Liceul Teoretic Ion Creanga

Referat la educaia civic

Tema:

Alimentaia sntoas

Lucrarea a fost efectuat de eleva clase a XI-a A Caliga Dumitria

Lucrarea a fost verificat de prof. De educaie civic Uzicov Nina

Chiinu, 2013

O minte sntoas ntr-un corp sntos

Alimentatia reprezint domeniul n care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrneste ntr-un mod nesntos, mnnc prost si mult. Asa se face c o persoan din dou sufer de exces de greutate (depsirea cu peste 10% a greuttii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, n special asupra prtii inferioare a corpului. Cu ct excesul n greutate este mai mare cu att creste si procentajul persoanelor care sufer de maladii coronariene (angin pectoral, infarct miocardic, ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arat c peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari dect cei cu greutate normal n cazul unor inteventii chirurgicale. Cea mai mare greseal fcut n domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesiv a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritiv si care se gsesc n: zahr, dulciuri, fin, buturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism n depuneri de grsimi. Obezii se afl n interiorul unui cerc vicios. Grsimea nu mai este la mod, iar mass media nftiseaz sptmnal o imagine care contravine modului de viat a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confrunt, mai mult sau mai putin, cu un stres psiho-social, iar reactia ei este, n general, s mnnce tot mai mult. Multe persoane, n special femei, iau medicamente de sintez pentru slbit, care au efectul de a le suprima pofta de mncare, actionnd ca un laxativ. Folosirea permanent a acestor medicamente creaz dependent si perturb metabolismul apei si a srurilor din organism, provocnd edeme, rinichii sunt afectati, se produc tulburri psihice si de ritm cardiac. Au aprut regimurile pe baz de pulberi, care, n prima faz, produc o scdere nsemnat n greutate, deoarece organismul pierde mult ap, dar nu scade si grsimea. Toate aceste cure de slbire restrictive au marele dezavantaj c persoana nu nvat s-si nlocuiasc modul de nutritie nesntos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel c majoritatea si regsesc vechea greutate la numai cteva sptmni de la terminarea regimului, ele fiind mai dezechilibrate dect nainte din acest punct de vedere. Regimul disociat propune o alternativ blnd si eficace, pe termen lung, n curele radicale si restrictive, care au ca scop scderea greuttii prin prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta nseamn c unele alimente se potrivesc mai bine ntre ele dect altele. Dac alimentele care nu se potrivesc se consum mpreun, se produce pentru o scurt durat o dereglare digestiv, n primul rnd balonare, apoi o mrire a organelor digestive. Digestia are loc mai usor dac sucurile gastrice prelucreaz un singur fel de alimente. De exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, dect cele care contin amidon, deoarece acestea din urm se diger n mediu alcalin, spre deosebire de carne creia i trebuie un mediu acid. Este important separarea proteinelor de glucide, care practic nu este posibil 100%, dar dac se reuseste s se rezolve la dou treimi din alimente este foarte bine. Alimentele cu calorii negative sunt cele consumatoare de grsimi. n cea mai mare parte sunt reprezentate de legume, fructe si condimente si sunt bogate n sruri minerale, vitamine, contin putine proteine si hidrati de carbon, iar procentul lor caloric va fi de 90 de calorii la 100 de grame. Pe de alt parte aceste alimente au n compunerea lor peste 90-95% ap. Consumarea n mod regulat a acestor alimente produce un efect caloric negativ, care duce la o pierdere n greutate. Busuiocul, cimbrul, mrarul, usturoiul, ptrunjelul, menta, salvia, cimbrisorul, chimionul, ienuprul pe lng faptul c amelioreaz mult gustul mncrii, contribuie la procesul de digerare si eliminare a grsimilor. Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, cpsunele, afinele, zmeura, mango, grapefruit, lmia au rol n distrugerea proteinelor. O hran sntoas este o hran proaspt, variat, bogat n substante vitale, alcalin, cu multe vitamine, cu sruri minerale si oligoelemente.

Este recomandat ca de trei ori pe sptmn s nu se consume carne, aceasta fiind nlocuit cu preparate din soia. Nevoile zilnice de aminoacizi se pot acoperi prin consumarea a 100 gr. de gru integral sau orez nedecorticat. Se vor consuma legume proaspete, care contin substante vegetale bioactive (glucosinolate, flavonaide) cum ar fi: cartofi, linte, mazre, fasole verde, varz, broccoli, rosii, fulgi din cereale, pine integral, gris, orez nedecorticat, gru ncoltit sau germeni de gru. Substantele bioactive distrug radicalii liberi care sunt responsabili pentru evolutia cancerului. Se recomand hrana care nu a fost congelat, conservat, rafinat, evitndu-se alimentele care au fost prelucrate industrial, cum ar fi zahrul rafinat, fina alb, uleiul rafinat, conservele. Unele condimente au efect de stimulare a digestiei si metabolismului (cimbrul), altele actioneaz mpotriva mbolnvirilor (chimenul, cimbrul, mrarul), sau sunt diuretice (ceapa, ienuprul). Se vor consuma numai grsimi vegetale naturale, unt, margarin sau ulei presat la rece. Se vor evita alimentele cu continut mare de candiu (metal nociv pentru sntate si care provoac leziuni renale) cum ar fi: ciupercile de pdure, organele de porc, pateul de ficat. La prepararea alimentelor trebuie avut grij ca acestea s se fiarb mai mult dect este nevoie, deoarece se distrug substantele nutritive. Trebuie avut grij la mncrurile cu prjeli si sosuri, deoarece nu sunt sntoase. Afumarea alimentelor si prjirea lor n grsime animal sau ulei ncins produce la suprafata acestora o crust maronie (care este o oxidare toxic), precum si deseuri grsoase, care sunt cauza tulburrilor digestive si a gravelor probleme de sntate (ateroscleroza, bolile canceroase). Cel mai indicat este ca alimentele s fie preparate la aburi, prin fierbere n ap sau la grtar, ele pstrndu-si gustul, culoarea si valoarea nutritiv. Ar trebui respectate cteva reguli privind modul n care ne alimentm sntos: - se mnnc ncet, avnd timp suficient pentru consumarea mncrurilor, fr stres, fr ntreruperi (ridicare de la mas pentru rezolvarea unor probleme), ntr-o atmosfer de calm si liniste; - cu 15-20 de minute nainte de masa principal se poate consuma o salat sau un mic aperitiv, pentru a se micsora senzatia de foame, mrind satietatea; - se mnnc pe sturate, dar nu mai mult, chiar dac mncarea este foarte bun si gustoas; - se mnnc la ore fixe; - nu se "sare" peste mese si nici nu se nlocuieste masa cu o felie de pine cu unt; - se mestec mult si bine, hrana trebuind frmitat nainte de a se nghiti, pentru a usura munca stomacului; - nu se beau lichide n timpul meselor, deoarece digestia este mai dificil, producndu-se mai mult acid n stomac; - dup ora 17 nu se consum mese mbelsugate, bogate n proteine, greu de digerat, iar cu 2 ore nainte de culcare nu se mnnc nimic; - se recomand mprtirea celor 3 mese principale n cantitti mai mici, n 5-6 mese pe zi; - se mnnc numai cnd apare senzatia de foame, fiind interzis consumarea alimentelor de plictiseal sau pentru omorrea timpului; - nu se mnnc cu lcomie, iar portiile de mncare s fie moderate; - este indicat tinerea postului o zi pe sptmn, pentru eliminarea toxinelor si odihnirea organelor. Pe durata postului se beau multe lichide, ap plat, sucuri naturale din fructe, ceaiuri, cam 2-3 litri esalonat pe toat ziua; - seara, nainte de culcare se poate bea o can cu lapte cald, eventual ndulcit cu miere de albine, sau o can cu ceai din plante medicinale (tei, musetel).