Ca i psihologia n genere, psihologia social are un lung trecut sub aspectul problematicii, dar de abea un secol de afirmare ca disciplin tiinific, debutul fiind marcat de anul 1897 (e perimentul americanului !orman "riplett#$ %oarte muli autori, definind&o au considerat&o disciplin de grani ntre sociologie i psihologie, dar aceast 'i(iune o srcete foarte mult$ ) anali(m puin situaia * sociologia studia( societatea sub aspectul structurii i funcionrii sale$ +sihologia studia( indi'idul$ Ce anume studia( psihologia social? ,!"-./C0,1!-/ dintre psihologic i social, efectele acestei interaciuni la ni'el indi'idual i social$ C2nd spunem interaciune, nu spunem adiie$ .e(ultatele sau efectele despre care discutam anterior depesc ceea ce a fost n premise$ Psihologia social studiaz aspectele sociale ale comportamentului uman, studiaz individul n context social. "otui, se ntreab )erge 3osco'ici ( Psihologia social sau maina de fabricat zei #, ce o distinge de alte discipline ? Considerm, alturi de autorul citat, c se distinge mai puin prin teritoriu, c2t printr&un punct de 'edere specific, o gril de lectur ternar * un su iect, un alter, un o iect. 3odificrile inter'enite n comportamentul lui / doar pentru c 4 este n prea5m ( co 6pre(en# sau, pentru c / interacionea( cu 4 ( interaciune#, comparati' cu situaia de solitudine, ne arat ce impact are asupra noastr 7nt2lnirea8 cu cellalt$ )impla co&pre(en ne face s fim conformiti9 c2nd este 'orba despre influen, efectul este i mai pregnant, merg2nd p2n la obedien$ !u putem trece n acest conte t peste spusele lui )$ %reud * : opo(iia dintre psihologia indi'idual i psihologia social $$$i pierde mult din acuitate dac este e aminat n profun(ime$$$Cellalt inter'ine cu regularitate n calitate de model, spri5in i ad'ersar, iar prin acest fapt, psihologia indi'idual este de asemenea$$$o psihologie social8$