i(. 8ivi%i;a*ia u!anist' %ibera%' care, 5n Euro)a de <est, a ost u%ti!a or!' a <echii ?rdini, distrus' 5n ce%e din ur!' 5n ti!)u% ce%ui de&a% doi%ea r';boi !ondia% (i a% revo%u*ii%or din a% doi%ea deceniu a% seco%u%ui JJ (i care continu' s' e=iste I de(i 5ntr&o or!' !ai atenuat', Bde!ocratic'C I 5n %u!ea %iber' de ast';i, )oate i caracteri;at' 5n )ri!u% r9nd )rin atitudinea ei a*' de adev'r. 1ceasta nu este o atitudine de osti%itate e=)%icit' (i nici !'car de indi eren*' de%iberat', )entru c' a)o%oge*ii ei sinceri au, 'r' discu*ie, o )ers)ectiv' genuin' asu)ra a ceea ce ei consider' adev'r@ este !ai degrab' o atitudine 5n care adev'ru%, 5n ciuda anu!itor a)aren*e, nu !ai ocu)' centru% aten*iei. 1cest adev'r 5n care )retinde s' cread' (e=ce)t9nd, ire(te, a)tu% (tiin*i ic" nu este )entru %ibera%is! o !oned' s)iritua%' sau inte%ectua%' de circu%a*ie curent', ci un ca)ito% singu%ar (i ne)roductiv r'!as dintr&o e)oc' anterioar'. >ibera%u% 5nc' vorbe(te, ce% )u*in %a oca;ii conven*iona%e, de Badev'ruri eterneC, de Bcredin*'C, de Bde!nitatea u!an'C, de B5na%ta voca*ieC a o!u%ui, de Bs)iritu% %ui ne!uritorC sau chiar de Bcivi%i;a*ia cre(tin'C, dar este oarte c%ar c' aceste cuvinte nu !ai 5nsea!n' a;i ceea ce 5nse!nau a%t'dat'. $ici un %ibera% nu %e !ai ia 5ntru totu% 5n serios@ toate astea sunt de a)t !eta ore, orna!ente de %i!ba: care 5(i )ro)un s' tre;easc' !ai degrab' un r's)uns e!o*iona% dec9t unu% inte%ectua% I un r's)uns 5n !are tocit de u;, )'str9nd 5nc' !e!oria unui ti!) c9nd ase!enea cuvinte aveau 5ntr&adev'r o se!ni ica*ie )o;itiv' (i serioas'. $i!eni dintre cei ce se !9ndresc ast';i cu Bra ina!entu%C %or inte%ectua% I adic' acei c9*iva din institu*ii%e acade!ice, din guvern, din (tiin*', din cercuri%e inte%ectua%e u!aniste, ni!eni din cei ce )retind sau doresc s' ie 5n )as cu Bti!)u%C %or I nu cred sau nu )ot crede de)%in 5n adev'ru% abso%ut sau, !ai )recis, 5n 1dev'ru% cre(tin. 8u toate acestea, denu!irea de adev'r a ost )'strat', ca (i denu!iri%e ce%or%a%te adev'ruri )e care a%t'dat' oa!enii %e considerau abso%ute, iar unii dintre cei a %a*i 5ntr&o oarecare )o;i*ie de autoritate sau in %uen*' e;it' s' %e o%oseasc', chiar dac' sunt con(tien*i c' sensuri%e %or s& au schi!bat. 3ntr&un cuv9nt, 1dev'ru% a ost Breinter)retatC@ vechi%e or!e s&au go%it (i %i

2N

s&a dat un nou con*inut, cvasi&nihi%ist. 1cest %ucru )oate i cu u(urin*' re!arcat %a o succint' e=a!inare a )rinci)a%e%or ;one 5n care adev'ru% a ost reinter)retat. 3n ordinea teo%ogic', )ri!u% adev'r este, ire(te, Du!ne;eu. 8reatoru% atot)uternic (i atot)re;ent a toate, reve%at credin*ei 5n e=)erien*a credinciosu%ui ((i 8are nu contra;ice ra*iunea ce%or care nu neag' credin*a", Du!ne;eu este ca)'tu% su)re! a% 5ntregii crea*ii, iar E% 3nsu(i, s)re deosebire de crea*ia Sa, 3(i g'se(te ina%itatea 5n E% 3nsu(i@ tot ce este creat se a %' 5n re%a*ie (i 5n de)enden*' a*' de E%, 8are singur nu de)inde de ni!ic din a ara >ui@ E% a creat %u!ea ca aceasta s' e=iste 5!)'rt'(indu&se din E% (i totu% 5n %u!e este orientat c'tre aceast' ina%itate, )e care totu(i oa!enii o )ot )ierde )rintr&o gre(it' 5ntrebuin*are a %ibert'*ii. Menta%itatea !odern' nu )oate to%era un ase!enea Du!ne;eu. E% e deo)otriv' )rea a!i%iar I )rea B)ersona%C, chiar )rea Bu!anC I (i )rea abso%ut, )rea intransigent 5n e=igen*e%e >ui a*' de noi@ (i Se ace cunoscut doar credin*ei s!erite I un a)t !enit s' a%iene;e inte%igen*a orgo%ioas' a o!u%ui !odern. ?!u% !odern cere de aceea un Bnou du!ne;euC, un du!ne;eu !ode%at c9t !ai ide% du)' ti)aru% unui ase!enea o! a% ti!)uri%or noi, )reocu)at de (tiin*' (i a aceri@ de a)t, una din inten*ii%e )ri!ordia%e a%e g9ndirii !oderne a ost aceea de a con ec*iona un ase!enea du!ne;eu. 1ceast' idee a)are cu c%aritate de:a %a Descartes, d' roade 5n deis!u% i%u!inist (i se de;vo%t' )9n' %a u%ti!e%e consecin*e 5n cadru% idea%is!u%ui ger!an+ nou% du!ne;eu nu este o 4iin*', ci o idee, nu se desco)er' credin*ei (i s!ereniei, ci este construit de !intea orgo%ioas' care 5ns' si!te nevoia de e=)%ica*ii c9nd 5(i )ierde dorin*a de !9ntuire. 1cesta este du!ne;eu% !ort a% i%oso i%or care nu au nevoie dec9t de o Bcau;' )ri!'C )entru a&(i des'v9r(i siste!e%e, acesta este du!ne;eu% Bg9nditori%or )o;itivi(tiC (i a% a%tor so i(ti re%igio(i care %&au inventat, )entru c' Bau avut nevoieC de e%, ca s'&% uti%i;e;e du)' bunu% %or )%ac. 4ie c' sunt Bdei(tiC, Bidea%i(tiC, B)antei(tiC sau Bi!anenti(tiC, to*i du!ne;eii !oderni re)re;int' aceea(i construc*ie !enta%', abricat' de ni(te su %ete !oarte care (i& au )ierdut credin*a 5n adev'ratu% Du!ne;eu. 1rgu!ente%e ateiste 5!)otriva unui ase!enea du!ne;eu sunt )e c9t de incontestabi%e, )e at9t de ire%evante@ )entru c' a co!bate un du!ne;eu ine=istent este 5ntru totu% ire%evant. Lndi erent a*' de o!, inca)abi% s' intervin' 5n %u!e ()oate ce% !u%t s' ins)ire un Bo)ti!is!C %u!esc", este un du!ne;eu cu !u%t !ai s%ab dec9t oa!enii care %&au inventat. Pe o ase!enea te!e%ie I nu e nevoie s' o s)une! I nu )oate i construit ni!ic va%abi%@ (i, )e bun' dre)tate, %ibera%ii, care de regu%' !'rturisesc o ase!enea credin*' 5n divinitate, 5(i construiesc de a)t conce)*ia des)re %u!e )e te!e%ia !ai evident', de(i cu greu s&ar )utea crede !ai stabi%', a ?!u%ui. 1teis!u% nihi%ist este or!u%area e=)%icit' a ceea ce era de:a, dar nu!ai i!)%icit (i 5ntr&o or!' con u;', 5n %ibera%is!. L!)%ica*ii%e etice a%e credin*ei 5ntr&un ase!enea du!ne;eu sunt )er ect identice cu ce%e a%e ateis!u%ui@ aceast' acce)tare interioar', 5n orice ca;, este deghi;at' e=terior 5n s)ate%e unui nor a% !eta orei. Din )ers)ectiv' cre(tin', orice activitate 5n aceast' via*' este v';ut' (i :udecat' 5n %u!ina vie*ii viitoare, a vie*ii de dinco%o de !oarte care nu are s 9r(it. $ecredinciosu% nu&(i )oate ace o idee des)re ceea ce 5nsea!n' aceast' via*' )entru cre(tinu% credincios@ )entru cei !ai !u%*i oa!eni de ast';i, via*a viitoare a devenit, ca (i Du!ne;eu, o si!)%' idee (i de aceea se cere oarecare ostenea%' (i e ort at9t )entru a o nega c9t (i )entru a o a ir!a. Pentru cre(tinu% credincios, via*a viitoare este bucurie de negr'it, bucurie care de)'(e(te bucuria )e care o cunoa(te 5n aceast' via*' )rin co!uniunea cu Du!ne;eu 5n rug'ciune, 5n >iturghie, 5n S inte%e Taine@ )entru c' atunci

2/

Du!ne;eu va i totu% 5n toate, iar aceast' bucurie nu va i (tirbit' de ni!ic (i va dura ve(nic. 1dev'ratu% credincios are !9ng9ierea unei )regust'ri a vie*ii eterne. 8redinciosu% du!ne;eu%ui !odern, care nu a cunoscut o ase!enea )regustare (i nici ce 5nsea!n' bucuria cre(tin', nu )oate crede %a e% 5n via*a viitoare@ desigur, dac' ar i cinstit cu e% 5nsu(i, ar trebui s' acce)te c' nu crede de%oc 5n acest du!ne;eu. E=ist' dou' or!e )rinci)a%e a%e acestei necredin*e care trece dre)t credin*' %ibera%'+ )rotestantis!u% (i u!anis!u%. 8once)*ia )rotestant' %ibera%' des)re via*a viitoare I 5!)'rt'(it', din )'cate, de un nu!'r tot !ai !are de oa!eni care se consider' cato%ici sau ortodoc(i I este, ca orice conce)*ie %ibera%&)rotestant' asu)ra vie*ii s)iritua%e, o )ro esiune de credin*' !ini!' care !aschea;' o credin*' rea%' 5n ni!ic. <ia*a viitoare a devenit 5n conce)*ia curent', o %u!e subteran' a u!bre%or, un %oc 5n care 5*i )ri!e(ti Bbine!eritata odihn'C du)' o via*' de trud'. $i!eni nu are o idee c%ar' des)re acest t'r9!, )entru c' nu cores)unde nici unei rea%it'*i@ este !ai degrab' o )roiec*ie e!o*iona%', un e% de conso%are )entru cei care nu s&au con runtat cu i!)%ica*ii%e necredin*ei %or. Kn ase!enea B)aradisC este rodu% unei 5!)%etiri a ter!ino%ogiei cre(tine cu un secu%aris! ordinar (i nu convinge )e ni!eni dintre cei care au 5n*e%es c' un co!)ro!is 5n )rivin*a )rob%e!e%or u%ti!e a%e vie*ii este i!)osibi%@ nici cre(tinu% autentic, nici nihi%istu% consecvent nu se )ot %'sa sedu(i de aceast' )ers)ectiv'. Lar co!)ro!isu% )e care 5% )ro)une u!anis!u% e !ai )u*in conving'tor dec9t orice a%tceva. 1ici nu !ai e=ist' nici !'car )reten*ia c' ideea cores)unde rea%it'*ii@ totu% devine !eta or' (i retoric'. K!anistu% nu !ai vorbe(te de%oc de )aradis sau ce% )u*in nu o !ai ace 5n !od serios@ 5n schi!b 5(i )er!ite s' vorbeasc' des)re BeternC, de )re erin*' 5n or!a unei iguri retorice r'sun'toare+ Badev'ruri eterneC, Bs)iritu% etern a% o!eniriiC. Pe bun' dre)tate te 5ntrebi dac' acest cuv9nt !ai are vreun sens 5n aceste ra;e. 3n stoicis!u% u!anist Beternu%C a ost redus %a un con*inut at9t de sub*ire (i de ragi%, 5nc9t nu se !ai distinge e ectiv de nihi%is!u% !ateria%ist (i deter!inist care 5(i )ro)une toc!ai s' e%i!ine aceast' no*iune I (i o ace, bine5n*e%es, cu o anu!it' :usti icare. 3n iecare din aceste ca;uri I at9t 5n ca;u% Bcre(tinu%uiC %ibera% sau, cu at9t !ai !u%t, 5n ace%a a% u!anistu%ui %ibera%, ne)utin*a de a crede 5n via*a ve(nic' 5(i are r'd'cini%e 5n ace%a(i a)t+ ei nu cred dec9t 5n aceast' %u!e, nu au nici e=)erien*a, nici cunoa(terea, nici credin*a 5ntr&o a%t' %u!e, ci cred 5ntr&un Bdu!ne;euC care nu este su icient de )uternic ca s'&i scoat' )e oa!eni din !oarte. Dinco%o de retorica %or, )rotestantu% (i u!anistu% savan*i sunt c9t se )oate de con(tien*i c' 5n universu% %or nu e %oc )entru rai, nici )entru eternitate@ 5ntreaga %or sensibi%itate %ibera%', re)et, nu caut' o surs' transcendent', ci una i!anent' )entru doctrina ei etic', iar inte%igen*a %or agi%' este chiar ca)abi%' s' trans or!e aceast' aute de !ieu= 5ntr&o a)o%ogie )o;itiv'. 1ceast' vi;iune )re;int' deo)otriv' Brea%is!u%C (i Bcura:u%C de a tr'i 'r' s)eran*a 5n bucuria ve(nic', 'r' tea!a de su erin*a ve(nic'@ )entru o )ersoan' care are o vi;iune %ibera%' asu)ra %ucruri%or nu este nevoie s' cre;i 5n rai sau 5n iad )entru a duce o Bvia*' bun'C 5n aceast' %u!e. 1(a se )re;int' orbirea abso%ut' a !enta%it'*ii %ibera%e 5n )rivin*a sensu%ui !or*ii. 8hiar dac' nu este ne!urire, consider' %ibera%u%, se )oate duce totu(i o via*' civi%i;at'@ Bdac' nu e=ist' ne!urireC I decretea;' %ogica !u%t !ai )ro und' a %ui Lvan Rara!a;ov din ro!anu% %ui Dostoievski I Batunci totu% este )er!isC. Stoicis!u% u!anist este o e=)erien*' )osibi%' )entru anu!i*i indivi;i, dar nu!ai 5ntr&un interva% %i!itat de ti!),

2A

adic' )9n' 5n !o!entu% c9nd i!)%ica*ii%e neg'rii vie*ii ve(nice 5(i ating )9n' %a ca)'t *inta. >ibera%u% tr'ie(te 5ntr&un )aradis a% nebuni%or care, 5n a*a adev'ru%ui %ucruri%or, nu )oate dec9t s' se )r'bu(easc'. Dac' !oartea 5nsea!n', a(a cu! consider' deo)otriv' %ibera%u% (i nihi%istu%, dis)ari*ia individu%ui, atunci aceast' %u!e (i tot ce se a %' 5n ea I iubire, bun'tate, s in*enie I se reduce %a ni!ic, du)' cu! ni!ic din ce )oate ace o!u% nu !ai are ina%itate u%ti!', iar oroarea de)%in' a vie*ii i se ascunde acestuia nu!ai datorit' voin*ei %ui de a se st')9ni )e sine@ )rin ur!are, Btotu% este )er!isC, )entru c' nici o s)eran*' sau te!ere a)ar*in9nd a%tei %u!i nu&i o)re(te )e oa!eni de %a e=)eri!ente !onstruoase sau visuri sinuciga(e. 8uvinte%e %ui $iet;sche re)re;int' adev'ru% I (i )ro e*ia I des)re %u!ea nou' care re;u%t' din aceast' )ers)ectiv'+ BDin ceea ce a%t'dat' era considerat adev'rat nu !ai )oate i cre;ut nici !'car un cuv9nt. Tot ceea ce 5nainte era desconsiderat ca %i)sit de s in*enie, inter;is, vrednic de dis)re* (i ata% I toate aceste %ori 5n %oresc acu! )e c'i%e ce%e !ai 5nc9nt'toare a%e adev'ru%ui.C ?rbirea %ibera%u%ui este un antecedent direct a% !ora%it'*ii nihi%iste (i 5n s)ecia% a% ce%ei bo%(evice@ )entru c' u%ti!a nu este dec9t o a)%icare consecvent' (i siste!atic' a necredin*ei %ibera%e. Este su)re!a ironie a conce)*iei %ibera%e, a c'rei inten*ie u%ti!' se va i rea%i;at 5n aceast' %u!e atunci c9nd to*i oa!enii se vor i Be%iberatC de sc%avia standarde%or transcendente, c9nd, )9n' (i )reten*ia de a crede 5ntr&o a%t' %u!e va i dis)'rut I este ironia a)tu%ui c' e=act atunci via*a, a(a cu! o cunoa(te (i o dore(te %ibera%u%, devine i!)osibi%', )entru c' Bo!u% nouC )e care 5% )roduce aceast' necredin*' nu !ai )oate vedea 5n %ibera%is! dec9t u%ti!a Bi%u;ieC )e care %ibera%is!u% dorea s' o risi)easc'. 3n conce)*ia cre(tin' )9n' (i )o%itica se 5nte!eia )e adev'ru% abso%ut. 1! v';ut de:a 5n ca)ito%u% anterior c' )rinci)a%a or!' )roviden*ia%' de guvernare care se 5nte!eia;' )e 1dev'ru% cre(tin a ost L!)eriu% cre(tin ortodo=, 5n care suveranitatea revenea unui !onarh, iar autoritatea deriva de %a e% de sus 5n :os )rintr&o structur' socia%' ierarhic'. <o! vedea 5n ca)ito%u% ur!'tor, )e de a%t' )arte, cu! o structur' )o%itic' care res)inge adev'ru% cre(tin trebuie s' recunoasc' B)o)oru%C ca suveran (i s' 5n*e%eag' autoritatea ca deriv9nd de :os 5n sus, 5ntr&o societate Bega%itar'C din )unct de vedere or!a%. Este c%ar c' iecare structur' este inversu% )er ect a% ce%ei%a%te@ )entru c' sunt o)use at9t 5n ceea ce )rive(te unda!entu%, c9t (i sco)u% guvern'rii. Monarhia cre(tin&ortodo=' este o or!' de guvernare 5nte!eiat' de Du!ne;eu, a c'rei ina%itate este 5ndre)tat' c'tre %u!ea cea%a%t'@ or!' de guvern'!9nt a% c'rei sco) )ro und este )ro)ov'duirea adev'ru%ui cre(tin (i !9ntuirea su %ete%or@ guvernarea nihi%ist' I )entru care ce% !ai )otrivit nu!e este, a(a cu! vo! vedea, anarhia I este 5nte!eiat' de oa!eni (i orientat' e=c%usiv c'tre aceast' %u!e, guvernare care nu&(i )ro)une a%tceva dec9t ericirea )'!9nteasc'. 8once)*ia %ibera%' des)re guvernare este, a(a cu! se )oate b'nui, o 5ncercare de conci%iere 5ntre ce%e dou' idei ireconci%iabi%e. 3n seco%u% JLJ, acest co!)ro!is a %uat or!a B!onarhii%or constitu*iona%eC, o 5ncercare I din nou I de a co!bina o or!' veche cu un con*inut nou@ ast';i, structuri%e )o%itice re)re;entative )entru ideea %ibera%' sunt Bre)ub%ici%eC (i Bde!ocra*ii%eC Euro)ei ?ccidenta%e (i a%e 1!ericii, ce%e !ai !u%te dintre e%e 5ns' rea%i;9nd un echi%ibru destu% de )recar 5ntre or*e%e autorit'*ii (i #evo%u*ie, de(i dec%ar' c' %e sus*in )e a!9ndou'. Este, desigur, i!)osibi% s' cre;i 5n a!9ndou' cu ega%' sinceritate (i ervoare (i, de a%t e%, nici una din structuri%e )o%itice !en*ionate nu s&a ra)ortat cu i!)ar*ia%itate %a autoritatea )o%itic' (i #evo%u*ie. Monarhi constitu*iona%i )recu! >udovic 4i%i) au cre;ut c' )ot

27

rea%i;a 5n guvernare acest echi%ibru 5ntre autoritate (i #evo%u*ie a)%ic9nd or!u%a B)rin haru% %ui Du!ne;eu (i )rin voin*a )o)oru%uiC I o or!u%' 5n care cei doi ter!eni se anu%ea;' unu% )e a%tu%, %ucru va%abi% at9t )entru BanarhistC , c9t (i )entru !onarhist. ? or!' de guvernare este stabi%' 5n !'sura 5n care 3% are )e Du!ne;eu ca te!e%ie (i voin*a >ui dre)t c'%'u;'@ dar aceasta, cu siguran*', nu este descrierea guvernu%ui %ibera%. 3n conce)*ia %ibera%', )o)oru% este ce% care guvernea;' (i nu Du!ne;eu@ Du!ne;eu 3nsu(i este B!onarh constitu*iona%C a 8'rui autoritate a ost 5n tota%itate de%egat' )o)oru%ui (i a 8'rui unc*ie este 5n tota%itate conven*iona%'. >ibera%u% crede 5n Du!ne;eu cu aceea(i ervoare retoric' cu care crede 5n rai. 4or!a de guvernare construit' )e o ase!enea credin*' este, 5n )rinci)iu, )u*in di erit' de aceea care are %a ba;' o credin*' dec%arat'@ (i, 5n )o ida unor r'!'(i*e de stabi%itate, este c%ar c' se 5ndrea)t' 5n direc*ia anarhiei. Kn guvern trebuie s' conduc' )rin haru% %ui Du!ne;eu sau )rin voin*a )o)oru%ui, trebuie s' cread' 5n autoritate sau 5n #evo%u*ie@ 5n aceste )rob%e!e co!)ro!isu% este nu!ai 5n a)aren*' )osibi% (i nu!ai )entru o vre!e. #evo%u*ia (i %i)sa credin*ei care a 5nso*it&o )er!anent nu se )oate o)ri %a :u!'tatea dru!u%ui@ este o or*' care, o dat' tre;it', nu se o)re(te )9n' nu s 9r(e(te 5ntr&o 5!)'r'*ie tota%itar' a acestei %u!i. Lstoria u%ti!e%or dou' seco%e nu a dovedit ni!ic a%tceva. 1 5!b%9n;i #evo%u*ia (i a&i ace concesii, a(a cu! au 'cut 5ntotdeauna %ibera%ii, ar't9nd )rin aceasta c' nu )osed' nici un adev'r )e care s' i&% o)un', 5nsea!n', )robabi% a!9narea, dar nu )revenirea s 9r(itu%ui. Ei a o)une o revo%u*ie radica%' unei revo%u*ii individua%e, ie ea BconservatoareC, Bnon&vio%ent'C sau Bs)iritua%'C nu 5nsea!n' doar a de!onstra ignorarea 5ntregu%ui ori;ont a% #evo%u*iei ti!)u%ui nostru, ci (i recunoa(terea )ri!u%ui )rinci)iu a% #evo%u*iei+ (i anu!e, c' adev'ru% vechi nu !ai este adev'rat (i trebuie 5n%ocuit de un adev'r nou. 3n ca)ito%u% ur!'tor vo! de;vo%ta acest subiect de inind !ai e=act sco)u% #evo%u*iei. 3n cadru% conce)*iei %ibera%e des)re %u!e, )rin ur!are I 5n teo%ogie, etic', )o%itic', ca de a%t e% (i 5n a%te do!enii )e care nu %e&a! e=a!inat I adev'ru% a ost !ini!a%i;at, bagate%i;at, co!)ro!is@ adev'ru% care anterior era abso%ut 5n toate do!enii%e a devenit !ai )u*in sigur, dac' nu 5n 5ntregi!e Bre%ativC. 1cu! este )osibi% I (i acest %ucru echiva%ea;' cu o de ini*ie a )roiectu%ui %ibera% I s' conservi )entru o vre!e ructe%e unui siste! (i a%e unui adev'r care nu !ai )re;int' certitudine@ dar nu se )oate construi ni!ic sigur )e o ase!enea incertitudine, nici )e tentativa de a da o or!' res)ectabi%' din )unct de vedere inte%ectua% acestui siste! 5n di erite doctrine re%ativiste )e care %e&a! e=a!inat de:a. $u e=ist' (i nu )oate e=ista o a)o%ogie i%oso ic' a %ibera%is!u%ui@ a)o%ogii%e %ibera%is!u%ui, c9nd nu sunt )ur retorice, sunt e!o*iona%e (i )rag!atice. Pentru orice observator ne)'rtinitor, %ucru% ce% !ai ra)ant care se re!arc' %a %ibera% nu este at9t inadecvarea acestuia %a )ro)ria doctrin', c9t a)tu% c' 5n !od de%iberat ace abstrac*ie de aceast' inadecvare. 1cest %ucru, care din !otive %esne de 5n*e%es devine iritant )entru orice critic de bun' credin*' a% %ibera%is!u%ui, nu are dec9t o singur' e=)%ica*ie )%au;ibi%'. >ibera%u% nu este )erturbat nici !'car de de icien*e%e (i contradic*ii%e unda!enta%e a%e )ro)riei i%oso ii, )entru c' interesu% %ui )ri!ordia% se a %' 5n a%t' )arte. Dac' nu este )reocu)at s' g'seasc' acea ordine )o%itic' (i socia%' care s' cores)und' 1dev'ru%ui du!ne;eiesc, dac' este indi erent a*' de rea%itatea raiu%ui (i a iadu%ui, dac' (i&> re)re;int' )e Du!ne;eu ca )e o si!)%' idee de )utere i!)ersona%', este )entru c' %ibera%u% este interesat !ai degrab' de ina%it'*i%e %u!e(ti i!ediate (i )entru c' orice a%tceva este )entru e% vag (i abstract. >ibera%u% )oate i interesat de cu%tur', de studiu, de a aceri sau )ur (i si!)%u de con ort@

27

dar 5n iecare din aceste *e%uri, di!ensiunea abso%ut' este cu totu% absent'. >ibera%u% nu este ca)abi% sau nu este dis)us s' g9ndeasc' 5n ter!eni eshato%ogici, s' !edite;e %a %ucruri%e u%ti!e. >a e%, setea )entru adev'ru% abso%ut a dis)'rut@ a ost absorbit' de de(ert'ciunea %u!easc'. 3n universu% %ibera%, adev'ru% I sau !ai corect s)us, teoria des)re adev'r I este c9t se )oate de co!)atibi% cu de(ert'ciunea %u!easc'@ dar adev'ru% nu )oate i cu)rins 5n aceast' teorie. B?ricine este din adev'r ascu%t' g%asu% MeuC . $i!eni dintre cei care au c'utat a(a cu! se cuvine adev'ru% nu a ost de;a!'git %a ca)'tu% acestei c'ut'ri I ie )entru a&> )ri!i, ie )entru a&> res)inge I , )entru c' a ost 5nt9!)inat de Do!nu% nostru Lisus 0ristos, B8a%ea, 1dev'ru% (i <ia*aC, 1dev'ru% 8are st' 5!)otriva acestei %u!i (i este un re)ro( 5ndre)tat 5!)otriva a tot ce este %u!esc. >ibera%u%, care 5(i consider' universu% )rote:at de acest 1dev'r, este Bo!u% bogatC din )arabo%', su ocat de interese%e (i idei%e %ui %u!e(ti, (i care nu dore(te cu nici un chi) s' renun*e %a e%e )entru a dob9ndi s!erenia (i s'r'cia, care sunt caracteristici%e ce%ui care caut' 5n !od autentic adev'ru%. $iet;sche a dat o a doua de ini*ie a nihi%is!u%ui sau !ai degrab' un co!entariu a% de ini*iei Bnu e=ist' adev'rC@ (i aceasta este+ Bnu e=ist' r's)uns %a 5ntrebarea Fde ceOGC . Prin ur!are, nihi%is!u% )ostu%ea;' c' 5ntreb'ri%e u%ti!e nu au r's)unsuri sau, a%t e% s)us, nu au r's)unsuri )o;itive@ iar nihi%is!u% este ce% care acce)t' acest BnuC i!)%icit )e care universu% se )resu)une c' 5% d' ca r's)uns %a aceste 5ntreb'ri. Dar e=ist' dou' c'i de a acce)ta acest r's)uns. E=ist' ca%ea e=tre!' care a devenit e=)%icit' (i s&a de;vo%tat 5n )rogra!e%e #evo%u*iei (i a%e e=ter!in'rii@ este vorba de a(a&nu!itu% nihi%is! activ, )entru c', )otrivit %ui $iet;sche I B$ihi%is!u% D nu 5nsea!n' doar credin*a c' totu% !erit' s' ie ni!icit@ ci (i a )une e ectiv u!'ru% %a aceast' %ucrare de ni!icire.C Dar e=ist' (i o ca%e !oderat', care este cea a nihi%is!u%ui )asiv sau i!)%icit de care ne ocu)'! aici, nihi%is!u% %ibera%u%ui, a% u!anistu%ui, a% agnosticu%ui care, acce)t9nd c' Bnu e=ist' adev'rC, nu&(i !ai )une )rob%e!a 5ntreb'ri%or u%ti!e. $ihi%is!u% activ are %a ba;' acest nihi%is! a% sce)ticis!u%ui (i necredin*ei. #egi!uri%e tota%itare nihi%iste au e=)eri!entat ca o )arte esen*ia%' a )rogra!u%ui %or BreeducareaC ne!i%oas' a )o)oare%or %or. Pu*ini dintre cei care au ost su)u(i acestui )roces )entru o )erioad' %ung' de ti!) s&au e%iberat 5n 5ntregi!e de in %uen*a acesteia@ 5ntr&un univers 5n care totu% este co(!ar, si!*u% rea%it'*ii (i a% adev'ru%ui este inevitabi% )ervertit. ? BreeducareC subti%', c9t se )oate de u!an' )rin !i:%oace%e )e care %e o%ose(te, dar nu !ai )u*in nihi%ist' 5n consecin*e%e sa%e, a ost )racticat' de ceva vre!e 5n %u!ea %iber' (i nic'ieri cu !ai !u%t' 5nd9r:ire (i !ai e icient dec9t 5n centru% ei inte%ectua%, adic' 5n %u!ea acade!ic'. 1ici constr9ngerea e=terioar' a ost 5n%ocuit' de or*' de convingere i!)%icit', interioar'@ aici do!in' un sce)ticis! ata%, !ascat de re%icve%e unei B!o(teniri cre(tineC 5n care )u*ini cred (i 5nc' !ai )u*ini cu o convingere )ro und'. #es)onsabi%itatea uria(' )e care o avea odinioar' c'rturaru%, (i anu!e aceea de a co!unica adev'ru%, a ost renegat'@ (i orice )resu)us' B!odestieC care caut' s' ascund' acest %ucru 5n s)ate%e so isticatu%ui Bb%a&b%aC des)re B%i!ite%e cunoa(terii u!aneC nu este dec9t o a%t' !asc' a nihi%is!u%ui )e care acade!icianu% cu vederi %ibera%e 5% 5!)'rt'(e(te 5!)reun' cu e=tre!i(tii ;i%e%or noastre. Tineretu% care, 5nainte de a i BreeducatC 5n !edii%e acade!ice, 5nc' !ai 5nsetea;' du)' adev'r, studia;' Bistoria idei%orC 5n %ocu% acestuia sau interesu% %ui este deviat c'tre studii Bco!)arativeC, iar re%ativis!u% (i sce)ticis!u% incu%cate 5n aceste studii a:ung s' ucid' a)roa)e 5n to*i setea ireasc' du)' adev'r.

2Q

>u!ea acade!ic' I (i nu !'rturisesc acest %ucru cu u(urin*' I a devenit ast';i, 5n !are )arte, o surs' de )ervertire. Te )erverte(te s' ascu%*i sau s' cite(ti cuvinte%e oa!eni%or care nu cred 5n adev'r. Te )erverte(te 5nc' (i !ai !u%t s' )ri!e(ti 5n %ocu% adev'ru%ui doar 5nv'*'tur' (i erudi*ie care, dac' sunt 5n '*i(ate ca sco)uri 5n sine, nu !ai re)re;int' dec9t )arodii a%e adev'ru%ui c'ruia trebuia s'&i s%u:easc' ace(ti tineri, nu !ai re)re;int' dec9t a*ada 5n s)ate%e c'reia nu e=ist' con*inut. Te )erverte(te 5n !od tragic )9n' (i a)tu% de a te e=)une virtu*ii unda!enta%e care i&a !ai r'!as %u!ii acade!ice, (i anu!e, integritatea ce%or !ai buni re)re;entan*i ai ei I dac' aceast' integritate nu s%u:e(te adev'ru%ui, ci erudi*iei sce)tice (i )rin aceasta 5i seduce )e oa!eni din ce 5n ce !ai conving'tor )entru evanghe%ia subiectivis!u%ui (i a necredin*ei care st' 5n s)ate%e acestei erudi*ii. 3n s 9r(it, te )erverte(te )9n' (i s' tr'ie(ti (i s' %ucre;i 5ntr&o at!os er' do!inat' de o conce)*ie a%s' des)re adev'r, 5n care adev'ru% cre(tin este v';ut ca ire%evant )entru )reocu)'ri%e acade!ice )ri!ordia%e (i 5n care chiar (i aceia care 5nc' au credin*' 5n acest 1dev'r nu )ot dec9t s'&(i ac' s)oradic au;ite voci%e deasu)ra sce)ticis!u%ui )ro!ovat de siste!u% acade!ic. #'u% se a %', bine5n*e%es, 5n )ri!u% r9nd 5n siste!u% 5nsu(i care este 5nte!eiat )e neadev'r (i abia 5n a% doi%ea r9nd )oate i atribuit nu!ero(i%or )ro esori )e care acest siste! 5i 5ncura:ea;' s' )ro!ove;e neadev'ru%. >ibera%u%, o!u% de %u!e, este o!u% care (i&a )ierdut credin*a@ (i )ierderea acestei credin*e 5nsea!n' 5nce)utu% s 9r(itu%ui acestei ordini care se 5nte!eia;' )e credin*'. 1ceia care caut' s' )'stre;e )restigiu% adev'ru%ui 'r' s' cread' 5n e% o er' cea !ai )uternic' ar!' tuturor ina!ici%or %or@ o credin*' care este nu!ai !eta oric' este sinuciga('. #adica%u% atac' doctrina %ibera%' 5n orice )unct, iar v'%u% retoricii nu )oate o eri )rotec*ie 5!)otriva %oviturii )uternice a t'i(u%ui s'u ascu*it. Su)us acestui atac )ersistent, %ibera%u% cedea;' teren )unct cu )unct, ob%igat s' acce)te adev'ru% acu;a*ii%or aduse 5!)otriva %ui, inca)abi% s' contracare;e aceste adev'r negativ (i critic )rin nici un adev'r )o;itiv care s' 5i ie )ro)riu@ )9n' c9nd, du)' o tran;i*ie %ung' (i de regu%' gradat', desco)er' dintr&o dat' c' vechea ?rdine, )e care ni!eni nu o a)'ra (i care )'rea i!)osibi% de a)'rat, a ost r'sturnat' (i un adev'r nou, !ai Brea%istC (i !ai bruta%, i&a %uat %ocu%. >ibera%is!u% re)re;int' )ri!a trea)t' a dia%ecticii nihi%iste, at9t )entru c' )ro)ria %ui credin*' este %i)sit' de con*inut, c9t (i )entru c' acest vid atrage du)' sine o reac*ie !ai )ronun*at nihi%ist' I o reac*ie care, 5n !od ironic, )roc%a!' chiar !ai ;go!otos dec9t %ibera%is!u% Biubirea de adev'rC, 5!)ing9nd 5n ace%a(i ti!) o!enirea cu un )as !ai de)arte )e ca%ea erorii. 1ceast' reac*ie este eta)a a doua a dia%ecticii nihi%iste+ #E1>LSMK>. 2. #ea%is!u% #ea%is!u% des)re care vorbi! I un ter!en generic 5n care inc%ude! di erite or!e de Bnatura%is!C (i B)o;itivis!C I este, 5n or!a sa cea !ai si!)%', doctrina )o)u%ari;at' de Turgheniev chiar sub nu!e%e de Bnihi%is!C 5n P'rin*i (i co)ii. Persona:u% 2a;arov din acest ro!an re)re;int' ti)u% Bo!u%ui nouC din #usia ani%or S70, !ateria%i(ti (i deter!ini(ti naivi care credeau cu serio;itate (ca D. Pisarev" c' vor a %a !9ntuirea o!enirii 5n disec*ia broa(tei sau c' au dovedit ine=isten*a su %etu%ui u!an nu!ai )entru c' nu au reu(it s'&% desco)ere 5n ti!)u% unei auto)sii. 1cest nihi%ist este o!u% care nu res)ect' ni!ic, nu se )%eac' 5n a*a nici unei autorit'*i, nu acce)t' (a(a crede e%" ni!ic )e ba;a credin*ei, :udec' totu% 5n %u!ina unei (tiin*e )e care o ia dre)t adev'ru% abso%ut (i

2.

e=c%usiv, res)inge orice idea%is! (i abstrac*iune 5n avoarea a ceea ce este concret (i a)tic. E% este ce% care crede 5ntr&un singur cuv9nt, 5n Bni!ic a ar' deC, reduc9nd tot ceea ce oa!enii au considerat Bsu)eriorC, crea*ii%e !in*ii (i a%e s)iritu%ui, %a o di!ensiune co!un' sau B)ri!ar'C+ !aterie, sen;a*ie, as)ect i;ic. S)re deosebire de incertitudinea %ibera%', conce)*ia rea%ist' des)re %u!e )are )er ect c%ar' (i deschis'. 3n %ocu% agnosticis!u%ui sau a% unui deis! eva;iv, este un ateis! deschis@ 5n %ocu% con u;e%or Bva%ori su)erioareC, !ateria%is!u% )ur (i individua%is!u%. Totu% este eviden*' 5n universu% rea%ist I cu e=ce)*ia ce%ei !ai i!)ortante (i !ai necesare eviden*e@ 5nce)utu% (i s 9r(itu% acestui univers. 1co%o unde %ibera%u% o er' r's)unsuri vagi 5n %eg'tur' cu %ucruri%e u%ti!e, rea%istu% este !ai naiv ca un co)i%+ aceste %ucruri u%ti!e )ur (i si!)%u nu e=ist' )entru e%@ nu e=ist' ni!ic a%tceva dec9t eviden*e%e. Kn ase!enea rea%is! este, desigur, o contradic*ie 5n sine, dac' ia or!a unui Bnatura%is!C care 5ncearc' s' instaure;e un !ateria%is! (i un deter!inis! abso%ute sau un B)o;itivis!C care 5(i )ro)une s' nege cu des'v9r(ire abso%utu% sau un Bagnosticis!C care vorbe(te cu at9ta u(urin*' des)re Bi!)osibi%itatea de a cunoa(teC rea%itatea u%ti!'@ a! discutat de:a aceast' )rob%e!' 5n )ri!a sec*iune a acestui ca)ito%. Dar orice argu!ent este, desigur, )ur acade!ic, )entru c' rea%is!u%, care se contra;ice )e sine din )unct de vedere %ogic, nu )oate i tratat 5n !od adecvat ca un siste! i%oso ic. Este g9ndirea naiv' (i de;ordonat' a o!u%ui )ractic, ne!editativ care, 5n aceast' e)oc' 5n care totu% este si!)%i icat, crede c' )oate i!)une 5ntregii %u!i standarde%e (i idei%e sa%e naive@ sau, %a un nive% )u*in di erit, g9ndirea %a e% de naiv' a o!u%ui de (tiin*', %i!itat %a eviden*e de e=igen*e%e do!eniu%ui s'u, atunci c9nd 5ncearc' 5n !od ne%egiti! s' e=tind' criterii%e (tiin*i ice dinco%o de %i!ite%e %or ire(ti. 3n u%ti!' instan*', este vorba aici, )entru a ado)ta o distinc*ie necesar' , des)re Bscientis!C 5n o)o;i*ie cu (tiin*a %egiti!'@ )entru c' trebuie s' se 5n*e%eag' c' re!arci%e noastre nu sunt 5ndre)tate 5!)otriva (tiin*ei 5nse(i, ci 5!)otriva e=)%oat'rii neadecvate a standarde%or (i !etode%or acesteia, a(a cu! se 5nt9!)%' 5n ;i%e%e noastre. Este corect s' nu!i! nihi%is! o ase!enea i%oso ieO Mai e=act, este acesta nihi%is! 5n sensu% 5n care a! de init acest ter!enO Dac' adev'ru% 5nsea!n', 5n sensu% ce% !ai 5na%t, cunoa(terea 5nce)utu%ui (i s 9r(itu%ui %ucruri%or, a di!ensiunii abso%utu%ui@ (i dac' nihi%is!u% este doctrina )otrivit c'reia nu e=ist' un ase!enea adev'r@ atunci este c%ar c' aceia care consider' adev'ru% (tiin*i ic dre)t unicu% adev'r (i neag' tot ce este dinco%o de acesta sunt nihi%i(ti 5n sensu% ce% !ai e=act a% ter!enu%ui. Divini;area a)tu%ui e!)iric nu 5nsea!n' 5n nici un ca; iubire de adev'r@ ci este, a(a cu! a! sugerat de:a, )arodia acestuia. Este in atuarea rag!entu%ui care are )reten*ia de a %ua %ocu% 5ntregu%ui@ este 5ncercarea orgo%ioas' de a construi un Turn 2abe%, o co%ec*ie de a)te, de a atinge 5n'%*i!i%e adev'ru%ui (i a%e 5n*e%e)ciunii de :os 5n sus. Dar adev'ru% este atins nu!ai atunci c9nd o!u% se s!ere(te )e sine (i acce)t' c' i se d' de sus. Toat' )retinsa B!odestieC a erudi*i%or (i a oa!eni%or de (tiin*' rea%i(ti, ace(ti oa!eni cu )rea )u*in' credin*', nu )oate ascunde orgo%iu% cu care %ucrea;' 5!)reun' )entru a u;ur)a tronu% %ui Du!ne;eu@ ace(tia, 5n !ici!ea %or, consider' c' Bcercet'ri%eC %or si%itoare au !ai !u%t' greutate dec9t #eve%a*ia du!ne;eiasc'. $ici )entru ace(ti oa!eni Bnu e=ist' adev'rC@ iar des)re ace(tia )ute! s)une ceea ce S 9ntu% <asi%e ce% Mare s)unea des)re 5nv'*a*ii din Hrecia )'g9n'+ BPedea)sa %or 5n rico('toare va i !ai cu sea!' )entru cu%tu% ce%or %u!e(ti, de vre!e ce, v';9nd at9t de %i!)ede 5n (tiin*e%e de(arte, (i&au 5nchis ochii de bun'voie cunoa(terii adev'ru%uiC.

N0

P9n' 5n acest )unct 5ns' nu a! reu(it s' ace! o distinc*ie adecvat' 5ntre )ri!u% (i a% doi%ea stadiu a% nihi%is!u%ui. 8ei !ai !u%*i %ibera%i acce)t' o ase!enea (tiin*' ca unicu% adev'r@ )rin ce se deosebe(te rea%is!u% de vi;iunea acestoraO Di eren*a nu e at9t una de doctrin' I 5ntr&un anu!it sens, rea%is!u% este !ai degrab' un %ibera%is! de;i%u;ionat (i siste!ati;at I, c9t una care *ine de e! a;' (i de !otiva*ie. >ibera%u% este indi erent a*' de adev'ru% abso%ut, o atitudine care re;u%t' din ata(a!entu% e=cesiv a*' de aceast' %u!e@ 5n ca;u% rea%istu%ui, )e de a%t' )arte, indi eren*a a*' de adev'r devine osti%itate, iar si!)%u% ata(a!ent a*' de %u!e devine devo*iune anatic' a*' de aceasta. 8onsecin*e%e acestea e=tre!e trebuie s' aib' o cau;' !ai )ro und'. #ea%istu% ar s)une c' aceast' cau;' este dragostea a*' de adev'ru% 5nsu(i, care e%i!in' credin*a 5ntr&un ante;ist Badev'r su)eriorC. $iet;sche, de a%t e%, cre;9nd acest %ucru, vedea 5n e% o ca%itate cre(tin' care se 5ntorsese 5!)otriva cre(tinis!u%ui. BSensu% adev'ru%ui, de;vo%tat 5n cea !ai !are !'sur' )rin cre(tinis!, se revo%t' 5n ce%e din ur!' 5!)otriva a%sit'*ii (i a ic*iunii tuturor inter)ret'ri%or cre(tine asu)ra %u!ii (i istoriei ei.C 3n*e%ese 5n conte=tu% adecvat, aceste cuvinte ascund o anu!e intui*ie, de(i este )ar*ia%' (i de or!at'. $iet;sche se r';vr'tea !ai degrab' 5!)otriva unui cre(tinis! care usese considerabi% di%uat de u!anis!u% %ibera%, un cre(tinis! 5n care dragostea (i %oia%itatea 'r' co!)ro!isuri a*' de adev'r erau rare, dac' nu chiar cu totu% ine=istente, un cre(tinis! care nu !ai 5nse!na a%tceva dec9t un idea%is! !ora% s)oit cu un vag senti!ent estetic. $ihi%i(tii ru(i, 5n !od si!i%ar, se r';vr'teau 5!)otriva idea%is!u%ui ro!antic a% Boa!eni%or inuti%iC care s'%'(%uiau 5ntr&un t'r9! abu%os a% ante;iei (i a% evad'rii, ru)t de orice e% de rea%itate s)iritua%' sau )'!9nteasc'. 1dev'ru% cre(tin este %a e% de de)arte de o ase!enea s)iritua%itate ca (i rea%is!u% nihi%ist. 1t9t cre(tinu% c9t (i rea%istu% sunt st')9ni*i de dragostea )entru adev'r, de voin*a de a nu i 5n r9n*i, de )asiunea de a !erge %a r'd'cina %ucruri%or (i de g'sirea cau;e%or %or u%ti!e@ a!9ndoi res)ing ca nesatis 'c'tor orice argu!ent care nu se re er' %a ceva abso%ut, neav9nd nevoie de nici o :usti icare@ a!9ndoi sunt du(!ani ne5!)'ca*i ai rivo%it'*ii unui %ibera%is! care re u;' s' ia 5n serios %ucruri%e u%ti!e (i nu dore(te s' vad' via*a u!an' ca )e un anga:a!ent so%e!n. Toc!ai aceast' dragoste de adev'r se va o)une 5ncerc'rii %ibera%i%or de a !en*ine idei (i institu*ii 5n care nu cred de)%in (i care nu au nici un unda!ent 5n adev'ru% abso%ut. 8e este adev'ru%O I )entru cineva )entru care aceasta este o 5ntrebare vita%', ar;'toare, co!)ro!isu% %ibera%is!u%ui (i a% u!anis!u%ui devine i!)osibi%@ ace%a care (i&a )us vreodat' aceast' 5ntrebare cu toat' iin*a sa nu va i niciodat' satis 'cut cu ceea ce %u!ea se !u%*u!e(te s' acce)te 5n %ocu% adev'ru%ui. Dar nu este su icient s' )ui aceast' 5ntrebare@ trebuie g'sit (i r's)unsu%, a%t e%, starea din ur!' a c'ut'toru%ui va i !ai rea dec9t cea dint9i. 8re(tinu% a a %at unicu% r's)uns 5n Du!ne;eu (i 5n 4iu% S'u@ rea%istu%, a %at 5n a ara vie*ii cre(tine (i a 1dev'ru%ui care o 5nsu %e*e(te, )une 5ntrebarea 5ntr&un vid s)iritua% (i se !u%*u!e(te s' acce)te )ri!u% r's)uns )e care 5% g'se(te. 8on und9nd cre(tinis!u% cu o a%t' or!' de idea%is!, 5% res)inge (i devine ade)tu% anatic a% unicei rea%it'*i care este evident' orbirii s)iritua%e+ aceast' %u!e. 1cu!, oric9t a! )utea ad!ira onestitatea !ateria%istu%ui (i ateistu%ui convins, nici !'car cea !ai !are bun'voin*' nu ne&ar )utea ace s' recunoa(te! 5n e% iubirea de adev'r care %&a ins)irat )robabi% %a 5nce)ut@ acesta este !ai degrab' victi!a unei iubiri de adev'r care a intrat )e o traiectorie a%s', devenind o boa%' (i s 9r(ind 5n )ro)ria&i negare. Motiva*ii%e rea%istu%ui nu sunt, de a)t, autentice+ e% )retinde c' ar cunoa(te ceea ce, )otrivit )ro)riei teorii gnoseo%ogice, nu )oate i cunoscut (a! v';ut c'

N-

negarea adev'ru%ui abso%ut este ea 5ns'(i un Babso%utC"@ (i dac' )rocedea;' a(a este )entru c' are o !otiva*ie ascuns', (i anu!e, aceea de a a(e;a va%ori%e acestei %u!i deasu)ra adev'ru%ui. $iet;sche, rea%istu% intransigent (i Bc'ut'toru% adev'ru%uiC, sedus de o vi;iune a Bsu)ra&o!u%uiC, 5(i 5ncheie de!ersu% i%oso ic recurg9nd %a voin*a de neadev'r (i %a voin*a de )utere+ rea%is!u% !ar=ist, de dragu% unui !i%eniu revo%u*ionar, s 9r(e(te 5ntr&un regat a% !inciuni%or (i dece)*ii%or, cu! nu se !ai )o!enise )9n' atunci. Dragostea de adev'r, %i)sit' de obiectu% adecvat, se )rostituea;' 5n nu!e%e unei Bcau;eC ira*iona%e (i devine )rinci)iu de subversiune (i de distrugere@ devine ina!icu% adev'ru%ui )e care nu a reu(it s' 5% ating' (i a% oric'rei ordini 5nte!eiate tota% sau )ar*ia% )e acest adev'r (i, 5n ina% I aceast' dragoste de adev'r deviat' devine ina!icu% c'ut'rii adev'ru%ui, a% dragostei de adev'r 5nse(i. Devine, de a)t, o )arodie )er ect' a dragostei cre(tine de adev'r. 1co%o unde cre(tinu% se 5ntreab' asu)ra sensu%ui u%ti! a tot ceea ce e=ist' (i nu este !u%*u!it )9n' nu vede c' acesta se 5nte!eia;' 5n Du!ne;eu (i 5n voin*a Sa, rea%istu% 5(i )une (i e% 5ntreb'ri cu )rivire %a orice, dar nu!ai )entru a )utea e%i!ina orice sugestie sau as)ira*ie c'tre ceva !ai 5na%t (i )entru a )utea reduce sau si!)%i ica aceast' as)ira*ie 5n ter!enii ce%ei !ai evidente (i B)ri!areC e=)%ica*ie. 1co%o unde cre(tinu% 3% vede )e Du!ne;eu 5n toate, rea%istu% nu vede dec9t Bras'C sau Bse=C sau B!i:%oace de )roduc*ieC. Prin ur!are, dac' rea%istu% 5!)'rt'(e(te cu cre(tinu% o singur' dis)o;i*ie, (i anu!e dorin*a de a c'uta adev'ru% )ornind de %a r'd'cini%e %ucruri%or (i onestitatea, care sunt str'ine !enta%it'*ii %ibera%e, este cu at9t !ai bine s' se a%'ture atacu%ui %ibera% 5!)otriva cre(tinis!u%ui (i s' )oarte acest atac )9n' %a conc%u;ii%e u%ti!e+ abo%irea tota%' a adev'ru%ui cre(tin. 8eea ce a 5nce)ut cu :u!'tate de !'sur' 5n %ibera%is! a c')'tat av9nt 5n rea%is! (i se 5ndrea)t' acu! c'tre un ina% catastro a%. $iet;sche )revedea )entru seco%u% nostru Btriu! u% %ibera%is!u%uiC@ Tacob 2urkhardt, ace% %ibera% de;i%u;ionat vedea 5n e% a)ari*ia unei e)oci a dictatori%or care vor i Bteribi%ii si!)%i icatoriC. Prin >enin (i Sta%in, 0it%er (i Musso%ini, cu so%u*ii%e %or radica% de si!)%e )entru ce%e !ai co!)%e=e )rob%e!e, 5!)%inirea acestei )revi;iuni (i&a )us 5nce)uturi%e 5n do!eniu% )o%itic. BSi!)%i icareaC nihi%ist' )oate i v';ut' !ai )ro und 5n )restigiu% universa% acordat ast';i ordinii in erioare a cunoa(terii, ce%ei (tiin*i ice, ca (i idei%or si!)%iste a%e unor oa!eni ca Mar=, 4reud (i DarPin, care stau %a ba;a 5ntregii vie*i (i g9ndiri conte!)orane. S)une! Bvia*'C, )entru c' este i!)ortant de v';ut c' istoria nihi%ist' a seco%u%ui nostru nu este ceva i!)us din a ar' sau de sus sau ce% )u*in nu a ost )redo!inant'@ aceast' istorie a )resu)us (i (i&a e=tras seve%e dintr&un teren nihi%ist care a ost !u%t' vre!e )reg'tit 5n su %ete%e oa!eni%or. Toate eveni!ente%e cu!)%ite a%e seco%u%ui nostru au i;vor9t dintr&un nihi%is! a% %ocu%ui co!un, dintr&un nihi%is! cotidian care se desco)er' vie*ii, 5n g9ndirea (i 5n as)ira*ia oa!eni%or. 8once)*ia des)re %u!e a %ui 0it%er este oarte instructiv' din acest )unct de vedere, )entru c', 5n ceea ce&% )rive(te, nihi%is!u% ce% !ai !onstruos (i !ai e=tre! s&a 5nte!eiat )e un rea%is! abso%ut, de%oc e=ce)*iona% (i chiar ti)ic. E% a 5!)'rt'(it credin*a co!un' 5n B(tiin*'C, B)rogresC (i Bcu%tur'C (chiar dac', ire(te, nu (i 5n Bde!ocra*ieC", deo)otriv' cu un !ateria%is! )ractic care critica sever orice teo%ogie, !eta i;ic' (i orice g9ndire sau ac*iune re eritoare %a o a%t' %u!e dec9t aceea a %ui Baici (i acu!C, %'ud9ndu&se cu a)tu% c' avea Bdaru% reducerii tuturor )rob%e!e%or %a ba;e%e %or ce%e !ai si!)%eC . Mani esta un cu%t groso%an a% e icien*ei (i uti%it'*ii care acce)ta 'r' )rob%e!e Bcontro%u% na(teri%orC, %ua 5n der9dere c's'toria ca )e o si!)%' %ega%i;are a i!)u%su%ui se=ua% care ar trebui s' ie B%iberC, sa%uta steri%i;area

N2

ce%or Bina)*iC, dis)re*uia Be%e!ente%e ne)roductiveC, )recu! c'%ug'rii, nu vedea 5n incinerarea unui !ort a%tceva dec9t o Bchestiune )ractic'C (i nu e;ita s' introduc' 5n Bcircuitu% )roductivC cenu(a, )ie%ea sau gr'si!ea u!an'. 1vea o ne5ncredere cvasi& anarhist' 5n institu*ii%e sacre (i venerabi%e, !ai a%es 5n 2iseric', 5n care nu vedea dec9t o si!)%' su)ersti*ie cu %egi%e (i cere!onii%e ei Bde!odateC. (1! avut de:a oca;ia s' re!arc'! aversiunea %ui a*' de institu*ia !onarhic', actor deter!inant 5n re u;u% de a&(i asu!a tit%u% i!)eria%." 1vea o 5ncredere naiv' 5n Bo!u% natura%C, 5n Bani!a%u% s'n'tosC care dis)re*uie(te virtu*i%e cre(tine I !ai a%es ecioria I , consider9nd c' aceasta 5!)iedic' B unc*ionarea natura%'C a tru)u%ui. H'sea o )%'cere stu)id' 5n con ortu% (i tehnica ti!)uri%or !oderne, !ai a%es 5n auto!obi% (i 5n ideea de vite;' (i de B%ibertateC )e care acesta o incu%c'. 8e%e !ai !u%te e%e!ente a%e acestui Ue%tanschauung )ri!itiv sunt 5!)'rt'(ite ast';i de !ase, !ai a%es de tineri, care se si!t Bi%u!ina*iC (i Be%ibera*iC@ ce%e !ai !u%te e%e!ente au devenit ti)ice )entru B!odernitateC. Ei toc!ai )e ba;a unui ase!enea rea%is!, 5n care nu !ai este %oc )entru Bco!)%icataC conce)*ie de via*' cre(tin' (i )entru rea%it'*i%e su)re!e a%e %u!ii s)iritua%e, )ot 5n %ori su)ersti*ii%e ce%e !ai ordinare (i credu%itatea cea !ai %agrant'. ?a!eni bine inten*iona*i 5ncearc' s' 5!)iedice a)ari*ia unui a%t 0it%er )rin co!baterea Bira*iona%u%uiC (i sus*in9nd Bra*iuneaC, B(tiin*aC (i Bbunu% si!*C@ 5ns' scoase din conte=tu% adev'ru%ui cre(tin, aceste va%ori, care s&au constituit 5ntr&un rea%is! )ro)riu, nu ac dec9t s' )reg'teasc' a)ari*ia unui a%t Bteribi% si!)%i icatorC, nicidecu! s&o 5!)iedice. 8ei !ai e icien*i Bsi!)%i icatoriC conte!)orani sunt cei care de*in )uterea 5n Kniunea sovietic' (i care au 'cut o re%igie din B(tiin*'C (i Bbunu% si!*C@ (i oricine 5ncearc' s' g'seasc' 5n ace(ti oa!eni at9t de su)ersti*io(i o singur' va%oare care s' !erite s' ie a)'rat' va i e=tre! de de;a!'git. #ea%is!u% a)ar*ine 'r' discu*ie Bs)iritu%ui veacu%uiC (i to*i cei care si!t c' a)ar*in acestui Bs)iritC trebuie s' i se aco!ode;e. 1st e%, u!anis!u% care, 5ntr&o e)oc' !ai tihnit' a c')'tat o tent' !ai Bidea%ist'C (i !ai %ibera%', a considerat necesar Bs' se schi!be odat' cu ti!)uri%eC (i s' ado)te un ton !ai rea%ist. 8ei !ai naivi au 5nte!eiat o Bre%igieC u!anist', identi icat' cu cau;a B(tiin*eiC (i a B)rogresu%uiC (i au trans or!at 5n dog!e toc!ai aceste contradic*ii interioare a%e rea%is!u%ui, )e care %e&a! e=a!inat de:a @ oa!eni ca ace(tia sunt ca)abi%i s' vad' (i 5n !ar=is! un e% de Bu!anis!C. Dar )9n' (i %a cei !ai so istica*i u!ani(ti conte!)orani, %a cei !ai ra ina*i erudi*i (i oa!eni de stat, tonu% rea%ist este incon undabi%. 3(i ace si!*it' )re;en*a, s)re e=e!)%u, 5n inva;ia !etode%or (i atitudini%or (tiin*i ice )9n' 5n u%ti!e%e re ugii a%e Bu!anis!u%uiC@ nici un savant conte!)oran, indi erent de do!eniu, nu se si!te 5n siguran*' )9n' c9nd !unca sa nu devine B(tiin*i ic'C 5n ce% !ai 5na%t grad (ceea ce adesea 5nsea!n', desigur, B(tiin*i icist'C". #ea%is!u% )oate i desco)erit (i 5n tonu% stoic, cu 5n*e%e)ciune de via*' (i adesea cinic a% ce%or !ai naivi (sau re%igio(i" u!ani(ti conte!)orani@ 5nchi)uita %or B%ibertate a*' de i%u;ieC a ost, 5n !are !'sur', o de;i%u;ie@ ace(tia 5ns' Bcunosc !ai bineC (i nu !ai au nevoie s' cread' 5n Badev'ruri%e su)erioareC )e care se 5nte!eia via*a )'rin*i%or %or. >ibera%is!u% a a:uns, du)' cu! se )are, %a un acord cu rea%is!u% (i I ce% )u*in a(a se crede I cu rea%itatea@ 5n trecerea de %a %ibera%is! %a rea%is! u!anistu% nu vede doar un )roces de de;i%u;ionare, ci (i unu% de B!aturi;areC. 8re(tinu% ortodo=, ire(te, vede ceva cu totu% di erit. Dac' sco)u% %ibera%is!u%ui era ace%a de a o)aci;a cu u!u% Bto%eran*eiC (i a% agnosticis!u%ui adev'ruri%e 5na%te des)re Du!ne;eu (i via*a duhovniceasc', !isiunea

NN

rea%is!u%ui, )e care %&a! ana%i;at aici, a ot aceea de a anihi%a aceste adev'ruri. 3n a% doi%ea stadiu a% evo%u*iei dia%ecticii nihi%iste, raiu% a ost scos din s era cunoa(terii u!ane (i oa!enii n&au !ai reu(it s'&(i ridice ochii de %a )'!9nt, %i!it9ndu&se s' tr'iasc' nu!ai 5n (i )entru aceast' %u!e. 1ceast' deci;ie de ti) nihi%ist este )re;ent' 5n a)arent inocentu% B)o;itivis! %ogicC (i 5n u!anis!u% (tiin*i ic, ca (i 5n eno!ene%e evident satanice, )recu! bo%(evis!u% (i na*iona%&socia%is!u%. 8onsecin*e%e acestei deci;ii sunt ascunse ce%or care o ado)t', )entru c' i!)%ic' rea%itatea a*' de care rea%is!u% este orb+ rea%itatea de deasu)ra (i de dedesubtu% 5ngustu%ui univers rea%ist. <o! vedea cu! 5nchiderea raiu%ui ace s' se )iard' or*e neb'nuite din %u!ea subteran' care trans or!' 5ntr&un co(!ar visu% nihi%ist a% Bnoii %u!iC (i cu! Bo!u% nouC a% rea%is!u%ui va se!'na !ai )u*in !itu%ui u!anit'*ii B)er ect de;vo%tateC, c9t unei veritabi%e Bsub&u!anit'*iC, a(a cu! nu s&a !ai )o!enit niciodat' 5n e=)erien*a u!an'. Trebuie s' e=a!in'! acu! ur!'toarea eta)' a evo%u*iei nihi%is!u%ui, care conduce de:a c'tre ine%e ei+ <LT1>LSMK>. N. <ita%is!u% De&a %ungu% unui seco% (i !ai bine, %ibera%is!u% (i rea%is!u% i&au condus )e oa!eni )e o ca%e a%s' a% c'rei ca)'t, 5n ca;u% 5n care aceast' ca%e nu ar i ost deviat', s&ar i ase!'nat cu ace%e Buto)ii r'sturnateC des)re care a! au;it at9t de !u%te, & Ba brave neP Por%dC !u%t !ai teribi%', )oate, un siste! tehno%ogic inu!an 5n care toate )rob%e!e%e %u!ii vor i re;o%vate cu )re*u% 5nrobirii su %ete%or u!ane. 3!)otriva acestei uto)ii a )%ani ic'rii ra*iona%iste s&au ridicat nu!eroase )roteste 5n nu!e%e nevoi%or concrete (i )ersona%e, ne)%ani icate (i nesiste!atice a%e naturii u!ane care sunt esen*ia%e, %a ur!a ur!e%or I ca (i necesit'*i%e !ateria%e ce%e !ai evidente, chiar (i )entru o B ericireC e=c%usiv %u!easc'@ un )rotest, dinco%o de orice, 5n nu!e%e Bvie*iiC, care, orice sens s&ar acorda acestui cuv9nt, este 5n !od evident 5n'bu(it' 5n )aradisu% rea%ist. E%anu% cu )rec'dere inte%ectua% a% !i(c'rii vita%iste a re)re;entat o reac*ie 5!)otriva ec%i)s'rii rea%it'*i%or su)erioare 5n cadru% Bsi!)%i icateiC %u!i rea%iste. Pe de a%t' )arte, trebuie s' recunoa(te! c' aceast' reac*ie a condus 5n ce%e din ur!' %a e(ecu% abso%ut a% vita%is!u%ui %a acest nive%. >i)sindu&%e te!eiu% 1dev'ru%ui cre(tin sau ce% )u*in con(tiin*a acestui adev'r, cei care s&au consacrat corect'rii de ecte%or radica%e a%e rea%is!u%ui au inventat re!edii care nu nu!ai c' erau %i)site de e icacitate, ci erau 5n !od evident nocive, re!edii care 5n rea%itate re)re;int' un stadiu !ai avansat a% bo%ii )e care inten*ionau s' o vindece. Pentru c' a(a cu! rea%is!u%, reac*ion9nd 5!)otriva incertitudinii %ibera%is!u%ui, s&a conda!nat )e sine %a steri%itate acce)t9nd obscuri;area %ibera%' a adev'ruri%or su)erioare, %a e% vita%is!u% (i&a sub!inat )ro)rii%e s)eran*e acce)t9nd dre)t i)ote;' esen*ia%' critica adev'ru%ui abso%ut 5ntre)rins' de rea%is!u% )e care inten*iona s'&% co!bat'. ?ric9t de !u%t ar t9n:i vita%istu% du)' di!ensiunea Bs)iritua%'C (i B!istic'C, nu o va c'uta niciodat' 5n 1dev'ru% cre(tin, )entru c', )entru e%, acesta s&a de!odat, ca (i )entru ce% !ai obtu; rea%ist. 1titudinea vita%ist', ti)ic' 5n aceast' )rivin*', a)are 5n autobiogra ia %ui U.2. Veats 5n care acesta se %a!entea;'+ B1! ost v'duvit de 0u=%ey (i Tynda%%, )e care 5i detest, de re%igia )ri!itiv' a co)i%'riei !e%eDC ?rice :usti icare )siho%ogic' ar avea o ase!enea atitudine nu are ni!ic de&a ace cu adev'ru% %ucruri%or@ (i consecin*e%e nu sunt dec9t nocive. $u e=ist' vreo or!' de vita%is! care s' nu ie natura%ist', nici una a% c'rei 5ntreg

N/

)rogra! s' nu&(i aib' 5nce)utu% (i s 9r(itu% 5n aceast' %u!e, nici una 5n care )ers)ectiva unei a%te %u!i s' nu ie !ai !u%t dec9t o )arodie. Evo%u*ia nihi%is!u%ui, observ'! din nou, a ost B)rogresiv'C@ erori%e eta)ei anterioare sunt re)etate (i !u%ti)%icate 5n eta)a ur!'toare. 3n vita%is! nu se )une )rob%e!a 5ntoarcerii %a adev'ruri I cre(tine sau de a%t' natur'. Lnevitabi%, )rintre vita%i(ti, e=ist' totu(i o oarecare )reten*ie c' ar ace acest %ucru. $u!ero(i critici au re!arcat chiar Bcaracteru% )seudo&re%igiosC a% !ar=is!u%ui, chiar dac' e)itetu% )oate i a)%icat doar ervorii gre(it direc*ionate a ce%or !ai entu;ia(ti ade)*i ai s'i (i nu doctrinei 5nse(i, care 5n !od !u%t )rea evident are un caracter anti&re%igios. 3n vita%is!, )rob%e!a B)seudo&re%igieiC devine !u%t !ai serioas'. 1ici, %a!entarea abso%ut :usti icat' )entru )ierderea va%ori%or s)iritua%e devine sursa ante;ii%or subiective, )e de o )arte, (i (uneori" a satanis!u%ui actua%, )e care o!u% 'r' discern'!9nt %e ia dre)t reve%a*ii a%e %u!ii Bs)iritua%eC (i, )e de a%t' )arte, a unui ec%ectis! de;r'd'cinat, care 5(i e=trage idei%e din iecare civi%i;a*ie (i din iecare e)oc' (i rea%i;ea;' cone=iuni cu totu% arbitrare 5ntre rag!ente gre(it 5n*e%ese (i )ro)rii%e conce)*ii care s&au go%it de con*inut. Pseudo&s)iritua%itatea (i )seudo&tradi*iona%is!u%, %uate se)arat sau 5!)reun', ac )arte integrant' din nu!eroase siste!e vita%iste. Prin ur!are, trebuie s' i! )recau*i, atunci c9nd e=a!in'! )reten*ii%e ce%or care 5(i )ro)un s' restaure;e di!ensiunea Bs)iritua%'C a vie*ii (i !ai a%es a%e ce%or care se cred a%ia*ii sau aderen*ii Bcre(tinis!u%uiC. Erori%e Bs)iritua%isteC sunt !u%t !ai )ericu%oase dec9t orice or!' de !ateria%is! )ri!itiv@ (i vo! vedea 5n )artea a treia a acestei %ucr'ri c' !are )arte din ceea ce trece ast';i dre)t Bs)iritua%itateC este de a)t o Bnou' s)iritua%itateC, un cancer n'scut din nihi%is! care )'trunde 5n organis!e%e s'n'toase )entru a %e distruge din interior. 1ceast' tactic' este toc!ai o)usu% cura:osu%ui atac rea%ist 5!)otriva adev'ru%ui (i a vie*ii s)iritua%e@ dar nu este !ai )u*in o tactic' nihi%ist', (i 5nc' una !ai avansat'. Din )unct de vedere inte%ectua%, vita%is!u% se de ine(te )rin re u;u% adev'ru%ui cre(tin (i )rintr&o oarecare )reten*ie )seudo&s)iritua%'. $u este 5ns' su icient s' 5n*e%ege! acest %ucru@ %a acest nive% sunte! 5nc' ne)reg'ti*i s' 5n*e%ege! !i(carea vita%ist' dac' nu deveni! con(tien*i de starea s)iritua%' a oa!eni%or care ader' %a acestea. 3n %ibera%is! (i 5n rea%is!, boa%a nihi%ist' este 5nc' re%ativ su)er icia%'@ este 5nc' 5n )rinci)a% o chestiune de i%oso ie (i se %i!itea;' %a o e%it' inte%ectua%'. 3n vita%is! I ca de a%t e% (i 5n !ar=is!, care este !ani estarea e=tre!' a !enta%it'*ii rea%iste I boa%a nu nu!ai c' se de;vo%t' ca%itativ, dar se e=tinde (i cantitativ@ )entru )ri!a oar', o!u% obi(nuit 5nce)e s' )re;inte (i e% se!ne%e nihi%is!u%ui, care ini*ia% se %i!itau %a c9*iva oa!eni. 1cest %ucru este, desigur, 5n acord )er ect cu %ogica interioar' a nihi%is!u%ui care as)ir' %a universa%itate, ase!enea cre(tinis!u%ui I )e care 5ns' vita%is!u% are !isiunea de a&% distruge. Pe %a !i:%ocu% seco%u%ui JLJ, g9nditorii ca)abi%i s' discearn' evo%u*ia eno!ene%or 5(i e=)ri!au ne%ini(tea 5n a*a )ers)ectivei Btre;iriiC !ase%or, ce%e care trebuia e=)%oatate de Bteribi%ii si!)%i icatoriC@ iar 5n ti!)u% %ui $iet;sche I B)ro etu%C nihi%ist cu i!)actu% ce% !ai )uternic I aceast' ne%ini(te s&a ad9ncit (i a devenit o certitudine. $iet;sche a )utut vedea c' B!oartea %ui Du!ne;euC a 5nce)ut Bs'&(i arunce )ri!e%e u!bre asu)ra Euro)eiC@ (i, cu toate c' Beveni!entu% 5n sine este !u%t )rea !are, )rea 5nde)'rtat (i cu !u%t )este )uterea de 5n*e%egere a oa!eni%or, ast e% 5nc9t s' se )oat' b'nui c' ie (i nu!ai ;vonu% cu )rivire %a e% %e&ar i a:uns %a urechiC, totu(i a)ari*ia %ui este cert' (i toc!ai oa!eni ca $iet;sche au ost B)ri!ii n'scu*i, co)iii )re!aturi ai seco%u%ui ce se va na(teC I seco%, s' ne a!inti!, a% Btriu! u%ui nihi%is!u%uiC.

NA

1dev'ru% cre(tin, )e care %ibera%is!u% %&a sub!inat iar rea%is!u% %&a atacat '*i(, nu este un si!)%u adev'r i%oso ic, ci este adev'ru% vie*ii (i !9ntuirii@ (i aco%o unde convingerea c' acest adev'r nu !ai este credibi% 5nce)e s' c9(tige teren I 5n r9ndu% !ase%or care se hr'niser' )9n' atunci din acest adev'r I re;u%tatu% nu va i un si!)%u sce)ticis! ra inat )recu! ace%a cu care se conso%ea;' unii %ibera%i, ci o catastro ' s)iritua%' de di!ensiuni enor!e, a% c'rei e ect se va ace si!*it 5n iecare s er' a vie*ii (i g9ndirii u!ane. H9nditori ca $iet;sche au si!*it )re;en*a )ri!e%or se!ne a%e acestei catastro e (i au ost ast e% ca)abi%i s' descrie 5n deta%iu (i s' deduc' une%e din consecin*e%e sa%e@ dar )9n' c9nd aceste u!bre nu au 5nce)ut s' cucereasc' ini!i%e !u%*i!i%or, aceste consecin*e nu s&au )utut !ani esta %a scar' %arg'. 8'tre s 9r(itu% seco%u%ui JLJ, un nu!'r tot !ai !are de oa!eni obi(nui*i au )ornit 5n aceast' c'utare neobosit' I )e care 5i 5nt9%ni! %a tot )asu% 5n %u!ea conte!)oran' I 5n g'sirea unui substitut a% Du!ne;eu%ui 8are a !urit 5n ini!i%e %or. 1ceast' ne%ini(te a urni;at vita%is!u%ui av9ntu% )siho%ogic de c')etenie@ aceast' ne%ini(te este !ateria brut', gata s' ie !ode%at' de c'tre arti;anii ins)ira*i de u%ti!u% curent a% Bs)iritu%ui veacu%uiC. 1ve!, )robabi%, tendin*a s' conce)e! aceast' ne%ini(te 5n s)ecia% 5n ter!enii e=)%oat'rii ei de c'tre de!agogii nihi%i(ti, dar a re)re;entat de ase!enea (i un i!)ortant sti!u%ent 5n arta (i re%igia vita%iste. Lar )re;en*a acestei co!)onente 5n !a:oritatea eno!ene%or vita%iste este !otivu% )entru care aceste eno!ene I o)un9ndu&se )resu)usei Bs'n't'*i su %ete(tiC a %ibera%is!u%ui (i rea%is!u%ui I )re;int' si!)to!e nu nu!ai de devia*ie inte%ectua%', ci (i de de;orientare s)iritua%' (i )siho%ogic'. 3nainte de a trece %a ana%i;a !ani est'ri%or or!a%e a%e vita%is!u%ui 5n i%oso ie (i art', ar i necesar s' )rivi! !ai 5ndea)roa)e c9teva din !ani est'ri%e co!une a%e acestei ne%ini(ti incoerente care st' %a ba;a tuturor. Este aceasta 5n !od sigur, a(a cu! a! )resu)us de:a, o tr's'tur' nihi%ist'O Mu%*i vor obiecta c' i!)ortan*a acestei st'ri de ne%ini(te a ost adesea e=agerat', c' este )ur (i si!)%u o nou' or!' a ceva care a e=istat dintotdeauna (i c' este o )reten*ie ridico%' s' 5nvrednice(ti un %ucru a(a de obi(nuit cu e=a%tatu% nu!e a% nihi%is!u%ui. E=ist', ire(te, o anu!it' :usti icare )entru un ase!enea ra*iona!ent@ cu toate acestea, cu greu s&ar )utea nega a)tu% c' eno!enu% !odern di er', 5n c9teva as)ecte i!)ortante, de oricare dintre ce%e care %&au )recedat. 1cest eno!en e=ist' ast';i, )entru )ri!a dat' 5n istorie, %a o scar' at9t de vast', 5nc9t a devenit a)roa)e universa%@ re!edii%e Bnor!a%eC, re!edii%e bunu%ui si!*, )ar s' nu aib' nici un e ect asu)ra %ui, ci chiar 5% 5ncura:ea;'@ evo%u*ia nihi%is!u%ui a ost conco!itent' r's)9ndirii necredin*ei 5n ti!)uri%e !oderne, a(a c', dac' un eno!en nu re)re;int' nea)'rat cau;a ce%ui%a%t, ce%e dou' sunt ce% )u*in !ani est'ri )ara%e%e a%e unuia (i ace%uia(i )roces. 1ceste trei )uncte sunt at9t de str9ns %egate unu% de a%tu%, 5nc9t nu %e vo! )utea se)ara 5n discu*ia ur!'toare, ci %e vo! ana%i;a 5!)reun'. #egi!uri%e ascist (i na*iona%&socia%ist au ost ce%e !ai abi%e 5n e=)%oatarea acestei st'ri de ne%ini(te (i incertitudine a !ase%or (i 5n uti%i;area ei 5n vederea anu!itor interese )o%itice. Dar este un a)t BstraniuC I BstraniuC )entru oricine nu 5n*e%ege caracteru% e)ocii I c' aceast' ne%ini(te nu a ost )oto%it' )rin anihi%area ace%or dictatori care au 'cut din ea un instru!ent )o%itic, ci, di!)otriv', de atunci a crescut 5n intensitate I ceea ce este ce% !ai BstraniuC I !ai a%es 5n *'ri%e ce%e !ai evo%uate 5n ideo%ogii%e de!ocratice (i %ibera%e (i ce%e !ai binecuv9ntate cu )ros)eritate %u!easc', s)re deosebire de *'ri%e Bsubde;vo%tateC 5n care acest eno!en este direct )ro)or*iona% cu )rogresu% c'tre aceste sco)uri. $ici r';boiu%, nici idea%is!u% %ibera%, nici )ros)eritatea nu )ot aduce )acea 5n

N7

aceast' ne%ini(te con u;' I (i nici idea%is!u% !ar=ist, )entru c' )ros)eritatea sovietic' a )rodus ace%a(i eno!en@ aceste re!edii nu sunt e iciente, )entru c' nu )ot atinge )ro un;i!i%e bo%ii. Probabi% c' !ani estarea cea !ai ra)ant' a acestei ne%ini(ti a !ase%or se observ' 5n cri!' (i !ai a%es 5n cri!a :uveni%'. 3n e)oci%e anterioare, cri!a era un eno!en e=)%icat )rin cau;e evidente (i %esne de 5n*e%es )rin )ati!i%e u!ane+ avari*ie, )o t' tru)easc', invidie, ge%o;ie (i a%te%e ase!enea@ niciodat' cri!a nu a ost at9t de caracteristic' unei e)oci (i at9t de genera%i;at'@ cri!' )entru care singuru% nu!e )otrivit este ce% )e care avangarda de ast';i 5% o%ose(te cu )rec'dere 5ntr&un a%t conte=t nihi%ist+ Babsurdu%C. Kn )'rinte este ucis de co)i%u% s'u, un co)i% este ucis de )'rinte%e s'u@ un o! abso%ut necunoscut este b'tut sau ucis 'r' s' ie :e uit I de un individ sau de o Bband'C@ ase!enea bande terori;ea;' cartiere 5ntregi )rin :a uri%e %or sau )rin r' uie%i%e 'r' sens dintre e%e+ (i 5n ce sco)O Este un ti!) a% B)'ciiC (i a% B)ros)erit'*iiC, cri!ina%ii se )are c' )rovin at9t dintre e%e!ente%e Bce%e !ai buneC, dar (i dintre Bce% !ai de :osC a%e societ'*ii, nu e=ist' nici un !otiv )ractic )entru )urtarea %or (i adesea !ani est' un dis)re* tota% a*' de orice )recau*ie sau consecin*'. 1tunci c9nd sunt 5ntreba*i, cei care au ost aresta*i )entru ase!enea cri!e e=)%ic' co!)orta!entu% %or 5n ace%a(i e%+ a ost un Bi!)u%sC sau un Ba)e%C care i&a condus, sau a ost o )%'cere sadic' 5n co!iterea cri!ei sau vreun )rete=t abso%ut ire%evant, )recu! )%ictisea%a, con u;ia sau resenti!entu%. 3ntr&un cuv9nt, nu )ot e=)%ica sub nici o or!' co!)orta!entu%, nu e=ist' nici un !otiv %ogic )entru acesta (i, 5n consecin*' I (i aceasta este )oate caracteristica cea !ai consistent' (i !ai ra)ant' a acestor cri!e I nu e=ist' re!u(care. E=ist', desigur, (i a%te or!e a%e acestei ne%ini(ti a !ase%or+ )ati!a vite;ei (i a !i(c'rii, e=)ri!at' 5n s)ecia% 5ntr&un adev'rat cu%t a% auto!obi%u%ui (a! a!intit de:a de aceast' )asiune a %ui 0it%er"@ atrac*ia universa%' e=ercitat' de te%evi;iune (i cine!a, a c'ror unc*ie )redo!inant' este de a )ri%e:ui c9teva ore de evadare din rea%itate, at9t )rin te!e%e %or ec%ectice (i Be=citanteC, c9t (i )rin e ectu% hi)notic a% !ass&!ediei 5n genera%@ caracteru% tot !ai )ri!itiv (i s'%batic a% !u;icii curente (i a :a;;&u%ui, care este )oate e=)resia cea !ai autentic' a su %etu%ui conte!)oran@ cu%tu% bravurii i;ice 5n s)ort (i venerarea !orbid' a Btinere*iiC, %egat de acesta@ )redo!inan*a (i to%eran*a genera%' a*' de )ro!iscuitatea se=ua%', scu;ate cu 5ng'duin*' de !u%*i dintre cei !ai v9rstnici, care se )resu)une c' ar avea res)onsabi%itate, ca !ani est'ri a%e B ranche*iiC tineretu%ui conte!)oran sau a%e a%tor or!e de atitudine Bdeschis'C, Be=)eri!enta%'C, at9t de !u%t 5ncura:at' de arte (i (tiin*e@ %i)sa de res)ect a*' de autoritate, sus*inut' de o atitudine a !ase%or care nu vede va%ori dec9t 5n ceea ce este Bi!ediatC (i Bdina!icC (i 5i conduce )e cei !ai Bidea%i(tiC dintre tineri %a de!onstra*ii 5!)otriva %egi%or (i institu*ii%or Bre)resiveC. 3n cadru% unor ase!enea eno!ene, BactivitateaC este 5n !od c%ar o evadare I o evadare din )%ictisea%', din %i)sa de sens (i din cea !ai )ro und' or!' de non&sens care ia 5n st')9nire ini!a care >&a )'r'sit )e Du!ne;eu, 1dev'ru% reve%at, (i !ora%itatea (i con(tiin*a %egate de acest 1dev'r. 3n !ani est'ri%e ce%e !ai co!)%e=e a%e i!)u%su%ui vita%ist, de care ne vo! ocu)a acu!, unc*ionea;' aceea(i )siho%ogie. $u vo! ace a%tceva dec9t s' suger'! abunden*a acestor !ani est'ri, deoarece )e une%e dintre e%e %e vo! e=a!ina !ai a!'nun*it !ai t9r;iu 5n ro%u% )e care 5% 5nde)%inesc ca or!e a%e Bnoii s)iritua%it'*iC. 3n )o%itic', or!e%e de vita%is! care au avut ce% !ai !are succes au ost cu%tu%

N7

activis!u%ui (i a% vio%en*ei %a Musso%ini (i cu%tu% 5ntunecos a% Bs9nge%ui (i a% )'!9ntu%ui nata%C@ natura acestor eno!ene este !u%t )rea a!i%iar' genera*iei )re;ente )entru a i necesar un co!entariu !ai deta%iat 5n acest conte=t. $u este )robabi% at9t de evident ast';i, c9nd baro!etru% )o%itic 5nc%in' at9t de c%ar s)re Bst9ngaC, c9t de )ro und a ost a)e%u% acestor !i(c'ri atunci c9nd au a)'rut, adic' cu a)roa)e /0 de ani 5n ur!'. 3n a ar' de !ase%e de;r'd'cinate (i de;orientate, care au re)re;entat obiectu% )rinci)a% a% e=)%oat'rii %or )o%itice, un seg!ent de%oc neg%i:abi% a% avang'r;ii inte%ectua%e (i cu%tura%e s&a integrat si!)ati;atori%or entu;ia(ti ai de!agogi%or nihi%i(ti, ce% )u*in )entru o vre!e. Dac' unii dintre inte%ectua%ii !ai so istica*i au considerat na;is!u% sau ascis!u% ca )e o Bnou' re%igieC, a%*ii au 5nt9!)inat una sau a%ta din aceste or!e ca )e un antidot sa%utar 5!)otriva Bde!ocra*ieiC, B(tiin*eiC (i B)rogresu%uiC (adic', 5!)otriva %ibera%is!u%ui (i rea%is!u%ui", ceea ce )'rea s' )revesteasc' un viitor )e care nici un o! con(tient nu (i&% )utea 5nchi)ui 'r' tea!'@ Bdina!is!u%C, Bvita%itateaC (i )seudo&tradi*iona%is!u% acestor eno!ene )o%itice )'reau 5n !od 5n(e%'tor Brecon ortanteC )entru cei care res)irau su ocanta at!os er' inte%ectua%' a e)ocii. 1rta !odern' a e=ercitat o atrac*ie si!i%ar', (i reac*ia ei si!i%ar' 5!)otriva Brea%is!u%uiC acade!ic %i)sit de via*' au condus s)re ;one stranii. Surse (i in %uen*e noi (i e=otice au ost g'site 5n arta 1 ricii, ?rientu%ui, (i a M'ri%or Sudu%ui, a o!u%ui )reistoric, a co)ii%or (i a nebuni%or, 5n s)iritis! (i 5n ocu%tis!. BE=)eri!entareaC continu' a ost regu%a, o c'utare constant' de BnoiC or!e (i tehnici@ ins)ira*ia a ost g'sit' 5nainte de toate 5n ceea ce este Bs'%baticC, B)ri!itivC (i Bs)ontanC. 8a (i uturi(tii, 5n ace% !ani esto a% %or (de(i uturis!u% 5nsu(i cu greu )oate i %uat 5n considera*ie ca art'", cei !ai re)re;entativi arti(ti !oderni au e=a%tat 5n o)ere%e %or Borice e% de origina%itate, cute;an*', vio%en*' e=tre!'C (i au cre;ut (i ei c' B!9ini%e noastre sunt %ibere (i curate s' ia totu% de %a ca)'tC. 1rtistu%, )otrivit !itu%ui vita%ist, este un BcreatorC, un BgeniuC, e% este Bins)iratC. 3n arta sa, rea%u% este trans or!at de Bvi;iuneC@ este un se!n (i o )ro e*ie a Btre;irii s)iritua%eC. Pe scurt, artistu% este un B!agicianC 5n do!eniu% s'u, e=act %a e% cu! a ost 0it%er 5n )o%itic'@ (i 5n a!9ndou', nu adev'ru% este ce% care do!in', ci senti!ente%e subiective. 3n re%igie I sau, )entru a vorbi !ai e=act, 5n )seudo&re%igie I caracteru% de e=)eri!ent continuu a% vita%is!u%ui se !ani est' 5n or!e !ai variate dec9t 5n (co%i%e artei !oderne. E=ist', s)re e=e!)%u, secte a c'ror divinitate este o B or*'C con u;', i!anent'@ acestea sunt variet'*i de Bg9ndire nou'C (i de Bg9ndire )o;itiv'C, a% c'ror interes este ace%a de a e=)%oata (i uti%i;a aceast' or*', ca (i cu! ar i un soi de e%ectricitate. Str9ns %egate de aceste a%ternative re%igioase sunt ocu%tis!u% (i s)iritis!u%, ca (i anu!ite or!e contra 'cute de B5n*e%e)ciune orienta%'C, care abandonea;' orice )reten*ie a )reocu)'rii cu BDu!ne;euC, invoc9nd e=)%icit B)uteriC (i B)re;en*eC !ai i!ediate. <ita%is!u% re%igios a)are de ase!enea (i 5n cu%tu% %arg r's)9ndit a% Bcon(tiin*eiC (i Brea%i;'riiC. 3ntr&o or!' destu% de restr9ns', aceast' re%igio;itate se !ani est' (i %a ade)*ii artei !oderne (i ai Bactu%ui creativC (i ai Bvi;iuniiC care ins)ir' aceast' art'. 8'utarea %a 5nt9!)%are a Bi%u!in'riiC, a(a cu! se 5nt9!)%' 5n ca;u% ce%or a %a*i sub in %uen*a budis!u%ui ;en, este una dintre or!e%e e=tre!e a%e acestui cu%t@ iar a(a&;isa Be=)erien*' re%igioas'C, sti!u%at' de di erite droguri, este, )robabi%, o reductio ad absurdu! a acesteia. Este 5ncercarea de a abrica un cu%t )seudo&)'g9n a% BnaturiiC (i, 5n s)ecia%, a% e%e!ente%or ei ce%or !ai B)ri!areC (i Be%e!entareC+ )'!9ntu%, tru)u%, se=u%. BWarathustraC %ui $iet;sche este un B)ro etC )uternic a% acestui cu%t (i re)re;int' te!a centra%' a %ui D.0.

NQ

>aPrence (i a a%tor ro!ancieri (i )oe*i din acest seco%. Este (i o 5ncercare, )re;ent' 5n ce%e !ai !u%te or!e de Be=isten*ia%is!C (i B)ersona%is!C, de a trans or!a re%igia 5ntr&o B5nt9%nireC )ersona%' cu cei%a%*i oa!eni (i I uneori I cu un BDu!ne;euC conce)ut 5ntr&un !od vag@ sau, 5n Be=isten*ia%is!u%C )ato%ogic, ateist, de a crea o re%igie a Br';vr'tiriiC (i a ador'rii de!ente a )ro)riu%ui ego. Toate aceste !ani est'ri vita%iste a%e Bi!)u%su%ui re%igiosC 5!)'rt'(esc o osti%itate co!un' a*' de orice doctrin' sau institu*ie stabi%' (i i!uabi%', )recu! (i un interes (i o c'utare e=tre!' a va%ori%or i!ediate+ Bvia*aC, Bvita%itateaC, Be=)erien*aC, Btre;ireaC sau Be=ta;u%C. 1! conturat tr's'turi%e ce%e !ai ra)ante a%e vita%is!u%ui (i a! dat o sugestie des)re e=tinderea acestuia@ dar acu! trebuie s' de ini! ter!enu% 5nsu(i (i s' )re;ent'! caracteru% nihi%ist a% acestuia. >ibera%is!u%, a(a cu! a! v';ut, a re%ativi;at adev'ru% )rin indi eren*' a*' de e%, )'str9nd totu(i )restigiu% acestei etichete@ rea%is!u% a atacat adev'ru% 5n nu!e%e unui adev'r in erior, )ar*ia%. <ita%is!u%, 5n o)o;i*ie at9t cu %ibera%is!u%, c9t (i cu rea%is!u%, nu are nici o %eg'tur' cu adev'ru%, ci se dedic' )ur (i si!)%u unei c'ut'ri de cu totu% a%t' natur'. B4a%sitatea unei o)iniiC, s)unea $iet;sche, Bnu ni se e=)%ic' )rin orice obiec*ie adus' ei D 3ntrebarea este 5n ce !'sur' o o)inie este sti!u%ent a% vie*ii (i )urt'toare de via*'DC . 1tunci c9nd 5nce)e s' !ani este un ase!enea )rag!atis!, nihi%is!u% trece %a stadiu% vita%ist, care )oate i de init )rin e%i!inarea adev'ru%ui 5n ca%itate de criteriu a% ac*iunii u!ane (i )rin introducerea unui nou standard de via*'+ ceea ce este Bd't'tor de via*'C, Bvita%C@ (i acesta este divor*u% ina% dintre via*' (i adev'r. <ita%is!u% este o or!' !ai avansat' de rea%is!@ 5!)'rt'(ind conce)*ia des)re rea%itate a u%ti!u%ui (i interesu% acestuia de a reduce tot ceea ce este su)erior %a ter!enii cei !ai e%e!entari cu )utin*', vita%is!u% duce inten*ia rea%ist' un )as !ai de)arte. 1co%o unde rea%is!u% 5ncearc' s' restabi%easc' un adev'r abso%ut de :os 5n sus, vita%is!u% e=)ri!' e(ecu% acestui )roiect 5n a*a con(tiin*ei !ai Brea%isteC c' nu e=ist' abso%ut )e acest )'!9nt, c' singuru% )rinci)iu i!uabi% 5n aceast' %u!e este schi!barea 5nse(i. #ea%is!u% reduce su)ranatura%u% %a natura%, ceea ce este reve%at %a ra*iona%, adev'ru% %a obiectivitate@ vita%is!u% !erge !ai de)arte (i reduce totu% %a e=)erien*a (i sen;a*ia subiectiv'. >u!ea care )'rea at9t de so%id', adev'ru% care )'rea at9t de sigur )entru o!u% rea%is!u%ui, se di;o%v' 5n vi;iunea vita%ist' a %ucruri%or@ !intea nu&(i !ai a %' %oc de odihn', totu% este devorat de !i(care (i ac*iune. >ogica necredin*ei conduce i!)%acabi% c'tre abis@ ce% care nu se va 5ntoarce c'tre adev'r va trebui s' ur!e;e eroarea )9n' %a ca)'t. 1(a se 5nt9!)%' cu u!anis!u%, care, du)' ca a contactat in ec*ia rea%ist', este ucis acu! de !icrobu% vita%ist. 3n %eg'tur' cu acest a)t, nu e=ist' vreun indiciu !ai bun dec9t standarde%e Bdina!iceC care au a:uns s' ocu)e un %oc tot !ai se!ni icativ 5n critica or!a%' a artei (i %iteraturii, (i chiar 5n discu*ii%e des)re re%igie, i%oso ie (i (tiin*'. $u e=ist' ca%it'*i !ai )re*uite ast';i 5n oricare din aceste do!enii dec9t ace%ea de a i Borigina%C, Be=)eri!enta%C sau Bca)tivantC@ )rob%e!a adev'ru%ui, dac' a:unge s' ie )us', este din ce 5n ce !ai !argina%i;at' (i 5n%ocuit' de criterii subiective+ BintegritateC, BautenticitateC, Bindividua%itateC. ? ase!enea inter)retare este o invita*ie direct' %a obscurantis!, ca s' nu !ai )o!eni! de (ar%atanie@ (i dac' (ar%atania )oate i a%ungat' ca o tenta*ie care nu a devenit regu%', nu este 5n nici un ca; )osibi% s' ignor'! obscurantis!u% tot !ai ostentativ )e care te!)era!entu% vita%ist 5% to%erea;' (i chiar 5% 5ncura:ea;'. 3n c%i!atu% inte%ectua% conte!)oran, devine tot !ai di ici% s' te anga:e;i 5ntr&o discu*ie ra*iona%' cu a)o%oge*ii

N.

ra*iona%i(ti. S)re e=e!)%u, dac' cineva se interesea;' de se!ni ica*ia unei %ucr'ri de art' conte!)oran', i se va s)une c' nu are nici o Bse!ni ica*ieC, c' este Bart' )ur'C (i c' nu )oate i dec9t Bsi!*it'C, iar dac' criticu% nu o Bsi!teC 5n !od cores)un;'tor, nu are nici un dre)t s' o co!ente;e. 3ncercarea de a introduce vreun standard critic, ie (i )e ce% !ai e%e!entar (i !ai tehnic, se %ove(te de )reten*ia c' standarde%e vechi nu )ot i a)%icate noii arte, c' acestea sunt BstaticeC, Bdog!aticeC sau )ur (i si!)%u Bde)'(iteC (i c' ast';i arta nu )oate i :udecat' dec9t 5n unc*ie de rea%i;area )ro)rii%or inten*ii unice. Dac' criticu% vede o inten*ie !orbid' sau inu!an' 5n s)ate%e %ucr'rii de art', a)o%oge*ii noii arte vor r's)unde c' aceasta este re %ectarea ide%' a Bs)iritu%ui e)ociiC, sub5n*e%eg9ndu&se c' o!u% res)ectiv este un naiv dac' crede c' arta )oate !ai !u%t dec9t at9t. K%ti!u% argu!ent este, desigur, avoritu% oric'rei avang'r;i de ast';i, ie ea %iterar', i%oso ic' sau Bre%igioas'C. Pentru oa!enii )%ictisi*i de adev'r este su icient c' un %ucru Be=ist'C (i c' este CnouC (i Bca)tivantC. 1cestea sunt, )robabi%, reac*ii de %a sine 5n*e%ese )entru inter)retarea !u%t )rea %itera%' (i uti%itar' a %ibera%is!u%ui (i rea%is!u%ui 5n do!enii )recu! arta (i re%igia care o%osesc un %i!ba: cu totu% di erit de %i!ba:u% )ro;aic a% (tiin*ei (i a aceri%or@ )entru a critica %ibera%is!u% (i rea%is!u% 5n !od e icient, trebuie, bine5n*e%es, s' 5n*e%ege! %i!ba:u% acestora (i s' (ti! ce 5ncearc' s' s)un'. Dar este de ase!enea c%ar c' 5ncearc' s' s)un' ceva+ tot ceea ce ace o!u% are o se!ni ica*ie (i orice artist (i g9nditor serios 5ncearc' s' co!unice ceva )rin o)era sa. Dac' se )roc%a!' c' nu e=ist' nici o se!ni ica*ie sau c' este vorba doar de dorin*a de a e=)ri!a Bs)iritu% e)ociiC sau c' nu e=ist' nici o dorin*' de a co!unica I ei bine, toate acestea re)re;int' (i e%e se!ni ica*ii, (i 5nc' dintre ce%e !ai r'u )revestitoare, )e care criticu% co!)etent %e va observa cu siguran*'. Din ne ericire, dar 5n !od oarte se!ni icativ, sarcina criticii a ost identi icat' ast';i cu aceea a a)o%ogeticii@ ro%u% criticu%ui este considerat 5n genera% !ai degrab' de a e=)%ica !u%*i!i%or neinstruite Bins)ira*iaC u%ti!' a Bgeniu%ui creatorC . 1ceast' Brece)tivitateC )asiv' ia %ocu% inte%igen*ei active, iar Bsuccesu%C I succesu% Bgeniu%uiC 5n e=)ri!area inten*iei sa%e, indi erent de natura acestei inten*ii I ia %ocu% virtuo;it'*ii artistice. Pentru aceste standarde, 0it%er a ost (i e% un o! Bde succesC, )9n' c9nd Bs)iritu% veacu%uiC a de!onstrat c' Bnu avea dre)tateC@ iar avangarda (i Bsi!)ati;an*iiC ei nu au ast';i nici un argu!ent 5!)otriva bo%(evis!u%ui, cu e=ce)*ia ace%uia c', s)re deosebire de na*iona%& socia%is!, care a ost Be=)resionistC (i Bca)tivantC, acesta este abso%ut )ro;aic (i rea%ist. Dar )oate ceea ce eviden*ia;' !ai )ro und conta!inarea u!anis!u%ui de c'tre vita%is! este strania a=io!', ro!antic' (i sce)tic' 5n ace%a(i ti!), c' Biubirea de adev'rC este 'r' s 9r(it, )entru c' nu )oate i niciodat' 5!)%init', c' toat' via*a este o continu' c'utare a ceva )entru care nu e=ist' s)eran*a c' )oate i g'sit, o !i(care continu' care niciodat' nu )oate I (i nu trebuie I s' cunoasc' o)rire. So isticatu% erudit u!anist )oate i oarte e%ocvent 5n descrierea acestui )rinci)iu novator a% erudi*iei (i cercet'rii (tiin*i ice, ca o recunoa(tere a naturii )rovi;orii a 5ntregii cunoa(teri, ca o re %ectare a !in*ii o!ene(ti care nu )oate i niciodat' satis 'cut' (i care !ani est' o curio;itate )er!anent', sau ca o )arte a unui !isterios )roces de Bevo%u*ieC sau B)rogresC@ dar se!ni ica*ia acestei atitudini este c%ar'. Este u%ti!a 5ncercare a o!u%ui care nu !ai crede 5n 1dev'ru% reve%at de a ascunde a)tu% c' a abandonat adev'ru% 5n s)ate%e unei nobi%e retorici (i, 5nc' !ai categoric, este 5n ace%a(i ti!) e=a%tarea unei curio;it'*i !eschine 5n %ocu% )e care a%t'dat' 5% ocu)a iubirea genuin' de adev'r. Din acest )unct de vedere, este c9t se )oate de adev'rat s' a ir!'! c' aceast' curio;itate, 5ntoc!ai )recu! cores)ondentu% ei,

/0

concu)iscen*a, nu se s 9r(e(te niciodat' (i nu este niciodat' satis 'cut'@ dar o!u% a ost creat )entru ceva !ai 5na%t dec9t asta. 1 ost creat )entru a se ridica, dinco%o de curio;itate (i )%'cere, %a iubire (i )entru ca )rin iubire s' ating' adev'ru%. 1cesta este un adev'r e%e!entar a% naturii u!ane (i necesit', )robabi%, o anu!it' si!)%itate )entru a&% sesi;a. Su)er icia%itatea inte%ectua%' a u!anis!u%ui conte!)oran este %a e% de de)arte de si!)%itate )e c9t e de de)arte de adev'r. 1trac*ia e=ercitat' de vita%is! este, a(a cu! a! sugerat de:a, c9t se )oate de e=)%icabi%' din )unct de vedere )siho%ogic. 8redin*a !oart' a %ibera%is!u%ui (i rea%is!u%ui nu&i )oate satis ace dec9t )e oa!enii cei !ai obtu;i (i !ai )u*in rece)tivi. Mai 5nt9i e%e!ente%e e=tre!e I arti(tii, revo%u*ionarii, !u%*i!i%e de;r'd'cinate I (i a)oi, unu% c9te unu%, gardienii u!ani(ti ai Bcivi%i;a*ieiC (i, 5n ce%e din ur!', e%e!ente%e ce% !ai res)ectabi%e (i conservatoare a%e societ'*ii, 5nce) s' !ani este o ne%ini(te interioar' care 5i conduce 5n c'utarea a ceva BnouC (i Bca)tivantC, dar ni!eni nu (tie e=act a ce anu!e. Pro e*ii nihi%i(ti, care %a 5nce)ut au ost rece)ta*i cu un dis)re* genera%, a:ung %a !od' )e !'sur' ce oa!enii %e 5!)'rt'(esc ne%ini(tea (i )revestiri%e su!bre@ sunt integra*i tre)tat 5n )anteonu% u!anist (i sunt c'uta*i )entru intui*ii%e (i reve%a*ii%e care 5i vor scoate )e oa!eni din de(ertu% ster) 5n care i&a condus rea%is!u%. Dinco%o de sen;a*iona%is!u% (i ec%ectis!u% trivia% care caracteri;ea;' tendin*a conte!)oran' c'tre B!isticis!C (i Bva%ori s)iritua%eC, e=ist' o oa!e )ro und' du)' ceva !ai substan*ia% dec9t au o erit sau )ot o eri %ibera%is!u% (i rea%is!u%, o oa!e )e care variet'*i%e de vita%is! nu o )ot dec9t e=cita, dar niciodat' satis ace. ?a!enii >&au res)ins )e 4iu% %ui Du!ne;eu 8are, )er!anent, dore(te s' Se s'%'(%uiasc' 5n oa!eni (i s' %e aduc' !9ntuirea@ cu! 5ns' acest vid %'sat 5n ini!i%e %or de re u;u% %ui Du!ne;eu este de nesu)ortat, ace(tia a%earg' %a nebuni (i %a !agicieni, %a a%(i )ro e*i (i %a so i(ti re%igio(i, )entru un cuv9nt a% vie*ii. Dar acest cuv9nt, dat 5n grab', devine )ra (i )u%bere 5n guri%e %or c9nd 5ncearc' s'&% re)ete. #ea%is!u%, 5n aceast' )asiune )entru adev'r, distruge adev'ru%@ %a e%, vita%is!u%, 5n aceast' c'utare dis)erat' a vie*ii, !iroase a !oarte. <ita%is!u% u%ti!u%ui seco% a re)re;entat un si!)to! incon undabi% a% )%ictisu%ui a*' de %u!e, iar )ro e*ii acestuia au constituit o !ani estare !u%t !ai c%ar' a s 9r(itu%ui Euro)ei cre(tine dec9t oricare dintre i%oso ii %ibera%is!u%ui (i rea%is!u%ui de uncte )e care %e&au atacat. <ita%is!u% nu este )rodusu% B)ros)e*i!iiC, a% Bvie*iiC (i a% Bi!ediatu%uiC )e care ade)*ii acestuia %e&au c'utat cu dis)erare (toc!ai )entru c' %e %i)seau", ci a% coru)*iei (i a% necredin*ei care re)re;int' u%ti!a a;' a acestei civi%i;a*ii !uribunde )e care vita%i(tii o ur'sc. $u este nevoie s' ii )arti;anu% %ibera%is!u%ui sau rea%is!u%ui a*' de care a reac*ionat vita%is!u% )entru a vedea c' acest curent a Bsu)ra&reac*ionatC, c' antidotu% %ui %a o boa%' incontestabi%' nu a re)re;entat dec9t o in:ectare !ai )uternic' a ace%uia(i !icrob nihi%ist care a )rovocat aceast' boa%'. Du)' vita%is! nu !ai )oate ur!a dec9t un stadiu u%ti!, de initiv, un stadiu 5n care nihi%is!u% 5nsu(i va dis)'rea+ nihi%is!u% distrugerii. /. $ihi%is!u% distrugerii 1ici g'si! 5n ce%e din ur!' un nihi%is! a)roa)e B)urC, o urie 5!)otriva crea*iei (i a civi%i;a*iei care nu se va ca%!a )9n' nu %e va reduce %a ine=isten*'. $ihi%is!u% distrugerii, ca nici o a%t' or!' de nihi%is!, este unic )entru e)oca !odern'. 1 e=istat (i 5nainte tendin*a distrugerii )e ca%e %arg', au e=istat (i 5nainte oa!eni care s&au g%ori icat 5n distrugere@ dar niciodat' nu au e=istat un )%an (i o doctrin' a distrugerii ca 5n vre!uri%e

/-

noastre, niciodat' 5nainte !intea u!an' nu s&a contorsionat )e sine )entru a g'si o a)o%ogie %ucr'rii ce%ei !ai evidente a %ui Satan (i )entru a stabi%i un )rogra! de rea%i;are a acesteia. 8hiar (i %a nihi%i(tii !ai !odera*i au e=istat a%u;ii %a evanghe%ia distrugerii. #ea%istu% 2a;arov )utea a ir!a c' Bnu e=ist' nici o institu*ie a societ'*ii noastre care s' nu )oat' i distrus'C . B8ine vrea s' ie creativC, s)une $iet;sche, Btrebuie !ai 5nt9i s' distrug' (i s' doboare va%ori%e acce)tate.C Mani estu% uturi(ti%or I care erau )robabi% %a e% de a)roa)e de nihi%is!u% )ur ca (i vita%is!u% I g%ori ica r';boiu% (i Bar!a distrug'toare a anarhistu%uiC. Distrugerea <echii ?rdini (i abo%irea adev'ru%ui abso%ut au re)re;entat *e%uri%e acce)tate de cei !ai !u%*i rea%i(ti (i vita%i(ti. >a nihi%i(tii )uri, totu(i, ceea ce )entru a%*ii nu era dec9t un )ro%og a devenit un sco) 5n sine. $iet;sche )roc%a!a )rinci)iu% unda!enta% a% oric'rui ti) de nihi%is! (i a)o%ogia s)ecia%' a nihi%is!u%ui distrugerii, 5n ra;a+ B$u e=ist' adev'r, totu% este )er!isC @ dar consecin*e%e e=tre!e a%e acestei a=io!e au ost de:a 5!)%inite 5nainte de e%. Ma= Stirner (%a care ne vo! !ai re eri 5n ca)ito%u% ur!'tor" a dec%arat r';boi oric'rui standard (i oric'rui )rinci)iu, )roc%a!9ndu&(i )ro)riu% ego 5!)otriva %u!ii (i hohotind triu! a% deasu)ra B!or!9ntu%ui u!anit'*iiC I )entru !o!ent, doar 5n teorie. Serghei $eceaev a trans)us at9t de des'v9r(it 5n )ractic' aceast' teorie, 5nc9t )9n' ast';i )are crea*ia unui !it, dac' nu a unui de!on din ad9ncuri%e iadu%ui, duc9nd o via*' de o cru;i!e (i de o a!ora%itate cu totu% %i)sit' de )rinci)ii sub )rete=tu% e icien*ei acesteia )entru cau;a #evo%u*iei. E% a constituit sursa de ins)ira*ie a )ersona:u%ui Piotr <erkovenski din De!onii %ui Dostoievski, un ro!an at9t de str'%ucit 5n descrierea !enta%it'*ii nihi%iste e=tre!e (cartea este, de a%t e%, )%in' cu ase!enea re)re;entan*i ai !enta%it'*ii nihi%iste", 5nc9t devine abso%ut neverosi!i% )entru oricine nu a cunoscut )ersona%, ca Dostoievski 5nsu(i, ascina*ia nihi%is!u%ui. Mihai% 2akunin, care a c';ut o vre!e sub vra:a %ui $eceaev, nu!ai )entru a desco)eri c' )ractica consecvent' a nihi%is!u%ui era tota% di erit' de e=)unerea %ui teoretic', a scris sub in %uen*a acestuia un B8atehis! revo%u*ionarC care se constituie 5ntr&o a)o%ogie de)ri!ant' a neceais!u%ui, )roc%a!9nd c' B!isiunea noastr' este distrugerea teribi%', tota%', ne!i%oas' (i universa%'C. 1cest senti!ent este )rea ti)ic %ui 2akunin )entru a i e=)%icat doar )rin aceast' ascina*ie de !o!ent. E% (i&a 5ncheiat B#eaction in Her!anyC, scris' 5nainte de na(terea %ui $eceaev, cu ai!osu% 5nde!n+ BS' ne )une! 5ncrederea 5n s)iritu% etern care distruge (i anihi%ea;' )entru si!)%u% a)t c' aceasta este sursa etern' (i cu ne)utin*' de g'sit a oric'rei or!e de via*'. Pati!a distrugerii este (i ea o )ati!' creatoareXC 1ici vita%is!u% se une(te cu dorin*a de a distruge+ dar distrugerea este cea care triu! ' 5n ina%. 3ntrebat ce ar ace dac' noua ordine a visuri%or sa%e ar deveni rea%itate, a r's)uns sincer+ B1tunci ar trebui s' 5nce) s' d'r9! din nou tot ceea ce construise!.C 3n s)iritu% %ui $eceaev (i a% B8atehis!u%ui #evo%u*ionarC, asasinii nihi%i(ti (nu!i*i %a vre!ea res)ectiv' Banarhi(tiC, 5ns' noi a! ado)tat 5n aceast' carte se!ni ica*ia !ai obiectiv' a cuv9ntu%ui", cu a %or B)ro)agand' a ac*iuniiC, au terori;at c%ase%e conduc'toare I (i nu nu!ai )e e%e I din Euro)a (i 5n s)ecia% din #usia de&a %ungu% u%ti!u%ui s ert a% seco%u%ui JLJ. 3n ace%a(i s)irit, >enin (care 5% ad!ira enor! )e $eceaev" a ado)tat )uterea ne!i%oas' (i a 5nce)ut )ri!u% e=)eri!ent euro)ean de succes a% unei )o%itici cu totu% %i)site de )rinci)ii. Pasiunea )entru vio%en*', des)'r*it' de #evo%u*ia care o e=)%ica 5n !od ra*iona%, a 5!)ins Euro)a 5n )ri!u% din r';boaie%e ei nihi%iste, ce% din -.-/, (i 5n ace%a(i ti!), 5ntr&un a%t do!eniu, anun*at de arta dadaist'+ B!'tura*i totu%C, Bs' nu !ai

/2

r'!9n' ni!ic din ni!ic, ni!ic, ni!ic, ni!icC. L&a r'!as totu(i %ui 0it%er s' arate c9t se )oate de e=)%icit natura (i ina%it'*i%e unei )ure B#evo%u*ii a nihi%is!u%uiC, o revo%u*ie 5n ')tuit' 5n virtutea ace%ora(i a%ternative nihi%iste a%e Ue%t!acht oder $iedergang+ cucerirea %u!ii sau ruin' tota%'@ o revo%u*ie a% c'rei Yhrer a )utut s' :ubi%e;e (5nc' 5nainte de a a:unge %a )utere", a(a cu! ar i :ubi%at Stirner, c' B)oate vo! i distru(i, dar dac' se va 5nt9!)%a a(a, vo! t9r5 du)' noi o %u!e 5ntreag' I o %u!e 5n %'c'riC . 1se!enea eno!ene sunt, desigur, e=tre!e, dar trebuie v';ute dintr&o )ers)ectiv' adecvat'. Doar oarte )u*ini au ost ca)abi%i de un ase!enea nihi%is! )ur (i s&ar )utea argu!enta cu u(urin*' c' ace(tia nu a)ar*in curentu%ui )rinci)a% a% istoriei !oderne, ci unuia %atera%@ iar nihi%i(tii !ai )u*in e=tre!i(ti 5i conda!n'. 8u toate acestea, e=e!)%u% %or a ost dintre ce%e !ai gr'itoare (i ar i o gre(ea%' s' res)inge! acest e=e!)%u ca )e o si!)%' e=agerare sau )arodie. <o! vedea c' distrugerea este un e%e!ent indis)ensabi% 5n )rogra!u% nihi%ist (i, !ai !u%t dec9t at9t, este e=)resia cea !ai )u*in echivoc' a ador'rii $i!icu%ui care st' 5n centru% Bteo%ogieiC nihi%iste. $ihi%is!u% distrugerii nu este o e=agerare, ci este !ai degrab' rea%i;area ce%ui !ai )ro und sco) a% nihi%is!u%ui. Este nihi%is!u% care (i&a asu!at or!a cea !ai teribi%', dar (i cea !ai autentic'@ 5n aceasta, a*a $i!icu%ui 5(i d' :os !'(ti%e (i st' desco)erit 5n toat' go%iciunea sa. P'rinte%e Loan de Rronstadt, acest o! s 9nt a% %ui Du!ne;eu, a ase!'nat su %etu% o!u%ui cu un ochi, care, 5!bo%n'vit de )'cat, este inca)abi% s' vad' soare%e s)iritua%. 1ceea(i ase!'nare )oate servi )entru a trasa evo%u*ia bo%ii nihi%iste, care nu este a%tceva dec9t o e%aborat' !asc' a )'catu%ui. ?chiu% s)iritua% a% naturii u!ane c';ute nu !ai are )reci;ie, a(a cu! (tie orice cre(tin ortodo=@ 5n aceast' via*' nu )ute! vedea dec9t nedes%u(it (i ave! nevoie de credin*' (i de haru% %ui Du!ne;eu )entru a se 5n ')tui t'!'duirea )rin care vo! deveni ca)abi%i, 5n via*a viitoare, s' vede! cu c%aritate. Pri!u% stadiu a% nihi%is!u%ui a a)'rut din eroarea de a considera ochiu% nostru bo%nav dre)t unu% s'n'tos (i de a con unda )ers)ectiva deteriorat' a acestuia cu vederea %u!ii rea%e, renun*9nd %a doctoru% su %etu%ui, 2iserica, de a%e c'rei servicii o!u% Bs'n'tosC nu are nevoie. 3n a doua eta)', rea%is!u%, boa%a 5nce)e s' evo%ue;e, ne!ai iind tratat' de !edicu% )otrivit@ )ers)ectiva se 5ngustea;'@ obiecte%e a %ate %a distan*', de:a destu% de obscure 5n starea Bnatura%'C a )ers)ectivei deteriorate, devin invi;ibi%e@ nu!ai obiecte%e ce%e !ai a)ro)iate sunt v';ute 5n !od c%ar, iar )acientu% devine convins c' nu e=ist' a%te%e. 3n a% trei%ea stadiu, vita%is!u%, in ec*ia conduce %a in %a!are@ chiar (i obiecte%e ce%e !ai a)ro)iate devin vagi (i de or!ate (i a)ar ha%ucina*ii. 3n a% )atru%ea stadiu, nihi%is!u% distrugerii, ur!ea;' orbirea (i boa%a se r's)9nde(te 5n restu% tru)u%ui, )rovoc9nd agonie, convu%sii (i !oarte. LLL Teo%ogia (i s)iritu% nihi%is!u%ui -. #';vr'tirea+ r';boiu% 5!)otriva %ui Du!ne;eu

8ercetarea noastr' s&a concentrat )9n' acu! asu)ra de ini*iei (i descrierii@ dac' (i&a 5nde)%init sco)u%, a identi icat !enta%itatea nihi%ist' (i a o erit o oarecare idee des)re origini%e (i e=tinderea acesteia. Toate acestea nu au re)re;entat totu(i dec9t unda!entu% necesar )entru !isiunea )e care !i&a! )ro)us&o (i de care !' voi ocu)a 5n continuare+ ana%i;a se!ni ica*iei !ai ad9nci a nihi%is!u%ui. 1na%i;a de )9n' acu! a ost istoric',

/N

)siho%ogic', i%oso ic'@ dar #evo%u*ia, a(a cu! a! v';ut 5n u%ti!u% ca)ito% , are o ba;' teo%ogic' (i s)iritua%', chiar dac' Bteo%ogiaC ei este una r'sturnat', iar Bs)iritua%itateaC ei este satanic'. 8re(tinu% ortodo= are 5n #evo%u*ie un ina!ic teribi% (i 5nc' unu% 5!)otriva c'ruia trebuie s' %u)te cinstit (i categoric cu ce%e !ai bune ar!e )e care %e are %a dis)o;i*ie. 1 sosit vre!ea s' atac'! doctrina nihi%ist' de %a r'd'cin'@ s' ana%i;'! surse%e ei teo%ogice, r'd'cini%e ei s)iritua%e, )rogra!u% ei unda!enta% (i ro%u% )e care 5% :oac' 5n teo%ogia (i istoria cre(tin'. Doctrina nihi%ist' nu este e=)%icit' %a cei !ai !u%*i nihi%i(ti@ (i dac' )9n' 5n acest )unct ana%i;a noastr' a ost de a scoate 5n eviden*' i!)%ica*ii%e care nu erau totdeauna evidente (i uneori nici nu useser' avute 5n vedere de nihi%i(tii 5n(i(i, 5ncerc'! aici s' deduce! o doctrin' coerent' din %iteratura (i eno!ene%e nihi%is!u%ui, ceea ce va )'rea !u%tora un de!ers care generea;' conc%u;ii (i !ai nesatis 'c'toare. 3n !isiunea noastr' ne&au ost de un enor! a:utor nihi%i(ti siste!atici )recu! $iet;sche, care e=)ri!' 'r' echivoc ceea ce a%*ii doar sugerea;' sau 5ncearc' s' !asche;e (i de c'tre observatori )'trun;'tori ai !enta%it'*ii nihi%iste, )recu! Dostoievski, a%e c'rui intui*ii %ovesc chiar 5n ini!a nihi%is!u%ui (i 5i dau %a o )arte !'(ti%e. $i!eni nu a e=)ri!at !ai c%ar Breve%a*iaC nihi%ist' dec9t $iet;sche. 1! %uat cuno(tin*' de:a cu aceast' Breve%a*ieC 5n or!a ei i%oso ic' )rin a ir!a*ia Bnu e=ist' adev'rC. 1%ternativa acesteia, o e=)resie !ai e=)%icit teo%ogic' a %ui $iet;sche, este 5n !od se!ni icativ te!a constant' a B)ro etu%uiC ins)irat, Warathustra@ 5ns' )ri!a or!' a acestei Breve%a*iiC o constituie dec%ara*ia Becstatic'C a unui nebun+ BDu!ne;eu a !uritC . 1ceste cuvinte e=)ri!' un anu!it adev'r+ de bun' sea!', nu unu% care s' *in' de natura %ucruri%or, ci un adev'r re eritor %a starea o!u%ui !odern@ este o 5ncercare ictiv' de a descrie un a)t )e care 5n !od sigur nici un cre(tin nu 5% va nega. Du!ne;eu este !ort 5n ini!a o!u%ui !odern+ asta 5nsea!n' B!oartea %ui Du!ne;euC (i este adev'rat )entru ateii (i satani(tii care :ubi%ea;' din aceast' )ricin', a(a cu! se 5nt9!)%' cu !u%*i!i%e 'r' )reten*ii de erudi*ie %a care si!*u% rea%it'*ii s)iritua%e a dis)'rut )ur (i si!)%u. ?!u% a )ierdut credin*a 5n Du!ne;eu (i 5n 1dev'ru% Du!ne;eiesc care a%t'dat' 5% sus*inea@ %a $iet;sche, %e)'darea %u!ii de Du!ne;eu, care caracteri;ea;' %u!ea !odern' 5nc' de %a 5nce)uturi%e ei, devine con(tient' de sine (i g'se(te cuvinte s' se e=)ri!e. BDu!ne;eu a !uritC, cu a%te cuvinte, Bne&a! )ierdut credin*a 5n Du!ne;euC@ Bnu e=ist' adev'rC, cu a%te cuvinte Ba! 5nce)ut s' ne 5ndoi! de tot ce este divin (i abso%utC. Dar !ai ad9nc dec9t a)tu% subiectiv )e care 5% e=)ri!' Breve%a*iaC nihi%ist' se a %' totu(i o voin*' (i un )%an care !erg !u%t !ai de)arte dec9t si!)%a acce)tare a B a)tu%uiC 5n sine. Warathustra este un B)ro etC@ cuvinte%e sa%e sunt 5ndre)tate 5n !od c%ar 5!)otriva #eve%a*iei cre(tine. Ei 5ntr&adev'r, )entru cei care acce)t' noua Breve%a*ieC I s)re e=e!)%u, )entru cei care o si!t ca )e )ro)ria !'rturisire de credin*' sau tr'iesc 5n s)iritu% ei I se deschide un univers s)iritua% abso%ut nou, 5n care Du!ne;eu nu !ai e=ist', 5n care 5nc' (i !ai se!ni icativ, oa!enii nu doresc ca Du!ne;eu s' e=iste. B$ebunu%C %ui $iet;sche (tie c' oa!enii >&au BucisC )e Du!ne;eu, c' au ucis )ro)ria %or credin*'. De aceea este categoric gre(it s'&% consideri )e nihi%istu% !odern, sub orice 5n '*i(are ar a)'rea, dre)t BagnosticC. BMoartea %ui Du!ne;euC nu s&a )etrecut ca un soi de catastro ' cos!ic', ci !ai degrab' a ost dorit' 5n !od activ de acesta I nu 5n !od direct, bine5n*e%es, ci )rin si!)%u% a)t c' a )re erat a%tceva dec9t )e Du!ne;eu% ce% adev'rat. $ici nihi%istu% nu este 5n !od rea% ateu. Este 5ndoie%nic c' un eno!en ca Bateis!u%C

//

e=ist' 5ntr&adev'r, )entru c' ni!eni nu&> neag' )e Du!ne;eu% ce% adev'rat dec9t )entru a se dedica s%u:irii unui a%s du!ne;eu@ ateis!u% )oate i asu!at de c'tre i%oso (de(i aceasta este, ire(te, o i%oso ie )roast'", dar nu )oate i asu!at de un o! integru. 1narhistu% Proudhon (a c'rui doctrin' o vo! ana%i;a 5n ca)ito%u% ur!'tor" 5n*e%ege su icient de c%ar acest %ucru (i se dec%ar' nu ateist, (i BantiteistC @ B#evo%u*ia nu este atee, 5n sensu% strict a% cuv9ntu%ui. (D" $u neag' abso%utu%, ci 5% e%i!in' (D"C . BPri!a datorie a o!u%ui, )e !'sur' ce devine inte%igent (i %iber, este s'&> a%unge )er!anent )e Du!ne;eu din !intea (i din con(tiin*a %ui. Pentru c' Du!ne;eu, dac' e=ist', este 5n !od esen*ia% osti% naturii noastre. (D" ?rice )as )e care 5% ace! 5nainte este o victorie )rin care ni!ici! divinitateaC . K!anitatea trebuie deter!inat' s' vad' c' BDu!ne;eu, dac' e=ist' un Du!ne;eu, este du(!anu% eiC . 1%bert 8a!us )ro)ov'duie(te ace%a(i %ucru atunci c9nd ridic' Br';vr'tireaC ((i nu Bnecredin*aC" %a rangu% de )ri! )rinci)iu. 2akunin, de ase!enea, nu s&a !u%*u!it s' Bco!bat'C e=isten*a %ui Du!ne;eu@ BDac' Du!ne;eu e=ist' cu adev'ratC, credea e%, Bar i necesar s'&> des iin*'!C . 3nc' (i !ai e icient, Bateis!u%C bo%(evic a% seco%u%ui nostru a ost 5n !od evident un r';boi dus )entru uciderea %ui Du!ne;eu (i )entru ni!icirea tuturor %ucr'ri%or Sa%e. $ihi%is!u% revo%u*ionar se !ani est' 5n !od de initiv (i e=)%icit 5!)otriva %ui Du!ne;eu@ iar nihi%is!u% i%oso ic (i e=isten*ia%ist I un eno!en nu totdeauna c%ar I este 5n aceea(i !'sur' BantiteistC )rin a ir!a*ia c' de acu! 5nainte via*a !odern' trebuie s' continue 'r' Du!ne;eu. 1r!ata du(!ani%or %ui Du!ne;eu este recrutat' at9t dintre cei care 5(i acce)t' )asiv )o;i*ia de ariergard', c9t (i dintre cei c9*iva entu;ia(ti care ocu)' r9nduri%e din a*'. Mai i!)ortant este s' observ'! a)tu% c' r9nduri%e antiteis!u%ui nu sunt 5nt'rite doar de BateiiC activi sau )asivi, ci (i de !u%*i dintre cei care se consider' Bre%igio(iC (i ador' un oarecare Bdu!ne;euC. #obes)ierre a 5nte!eiat un cu%t a% B4iin*ei Su)re!eC, 0it%er a recunoscut e=isten*a Bunei or*e su)re!eC, a unui Bdu!ne;eu din %'untru% oa!eni%orC (i toate or!e%e de vita%is! nihi%ist )re;int' un du!ne;eu ase!'n'tor ce%ui a% %ui 0it%er. #';boiu% 5!)otriva %ui Du!ne;eu recurge %a o varietate de stratage!e, inc%usiv %a o%osirea nu!e%ui %ui Du!ne;eu (i chiar a %ui 0ristos. Dar ie c' este 5n !od e=)%icit BateuC sau BagnosticC, ie c' ia or!a ador'rii unui anu!e Bdu!ne;eu nouC, nihi%is!u% se 5nte!eia;' )e dec%ara*ia de r';boi 5!)otriva %ui Du!ne;eu. 1teis!u% or!a% este i%oso ia unui nebun (dac' ne )ute! )er!ite s'&% )ara ra;'! )e )sa%!ist" @ dar antiteis!u% este o boa%' !ai )ro und'. Din )unct de vedere or!a%, %iteratura antiteis!u%ui este, 5n !od cert, %a e% de )%in' de inconsecven*e (i contradic*ii ca (i %iteratura atee@ dar aco%o unde u%ti!a gre(e(te din )ricina unei naivit'*i co)i%'re(ti ((i )9n' (i savantu% ce% !ai so isticat 5n do!eniu% s'u )oate s' r'!9n' %a nive%u% unui co)i% 5n teo%ogie (i 5n via*a s)iritua%'" (i din )ricina unei evidente %i)se de sensibi%itate a*' de rea%it'*i%e s)iritua%e, )ri!a 5(i datorea;' denatur'ri%e unei )ati!i !ai ad9nc 5nr'd'cinate care, recunosc9nd aceste rea%it'*i, vrea s' %e distrug'. 1rgu!ente%e !eschine a%e %ui 2ertrand #usse% (cu toate c' ateis!u% s'u este, %a ur!a ur!ei, o or!' de antiteis!" sunt aci% e=)%icate (i co!b'tute (i nu )re;int' nici un )erico% )entru BsecuritateaC credin*ei@ dar atacu% )ro und (i hot'r9t este de cu totu% a%t' natur', )entru c' nu s&a n'scut dintr&o so istic' ane!ic', ci dintr&o ervoare incandescent'. 1ici trebuie s' 5n runt'! '*i( un a)t %a care a! !ai 'cut a%u;ie, dar )e care nu %&a! ana%i;at 5n tota%itate )9n' acu!+ nihi%is!u% este 5nsu %e*it de o credin*' %a e% de )uternic' )e aceast' ca%e, (i %a e% de s)iritua%' %a origine, ca (i credin*a cre(tin' )e care 5ncearc' s' o distrug' (i s' o 5n%ocuiasc'@ succesu%, ca (i e=ager'ri%e acesteia, nu sunt e=)%icabi%e 5n

/A

a%t !od. Du)' cu! a! v';ut, credin*a cre(tin' re)re;int' conte=tu% s)iritua% 5n care 5ntreb'ri%e re eritoare %a Du!ne;eu, 1dev'r (i autoritate ca)'t' sens (i ins)ir' consi!*'!9nt. 8redin*a nihi%ist' este 5n !od si!i%ar un conte=t, un duh di erit care sus*ine (i con er' sens (i )utere doctrinei nihi%iste. Succesu% nihi%is!u%ui 5n vre!ea noastr' a de)ins de r's)9ndirea acestui duh (i a ost !'surat )rin aceasta@ argu!ente%e sa%e sunt conving'toare nu 5n !'sura 5n care sunt adev'rate, ci 5n !'sura 5n care i&a )reg'tit )e oa!eni s' %e acce)te. 8are este, )rin ur!are, natura credin*ei nihi%isteO Este o)usu% )er ect a% credin*ei cre(tine (i de aceea nu este adecvat s' o nu!i! Bcredin*'C. 1co%o unde credin*a cre(tin' este )%in' de bucurie, sigur', senin', iubitoare, s!erit', r'bd'toare, su)un9ndu&se 5n toate voin*ei %ui Du!ne;eu, cores)ondentu% ei nihi%ist este )%in de 5ndoia%', de sus)iciune, de;gust, invidie, ge%o;ie, orgo%iu, ner'bdare, r';vr'tire, b%as e!ie I una sau !ai !u%te dintre aceste ca%it'*i )redo!in' 5n orice )ersona%itate. Este o atitudine de ne!u%*u!ire a*' de sine 5nsu(i, a*' de %u!e, de societate (i de Du!ne;eu@ aceast' atitudine nu cunoa(te dec9t un %ucru+ c' nu va acce)ta %ucruri%e a(a cu! sunt, ci 5(i dedic' toate energii%e, ie )entru a %e schi!ba, ie )entru a ugi de e%e. 1titudinea nihi%ist' a ost descris' de 2akunin dre)t Bsenti!entu% r';vr'tirii, orgo%iu% satanic, care re u;' cu dis)re* su)unerea a*' de orice e% de autoritate, ie ea de origine divin' sau u!an'C . #';vr'tirea nihi%ist', ca (i credin*a cre(tin', este o atitudine s)iritua%' u%ti!' (i ireductibi%', a %9ndu&(i sursa (i )uterea 5n sine 5ns'(i I (i, desigur, 5n autoru% su)ranatura% a% r';vr'tirii. $u vo! 5n*e%ege niciodat' natura (i succesu% nihi%is!u%ui sau e=isten*' re)re;entan*i%or s'i siste!atici, )recu! >enin sau 0it%er, dac' vo! c'uta sursa acestora 5n a%t' )arte dec9t 5n voin*a unda!enta% satanic' de negare (i de r';vr'tire. 8ei !ai !u%*i nihi%i(ti 5n*e%eg, ire(te, aceast' voin*' ca )e ceva )o;itiv, sursa Binde)enden*eiC (i a B%ibert'*iiC@ dar %i!ba:u% )rin care oa!eni ca 2akunin socotesc necesar s' se e=)ri!e tr'dea;', )entru oricine este )reg'tit s' %e ia 5n serios, originea !ai )ro und' a acestor cuvinte. #e u;u% nihi%ist a% credin*ei (i a% institu*ii%or cre(tine este, )rin ur!are, re;u%tatu% nu at9t a% )ierderii credin*ei 5n e%e (i 5n originea %or divin' (de(i, nee=ist9nd un nihi%is! )ur, acest sce)ticis! este de ase!enea )re;ent", c9t !ai degrab' o r';vr'tire 5!)otriva autorit'*ii )e care acestea o re)re;int' (i a su)unerii )e care o )oruncesc. >iteratura u!anis!u%ui, socia%is!u%ui (i anarhis!u%ui seco%u%ui a% JLJ are dre)t te!' constant' non servia!+ Du!ne;eu Tat'%, 5!)reun' cu toate institu*ii%e (i s%u:itorii S'i, trebuie dat :os (i ni!icit, iar o!u% triu! 'tor trebuie s' se urce )e tronu% S'u )entru a&(i conduce singur destinu%. 1ceast' %iteratur', !ediocr' din )unct de vedere inte%ectua%, 5(i datorea;' )uterea (i in %uen*a continu' indign'rii B:usti icateC 5!)otriva Bnedre)t'*i%orC (i BtiranieiC Tat'%ui (i re)re;entan*i%or S'i@ adic' )ati!ii (i nu adev'ru%ui. 1ceast' r';vr'tire, aceast' !esianic' ervoare care 5i 5nsu %e*e(te )e cei !ai !ari revo%u*ionari, iind o credin*' r'sturnat', este !ai )u*in )reocu)at' s' de!o%e;e unda!entu% i%oso ic (i teo%ogic a% <echii ?rdini (aceast' sarcin' )oate i %'sat' 5n gri:a su %ete%or !ai )u*in ;e%oase", c9t s' distrug' credin*a riva%' care d' via*' acestei ordini. Doctrine%e (i institu*ii%e )ot i Breinter)retateC, go%ite de con*inutu% %or cre(tin (i u!)%ute cu un nou con*inut, nihi%ist@ dar credin*a cre(tin', su %etu% acestor doctrine (i institu*ii (i singura ca)abi%' s' discerne aceast' Breinter)retareC (i s' i se o)un' e ectiv, trebuie co!)%et distrus' 5nainte de a )utea i ea 5ns'(i Breinter)retat'C. 1ceasta este o necesitate

/7

)ractic' 5n vederea triu! u%ui nihi%is!u%ui@ !ai !u%t 5nc', este o necesitate )siho%ogic' (i chiar s)iritua%', )entru c' r';vr'tirea nihi%ist' 5n*e%ege 5n !od vag c' adev'ru% se a %' 5n credin*a cre(tin', iar ge%o;ia nihi%ist' (i con(tiin*a 5nc'rcat' a acesteia nu&(i va g'si %ini(tea )9n' c9nd abo%irea tota%' a credin*ei nu&(i va i :usti icat )o;i*ia (i nu&(i va i BdoveditC adev'ru%. >a o scar' !ai !ic', aceasta este )siho%ogia a)ostatu%ui cre(tin@ %a scar' !are, este )siho%ogia bo%(evis!u%ui. 8a!)ania siste!atic' a bo%(evis!u%ui de a de;r'd'cina credin*a cre(tin', chiar dac' 5n !od evident aceasta a 5ncetat de a !ai re)re;enta un )erico% )entru stabi%itatea statu%ui ateu, nu are nici o e=)%ica*ie ra*iona%'@ ace )arte !ai degrab' dintr&un r';boi ne5ndur'tor )entru distrugerea singurei or*e ca)abi%e s' stea 5!)otriva bo%(evis!u%ui (i s'&% Bde!a(teC. $ihi%is!u% este un e(ec at9ta ti!) c9t adev'rata credin*' cre(tin' se )'strea;' )9n' (i 5ntr&o singur' )ersoan'@ )entru c' acea )ersoan' va i un e=e!)%u viu a% 1dev'ru%ui 8are va ar'ta de(ert'ciunea tuturor rea%i;'ri%or i!)resionante din aceast' %u!e, de care este ca)abi% nihi%is!u%, (i va co!bate )rin )ersoana sa toate argu!ente%e 5!)otriva %ui Du!ne;eu (i a 3!)'r'*iei 8eruri%or. Mintea u!an' este %e=ibi%' (i )oate i 'cut' s' cread' orice %ucru c'tre care 5nc%in' voin*a sa. 3ntr&o at!os er' )'truns' de ervoarea nihi%ist', a(a cu! e=ist' 5n Kniunea Sovietic', nici ce% !ai s'n'tos argu!ent nu )oate ace ni!ic )entru a tre;i credin*a 5n Du!ne;eu, 5n ne!urire, 5n 1dev'r@ dar un o! cu credin*', chiar 5n aceast' at!os er', )oate vorbi ini!ii o!u%ui (i )oate ar'ta, )rin e=e!)%u% s'u, c' ceea ce este i!)osibi% %u!ii (i ce%or !ai bune inten*ii u!ane este )osibi% %ui Du!ne;eu (i credin*ei. #';vr'tirea nihi%ist' este un r';boi 5!)otriva %ui Du!ne;eu (i 5!)otriva 1dev'ru%ui@ dar )u*ini nihi%i(ti sunt de)%in con(tien*i de acest %ucru. $ihi%is!u% teo%ogic (i i%oso ic e=)%icit este re;ervat doar c9torva su %ete@ )entru cei !ai !u%*i, r';vr'tirea nihi%ist' ia or!a i!ediat' a unui r';boi 5!)otriva autorit'*ii. Mu%*i dintre cei care !ani est' atitudini a!bigue a*' de Du!ne;eu (i de 1dev'r 5(i tr'dea;' 5n !od evident nihi%is!u% 5n atitudinea %or a*' de I du)' cu! s)unea 2akunin I B)rinci)iu% b%este!at (i ata% a% autorit'*iiC . B#eve%a*iaC nihi%ist' dec%ar' ast e%, 5nainte de toate, anihi%area autorit'*ii. Knii a)o%oge*i *in oarte !u%t s' !en*ione;e Bcoru)*iaC, Babu;uri%eC (i Bnedre)t'*i%eC din <echea ?rdine ca :usti icare )entru r';vr'tirea 5!)otriva acesteia@ dar ase!enea %ucruri I a c'ror e=isten*' ni!eni nu o )oate nega I au re)re;entat adesea )rete=tu% i;bucniri%or nihi%iste, dar niciodat' cau;a %or. $ihi%istu% atac' autoritatea 5nse(i. 3n ordinea )o%itic' (i socia%', nihi%is!u% se !ani est' ca o revo%u*ie care nu ur!'re(te doar o si!)%' schi!bare de guvern sau o re or!' !ai !u%t sau !ai )u*in e=tins' a ordinii e=istente, ci (i stabi%irea unei conce)*ii cu totu% noi des)re ina%itatea (i instru!ente%e guvern'rii. 3n )%an re%igios, nihi%is!u% nu caut' doar o si!)%' re or!' a 2isericii sau 5nte!eierea unei noi BbisericiC sau Bre%igiiC, ci o re!ode%are co!)%et' a ideii de re%igie (i de e=)erien*' s)iritua%'. 3n art' (i 5n %iteratur', nihi%istu% nu se )reocu)' cu !odi icarea vechi%or canoane estetice re eritoare %a subiect sau %a sti%, nici cu de;vo%tarea de noi genuri (i tradi*ii, ci de o nou' conce)*ie asu)ra Bcrea*ieiC artistice (i de o nou' de ini*ie asu)ra BarteiC. $ihi%is!u% atac' )rinci)ii%e unda!enta%e a%e acestor disci)%ine (i nu nu!ai a)%ica*ii%e i;o%ate sau de ectuoase a%e acestora. De;ordinea at9t de evident' din )o%itica, re%igia, arta, )recu! (i din ce%e%a%te do!enii a%e vie*ii conte!)orane, este re;u%tatu% unei anihi%'ri de%iberate (i siste!atice a%e unda!ente%or %or de autoritate. Po%itica (i !ora%itatea %i)site de )rinci)ii, e=)resia artistic' de;ordonat', Be=)erien*a re%igioas'C 'r' discern'!9nt I

/7

toate acestea re)re;int' consecin*a direct' a a)%ic'rii atitudinii de r';vr'tire %a (tiin*e%e (i disci)%ine%e a%t'dat' stabi%e. #';vr'tirea nihi%ist' a )'truns at9t de )ro und 5n ibra e)ocii noastre 5nc9t re;isten*a 5!)otriva acesteia a devenit debi%' (i ine icient'@ i%oso ia )o)u%ar' (i Bg9ndirea !ai serioas'C 5(i dedic' energii%e a)o%ogiei nihi%is!u%ui. 8a!us vede 5n r';vr'tire singuru% adev'r evident care %e&a !ai r'!as oa!eni%or, u%ti!a credin*' care %e&a !ai r'!as oa!eni%or care nu !ai cred 5n Du!ne;eu. 4i%oso ia r';vr'tirii %a 8a!us este o articu%are abi%' a Bs)iritu%ui veacu%uiC, 5ns' cu greu ar )utea i considerat' !ai !u%t dec9t at9t. H9nditorii #ena(terii (i ai L%u!inis!u%ui erau %a e% de doritori ca (i 8a!us s' se e%ibere;e de teo%ogie (i s'&(i 5nte!eie;e 5ntreaga %or cunoa(tere )e Bnatur'C. Dar dac' r';vr'tirea este tot ceea ce )oate cunoa(te Bo!u% natura%C ast';i, cu! se ace c' Bo!u% natura%C a% #ena(terii (i L%u!inis!u%ui )'rea s' (tie !u%t !ai !u%t dec9t at9t (i se considera )e sine o iin*' !u%t !ai nobi%'. B1u %uat )rea !u%te %ucruri dre)t sigureC, este r's)unsu% obi(nuit, B(i au tr'it )e sea!a ca)ita%u%ui cre(tin 'r' s' o (tie@ ast';i sunte! 5n a%i!ent (i o (ti!.C 3ntr&un cuv9nt, o!u% conte!)oran este Bde;i%u;ionatC. Dar, strict vorbind, trebuie s' ii Bde;&i%u;ionatC de o i%u;ie+ dac' oa!enii au c';ut nu de %a i%u;ie, ci de %a adev'r I (i 5ntr&adev'r, acesta este ca;u% I atunci se cere o argu!entare !ai )ro und' )entru a e=)%ica BstareaC %or actua%'. Dac' )entru 8a!us Brebe%u%C este Bo!u% natura%C, dac' e% )oate considera totu% BabsurdC cu e=ce)*ia Br';vr'tiriiC, asta 5nsea!n' un singur %ucru+ c' a ost bine antrenat %a (coa%a nihi%is!u%ui, c' a 5nv'*at s' acce)te %u)ta 5!)otriva %ui Du!ne;eu ca )e starea Bnatura%'C a o!u%ui. >a o ase!enea stare i&a adus nihi%is!u% )e oa!eni. E)ocii !oderne, via*a o!u%ui era 5n !are !'sur' condi*ionat' de virtu*i%e ascu%t'rii, su)unerii (i res)ectu%ui+ a*' de Du!ne;eu, a*' de 2iseric', a*' de autorit'*i%e %u!e(ti %ega%e. Pentru o!u% !odern care a ost Bi%u!inatC de nihi%is!, aceast' ?rdine <eche nu este a%tceva dec9t o a!intire oribi%' a unui trecut 5ntunecat din care o!u% a ost Be%iberatC@ istoria !odern' este cronica )r'bu(irii oric'rei autorit'*i. <echea ?rdine a ost detronat' (i dac' este !en*inut' o oarecare stabi%itate )recar' 5ntr&o )erioad' care este indiscutabi% de Btran;i*ieC, este 5ns' c%ar c' se )reg'te(te o Bnou' ordineC@ e)oca Brebe%u%uiC este a)roa)e. #egi!uri%e nihi%iste a%e acestui seco% ne&au o erit o )regustare a acestei e)oci a Brebe%u%uiC, iar revo%ta genera%i;at' a ;i%e%or noastre este 5nc' un se!n r'u )revestitor@ aco%o unde nu e=ist' adev'r va do!ina r';vr'tirea. Dar Bvoin*a autono!'C, s)une Dostoievski, cu )uterea sa de a ana%i;a !enta%itatea nihi%ist', Beste cea !ai a)ro)iat' de ni!ic@ )entru c' oa!enii cei !ai orgo%io(i sunt (i cei !ai nihi%i(tiC . 8e% care a abandonat adev'ru% (i orice autoritate 5nte!eiat' )e acest adev'r nu !ai g'se(te 5ntre sine (i abis dec9t voin*a oarb'@ (i aceast' voin*', indi erent de rea%i;'ri%e ei s)ectacu%oase din scurtu% !o!ent de )utere ()recu! ce%e a%e %ui 0it%er sau a%e bo%(evis!u%ui, care au ost dintre ce%e !ai s)ectacu%oase", este atras' 5n !od ire;istibi% c'tre ace% 1bis ca de un i!ens !agnet care a c'utat 5n )ro)rii%e ad9ncuri o re)%ic' )e !'sur'. 8u acest abis, cu aceast' ni!icnicie a o!u%ui care tr'ie(te 'r' adev'r, a! a:uns %a !ie;u% nihi%is!u%ui. 2. 8u%tu% ni!icu%ui B$i!icu%C, 5n sensu% 5n care 5% 5n*e%ege nihi%is!u% !odern, este un conce)t unic )entru tradi*ia cre(tin'. $o*iunea de Bne iin*'C care a)are 5n di erite tradi*ii r's'ritene, este o conce)*ie )o;itiv', cu totu% di erit'@ )e !'sur' ce se a)ro)ie de ideea de nihi%, aceast'

/Q

no*iune obscur' ca)'t' 5n )ri!u% r9nd sensu% de BhaosC. Du!ne;eu %e vorbe(te a%tor )o)oare doar indirect (i obscur@ doar )o)oru%ui S'u a%es i&a reve%at )%in'tatea adev'ru%ui re eritor %a iin*a (i ina%itatea %ucruri%or. 3ntr&adev'r, )entru a%te )o)oare (i )entru ra*iunea %i)sit' de a:utoru% du!ne;eiesc, una dintre 5nv'*'turi%e ce% !ai greu de 5n*e%es este cea re eritoare %a crea*ia e= nihi%o+ Du!ne;eu creea;' %u!ea nu din Sine, nici dintr&o !aterie )ree=istent', ci din ni!ic@ 5n nici o a%t' conce)*ie re%igioas', atot)uternicia %ui Du!ne;eu nu este at9t de %i!)ede a ir!at'. Miraco%u% totdeauna ui!itor a% crea*iei du!ne;eie(ti 5(i are te!eiu% toc!ai 5n a)tu% c' %u!ea a ost adus' %a iin*' dintr&o abso%ut' ne iin*'. Dar ce %eg'tur' are nihi%is!u% cu o ase!enea 5nv'*'tur'O Este o re%a*ie de negare. B8e 5nsea!n' nihi%is!u%OC I se 5ntreab' $iet;sche 5ntr&o dec%ara*ie a c'rei u%ti!' sentin*' a! citat&o de:a 5ntr&un conte=t di erit+ B$ihi%is!u% 5nsea!n' c' va%ori%e ce%e !ai !ari 5(i )ierd va%oarea. $u !ai e=ist' nici un sco). $u !ai e=ist' nici un r's)uns %a 5ntrebarea Fde ceOGC . 3ntr&un cuv9nt, nihi%is!u% 5(i datorea;' 5ntreaga e=isten*' neg'rii 1dev'ru%ui cre(tin@ nihi%is!u% g'se(te %u!ea Babsurd'C, dar nu 5n ur!' unei Bcercet'riC des)'ti!ite 5n aceast' )rob%e!', ci dintr&o inca)acitate sau %i)s' de voin*' de a crede 5n sensu% ei cre(tin. Doar oa!enii care au cre;ut vreodat' c' (tiu r's)unsu% %a 5ntrebarea Bde ceOC )ot i de;i%u;iona*i s' Bdesco)ereC c' de a)t nu e=ist' nici un r's)uns. 8u toate acestea, dac' cre(tinis!u% ar i doar o re%igie sau o i%oso ie )rintre a%te%e, negarea acestuia nu ar i o chestiune de o i!)ortan*' at9t de !are. Tose)h de Maistre I care a criticat cu oarte !u%t' )ertinen*' #evo%u*ia 4rance;', chiar dac' idei%e sa%e !ai degrab' )o;itiviste nu )ot i creditate I a 5n*e%es oarte c%ar acest %ucru 5ntr&o vre!e 5n care e ecte%e nihi%is!u%ui erau !u%t !ai )u*in evidente ca ast';i. BTotdeauna au e=istat re%igii )e )'!9nt (i totdeauna au e=istat hu%itori+ (i totdeauna hu%a a ost o cri!' ZD[ dar nu )oate e=ista hu%' autentic' dec9t 5n ini!a re%igiei autentice@ ZD[ niciodat' 5n vre!uri%e trecute hu%a nu a )utut )roduce nenorociri%e )e care %e&a )rodus 5n ;i%e%e noastre@ )entru c' totdeauna hu%a se v'de(te vinovat' 5n %u!ina care o 5ncon:oar'. ZD[ Dar, de(i au e=istat totdeauna hu%itori, niciodat', )9n' 5n seco%u% a% J<LLL&%ea I (i 5n ini!a cre(tinis!u%ui, o revo%t' 5!)otriva %ui Du!ne;eu.CNA $ici o a%t' re%igie nu s&a a ir!at at9t de !u%t (i de )uternic ca cre(tinis!u%, )entru c' vocea acestuia este <ocea %ui Du!ne;eu (i 1dev'ru% %ui este abso%ut@ (i nici o a%t' re%igie nu a avut un ina!ic at9t de radica% (i de intransigent ca nihi%is!u%, )entru c' ni!eni nu se )oate 5!)otrivi cre(tinis!u%ui 'r' s' se bat' cu Du!ne;eu 3nsu(i. 1 %u)ta 5!)otriva %ui Du!ne;eu 3nsu(i, 8are %&a creat )e o! din ni!ic, )resu)une o anu!it' orbire, )recu! (i i%u;ia )uterii@ 5ns' nici un nihi%ist nu este at9t de orb, 5nc9t s' nu si!t', oric9t de con u;, consecin*e%e u%ti!e a%e ac*iunii sa%e. B1ngoasaC inde inibi%' a at9tor conte!)orani certi ic' )artici)area %or )asiv' %a )rogra!u% anti&teis!u%ui I discursu% tot !ai articu%at a% unui BabisC care s&a deschis 5n ini!a o!u%ui. 1ceast' Bangoas'C (i acest BabisC re)re;int' toc!ai ni!icu% din care Du!ne;eu %&a che!at )e o! %a e=isten*' (i 5n care o!u% se )r'bu(e(te atunci c9nd 3% neag' )e Du!ne;eu (i, 5n consecin*', neag' )ro)ria&i creare (i )ro)ria&i iin*'. 1ceast' s)ai!' a Bc'derii din iin*'C este cea !ai r's)9ndit' or!' de nihi%is!. Este te!a constant' a arte%or (i nota do!inant' a i%oso iei BabsurdeC. Dar e=ist' (i un nihi%is! !ai con(tient, nihi%is!u% anti&teistu%ui e=)%icit, care este 5n !od !u%t !ai direct res)onsabi% de ca%a!it'*i%e seco%u%ui nostru. Pentru o!u% bo%nav de un ase!enea nihi%is!, con(tiin*a c'derii 5n abis, de)arte de a s 9r(i 5ntr&o angoas' )asiv' (i 5n dis)erare, este trans or!at'

/.

5ntr&o rene;ie a energiei satanice care 5% 5!)inge s' distrug' 5ntreaga crea*ie (i s' o t9rasc' du)' sine, dac' ar )utea, 5n abis. Totu(i, 5n ce%e din ur!', un Proudhon, un 2akunin, un >enin, un 0it%er, oric9t de !are ar i in %uen*a (i succesu% %or te!)orar, trebuie s' se )r'bu(easc'@ ei vor trebui chiar s' dea !'rturie, 5!)otriva )ro)riei voin*e, des)re 1dev'ru% )e care vroiau s'&% distrug'. Pentru c' e ortu% %or de a nihi%i;a crea*ia (i de a anu%a ast e% actu% de crea*ie a %ui Du!ne;eu )rin 5ntoarcerea %u!ii %a ni!icu% din care a %uat iin*', nu este dec9t o )arodie r'sturnat' a crea*iei %ui Du!ne;eu @ nihi%i(tii, ase!enea )'rinte%ui %or, diavo%u%, nu sunt dec9t ni(te i!itatori debi%i ai %ui Du!ne;eu care, 5n 5ncercarea %or, BdovedescC e=isten*a Du!ne;eu%ui )e care 3% neag' (i, )rin c'derea %or, 3i reve%ea;' )uterea (i s%ava. $ici un o!, a! re)etat&o 5ndea:uns, nu tr'ie(te 'r' un du!ne;eu@ cine I sau ce I este du!ne;eu% nihi%istu%uiO Este nihi%, ni!icu% 5nsu(i I nu este ni!icu% absen*ei sau a% ne iin*ei, ci este a)osta;ie (i negare@ este Bcadavru%C unui BDu!ne;eu !ortC, care 5% obsedea;' at9t de !u%t )e nihi%ist. Du!ne;eu% at9t de rea% (i de )re;ent )entru cre(tini nu )oate i %ichidat )este noa)te@ un ase!enea !onarh abso%ut nu )oate avea un succesor i!ediat. 1(a se ace c', 5n !o!entu% actua% a% istoriei s)iritua%e a o!u%ui I 5n !od evident, un !o!ent de cri;' (i de tran;i*ie I , un Du!ne;eu !ort, un go% i!ens, se a %' 5n !ie;u% credin*ei o!u%ui. $ihi%istu% vrea ca %u!ea creat', care a%t'dat' era considerat' gravit9nd 5n :uru% %ui Du!ne;eu, s' gravite;e acu! 5n :uru% ni!icu%ui. Este )osibi% acest %ucruO I o ordine 5nte!eiat' )e ni!icO 4ire(te c' nu este )osibi%@ este o contradic*ie 5n sine, este un act sinuciga(. Dar s' nu ne a(te)t'! %a coeren*' de %a g9nditorii !oderni@ acesta este de a)t )unctu% %a care a a:uns g9ndirea !odern' (i #evo%u*ia acesteia 5n e)oca noastr'. 8hiar dac' este un )unct care )oate i !en*inut doar )entru un !o!ent, chiar dac' a ost atins nu!ai )entru a i re)ede 5n%'turat, )re;int' o rea%itate care nu )oate i negat'. E=ist' !u%te se!ne, )e care %e vo! ana%i;a %a !o!entu% )otrivit, c' %u!ea a 5nce)ut s' ias' din Be)oca nihi%is!u%uiC 5nc' de %a s 9r(itu% u%ti!u%ui r';boi !ondia% (i s' se 5ndre)te c'tre un e% de Bnou' e)oc'C@ dar aceast' Bnou' e)oc'C, dac' va veni, nu va cunoa(te 5n nici un ca; abo%irea nihi%is!u%ui, ci o )er ec*ionare a acestuia. #evo%u*ia 5(i arat' adev'rata a*' 5n nihi%is!@ 'r' )oc'in*' I (i nu a e=istat nici una I ceea ce ur!ea;' Be)ocii nihi%isteC nu )oate i dec9t aceea(i !asc' ascun;9nd ace%a(i chi). 4ie 5n !od deschis, 5n anti&teis!u% bo%(evis!u%ui, ascis!u%ui, na;is!u%ui, ie )asiv 5n cu%tu% indi eren*ei (i a% de;n'de:dii, a% Babsurdu%uiC (i a% Be=isten*ia%is!u%uiC, o!u% !odern (i&a de;v'%uit hot'r9rea de a tr'i de acu! 5nainte 'r' Du!ne;eu I adic' de a tr'i 5n vid, 5n ni!ic. 3naintea seco%u%ui nostru, oa!enii bine inten*iona*i se )uteau 5nc' a!'gi c' B%ibera%is!u%C (i Bu!anis!u%C, B(tiin*aC (i B)rogresu%C, revo%u*ia 5nse(i (i 5ntregu% de!ers a% g9ndirii !oderne re)re;entau ceva B)o;itivC (i chiar, 5ntr&un sens vag, c' 3% aveau )e Du!ne;eu de )artea %or. 1cu! este c9t se )oate de c%ar c' #evo%u*ia (i Du!ne;eu nu )ot avea ni!ic 5n co!un. 3ntreaga g9ndire !odern' u%terioar', indi erent de !asca )e care (i&o )oate asu!a, trebuie s' )orneasc' de %a aceast' i)ote;', trebuie s' se 5nte!eie;e )e vidu% %'sat de B!oartea %ui Du!ne;euC. #evo%u*ia, de a)t, nu )oate i 5ncheiat' )9n' c9nd u%ti!u% vestigiu a% credin*ei 5n adev'ratu% Du!ne;eu nu va i de;r'd'cinat din ini!i%e oa!eni%or (i cu to*ii vor 5nv'*a s' tr'iasc' 5n acest go%. 8oeren*a decurge din credin*'. >u!ea credin*ei, care a%t'dat' era o %u!e nor!a%', este o %u!e e=tre! de coerent', )entru c' 5n interioru% ei totu% este orientat s)re Du!ne;eu ca s)re 5nce)utu% (i ina%itatea ei (i 5(i dob9nde(te sensu% 5n aceast' orientare. #';vr'tirea nihi%ist', distrug9nd aceast' %u!e, a ins)irat o a%t' %u!e+ %u!ea Babsurdu%uiC. 1cest

A0

cuv9nt, oarte %a !od' 5n ;i%e%e noastre )entru a descrie starea o!u%ui conte!)oran, are de a)t, dac' este 5n*e%es corect, un sens )ro und. Pentru c', dac' ni!icu% este centru% %u!ii, atunci %u!ea, at9t 5n esen*a ei, c9t (i 5n iecare deta%iu, devine incoerent', se de;integrea;', este )erce)ut' ca absurd'. $i!eni nu a descris !ai c%ar (i !ai succint aceast' %u!e ca $iet;sche, B)ro etu%C ei, (i chiar 5n )aragra u% 5n care )roc%a!' !ai 5nt9i )rinci)iu% )ri!ordia% a% nihi%is!u%ui, B!oartea %ui Du!ne;euC. B$oi >&a! ucis )e Du!ne;eu, tu (i cu !ineX Sunte! cu to*ii ni(te uciga(iX Dar cu! a! 'cut astaO 8u! a! ost 5n stare s' sorbi! !areaO 8ine ne&a dat burete%e ca s' (terge! 5ntregu% ori;ontO 8e a! 'cut c9nd a! de;%egat acest )'!9nt de soare%e s'uO 3ncotro se !i(c' acu!O 3ncotro ne !i(c'!O De)arte de orice soareO $u goni! 'r' 5ncetareO 3n s)ate, 5n %'turi, 5nainte, 5n toate direc*ii%eO Mai e=ist' un deasu)ra (i un dedesubtO $u r't'ci! noi oare )rin ni!icu% in initO $u ne !o%i)se(te acest s)a*iu vidO $u a devenit !ai receO $u se %as' ne5ncetat noa)tea, !ai 5ntunecat' (i !ai 5ntunecat'OC 1st e% este universu% nihi%ist, 5n care nu e=ist' nici sus, nici :os, nici corect sau gre(it, nici adev'rat sau a%s, )entru c' nu !ai e=ist' nici un )unct de orientare. 1co%o unde a%t'dat' era Du!ne;eu, nu !ai e=ist' acu! ni!ic@ aco%o unde a%t'dat' era autoritate, ordine, certitudine, credin*', este acu! anarhie, con u;ie (i ac*iune arbitrar' (i %i)sit' de )rinci)ii, 5ndoia%' (i dis)erare. 1cesta este universu% nihi%ist, at9t de viu descris de cato%icu% suede; Ma= Picard, ca iind o %u!e a Bdiscontinuit'*iiC (i a Bde;bin'riiC . $i!ic, incoeren*', anti&teis!, ur' a*' de adev'r+ ceea ce a! discutat 5n aceste )agini este !ai !u%t dec9t si!)%' i%oso ie, !ai !u%t chiar dec9t o r';vr'tire a o!u%ui 5!)otriva unui Du!ne;eu 8'ruia nu 3i !ai s%u:e(te. ? inte%igen*' subti%' se a %' 5n s)ate%e acestor eno!ene (i st' %a ba;a unui )%an co!)%icat, )e care i%oso u% (i revo%u*ionaru% nu ac dec9t s' 5% s%u:easc' (i nu s' 5% co!ande@ ave! de&a ace cu %ucrarea Satanei. Mu%*i nihi%i(ti, de)arte de a co!bate acest %ucru, 5(i ac din e% o g%orie. 2akunin se consider' )e sine de )artea %ui BSatan, r';vr'titu% etern, )ri!u% %iber cuget'tor (i e!anci)ator a% %u!i%orC . $iet;sche s&a )roc%a!at )e sine B1ntihristC. Poe*ii, decaden*ii (i avangarda 5n genera%, 5nce)9nd cu e)oca ro!antic', au ost e=tre! de ascina*i de satanis!, iar unii au 5ncercat chiar s'&(i ac' din e% o re%igie. Proudhon 5% invoc' )e Satana 5n at9tea r9nduri+ B<ino %a !ine, >uci er, Satana, oricine ai iX Diavo% )e care credin*a )'rin*i%or !ei te&au o)us %ui Du!ne;eu (i 2isericii. 3*i voi s%u:i ca )urt'tor de cuv9nt (i nu&*i voi cere ni!ic 5n schi!b.C 8e trebuie s' 5n*e%eag' cre(tinu% ortodo= din aceste cuvinteO 1)o%oge*ii (i erudi*ii g9ndirii nihi%iste, dac' consider' ase!enea )asa:e ca de!ne de vreun co!entariu, de regu%' %e res)ing dre)t e=ager'ri *in9nd de do!eniu% ante;iei sau ca !eta ore 5ndr';ne*e care e=)ri!' o Br';vr'tireC )oate co)i%'reasc'. 8u siguran*' trebuie s' acce)t'! c' e=)resia ce%ui !ai !odern Bsatanis!C )re;int' tr's'turi :uveni%e@ cei care 5% invoc' cu u(urin*' de Satana (i se )roc%a!' antihri(ti )ot i oarte )u*in con(tien*i de se!ni ica*ia de)%in' a cuvinte%or %or (i )u*ini sunt cei care doresc 5ntr&adev'r s' ie %ua*i 5n serios. 1ceast' bravur' naiv' de;v'%uie totu(i un adev'r !ai )ro und. #evo%u*ia nihi%ist' se 5!)otrive(te autorit'*ii (i ordinii, 1dev'ru%ui (i %ui Du!ne;eu@ (i a ace acest %ucru 5nsea!n' 5n !od c%ar a te 5!)otrivi %ui Du!ne;eu. $ihi%istu%, care de regu%' nu crede nici 5n Du!ne;eu, nici 5n Satana, )oate considera un si!)%u act de inte%igen*' a&% a)'ra, 5n %u)ta 5!)otriva %ui Du!ne;eu, )e vr':!a(u% vechi de ;i%e a% 1cestuia. Dar c9t' vre!e e% crede c' nu ace a%tceva dec9t s' se :oace cu vorbe%e, nihi%istu% !'rturise(te de a)t adev'ru%.

A-

De Maistre (i a)oi Donoso 8ortes, scriind 5ntr&o vre!e 5n care 2iserica #o!ei era !ai con(tient' de se!ni ica*ia #evo%u*iei dec9t este acu! (i era 5nc' 5n stare s' ia o )o;i*ie er!' 5!)otriva acesteia, a caracteri;at #evo%u*ia dre)t o !ani estare satanic'@ iar istoricii %e&au r9s 5n nas. Sunt !ai )u*ini )oate cei care ;9!besc ast';i atunci c9nd aceea(i ra;' este a)%icat' I de(i, chiar (i ast';i, rareori cu de)%in' serio;itate I na*iona%& socia%is!u%ui sau bo%(evis!u%ui@ iar unii chiar vor 5nce)e s' sus)ecte;e c' e=ist' or*e (i cau;e care au sc')at cu!va aten*iei )rivirii %or i%u!inate. L< Progra!u% nihi%ist #';boi 5!)otriva %ui Du!ne;eu, care se 5ncheie cu )roc%a!area 5!)'r'*iei ni!icu%ui, care 5nsea!n' triu! u% incoeren*ei (i a% absurdu%ui I un )%an )re;idat 5n 5ntregi!e de Satana+ aceasta este, )e scurt, teo%ogia (i se!ni ica*ia nihi%is!u%ui. Dar nu se )oate tr'i 5ntr&o ase!enea negare ostentativ'@ s)re deosebire de Satana, o!u% nu )oate dori negarea de dragu% neg'rii, ci nu!ai con und9nd&o cu ceva )o;itiv (i bun. Ei de a)t nici un nihi%ist I cu e=ce)*ia c9torva !o!ente de rene;ie (i entu;ias! sau )oate de de;n'de:de I nu a v';ut vreodat' negarea sa dre)t a%tceva dec9t un !i:%oc c'tre un sco) !ai 5na%t+ nihi%is!u% 5(i )ro!ovea;' sco)uri%e satanice )rin inter!ediu% unui )rogra! )o;itiv. 8ei !ai vio%en*i revo%u*ionari I un $eceaev sau 2akunin, un >enin sau un 0it%er, (i chiar )ractican*ii de!en*i ai B)ro)agandei a)teiC & visau %a Bnoua ordineC )e care ar i 'cut&o )osibi%' distrugerea vio%ent' a <echii ?rdini@ Dada (i Banti&%iteraturaC nu caut' distrugerea tota%' a artei, ci dru!u% c'tre o Bnou'C art'@ nihi%istu% )asiv, 5n a)atia (i dis)erarea sa Be=isten*ia%eC, 5(i 5ntre*ine via*a nu!ai )rin s)eran*a con u;' c' va )utea g'si totu(i o anu!it' satis ac*ie u%ti!' 5ntr&o %u!e )e care )are s' o t'g'duiasc'. Prin ur!are, con*inutu% visu%ui nihi%ist, este unu% B)o;itivC. Dar adev'ru% necesit' s' ie v';ut dintr&o )ers)ectiv' adecvat'+ nu )rin oche%arii B5n ro;C ai nihi%is!u%ui 5nsu(i, ci 5ntr&o !anier' rea%ist' )e care o )er!ite a!i%iari;area seco%u%ui nostru cu nihi%is!u%. 3nar!a*i cu cunoa(terea )e care ne&o o er' aceast' a!i%iari;are (i cu adev'ru% cre(tin care ne d' )osibi%itatea s' o inter)ret'! corect, vo! 5ncerca s' )rivi! dinco%o de ra;e%e nihi%iste )entru a vedea rea%it'*i%e )e care acestea %e ascund. Privite din aceast' )ers)ectiv', toc!ai ra;e%e )e care nihi%istu% %e consider' 5ntru totu% )o;itive a)ar 5ntr&o a%t' %u!in' )entru cre(tinu% ortodo=, ca obiective 5ntr&un )rogra! cu totu% di erit de )rogra!u% a)o%oge*i%or nihi%i(ti. -. Distrugerea <echii ?rdini Pri!u% (i ce% !ai evident sco) a% )rogra!u%ui nihi%ist este distrugerea <echii ?rdini. <echea ?rdine a ost )'!9ntu%, hr'nit de 1dev'ru% cre(tin, 5n care oa!enii 5(i aveau r'd'cini%e. >egi%e (i institu*ii%e acestei ordini, (i chiar obiceiuri%e ei, se 5nte!eiau )e acest 1dev'r (i aveau !enirea de a&% )ro)ov'dui@ edi icii%e acestei <echi ?rdini erau 5n'%*ate s)re s%ava %ui Du!ne;eu (i erau un se!n vi;ibi% a% ?rdinii Sa%e )e )'!9nt@ chiar (i condi*ii%e 5n genera% )ri!itive (dar natura%e" de via*' s%u:eau (neinten*ionat, desigur" )entru a&i a!inti o!u%ui de %ocu% s!erit )e care 5% are )e )'!9nt, de de)enden*a %ui a*' de Du!ne;eu chiar (i )entru ce%e c9teva binecuv9nt'ri de care se bucur' (i de adev'rata %ui %ocuin*' care se a %', dinco%o de aceast' Bva%e a )%9ngeriiC, 5n 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu.

A2

Kn r';boi 5!)otriva %ui Du!ne;eu (i a 1dev'ru%ui S'u cere distrugerea oric'rui e%e!ent a% acestei <echi ?rdini@ (i aici intr' 5n scen' virtutea s)eci ic nihi%ist', (i anu!e vio%en*a. <io%en*a nu este doar un as)ect incidenta% a% #evo%u*iei nihi%iste, ci ace )arte din natura acesteia. Potrivit Bdog!eiC !ar=iste, B or*a este !oa(a oric'rei societ'*i vechi care o )oart' 5n )9ntece )e cea viitoareC @ a)e%uri%e %a vio%en*' (i chiar un anu!it soi de e=ta; 5n a*a )ers)ectivei o%osirii acesteia abund' 5n %iteratura revo%u*ionar'. 2akunin a invocat B)asiuni%e de!oniceC (i a che!at %a de;%'n*uirea Banarhiei )o)u%areC )entru cau;a Bdistrugerii universa%eC, iar B8atehis!u% revo%u*ionarC a% s'u este e=)resia vio%en*ei )ri!are (i ne!i%oase@ Mar= era 5n %'c'rat 5n a)'rarea Bterorii revo%u*ionareC ca !i:%oc de acce%erare a instaur'rii co!unis!u%ui @ >enin de inea\ dictatura )ro%etariatu%uiC (stadiu% 5n care Kniunea Sovietic' 5nc' se a %'" dre)t Bdo!ina*ia care nu este 5n r9nat' de nici o %ege (i se ba;ea;' )e vio%en*'C . Lncitarea de!agogic' a !ase%or (i cu%tivarea ce%or !ai ordinare )ati!i 5n sco)uri revo%u*ionare au re)re;entat !u%t ti!) o )ractic' nihi%ist' obi(nuit'. 3n seco%u% nostru, s)iritu% vio%en*ei a ost 5ntruchi)at ce% !ai evident de c'tre regi!uri%e nihi%iste a%e bo%(evis!u%ui (i na*iona%&socia%is!u%ui@ acestora %i s&au dese!nat ro%uri%e )rinci)a%e 5n !isiunea nihi%ist' de distrugere a <echii ?rdini. 8e%e dou' regi!uri, indi erent de deosebiri%e )siho%ogice dintre e%e (i de Baccidente%eC istorice care %e&au )%asat 5n tabere ina!ice, au ost )artenere 5n 5nde)%inirea renetic' a acestei !isiuni. 2o%(evis!u% a :ucat cu siguran*' ro%u% B)o;itivC, )entru c' a ost ca)abi% s'&(i :usti ice cri!e%e )rintr&un a)e% %a un !esianis! )seudo&cre(tin (i !esianic )e care 0it%er 5% dis)re*uia@ ro%u% %ui 0it%er 5n )rogra!u% nihi%ist a ost !ai s)ecia%i;at (i !ai )rovincia%, dar totu(i esen*ia%. 8hiar (i 5n e(ecu% s'u I de a)t, toc!ai 5n e(ecu% )resu)use%or sa%e obiective I na;is!u% a s%u:it cau;ei acestui )rogra!. Dinco%o de bene icii%e )o%itice (i ideo%ogice )e care inter!e;;o&u% na;ist 5n istoria euro)ean' %&a o erit )uteri%or co!uniste (5n genera%, se crede ast';i 5n !od eronat des)re co!unis! c' este r'u 5n sine, dar nu %a e% de r'u ca na;is!u%", na;is!u% a !ai avut o unc*ie, !ai evident' (i !ai direct'. Hoebbe%s a e=)%icat aceast' unc*ie %a e!isiuni%e sa%e de radio din u%ti!e%e ;i%e a%e r';boiu%ui. BTeroarea bo!be%or nu cru*' nici %ocuin*e%e ce%or s'raci, nici )e a%e ce%or boga*i@ %a birouri%e de !unc' a%e r';boiu%ui tota% a trebuit ca u%ti!e%e di eren*e de c%as' s' cad' D Deo)otriv' cu !onu!ente%e cu%turii se )r'bu(esc de ase!enea u%ti!e%e obstaco%e 5n ca%ea rea%i;'rii !isiunii noastre revo%u*ionare. 1cu! c' totu% este 5n ruine, sunte! ob%iga*i s' reconstrui! Euro)a. 3n trecut, )ro)riet'*i%e )rivate ne ob%igau %a o sobrietate burghe;'. 1cu! bo!be%e, de)arte de a&i ucide )e to*i euro)enii, n&au 'cut dec9t s' d'r9!e ;iduri%e 5nchisorii care 5i *ineau ca)tiviD 3n 5ncercarea de a distruge viitoru% Euro)ei, ina!icu% n&a 'cut dec9t s' 5i ni!iceasc' trecutu%@ (i odat' cu acesta, s&a )ierdut tot ce era vechi (i u;at.C $a;is!u% (i r';boiu% s'u au creat ast e% 5n Euro)a 8entra%' (!ai )u*in 5n Euro)a ?ccidenta%'" situa*ia )e care a creat&o bo%(evis!u% )rin #evo%u*ie 5n #usia+ a distrus <echea ?rdine (i ast e% a nete;it dru!u% )entru eradicarea uneia BnoiC. $a;is!u% a dis)'rut@ 5n c9*iva ani 5ntreaga Euro)' 8entra%' a trecut sub Bdictatura )ro%etariatu%uiC I adic', tirania bo%(evic' I )entru care na;is!u% a )reg'tit 5ntr&adev'r ca%ea. $ihi%is!u% %ui 0it%er era )rea )ur, )rea de;echi%ibrat )entru a avea de :ucat !ai !u%t dec9t un )re%i!inar ro% negativ 5n 5ntregu% )rogra! nihi%ist. #o%u% s'u, ca (i ro%u% e=c%usiv negativ a% )ri!ei a;e a bo%(evis!u%ui, s&a 5ncheiat, iar stadiu% ur!'tor a)ar*ine unui

AN

)uteri care de*ine o vi;iune !ai %arg' asu)ra 5ntregii #evo%u*ii, )uterea sovietic' )entru care 0it%er a %'sat ca !o(tenire cuvinte%e+ Bviitoru% a)ar*ine 5n 5ntregi!e na*iunii r's'ritene !ai )uternice.C 2. 8rearea Bnou%ui )'!9ntC Dar nu ave! 5nc' de&a ace cu viitoru% u%ti!, cu s 9r(itu% #evo%u*iei@ 5ntre #evo%u*ia Distrugerii (i )aradisu% terestru e=ist' un stadiu de tran;i*ie, cunoscut 5n doctrina !ar=ist' sub nu!e%e de Bdictatura )ro%etariatu%uiC. 3n acest stadiu )ute! vedea o a doua unc*ie, Bconstructiv'C, a vio%en*ei. Puterea sovietic' nihi%ist' a ost cea !ai bruta%' (i !ai siste!atic' 5n de;vo%tarea acestui stadiu, dar toc!ai ace%a(i obiectiv este 5nde)%init de c'tre rea%i(tii %u!ii %ibere, care au avut succes 5n trans or!area (i Bsi!)%i icareaC tradi*iei cre(tine 5ntr&un siste! de )ro!ovare a B)rogresu%uiC %u!esc. Ldea%u% rea%i(ti%or sovietici este identic cu idea%u% rea%i(ti%or occidenta%i, ur!'rit de )ri!ii cu o 5n %'c'rare nedisi!u%at', iar de cei din ur!' !ai s)ontan (i !ai s)oradic (i nu totdeauna 5n !od direct de c'tre guverne%e %or, dar cu 5ncura:area acestora, ba;9ndu&se !ai !u%t )e ini*iativa (i a!bi*ia individua%e. #ea%i(tii din 5ntreaga %u!ea )reconi;ea;' o Bordine cu totu% nou'C, 5nte!eiat' 5n 5ntregi!e )e oa!eni Be%ibera*iC de :ugu% %ui Du!ne;eu (i )e ruine%e <echii ?rdini a c'rei te!e%ie era divin'. #evo%u*ia nihi%is!u%ui, dorit' sau nu, este acce)tat'@ (i )rin %ucrarea ostenitori%or nihi%i(ti din toate do!enii%e vie*ii socia%e, de a!be%e )'r*i a%e B8ortinei de 4ierC se ridic' o 3!)'r'*ie nou', e=c%usiv u!an', un )'!9nt e=)%oatat, contro%at (i organi;at 5n 5ntregi!e de dragu% o!u%ui (i 5!)otriva adev'ratu%ui Du!ne;eu. $ici un %oc nu este sigur 5n a*a i!)eriu%ui ira*iona% a% nihi%is!u%ui@ )este tot oa!enii ur!'resc cu ebri%itate 5n ')tuirea B)rogresu%uiC I )entru ce !otiv, nici ei nu (tiu sau ce% !u%t intuiesc 5n !od con u;. 3n %u!ea %iber' s&a creat un horror vacui care 5i 5!)inge )e oa!eni 5n cea !ai !are )arte 5ntr&o activitate ebri%' care %e )ro!ite uitarea go%u%ui s)iritua% c'tre care se 5ndrea)t' tot ce este %u!esc@ 5n %u!ea co!unist' un ro% i!)ortant este 5nc' :ucat de ura 5!)otriva du(!ani%or rea%i sau i!aginari, dar 5n )ri!u% r9nd 5!)otriva %ui Du!ne;eu, )e 8are >&a detronat #evo%u*ia %or, o ur' care 5i ins)ir' s' re& cree;e %u!ea 5!)otriva %ui Du!ne;eu. 3n iecare variant', %u!ea !ode%at' de oa!enii 'r' Du!ne;eu este rece (i inu!an', o %u!e 5n care e=ist' )retutindeni organi;are (i e icien*', dar nic'ieri dragoste sau )re*uire a a)roa)e%ui. BPuritateaC (i B unc*iona%is!u%C steri% a% arhitecturii conte!)orane sunt e=)resia ti)ic' )entru o ase!enea %u!e@ ace%a(i duh este )re;ent (i 5n !ania )%ani ic'rii tota%e, s)re e=e!)%u 5n Bcontro%u% na(teri%orC, 5n e=)eri!ente%e care )rivesc contro%u% eredit'*ii (i a% !in*ii, 5n siste!e%e gratuite de asigur'ri socia%e. Kne%e dintre a)o%ogii%e )%ani ic'ri%or tota%e se asea!'n' 5n !od )ri!e:dios cu o stranie de!en*' %ucid', 5n care )reci;ia deta%iu%ui (i a tehnicii se 5!)%etesc cu o 5ns)'i!9nt'toare insensibi%itate a*' de ina%itatea inu!an' c'reia 5i s%u:esc aceste sche!e. B?rgani;areaC nihi%ist' I trans or!area tota%' a )'!9ntu%ui (i a societ'*ii )rin !a(ini, arhitectura (i design&u% !oderne (i i%oso ia inu!an' a Bingineriei u!aneC care %e 5nso*e(te I este o consecin*' a acce)t'rii inco!)etente a industria%is!u%ui (i tehnicii care, a(a cu! a! v';ut 5n ca)ito%u% anterior, sunt )ro!otoare%e secu%ari;'rii care, necontro%at', s 9r(e(te i!)%acabi% 5n tiranie. Pute! vedea 5n aceast' secu%ari;are trans)unerea )ractic' a de;vo%t'rii i%oso ice de care ne&a! ocu)at 5n )ri!a sec*iune+ trans or!area adev'ru%ui

A/

5n )utere. 8eea ce )oate )'rea Bino ensivC 5n )rag!atis!u% (i sce)ticis!u% i%oso ic devine cu totu% a%tceva %a B)%ani icatoriiC ;i%e%or noastre. Pentru c' dac' nu e=ist' adev'r, )uterea nu cunoa(te %i!ite, cu e=ce)*ia ce%or i!)use de !ediu% 5n care unc*ionea;' sau de c'tre o )utere !ai !are care i se 5!)otrive(te. Puterea B)%ani icatori%orC conte!)orani 5(i va g'si %i!ite%e ire(ti, chiar dac' nu i se o)une ni!ic, doar 5ntr&un regi! a% organi;'rii tota%e. 1cesta a ost, 5ntr&adev'r, visu% %ui >enin@ deoarece, 5nainte ca Bdictatura )ro%etariatu%uiC s'&(i i g'sit s 9r(itu%, B5ntreaga societate va trebui s' devin' un singur birou (i o singur' abric', 5n care s' se )reste;e aceea(i !unc' (i s' se )ri!easc' aceea(i re!unera*ieC . 3n Bnoua %u!eC nihi%ist', toate energii%e u!ane trebuie 5nchinate )reocu)'ri%or %u!e(ti@ 5ntregu% !ediu de via*' a% o!u%ui (i iecare obiect din e% trebuie s' serveasc' nobi%ei cau;e a B)roduc*ieiC (i s' %e rea!inteasc' oa!eni%or c' nu&(i )ot g'si ericirea dec9t 5n aceast' %u!e@ se instaurea;' ast e% des)otis!u% abso%ut a% de(ert'ciunii %u!e(ti. >u!ea arti icia%' ridicat' de oa!enii care vor s' 5nde)'rte;e (i u%ti!u% vestigiu a% in %uen*ei divine 5n %u!e (i u%ti!a r'!'(i*' de credin*' 5n oa!eni )ro!ite s' ie at9t de atotcu)rin;'toare (i de atot)re;ent' 5nc9t s' devin' )entru oa!eni i!)osibi% s' vad', s'&(i i!agine;e sau chiar s' s)ere %a a%tceva dinco%o de ea. 1ceast' %u!e, din )unct de vedere nihi%ist, va i una a Brea%is!u%uiC )er ect (i a Be%iber'riiC tota%e@ va i de a)t cea !ai e=tins' (i cea !ai e icient' 5nchisoare )e care oa!enii au cunoscut&o vreodat', )entru c' I )otrivit cuvinte%or %ui >enin I Bnu va !ai e=ista nici o ca%e de a ie(i din ea, o!u% nu va !ai avea 5ncotro s' sca)eC . Puterea %u!ii, 5n care se 5ncred nihi%i(tii a(a cu! cre(tinii se 5ncred 5n Du!ne;eu% %or, nu )oate e%ibera )e ni!eni, niciodat', nu )oate dec9t s' 5nrobeasc'@ nu!ai 5n 0ristos 8are Ba biruit %u!eaC este )osibi%' e%iberarea de aceast' )utere, chiar (i atunci c9nd ea va i devenit abso%ut'. N. Mode%area Bo!u%ui nouC Distrugerea <echii ?rdini (i organi;area Bnoii %u!iC nu sunt singure%e obiective a%e )rogra!u%ui istoric a% nihi%is!u%ui@ )oate nu re)re;int' nici !'car obiective%e ce%e !ai i!)ortante a%e acestuia. Distrugerea <echii ?rdini (i organi;area Bnoii %u!iC nu ac dec9t s' )reg'teasc' rea%i;area unui obiectiv !ai 5nse!nat (i !ai evident+ Btrans or!area o!u%uiC. 1cesta a ost visu% )seudo&nit;scheeni%or 0it%er (i Musso%ini de a n'scoci o Bu!anitate !ai 5na%t'C )rintr&o vio%en*' Bcreativ'C@ Baceasta este !isiunea seco%u%ui nostruC, a a ir!at #osenberg, )ro)agandistu% %ui 0it%er+ Bdintr&un !it a% noii vie*i s' cre'! un nou ti) u!anC . 8unoa(te! din )ractica na;ist' ce a 5nse!nat acest Bti) u!anC, iar %u!ea )are s'&% i res)ins ca bruta% (i inu!an. BSchi!barea 5n !as' a naturii u!aneC )e care o ur!'re(te !ar=is!u% este o ina%itate nu oarte di erit' de cea na;ist'. Mar= (i Enge%s se e=)ri!' 'r' echivoc cu )rivire %a acest subiect+ BTrans or!area oa!eni%or %a scar' de !as' este necesar' at9t )entru crearea acestei con(tiin*e co!uniste %a scar' de !as', c9t (i )entru succesu% cau;ei 5nse(i, o trans or!are care nu )oate avea %oc dec9t 5ntr&o !i(care )ractic', o revo%u*ie+ aceast' revo%u*ie este necesar' nu nu!ai )entru c' c%asa conduc'toare nu )oate i a%t e% detronat', ci (i )entru c' acea c%as' care o va detrona nu va reu(i dec9t )rintr&o revo%u*ie s' se e%ibere;e de toat' !urd'ria seco%e%or anterioare (i s' devin' 5n stare de o nou' 5nte!eiere a societ'*ii.C

AA

>'s9nd %a o )arte )entru !o!ent 5ntrebarea re eritoare %a ce e% de oa!eni trebuie s' ie )rodu(i )rin acest )roces, s' observ'! cu aten*ie !i:%oace%e o%osite+ este vorba din nou de vio%en*', necesar' at9t )entru or!area Bo!u%ui nouC, c9t (i )entru eradicarea B%u!ii noiC. 8e%e dou', 5ntr&adev'r, sunt str9ns %egate 5n cadru% i%oso iei deter!iniste a %ui Mar=, )otrivit c'reia B5n activitatea revo%u*ionar', schi!barea de sine coincide cu schi!barea circu!stan*e%orC . Schi!barea circu!stan*e&%or (i, !ai e=act, )rocesu% de schi!bare a acestora )rin vio%en*a revo%u*ionar', 5i trans or!' )e revo%u*ionarii 5n(i(i. Prin aceasta, Mar= (i Enge%s, ase!enea conte!)oranu%ui %or $iet;sche (i, !ai t9r;iu, ase!enea %ui >enin (i 0it%er, subscriu %a !istica vio%en*ei, cre;9nd c' se )oate 5n ')tui o schi!bare !agic' 5n natura u!an' )rin indu%gen*a a*' de )ati!i ca !9nia, ura, resenti!entu% (i voin*a de a do!ina. 3n aceast' )rivin*' trebuie s' observ'! de ase!enea c' ce%e dou' r';boaie !ondia%e, a c'ror vio%en*' a a:utat %a distrugerea de initiv' a <echii ?rdini (i a vechii u!anit'*i, 5(i are r'd'cini%e 5ntr&o societate stabi%' (i tradi*iona%' (i a avut un ro% i!)ortant 5n crearea unei noi u!anit'*i de;r'd'cinate )e care o idea%i;ea;' !ar=is!u%. 8ei N0 de ani de r';boi (i revo%u*ie nihi%iste, 5ntre -.-/ (i -./A, au re)re;entat terenu% idea% )entru Bnou% ti) u!anC. $u este nici un secret, desigur, a)tu% c' )entru i%oso ii (i )siho%ogii conte!)orani o!u% 5nsu(i este 5n schi!bare 5n seco%u% nostru vio%ent, nu nu!ai sub in %uen*a r';boiu%ui (i a revo%u*iei, ci, )ractic, sub in %uen*a a tot ceea ce )retinde c' este B!odernC (i B)rogresistC. 1! !en*ionat de:a or!e%e ce%e !ai i;bitoare de vita%is! nihi%ist, a% c'ror e ect cu!u%ativ a ost ace%a de a de;r'd'cina, de a de;integra (i de a B!obi%i;aC individu%, ca s' substituie stabi%itatea sa nor!a%' (i 5nr'd'cinarea sa cu o goan' %i)sit' de sens du)' )utere (i )er)etu' trans or!are (i ca s' 5n%ocuiasc' senti!entu% u!an nor!a% cu o e=citabi%itate nervoas'. ?)era rea%is!u%ui nihi%ist, 5n )ractic' (i 5n teorie, a ost )ara%e%' (i co!)%e!entar' ce%ei vita%iste+ a condus %a standardi;are, s)ecia%i;are, si!)%i icare, !ecani;are, de;u!ani;are@ e ectu% rea%is!u%ui a ost de a BreduceC individu% %a nive%u% ce% !ai B)ri!itivC (i e%e!entar, de a ace din e% un sc%av a% !ediu%ui 5n care tr'ie(te, !uncitoru% )er ect din B abricaC universa%' a %ui >enin. 1ceste observa*ii re)re;int' ast';i un %oc co!un@ s&au scris o !u%*i!e de vo%u!e )e aceast' te!'. Mu%*i g9nditori sunt ca)abi%i s' observe c%ar re%a*ia dintre i%oso ia nihi%ist' care reduce rea%itatea (i natura u!an' 5n ter!enii cei !ai si!)%i(ti )osibi% (i )ractica nihi%ist' care 5n !od si!i%ar o)erea;' reduc*ionist asu)ra o!u%ui concret@ dar nu!ai c9*iva sunt 5n stare s' con(tienti;e;e serio;itatea (i radica%is!u% acestei Breduc*iiC, )9n' %a a vedea 5n ea, a(a cu! ace Erich Rah%er, o schi!bare ca%itativ' 5n natura u!an'. BTendin*a do!inant' de sub!inare (i !uti%are a individu%ui (D" )re;ent' 5n !od evident 5n ce%e !ai diverse do!enii a%e vie*ii !oderne+ econo!ic, tehno%ogic, )o%itic, (tiin*i ic, educa*iona%, )sihic (i artistic I se dovede(te at9t de co)%e(itoare, 5nc9t sunte! tenta*i s' vede! 5n ea o trans or!are autentic', o trans or!are a naturii u!ane.C Dar )u*ini dintre cei care 5n*e%eg acest %ucru sunt 5n !od rea% con(tien*i de se!ni ica*ia )ro und' a acestei trans or!'ri, de i!)%ica*ii%e acesteia ()entru c' acestea sunt teo%ogice (i cu totu% 5n a ara sco)u%ui oric'rei ana%i;e e!)irice" sau de )osibi%itatea vreunui re!ediu ()entru c' acesta trebuie s' ie de ordin duhovnicesc". 1utoru% citat, s)re e=e!)%u, 5(i )une s)eran*a 5ntr&o B or!' su)ra&individua%' de e=isten*'C, ceea ce de!onstrea;' c' 5n*e%e)ciunea acestuia nu de)'(e(te Bs)iritu% veacu%uiC, care 5ntr&adev'r, du)' cu! vo! vedea, a 5n'%*at idea%u% unui Bsu)ra&o!C socia%. Dar ce 5nsea!n', !ai concret, aceast' B!uta*ieC, Bo!u% nouCO Este o!u% %i)sit de

A7

r'd'cini, 'r' continuitate, cu un trecut )e care nihi%is!u% i %&a distrus, !ateria%u% brut a% visu%ui oric'rui de!agog@ B%iberu% cuget'torC (i sce)ticu%, 5nchi(i nu!ai a*' de adev'r, dar Bdeschi(iC a*' de orice nou' !od' inte%ectua%', )entru c' nu au nici o ba;' inte%ectua%'@ Bc'ut'toru%C unui e% de Bnou' reve%a*ieC gata s' cread' 5n orice este nou, )entru c' adev'rata credin*' a ost anihi%at' 5n e%@ )%ani icatoru% (i e=)eri!entatoru%, care ador' B a)tu%C, )entru c' a abandonat adev'ru%, (i care vede %u!ea ca )e un vast %aborator 5n care e% este %iber s' deter!ine ceea ce este B)osibi%C@ )re 'c9ndu&se c' este s!erit nu!ai )entru a&(i cere Bdre)turi%eC, (i totu(i )%in de !9ndria de a a(te)ta s' i se dea totu% 5ntr&o %u!e 5n care ni!ic nu este inter;is cu autoritate@ o!u% !o!entu%ui, 'r' con(tiin*' (i 'r' va%ori, a %at ast e% 5n voia Bsti!u%i%orC !ai )uternici@ Brebe%u%C care ur'(te orice constr9ngere (i orice autoritate, )entru c' e% 5nsu(i 5(i este singuru% du!ne;eu@ Bo!u% !ase%orC, acest barbar de ti) nou, BredusC (i Bsi!)%i icatC %a e=tre! (i ca)abi% doar de ce%e !ai e%e!entare idei, (i 5n ace%a(i ti!) dis)re*uitor a*' de oricine 5(i )er!ite s' de;v'%uie g9nduri su)erioare sau co!)%e=itatea rea%' a vie*ii. To*i ace(ti oa!eni se revendic' de %a un unic (ab%on a% Bo!u%ui nouC, a c'rui !ode%are a re)re;entat sco)u% 5nsu(i a% nihi%is!u%ui. Dar si!)%a descriere nu 5nsea!n' (i recunoa(terea acestui ti) u!an@ trebuie !ai 5nt9i s'&i ve;i chi)u%. Ei, de a%t e%, un ase!enea chi) a ost )ortreti;at destu% de recent@ este chi)u% care a)are 5n scu%)tura (i 5n )ictura conte!)oran', care a a)'rut, 5n cea !ai !are )arte, 5nce)9nd cu s 9r(itu% ce%ui de a% doi%ea r';boi !ondia% )entru a reve%a rea%itatea )rodus' de cea !ai concentrat' e)oc' nihi%ist' din istoria u!anit'*ii. 8hi)u% u!an, s&ar )'rea, a ost redesco)erit 5n aceast' art'@ din haosu% abstracti;'rii tota%e ies %a ivea%' or!e identi icabi%e. #e;u%tatu%, se )resu)une, este un Bnou u!anis!C, o B5ntoarcere %a o!C care, 5n !od se!ni icativ (i s)re deosebire de (co%i%e artistice a%e seco%u%ui JJ, nu este o inven*ie arti icia%' a c'rei substan*' se ascunde 5n s)ate%e unui nor a% :argonu%ui ira*iona%, ci o de;vo%tare s)ontan' care )are s' aib' r'd'cini ad9nci 5n su %etu% o!u%ui conte!)oran. S)re e=e!)%u, 5n %ucr'ri%e unor 1%berto Hiaco!etti, Tean Dubu et, 4rancis 2acon, >eon Ho%ub, Tose >uis 8uevas I )entru a %ua un e(antion interna*iona% & )are s' e=iste o art' Bconte!)oran'C veritabi%' care, 'r' s' abandone;e de;ordinea (i B%ibertateaC abstrac*iei, 5(i 5ndrea)t' aten*ia de %a tendin*a de evadare c'tre un Banga:a!ent u!anC !ai serios. Dar c'tre ce% e% de Bo!C s&a B5ntorsC aceast' art'O 3n !od sigur nu este o!u% cre(tin, o!u% du)' chi)u% %ui Du!ne;eu, )entru c' nici un o! B!odernC nu !ai crede 5n E%@ nu este vorba nici de o!u% Bsi!)%i icatC a% vechiu%ui u!anis!, )e care to*i g9nditorii Bevo%ua*iC 5% consider' co!)ro!is (i de!odat. $ici !'car de Bo!u%C des igurat (i denaturat a% artei BcubisteC (i Be=)resionisteC de %a 5nce)utu% acestui seco%@ chi)u% u!an )e care 5% reve%ea;' aceast' nou' art' 5nce)e aco%o unde arta se ter!in' (i 5ncearc' s' intre )e un nou t'r9! )entru a descrie un Bo! nouC. ?bservatoru%ui cre(tin, )reocu)at nu at9t de ceea ce avangarda socote(te %a !od' (i so isticat, ci de adev'r, nu&i trebuie !u%t' re %ec*ie )entru a 5n*e%ege secretu% acestei arte+ de a)t, aici nici nu se )une )rob%e!a Bo!u%uiC@ este o art' deo)otriv' subu!an' (i de!onic'. $u o!u% este subiectu% acestei arte, ci o creatur' in erioar' care a a)'rut (Ba sositC, du)' cu! se e=)ri!' Hiaco!etti" din ad9ncuri ne(tiute. Tru)uri%e )e care (i %e 5nsu(e(te aceast' creatur' ((i 5n toate !eta!or o;e%e se !ani est' aceea(i creatur'" nu trebuie s' ie ob%igatoriu 5n !od vio%ent de or!ate@ a(a cu! sunt e%e, contorsionate (i de or!ate, aceste tru)uri sunt !ai Brea%isteC dec9t chi)uri%e u!ane din

A7

arta !odern' ti!)urie. 1ceast' creatur', 5n !od evident, nu este victi!a unui atac vio%ent@ ci, !ai degrab', s&a n'scut de or!at', este o B!uta*ieC autentic'. Se )oate observa ase!'narea dintre aceste chi)uri (i otogra ii%e unor co)ii n'scu*i di or!i de !ii de e!ei c'rora %i s&a ad!inistrat !edica!entu% Tha%ido!id 5n ti!)u% sarcinii@ (i 5n !od sigur nu a! v';ut 5nc' u%ti!e%e Bcoinciden*eC !onstruoase de acest e%. Dar !ai gr'itoare dec9t tru)uri%e acestor creaturi sunt chi)uri%e %or. 1r i )rea !u%t s' s)une! c' aceste chi)uri e=)ri!' %i)sa de s)eran*'@ asta ar 5nse!na s' %e atribui! o anu!it' r'!'(i*' de u!anitate de care sunt 5n !od evident %i)site. Sunt !ai degrab' chi)uri Breg%ateC du)' ti)aru% %u!ii 5n care tr'iesc, o %u!e care nu este osti%', ci 5ntru totu% a%ienant', nu inu!an', ci Ba&u!an'C . Su erin*a interioar', uria (i dis)erarea )ri!i%or e=)resioni(ti a)ar 5ncre!enite 5n aceast' art' (i de%i!itate de o %u!e a*' de care )ri!ii !oderni au avut ce% )u*in o re%a*ie de negare@ aceast' nou' art' 5(i creea;' o nou' %u!e. ?!u% se reduce %a o caricatur' a sa@ e% nu !ai este 5n '*i(at 5n convu%sii%e !or*ii s)iritua%e, devastat de nihi%is!u% hidos a% seco%u%ui nostru care nu a atentat nu!ai %a tru)u% (i su %etu% o!u%ui, ci chiar %a ideea de o! (i %a natura u!an'. 1cu! toate acestea au ost de)'(ite@ cri;a s&a 5ncheiat@ o!u% este !ort. $oua art' ce%ebrea;' na(terea unei noi s)ecii, creatura ad9ncuri%or in erioare, subu!anitatea. $e&a! ocu)at cu aceast' art' )e o 5ntindere )robabi% dis)ro)or*ionat' a*' de va%oarea ei intrinsec', dar a! 'cut acest %ucru )entru c' aceast' art' este I )entru cei care au ochi s' vad' I o !'rturie concret' (i incon undabi%' des)re o rea%itate care, e=)ri!at' 5n !od abstract, )are incredibi%'. E u(or s' res)ingi dre)t ante;ie Bnoua u!anitateC antici)at' de un 0it%er sau de un >enin@ (i chiar )%anuri%e nihi%i(ti%or res)ectabi%i din !i:%ocu% nostru care discut' ast';i cu ca%! des)re 5n!u%*irea (tiin*i ic' a Bsu)ra&o!u%ui bio%ogicC sau )roiectea;' o uto)ie a Bo!u%ui nouC care s&ar )utea constitui )rin cea !ai su!ar' Beduca*ie !odern'C (i )rintr&un strict contro% a% !in*ii, )ar 5nde)'rtate (i oarte )u*in evidente. Dar con runt9ndu&te cu i!aginea actua%' a Bo!u%ui nouC, o i!agine bruta%' (i de;gust'toare dinco%o de orice i!agina*ie (i 5n ace%a(i ti!) at9t de ne)re!editat', consecvent' (i r's)9ndit' 5n arta conte!)oran', e(ti )rins i!ediat 5n ca)can' (i 5ntreaga oroare a st'rii conte!)orane a o!u%ui te i;be(te cu o or*' )e care nu o )o*i 5nvinge )rea u(or. < Dinco%o de nihi%is! L!aginea Bo!u%ui nouC, a(a cu! este )re;entat' 5n aceste )agini, este e=c%usiv una negativ'. Mu%*i dintre cei ce studia;' starea actua%' a o!u%ui vor acce)ta )robabi% ca adev'rate une%e din observa*ii%e noastre, 5ns' %e vor conda!na ca iind Buni%atera%eC. Este 5ndre)t'*it )rin ur!are s' e=a!in'! (i cea%a%t' %atur', B)o;itiv'C, a nihi%is!u%ui. Ei, 5ntr&adev'r, nu )oate i negat a)tu% c', a%'turi de curentu% dis)er'rii, a% de;a!'girii (i a% Ba&u!anit'*iiC )e care %&a! descris ca av9ndu&(i sursa 5n e)oca nihi%ist', s&a de;vo%tat un curent )ara%e% a% o)ti!is!u%ui (i idea%is!u%ui care (i&au )rodus )ro)rii s'i Boa!eni noiC. 1ce(tia sunt tinerii, deo)otriv' idea%i(ti (i )ractici, )reg'ti*i (i ner'bd'tori s' 5n runte )rob%e!e%e di ici%e a%e ;i%ei, s' r's)9ndeasc' idea%u% a!erican sau sovietic (sau idea%u% !ai genera% care %e este su)erior" 5n *'ri%e B5na)oiateC@ oa!eni de (tiin*' entu;ia(ti, care 5!)ing tot !ai de)arte B%i!ite%eC cunoa(terii )rintr&o cercetare (i

AQ

e=)eri!entare 'r' 5ndoia%' Bca)tivanteC, c'tre care sunt 5ndru!a*i ast';i@ )aci i(ti (i idea%i(ti non&vio%en*i care )oart' cruciade )entru cau;a )'cii, a r'*iet'*ii, a unit'*ii %u!ii (i )entru de)'(irea osti%it'*i%or ancestra%e@ tineri scriitori, B urio(iC )entru cau;a dre)t'*ii (i a ega%it'*ii, )ro!ov9nd I at9t c9t este )osibi% 5n aceast' %u!e :a%nic' I un nou !esa: a% bucuriei (i creativit'*ii@ chiar (i arti(tii a c'ror i!agine des)re o! a! atacat&o ne!i%os 5n )agini%e anterioare, )entru c' 5n !od sigur inten*ia %or a ost aceea de a conda!na %u!ea care a )rodus acest o! (i de a indica dru!u% )entru de)'(irea acestei st'ri@ (i !u%*i!i%e de tineri obi(nui*i care sunt entu;ia(ti c' tr'iesc 5n aceast' e)oc' Bca)tivant'C, sinceri, bine inten*iona*i, )rivind cu 5ncredere (i o)ti!is! s)re viitor, s)re o %u!e care ar )utea ce% )u*in s' cunoasc' ericirea 5n %ocu% su erin*ei. Henera*ia !ai v9rstnic', )rea s)eriat' de e)oca nihi%is!u%ui )rin care a trecut )entru a )utea 5!)'rt'(i )e de)%in entu;ias!u% tineri%or, (i&a )us !ari s)eran*e 5n ace(tia@ nu ar i totu(i )osibi%, 5n ca;u% 5n care Bs)iritu% veacu%uiC ar i avorabi%, ca vise%e %or s' se rea%i;e;eO 4'r' a r's)unde 5nc' acestei 5ntreb'ri, trebuie s' )une! o a%ta, !ai i!)ortant'+ care este natura credin*ei (i s)eran*ei )e care %e ins)ir' aceste viseO #'s)unsu% este evident+ este vorba de o credin*' (i o s)eran*' cu totu% %u!e(ti. $out'*i%e artistice (i (tiin*i ice, )ros)eritatea (i con ortu%, noi%e %u!i de e=)%orat, B)aceaC, B r'*ietateaC (i BbucuriaC, a(a cu! %e 5n*e%ege !intea o!u%ui de r9nd+ acestea sunt bunuri%e unei %u!i trec'toare (i dac' sunt ur!'rite cu devota!entu% naiv )e care %i&% dedic' Bo!u% nouC a% ;i%e%or noastre, devin )ri!e:dioase din )unct de vedere s)iritua%. >ocuin*a adev'rat' (i etern' a o!u%ui nu este 5n aceast' %u!e@ )acea adev'rat', dragostea (i bucuria %ui 0ristos, )e care credincio(ii %e cunosc 5nc' din aceast' via*', *in de o cu totu% a%t' di!ensiune dec9t )arodii%e %u!e(ti a%e acestora, care 5% 5ndoa)' )e Bo!u% nouC cu s)eran*e de(arte. E=isten*a acestui Bo! nouC, a c'rui s)eran*' (i credin*' sunt 5ndre)tate e=c%usiv c'tre aceast' %u!e, nu re)re;int' dec9t o a%t' dovad' a succesu%ui )rogra!u%ui nihi%ist. B?!u% nouC, 5n or!a sa B)o;itiv'C, e %uat din aceea(i otogra ie a% c'rei negativ este subu!anitatea )e care a! descris&o )e negativ este v';ut ca iind 5nvins (i denaturat de o %u!e inu!an'@ )esi!is!u% (i dis)erarea din aceast' i!agine I (i aceasta este singura ei se!ni ica*ie )o;itiv' I este un u%ti! )rotest v%'guit 5!)otriva %ucr'rii nihi%is!u%ui, iind 5n ace%a(i ti!) o !'rturie a succesu%ui acesteia. Pe )o;itiv, Bo!u% nouC s&a a)ucat s' schi!be %u!ea (i, 5n ace%a(i ti!), s'&(i schi!be atitudinea 5ntr&una de acce)tare a %u!ii !oderne, care, de(i i!)er ect', este singura )e care o cunoa(te@ 5n aceast' i!agine nu !ai e=ist' con %ict, )entru c' o!u% este )e ca%e de a i 5n 5ntregi!e re!ode%at (i reorientat (i, 5n acest e%, )er ect Bada)tatC %a noua %u!e. 8e%e dou' i!agini sunt de a)t una singur', care se 5nte!eia;' )e !oartea o!u%ui a(a cu! a ost cunoscut )9n' acu! I o!u% care tr'ie(te )e )'!9nt ca )e%erin, )rivind s)re rai ca s)re adev'rata %ui %ocuin*' I (i arat' na(terea unui Bo! nouC nu!ai a% acestei %u!i, care nu cunoa(te nici s)eran*', nici dis)erare, ci nu!ai %ucruri%e care a)ar*in acestei %u!i. Kn stadiu inter!ediar 5ntre negativu% (i )o;itivu% Bo!u%ui nouC este o!u% conte!)oran, o!u% 5n care de(ert'ciunea %u!easc' a triu! at asu)ra credin*ei. 3n ace%a(i ti!), aceste dou' i!agini e=tre!e re)re;int' un se!n de tran;i*ie, )revestirea unei schi!b'ri !a:ore 5n Bs)iritu% e)ociiC. 3n i!aginea negativ', a)osta;ia de %a adev'ru% cre(tin, a)osta;ie care de ine(te 5n )ri!u% r9nd e)oca !odern', )are s'&(i i atins %i!ita@ Du!ne;eu iind B!ortC, o!u% creat du)' chi)u% s'u (i&a )ierdut iin*a (i a c';ut 5n sub&u!anitate. 3n i!aginea )o;itiv', )e de a%t' )arte, )are s' i 5nce)ut o nou' !i(care@ o!u% (i&a desco)erit o nou' natur', aceea de creatur' a acestei %u!i. E)oca neg'rii (i a nihi%is!u%ui,

A.

care a evo%uat c9t de de)arte a )utut, s&a 5ncheiat@ Bo!u% nouC nu se !ai interesea;' at9t de adev'ru% cre(tin )entru a se osteni s'&% nege@ toat' aten*ia sa este 5ndre)tat' c'tre aceast' %u!e. $oua er', nu!it' B)ost&cre(tin'C, este 5n ace%a(i ti!) o e)oc' de Bdinco%o de nihi%is!C I aceast' sintag!' e=)ri!' deo)otriv' un a)t (i o s)eran*'. 4a)tu% )e care 5% e=)ri!' este c' nihi%is!u%, iind negativ 5n esen*', dar )o;itiv 5n as)ira*ie (i tr'g9ndu&(i 5ntreaga energie din )asiunea de a distruge adev'ru% cre(tin, a:unge %a ca)'tu% )rogra!u%ui s'u )rin )roducerea unei Bnoi e)ociC !ecani;ate (i )rin de;u!ani;area Bo!u%ui nouC+ odat' e%i!inat' de initiv in %uen*a cre(tinis!u%ui asu)ra o!u%ui (i a societ'*ii, nihi%is!u% trebuie s' se destra!e (i s' ac' %oc unei a%te !i(c'ri, !ai BconstructiveC, ca)abi%' s' active;e din !otive autono!e (i )o;itive. 1ceast' !i(care )e care o vo! ana%i;a 5n ca)ito%u% ur!'tor sub nu!e%e de anarhis!, )reia #evo%u*ia din )unctu% unde o %'sase nihi%is!u% (i 5ncearc' s' o duc' %a conc%u;ia %ogic' a acestuia. S)eran*a con*inut' 5n e=)resia Bdinco%o de nihi%is!C este una naiv', (i anu!e aceea c' ea are at9t o re erin*' s)iritua%', c9t (i una i%oso ic' (i c' noua e)oc' 5nsea!n' de)'(irea nihi%is!u%ui (i nu nu!ai ie(irea %ui din u;. Weu% nihi%is!u%ui, ni!icu%, este un go%, un vid care a(tea)t' s' ie u!)%ut@ cei care tr'iesc 5n acest vid (i recunosc ni!icu% dre)t ;eu% %or nu )ot ace a%tceva dec9t s' caute un nou ;eu (i s)er' c' acesta 5i va scoate din e)oca (i de sub )uterea nihi%is!u%ui. Este vorba de oa!eni care, ner'bd'tori s' acorde o anu!e se!ni ica*ie )o;itiv' situa*iei %or (i nedorind s' cread' c' nihi%is!u% )rin care a trecut e)oca noastr' )oate i 5n 5ntregi!e steri%, au construit o a)o%ogie 5n care nihi%is!u%, oric9t ar i de !a%e ic (i ne ericit 5n sine, este v';ut ca un !i:%oc necesar c'tre o ina%itate dinco%o de sine, ca distrugerea dinaintea reconstruc*iei, ca 5ntunericu% ;ori%or. Dac' 5ntunericu%, nesiguran*a (i su erin*e%e de acu! sunt ne)%'cute I )otrivit acestei a)o%ogii I e%e sunt deo)otriv' bene ice (i )uri icatoare@ de)osedat de toate i%u;ii%e, 5n !ie;u% unei Bno)*i 5ntunecateC a 5ndoie%ii (i a dis)er'rii, o!u% nu )oate ace a%tceva dec9t s' su ere aceste 5ncerc'ri cu r'bdare (i s' r'!9n' BdeschisC (i Brece)tivC a*' de ceea ce 5i aduce viitoru% atot)uternic. $ihi%is!u%, se )are, este se!nu% a)oca%i)tic a% venirii unei %u!i noi, !ai bune. 1ceast' a)o%ogie este universa%' (i )oate i ada)tat' %a nu!eroase )uncte de vedere conte!)orane. Pers)ectiva %ui Hoebbe% des)re sensu% B)o;itivC a% na*iona%&socia%is!u%ui, )e care a! citat&o 5n sec*iunea )recedent', este )robabi% una din ada)t'ri%e ce%e !ai e=tre!iste. 1%te versiuni !ai Bs)iritua%eC au devenit co!une odat' cu !area cri;' de g9ndire )rovocat' de #evo%u*ia 4rance;'. Poe*i, )retin(i B)ro e*iC (i ocu%ti(ti, ca (i cei !ai bana%i oa!eni )e care i&au in %uen*at ace(ti vi;ionari, agoni;9nd din )ricina de;ordini%or e)ocii %or, (i&au reg'sit con ortu% %a g9ndu% c' ei au 5nse!nat o binecuv9ntare t'inuit'. U.2. Veats )oate i din nou citat )entru atitudinea sa ti)ic' 5n acest sens. BLubite )'s'ri de )rad', )reg'ti*i&v' de r';boi D Lubi*i r';boiu% )entru oroarea %ui, aceast' credin*' )oate i schi!bat', civi%i;a*ia re5nnoit' D 8redin*a vine 5n ur!a unui (oc D 8redin*a este !ereu 5nnoit' 5n chinuri%e !or*ii.C Precis, aceea(i atitudine st' %a ba;a s)eran*e%or conte!)orane cu )rivire %a Kniunea Sovietic'. 4iind Brea%i(tiC, cei !ai !u%*i oa!eni acce)t' trans or!'ri%e socia%e, )o%itice (i econo!ice i!)use de !ar=is!, dar 5n ace%a(i ti!) critic' as)ru !i:%oace%e vio%ente (i ideo%ogia e=tre!ist' a%e acestuia@ 5n ace%a(i ti!), iind o)ti!i(ti (i deschi(i a*' de o 5ntors'tur' !ai bun' a %ucruri%or, oa!enii au 5nt9!)inat cu bucurie Bde;ghe*u%C )etrecut odat' cu !oartea %ui Sta%in, s)er9nd s' vad' 5n aceasta )ri!e%e se!ne a%e unei

70

trans or!'ri de !ari )ro)or*ii a%e idea%u%ui !ar=ist. De %a Bcoe=isten*'C, )oate, se )oate a:unge %a coo)erare (i 5n ce%e din ur!' %a ar!onie. 1se!enea idei sunt re;u%tatu% unei conce)*ii unda!enta% gre(ite des)re natura #evo%u*iei !oderne@ nihi%is!u% nu este dec9t un as)ect a% acestei #evo%u*ii. <io%en*a (i negarea re)re;int', 5n !od sigur, o eta)' )re%i!inar'@ dar aceast' eta)' nu este dec9t o )arte dintr& un )%an !ai vast a% c'rui s 9r(it )ro!ite s' ie nu !ai bun, ci inco!)arabi% !ai r'u dec9t e)oca nihi%ist'. Dac' 5n e)oca noastr' e=ist' se!ne c' e)oca vio%en*ei (i a neg'rii este )e s 9r(ite, asta nu se 5nt9!)%' )entru c' nihi%is!u% a ost B5nvinsC sau Bde)'(itC, ci )entru c' aceast' eta)' s&a 5ncheiat (i a devenit inuti%'. Probabi% c' revo%u*ia 5nce)e s' ias' din a;a ei !a%e ic' )entru a intra 5ntr&una !ai B ast'C I nu )entru c' (i&a schi!bat voin*a sau direc*ia, ci )entru c' se a)ro)ie de atingerea u%ti!u%ui sco) )e care nu a 5ncetat niciodat' s' 5% ur!'reasc'@ satis 'cut' c' (i&a atins sco)uri%e, #evo%u*ia se )oate )reg'ti s' se re%a=e;e savur9ndu&(i succesu%. K%ti!a s)eran*' a o!u%ui !odern nu este, de a)t, dec9t o a%t' i%u;ie@ s)eran*a 5ntr&o nou' e)oc' Bdinco%o de nihi%is!C este e=)resia u%ti!u%ui e%e!ent din )rogra!u% #evo%u*iei. Ei nu este doar !ar=is!u% care )ro!ovea;' acest )rogra!. $u e=ist' )utere )o%itic' i!)ortant' a% c'rei guvern s' nu ie Brevo%u*ionarC@ a nu recunoa(te ideo%ogia #evo%u*iei 5n Bc%i!atu% inte%ectua%C conte!)oran ar 5nse!na, 5n !od evident, s' te conda!ni de unu% singur %a %i)sa autorit'*ii )o%itice. $u e=ist' o dovad' !ai c%ar' dec9t aceasta des)re s)iritu% anti&cre(tin a% e)ocii noastre I ce% !ai )ro und anti&cre(tinis! iind, desigur, )seudo&cre(tinis!u% care re)re;int' sco)u% #evo%u*iei. $ihi%is!u% 5nsu(i, a)ro)iindu&se de ca)'tu% )rogra!u%ui s'u, indic' s)re acest sco) care se a %' dinco%o de e%@ aceasta este adev'rat' se!ni ica*ie a a)o%ogiei nihi%iste )e care o ac Veats (i a%*ii. Ei iar'(i, %a $iet;sche, acest su)rao!enesc B)ro etC, care (tia totu% des)re nihi%is! 5n a ar' de sensu% %ui u%ti!, aceast' idee ca)'t' e=)resia ei cea !ai i;bitoare. B3n anu!ite condi*ii, a)ari*ia ce%ei !ai e=tre!e or!e de )esi!is! (i de nihi%is! rea% )ot i se!nu% unui )roces de de;vo%tare incisiv' (i esen*ia%' (i de tran;i*ie a o!enirii c'tre condi*ii cu totu% noi de e=isten*'. 1sta este ceea ce a! 5n*e%es eu.C Dinco%o de nihi%is! nu )oate i dec9t o Btranscendere a tuturor va%ori%orC+ BPrin aceast' or!u%' 5(i g'se(te e=)resia o !i(care contrar', care *ine at9t de un )rinci)iu c9t (i de o !isiune@ o !i(care care 5ntr&un viitor 5nde)'rtat va 5n%ocui acest nihi%is! )er ect@ 5ns' cu toate acestea, nihi%is!u% este o trea)t' necesar', at9t din )unct de vedere %ogic, c9t (i )siho%ogic, c'tre a)ari*ia acestei !i(c'ri, care nu )oate %ua na(tere dec9t de )e cu%!i%e nihi%is!u%ui (i din e%.C Destu% de straniu, aceea(i idee este e=)ri!at' 5n conte=tu% cu totu% di erit a% g9ndirii %ui >enin, care, du)' e=a%tarea ideii nihi%iste a B abriciiC universa%e, continu'+ BDar aceast' disci)%in' de F abric'G, )e care )ro%etariatu% o va e=tinde %a I5ntregu% societ'*ii du)' 5n r9ngerea ca)ita%i(ti%or (i du)' a%ungarea e=)%oatatori%or, nu re)re;int' 5n nici un ca; idea%u% nostru sau sco)u% nostru ina%. $u este dec9t un avan)ost necesar 5n )uri icarea radica%' a societ'*ii de hidoasa (i !urdara e=)%oatare ca)ita%ist', )entru a )utea avansa u%terior.C 1cest )unct Bu%teriorC )e care $iet;sche (i >enin 5% descriu %a unison ca )resu)un9nd Bcondi*ii cu totu% noi de e=isten*'C, est u%ti!u% sco) a% #evo%u*iei. 1cest sco), )entru c' 5ntr&un anu!it sens se a %' Bdinco%o de nihi%is!C, dar (i )entru c' )re;int' o te!' vast' de discu*ie, necesit' un ca)ito% se)arat. Pentru a 5ncheia 5n !od adecvat acest ca)ito% (i discu*ia noastr' des)re nihi%is!, ar i su icient s' suger'! care este natura nihi%is!u%ui (i

7-

s' stabi%i! structura genera%' a e=)unerii noastre 5n ca)ito%u% ur!'tor@ aceast' inten*ie )oate i )rivit' ca un coro%ar 5n trei )'r*i a% g9ndirii nihi%iste. 3n )ri!u% r9nd, coro%aru% anihi%'rii nihi%iste a <echii ?rdini re)re;int' conce)erea unei Bnoi e)ociC I Bnou'C 5ntr&un sens abso%ut, nu re%ativ. E)oca )e ca%e s' 5ncea)' nu este doar u%ti!a sau cea !ai !'rea*' dintr&o serie de e)oci, ci re)re;int' inaugurarea unui ti!) cu totu% nou@ care se stabi%e(te 5!)otriva a tot ce a ost anterior. BEste )osibi%C, a s)us $iet;sche 5ntr&o scrisoare din -QQ/, Bca eu s' iu )ri!u% care ace %u!in' asu)ra unei idei care va divi;a 5n dou' istoria u!anit'*iiC @ ca o consecin*' a acestei idei, Bto*i cei care se vor na(te du)' noi a)ar*in unei istorii su)erioare oric'rei istorii anterioareC . $iet;sche este, desigur, orbit de orgo%iu% s'u@ e% nu a 'cut o Bdesco)erireC origina%', ci a g'sit doar cuvinte%e )entru a e=)ri!a ceea ce era de:a B5n aerC 5n vre!ea res)ectiv'. E=act aceea(i idee a ost de a)t e=)ri!at' cu -2 ani !ai devre!e de Dostoievski )rin )ersona:u% s'u Riri%ov, ce% !ai radica% dintre B)oseda*iC+ BD totu% va i nou D 1tunci istoria se va 5!)'r*i 5n dou'+ de %a gori%' )9n' %a distrugerea du!ne;eirii (i de %a distrugerea du!ne;eirii )9n' %a ZD[ trans or!area i;ic' a P'!9ntu%ui (i a o!u%uiC 1ici s&a sugerat de:a a% doi%ea coro%ar a% g9ndirii nihi%iste. #';vr'tirea nihi%ist' (i antiteis!u% res)onsabi%e )entru B!oartea %ui Du!ne;euC generea;' ideea c' trebuie inaugurat' o Bnou' e)oc'C 5n care o!u% s' se trans or!e e% 5nsu(i 5n du!ne;eu. BMor*i sunt to*i ;eiiC, s)une Warathustra niet;schean+ B(i acu! dori! ca su)rao!u% s' tr'iasc'C . BKcidereaC %ui Du!ne;eu este o a)t' )rea 5nse!nat' )entru a&i %'sa )e oa!eni neschi!ba*i+ BDC >a Riri%ov, su)rao!u% este B?!u%&du!ne;euC, )entru c' 5n %ogica %ui Bdac' nu e=ist' Du!ne;eu, atunci eu sunt Du!ne;eu.C 1ceast' idee des)re Bsu)rao!C este cea care unda!entea;' (i ins)ir' conce)*ia des)re Btrans or!area o!u%uiC, ca 5n rea%is!u% %ui Mar= (i 5n vita%is!u% nu!ero(i%or ocu%ti(ti (i arti(ti. Di erite%e conce)*ii des)re Bo!u% nouC nu re)re;int' dec9t o serie de sketch&uri a%e su)rao!u%ui. 8'ci a(a cu! ni!icu%, ;eu% nihi%is!u%ui, nu este dec9t un vid (i a(te)tarea unei 5!)%iniri )rin reve%area unui Bnou ;euC, %a e% Bo!u% nouC, )e care nihi%is!u% %&a de or!at, %&a s'r'cit (i %&a %'sat 'r' caracter, 'r' credin*', 'r' orientare I acest Bo! nouC indi erent dac' este a)reciat ca B)o;itivC sau BnegativC, a devenit B!obi%C (i B %e=ibi%C, BdeschisC (i Brece)tivC, e% este un !ateria% )asiv care a(tea)t' o nou' desco)erire sau o reve%a*ie sau o co!and' care s'&% toarne 5n ce%e din ur!' 5ntr&o or!' de initiv'. 3n s 9r(it, coro%aru% anihi%'rii nihi%iste a autorit'*ii (i a ordinii este conce)*ia I )revestit' 5n %inii !ari de toate !ituri%e Bnoii ordiniC I des)re o categorie cu totu% nou' a ordinii, o ordine )e care cei !ai 5n %'c'ra*i a)'r'tori ai ei nu e;it' s' o nu!easc' BanarhieC. Statu% nihi%ist, )otrivit !itu%ui !ar=ist, trebuie s' Bs)u%bereC totu%, %'s9nd %oc unei ordini a %u!ii cu totu% unice 5n istoria u!anit'*ii (i )e care nu va i nici o e=agerare s' o nu!i! B!i%eniu%C. ? Bnou' ordineC guvernat' )rin BanarhieC (i )o)u%at' de Bsu)raoa!eniC+ acesta este visu% revo%u*ionar care i&a deter!inat )e oa!eni s' dea na(tere incredibi%ei dra!e a istoriei !oderne. Este un vis Ba)oca%i)ticC (i cei care v'd 5n e% o stranie inversare a s)eran*ei cre(tine 5n 3!)'r'*ia ceruri%or sunt c9t se )oate de 5ndre)t'*i*i. Dar aceasta nu este o scu;' )entru Bsi!)atiaC acordat' at9t de adesea ce% )u*in ce%or !ai BsinceriC (i Bnobi%iC revo%u*ionari (i nihi%i(ti@ aceasta este una dintre ca)cane%e 5!)otriva c'rora a! socotit necesar s'&% )reveni! )e cititor 5nc' de %a 5nce)utu% acestui ca)ito%. 3ntr&o %u!e care se

72

a %' 5n echi%ibru instabi% )e !arginea abisu%ui, unde orice adev'r (i nob%e*e )ar s' i dis)'rut, cei bine inten*iona*i, dar naivi, sunt e=tre! de tenta*i s' caute certitudinea %a )ersona%it'*i%e 'r' 5ndoia%' !arcante care au )o)u%at )eisa:u% inte%ectua% !odern, (i I ignor9nd standarde%e genuine de adev'r (i s)iritua%itate I s'&i g%ori ice 5n Bgigan*iC s)iritua%i nu!ai )entru c' au rostit un cuv9nt, dac' nu Bortodo=C, ce% )u*in B)rovocatorC. Dar rea%it'*i%e acestei %u!i (i a%e ce%ei viitoare sunt )rea riguroase )entru a )er!ite ase!enea con u;ie (i %ibera%is!. 2une%e inten*ii a)uc' )rea u(or )e un dru! gre(it, geniu% (i nob%e*ea sunt )rea adesea )ervertite@ iar coru)erea ce%ui !ai bun )roduce nu un Bce% !ai bunC de !9na a doua, ci ceea ce este !ai r'u. Knui Mar=, Proudhon sau $iet;sche trebuie s' %e recunoa(te! geniu% (i ervoarea (i chiar o anu!it' nob%e*e+ dar nob%e*ea %or este cea a %ui >uci er, )ri!u% dintre 5ngeri, care, dorind s' ie chiar !ai !u%t dec9t era, s&a )r'bu(it din acea )o;i*ie )rea!'rit' 5n abis. <i;iunea %or, 5n care unii ar )utea vedea un soi de cre(tinis!, este vi;iunea 3!)'r'*iei %ui 1nticrist, i!ita*ia satanic' (i r'sturnarea 3!)'r'*iei %ui Du!ne;eu. To*i nihi%i(tii, dar !ai a%es cei de !are geniu (i cu o )ers)ectiv' vast', sunt )ro e*ii satanei@ re u;9nd s'&(i o%oseasc' ta%ente%e 5n s%u:irea s!erit' a %ui Du!ne;eu, BL%s ont guerroy] Dieu et ses donsC . 8u greu s&ar )utea nega a)tu% c' r';boiu% dus 5!)otriva %ui Du!ne;eu nu a ob*inut victoria, iar o )rivire ne)'rtinitoare asu)ra trans or!'ri%or )e care %u!ea (i o!u% %e&au su erit de&a %ungu% u%ti!e%or dou' seco%e nu )oate dec9t s' con ir!e acest a)t@ u%ti!a victorie a acestui r';boi, de a)t, )are i!inent'. Dar ce )oate 5nse!na BvictoriaC 5ntr&un ase!enea r';boiO 8e e% de B)aceC )oate cunoa(te o u!anitate educat' at9ta vre!e cu %ec*ii%e vio%en*eiO 3n via*a cre(tin' cunoa(te! c' e=ist' o ar!onie 5ntre !i:%oace (i sco)uri. Prin rug'ciune (i )rintr&o via*' cucernic' (i )rin S inte%e Taine a%e 2isericii, cre(tinu% se schi!b' )rin haru% %ui Du!ne;eu )entru a deveni tot !ai !u%t ase!enea Do!nu%ui s'u (i )entru a )artici)a tot !ai de)%in %a 3!)'r'*ia )e care 1cesta a )reg'tit&o ce%or care 3% ur!ea;' cu adev'rat. 8ei care sunt ai S'i se recunosc du)' roade%e )e care %e aduc+ r'bdare, s!erenie, ascu%tare, )ace, bucurie, iubire, de%icate*e, iertare I roade care 5n ace%a(i ti!) )reg'tesc )entru 5!)'rt'(irea de)%in' din 3!)'r'*ie. 4ina%itatea (i !i:%oace%e sunt unu% (i ace%a(i %ucru@ ceea ce a 5nce)ut 5n aceast' via*' se des'v9r(e(te 5n via*a viitoare. 3n ace%a(i ti!), e=ist' (i o Bar!onieC 5n %ucr'ri%e Satanei@ Bvirtu*i%eC s%u:itori%or s'i sunt consecvente cu sco)uri%e c'rora %e s%u:esc. Kra, !9ndria, r';vr'tirea, discordia, vio%en*a, o%osirea 'r' scru)u%e a )uterii+ ni!ic din toate acestea nu va dis)'rea 5n chi) !agic atunci c9nd 3!)'r'*ia revo%u*ionar' se va i rea%i;at )e )'!9nt@ ci vor i !ai degrab' intensi icate (i )er ec*ionate. Dac' sco)u% revo%u*ionar de Bdinco%o de nihi%is!C este descris e=act 5n ter!eni BcontrariC (i dac' nihi%i(tii 5% v'd de a)t ca o 5!)'r'*ie a BdragosteiC, B)'ciiC (i r'*iet'*iiC, asta se 5nt9!)%' )entru c' Satana este !ai!u*a %ui Du!ne;eu (i chiar 5n negarea %ui Du!ne;eu trebuie s' recunoasc' sursa acestei neg'ri, (i I 5nc' !ai a)roa)e de te!a discu*iei noastre I )entru c' oa!enii s&au schi!bat at9t de !u%t )rin )ractica Bvirtu*i%orC nihi%iste (i )rin acce)tarea trans or!'rii nihi%iste a %u!ii )e care 5nce) e ectiv s' o cunoasc' 5n 3!)'r'*ia #evo%u*iei (i s' vad' totu% a(a cu! vede Satana, o)usu% a ceea ce este 5n ochii %ui Du!ne;eu. 8eea ce se a %' dinco%o de nihi%is! (i a re)re;entat visu% ce% !ai !are a% ce%or !ai !ari B)ro e*iC ai s'i nu 5nsea!n' 5n nici un ca; 5n r9ngerea nihi%is!u%ui, ci )unctu% %ui cu%!inant. B$oua e)oc'C, iind 5n cea !ai !are )arte o)era nihi%is!u%ui, nu va i 5n esen*' cu ni!ic di erit' de e)oca nihi%ist' )e care o cunoa(te!. 1 crede a%t e%, a c'uta

7N

!9ntuirea 5ntr&o nou' Bde;vo%tareC ie ea deter!inat' de or*e%e inevitabi%e a%e B)rogresu%uiC sau Bevo%u*ieiC sau de vreo oarecare Bdia%ectic'C ro!antic', ie o erit' gratuit din te;auru% Bviitoru%uiC !isterios 5n a*a c'ruia oa!enii stau cu venera*ie su)ersti*ioas' I a crede acest %ucru 5nsea!n' s' devii victi!a unei !onstruoase 5n(e%'ciuni. $ihi%is!u% este, 5n )ro un;i!e, o de;ordine s)iritua%', (i nu )oate i 5nvins dec9t )rin !i:%oace s)iritua%e@ dar 5n %u!ea conte!)oran' nu e=ist' nici o 5ncercare de a a)%ica ase!enea !i:%oace. 2oa%a nihi%ist' trebuie a)arent %'sat' s' Bevo%ue;eC )9n' %a u%ti!a a;'@ sco)u% #evo%u*iei, care ini*ia% nu re)re;enta dec9t ha%ucina*ia c9torva !in*i e=a%tate, a devenit sco)u% u!anit'*ii 5nse(i. ?a!enii au obosit@ 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu este )rea de)arte, !odu% cre(tin de via*' este )rea 5ngust (i )rea abru)t. #evo%u*ia a %uat 5n st')9nire Bs)iritu% veacu%uiC (i a !erge 5!)otriva acestui curent )uternic este !ai !u%t dec9t )oate duce o!u% !odern, )entru c' se cer toc!ai ace%e dou' %ucruri ni!icite cu at9ta ardoare de c'tre nihi%is!+ adev'ru% (i credin*a. 1 5ncheia discu*ia noastr' re eritoare %a nihi%is! cu un ase!enea co!entariu ar 5nse!na s' ne e=)une! acu;a*iei c' ne&a! 'urit un nihi%is! )ro)riu@ ana%i;a noastr', s&ar )utea argu!enta, este e=tre! de B)esi!ist'C, res)ing9nd categoric tot ceea ce o!u% !odern consider' va%abi% (i adev'rat, )'re! %a e% de radica%i 5n negare ca (i nihi%i(tii cei !ai e=tre!i(ti. Ei 5ntr&adev'r, cre(tinu% este, 5ntr&un anu!it sens I 5n sensu% u%ti! I un Bnihi%istC@ deoarece )entru e%, 5n ce%e din ur!', %u!ea nu 5nsea!n' ni!ic, iar Du!ne;eu este totu%. 1cesta este, desigur, e=act contrariu% nihi%is!u%ui )e care %&a! ana%i;at aici, 5n care Du!ne;eu nu 5nsea!n' ni!ic, iar %u!ea este totu%@ este un nihi%is! care 5(i trage surse%e din abis, 5n ti!) ce nihi%is!u% cre(tin ia na(tere din )rea)%in. 1dev'ratu% nihi%ist acord' 5ncredere %ucruri%or trec'toare care s 9r(esc 5n ni!ic@ 5n acest sens, orice Bo)ti!is!C este inuti%. 8re(tinu%, renun*9nd %a o ase!enea vanitate, 5(i )une credin*a 5ntr&un %ucru care nu trece, 5n 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu. Pentru ce% care tr'ie(te 5n 0ristos, !u%te dintre bunuri%e acestei %u!i )ot i dob9ndite (i se )oate bucura de e%e, 5n*e%eg9nd 5n ace%a(i ti!) caracteru% %or trec'tor@ dar nu sunt necesare, e%e nu 5nsea!n' ni!ic )entru e%. 8e% care nu tr'ie(te 5n 0ristos tr'ie(te de:a 5n abis (i nici !'car toate co!ori%e %u!ii nu i&ar )utea u!)%e vidu%. Dar a dese!na ca nihi%is! ni!icnicia (i s'r'cia cre(tinu%ui este !ai degrab' o igur' de sti%@ se cere !ai degrab' s' vorbi! des)re )%in'tate, bog'*ie (i bucurie dinco%o de orice i!agina*ie. Ei nu!ai ace%a care s&a u!)%ut de o ase!enea bog'*ie )oate s' 5n runte '*i( abisu% 5n care nihi%is!u% i&a condus )e oa!eni. 8e% !ai e=tre!ist dintre r';vr'ti*ii nihi%i(ti, ce% !ai de;i%u;ionat dintre oa!eni nu )oate e=ista dec9t dac' 5(i cru*' !'car una dintre i%u;ii de %a ana%i;a sa distructiv'. Din )unct de vedere )siho%ogic, acest a)t a deter!inat 5ntr&adev'r a)ari*ia acestei Bnoi e)ociC 5n care trebuie s'&(i )un' n'de:dea ce% !ai des'v9r(it dintre nihi%i(ti@ cine nu )oate crede 5n 0ristos trebuie (i vrea s' cread' 5n 1ntihrist. Dar dac' nihi%is!u% 5(i are s 9r(itu% istoric 5n 3!)'r'*ia %ui 1ntihrist, sensu% %ui s)iritua% u%ti! se a %' dinco%o chiar (i de !ani estarea ina%' a %ui Satan@ iar odat' cu acest s 9r(it care este iadu%, nihi%is!u% 5(i g'se(te 5n r9ngerea ina%'. $ihi%istu% este 5n r9nt nu nu!ai )entru c' visu% s'u %a )aradisu% terestru se s 9r(e(te 5n ne ericirea ve(nic'@ )entru c' nihi%istu% convins I s)re deosebire de o)usu% s'u, anarhistu% I este )rea de;a!'git )entru a !ai crede 5n ace% )aradis (i )rea )%in de urie (i de r';vr'tire )entru a !ai )utea ace (i

7/

a%tceva dec9t s'&% distrug', 5n ca;u% 5n care acest )aradis se va i n'scut vreodat'. $ihi%istu% este 5n r9nt !ai degrab' )entru c' 5n iad, dorin*a %ui cea !ai )ro und', nihi%i;area %ui Du!ne;eu, a crea*iei (i a %ui 5nsu(i, s&a dovedit inuti%'. Dostoievski a descris cu e=actitate, )rin cuvinte%e !uribundu%ui )'rinte Wosi!a, aceast' u%ti!' negare a nihi%is!u%ui+ B?, de bun' sea!' c' 5n te!ni*e%e iadu%ui sunt 5ncuia*i a(i:derea (i cei ce s&au %'sat is)iti*i de )'catu% s%avei de(arte (i a% r';vr'tirii, de(i au cunoscut, au avut chiar )arte s' vad' adev'ru% ce% nebiruit@ sunt ace%e iin*e de cutre!ur (i s)ai!' ce s&au %egat cu tot su %etu% de Satana, 5nsu(indu&(i tru ia %ui. 8u bun' (tiin*' au a%es ace(tia te!ni*e%e iadu%ui@ (i chinu% %or nu va avea 5n vecii veci%or s 9r(it, c'ci se chea!' c' sunt cu a %or voin*' )'ti!itori. 2%este!9ndu&> )e Du!ne;eu (i via*a ce %e&a ost dat', ei s&au b%este!at singuri. ZD[ Ei nu&> )ot )ri!i dec9t cu ur' ()e Du!ne;eu" (i ar dori ca Du!ne;eu% ce% viu s' )iar', ni!icindu&Se (i )e Sine (i toat' ;idirea i;vodit' de E%. 1ce(tia vor arde 5n veci 5n v9%toarea !9niei %or, r9vnind cu nesa* !oartea (i ne iin*a. Dar )ururi !oartea se va de)'rta de eiDC Mare%e (i invincibi%u% adev'r a% cre(tinis!u%ui este c' nu e=ist' distrugere@ orice nihi%is! este ;adarnic. Po*i s' te %u)*i cu Du!ne;eu+ aceasta este una dintre se!ni ica*ii%e e)ocii !oderne@ dar E% nu )oate i 5n r9nt (i >ui ni!eni nu L se )oate sustrage+ 3!)'r'*ia >ui va dura ve(nic, iar cei care vor re u;a che!area 3!)'r'*iei Sa%e trebuie s' ard' )entru totdeauna 5n %'c'ri%e iadu%ui. Kna dintre inten*ii%e )ri!ordia%e a%e nihi%is!u%ui a ost desigur s' scoat' din !in*i%e oa!eni%or iadu% (i rica de iad (i ni!eni nu )oate )une %a 5ndoia%' succesu% acestei inten*ii@ iadu% a devenit )entru cea !ai !are )arte a oa!eni%or o absurditate (i o su)ersti*ie, dac' nu o ante;ie Bsadic'C. 8hiar (i cei care cred 5n Braiu%C %ibera% nu !ai au %oc 5n universu% %or (i )entru iad. Totu(i, o!u% !odern are o corect' 5n*e%egere a iadu%ui, ceea ce nu este va%abi% (i 5n ceea ce )rive(te raiu%@ acest cuv9nt (i acest conce)t ocu)' un %oc i!)ortant 5n arta (i g9ndirea conte!)oran'. ?rice observator sensibi% devine con(tient de a)tu% c' oa!enii, 5n era nihi%ist' !ai !u%t dec9t 5nainte, au trans or!at )'!9ntu% du)' chi)u% iadu%ui@ iar cei care sunt con(tien*i c' se a %' 5n abis nu e;it' s' nu!easc' aceast' stare iad. 8hinuri%e (i ne ericirea acestei vie*i sunt 5ntr&adev'r o )regustare a iadu%ui, a(a cu! bucurii%e vie*ii cre(tine I bucurii )e care nihi%istu% nici nu (i %e )oate i!agina, at9t de 5nde)'rtate sunt e%e de e=)erien*a sa I sunt o )regustare a raiu%ui. Dar dac' nihi%istu% este 5ntr&o anu!it' !'sur' con(tient de ceea ce 5nsea!n' iadu%, 5nc' din aceast' via*', e% nu&(i )oate ace o idee des)re )ro)or*ii%e acestuia, care nu )ot i e=)eri!entate 5n aceast' via*'@ chiar (i ce% !ai radica% dintre nihi%i(ti, care 5(i s%u:e(te de!onii (i chiar 5i invoc', nu are vederea duhovniceasc' necesar' )entru a&i vedea a(a cu! sunt. Duhu% satanic, duhu% iadu%ui, )oart' totdeauna o !asc' 5n aceast' %u!e@ ca)cane%e sa%e sunt a(e;ate de&a %ungu% unei )oteci %argi care ar )utea )'rea !u%tora )%'cut' sau ce% )u*in interesant'@ iar Satana %e o er' tuturor ce%or care 5i ur!ea;' ca%ea s)eran*a (i g9ndu% conso%ator a% dis)ari*iei ina%e. Dac', 5n ciuda conso%'ri%or satanice, nici unu% dintre cei care 5% ur!ea;' nu este oarte B ericitC 5n aceast' via*' (i dac' 5n ;i%e%e ce%e din ur!' ( a*' de care ca%a!it'*i%e seco%u%ui nostru nu re)re;int' dec9t o avan)re!ier' restr9ns'" vor i B!ari nenorociri, a(a cu! nu au ost de %a 5nce)utu% %u!ii )9n' 5n ;i%e%e noastreC I totu(i, abia 5n via*a viitoare s%u:itorii %ui Satan vor 5n*e%ege toat' a!'r'ciunea ne ericirii %or %i)site de s)eran*'.

7A

8re(tinu% crede 5n e=isten*a iadu%ui (i se te!e de ocuri%e acestuia I nu este vorba de oc )'!9ntesc, a(a cu! 5(i i!aginea;' necredinciosu% de(te)t, ci de un oc in init !ai dureros, )entru c', ase!enea tru)uri%or cu care oa!enii se vor ridica %a cer 5n Wiua cea de a)oi, va i s)iritua% (i 'r' s 9r(it. >u!ea 5i re)ro(ea;' cre(tinu%ui c' crede 5ntr&un %ucru at9t de ne)%'cut@ dar nu este nici )erversitate, nici Bsadis!C ceea ce 5% deter!in' s' cread', ci !ai degrab' credin*a (i e=)erien*a. $u!ai ace%a care crede de)%in 5n rai (i tr'ie(te 5n Du!ne;eu )oate crede de)%in 5n e=isten*a iadu%ui@ )entru c' nu!ai ace%a care are o anu!e idee des)re via*a 5n Du!ne;eu 5(i )oate ace o idee des)re ceea ce 5nsea!n' absen*a ei. Pentru cei !ai !u%*i oa!eni, Bvia*aC de ast';i este un %ucru ne5nse!nat, un %ucru care se e)ui;ea;' re)ede cu !ici a ir!a*ii (i !ici nega*ii, 5nv'%uit 5n i%u;ii con ortabi%e (i 5n )roiectu% )%in de s)eran*' a% ni!icirii ina%e@ ast e% de oa!eni nu vor (ti ni!ic des)re iad )9n' c9nd nu vor tr'i 5n e%. dar Du!ne;eu 5i iube(te nes)us chiar (i )e ace(ti oa!eni, ca s' %e 5ng'duie s'&> BuiteC )ur (i si!)%u (i Bs' treac'C 5n ne iin*' 5n a ara )re;en*ei >ui, singura care este via*a oa!eni%or@ E% %e o er' chiar (i ce%or din iad, dragostea Sa, care este tortur' )entru cei care nu s&au )reg'tit 5n aceast' via*' ca s' o )ri!easc'. Mu%*i, (ti! asta, sunt 5ncerca*i (i )uri ica*i 5n ace%e %'c'ri )entru a deveni vrednici de 3!)'r'*ia ceruri%or@ dar a%*ii, 5!)reun' cu de!onii )entru care a ost 'cut iadu%, trebuie s' se s'%'(%uiasc' aco%o )entru ve(nicie. $u este nevoie ast';i, c9nd oa!enii au devenit tot !ai s%abi 5n 5n runtarea cu adev'ru%, s' 5ndu%ci! rea%it'*i%e vie*ii viitoare@ ace%ora I ie ei nihi%i(ti sau u!ani(ti !ai !odera*i I care )retind c' 5n*e%eg voin*a Du!ne;eu%ui 8e%ui <iu (i care 3% :udec' )entru Bcru;i!eaC >ui, %i se )oate r's)unde cu a ir!area 'r' echivoc a unui %ucru 5n care )retind c' ar crede+ de!nitatea o!u%ui. Du!ne;eu ne&a che!at nu %a Braiu%C !odern a% re%a='rii (i so!nu%ui, ci %a s%ava de)%in' (i 5ndu!ne;eitoare a ii%or %ui Du!ne;eu@ iar dac' noi, )e care Du!ne;eu ne&a considerat de!ni de a o )ri!i, re u;'! che!area >ui, & atunci !ai bine s' )ri!i! %'c'ri%e iadu%ui, chinu% ce%ei din ur!' (i cutre!ur'toare dove;i a 5na%tei voca*ii a o!u%ui (i a nestinsei iubiri a %ui Du!ne;eu )entru to*i oa!enii, dec9t ni!icu% %a care as)ir' oa!enii cu )u*in' credin*' (i nihi%is!u% e)ocii noastre. $i!ic nu este !ai de!n de o! dec9t iadu%, dac' o!u% nu se ace vrednic de rai. 3n %oc de )ost a*'+ >ecturi succesive Tatiana Petrache Motto+ Du!ne;eu este o )ersoan' (i E% caut' )ersoana. Du!ne;eu are un nu!e (i E% 5% chea!' )e o! du)' nu!e%e s'u. <r':!a(u% S'u, iara a)oca%i)tic', di!)otriv', nu are nici un nu!e, ci un nu!'r+ 777. 1cesta este ce% care schi!b' nu!e%e 5n nu!ere. Lar atunci c9nd o!u% 5ncetea;' de a !ai i )arteneru% dia%ogu%ui )ersona% cu Du!ne;eu, e% devine un nu!'r, a(a cu! sunt )ri;onierii din %ag're, )u(c'ria(ii din )u(c'rii, )ersona%u% unei abrici@ o!u% devine o unc*ie, )recu! !a(ini%e )e care %e construie(te. ?!u% este uti%i;at du)' nu!'ru% )e care 5% )oart' (i nu !ai este che!at du)' nu!e%e s'u, ca o )ersoan' cu voin*' )ro)rie.

77

Teo%ogia (i cu%tura ortodo=' a seco%u%ui JJ a c'utat s' dea o de ini*ie a o!u%ui 5ntr&o vre!e 5n care u!anitatea acestuia a ost )us' sub se!nu% 5ntreb'rii, 5n care o!u% a ost des iin*at ca )ersoan' creat' de Du!ne;eu (i redus %a statutu% de e=e!)%ar a% s)eciei, 5nregistrabi% )rintre eno!ene%e e!)irice (i uti%i;abi% 5n )roduc*ie. 1teis!u% di erite%or tota%itaris!e, e=isten*ia%is!u% dis)erat, %iteratura absurdu%ui, a)o atis!u% ateu a% )ost!odernis!u%ui re)re;int' tot at9tea e=)resii a%e nihi%is!u%ui i%oso ic (i )o%itic 5n cu%tura euro)ean'. 8artea )'rinte%ui Sera i! #ose este o critic' teo%ogic' a eno!enu%ui nihi%ist, 5n evo%u*ia acestuia de %a di!ensiunea ideo%ogic' (i cu%tura%' %a tragedia nihi%is!u%ui )o%itic (i e=isten*ia%, (i se 5nscrie 5ntr&o %ung' serie de reac*ii r's'ritene %a cri;a !odernit'*ii occidenta%e. Este o carte scris' %a tinere*e, cu toat' ervoarea convertitu%ui care descrie )ro)ria 5ntoarcere din iadu% $LML8K>KL (i )oart' incon undabi%a )ecete a e=)erien*ei (i convertirii )ersona%e. $u este ast e% 5nt9!)%'tor c' aceast' ana%i;' a nihi%is!u%ui )o%itic este )ro und !arcat' de teo%ogia (i e=)erien*a ec%e;ia%' rus'+ %a nive% )ersona% & se e=)%ic' )rin a)tu% c' )'rinte%e Sera i! s&a convertit 5ntr&o biseric' ruseasc' din e!igra*ie, iar %a nive% cu%tura% & trebuie a!intit a)tu% c' )ri!ii )a(i 5n aceast' restaurare (i rede inire a o!u%ui %a nive% conce)tua% %&au 'cut teo%ogii ru(i 5nc' din seco%u% a% JLJ&%ea. 1! citit cartea de !ai !u%te ori, )entru c' avea! )er!anent senti!entu% c' 5!i sca)' ceva. Du)' iecare %ectur', !i&a! eva%uat ca un arheo%og con(tiincios re;u%tate%e s')'turi%or. >a o )ri!' %ectur' cartea se dovede(te a i o %ucrare de a)o%ogetic' a% c'rei obiectiv este dec%arat dintru 5nce)ut de autor, (i anu!e ana%i;a stadii%or dia%ecticii nihi%iste, a Bi;voare%or teo%ogice, a r'd'cini%or s)iritua%eC, a B)rogra!u%ui ina% (i a ro%u%uiC #evo%u*iei nihi%iste. 3n de!ersu% s'u, )'rinte%e Sera i! #ose )orne(te de %a )rob%e!a adev'ru%ui (i descrie eno!enu% nihi%ist, %a nive% conce)tua%, 5n unc*ie de r's)unsu% )e care di erite%e or!e de nihi%is! 5% dau %a 5ntrebarea Bce este adev'ru%OC P'rinte%e Sera i! o)erea;' !ai 5nt9i e=c%usiv cu instru!ente%e ana%i;ei %ogice (i de!onstrea;' ast e% c' a=io!a )e care se 5nte!eia;' nihi%is!u% 5n di erite%e %ui avataruri, or!u%at' de )ro etu% (i teoreticianu% nihi%is!u%ui, 4riedrich $iet;sche I B$u e=ist' adev'r@ nu e=ist' stare abso%ut' a %ucruri%or I nu e=ist' F%ucru 5n sineGC, este o contradic*ie 5n sine, )entru c' si!)%u% a)t de a a ir!a c' nu e=ist' adev'r abso%ut este un adev'r abso%ut. Postu%atu% adev'ru%ui re%ativ este e% 5nsu(i un adev'r abso%ut. Dac' i%oso ia nihi%ist' 5ncearc' s' nihi%i;e;e orice or!' de !eta& i;ic', )entru a %i!ita 5n*e%egerea %u!ii %a )erce)erea ei i;ic', )'rinte%e Sera i! #ose de!onstrea;' 5ns' c' nihi%is!u% este (i e% tot o !eta i;ic' I dar o !eta i;ic' negativ' I )rin si!)%u% a)t c' se 5nte!eia;' )e acest )ostu%at a% neg'rii adev'ru%ui transcendent. $egarea adev'ru%ui transcendent este 5n sine un Badev'r transcendentC. P'rinte%e Sera i! #ose identi ic' )atru eta)e a%e nihi%is!u%ui+ %ibera%is!u%, rea%is!u%, vita%is!u% (i nihi%is!u% distrugerii I )entru care )rob%e!atica adev'ru%ui scade tre)tat 5n i!)ortan*' (i intensitate, )9n' %a abandonarea ei de initiv' 5n vita%is! (i, u%terior, %a atitudinea osti%' a*' de orice or!' de adev'r abso%ut, 5n nihi%is!u% distrugerii. 3n )ri!a a;', u!anis!u% %ibera% !ani est' indi eren*' a*' de adev'r, )e care %&a di%uat (i %&a %i!itat %a as)ecte%e conven*iona%e a%e discursu%ui de!agogic, adev'ru% abso%ut devenind si!)%' !eta or' (i retoric', si!)%e orna!ente de %i!ba: care ascund un go% e=isten*ia%. $ihi%istu% acestui stadiu este un i)ocrit care vorbe(te des)re un Du!ne;eu (i

77

un adev'r cu care nu are nici o re%a*ie, aceste no*iuni ne iind dec9t si!)%e )roiec*ii !enta%e 5nte!eiate )e $i!ic. 3n cadru% %ibera%is!u%ui )rotestant, conce)*ia des)re divinitate (i des)re via*a de a)oi este o )roiec*ie i!aginar' de natur' e!o*iona%' care nu se !ai 5nte!eia;' )e rea%itatea e=)erien*ei e=isten*ia%e (i )ersona%e. Paradisu% este cobor9t )e )'!9nt (i se trans or!' 5ntr&un idea% de )ros)eritate (i de ar!onie 5n aceast' %u!e & de aceea co!)ro!isu% )e care 5% )ro)une u!anis!u% este !ai )u*in conving'tor dec9t orice a%tceva, re)re;ent9nd )rinci)a%a cau;' a neg'rii (i revo%tei nihi%iste. >ibera%u% crede nu!ai 5n aceast' %u!e, neav9nd nici e=)erien*a, nici cunoa(terea (i nici credin*a 5n %u!ea cea%a%t' (i, !ai )resus de toate, %i!it9ndu&se %a un Bdu!ne;euC care nu e 5ndea:uns de )uternic )entru a 5nvia !or*ii. Este un cre(tinis! c'%du*, trist (i )osac, res)onsabi% de r';vr'tiri%e unui s)irit inco!od ca a% %ui $iet;sche. $ihi%istu% acestui stadiu, s)une )'rinte%e Sera i! #ose, Btr'ie(te 5n )aradisu% unui nebunC, construit )e conce)te care nu !ai au nici o aco)erire 5n rea%itate (i 5n e=)erien*a sa )ersona%'@ un )aradis care trebuie Bs' se )r'bu(easc' 5n a*a adev'ru%ui %ucruri%orC. 1cest )seudo&cre(tinis! este, s)une Sera i! #ose Bce% !ai )ro und anticre(tinis!C (i Bconstituie sco)u% revo%u*ieiC. Eta)a ur!'toare, rea%is!u%, este dec%arat )rag!atic' (i 5!)otriva oric'rei or!e de adev'r abso%ut. <ita%is!u%, eta)a a treia, nici nu 5(i !ai )une )rob%e!a adev'ru%ui abso%ut, ci reduce totu% %a e=)eri!entarea !o!entu%ui 5n ceea ce acesta are !ai ca)tivant, !ai origina% (i !ai e=citant. Este un activis! renetic )rin care acest nihi%ist evadea;' din )%ictisea%a cotidian', din absurdu% (i vidu% unei %u!i care nu&(i )oate g'si sensu% dec9t 5n 8e% care i %& a dat, 5n 8reatoru% ei. K%ti!a eta)' a nihi%is!u%ui este nihi%is!u% distrugerii (i a% #evo%u*iei, care 5n !od '*i( 5(i )ro)une distrugerea co!)%et' a acestei %u!i 5nte!eiate )e $LML8K> i%oso i%or ra*iona%i(ti. $ihi%is!u% distrugerii se de ine(te )rin doi ter!eni+ revo%ta (i ni!icu%. #evo%ta este 5n esen*' o atitudine de re u; a% %u!ii, a% e=isten*ei, a% vie*ii %i!itate %a acest r'sti!) e e!er@ este vehe!en*a neada)tatu%ui )e care ni!eni (i ni!ic nu 5% )oate !u%*u!i, toc!ai )entru c' nu 5n*e%ege aceast' e=isten*' ca :ert ' continu' (i ca )erioad' de gesta*ie )entru o a%t' 3!)'r'*ie, 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu. 3n de ini*ia )'rinte%ui Sera i! #ose, revo%ta este Bo atitudine de ne!u%*u!ire a*' de sine, a*' de %u!e, a*' de societate, a*' de Du!ne;eu, atitudine care se re;u!' %a un singur %ucru, (i anu!e c' nu vor acce)ta %ucruri%e a(a cu! sunt (i c' trebuie s'&(i o%oseasc' energia ie )entru a %e schi!ba, ie )entru a %e distrugeC. #ecunoa(te! aici atitudinea Beva;ionist'C a ro!anticu%ui care se re ugia;' 5n !ira:u% %u!i%or i!aginare (i uria ine)ui;abi%' a anarhistu%ui terorist, a(a cu! o de inea, s)re e=e!)%u, Mihai% 2akunin+ BMisiunea noastr' este distrugerea teribi%', tota%', des'v9r(it', ine=orabi%' (i universa%'C. De ini*ia $LML8K>KL este oarte )recis' din )unct de vedere teo%ogic. P'rinte%e Sera i!, care a trecut )rin e=)erien*a )ractici%or !istice orienta%e, )reci;ea;' de %a 5nce)ut c' nu este vorba de Bne iin*aC din tradi*ii%e orienta%e, ci este o an=ietate 'r' nu!e, este abisu% din su %etu% o!u%ui, este Bie(irea din iin*'C. 1utoru% )reci;ea;' c' aceast' stare nede inibi%' de angoas' este Btoc!ai ni!icu% din care Du!ne;eu a scos %a %u!in' )e iecare o! (i 5n care se )r'bu(e(teC 5n chi) iresc oricine 3% neag' )e Du!ne;eu, toc!ai )entru c' o!u% se de ine(te e=c%usiv )rin re%a*ia sa cu Du!ne;eu, ca chi) a% >ui. >u!ea care odinioar' gravita 5n :uru% %ui Du!ne;eu se rote(te acu! 5n :uru% $LML8K>KL (i devine incoerent', absurd', se de;integrea;', se de;bin', se rag!entea;' 5n )ers)ective

7Q

care (i&au )ierdut unitatea (i coeren*a. 3ntregu% edi iciu a% cu%turii (i civi%i;a*iei !oderne se 5nte!eia;' )e acest $LML8, )e un du!ne;eu ucis de nebunu% niet;schean, care este de acu! arheti)u% o!u%ui !odern. Pentru c' nebunia nihi%ist' a )ro%i erat %a scar' universa%' (i a devenit starea de nor!a%itate. 1ceast' an=ietate nihi%ist' este ie )asiv', !ani estat' )rin cu%tu% indi eren*ei sau a% dis)er'rii, a% Babsurdu%uiC e=isten*ia%, ie activ' (i agresiv' care se !ani est' 5n revo%ta renetic' 5!)otriva 5ntregii crea*ii )e care vrea s' o t9rasc' 5n ace%a(i abis. 1na%i;a or!e%or de nihi%is! )o%itic nu ne !ai interesea;', )entru c' )e acestea %e cunoa(te! din tragedii%e tota%itaris!e%or seco%u%ui trecut. Lnteresant' este 5ns' eva%uarea )e care )'rinte%e Sera i! o ace 5ntr&o )erioad' (i 5ntr&o cu%tur' )e care )ute! s' %e nu!i! )ost&nihi%iste. Este 1!erica ani%or ^70, )'!9ntu% 'g'duin*ei (i a% tuturor )osibi%it'*i%or, din care au dis)'rut angoase%e (i 5ntreb'ri%e inco!ode des)re sensu% e=isten*ei, des)re 5nce)ut (i s 9r(it, des)re iubire (i de;binare. ?!u% a de)'(it dis)erarea )e care i&o )rovoca acea 5nn'scut' nosta%gie a )aradisu%ui (i revo%ta incon(tient' c' aceast' %u!e e at9t de de)arte de )aradisu% 5nscris 5n ini!a sa (i c' Du!ne;eu% s'u creator 5i r's)unde at9t de rar. Din ini!a sa s&a (ters )aradisu% (i g%asu% %ui Du!ne;eu a t'cut de initiv. 8ri;a a trecut, u%ti!u% )rotest s&a stins 5ntr&o 5nghi*itur' de 8oca&8o%a (i un )u!n de )o)&corn consu!ate vi;ion9nd un ta%k&shoP %a te%evi;or. ?!u% creat cu doru% du)' Du!ne;eu, )'rinte%e s'u, a !urit 5n c%i)a 5n care >&a ucis )e Du!ne;eu 5n ini!a sa. 1ceast' ')tur' Bnou'C s&a a)ucat s' schi!be %u!ea, s'&(i ac' o Bnou' %u!eC 5n care s' unc*ione;e e icient du)' o )%ani icare genera%i;at'. 1ceast' creatur' nou' a ost re!ode%at' (i reorientat' )entru a se ada)ta %a aceast' %u!e (i )entru a uita de initiv nosta%gii%e )aradisiace. Ea se a %' 5ntr&o )er!anent' !i(care de c'utare a nou%ui, a schi!b'rii, a )uterii, a e=citabi%it'*ii. Lnterese%e sa%e varia;' de %a ce%e nobi%e, )recu! cunoa(terea (i i%antro)ia+ nout'*i artistice (i (tiin*i ice, noi %u!i de desco)erit (i de e=)%orat, )ace, r'*ietate, )ros)eritate (i con ort, )9n' %a ce%e !ai )ro;aice, care *in de satis acerea c9t !ai e=citabi%' a instincte%or. P'rinte%e Sera i! vede 5n eno!enu% nihi%ist un )roces de reeducare a o!u%ui care 5n acest )roces de nihi%i;are )ierde co!)%et coordonate%e 3!)'r'*iei %ui Du!ne;eu (i ca)'t' re %e=e%e de co!)orta!ent a%e 3!)'r'*iei ?!u%ui, 5n e)oca )ostcre(tin'. 1cest o! reeducat nu se !ai interesea;' de 1dev'ru% cre(tin nici !'car )entru a&% nega@ 5ntreaga aten*ie 5i este 5ndre)tat' asu)ra acestei %u!i, diversi ic9nd tot !ai !u%t droguri%e )rin care s' uite de sine (i de Du!ne;eu. >ecturi teoretice Du)' )ri!a %ectur' a acestei c'r*i (i du)' traducere, a! si!*it nevoia s' !erg %a surse (tiin*i ice des)re nihi%is!, )entru c' 5!i era necesar' o )ri!' orientare du)' aceast' bu%versant' e=)erien*' a 5nt9%nirii cu inter)retarea )'rinte%ui Sera i! #ose. Encic%o)edii, istorii a%e eno!enu%ui, autori nihi%i(ti (i critici ai nihi%is!u%ui (i ai !odernit'*ii. 1! a %at ast e% c' nihi%is!u% este atitudinea de negare (i u%terior de distrugere a unei vi;iuni asu)ra rea%it'*ii, a(a cu! a ost ea con igurat' de !eta i;ica a)usean'. $ihi%is!u% este 5n esen*' atitudinea de re u; a unda!ente%or acestei !eta i;ici (i de reeva%uare a )roduse%or acesteia 5n cu%tura (i civi%i;a*ia !odern'. $ihi%is!u% euro)ean )ro)riu&;is debutea;' 5n seco%u% JLJ, o dat' cu ro!antis!u%, (i evo%uea;' de %a atitudinea de con(tienti;are %ucid' a isurii dintre unda!ente%e ra*iona%e a%e !eta i;icii (i rea%itatea e ectiv' )9n' %a anarhis!u% terorist care ur!'re(te distrugerea tuturor teorii%or )o%itice (i a institu*ii%or )e

7.

care %e&a creat aceast' cu%tur'. Martin 0eidegger consider' c' nihi%is!u% este B!i(carea unda!enta%' a istoriei ?ccidentu%uiC 5n !'sura 5n care cu%tura (i civi%i;a*ia acestuia sunt construite )e o a%s' conce)*ie des)re %u!e (i des)re Du!ne;eu. $ihi%is!u% desco)er' (i de!onstrea;' c' doctrina des)re divinitate 5n teo%ogia a)usean' nu este dec9t o abu%a*ie 5n :uru% neantu%ui, de aici decurg9nd de)recierea tuturor te!eiuri%or tradi*iona%e a%e e=isten*ei, care 5(i )ierde ast e% sensu% (i sco)u%. 3n tr's'turi%e sa%e esen*ia%e, nihi%is!u% re %ect' sci;iunea dintre )re!ise%e idea%is!u%ui !eta i;ic (i rea%itatea %u!ii@ !o!entu% nihi%is!u%ui coincide cu reve%area (i con(tienti;area 5n cu%tura !odern' a acestei isuri dintre rea% (i o iin*' 5n sine 5!)odobit' cu toate )er ec*iuni%e, dar ictiv'. 1ceast' contradic*ie tr'dea;' o ata%' eroare de inter)retare, deoarece iin*a&idea% nu este 5n rea%itate dec9t un )seudo& unda!ent, un $L0L> care de!onstrea;' nu%itatea tuturor va%ori%or care i se ata(ea;'. Pentru $iet;sche, )ro etu% nihi%ist )rin e=ce%en*' (i ce% !ai i!)ortant teoretician a% nihi%is!u%ui, acest eno!en re)re;int' Bconvingerea c' e=isten*a este abso%ut insu)ortabi%' dac' o co!)ar'! cu va%ori%e ce%e !ai 5na%te )e care %e cunoa(te!@ %a aceasta se adaug' constatarea c' nu ave! nici ce% !ai !ic dre)t s' )resu)une! un dinco%o sau un 5n sine a% %ucruri%or care s' ie divin, care s' ie !ora%a 5ntru)at'C. 8%asi icare $ihi%istu% !ani est' sub di erite or!e o atitudine de negare, de re u; (i de )rovocare a ordinii rea%it'*ii recunoscute, )entru c' nu !ai g'se(te sensu%, sco)u% (i ar!onia )e nici unu% dintre nive%uri%e acestei rea%it'*i & ie e% onto%ogic, i%oso ic, !ora%, e)iste!o%ogic, )o%itic, cos!ic sau e=isten*ia% & (i iecare dintre aceste nive%uri )ri!e(te o e=)resie nihi%ist' s)eci ic'. 1ve! ast e% nihi%is!u% onto%ogic, nihi%is!u% i%oso ic, nihi%is!u% !ora%, nihi%is!u% e)iste!o%ogic, nihi%is!u% )o%itic, nihi%is!u% cos!ic (i nihi%is!u% e=isten*ia%. Pe iecare nive% nihi%is!u% neag' te!eiuri%e ace%ei rea%it'*i s)eci ice. Potrivit #out%ege Encyc%o)aedia o Phi%oso)hy, nihi%is!u% i%oso ic neag' )osibi%itatea unui )rinci)iu !eta i;ic )ri!. $ihi%is!u% !ora% res)inge orice )osibi%itate de :usti icare sau critic' a :udec'*i%or !ora%e )e ba;a a)tu%ui c' o ase!enea !ora%itate este un )rete=t a% egois!u%ui (i, de aceea, o i)ocri;ie. Princi)ii%e !ora%e nu sunt a%tceva dec9t e=)resii%e )re erin*e%or (i senti!ente%or subiective a%e oa!eni%or. $ihi%is!u% e)iste!o%ogic neag' )osibi%itatea a ir!a*ii%or care s' :usti ice sau s' critice cunoa(terea, )entru c' acest act )resu)une un unda!ent a% adev'ruri%or in ai%ibi%e (i universa%e, dar 5n conce)*ia nihi%ist' ase!enea adev'ruri nu e=ist'. $ihi%is!u% consider' c' a ir!a*ii%e re eritoare %a cunoa(tere sunt re%ative %a e)oci%e istorice, %a conte=te%e cu%tura%e a%e acestora sau %a ante;ii%e g9ndirii (i e=)erien*ei individua%e (i, )rin ur!are, sunt arbitrare (i nede inibi%e. $iet;sche introduce conce)tu% de )ers)ectivis! a% cunoa(terii care sus*ine c' actu% de cunoa(tere este 5ntotdeauna )ers)ectiva%, )ar*ia%, 5n unc*ie de unghiu% din care este )erce)ut' acea rea%itate. Pers)ectivis!u% neag' de ase!enea )osibi%itatea unei vi;iuni inc%u;ive care s' %e cu)rind' )e toate ce%e%a%te, adev'ru% genera% va%abi% rag!ent9ndu&se 5ntr&o !u%titudine de adev'ruri de )ers)ectiv'. $ihi%is!u% )o%itic ur!'re(te distrugerea co!)%et' a institu*ii%or )o%itice e=istente, a%'turi de conce)*ii%e (i structuri%e socia%e care %e sus*in, dar nu are un !esa: )o;itiv %egat de ceea ce ar )utea 5n%ocui aceste structuri (i institu*ii. $ihi%is!u% )o%itic este sinoni! cu anarhis!u%.

70

$ihi%is!u% cos!ic )orne(te de %a )ostu%atu% c' natura 5n 5ntregi!e este neinte%igibi%' (i indi erent' a*' de )reocu)'ri%e u!ane (i nu )oate i dec9t su)us' descrierii (i e=)%ica*iei (tiin*i ice. $ihi%is!u% e=isten*ia% neag' sensu% vie*ii u!ane, consider9nd via*a ca inuti%' (i absurd'. Si!)to!e Knu% dintre si!)to!e%e !a:ore a%e nihi%istu%ui este indi eren*a a*' de rea%itate, nihi%istu% Bnu este nici )entru, nici 5!)otriv'C, Bnu crede 5n ni!ic (i nu se interesea;' de ni!icC, ci se retrage 5ntr&o indi eren*' 'r' riscuri din a*a )rovoc'ri%or societ'*ii, su)un9ndu&se 'r' discern'!9nt schi!b'rii o)inii%or do!inante, !u%*u!indu&se cu )re;entu% (i e!)iricu%. Dis)erarea B a*' de de(ert'ciunea sau trivia%itatea e=isten*ei u!aneC (The Encyc%o)aedia o Phi%oso)hy", )rovocat' de con(tienti;area %ucid' a nonsensu%ui e=isten*ei este un a%t si!)to! nihi%ist, care devine o te!' )redi%ect' a %iteraturii )ostro!antice, de init' ca Br'u% seco%u%uiC I consacrat' 5n %i!bi%e euro)ene ca !a% de si]c%e, Ue%tsch!er; sau s)%een. Mani est'ri%e )siho%ogice a%e acestei bo%i sunt )esi!is!u%, )%ictisea%a, !e%anco%ia, senti!entu% decaden*ei, abruti;are rivo%' 5n a(te)tarea catastro ei a)oca%i)tice etc. Lndi eren*a, dis)erarea, con(tiin*a neantu%ui sunt si!)to!e%e care de inesc nihi%is!u% )asiv )e care $iet;sche 5% consider' inco!)%et (i !erge cu consecven*a inte%ectua%' )9n' %a negativis!u% )ur, )ostu%9nd c' Btotu% e a%sXC 1ceast' constatare st9rne(te inevitabi% revo%ta 5!)otriva te!eiuri%or unei cu%turi (i civi%i;a*ii 5nte!eiate )e acest a%s, iar nihi%is!u% )asiv evo%uea;' acu! s)re nihi%is!u% activ (i agresiv. Toate or*e%e r'!ase intacte se reunesc 5n dorin*a aneanti;'rii universa%e@ nihi%istu% tota% 5(i g'se(te u%ti!a bucurie 5n s)as!e%e cri!ei (i a%e sacri iciu%ui. 3n aceast' u%ti!' or!', nihi%is!u% devine un vo%untaris! terorist care ur!'re(te ;drobirea tuturor or!e%or tradi*iona%e de g9ndire (i organi;are socia%' (i )o%itic'. ?rori%e u%ti!ei :u!'t'*i de seco% re %ect' an=ietatea !orbid' care roade su %etu% !odern (i voin*a anatic' de a se e%ibera de aceast' dis)erare cu!)%it', i!)un9nd ie )rin or*a ar!e%or, ie )rin )o%e!ica ideo%ogic' un nou siste! de va%ori ca)abi% s' redea un sens e=isten*ei u!ane. Portretu%&robot a% nihi%istu%ui este conturat de ur!'toare%e tr's'turi+ nihi%istu% nu res)ect' ni!ic, nu se 5nchin' 5n a*a nici unei autorit'*i, nu acce)t' ni!ic din ceea ce se 5nte!eia;' )e credin*', :udec' totu% din )ers)ectiva unei (tiin*e )e care o ia dre)t adev'r abso%ut (i e=c%usiv, res)inge orice or!' de abstrac*iune 5n avoarea a ceea ce este concret (i rea%, reduce crea*ii%e !in*ii (i a%e s)iritu%ui %a o di!ensiune co!un' (i B)ri!ar'C+ !aterie, sen;a*ie, as)ect i;ic. $ihi%i(tii sunt Bco)iii absurdu%uiC (Pau% <an den 2och", Bco)iii bunu%ui Du!ne;euC (1ntoine 2%ondin" sau Bco)iii bunu%ui Du!ne;eu av9nd )e bu;e un anu!e sur9s, de un cinis! dis)eratC (#oger $i!ier". 8u! se !ai )oate de ini nihi%istu%O E% este nebunu% care, du)' ce a 5ncercat s' se ridice %a cer, %a Du!ne;eu (i %a adev'r Btr'g9ndu&se de )'rC ($ico%ai 2erdiaev" du)' ce a distrus cu urie scara transcenden*ei, (i&a dat sea!a c' nu )oate dec9t s'&(i s!u%g' )erii din ca) (i de aceea a a:uns %a conc%u;ia c' nu e=ist' nici cer, nici Du!ne;eu, nici adev'r. ?!u% acesta a desco)erit c' ne trage! din !ai!u*', B)rin ur!are trebuie s' ne iubi! unii )e a%*iiC (<%adi!ir So%oviov", dar (i&a dat sea!a c' instincte%e !ai!u*'re(ti sunt )rea %i!itate )entru idea%u% de iubire %a care as)ir', )rin ur!are a decretat cu cinis! c' nu e=ist' iubire.

7-

Te!eiuri D nihi%iste $ihi%is!u% este 5n esen*' ur!area ireasc' a unei teo%ogii eronate, care >&a su)us )e Du!ne;eu unui )roces de antro)o!or i;are, de trans or!are a >ui 5ntr&un obiect a% inte%ectu%ui, devenind ast e% accesibi% inte%igen*ei autono!e a o!u%ui. Du!ne;eu a ost ast e% 5ncadrat 5ntr&un )at a% %ui Procust )entru a cores)unde )re!ise%or ra*iunii u!ane. De aceea nu se )oate a ir!a c' nihi%is!u% a)usean res)inge #eve%a*ia divin', )entru si!)%u% !otiv c' nu o cunoa(te@ nihi%is!u% res)inge 5ns' necesitatea ra*iona%' (i !ora%', de natur' transcendent', identi icat' 5n ra*iona%is!u% teo%ogic a)usean cu Du!ne;eu (i care a condus 5n cu%tura a)usean' %a construirea de surogate !enta%e )entru Du!ne;eu (i de conven*ii !ora%e )entru s in*enie, re%ative %a e)oci (i %a interese e e!ere. 3n s)ate%e res)ingerii %ui Du!ne;eu, 5n s)ate%e ce%or !ai !u%te or!e de nihi%is! e=ist' ace%a(i go% teo%ogic ce caracteri;ea;' !eta i;ica a)usean' 5n 5ntregu% ei+ ignorarea sau desconsiderarea adev'ru%ui )ersoanei. $ihi%is!u% este o consecin*' ireasc' a con*inutu%ui e=c%usiv ra*iona% )e care Evu% Mediu a)usean %&a dat cunoa(terii %ui Du!ne;eu. 8hristos Vannaras, 5n Persoan' (i Eros consider' c' aceast' cri;' 5(i are originea 5n 5n*e%egerea di erit' a no*iuni%or de )ersoan' (i natur' 5n ce%e dou' cu%turi & r's'ritean' (i a)usean'. Mani estarea )ersoanei, de%i!itarea ei de )articu%arit'*i%e co!une a%e naturii, nu )oate i conce)ut' (i constatat' doar %a nive% !enta%, a(a cu! se 5nt9!)%' 5n teo%ogia a)usean', ci se de ine(te 5n )ri!u% r9nd ca a)t e=isten*ia%, ca rea%itate@ )ersoana nu )oate i cunoscut' dec9t 5n dina!ica re%a*iei. 1dev'ru% (i e=isten*a )ersoane%or se !ani est' 5n !'sura 5n care acestea se reve%ea;' 5n re%a*ie cu ce%e%a%te )ersoane@ adev'ru% este neascunderea 4iin*ei, )osibi%itatea iin*e%or de a se reve%a 5n re%a*ie cu ce%e%a%te iin*e. Prin ur!are, adev'ru% este chiar re%a*ia de iubire dintre iin*e, )entru c' 5n aceast' stare se deschid une%e a%tora, ies din starea de )oten*' a naturii %or. 1dev'ru% este desco)erirea reci)roc' a )ersoane%or 5n re%a*ia de iubire (i nu o in or!a*ie des)re o rea%itate neutr', o constatare e!)iric' sau )ur (i si!)%u identitatea dintre conce)t (i obiectu% se!ni icat. 1dev'ru% nu este o constatare, nu este o descriere in %e=ibi%' a unor rea%it'*i, ci este o )osibi%itate dina!ic' de cunoa(tere a )ersoane%or 5n iubirea care %e reve%ea;' )oten*ia%u% in init a% naturii. 8unoa(terea adev'ru%ui )ersoanei )resu)une o cre(tere in init' 5n aceast' re%a*ie iubitoare, re%a*ie )rin care )ersoane%e se de inesc. 1dev'ru% nu )oate i cucerit )rin construirea unui turn 2abe%, nici )rin deter!inarea c9t !ai e=act' a unor in or!a*ii, ci este o desco)erire, o reve%a*ie a )ersoane%or une%e c'tre a%te%e, a*' c'tre a*'. 1dev'ru% este co!uniunea. ?nto%ogia #'s'ritu%ui grec re u;' e)ui;area adev'ru%ui iin*ei 5n coinciden*a conce)tu%ui cu obiectu% se!ni icat, adev'ru% este ie(irea )ersoanei din )oten*ia%itatea naturii ei, din ascundere, c'tre co!uniunea cu cei%a%*i, cu %u!ea creat', cu Du!ne;eu@ de aceea, neantu% se de ine(te ca ascunderea iin*ei, ca re u;u% re%a*iei reve%atorii, ca neadev'r. $eantu% nu este un ter!en o)us iin*'rii, ci e% *ine 5n chi) organic de iin*a 5ns'(i@ starea de neant este starea de ne!ani estare a iin*ei, de 5nchidere 5n sine care de or!ea;' (i !uti%ea;' iin*a, reduc9nd&o %a o individua%itate ciuntit' (i %i!itat'. $eantu% este re u;u% co!uniunii. 4iin*a nu )oate i de init' )rintr&o si!)%' constatare ra*iona%' con(tient', ca 5n teo%ogia a)usean', sau )rintr&o constatare a )riori e!)iric', ca 5n )o;itivis!, ci este un a)t e=isten*ia% a% ra)ort'rii %a )ersoan' ca )re;en*'. 3n consecin*', adev'ru% este un act )ersona% de neascundere a iin*e%or, a% reve%'rii %or 5n re%a*ie. ?nto%ogia a)usean' nu ace dec9t s' !arche;e conven*iona% (i ra*iona% e=isten*a

72

eno!ene%or, c9t' vre!e onto%ogia r's'ritean' )ro)une cunoa(terea con(tient' a a%terit'*ii %or (i de)'(e(te 5n e%u% acesta or!u%'ri%e abstracte, introduc9nd actu% cunoa(terii 5n s era adev'ru%ui e=isten*ia%. 89t' vre!e onto%ogia a)usean' )ro)une o certitudine ra*iona%', onto%ogia r's'ritean' deschide )osibi%itatea e=isten*ia%' a 5nt9%nirii o!u%ui cu ra*iuni%e %u!ii 5n care se !ani est' interven*ia Du!ne;eu%ui )ersona% 5n %i!ite%e e=)erien*ei )ersona%e a o!u%ui. Teo%ogia 2isericii nu )ro)une un Du!ne;eu 5n*e%es ca Princi)iu Pri! cau;a% sau ca Subiect abso%ut (i nev';ut, ci )e Du!ne;eu% co!uniunii )ersona%e (i a% e=)erien*ei istorice, )e Du!ne;eu% %ui 1vraa!, a% %ui Lsaac (i a% %ui Lacob, )e Du!ne;eu% (i )'rinte%e Do!nu%ui nostru Lisus 0ristos. Du!ne;eu% 2isericii nu este un ido% !enta%, nici o necesitate !ora%' (i ra*iona%' )e care o o er' 5n*e%egerea co!un' a ra*iona!ente%or obiective. Ei odat' ce onto%ogia se de;brac' de orna!ente%e discursu%ui !eta i;ic, 5nte!eiate )e ca)acitatea individu%ui de a e!ite ra*iona!ente (i :udec'*i de va%oare a)riorice, se desco)er' go%u% a!enin*'tor a% absen*ei, ca )re!is' onto%ogic' a e=isten*ei eno!ene%or. $e)utin*a re%a*iei )ersona%e iubitoare cu ce%e%a%te iin*'ri %i!itea;' cunoa(terea %a !arcarea inte%ectua%' a esen*e%or obiecte%or (i conduce %a identi icarea e=isten*ei cu g9ndirea. ?r, 5n !o!entu% 5n care aceste a%se te!eiuri se dovedesc i%u;ii (i ante;ii a%e eu%ui %i!itat %a e% 5nsu(i, se )r'bu(e(te tot edi iciu% )e care 5% sus*ineau. 1ceast' 5n*e%egere !uti%at' a iin*ei cores)unde de inirii ra*iona%e a e=isten*ei din !eta i;ica Bc%asic'C I !eta i;ica %ui 1ristote%, a(a cu! a inter)retat&o tradi*ia i%oso ic' sco%astic' (i )ostsco%astic' I, )otrivit c'reia iin*a are e=c%usiv deter!in'ri ra*iona%& abstracte, este un )rinci)iu ra*iona% universa% care constituie %eg'tura cau;a%' dintre iin*e (i 4iin*'. 8onvingerea c' 4iin*a nu )oate i cunoscut' dec9t )rin g9ndire (i )rin %ogos conduce inevitabi% %a o onto%ogie nihi%ist', deoarece acest )rinci)iu universa% nu )oate 5nte!eia (i e=)ri!a rea%itatea e=tre! de co!)%e=' a 4iin*ei ca a)t e=isten*ia%. 3n cadru% !eta i;icii a)usene, eno!ene%e sunt )ur (i si!)%u constatate ca individua%it'*i ontice obiective (i autono!e care nu re%a*ionea;'@ iar aceast' distan*' dintre e%e, aceast' distan*' a non&co!unic'rii, go%u% distan*ei dintre obiecte care se !ani est' atunci c9nd re%a*ia este sus)endat' (i c9nd unitatea rea%it'*ii este rag!entat' 5n )ers)ective dis)arate, re)re;int' neantu%. 3n conce)*ia )atristic', neantu% nu cunoa(te o de ini*ie ra*iona%' (i nu se de ine(te ca go% a% absen*ei ontice, ca abso%ut' ine=isten*', ca o)usu% iin*ei, ci este a)tu% e=isten*ia% de a i 5n a ara re%a*iei )ersona%e. $eantu% este absen*a re%a*iei, este e(ecu% sau re u;u% re%a*iei )ersona%e, dec'derea )ersoanei %a nive%u% e=isten*ia% a% individua%it'*ii care aduce du)' sine e)ui;area adev'ru%ui iin*ei %a !arcarea ra*iona%' (i con(tient' a individua%it'*ii ontice a)arente. $eantu% este dec'derea de %a )osibi%itatea e=isten*ia%' a re%a*iei )ersona%e. #e u;u% re%a*iei duce %a a)ari*ia singur't'*ii a%ogice (i ira*iona%e (i arunc' iin*e%e 5ntr&o e=isten*' deri;orie, ne&esen*ia%'. $eantu% este go%u% care se deschide 5ntre individua%it'*i. $eantu% nu este dec9t distan*a care ne se)ar' de %ibertatea ce%ui%a%t (i conduce %a conda!narea e=isten*ei %a o singur'tate a%ogic'. 1neanti;area este c'derea din re%a*ia )ersona%' iubitoare, este ne)utin*a rea%i;'rii acestei re%a*ii )ersona%e iubitoare. Eva%uarea conce)te%or

7N

Du)' %ecturi%e teoretice, a! trecut 5n revist' conce)te%e )rin care )'rinte%e Sera i! descrie eno!enu%, co!)ar9ndu&%e cu ter!ino%ogia o%osit' de ana%i;e%e recunoscute a%e nihi%is!u%ui. Lnventaru% ter!eni%or (i scenariu% sunt ace%ea(i+ %a un !o!ent dat 4riedrich $iet;sche decretea;' c' nu e=ist' 1dev'r abso%ut (i c' Du!ne;eu a !urit (i introduce 5n cu%tura euro)ean' adev'ru% re%ativ (i )ers)ectiva%. 8on(tienti;area acestei situa*ii )roduce abisu%, neantu%, vidu% (i angoasa e=isten*ia%' )e care su %etu% u!an nu %e )oate su)orta (i se revo%t', du)' care distruge <echea ?rdine a rea%it'*ii 5ntr&un cic%u de revo%u*ii+ #evo%u*ia 4rance;', #evo%u*ia )a(o)tist', revo%u*ii cu%tura%e, (tiin*i ice, #evo%u*ia bo%(evic', revo%u*ia bioetic'. Du)' distrugerea )rin revo%u*ii a o!u%ui vechi (i a %u!ii sa%e ur!ea;' s or*'ri%e )ro!eteice de a 5nte!eia )e $LML8 uto)ii%e )aradisuri%or terestre 5n care o!u% nou s' unc*ione;e corect. Scenariu% este ace%a(i, di er' doar e)i%ogu% (i de ini*ii%e date adev'ru%ui (i ni!icu%ui. 3n vi;iunea curent', e)i%ogu% este cu ha))y end+ o!u% vechi (i&a deconstruit toate !ituri%e )e care 5(i 5nte!eia via*a, )entru c' 5n rea%itate 5i a%si icau via*a, iar acu! este %iber s' tr'iasc' du)' o Bconce)*ie de via*'C )ersona%i;at'. >a )'rinte%e Sera i! #ose e)i%ogu% este tragic+ revo%u*ii%e nihi%iste %&au reeducat )e o! s' uite 3!)'r'*ia %ui Du!ne;eu (i s' se %i!ite;e %a 3!)'r'*ia ?!u%ui, invo%u9nd c'tre o nou' s)ecie, subu!an'. 3n 5n*e%egerea )'rinte%ui Sera i! 1dev'ru% este Du!ne;eu% )ersona% care S&a 5ntru)at 5n istorie, iar $i!icu% este re u;u% iubirii %ui Du!ne;eu, vidu% non&re%a*iei, (i Bnu ni!icu% absen*ei (i a% none=isten*eiC, c9t' vre!e 5n acce)*iunea curent' 1dev'ru% abso%ut este un e% de ido% !enta% a% transcenden*ei, iar ni!icu% a)are 5n !o!entu% constat'rii c' acest 1dev'r abso%ut este doar o )roiec*ie, o re)re;entare !enta%' )e care s&a 5nte!eiat cu%tura (i civi%i;a*ia ?ccidentu%ui. Du)' a doua %ectur', a! )'strat doar trei i!agini care de inesc )%astic eno!enu%. Pri!a este o icoan' a tragediei o!u%ui !odern. Este un tab%ou i;bitor )rin )uterea de a sinteti;a aceast' evo%u*ie a autoido%atri;'rii o!u%ui+ B$i!icu% este Fcadavru%G unui FDu!ne;eu !ortG care 5!)ov'rea;' u!erii nihi%istu%uiC. ?!u% 3% )oart' 5n s)ate )e Du!ne;eu% )e care >&a ucis. P'trunde! 5n cadru (i vede! o cetate 5n ruin', )ustiit', 5n care to*i ido%ii care 5i organi;au via*a au ost ;drobi*i. Printre ruine%e cet'*ii se )reu!b%' b9:b9ind un nebun care )oart' 5n s)inare un cadavru. Este un nebun cu un du!ne;eu ucis, dar e% nu (tie c' acesta este un a%s du!ne;eu, un du!ne;eu construit du)' chi)u% (i ase!'narea !in*ii sa%e bo%nave. Este un du!ne;eu cu care nebunu% nu a vrut niciodat' s' vorbeasc', )e care nu (i&a dorit niciodat' s'&% ascu%te (i s'&% )ri!easc' 5n )aradisu% s'u !'runt. ? idee )er ect' de care nu avut niciodat' nevoie 5n e=isten*a %ui, ci doar a o%osit&o ca s'&(i de!onstre;e savant originea tuturor !i(c'ri%or (i %&a investit cu ro%u% de )ri! !otor. 4ie a c'utat o cau;' )ri!' a tot ce e=ist' (i a cobor9t aceea(i idee din inaccesibi%e%e 5n'%*i!i transcendente )entru a (i&o e=)%ica. Sau %&a trans or!at 5ntr&un Subiect s)iritua% abso%ut, )entru a&(i trans era aco%o toate s)eran*e%e 5n(e%ate (i toate rustr'ri%e unei vie*i de !i;erie (i tragedii. Du!ne;eu% acesta a ost abisu% 5n care nebunu% (i&a aruncat 5ns)'i!9ntat toate s)ai!e%e chinuitoare, a re)re;entat distan*a de netrecut dintre un BeuC (i un BtuC i;o%ate 5ntr&un univers !ut (i absurd. De !u%t' vre!e 5ns' nebunu% nu !ai era 5n stare s'&(i )'stre;e echi%ibru% )e !arginea h'u%ui din care ur%au toate angoase%e sa%e@ nici nu !ai )utea a(te)ta 5nt9%nirea cu aceast' idee Mcau;' )ri!' M!otor )ri!M )rinci)iu universa%M subiect s)iritua% abso%ut, )entru c' Hodot oricu! nu va veni niciodat'. P9n' %a ur!' s&a )r'bu(it 5n abis (i aco%o nu %&a 5nt9%nit )e acest du!ne;eu, ci s&a 5nt9%nit doar cu )ro)rii%e %ui

7/

s)ai!e, cu u!bra sa. 1(a (i&a dat sea!a c' este nebun, )entru c' ace% du!ne;eu a% %ui )e care 5(i 5nte!eiase cetatea nu era dec9t un abis (i o distan*' (i neantu% 5nsingur'rii sa%e. 1(a s&a decis s' se dec%are nebun, nu 5nainte de a&% ;drobi de )ere*ii abru)*i ai h'u%ui, du)' care a decretat nebunia ca stare o icia%' de nor!a%itate. 1 doua i!agine, )rin care )'rinte%e Sera i! #ose 5ncheie (i sinteti;ea;' descrierea ce%or )atru stadii a%e nihi%is!u%ui, este cea a ochiu%ui bo%nav a c'rui ca)acitate de )erce)*ie a rea%it'*ii se di!inuea;' 5n ce%e )atru a;e a%e bo%ii. P'rinte%e Sera i! #ose )orne(te de %a )re!isa cre(tin' c' ochiu% duhovnicesc a% naturii u!ane c';ute nu )erce)e corect rea%itatea, iar ce%e )atru a;e de evo%u*ie a nihi%is!u%ui cores)und ce%or )atru a;e de )erce)*ie a rea%it'*ii 5n di erite%e !o!ente a%e bo%ii. Eroarea %ibera%is!u%ui este de a considera dre)t s'n'tos ochiu% bo%nav (i de a identi ica dre)t rea%itate aceast' )erce)*ie trunchiat' a eno!ene%or. Eta)a ur!'toare, rea%is!u%, care este dec%arat )rag!atic' (i osti%' oric'rei or!e de adev'r abso%ut, cores)unde !o!entu%ui 5n care ochiu% nu !ai )erce)e dec9t obiecte%e a %ate 5n a)ro)iere, iar ce%e a %ate %a distan*', (i a(a destu% de nedes%u(ite, devin de&a dre)tu% invi;ibi%e, de aceea )acientu% este 5ncredin*at c' a%te%e nici nu e=ist'. <ita%is!u% nici nu&(i !ai )une )rob%e!a adev'ru%ui abso%ut, ci reduce totu% %a e=)eri!entarea !o!entu%ui. Este !o!entu% B5n care in ec*ia se )reschi!b' 5n in %a!are, chiar (i ce%e !ai a)ro)iate obiecte devin con u;e (i de or!ate (i a)ar ha%ucina*iiC. K%ti!a eta)' este nihi%is!u% distrugerii care este asociat cu Borbirea tota%'C, c9nd boa%a se r's)9nde(te 5n tot restu% tru)u%ui, )rovoc9nd agonie, convu%sii (i 5n ce%e din ur!' !oartea. Du)' a treia %ectur', !i&a! adus a!inte de o a)o teg!' a 8uviosu%ui Macarie Egi)teanu%+ BPovestea 1vva Macarie+ u!b%9nd odat' )rin )ustie a! g'sit o c')'*9n' de !ort aruncat' %a )'!9nt. Ei c%'tin9nd&o cu toiagu% ce% de inic, !i&a gr'it c')'*9na. Ei a! ;is ei+ tu cine e(tiO Ei !i&a r's)uns c')'*9na+ eu a! ost s%u:itor a% ido%i%or (i a% e%ini%or ce%or ce au )etrecut )rin %ocu% acesta, iar tu e(ti Macarie, )urt'toru% de duh (i 5n orice ceas te vei !i%ostivi s)re cei ce sunt 5n chinuri (i te vei ruga )entru d9n(ii, se !9ng9ie )u*in. L&a ;is ei b'tr9nu%+ care este !9ng9ierea (i care este chinu%O L&a r's)uns %ui+ )e c9t este de de)arte ceru% de )'!9nt, at9ta este ocu% de dedesubtu% nostru, iindc' de %a )icioare )9n' %a ca) st'! 5n !i:%ocu% ocu%ui (i nu este cu )utin*' s' se vad' cineva a*' c'tre a*', ci a*a iec'ruia este %i)it' de s)ate%e ce%ui%a%t. 1ceasta este !9ng9ierea. Ei )%9ng9nd b'tr9nu%, a ;is+ vai ;i%ei ace%eia 5n care s&a n'scut o!u%, dac' aceasta este !9ng9ierea !unciiX L&a ;is ei b'tr9nu%+ este a%t' !unc' !ai reaO L&a r's)uns %ui c')'*9na+ noi, cei ce nu a! cunoscut )e Du!ne;eu, !'car sunte! !i%ui*i )u*in, iar cei ce au cunoscut )e Du!ne;eu (i s&au %e)'dat de E% (i nu au 'cut voia >ui, dedesubtu% nostru sunt. Ei %u9nd b'tr9nu% c')'*9na, a 5ngro)at&o.C BDnu este cu )utin*' s' se vad' cineva a*' c'tre a*', ci a*a iec'ruia este %i)it' de s)ate%e ce%ui%a%t DC 1ceasta este icoana neantu%ui in erna% a% ne)utin*ei de a co!unica unu% cu a%tu%, este abisu% des)'r*irii (i ocu% ce% nestins a% s)ai!e%or singur't'*ii. $eantu% este go%u% dintre iin*e%e care nu se deschid co!uniunii (i 5(i sunt reci)roc ni(te necunoscute insur!ontabi%e, 5nchise 5n sine, 5ntoarse cu s)ate%e. Este h'u% 5n care nu !ai au;i! dec9t ecou% 'r' r's)uns a% unui ego s'r'cit (i nebun, un ego care cere dis)erat o )unte de %eg'tur'. 3nstr'inarea de cei%a%*i, de Du!ne;eu (i de %u!ea creat' ne arunc' 5n neant,

7A

)entru c' iin*a ca)'t' rea%itate nu!ai 5n aceast' dina!ic' a reve%'rii de sine. Lat' (i o variant' conte!)oran' a acestui iad a% in erna%ei 5nchideri 5n sine 5n vi;iunea %ui Marce% Touhandeau, care consider' c' iadu% este eu% care 5(i a ir!' orgo%iu% abso%ut, se)ar9ndu&se ast e% de tot restu%. Prin revo%t' (i )rin a ir!area de sine, e% se 5nchide 5ntr&o carcer' er!etic' saturat' de s)ai!'+ BD a! si!*it dintr&o dat' c' 5!i %i)sesc toate+ aeru%, %u!ina, dar ce !' dis)era ce% !ai !u%t era certitudinea de a i 5nchis )entru totdeauna 5n !ine 5nsu!i, 'r' a !ai )utea n'd':dui 5n vecii veci%or ceva, ni!ic a%tceva, nici s' ies de aco%o, nici s' !ai )ri!esc c9ndva vreo vi;it', nici s' !ai aud vreun ;go!ot, nici s' !ai )ot ace cea !ai !ic' !i(care+ ;idit, 5nchis er!etic 5ntr&o cochi%ie, v9r9t de %a )icioare )9n' %a ca) 5ntr&o hus' a%b' 'r' nici o deschi;'tur', croit' )e !'sura !ea@ )ornit din ou, 5ntors 5n ou@ ce%u%' de initiv' revenit' %a or!a ei dint9i, ato! )e care ni!ic nu&% va !ai des ace, unitate :udecat', c%asat' sub nu!'ru% -.N, FeuG, 5n care ni!ic nu va !ai )rovoca vreodat' vreo schi!bare. Ei orice a( ace, a!intirea s)ai!ei )e care a! si!*it&o 5n acea 5!)re:urare nu se va !ai (terge, ca (i cu! nic'ieri a%tundeva nu a( !ai i ost FsingurGC (Essai sur !oi& !_!e". 1cest neant so%i)sist cu!u%ea;' 5n neantu% !ase%or (i descrie o autentic' i!agine de iad, oarte a)ro)iat' de vi;iunea S 9ntu%ui Macarie+ B$i!ic nu %i)se(te, !ai a%es D agita*ia (i gea!'tu% surd a% oa!eni%or tortura*i, 5nchi(i 5n *arcuri, de)orta*i, a%unga*i de )este tot (i din ei 5n(i(i, !uti%a*i de anatis!e%e conduc'tori%or %or sau a%e !in*i%or %or. $i!ic nu %i)se(teC . 1 doua i!agine este icoana 3nvierii+ 0ristos deasu)ra h'u%ui 5nstr'in'rii de Du!ne;eu, 5ntinde !9na s)re !or!inte%e individua%e a%e ce%or arunca*i 5n neant. E%, singuru% 5n stare s' !ai %ege )un*i%e vie*ii. 3nvierea este ast e% o ie(ire din neantu% non&iubirii (i a% non& co!uniunii %a adev'ru% )ersoanei care se reve%ea;' 5n 0ristos, str9ns %egat' de aceast' !9n' a >ui care se 5ntinde )este !or!9ntu% nostru. 0ristos 5n %u!in', 8are Se a)%eac' )este !or!inte%e B)ersona%i;ateC (i ne scoate din t'cerea 5nsingur'rii %a %u!ina iubirii 'r' s 9r(it (i 'r' isur' 5n care ne )ute! vedea unii )e a%*ii 5n 1dev'r. Lar acest 1dev'r nu este dec9t iubirea du!ne;eiasc', singura care )oate 5ntinde )un*i 5ntre iin*e (i 5ntre 4iin*' (i iin*e@ acest 1dev'r 8are ne cu)rinde )e to*i, )entru c' 5n E% tr'i! (i ne !i(c'! (i sunte! (4a)te -7, 2Q". 8KP#L$S P#E41`1 EDLT?#K>KL 1ME#L81$ A 3MPa#a`L1 ?MK>KL EL 3MPa#a`L1 >KL DKM$EWEK -L. L$T#?DK8E#E+ P#?2>EM1 1DE<a#K>KL N7 LL. ST1DLL>E DL1>E8TL8LL $L0L>LSTE A2 -. >L2E#1>LSMK> A/ 2. #E1>LSMK> 7Q N. <LT1>LSMK> 7Q /. $L0L>LSMK> DLST#KHE#LL .A LLL. TE?>?HL1 EL SPL#LTK> $L0L>LSMK>KL -0-. #aW<#aTL#E1+ #aW2?LK> 3MP?T#L<1 >KL DKM$EWEK 2. 8K>TK> $LML8K>KL --2 L<. P#?H#1MK> $L0L>LST -2-

-0-

77

-. DLST#KHE#E1 <E80LL ?#DL$L -22 2. 8#E1#E1 B$?K>KL PaMb$TC -2A N. M?DE>1#E1 B?MK>KL $?KC -2. <DL$8?>? DE $L0L>LSM -N7 3$ >?8 DE P?ST41`a+ >E8TK#L SK88ESL<E

-AA

77