Spiritualitate Manastirea florilor: Crasna Dincolo de Valenii de Munte, pe soseaua care urca si coboara catre Brasov, o abatere de drum

catre stanga te duce la una din cele mai vestite manastiri ortodoxe: Crasna, loc de smerenie dar si de efervescenta spirituala, din care multi calugari au plecat in scaune de episcopi. Gradina Maicii Domnului Drumul spre Crasna e greu si desfundat. Dincolo de Valeni si de ultimele case din Homoraciu, lasi masina la poalele unui deal, te afun i in padure, treci puntea suspendata pe cabluri a unui rau involburat, dupa care urci anevoie, pieptis, ca un alpinist. Din loc in loc, bancile de odi!na sunt stra"uite de copaci, pe scoarta carora stau scri"elite cruci si initiale mistice, imaginand la tot pasul troite si mici altare vegetale. Manastirea e sus, intr#o scorbura de cer. Dar rasplata e pe masura. Dincolo de idurile si clopotnita medievala e raiul. $ncon"urat de flori si roiuri blande de albine, esti in alta lume, esti c!iar in gradina Maicii Domnului. %ur impre"ur, un imens covor de narcise, toporasi, stan"enei si lalele sangerii creea a subtile "ocuri de culoare, desenate pe verdele crud, proaspat vopsit al primaverii, in timp ce multimea de ciresi in floare, de magnolii si imaculate petale de boule#de#neige imita parca transparenta unei marame de borangic # usoara ca vantul, ca aerul racoros de padure. Ca un stalp al curtii, biserica cea vec!e veg!ea a intrarea. &laturi, langa pangar, cativa pelerini aprind lumanari si discuta cu glas soptit. 'nii au venit la Crasna pentru prima oara, cu nade"de la icoana facatoare de minuni din biserica( altii vor doar sa multumeasca pentru toate cate li s#au implinit. ) femeie din Sc!iulesti povesteste cum, ramanand vaduva, socrul ei voia sa o alunge din casa. Disperata, s#a rugat la icoana si a doua i batranul ii batea la poarta sa#si ceara iertare si sa o intrebe cu ce poate sa o a"ute. ) alta femeie, din Grosani, a venit la manastire cu fiul ei, bolnav de !emofilie. Copilul era atat de slabit din cau a !emoragiilor, incat a trebuit sa#l duca tot drumul in spinare. Dupa rugaciune si Sfantul Maslu, baiatul s#a ridicat pe picioarele lui, vindecat. Discutiile despre minunile icoanei Maicii Domnului si ale Sfantului Maslu se curma brusc, atunci cand pe aleile stra"uite de flori apar mai multi calugari, iesind de la slu"ba utreniei. Multimea pestrita a credinciosilor da binete si cere binecuvantare, in timp ce o batrana ii lamureste pe cei mai tineri si mai putin stiutori ca mona!ii de la Crasna sunt aparte( sunt intelectuali si oameni invatati. Mai toti parintii au scoli inalte. Sunt doctori in teologie ori au masterate in strainatate, la Strasbourg sau &tena, si, poate nu intamplator, de aici au fost alesi, in ultimii ani, sase episcopi # sase ierar!i tineri si intelepti. Curiosi, oamenii asculta si cer amanunte. &r fi multe de spus si de intrebat, dar din pragul trape ei, un tanar rasofor pofteste pe toata lumea la masa. * obiceiul nestramutat al manastirii # nimeni nu are voie sa plece din Crasna flamand, neomenit. +entru calugarii de la Crasna, frangerea painilor si bucatele binecuvantate repre inta o a doua impartasanie # amintirea agapelor crestine si a comuniunii cu Cristos.$n timpul mesei, parintele Miron sau alt frate cu darul vorbirii tine o predica despre virtutile si invatatura crestina, despre infranare si mila. Ca sa fie deplina, !rana trupului trebuie sa treaca prin cuget, prin ascutisul gandului si al meditatiei, implinind astfel vorbele intelepte din +ateric: ,Cand spiritul meu se inalta, trupul cade in genunc!i,.

Staretul dintre flori -a Crasna, simti din prima clipa ca esti in largul tau. .e poti plimba de unul singur printre branduse si magnolii, printre stupii si ciresii din livada, fara oprelisti, fara sa tulburi pe cineva. C!iar si calugarii, grabiti si speriosi de felul lor, acum par sa paseasca alene, in ritmul florilor si al diminetii. Cu privirea atenta, il caut pe staretul /icodim. /u#l aresc niciunde, intreb, trec pe langa el de mai multe ori, si intr#un tar iu il gasesc. $mbracat cu o rasa ponosita, cu un sort atarnat de gat si cu mainile pline de tarana, parintele munceste la gradina, pier andu#se printre alti mona!i. Sta aplecat deasupra straturilor de galbenele si irisi violacei, le mangaie frun ele delicate si le vorbeste soptit, indemnandu#le sa creasca, sa se bucure de stralucirea si caldura lui Dumne eu. De patru eci de ani, de cand a venit prima oara la Crasna, parintele e staret la oameni si la flori. Munca, dragostea si rabdarea sunt aceleasi. /ade"dea si bucuria # asemenea. -asand o clipa migala gradinaritului, parintele se indreapta greoi de spate si priveste pu deria de flori din "ur, ca un indragostit. $n iua cand a pasit prima data peste pragul de piatra al manastirii, in curtea ei erau doar iarba si buruieni. Crasna fusese lasata pustie vreme de ece ani. *rau doar el si batranul G!edeon Bunescu, pus staret peste nimic # staretul unui sc!it care nu mai exista de mult, desfiintat de comunisti. +limbandu#se printre c!iliile ruinate si biserica pravalita pe o parte, cei doi mona!i s#au pus pe treaba. Ca Marta si Maria, si#au impartit frateste lucrarea # unul, cu partea spirituala( celalalt, cu partea materiala. $ntreaga lor avere incapea toata intr#un saculet # G!edeon purta cu sine 0ilocalia si Cartile Sfinte( /icodim avea in traista bulbi si radacini de flori. &sa simteau ei ca e bine # sa inceapa biserica si c!iliile dinspre gradina spre altar. +entru parintele /icodim, fiecare floare si fiecare copacel din livada are o poveste. Magnolia alba a adus#o in spate de la serele din +loiesti. /arcisele, luate din sat, le#a pus in pamant, asa cum pun taranii ceapa, udandu#le apoi cu apa sfintita ca sa le mearga bine, in timp ce bulbii de g!iocei i#a coborat ca un alpinist tocmai de pe Muntele 1osu, strecurandu#se printre rapi si stanci ascutite. Cand vremea e frumoasa si treburile manastirii ingaduie, parintele se plimba printre margaritare, iasomie si liliac batut. Doar el cu gandurile lui, paseste agale, rasfoind culori, arome si amintiri. Se opreste mai ales in dreptul tufei imense de boule#de#neige si cugeta usor surprins: ,Ma uit la ea si ic: ,Doamne, cum trece timpul si ce repede am imbatranit,. Cand am adus floarea in traista, era doar un firicel plapand, o ata verde. &cum e un adevarat copac. Ma uit la magnolii si ciresi, asa cum se uita batranii la copiii lor. Cu cat cresc feciorii, cu atat scad parintii,. Desi nu vrea sa recunoasca, staretul /icodim are suflet de poet. $n momentele lui de liniste, se roaga in culori si delicate desene vegetale. Se roaga cu privirea. &semenea lucratorului din *vang!elie, staretul nu vrea sa se laude cu munca sa si, astfel, sa#si piarda plata. *l doar constata # simplu, calugareste: ,$n 2345, din Crasna nu mai ramasesera decat biserica ruinata, un gard pravalit si un mona! batran # pa nic si stapan peste ierburi si salbaticiuni ale padurii. /ici eu nu stiu cand si cum ne#am ridicat. )bstea si c!iliile au crescut ca aluatul # de la i la i, neva ut si fara gomot. Ca sa re isti in manastire, trebuie sa fii asemenea florilor # tacut si roditor. Sa nu te gandesti la tine, ci la bucuria altora. .in minte ca in aprilie 2345, c!iar de 0lorii, am savarsit prima slu"ba in fata a patru femei. &cum, la pra nicul de dinaintea Sfintelor +asti vin peste o mie de credinciosi, iar autocarele se insira 6ilometri intregi de#a lungul drumului. /u ma deran"ea a sa vad curtea plina de oameni. $nseamna ca manastirea are viata, ca lucrarea ei este vie. Desi sunt calugar, nu#mi place singuratatea. $mi plac doar linistea si pacea gandului care te a"uta in lupta cu dusmanii dintotdeauna ai mona!ului # lumea, trupul si ispita,.

+arintele se intrerupe si tace. Cu o umbra de lacrimi in priviri, si#l aminteste pe blandul G!edeon, mereu cu cartea in mana si rugaciunea pe bu e. Si#l aminteste pe inteleptul +antelimon, retras acum la Ciocanu, sau pe parintele +etru Sove"eanu, fost profesor universitar de geologie, care a editat foarte multe carti, petrecandu#si intreg amurgul vietii migalind &catistele tuturor sfintilor de peste an. S#a mutat la Domnul intr#o seara. &vea 57 de ani, dar era inca in putere. S#a stins lin si fara batere, ca o candela cand nu mai are ulei. Gradinar de oameni +arintele /icodim indrageste poe ia, florile si oamenii. *l, care nu a reusit sa urme e scoli inalte, ii indeamna pe cei mai tineri ucenici sa citeasca mereu, sa prinda drag de carti si sa invete, iar apoi sa discute intrei ei, marturisindu#- pe Cristos, asa cum se pricep si#i indeamna "arul inimii. ,/u poti sa iubesti ce nu intelegi si nu intelegi ce nu iubesti,, ice parintele, amintindu#si ca aceleasi vorbe i le#a spus +reasfintitului Galaction Stanga, pe atunci un tanar firav si tacut. Student la teologie fiind, Galaction venea la Crasna in vacante, oferindu#se sa fie g!id si cantaret la strana, pentru ca in timpul liber sa participe la inaltele convorbiri du!ovnicesti ce aveau loc intre calugari si invitatii manastirii # du!ovnici si profesori de teologie, de talia parintilor Bordasiu, Stoica, $oanic!ie, Galeriu, Badoiu, &rsenie +apacioc( mona!i traitori in &t!os sau c!iar teologi catolici, uimiti sa descopere in ortodoxie fervoarea rugaciunii si a unui misticism demult pierdut prin alte parti. ,+reasfintitului Galaction nu i#am vorbit niciodata de calugarie si nici nu i#am iscodit in vreun fel gandul. -#am lasat sa se cercete e singur, asa cum lasi vinul sa se ase e si sa#si castige aromele vec!imii. $ntr#o buna i, tanarul Galaction a venit si nu a mai vrut sa plece. Hotarat si fara alte vorbe. -a fel s#a intamplat si cu alti frati ai nostri... /u tu alegi sa ramai la Crasna, ci manastirea te alege pe tine., Daca il intrebi cum se face ca de la Crasna au plecat sase episcopi si nenumarati stareti, parintele surade incurcat. ,S#ar ice ca am mana buna la oameni. De fapt, nu e nici un secret. $mi place sa fiu gradinar de oameni, sa#i ingri"esc si sa#i aleg cu tot dragul. Cand cineva doreste sa vina la manastire, ma uit la el. $l cantaresc atent si#i dau ascultare dupa firea lui. -a unele manastiri exista obiceiul ca ultimul venit sa faca treburile cele mai grele, sa gri"easca de oi sau de vaci. Mi se pare o greseala. ) fi omul masura lucrului, dar si lucrul e pe masura omului. Cum sa pun un orasean nedeprins cu munca fi ica sa fie vacar8 Cum sa dau ascultare prin rotatie, asa cum se face in alte manastiri8 Vacile isi stiu stapanul. $l simt, il miros, il stiu dupa calcatura, dupa taria glasului. /u e bine sa sc!imbi ingri"itorul. Cine are drag de animale sa ramana langa ele. Cine are drag de carti sa le ingri"easca... De multe ori le spun ucenicilor mai ravnitori, care vor ascultari si munci grele: ,/u stiti ce cereti. $n manastire ati venit nu ca sa fiti gra"dari, ci slu"itori ai lui Dumne eu,., Sponsorul din altar -a Crasna, fiecare cladire si fiecare cotlon isi are istoria sa. $n mi"loc, acoperita de sita ca niste sol i obositi de peste, sta biserica cea vec!e, tocmita de boierul Constantin Dinu +arlogea, calugarit apoi si devenit staret, asemenea fiului sau, /icolae, tuns in mona!ism cu numele de /il Sc!imona!ul # cel care a dat dovada de smerenie, inlocuind tabloul votiv al ctitorilor de la intrare cu intruc!iparea unor ingeri, ce $l slavesc in genunc!i pe Dumne eu. +arintele /icodim ne arata si explica. -a Crasna se afla singurul paraclis inc!inat sfintilor romani, singura intruc!ipare in imagini a &catistului Maicii Domnului si una din rarele icoane ale sfantului $oan 1usu ori ale lui

Dimitrie Basarabov, pictat cu un picior descult # pedeapsa luata de el insusi, dupa ce, din neatentie, a calcat un cuib de pasarele. Cu privirea atintita spre turla, parintele isi aminteste. Ca restauratorii sa refaca tavanul, a trebuit sa decupe e pictura si s#o pastre e in ceara, pentru a o repune apoi la locul ei si a o reface bucata cu bucata, ca un urias mo aic. $ntr#un final, tavanul a costat cat toata biserica, dar a meritat. +ictura lui .atarascu si#a recapatat valoarea si stralucirea de altadata. Daca il intrebi cum a obtinut banii pentru constructii si restaurare, parintele ambeste cu o bruma de umor: ,&vem ca sponsori pe cei cu lumanarea. Banca cu care lucram se afla c!iar in altar,. 'ndeva, in prea"ma, clopotele alamite ale bisericii pornesc a bate de vecernie. Staretul /icodim tresare, isi scoate sortul de gradinar cu un gest !otarat si ne priveste a scu a. * timpul sa sc!imbe randuiala florilor cu cea a psalmilor si a cantarilor de noapte. /e insoteste usor grabit spre poarta de plecare si, trecand pe langa micul cimitir al manastirii, se opreste o clipa in dreptul mormantului parintelui G!edeon Bunescu, prietenul si du!ovnicul sau de#o viata, pentru o metanie si un gand nostalgic. /u mai e ca inainte, cand, asemenea Martei si Mariei, unul si#a luat partea spirituala, iar celalalt # partea materiala. +rin voia Domnului, parintele /icodim Dimulescu se ocupa acum de toate. Cu a"utorul lui Dumne eu, va ramane pana la sfarsitul ilelor staret peste flori si peste oameni. 0otografii de George Dumitriu