Nocivitatea laptelui

Inainte de a citi acest articol, sa aveti in minte bine-cunoscuta fraza a lui Hippocrate Cand cineva doreste sa fie sanatos, trebuie intrebat mai intai daca este dispus sa inlature cauza bolii sale. Numai atunci este posibil sa-l ajuti

Extras din cartea lui Lorenzo Accera Il mal di latte guarigione)

(un

percorso

per

la

Nocivitatea laptelui ( drum spre vindecare)

Prefata Cui ii face rau laptele?
La intrebarea : Daca ati avea o singura alegere de facut in ceea ce priveste alimentatia americana, ce schimbare credeti ca ati face, pentru a aduce un beneficiu cat mai mare sanatatii? dr! singura posibilitate de a schimba ceva care ar duce la un beneficiu ma.im pentru sanatate "ussell #unai, Nu pediatru as avea in nici $ashington un dubiu, daca raspunde mi s-ar :%& da o 'L()(N% P"*D+&'L' L%C,%,'!

1|Page

Dr! )ichael /laper din California : Cand mi se pre0entau pacienti cu artrita reumatoida sau astma, prima si prima data le ceream sa nu mai consume lapte si produse lactate, si de fiecare data ma minunam cat de repede se vedeau semnele vindecarii, numai prin simplu fapt de a fi elimnat laptele si prod! lactate din alimentatie! (n 1223 prof! #en4amin &poc5, care in toata istoria pediatriei americane a fost probabil cea mai autoritara personalitate in domeniu, spunea : 'ra un timp in care recomandand laptele consideram ca e un beneficiu indiscutabil pt! sanatate, dar acum observatii si cercetari stiintifice ne-au obligat sa reconsideram complet aceasta recomandare! Laptele si derivatele sale contribuie la un numar surprin0ator de mare de probleme de sanatate! si asta e valabil nu numai pe termen scurt (privind reactii de tip imediat ) dar si faptul ca consumul de lapte de vaca inca din fasa poate avea reactii pe termen lung pe parcursul intregii vieti 6 spune 7ran5 *s5i, profesor universitar si director al Clinicii de pediatrie al spitalului 8ohns 9op5ins )edical &chool, in publicatia Natural 9ealth 6iulie 122:! (ata si mesa4e din afara lumii medicale : *sho (12;<) 6 care niciodata nu a recomandat nici un fel de restrictii discipolilor sai cu e.ceptia laptelui : Laptele care va este dat sa-l beti nu a fost produs pentru voi ci! pentru vitei! * data devenit adult nici un animal nu mai bea lapte! &a pui putin in cafea sau ceai mai merge dar nu deveniti consumatori de lapte!

)artina Navratilova, sportiva care a ramas in competitii pana pe la :< de ani, a fost indrumata de guru Doug =raham, care sustine ca o necesitate eliminarea laptelui si derivatilor sai din alimentatia atletilor! #eneficiile eliminarii laptelui si derivatilor sai sunt e.plicate si in cartea dr! David ">de, ?@esterda>As food Bill become tomorroBs food?,a fost timp de 1C ani consultant al echipei engle0e olimpice!:

Din partea celui mai faimos consilier de manageri in &+%, %nthon> "obbins, scriitor de faima internationala si consilier al presedintelui #ill Clinton! : Pentru a reusi sa obtineti de la voi insiva tot ce e mai bun, nu mancati lactate! Care este efectul principal pe care il are laptele asupra organismului? (ngerat, el devine o masa mucilaginoasa care se intareste , lipindu-se la orice alta substanta pe care o gaseste in intestinul subtire facand astfel dificila buna functionare a organismului! &i bran0a? Nu e altceva decat lapte concentrat, pt a produce un 5g de bran0a sunt necesari :-C litri de lapte! (ntr-un timp si eu faceam ca voi : pi00a era felul meu preferat, credeam
2|Page

ca n-am sa reusesc vre-odata sa renunt la ea! Dar de cand am facut-o ma simt atat de bine incat nu m-as mai intoarce la acele timpuri! (ncercati sa eliminati din dieta voastra produsele lactate timp de D< de 0ile si veti vedea re0ultatele pe pielea proprie! Dr! "obert /rad4ian, director al sectiei de chirurgie al spitalului &eton )edical Center din &an 7rancisco, in 122E spunea : %m e.aminat cam 3;<< de publicatii stiintifice in care laptele, proprietatile si efectele sale erau obiect de studiu! Nu imi re0ulta deci, ca nu ar e.ista o literatura medicala stiintifica privind efectele nocive a laptelui si a derivatelor sale (!!!) (n opinia mea, cred ca e.ista numai un singur motiv valid pentru consumul de lapte si derivate si acela este : pentru ca asa dorim sa facem! Pentru ca ne place si a devenit parte a culturii noastre! Pentru ca ne-am obisnuit atat de tare cu gustul lui

CAPITOLUL I : SA TII DEPARTE DE CORPUL TAU CEEA CE ESTE DESTINAT VITELULUI CAZEINA SI PERMEABILITATEA INTESTINULUI ALTERATA *racolul mi-a e.plicat ca e.ista o suprafata al intestinului subtire care este puternic corelata cu creierul! Cand creierul se poticneste (impiedica) inseamna ca peretele intestinului subtire este murdar , incrostat! (n acest sens e.ista un dicton antic care spune : %n.ii intestinale, an.ii cerebrale * stare generala de into.icare de la produsele lactate se reflecta intr-un anumit grad in deficientele in comunicare si o incetinire a timpului de formulare a fra0elor! Ca0eina repre0inta E< F din proteinele laptelui de vaca! 'ste o substanta e.trem de lipicioasa, ceea ce a determinat si folosirea ei ca ade0iv pt! lipirea etichetelor pe sticlele de bere! (ncercati sa de0lipiti o astfel de eticheta si veti vedea ca nu e deloc usor! Ca0eina e folosita de asemenea pt! a lipi bucati de lemn ( la fabricarea mobilelor, sau la tocurile de la ferestre)! (ndustria alimentara o foloseste in mancarea congelata, in produse pt! microunde si in toate produsele elaborate ( semipreparate) , deoarece a inteles de mult ca aceast ade0iv tine laolata alimentele dandu-le o anumita consistenta mai stabila! Laptele matern uman contine ca0eina ? Da, :< miligrame la un litru! &au altfel : intr-un litru de lapte uman sunt 1F proteine si din acestea :F este ca0eina! Laptele de vaca contine cu :<<F mai multa ca0eina decat cel uman, si in acest ca0 ( a laptelui de vaca) este proteina covarsitoare, repre0entand E<F dintre proteinele aflate in lapte! Deci, laptele matern N+ este acelasi lucru cu cel de vaca! Nu numai ca are o cantitate cu mult inferioara a celui de vaca dar are si proteine complet diverse de cel de vaca! (n timp ce laptele uman formea0a in intestin mici fulgi pufosi care sunt usor de digerat, laptele de vaca formea0a
3|Page

conglomerate ca niste bataturi, mari , groase si dense pe care organismul uman are dificultati in a le digera!

Laptele produce mucus G "e0idurile re0ultate din descompunerea bacterica a ca0einei produc mucus dens si filamentos care se prinde de alte mucoase obstructionand diversele conducte ale tractului digestiv! (n medie, o persoana care consuma lactate, are in organism circa :-C litri de mucus care obstructionea0a organele interne : rinichii, splina, pancreasul, aparatul respirator, etc! (maginati-va, daca ati inceta sa mai mancati lactate pt o saptamana, o ceata interioara s-ar ridica din corpul vostru! Dar macati doar o felie de pi00a in ultima 0i, si imediat in urmatoarele 13-1C ore mucusul se va reintoarce pt a va ingreuna si bloca organele ( Cohen ", )il5 %-H 1222, %rgus Publishing) +hling (122;) a monitori0at activitatea electrica cerebrala la copiii cu sindrom de deficit de atentie si hiperactivitate! 'l demonstra pt! prima oara o corelatie intre activitatea cerebrala si consumarea de ca0eina, a carei suspendare din dieta facea sa dispara si simtomele mentale si comportamnentale respective! 'l semnalea0a rolul peptidelor derivate din ca0eina in producerea efectelor to.ice asupra neurotransmitatorilor sistemului nervos central! &tudii de laborator pe animale au demonstrat ca imediat dupa ce cobaii au fost tratati cu cantitati mari de ca0eina, au devenit agitati si violenti, alergau , aveau respiratia accelerata si strangeau din dinti! Dupa cateva minute deveneau inactivi, se miscau din ce in ce mai putin si apoi se retrageau intr-un colt al custii cu capul intre gratii! La autopsie, cand s-a studiat creierul, s-au gasit fragmente de ca0eina in D3 de puncte diverse ale acestuia, inclusiv in 0onele responsabile cu : au0ul, va0ul si vorbirea! ( Pan5sepp 12;2, &ahle> I =illman 12EJ, *0onoff, 122:) )ulti cercetatori incearca medicamente eficace pentru a vindeca permeabilitatea intestinala! Pentru a le e.perimenta, ei au nevoie de cobai cu permeabilitate intestinala, si cum fac sa o procure? Le administrea0a acestor animale, pe un timp indelungat, alimente pe ba0a de lapte de vaca G ( ,heodorou 122:) &tomacul viteilor, cu cele : compartimente ale sale este mult mai adaptat decat cel uman in a demonta ca0eina si proteinele din laptele de vaca in aminoaci0i! %paratul digestiv al omului nu reuseste sa faca acelasi lucru si de aici re0ulta re0iduurile daunatoare care raman in organism, consecinta a imposibilitatii organismului de a demola ca0eina si care se traduce intr-un deteriorament al mucoasei intestinale! 'ste ca si cum un motor ar fi alimentat cu carburantul gresitK in acest ca0, unele din partile sale incep sa se deteriorea0e!
4|Page

Pe de alta parte, capacitatea organismului uman de a crea un mediu digestiv eficient se diminuea0a cu varsta : ne referim la faptul ca acidul clorhidric necesar digestiei, dupa J< de ani este produs in cantitate de doar 3<F din necesar!K sau la faptul ca renina, o en0ima necesara pt demolarea ca0einei, dispare din organismul adultului datorita programarii geneticeK si nu in ultimul rand la faptul ca en0imele pancreatice si hormonii necesari digestiei sifera si ei o diminuare!&i cand toate acestea se intampla, e evident ca prioritatea este aceea de a evita ca0eina, care este prin e.celenta proteina cel mai greu digerabila raportand la oricare alta proteina din hrana ingerata!

AUTOIMUNITATE

(ntr-o situatie de permeabilitate intestinala ( inflamare a mucoasei digestive) se a4unge la stadiul in care tot ceea ce se gaseste in intestin ( infectii, bacterii, subst! to.ice) sa treaca in sange si deci sa a4unga si la restul organelor interne, inclusiv creierul! 'ste un fapt demonstrat de literatura stiintifica medicala ca aceasta situatie, de alterata permeabilitate intestinala este de fapt o etapa obligatorie spre bolile autoimune, in consecinta, cei care vor sa urme0e un tratament pt aceste boli autoimune (artrita, reumatism, osteoporo0a, diabet, tiroida, celiaca,ciro0a, dermato0a, sclero0a multipla, lupusul,etc) in primul rand trebuie sa suspende consumul de prod! lactate! (!!!!!!!!!!) ABSORBTIE DEFICITARA Peretii intestinului, pe langa faptul ca ar trebui sa retina substantele nocive ( sa nu le lase sa treaca in sange) trebuie in acelasi timp sa permita absorbtia elementelor nutritive pt! celule ( implicit organe) prin asa 0isii vili intestinali (care se gasesc pe peretii intestinului subtire) de catre sange care apoi le transporta la organe! Daca intestinul pierde aceasta capacitate, atunci putem vorbi de o absorbtie deficitara! Noi consumam lapte care contine mult calciu, dar procesul insusi de absorbtie a calciului este foarte dificil de reali0at datorita efectului ca0einei asupra vililor intestinali! (n aceste ca0uri apare o crestere a absorbtiei de o.alat de calciu din mancare ( care este raspun0ator pt formarea calculilor renali)! 9esse -122C- spunea ca, cu cat mai grava este situatia de permeabilitate Lalterare morfologica a intestinului, cu atat mai mare este factorul de risc in cristali0area o.alatului de calciu in rinichi! Corelatia intre ca0urile de absorbtie deficitara a intestinului si aparitia calculilor renali este documentata si de #ohles (12E3), %bdullah (1223), 8ohnes (12E;), #ennet (12E;)

5|Page

7orma e.trema cea mai grava la care se poate a4unge datorita absorbtiei deficitare a intestinului este completa atrofie a vililor, conditie care este asociata cu o e.traordinara multitudine de posibile simtome!* data ce este eliminat agentul care determina atrofierea vililor, adica laptele ( sau in ca0ul celiachilor, cerealele ce contin gluten) este observata nu numai disparitia anticorpilor specifici din sange, dar , odata cu normali0area morfologiei mucoasei intestinale dispar si atacurile de epilepsie, calcificarile, anomaliile cardiovasculare, anemia, avorturile spontane, ciclul neregulat, anticorpii pt tiroida, pancreas, artrita reumatoida, etc! Din acest motiv, anemia ca si absorbtia sca0uta a elementelor nutritive si a mineralelor, pierderea in greutate, deficiente in crestere, pierderea proteinelor la nivel gastro-intestinal si hemoragii evidente sau ascunse, toate acestea au fost bine documentate in literatura medicala ca fiind efecte ale consumului de ca0eina!

HORMONI PENTRU VITEL Laptele de vaca este un aliment >in care inseamna ce produce e.pansiune ! %ceasta

caracteristica face ca laptele de vaca sa fie foarte nerecomandat mai ales persoanelor care de4a au o constitutie si alteratii de tip >in ( persoanele inalte, slabe cu membre lungi, nervoase nelinistite, etc) Laptele de vaca contine C2 hormoni diversi! (n timpul gestatiei, placenta e cea care s-a ocupat cu producerea si transmiterea lor fetusului, ceea ce l-a facut sa creasca! Cand vitelul este adus la viata, laptelui matern ii revine sarcina sa transmita mesa4ul de crestere hormonilor pe care ii contine ( cu o rapiditate e.trem de mare!) %r putea acesti hormoni bovini sa aiba un efect asupra oamenilor care consuma laptele de vaca? '.ista studii stiintifice care demonstrea0a acest lucru si acestea au fost facute pe o intreaga natiune! (n 4aponia consumul de lapte de vaca era necunoscut inainte de 12:J! 8apone0ii nu aveau vaci, oi sau capre! Pe atunci, sa bei un pahar de lapte proaspat era pt un 4apone0 ca si cum ai consuma secretii de glande animale ceea ce nimeni intreg la minte nu ar fi dorit sa o faca ( Cohen,1222) %cest lucru se schimba dupa al doilea ra0boi mondial! Consumul anual pe cap de locuitor ( de lactate) urca de la 3,C 5g in 12C< la CD,D 5g -12;C! (n 12C< fetita 4apone0a medie de 13 ani avea 1,D; m si cantarea D3 5g! (n 12;C aceeasi fetita de 13 ani, era in medie cu 11,: cm mai inalta si cantarea cu 2 5g mai mult!(/agaBa 12;E) Niciodata inainte de aceasta schimbare atat de pronuntata la nivel nutritional la o populatie a fost posibila reali0area unui astfel de studiu stiintific! (mpactul hormonilor din laptele de vaca asupra cresterii si se.ualitatii precoce a fost net! (n ba0a acelorasi studii, in 12C< fetita medie 4apone0a avea primul ciclu la varsta de 1C ani si 3 luni! 3C de ani mai tar0iu fetita medie 4apone0a avea
6|Page

prin intermediul

primul ciclu la 13 ani si 3 luni! (n fiecare an, incepand din 12:J, datele privind se.ualitatea precoce la fetitele 4apone0e au reflectat cresterea consumului de lapte de vaca! * fetita creste si devine o tanara apoi o femeie matura, si corpul sau e biologic pre-programat intai pt a raspunde hormonilor de crestere transferati ei din laptele matern apoi celor produsi de insusi corpul ei! * lingurita plina! %tat este cantitatea de hormoni produsa pe parcursul unei vieti! 9ormonii lucrea0a la concentratii atat de mici incat voi nici nu va imaginati, a4unge un miliard dintrin gram pt a produce efecte biologice marcante!

PILOZITATE SI DEZECHILIBRE ENDOCRINE LA FEMEI %nnemarie Colbin scrie in cartea sa )ancare si vindecare ! : &e pare ca femeile resimt mai mult decat barbatii efectele cumulative si obstructive ale consumului de lapte iar simtomele se vindeca mai greu! Daca tinem cont de mama natura flu.ul normal este ca : laptele trebuie sa iasa din femeie si nu sa intre in ea! Cand se inversea0a acest flu. natural, sistemul de energie se blochea0a! *data a venit la mine o femeie care se plangea de o durere premenstruala la sani! (am sugerat sa renunte la consumul de lapte 0ilnic! Dupa o luna imi telefona sa ma intrebe daca era posibil ca asa in scurt timp sa-i dispara durerileK dupa cinci luni am mai vorbit cu ea si imi spunea ca mai avea dureri usoare doar in lunile in care manca putina bran0a sau inghetata 7emeile, dupa ce vor citi bibliografia medicala ce o voi pre0enta, vor fi cu siguranta mult mai atente la ingerarea pruduselor lactate! Consumul lor duce la pilo0itate! G 9ormonii de crestere ( din lapte) stimulea0a sinte0a de androsteron, a carui nivel crescut este asociat cu hirsutismul ( cresterea e.cesiva a parului la femei in 0one unde in mod normal nu e.ista) ! &indromul de polichist ovarian ( care se manifesta cu multiple chisturi ovariene, amenoree si perioade neregulate de ciclu, cateodata si infertilitate, obe0itate si hirsutism) a fost corelat cu consumul de lactateK s-a observat ca abstinenta de la aceste alimente a dus la regresia simtomelor! ( &ilfen 3<<3) (n persoana adulta, fa0a de crestere rapida este terminata, dar hormonii din lapte si derivate, continua sa stimule0e glandele si celulele pentru o crestere anormala ducand la un de0echilibru hormonal si o proasta functionare a glandelor! Colbin sublinea0a Consumul de produse lactate, inclusiv bran0eturi, iaurturi, inghetate, pare sa fie strans corelate cu diverse patologii hormonale feminine!!!!Pana si probleme de infertilitate au
7|Page

fost re0olvate doar cu suspendarea din alimentatie a acestor produse! Confirmarea acestei corelatii imi parvin 0i de 0i de la nenumaratele femei pe care le-am consultat si carora le-am recomandat acest lucru Continutul ridicat de hormoni steroi0i pre0enti in laptele de vaca produce o suprastimulare al sistemului glandular (endocrin) al corpului uman! Dupa o anumita perioada in care aceste glande sunt hiperactive, soseste momentul epui0arii care le face sa fie hipoactive! %ceasta activitate redusa a glandelor pituitare, suprarenale si tiroidale pregateste strada pentru o rapida degenerare si o crestere anormala a celulelor ( toti bolnavii de cancer, artrita si astma au glandele hipoactive) 9ormonii de crestere fac sa creasca nu numai viteii, ci si toata populatia mondiala care consuma lapte destinat vitelului! Nimeni nu o spune deschis, dar asta nu inseamna ca nu se intampla! Daca mai era nevoie de lamuriri ulterioare, aceste date sunt de necontestat (!! urmea0a tabele privind marirea diverselor organe la cobaii carora le-a fost administrat lapte, precum si o lista privind bibliografia pe aceasta tema ) Cine are o problema cu tiroida sau orice alt de0echilibru hormonal trebuie ()'D(%, sa suspende laptele si derivatele sale! De ce trebuie sa incura4am fetitele sa ingere0e ( ca si cum ar fi un nimic) estrogeni, androgeni, testosterone, hormoni pituitari, etc, etc? Daca beau lapte,consuma bran0eturi sau inghetata ingerea0a forme concentrate din acesti hormoni care mai devreme sau mai tar0iu vor duce la de0echlibre hormonale! CANCERUL SE DEZVOLTA CU HORMONII DIN LAPTELE DE VACA Daca anali0am mai atent producerea de catre corp de (=9-1 (insuline-li5e groBth factor - insulina ca factor de crestere ) vom vedea ca aceasta este reglata de horrmonul de crestere si a4unge la nuvelul ma.im la pubertate! Dupa aceasta perioada, (=9-1 scade treptat si a4unge ca o persoana de ;< de ani sa aiba nivelul acestui factor la 4umatate fata de o persoana adulta! (=7-1 'ste un hormon foarte puternic care are un profund efect chiar si cand concentratia sa in sange e de doar cca 3<< ngLml, adica <,3 milioane de grame per mililitru! ( $ilson 1223, Cohen 1221) De ce sa continuam sa consumam hormoni de crestere dupa ce am a4uns la completa de0voltare a organismului? (nformatia hormonala din lapte, cea a cresterii rapide, poate avea de-a face cu cresterea rapida a celulelor cancerigene ? Da, negresit G %cesti hormoni bovini determina o crestere anormala a celulelor! (!!!!!!!!!!!!!!!) 9ormonii de tipul (=7-1 si alti factori echivalentide crestere mentin fenotipul maglin in celulele de cancer la san ( 9arris 1223, Lipman 1221) (!!!!!!!!) %cesta este motivul pt care specialistii in medicina naturala va recomanda sa intrerupeti imediat consumul de lactate! %cesti bolnavi de cancer, pe de o parte fac chimioterapie pentru a incetini
8|Page

cresterea celulelor canceroase dar apoi ingerea0a lactate cu hormoni de crestere care accelerea0a de0voltatrea celulelor!G (!!!!!!!) (n persoanele adulte, fa0a de crestere rapida este terminata dar, (=7-1 si alti hormoni bovini stimulea0a in continuare cresterea atat a celulelor sanatoase cat si a celor cancerigene!(Cohen1221, "rosenfield 122C) (!!!!!!!!)

CAPITOLUL II : LA INCEPUT ERA NUMAI ALAPTAREA ,rebuie sa multumesc unei prietene de-a mamei mele pt!ca m-a stimulat sa scriu acest capitol, cu o sectiune privind parcursul istoric al umanitatii relativ la consumul de lactate! 'u incercam sa-i e.plic ca urticaria sa, ar disparea daca ar inceta sa mai consume lactate (n fine, ca dovoda definitiva despre efectul de0astruos al acestora, dupa ce i-am vorbit desprea ca0eina si permeabilitatea intestinala, i-am e.plicat si efectul hormonilor bovini in proliferarea tumorilor si producerea altor efecte de0astruoase asupra org! uman! La acest punct, cum re0istenta ei ( la aceasta idee) incepuse sa se clatine imi spuse cu un murmur : &i atunci ce se va intampla cu cei ce muncesc la producerea lactatelor, isi vor pierde locul de munca ? Dar dupa o fractiune de secunda, tot ea isi dadu raspunsul : 'i, acum am sa ma apuc si de fumat, asa ca sa dau de munca si celor din industria tutunuluiK &i daca toti oamenii sanatosi s-ar imbolnavi, asa ar fi mai multe locuri de munca pt cadrele medicale, farmacisti, si relativa industrie! %poi : Daca e asa cum spui tu, atunci vina este al primului om care a inceput sa consume lapte si derivate G %sa am decis ca trebuie neaparat sa descopar cam pe unde se afla acest moment in istoria umanitatii si cred ca am adus astfel o anumita contributie si ba0a de reflectie pe marginea acestui subiect! Pe cine sa dam vina? Desigur nu pe anticele populatii italice care au fost primele ce aveau oi ! Pentru etrusci, copiii care fusesera alaptati de aceeasi femeie erau considerati ca fiind rude de sange, adica frati si surori, fiind considerati ca facand parte din aceeasi familie (!!!!!!!!!) COPIII OMULUI SI LAPTELE PRAF )ichelangelo in 1:;C a fost alaptat de o doica, ce era sotie de sculptor, circumstanta pe care el o considera ca ar fi influentat natura sa interioara si cariera! %cesta era modul de gandire a oamenilor in sec al MN-lea, si anume ca alaptarea da unui copil impulsul decisiv in viata, si cu siguranta )ichelangelo nu si-ar fi putut imagina ca la un moment dat oamenii ar fi inceput sa dea in mod sisitematic bebelusilor lapte de vaca! %r fi fost o idee de-a dreptul infioratoare G Cine ar fi dorit sa transmita oamenilor caracteristicile fi0ice si de indole (inclinatii naturale) specifice bovinelor ???
9|Page

(n 1:;3, Paul #ellardus scrise primul )anual de Pediatrie publicat in (talia de nord! &i de aici obtinem confirmarea ca laptele de vaca nu e absolut considerat ca o optiune de a hrani nou nascutii! (n schimb gasim indicatii asupra calitatilor pe care trebuie sa le aiba o buna doica! (n vechile scrieri a coloniilor americane se spune ca in 1;2D un om pe nume +nderBood incerca sa hraneasca un copil cu lapte de vaca! &helton (12;3) afirma ca niciodata inainte de aceasta data, nu se de intampase acest lucru! Norbim deci doar de 31< ani in urma, ceea ce nu este un moment chiar asa de indepartat cum v-ati fi putut imagina! (n realitate am descoperit ca +nderBood era doar un pionier al Nestului abia sosit si care incerca sa introduca aceasta practica e.term de rara, aproape necunoscuta in 'uropa si in Noua Lume ( %merica) ! (ntr-adevar intr-o carte medicala din Londra -1;J2 gasim doar o mentiune privind aceasta practica de alimentare a bebelusilor cu lapte de vaca! %utorul, Cadigan, comentea0a ca aceasta este considerata un lucru e.trem de nenatural si de ma.ima periculo0itate pt! sanatatea viitoare! *ricum, la un moment dat, intre 1:;C si 1;J2 cineva trebuie sa fi inceput aceasta practica in 'uropa, altfel Cardigan nu ar fi avut motiv sa comente0e acest lucru! 1;2D se poate sa nu fi fost chiar prima data lin istoria omenirii cand s-a tentat de a se alimenta copiii cu lapte de vaca, dar ramane punctul fundamental pe care &helton sublinia : Putem sa spunem ca laptele de vaca este atat de natural incat a fost dintotdeauna o necesitate pentru copii? Departe de asta &a mergem pentru un moment in 7ranta , la sf sec! MN((( , este 1< ianuarie 1;;2! Luigi al MN( "ege al 7rantei decreta ca, copiii abandonati sa nu mai fie adusi la Paris, cum se obisnuia pana atunci, ci sa fie dati in custodia administratiilor locale! Dupa traditiile medievale copiilor abandonati trebuia sa li se gaseasca o doica pt a fi alaptati si aceast lucru cadea in sarcina administratiei senioriale a locului! Pana in acel moment, ei erau dusi la Paris si incredintati regelui, mai tar0iu devenind copii de Curte! enfants du "o> Dar acest lucru nu a mai fost acceptat de rege! %utoritatile locale s-au plans in fel si chip de acest decret deoarece, asa cum gasim scris in documentele spitalului din "heimis, 1; oct 1;;2, va fi e.trem de dificil daca nu chiar imposibil sa recrutam doici pt alaptare si nici nu ne pare indicat sa le ospitam in incinta spitalelor locale! %limentatia artificiala nu a fost niciodata considerata ca fiind o situatie posibila! Daca alimentatia artificiala ar fi fost o practica difu0a si acceptata, ar fi optat pentru crearea de statii pt! distributia laptelui de vaca pt! copii, cu siguranta mult mai practic si economic, dar acest lucru se intampla totusi abia un secol mai tar0iu, tot in 7ranta unde depo0ite de lapte au fost create pt prima oara in acest scop! 7aptul ca aceste depo0ite apar atat de tar0iu in istoria umanitatii este o dovada graitoare ca alimentatia cu lapte de vaca a copiilor nu a fost niciodata pana in acel moment o practica difu0a si oficial acceptata! (ntr-un studiu publicat in faimoasa revista medicala ,he Lancet (1EJ3) , dr! )!%!#aines afirma %limentarea copiilor cu produse pe ba0a de lapte de vaca a esuat de mai multe ori si asta
10 | P a g e

deoarece in general este atat de de0astruos in re0ultate !!! &a se depinda de laptele animal in alimentarea copiilor este o practica dintre cele mai de0astruoase si chiar daca bolile la care predispune pot sa nu fie fatale, determina oricum o conditie de predispo0itie la diverse patologii in viitorul adult Ca si e.emplu din literatura ( primul pe care l-am putut gasi) , Dic5ens scrise in romanul sau =reat '.pectations 1EJ1 ca, copilul Pip fusese hranit cu un preparat numit pap care consta dintrun amestec de lapte cu paine, apa si putin 0ahar! Doctorii sec! al nouaspre0ecelea condamnara aceasta practica de a da copiilor preparate de tip pap formula si aceasta deoarece erau dificile de digerat pt! copil! (ntr-adevar, copilul alimentat cu produse pe ba0a de lapte de vaca este intotdeauna grotesc de obe0, letargic, plange, pre0inta afectiuni alergice a pielii, sufera continuu de probleme digestive, este lent in a invata, si!!!mirosul este teribil ( )a>nes I,a>lor, 1221) Cu toate acestea, dupa vre-o 3< ani , preocuparile atat in ce priveste efectele pe termen lung al alimentatiei copiilor cu lapte de vaca, cat si problemele privind digestia dificila a laptelui de catre copii, a fost data uitarii! Primele tentative de a produce si vinde preparate pentru copii pe ba0a de lapte de vaca sunt atribuite farmacistului france0 Dumas (1E;<) si a farmacistului german 8ustus von Liebig (1EE:) ! La crema Liebig era o combinatie de lapte de vaca cu faina de grau, faina de ma0are, faina de or0 si bicarbonatul de potasiu! Cativa ani mai tar0iu, 9enri NestlO se lauda ca ar fi salvat viata unui nou-nascut cu preparatul sau de lapte NestlePs )il5 7ood ( in 12<C avu loc fu0iunea intre NestlO si o industrie de lapte condensat) 'ra alimentatiei nou nascutilor cu lapte de vaca era la rasarit! (ntr-o perioada in care industria de lactate incepea sa decole0e definitiv si in care sectorul industriei de carne avea o anumita scadere, multi crescatori se indreptau spre productia ca0eara ca o alternativa! Laptele era din ce in ce mai usor de gasit si la preturi mici! Depo0itele de lapte introduse initial in 7ranta in 1E2:, s-au raspandit cu rapiditate si la alte natiuni europene si din %merica! Produsele din lapte de vaca incepeau sa devina elementul esential si principal pentru nou-nascuti! Numai dupa al ((-lea "a0boi )ondial, incepu o adevarata productie de masa de preparate de lapte pt! nou nascuti!De aceasta data, insasi alaptarea suferi un cutremur in fundamentele sale! 7emeile americane intrara in masa in campul muncii! De fiecare data in istorie,cand era o necesitate ca femeile sa intre in numar mare in productie, inevitabil timpii de alaptare se micsorau! De data asta insa era si ceva in plus! Productia ca0eara a inceput o crestere e.ponentiala de vre-o suta de ani! Laptele condensat si preparatele pe ba0a de lapte de vaca erau de4a disponibile iar industria facea presiuni si promova in mod insistent utili0area lor si in spitale, care au inceput sa fie finantate tocmai de aceasta industrie! Din acest moment, nu numai ca laptele de vaca a devenit universal recunoscut ca o alternativa fundamentala pentru alimentarea nou- nascutilor, dar in acelasi timp a devenit tot mai mare tentatia de a reduce sau scurta alaptarea naturala in favoarea alimentatiei artificiale!
11 | P a g e

Nu ne mai ramane decat sa trecem in revista literatura medicala din diverse parti a lumii pentru a vedea ce fel de alimentatie aveau copiii sub un an, in epoci diferite! (nainte de aceasta epoca, a alimentatiei artificiale a nou nascutilor, apropape toate civili0atiile din trecut, de la omul &apiens incoace, incura4au alaptarea pe termen lung, cum se vede si din documentarea facuta cu C< de ani in urma de $hiting si Child, intr-un amplu studiu istoricogeografic privind ;C de popoare! (ntarcarea se facea pe la 3 ani si 4umatate! Numai 3 din cele ;C de civili0atii primitive luate in studiu incercau sa faca intarcarea inainte de un an! (12CD) (n literatura antica a %siei nu putem sa gasim nici cea mai mica referire la faptul ca laptele de vaca ar fi fost folosit ca aliment pt! copii, dar aceasta nici nu-i de mirare dat fiind faptul ca laptele nu era folosit nici de adulti! La cateva din populatiile din %sia, gasim in schimb mentiuni privind folosirea laptelui de cocos la copii, precum si a laptelui de mandorle (migdale),de ore0, sau de avena ( ova0) ! %ceste tipuri de lapte erau introduse in alimentatia copilului din al 3-lea an de viata, cu putin inainte de a fi intarcat! Laptele de cocos este un aliment cat se poate de delicat si nutritiv care din pacate a fost dat uitarii si care intr-adevar ar putea fi considerat un aliment capabil sa hraneasca si sa sustina organismul sanatos pt! o viata indelungata! De cand consumul de lapte de vaca a substituit pe cel de lapte de cocos in tarile din *ceanul Pacific, si la acesti copii, efectele daunatoare nu au intar0iat sa apara! * populatie splendida ca cea haBaiana, a carei caracteristici memorabile erau : splendoarea pielii, a parului, si a dintilor ( ve0i studiul facut de pionierul dr! $eston Price, cu documentari medicale si foto) a suferit o serie de schimbari neasteptate si in pre0ent practic, incidenta patologiilor degenerative in 9aBai a a4uns la nivelul celor din &tatele +nite! &a vedem acum in 'uropa: in antica "oma , nimeni nu a alimentat copiii cu lapte de vaca! Pana si copiii sclavilor vedem ca erau, in ca0 de imposibilitate de a fi alaptati de mama, alaptati de doici! ( &orano, "oma, ( sec i!C, ) (n antica "oma e.ista o colonie de lapte unde, cine nu avea sau nu putea sa alapte0e, gasea doici dispuse sa-si ofere laptele! =asim astfel de marturii si in sec! al M(((-lea, cand aflam de e.istenta unor case pt! copii abandonati, pentru care se cautau doici ca sa fie alimentati! ( #aumslag,1222) (!!!!!!) Coffin (1E;E) conferma inca o data faptul ca pana la sf! sec al M(M-lea, in (talia, *landa, ,urcia si in tot *rientul, alaptarea dura cel putin un an! (n sec al MN(( si al MN(((-lea, era o practica standard intre doamnele de un anumit rang sa plateasca doici ca sa le alapte0e copiii, doar pt ca asa doreau, si nu din motive fi0iologice! (n schimb pentru saraci, in ca0 de necesitate populatia apela la alaptatul de grup , trecand nou-nascutul de la o doica temporara la alta, bine-nteles doar in ca0urile de urgenta in care fie mama nu putea sa alapte0e fie era la munca campului, fie decedase ( "aphael 12;J) (!!!)
12 | P a g e

Numai in sec al M(M 6lea, si acest lucru nu se mai intamplase niciodata pana acum, gasim o intensa de0batere pe tema alimentatiei artificiale la copii, si in esenta toate persoanele care participara la de0bateri erau in mod hotarat contrare acestui tip de alim! : %cei nou nascuti a caror alim! materna le-a fost substituita cu cea artificiala, sunt, fara nici un dubiu, loviti in mod frecvent de boli intestinale si laptele creea0a in mod continuu aciditate in stomacurile lor! %cele proprietati ale laptelui amimal, care pentru adulti cau0ea0a adesea, putin spus , inconveniente , la copii cau0ea0a o interferenta mult mai importanta si nu au capacitatea de a digera laptele consumat! %sa scrie obstreticul din Londra )ichael +nderBood in cartea sa ,ratat privind bolile la copii (1E12) Conclu0iile sale sunt ' un adevar faptul ca omul nu este o musca si nici o vaca !!!!Ceea ce este necesar puternicului bou, va duce in schimb la scufundarea delicatului nou nascut

Chiar si cand, la inc! sec al MM-lea, depo0itele de lapte devenisera din ce in ce mai populare si propaganda in favoarea alimentarii copiilor cu lapte de vaca era din ce in ce mai mare, chiar si atunci era o importanta opo0itie la aceasta practica! Dr! %braham 8acobi (1213), presedinte al %merican )edical %ssociation, descrise oamenii din industria ca0eara ca inamici ai rasei umane, ca si invatamintele lor precum ca vacile sunt un corect substitut divin al alaptarii 'l mai spune (n Colonia, in 1E2:, la fiecare 1<< de copii nascuti vii, dintre cei care au fost alaptati la san, D au murit in primul an de viataK dintre cei a caror mama i-au intarcat intre D-si 2 luni, au murit 13K intre cei alaptati la san mai putin de D luni , au murit DCK dintre cei care au fost alim! artificial de la inceput, au murit :; &tatistici asemanatoare sunt raportate in aceeasi publicatie in multe alte parti din 'uropa, la #erlin la Londra sau Paris ! Primele descrieri medicale din istorie, privind enterocolitele infantile provin din perioada dintre al M(M-lea si al-MM-lea sec!, tocmai in perioada in care laptele bovin devenea disponibil prin comerciali0are, si alimentarea copiilor incepea sa devina o practica comuna! 'nterocolita descrisa de medicii din acea vreme se pre0enta in general cu o stagnare a cresterii dupa intarcare, caracteri0ata de semne clinice pre0ente la copil ca : abdomen umflat, diaree untoasa si urat mirositoare, malnutritie cu distrofia membrelor ( =reco 122;) (!!!!)

MENTIUNI ISTORICE PRIVIND INTOLERANTA LA LACTOZA La un moment dat al evolutiei, cca C<<< ani in urma, anumite populatii ( care plecand din )ediul *rient se mutara in 'uropa) au inceput sa consume lapte de animale si derivate! %daptarea la
13 | P a g e

consumul laptelui nu a fost doar cultural ci se intampla chiar si la nivel biologic, in practica verificanduQse o puternica selectie pentru toleranta la lacto0a! Dupa %o5i(1221) ,toleranta adultului la lacto0a intre nord europeni a crescut de la CF la ;<F in acesti C<<< de ani! ( cca 3C< generatii) ,oate mamiferele, inclusiv omul, la inceput erau programate sa piarda, putin timp dupa intarcare, capacitatea de a digera lacto0a! %dultul acestor specii nu mai produce en0ima lacta0a (&imoons 12EE) ,recerea spre toleranta la lacto0a este pentru noi o marturie istorica solida relativa la introducerea laptelui animal in alimentatia umana la anumite grupuri din populatia mondiala! La inceput era R9omoR, ce traia in %frica (sau poate si in alte arii asiatice, dar oricum in fasia ecuatoriala) evoluand pna la a deveni &apiens, alimentanduQse cu fructe, radacini, frun0e si flori!Chiar cu mici insecte si cateQodata cu oua de pasari si reptile care faceau parte din prada sa! +na din primele schimbari in alimentatia umana a fost momentul in care am inceput sa fim Rcarnivori oportunistiR! !7ocul, chiar daca fusese descoperit cu mult inainte, a inceput sa fie raspandit cam cu 13<!<<< ani in urma, si de atunci 9omo &apiens putea saQsi friga resturi de carcase! R+manoi0ii aveau acces la o carcasa si culegeau resturile dupa ce, cea mai mare parte a altor carnivori oportunisti sfartecau si mancau cam toata prada abandonand carcasele! )aduva oaselor si creierul erau partea principala ramasa, daca nu chiar singura!R (#inford 12ECR) %rcul si sagetile aparura abia de prin anii 3<!<<< Q i!C ! +n consum raspandit de peste si produse de mare re0ulta raspandit incepand cam cu anul 3<!<<< i!C! Cam prin 1;!<<< iC, incepusera sa fie recoltate ceralele salbatice, intre care graul si or0ul, care erau macinate si transformate in faina, lucru evidentiat de descoperirile arheologice ale uneltelor folosite! ( unde in pre0ent se afla (sraelul) Pe la 1D!<<< iC, descendentii acestor populatii se ocupau in mod predominant si intens cu recoltarea acestor cereale salbatice, astfel ca mai lipsea doar o treapta pana la de0voltarea agriculturii ( 'aton 12EE) ,ran0itia la agricultura fusese necesara ca re0ultat al treptatei cresteri a populatiei! Procentul de produse derivate din plante era de 2< F contra 1<F a celor animale! DintrQo specie de vanatori Q culegatori devenira RagricultoriQpastoriR si incepand sa consume lapte de animale domestice, se initia procesul de adaptare genetica privind toleran0a la lacto0a! (!--------) (n pre0ent capacitatea adultului de a produce lacta0a caracteri0ea0a in principal acele grupuri de populatie descendente ale primelor grupuri de oameni care au crescut animale de curte ce produceau lapte, adica europenii, in particular populatiile din 'uropa de N si emigrantii din aceste grupuri spre alte natiuni ! Carenta in lacta0a au a0i circa 3<F din albii din %merica, 2<-1<< F din asiatici, ;C F din afro-americani, E<F din indigenii din %merica si C< F din hispanicii din lume! ( )ogelons5> 122C)
14 | P a g e

%cum, ca sa se poata spune ca a bea laptele de animal este complet sanatos, doar pt!ca D< F din populatia mondiala este toleranta la lacto0a, ramane inca de va0ut! (!!!!!!!) 7oarte adesea, pre0enta sau absenta en0imei lacta0a a fost pre0entata ca unic mod de a privi aceasta chestiune, privind consumul de lapte la adulti! Dar, este acesta singurul factor implicat in adaptarea organismului? &tim ca natura predispune la formarea en0imei renina in stomacurile copiilor mici, ea fiind principala en0ima care a4uta la digerarea laptelui! %tunci, de ce stomacurile adultilor (la toate mamiferele) nu o mai produc? %cesta este un e.emplu pentru a demonstra ca alte schimbari genetice sunt necesare pentru a ne adapta la consumul de lapte ( in afara de adaptarea care s-a reali0at pentru lacto0a) Chiar si cand, in urma unei schimbari importante in alimentatie, a intervenit o adaptare partiala sau totala a organismului, nu putem e.clude ca aceasta nu comporta inca un pret de platit !%cesta este ca0ul, de e., a trecerii in neolitic la agricultura, acum 1C!<<< de ani in urma, si care datorita consumului marit de alimente cu amidon, au inceput sa apara cariile dentare iar susceptibilitatea la anumite boli acute si degenerative a crescut in mod dramatic! (n acest punct ar fi oportun sa urmarim putin istoria moderna umana privind introducerea in alimentatie a laptelui de vaca, pas cu pas in diverse parti ale lumii ! EUROPA Nu trecu mult timp de la trecerea la agricultura a civili0atiei )esopotamice, cand se incepu domesticirea si cresterea anumitor animale ( intre mileniul D si : inainte de 9ristos) &unt dove0i scrise ce vorbesc despre laptele de camile si de capre, dar ma4oritatea consumului de lapte apartinea doar proprietarilor de animale, noma0i si pastori! &criitori ai antichitatii fac referiri la arta producerii de bran0eturi! De fiecare data cand productia de lapte incepea, producerea de bran0eturi o urma imediat, deoarece era una din metodele, impreuna cu prod! de unt, de a conserva laptele care era un produs atat de perisabil ! 9omer, 11E: i:C, face referiri la bran0a produsa in pesterele din muntii =reciei, din lapte de oaie si capra! Narrone, in 13; i:C, nota diferenta de digerabilitate la diversele tipuri de bran0eturi, facute in diverse locuri! 9ipocrat afirma in anul D;; i!C : Pentru fiecare in parte este benefic laptele propriei specii, dar cel ce apartine altor specii este daunator 'l mai observa ca laptele de animal putea sa dea simtome acute gastrice si urticarie! %ceeasi opinie o are ( doua mii de ani mai tar0iu) si dr! Clar5 din Dublin ( 9uman )il5 6 in ,ransactions of the "o>al (rish %cadem>, 1;EJ) care scrie impotriva folosirii laptelui animal la copii! (SS!!)

15 | P a g e

Productia de lapte de vaca, ca sursa importanta de venit pt! tarani, e o situatie la care s-a a4uns in 'uropa abia dupa 'vul )ediu! Pana atunci, laptele de capra si oaie era preferat atat deoarece era ceva mai usor de digerat cat si pt! ca laptele de vaca era mai greu de obtinut deoarece nu puteau sa-i lipseasca pe vitei in totalitate de laptele matern! (n 'vul mediu, productia de lapte in 'uropa centrala si de est era adesea restransa doar la 0onele montane! %rta prod! de bran0eturi era transmisa si imbunatatita de la o generatie la alta! (n acest mod a aparut tipicul cheddar , barn0a produsa in regiunile din N 'uropei, cu scopul de a conserva laptele pe timp de iarna! (ncet , incet campiile di 'uropa incepura sa se mareasca si sa fie disponibile pt! animalele domestice, asa incat productia de lapte crescu, si cu ea si cea a bran0eturilor care se diversifica!! Norbim de 'dam si =ouda in *landa, de o ampla gama de bran0eturi france0e, si pt! a mentiona doar un sortiment de-al nostru, italian Parmigiano , despre care s-a scris prima data in 1C;2! (!!!!!) De la a doua 4umatate a sec al MN(((-lea, productia de mo00arella se raspandi putin in toata (talia meridionala! #ivolita fiind introdusa in (talia abia in sec al MN((-lea, mo00arella de bivolita aparu pe la inc! sec al MM-lea! &i a4ungem sa mentionam si nordul 'uropei, &cotia! %ici populatiile de agricultori se mutara venind din 'uropa centrala, se pare prin sec al MN(-lea, aducand cu ele graul si or0ul, animalele domestice, oi si capre! Pe locurile unde se instalau, taiau padurile pt a crea pasuni si campuri de cereale! (&mith, 122C) AMERICA Pana la sosirea lui C!Columb si a europenilor, populatiile din Noua Lume traiau fara animale de lapte, vaci, oi sau capre! &ingura specie de animale de curte erau curcanii, cainii si o specie particulara de rata! (n %merica de sud singurele animale domesticite erau lama si alpaca, ambele din familia camilelor, si care erau folosite ca animale de tractiune! &crierile americane din acele timpuri aratau ca animalele domestice din 'uropa au fost aduse in NeB 'ngland in sec al MN(( lea si in )innesota pe la 1E3<!(!!!!!) &imons (12J;) scrie Nacile erau rar mulse, fiind crescute mai ales pt! piele si apoi pt! carne! Cand spatii de teren din ce in ce mai mari devenira disponibile pt! coloni0atori, incepu sa creasca si nr! animalelor domestice, acestea avand acum pasuni mai mari!(!!!!!) (n Nermont aparu prima fabrica pt! productia untului in 1EE<! %bia in 4urul acelei date, taranii incepura sa importe din 'uropa rase de vaci de lapte! %cesta este un indiciu ca in acel timp business-ul laptelui crescuse semnificativ si devenise, din punct de vedere economic, foarte important pt tarani! Prima masina automata de muls era cu pedale si incepu sa se raspandeasca dupa 1E2<! Noi tehnologii faceau posibil ca laptele sa stea la rece pt! ceva mai mult timp! (n 4urul anului 1EJ<, primele vehicule frigorifice ( ce utili0au compresia amoniacului) erau folosite pt transportul prod! ca0eare! (n 1231 , C<<< de frigorifere mecanice au fost produse in &tatele +nite!
16 | P a g e

1< ani mai tar0iu, numarul lor a4unsese sa depaseasca milionul, si dupa J ani, la cca J milioane! Dar productia de masa a frigoriferelor moderne incepu dupa al ((-lea ")! Procesele de pasteuri0are a laptelui, intre timp au facut sa creasca increderea consumatorilor in lapte! (n 12D2, cca 3CF din laptele produs in Nermont, era pasteuri0at, iar in 12C3 aproape in totalitate! (n ce priveste de0voltarea productiei de bran0eturi? 'a se raspandi imediat in %merica, dar pana in al M(M-lea sec ramase o industrie taraneasca locala! (n 1EC1, primul stabiliment pt producerea bran0eturilor fu construit la N!@! de 8esse $illiams! Pana in 1EE< erau de4a D23D fabrici in &tatele +nite, care a4ungeau sa produca 2E!<<< tone de bran0eturi! Pana in anul 12<: se inregistra o crestere de C<F, apoi in 123< s-a a4uns la 12<!<<< tone si 1!<<<!<<< tone in 12;<! La inceputul anilor 2< s-a a4uns in %merica la o prod! de 3!;3<!<<< tone, iar la inc! acestui mileniu la D!JD<!<<<

ASIA (n timp ce laptele si derivatele sale devenisera importante d!p!d!v! economic, pt! taranii din multe regiuni a lumii occidentale, nu la fel se intampla in %sia! +nul din directorii Chinese #e4ing 7ood "esearch (nstitute, dr! $ang Ting, caruia i se datorea0a deci0ia de refu0are a unei politici in favoarea de0voltarii unei prod! ca0eare in China, la sf! anilor PE<, spune ca chine0ii nu pot consuma lactate deoarece sunt intoleranti la lacto0a, fapt documentat in literatura medicala! %0i, E<F din populatia Chinei este intoleranta la lacto0a , pana in E ani (!!!) Ca!ul C"i#a$ Cea mai antica dintre marile civili0atii, cea chine0a, nu produsese si nu consumase lactate pana in timpuri foarte recente! (n timpul anilor PE<, un grup de cercetatori de la Cornell +niversit> facura un studiu de cercetare gigant, privind obisnuintele alimentare a E< de milioane de persoane in China, un cadru general ce acoperea 3C din marile provincii chine0e, totul pt! a determina corelatiile intre alimentatie si diversele tipuri de boli! Consumul de lactate era practic nul in aproape toate provinciile, occidentala cu e.ceptia catorva puncte limitate, ca e.ceptii, in partea cea mai /enneth Pomeran0 si Philip 9uang (3<<1) ne e.plica ce se intamplase! %gricultura in

%nglia ( si 'uropa) alterna campurile arabile si pasunile inca din sec al MN(((-lea, iar culturile arabile erau si ele alternate intre cele pt alim! omului si cea pt alim! bovinelor! (n China in schimb, practic nu e.istau spatii pt! pasuni iar spatiul pt culturile fura4ere era foarte redus! Civili0atiile unde cresterea animalelor devenise importanta, stiau ca o buna parte din recolta de cereale trebuie sa fie destinata animalelor ! * economie ba0ata pe produse animale, duce la o utili0are intensiva de resurse, o risipa, in sensul ca este necesar un spatiu de 1; ori mai mare ( ca paritate de proteine si calorii alimentare furni0ate) decat la o economie ba0ata pe produse agricole,
17 | P a g e

de 1: ori mai multa apa, si de 1< ori cantitatea de energie folosita! )ai mult de 4umatate din apa consumata a0i in &tatele +nite este folosita pt! cresterea animalelor (!!!!!) China lua in schimb directia opusa, preferand o economie ba0ata pe produsele agricole destinate consumului uman! Pe#i#%ula A&a'a Putem sa spunem ca %rabii au fost prima populatie care a inceput sa consume lapte ? Cu siguranta e asa, se intampla pt! prima data in sud-vestul asiatic, unde beduinii reusira sa aiba primele animale domesticite, intre al doilea si al treilea mileniu inainte de 9ristos! Dar asa cum spunea (ddings,(1222) istoic vorbind, ma4oritatea productiei de lapte venea din partea proprietarilor si pastorilor si nu era practic necesara conservarea sau procesarea laptelui! si acesta era dat in principal de camile si capre! Cateva vaci au fost introduse in peninsula araba din )esopotamia, dar pana la de0voltarea recenta din ultimele trei decenii (12;<-122<) vacile erau o raritate absoluta! #ovinele erau folosite in principal ca animale de transport sau de tractiune ( pt! a trage apa din puturi) si doar secundar cu rol de furni0or de lapte pt consumul uman! %bia in anii P;< incepu sa apara fabricile din ind! Ca0eara, la inceput in nr! mic apoi din ce in ce mai multe! Din statisticile 'miratelor %rabe +nite : inainte de anii 12;< prod de lapte era limitata doar pt! u0ul familial apoi in 12;J era de 3!J<C tone, in 1223 -1E!:JC tone! %0i cantitatea si varietatea produselor ca0eare din supermer5et-uri face ca produsele traditionale sa devina de domeniul trecutului ! INDIA =rupul intolerant la lacto0a este prevalent in (ndia, ceea ce ne da o indicatie asupra faptului ca, consumul de lactate si-a facut loc in obisnuintele alimentare doar de recent timp! Cum am mai spus, sunt trei momente distincte : a) sca0utul consum de lapte ( pana in sec al MN((( lea K Cand autoritatile religioase din (ndia, stabilira in scrierile lor antice religioase , divinitatea vacilor, stiau ele ce fac! Daca s-ar fi ales cresterea vacilor, intreaga productie agricola a natiunii ar fi fost in pericol, si cresterea lor pt carne ar fi adus vacile in directa competitie cu populatia , datorita slabei cantitati de produse agricole! &-ar parea deci ca traditionala vaca sacra deriva dintr-o consideratie economica in acele timpuri antice, cand sacerdotii incercau sa porneasca o reforma agrara! b) productia de lactate devine economicamente importanta pt! tarani (pana prin anii PE<)
18 | P a g e

Coloni0atorii engle0i incepura sa organi0e0e o agricultura cu plante fura4ere in 'uropa! %stfel taranii din (ndia au invatat si ei sa cree0e recolte fura4ere alaturi de cele pt alim! umana, rotand recoltele anual! Cresterea animalelor decola ca activitate economica in urma cererii de carne la e.port! La un moment dat si lactatele au inceput sa fie o relevanta sursa de venit pt! proprietarii de vaci, si atunci tot mai multi crescatori se indreptara spre prod! ca0eara! (!!!!) c) era industriei laptelui a sositK (ndia este a0i a doua natiune dupa &tatele +nite care produce mari cantitati de lapte! Productia a crescut de la 31,3 mil tone in 12JE, la ;E mil!tone in in 1222! (ndustria derivatelor de lapte a crescut si ea in mod e.ponential, cu laptele condensat, produse pt! nou nascuti, bran0eturi , unt si alte produse ca0eare! AUSTRALIA &i aici consumul de lactate a cunoscut o accelerare importanta in pre0ent, si nu poate fi comparat cu nimic altceva petrecut in trecut! (n ultimele decenii, in aceasta natiune consumul de bran0a L persoana a crescut cu :<< F in ultimele decenii! (ntre 12CE-12C2 consumul mediu era de 3,J 5g de bran0a (ntre 12;E-12;2 consumul mediu era de C,D 5g (ntre 122J-122; consumul mediu era de 1<,; 5g CAPITOLUL III VEI RESPECTA MEDICUL SI ANALIZELE SALE DE LABORATOR$ %cest capitol nu l-am mai tradus pt ca poate parea dificil si plictisitor pt! cei ce nu sunt cadre medicale! (n esenta insa, pre0inta toate anali0ele ce se pot face in pre0ent pt stabilirea intolerantei la lactate, dar sublinea0a in acelasi timp, ca nici o anali0a nu este complet sigura 1<<F, deoarece s-au facut studii si s-a demonstrat ca un mare procenta4 de persoane la care testele erau negative ( deci re0ulta toleranta ) ele in fapt erau totusi intolerante! *ricum se face referire la foarte multe boli si ca0uri, pre0entandu-se lucrarile din care s-a citat! Lucru care m-a facut sa gandesc: cine naiba ar mai vrea in acest ca0 sa piarda timp si bani cu doctori si anali0e , cand imi pare mai mult decat evident ca cea mai buna anali0a o poate face insasi persoana in cau0a: destul sa aiba vointa si sa intrerupa consumul de lactate de orice fel pe o anumita perioada de timp, 1-3 luni macar si apoi sa-si evalue0e singura simtomele! ,otusi trebuie sa fie foarte decisa si riguroasa, in sensul ca in perioada de abstinenta, sa nu guste putina ciocolata sau ighetata sau mai stiu eu ce alte produse facute cu lapte praf, si la toate produsele pe care le cumpara sa citeasca pe eticheta ingredientele, sa vada daca nu cumva contin lapte sau derivate! (ar celor carora se gandesc ca poate ei fac parte din cei D<F din populatia mondiala care au toleranta la lactate, (si poate organismul lor reuseste s-o scoata la capat cu ca0eina ) tin sa le reamintesc ca nu vor scapa insa
19 | P a g e

de efectele devastatoare ale hormonilor de crestere care probabil pana la o anumita varsta nici nu le sesi0ea0a, dar dupa aceea!?????GGGGGG De asta va 0ic : fiecare pe pielea lui si dupa capul sau sa faca G

CAPITOLUL IV :

SA NU DAI MARTURIE FALSA NICI DESPRE CALCIU NICI DESPRE PROTEINE PASTEURIZARE SI MANIPULARE CHIMICA

Din pacate, u0ul e.cesiv care s-a facut cu laptele si derivatele sale a provocat

de4a

slabirea sistemului imunitar al omului, a constitutiei sale fi0ice, al caracterului sau si va trebui mult timp pentru stergerea cicatricilor pe care aceste alimente le-a lasat asupra cel putin teri generatii! =agnO &teve in 'nergetics of food, &piral &cienic

( in continuare se pre0inta argumentele acestei teme sub forma unei piese de teatru) Lucifer : D-lor diavoli, stiti cu totii ca la fiecare sf! de mileniu e.amine0 cererile de inscrieri ale !aspirantilor diavoli! 7acand aceasta trecere in revista, pentru mine a fost o adevarata revelatie cand am citit unul dintre aceste fascicole! )a refer la diavolul laptelui de vaca pe care doresc sa vi-l pre0int acum Diavolul se ridica din primul rand, se intoarse spre adunare si saluta ridicand bratul, apoi se ase0a la loc! Lucifer : D-lor diavoli din seriile %, # si C, numai cele cateva pagini pe care le-am citit m-au convins fara e0itare nu numai sa-i semne0 carnetul de Diavol dar si sa-l inscriu la Campionatul din sera % din al MM(-lea secol! +n susur sustiunt dar usor se raspandi prin toata sala! Lucifer : %s vrea acum sa va pre0int si voua calitatile si caracteristicele acestui diavol, unele dintre ele fiindu-mi foarte dragi! (nainte de toate trebuie sa stiti ca laptele bovin si produsele sale, chiar daca nu provoaca simtome evidente in marea parte a copiilor, contribuie la crearea unei mucoase intestinale deficitara! Niciodata , inainte de a citi acest raport, nu m-am gandit sa iau in considerare discretul contribut al laptelui la boli, cu efectele sale : inflamatorii, de putrefactii si permeabilitate intestinala! %m spus discreta contributie in sensul discretiei de
20 | P a g e

care acest diavol a dat dovada, nici macar eu nu il stiam si nimeni altcineva nu vorbeste de el! Poate ca voi acum nu credeti! Dar mergeti atunci in oricare restaurant, in 0iua de a0i este la moda smantana: leaga ingredientele , da consistenta si in plus place clientului! Cine a lucrat in bucatarie la spalatul vaselor stie cat se oboseste pt! a spala crusta care s-a prins de oale! %celasi discurs e valabil si pt peretii intestinului uman! Nu e doar o coincidenta faptul ca fiecare din principalii producatori de conserve de ton, au ales ca0eina (aceasta substanta lipicioasa) sa o puna in produsele lor! Pana si merluciusul congelat precum si alte produse congelate contin ca0eina! &i stiti de unde le-a venit ideea? La inceputul sec MM-lea ca0eina era folosita pt a produce vopsele! Pe atunci laptele era folosit in principal la obinerea untului! Piata laptelui fluid era mai limitata ca cea a untului Laptele degresat era disponibil in milioane de tone si taranii nestiind ce sa faca cu el il vindeau industiei de vopsele! Putem sa-l dam copiilor (laptele) si parintii vor gandi ca facem ce-i mai bine pt! ei dar cel mai formidabil lucru este discretia ma4ora a efectelor laptelui la adult! %cestea devin cronice si destabili0atoare, fara ca macar anali0ele de rutina, e.amenele pt lacta0a si pre0enta de anticorpi (g' ( la ca0eina) sa poata spuna ceva in legatura cu de0astrele cutremurului care va urma! Careva dintre voi, ar putea sa se laude ca ar fi provocat aceleasi efecte, dar cu siguranta nu cu acelasi nivel de discretie! Diavolul laptelui de vaca din primul rand, facu un semn lui Lucifer si balbai ceva ! Lucifer : %hh!!! da, uitam ! %ti citit despre e.perimentul de masa facut in 8aponia privind hormonii bovini asupra oamenilor ? +n anume 9erman %ihara, inamicul nostru, spunea Pana cand omul va e.ploata vaca si va depinde de laptele ei, mai devreme sau mai tar0iu va trebui sa plateasca pretul, pt! ca cine e.ploatea0a va fi e.ploatat =anditi-va !!! este un vis ! %m bovini0at specia umana ! Cine foloseste laptele de vaca si implicit hormonii sai, tinde sa creasca mai mult si, si organele sale vor avea dimensiuni mai mari, dar mai putin compacte si cu o structura rela.ata! %cest lucru e valabil pt! ficat, intestin si creier! "e0ulta ca emotiv, fi0ic si mental aceste persoane sunt construite biologic vorbind, sa fie mai lente, mai putin istete, mai sensibile si mai molatece! Cei care s-au alimentat cu lapte de vaca dintotdeauna si continua sa o faca, in general blochea0a de0voltarea constiintei la stadiul emotiv, care e cel mai inalt stadiu la care se poate a4unge si nu va putea evolua la nivelul constiintei sociale, ideologica sau cosmica! &e auto-aneste0ia0a prerogativele rasei umane: intelegerea problemelor etico-morale si constienti0area lor! Noi il vrem ca un om
21 | P a g e

privat de autonomie emotiva si mentala, fara sa mai vorbim de problemele ce apar la nivel fi0ic! 9ormonii bovini consumati pt toata viata sunt calea cea mai buna pt a obtine acestea! Psihologul &aul )iller scrie (n ceea ce priveste consumul de lapte de vaca la adulti, atat din e.perienta personala cat si din practica medicala, am constatat ca lactatele in e.ces alimentea0a si intaresc tendinta la atasament, la sentimentalism la o lipsa de 4udecata ( logica) si la depresie! )ulte persoane se catara de altele intr-un mod care limitea0a cresterea lor si duce la dependenta si depresie! (!!) Persoanele care mananca multe lactate am observat ca au tendinta sa transfere responsabilitatea propriului comportament nu pot!!!!! Nu mi-e permis sa!!!! Nu se crede ca eu as putea !!!!!!!! Doctorul mi-a 0is ca eu trebuie sa!!!! Lucifer paraseste scena si a4unge la tronul sau din randul 4uriului si anunta : Primele doua fascicole cu pericolele hormonilor si a ca0einei v-au fost date!%cum as invita diavolul laptelui sa continue relatarea sa! Diavolul : &ensibilitatea publicului la problemele cau0ate de lactate este inca sca0uta: atat laptelui de puternica si canali0ata a fost publicitatea din partea surselor cele mai autoritare si neutre , incat parerea dominanta este ca laptele nu numai ca e un aliment valid dar ca si e perfect pt! mari si mici! Dar eu pot sa demonstre0 cu acuratete ca lactatele au un efect de acumulare pe toate organele, in partcular, fiind un produs a glandelor mamare, se concentrea0a in ma4oritate in tesutul glandular uman, in organele de reproducere! Deci cele mai lovite sunt : sanii, uterul, ovarele, prostata, tiroida, cavitatile na0ale, hipofi0a, urechea, si 0ona cerebrala din mi4locul creierului! La inceput efectele nocive se manifesta ca o acumulare de mucus si grasimi care in ca0ul plamanilor, progresiv pot duce la reducerea capacitatii de respirare! )ulte persoane ce consuma 0ilnic lactate au in mod constant mucus in nas sau in ureche, si sufera de repetate rinite alergice sau probleme cu urechea! Cand aceste acumulari vi0ea0a rinichii sau ve0ica biliara se formea0a calculii (pietrele) ! (n mod special ma refer la efectele bran0eturilor, alimente foarte concentrate in ca0eina, care in 0iua de a0i face parte integranta din alimentatia tuturor! Daca mancati 1C<-3<< gr! fe bran0a, fiti atenti, ca de fapt consumati J<<-E<< ml lapte ( fara apa) ! %pa, care este re0erva alcalina din lapte, este e.trasa in timpul procesului de prelucrare, deci re0ulta ca bran0elurile sunt 7*%",' %C(D'! (n fine, consider ca abu0ul de lactate contribuie la numeroase probleme de sanatate, in primul rand la cancere de orice tip , cistite, toate bolile de piele alergiile, problemele auditive, calculii, multe dintre bolile mentale, se.uale, artrite, reumatism, etc!
22 | P a g e

Le veti recunoaste dupa fra0e ca : )i-au spus ca eu

Diavolul :

Cre0i ca ai putea si sa demonstre0i toate acestea? Dar preocuparea mea este si pt! ca te faci ridicol cu aceste afirmatii, daca nu ai si dove0i!

vaccinurilor )i-e teama ca tu iti atribui toate meritele, fara sa ne mai lasi nimic si noua!

Diavolul Laptelui : Deschide fascicolul care v-a fost dat la pag! 2:, #olile si laptele de vaca, inde. alfabetic de la %-H! %cum alege orice boala vrei si spune-mi daca poti nega evidenta faptelor si datele cercetarilor disponibile in 0iua de a0i! Diavolul Haharului "afinat Diavolul Laptelui ,otusi tu, Diavole al laptelui, macar le dai oamenilor si o contributie benefica le dai un aliment plin de elemente nutritive, vit D, calciu!!!!! Dau elemente nutritive ?? GGG Dupa omogeni0are, pasteuri0are, iradiere, si alte tratamente chimice ?? %h, nuuu, in mod cert nu sunteti la 0i cu informatiile in acest domeniu! N-am furni0at toate acestea in capitolul Chimia laptelui , care tratea0a manipularile la care este supus laptele, substantele to.ice (chimice si farmaceutice) care inevitabil se gasesc in lapte! precum si despre manipularea chimica a derivatelor de lapte! %0i laptele este : standardi0at, pasteuri0at, omogeni0at, tratat, congelat, evaporat, condensat, pulveri0at, aromati0at, si alterat inainte de a a4unge la consumator! Prin centrifugare, proces prin care se permite sa se separe laptele de smantana, se produce o importanta o.idare a laptelui ce are ca consecinta, pierderea valorii nutritive a acestuia! %poi laptele este omogeni0at, pt! a ascunde laptele vechi in cel proaspat! #inen-teles ca aceasta se face fara stiinta publicului consumator! %cest procedeu are mai mult functii estetice, laptele ramanand mai mult timp cremos, si cu o culoare mai alba! Dar sa vorbim si despre pasteuri0are! (n 12C<, la +niv!%grara din %uchincruisce, in %nglia, timp de D luni, 3 grupuri de cate E vitei au fost alimentati cu lapte normal si lapte pasteuri0at: %legerea viteilor s-a facut la intamplare, si unui grup i s-a dat lapte normal, celuilalt, lapte pasteuri0at! La sfarsitul e.perimentului, toti viteii alimentati cu lapte natural erau in conditie fi0ica buna, in timp ce, cei alim! cu lapte pasteuri0at, ori erau bolnavi ori murisera prematur! Doi murisera in prima luna, unuia i s-a intrerupt e.perimentul pt! a fi salvat ( in prima luna) , un altul muri in a 23-a 0i, adica 3 0ile dupa incheierea e.perimentului! Daca laptele pasteuri0at nu este un alim! atat de benefic pentru vitei, nu e capabil sa le asigure o sanatate buna, cu atat mai putin este pt! oameni G ( !!!! urmea0a alte e.! de e.perimente la animale, care duc fie la moartea acestora fie la diverse patologii)

23 | P a g e

=untham &chBab scrie : (n ce consta pasteuri0area? &e aduce substanta de sterili0at la o temp! intre J3 si 2< grade C! Cu acest procedeu se verifica o diminuare a vit % si C, ca si a betacarotenului ( provit %) , se daunea0a en0imele si se alterea0a sarurile osteogenetice precum si pretioasele substante proteice, biologic active! De4a la o temp intre J< si ;< de grade C, apare o variatie in structura albuminei! Laptele, cu un naural continut in a0ot proteic egal cu CE mg F, ramane doar cu E mg dupa o temp! de 11C grade! Contrar a ceea ce afirma rasunatoarea propaganda, laptele pasteuri0at si sterili0at este deci un aliment carential, decalnsator de boli, ce a pierdut o lunga serie de substante biologice active pre0ente in laptele de vaca proaspat! &i in plus, nu este nici macar reali0at scopul principal al pasteuri0arii, deoarece nu toate bacteriile sunt distruse &helton scrie &umtem asigurati ca 22 F din bacteriile pre0ente in lapte sunt distruse de pasteuri0are! %cest lucru este adevarat doar in conditii ideale, si acestea cel mai ades nu se verifica in practica comerciala! %ceasta asigurare, in orice ca0 este devianta, incat nu preci0ea0a ca marea ma4oritate a bacteriilor distruse sunt bacteriile acidului lactic, inofensiv ( din contra sunt probiotice) , in timp ce marea ma4oritate a bacteriilor ce raman sunt tocmai acele bacterii periculoase! Declaratia ascunde si faptul ca bacteriile care supravetuiesc pasteuri0arii ideale, se multiplica rapid, imediat dupa aceea , astgel incat la cateva ore, ele pot a4unge in numar mult mai mare decat inainte de pasteuri0are! &e stie ca bacteriile acidului lactic, sunt bacterii protective, in conclu0ie, acestea fiind distruse, pasteuri0area face de fapt sa creasca pericolele laptelui! %cest lucru, chiar daca opinia generala are parere contrarie, este binecunoscut unei elite de tehnologi ai laptelui! Laptele pt! =rana padano ( un tip de bran0a italian) nu este pasteuri0at! '.plica =iulio 'maldi, (12E2, Cateva aspecte ale tehnologiei ce apartin =ranei Padane (taliene ) 'ste un fapt indiscutabil, confirmat de practica, ca eventualii agenti patogeni sunt anulati de enorma cantitate de bacterii termofile ai acidului lactic! $i0aman si /neiner (12DE) punctuali0au ca laptele crud uman si de vaca, nu favori0ea0a cresterea bacililor si streptococilor, sau doar in minima parte! 7actorul care in laptele uman inhiba cresterea bacteriilor a fost bote0at inhibina ! %cesti 3 cercetatori au demonstrat ca factorul acesta este de0activat in momentul in care lapte este incal0it chiar la temp! mult mai mici decat cele specifice pasteuri0arii! Laptele crud, cand incepe sa se strice, devine imediat acid si este aruncat! Cand este pasteuri0at nu devine acid, se descompune e drept, dar fara a pre0enta un miros evident! Cu alte cuvinte nu veti sti ca este e.pirat deoarce nu devine ranced &i iradierea laptelui? Cu iradierea, continutul de vit % scade de la 1DC +!(, la E<, betacarotenul de la 3E la 1J, vit! #3 de la E la <,2K vit C de la D< la 3! %firmarea ca laptele iradiat are actiune antirahitica este o inselaciune
24 | P a g e

+n alt procediment care are mult scucces la consumatorii de lapte este condensarea! Laptele condensat, obtinut prin adaugarea de apa o.igenata, fosfat bisodic al citratului de sodiu, si adus in 3 repri0e la o tem! inalta, garantea0a in acest fel distrugerea completa a substantelor vitale! )oartea, in cutie, este astfel, gata pt consum! %cest lapte se mentine pe timp nelimitat nealterat, fara a fi nevoie sa fie conservat in frigider! &i tot materie fara viata este, evident, laptele praf! 'ste un preparat chimic mort, caruia ii lipsesc fermentii si vitaminele, si de aceea albumina inca pre0enta nu mai poate fi asimilata de organismul uman! Pentru conservare, dispunem de optime ingrediente de4a incercate : fosfatul de sodiu, acidul parao.iben0oic, si acidul ben0oic! Laptele praf se gaseste in aproape toate alimentele pt! copii, in ciocolata, iaurt, etc! 2JF din preparatele industriale destinate copiilor sunt lipsite de *"(C' valoare biologica nutritiva si provoaca boli infantile daca copii vor fi alimentati e.clusiv cu ele! Dupa ce au sustras laptelui, in acest mod, substantele de inalta valoare biologica, impart binecuvantarea mea ( vorbeste tot diavolul laptelui ) sub forma produselor chimice! Cu scopul de revitali0are si conservare, se aduga aditivii cu eficienta dovedita: acidul boric, acidul salicilic, acidul ben0oic, carbonatul de sodiu! Laptelui care i-a fost aduagat apa o.igenata ca sa-l mentina mai mult timp, nu mai are deloc vitamine, este un produs patologic, complet mort! &i alterarile? (n ceea ce priveste untul, voi mentiona adugarea de grasimi straine si proasta 0batere a smantanii ( untul de buna calitate, cand este taiat la rece, trebuie sa fie omogen, si sa nu lase picaturi de lichid) (ntre cele mai obisnuite sofisticari ale bran0ei sunt crapaturile, care ascund deprecierea pastei lucrate, datorate mucegaiului sau insectelor! %lte sofisticari ale bran0ei, se refera la adaugarea de substante straine ca : margarine, conservanti, coloranti, ade0ivi! Cu a4utorul imputernicitului meu, domnul 8! Pien, am facut pana si recomandarea pt! folosirea cloropicitinei, o subst!chimica agresiva, pt a comserva laptele, si am avut succesG Pentru a remedia mirosul si gustul neplacut adaugam diacetil! (n sfarsit, eu recomand o intreaga gama de produse chimice active, folosite la spalarea recipientelor destinate laptelui si aparaturii pt! imbuteliere! Diavolul : ben0enului Diavolul : laptelui Da, pentru spalarea recipientelor, dar trec in mod infailibil in lapte, fiti siguriG (S) Dar sunt admise de lege G

25 | P a g e

%G &i apropo, sa vorbim putin si despre producatorii de inghetata, care nu sunt obligati de lege sa indice aditivii folositi in produsele lor! (n consecinta, in 0iua de a0i, marea ma4oritate a inghetatelor sunt complet sintetice! Daca aveti curio0itatea sa le anali0ati, veti gasi pre0enta urmatoarelor substante: (licol )ietile#ico 6 subst! chimica foarte cautata pe piata, folosita ca e*ul%io#a#t in loc de oua! 'ste aceeasi substanta folosita in antigel si ca subst! de curatat vopseaua!K al)ei)e+C ,- 6 folosit pt!a da .u%tul )e ci&e%e , este un lichid inflamabil care e folosit si in pictura ( vopsele pe ba0a de anilina (aminoben0en), la fabricarea ob! de plastic si a cauciucurilorK Pipe&o#ale 6 folosita pt a da .u%tul )e va#ilie, aceasta este folosita si la uciderea paduchilorK Etil+acetat+ pt gustul de ananas, este folosit si ca detrgent pt! curatarea pieilor si tesuturilor, si s-a demonstrat ca vaporii sai daunea0a plamanilor, ficatului si inimiiK Al)ei)e 'uti&&ica pt! .u%tul )e #uci 6 folosit in ind constructiilor( la stucaturi,) A*ilacetat pt a da .u%tul )e 'a#a#a 6 si acesta folosit ca solvent a uleiurilor pt! picturiK Be#!ilacetat- pt! .u%tul )e cap%u#i- este un solvent de nitrati! %sa ca, urmatoarea data cand veti fi tentati sa mancati o cupa de banana split , ganditi-va ca este un amestec din : antigel, solventi pt! uleiuri si nitrati si otravuri pt! paduchi, si nu o veti mai gasi atat de atractiva! Dar aceasta parte chimica si distructiva a fost lucrul cel mai usor de obtinut! *amenii, si voi o stiti aceasta ( se refera la diavoli) se tem acum cel mai tare de alimentele vii, pt! ca sunt invinuite ca lear da bolile si moartea, in schimb aprecia0a alimentele moarte care (cica ) ar trebui sa ii tina in viata!GG D%" ' * N(%,% D' H*)#( G (morti vii) Laptele P"*%&P%, pe care il gasiti la maga0in, este un aliment mort! 'ste orice afara de proaspat, este pasteuri0at! Nan0area laptelui nepasteuri0at, este in 0iua de a0i pedepsita de lege! (nota mea : nu inca in "omania) (deea de proaspat nu va este insa negata, ea re0ulta din insasi inscriptia P"*%&P%, pasteuri0at ! Conclu0ionand, vacile, in urma conditiilor de viata, a tratamentelor cu imunosupersoare de la hipervaccinatii, a alimentatiei, a hormonilor care le sunt in4ectate pt! a da mai mult lapte, a manipularilor genetice atat a hormonilor administrati cat si a porumbului ce-l primesc ca hrana, par sa fie incontinuu intr-o stare infectioasa, mai ales la mamele, necesitand astfel tratamente cu antibiotice! &fide0 pe oricine, care nu mananca carne, deoarece este sensibil si impresionat, si prieten al animalelor, sa deschida ochii la aceasta realitate din industria laptelui!GG Dar sa ne intoarcem la chimie! +n articol aparut in 7ranta ne spune ca atunci cand vacii i se adminstrea0a penicilina, aceasta va fi pre0enta in laptele produs la :-; mungeri succesive! Circa 11, D tone de antibiotice sunt administrate in fiecare an in &tatele +nite, animalelor, aproape de E
26 | P a g e

ori cantitatea folosita de cetatenii americani! %tat instituita de control al bolilor +&%, Center for Disease Control, cat si *rg, )ondiala a &anat!, au cerut stoparea u0ului sistematic de antibiotice! Ce cantitatea din aceste antibiotice a4ung in laptele din supermar5et-uri? &e estimea0a ca, cel putin 1J<< tone! Deci, consumarea lactatelor inseamna ingerarea de hormoni de crestere cu caseina ( puternic ade0iv),cu antibiotice si vaccinuri, cu o acumulare de pesticide si in fine, cu pus Diavolul pesticidelor : Pus ? ! Diavolul laptelui : Da, pus! (nstitutia de control americana, 7D% , admite ca ;C< milioane de celule pus, pot fi pre0ente in fiecare litru de lapte produs in +&%! Daca laptele contine o concentratie egala sau superioara, laptele este aruncat! (n 'uropa normativele admit doar :<< de milioane de celule pus per litru! (!!!!) "obert Cohen scrie : %m fost recent invitat sa vorbesc pentru &olidarit> Conference la Penn &tate +niversit>! 7use un public foarte atent, printre care se afla si un aparator al produselor ca0eare! &osi momentul intrebarilor din public, atunci el se ridica decis si protesta pt! faptul ca eu definisem laptele ca fiind pus cu hormoni si ade0iv si spuse ca laptele nu contine pus ci ca, contine celule somatice care sunt in practica globule albe moarte! &i intr-adevar avea dreptate G %ceasta este pus G &ubstanta (pus) pe care adolescentii o storc din furunculele de pe fata lor, este o acumulare de grasimi si celule albe moarte! #eti lapte? Consumati pus ! Dupa datele pre0entate in revista americana pt! produse lactate, ,he 9oardPs Dair>man din 3C martie 3<<<, in medie, un pahar cu lapte vandut in +&% contine 113!E22!:<E celule pus! La pagina 33J, un editorial arata ca in 122E celulele pus in medie, la un litru a4unsesera la D1E milioane!

MITUL CALCIULUI IN LAPTE

27 | P a g e

)ulti cer dreptul la replca, la discursul diavolului laptelui! Cat timp fusese Lucifer cel care vorbise, stateau tacuti si respectuosi dar acum se inghesuie toti sa combata fiecare cuvant! Diavolul 0aharului : &a incercam sa clarificam lucrurile, tu nu poti nega faptul ca aduci totusi o rafinat Diavolul Laptelui : Colega, cred ca asta este oca0ia potrivita pt! a va scoate din cap fiecaruia din voi cel mai mic dubiu pe care il aveti in legatura cu acest argument, si n-as putea-o face mai bine fara marturia surorii Natura!!!! 'ste dusmanul nostru, aveti dreptate, dar imi este necesara pentru a clarifica lucrurile! &ora Natura, soseste pe scena, ramanand ascunsa in semiobscuritate intr-un colt! Diavolul Laptelui : &ora Natura, pe scurt, ce ne poti spune despre lapte? &ora Natura : *amenilor le place sa ingere0e secretii de animale ce sunt destinate cresterii vitelului, in D luni acesta crescand cu cel putin J< 5g! &tomacul acestui animal are : compartimente! Consumul laptelui pe tot parcursul vietii, nu era tocmai ceea ce natura avusese in plan! *ricum, numai gandul ca o fiinta umana sa bea laptele de la un animal m-a facut intotdeauna sa rad! 7iintele umane concentrea0a apoi hormonii cresterii (ce nu le erau destinati nici lor nici copiilor lor) intr-o substanta numita bran0a ! %poi adauga 0ahar si congelea0a aceast concentrat de lichide, apoi adauga un sos ca0ear cu gust de caramel si mai aduga si smantana batuta!&i iata inghetata! +ghhhG Dar sa va mai 0ic ceva !!! numai gandul ca o vaca ar putea consuma asa ceva, imi da fiori! De ce oare lumea ignora abundenta de produse oferite de natura, preferand in schimb sa bea lapte, asta eu n-am inteles-o niciodata! *fer sute de legume si verdeturi, si cu toate astea marea ma4oritate prefera : cele in otet, 5etchup si cartofii pra4iti! 'u ofer sute de fructe dulci, si totusi ma4oritatea abia daca mananca una pe 0i, si atunci aleg banana, care a crescut la mii de 5m distanta si a fost culeasa inainte de maturare ( si are si conservanti) *fer 0eci si 0eci de cereale boabe, dar oamenii le accepta doar dupa ce le-au decorticat si este consumata doar faina creso ( aici se face referire la o varianta a graului dur, modificat genetic prin iradiere, si care repre0 2<F
28 | P a g e

contributie importanta in alimentatia oamenilor, prin faptul ca laptele de vaca este o importanta sursa, practic de nesubstituit, de calciu!

din faina ce e.ista pe piata atat in (talia cat si in alte tari occdentale, in %ustralia, %rgentina, +&% si Canada ( nu stiu daca si in "omania o fi la fel, dar cred ca da, oricum cine e interesat poate sa caute pe net) si care, conform ultimelor cercetari s-ar parea ca e responsabil pt! mai nou aparuta boala : celiachia ( cand organismul are intoleranta la gluten) Lucifer : &ora Natura, aici ar trebui sa vorbim doar despre lapte! Deci, daca cineva vrea sa aiba oase puternice, trebuie sa bea lapte, nu asa e povestea? Luminile se sting, pe ecran apar imagini cu astronautii in laboratoarele lor! &ora Natura : ' de4a arhicunoscut ca astronautii sufera o grava pierdere de calciu din oase pe timpul sederii in spatiu! N%&% a cerut deci cercetatorilor sa studie0e aceasta problema, si sa dea solutiile cele mai optime ! Noi credeti ca in acest ca0, ei ar trebui sa se indoape cu lactate, caci asa ar tine departe problemele de osteoporo0a, nu? 'i aflati ca de fapt, adevarul este e.act invers (!!!!) &pecialistii au formulat un regim alimentar pt! astronauti, din care laptele si derivatele au fost eliminate in totalitate! Dr! /laper, director al (nstitute of Nutrition 'ducation and "eserarch, a fost Consultant al N%&% in acest proiect! 'l e.plica %limentatia bogata in proteine, care este atat de comuna in civili0atiile de0voltate, determina o pierdere de minerale, sustragand astfel calciu din oase pt! a neutrali0a substantele acide re0ultate ca urmare a metabolismului proteinelor! %cest fenomen se numeste hipercalcemie indusa de proteine si este binecunoscut specialistilor in nutritie! (!!!!!!) Dar, voi ar fi trebuit sa aveti dubii asupra acestei probleme : in 12;<, era o medie anuala de :,2 5g de bran0a consumata pe cap de locuitor in +&%, iar in 122< acest consum crescuse la 1<,2 5g, in 122: la 13,D 5g, iar la inc! acestui mileniu la 1D,J 5g! GGGGG DACA PRODUSELE CAZEARE AR PREVENI CU ADEVARAT OSTEOPOROZA/ ATUNCI INCIDENTA ACESTEI BOLI AR FI FOARTE RARA/ MACAR IN USA0 (n schimb nu este asa, s-a demonstrat ca natiunile care consuma cea mai mare cantitate de lactat, +&%, (srael, *landa si tarile scandinave, sufera de aceasta boala in proportia cea mai mare! ( %beloB 1223, 8u 122D, /in 122D, "ussell- %ulet 122D) Pe de alta parte, in unele natiunile din %sia, %merica de sud si %frica, transportul si refrigerarea laptelui nu sunt asa simple, astfel incat consumul este mult inferior chiar rar! &i cu toate acestea,
29 | P a g e

aceste populatii se bucura de oase puternice si isi iau calciu necesar din legume si verdeturi proaspete, seminte, boabe de cereale si din apa consumata! (n =recia, consumul mediu de lapte s-a dublat din 12J1 pana 6n 12;; ( si era si mai mare in 12EC) iar incidenta osteoporo0ei s-a dublat si ea ( Paspati,122E) %ceeasi corelatie a fost observata si la alte natiuni occidentale (Lippuner 122;, Lips 122;, etc) in timp ce la alte populatii care au devenit deodata mari consumatoare de lactate, incidenta osteoporo0ei s-a triplat ( 9o 1222, &chBart0 1222!!!!) O%teopo&o!a #u e%te o p&o'le*a )e ca&e#ta )e calciu , ci este o problema de aciditate marita in corp, datorita metaboli0arii proteinelor animale, si ca urmare organismul , pt! a neutrali0a aceasta aciditate sustrage calciu e.istent in oase! Pentru a sustine viata, sangele trebuie sa fie usor alcalin ( aproape de nivelul neutru al p9-ului) si pt aceasta, va face orice cu orice cost, chiar daca trebuie sa sustraga calciul din oase! &ora Natura : 7ratilor, ma simt cam stingherita, pt! ca!!! in loc sa e.plic aceasta problema ( a calciului) in termenii cei mai simpli, logici si firesti cum ar fi faptul ca : daca va ganditi putin la vacile insasi, la faptul ca ele sunt ierbivore, deci cheia oaselor puternice sta tocmai intr-o nutritie ba0ata pe produse vegetale! )ananca ele bran0a sau lapte pe parcursul vietii ? Calciul e.istent in laptele lor, de unde vine daca nu din iarba ce o mananca? Pana acum obisnuiam sa dau astfel de e.plicatii, folosind e.emplul situatiilor din natura, cu alim! vacilor, este atat de clar si de simplu de inteles, dar din pacate!!!!persoanele nu mai cred cand li se vorbeste simplu, ele inteleg alte lucruri, mai complicate, si nu acestea! De aceea voi pre0enta aceasta problema facand referire la e.plicatiile cercetatorilor de la N%&%, in care lumea se increde, si in termeni mult mai stiintifici! &-a descoperit ca, calciu, pentru a putea fi asimilat si folosit de oase, are nevoie de un anumit echilibru de minerale! Dr /laper, e.plica ca laptele bovin are un continut e.trem de mare in fosfor ceea ce impiedica asimilarea calciului de catre organism! Calciul neasimilat va fi e.puls din organism prin urina! %ceast lucru va determina ca p9-ul urinei sa fie prea alcalin si va crea o predispo0itie a persoanelor la infectii urinare! (n afara de aceasta, laptele de vaca este carent in magne0iu si nu are bor scrie dr! ">5e in cartea sa ,he 7ood of Champions , ceea ce face imposibila utili0area continutului sau in calciu de catre om Deci , nu numai cercetatorii de la N%&% , dar si antrenorii de campioni olimpici sfatuiesc trecerea la o alimentatie fara produse ca0eare! Priviti vacile ! Calciul de origine vegetala este cel mai bun! 'ste echilibrat de magne0iu, a carui pre0enta este esentiala pt absorbtia calciului, acelasi lucru fiind valabil si pt! bor, element care se gaseste e.clusiv in vegetale! (n
30 | P a g e

acelasi mod si persoanele care nu consuma lapte si derivate, obtin calciu necesar din vegetale! &urse bune de calciu sunt : broccoli, var0a de #russel, var0a, orice tip de fasole si ma0are, crealele integrale, stafide, nuci, si mai ales semintele : de floarea soarelui, de susan, etc) &i acestea sunt si sursele pt! care au optat cercetatorii de la N%&% cand au stabilit meniul pt cosmonauti (!!!) Cateodata, oamenii de pe ,erra, nu-si dau seama ce pret trebuie sa plateasca pt! anumite stiluri de viata si obiceiuri, cate-odata pare sa predomine doar opinia predata de partile interesate economicamente ( de prea mult timp si cu prea multa agresivitate) chiar daca aceasta este e.act opusul adevarului! Dsr in situatii atat de delicate, cum sunt misiunile spatiale, unde adevarul este masurabil si de ma.ima importanta, nu trebuie sa ne uimeasca ca o alimentatie fara lactate este o alegere obligatorie! Dr! /laper ( cerceatator la N%&%) mai aduga Proteinele din laptele de vaca precum si alte substante componente ale acestuia, au un rol important in numeroase patologii ca : astma, artrita reumatoida, infectiile repetate ale urechii, ec0eme, colite, si numeroase alte patologii autoimune! &a nu fiti surprinsi daca dupa cateva saptamani in care nu ati consumat lactate, organismul vostru se va simti mult mai bine si va functiona mult mai bine, in diverse moduri: mai putin mucus in corp, mai putin ga0 intestinal, mai putine secretii na0ale, si asa mai departe, pt! alte simptome care le veti descopei ca au fost corelate cu consumul de lapte MITUL PROTEINELOR Diavolul laptelui Profit de pre0enta surorii Natura, pt a-i pune o alta intrebare : Proteinele sunt importante pt! crestere, in special cele din lapte?

&ora : ,e referi tot la oameni, frate Diavol, care beau lapte de vaca si consuma produse Natura lactate concentrate?

Diavolul laptelui : Da, sigur , &ora Natura %tunci este necesar sa amintesc ca laptele matern, pe care D-0eu l-a destinat cresterii rapide a puiului de om, contine in medie doar 1,:F proteine! &i aceasta doar cand cresterea este rapida, si cere formarea unui mare numar de celule noi! Dar cand a4unge la maturitate, nevoia de proteine va fi mult mai mica, cam o treime din cea necesara copilului! 1,: F repre0inta doar o medie, caci continutul de proteine din laptele uman se diminuea0a de la saptamana la saptamana, pt a se adapta incetinirii ritmului de crestere a copilului! (ncepe cu 3 F in
31 | P a g e

prima sapt!de viata, apoi scad la 1,3 F pana in a E-a sapt! &i apoi se stabili0ea0a cam la 1,1 F! %nimalele caracteri0ate de o crestere mai rapida au un continut mai ridicat de proteine in lapte, de e.! pisica, care isi dublea0a greutatea de la nastere in numai ; 0ile, adica de 3J de ori mai rapid decat copilul, are in laptele matern ( de pisica) un procent de proteine de 2,CF! +n vitel isi dublea0a greutatea in :; de 0ile, si de aceea are un procent de D,CFde proteine +nui copil in schimb, ii trebuiesc 1E< de 0ile pt! a-si dubla greutatea! )aimutele, care sunt mult mai puternice decat oamenii, traiesc cu o dieta de fructe ce contin in medie <,3 pana la 3 F, echivalenta cu concentratia proteica din laptele uman! *mul si primatele (maimutele) sunt atat de asemanatoare (22F din materialul genetic identic) incat odata, dr! ">5e, le ceru studentilor sai sa recunoasca daca un intestin fusese al unui barbat sau al unei femei! Nimeni nu stiu sa spuna ca de fapt era al unui cimapan0eu! Daca cimpan0eii ar fi avut ! nevoie de J< de gr! proteine L0i, eu mi-as fi dat seama cu siguranta, si chiar si voi &i totusi ei cresc avand o structura si o forta e.traordinara! &i ce anume au mancat pt! milioane de secole, daca nu o alimentatie ba0ata pe plante, in principal fructe? 7iintele umane, nu sunt proiectate, nici anatomic nici fi0iologic, pt! a avea o dieta atat de bogata in proteine cum afirma cei care sunt alesi ca nutritionisti de industria laptelui din 0iua de a0i!Pana acum cativa ani,e.pertii spuneau ca omul are nevoie de J< gr! L0i de proteine! Cercetarile medicale au demonstrat ca o medie de 13 grL0i de proteine sunt suficiente!(!!!!!) %lbanese si *rto admit ca eficienta utili0arii proteinelor este diminuata cand canti tatea ingerata este e.cesiva (ncercati sa dati o cantitate mare de proteine iepurilor sau vacilor! Neti constata ca si acestea se imbolnavesc progresiv! '.perimentul facut de La>men si /a>onad a conclu0ionat ca iepurii (care sunt foarte sensibili la mancarurile proteice, caci prin metaboli0are elimina o mare cant ! de aci0i) ce au fost alimentati cu produse lactate au murit de acido0a! ,oate vedeturile contin proteine, legumele si cerealele sunt bogate in proteine pana si fructele contin mici cantitati! Continutul proteic al alimentelor Denumire 7ructe Lapte uman *re0 decorticat gr!prot!L1<< gr! alim <,C 6 1,C 1,1 3,<
32 | P a g e

*re0 integral Nerdeturi &eminte germinate 7asole fierte Nuci, seminte confruntati cu : lapte de vaca bran0eturi

3,C <,C 6 D,C 3 - : E 1<- 3C

D,C 1: - 3<

CAPITOLUL 1

: N+ N'( &,"(=% (N N%N ()P*,"(N% #*L(L*"

&unt invitat in toate regiunile din &tatele +nite sa tin conferinte si ceea ce se intampla apoi, este ca persoanele pe care le intalnisem, cu patologii cronice, ma recontactau dupa cateva luni si imi spuneau ca simtomele ce le aveau se diminuisera sau ca erau chiar pe cale de insanatosire! Da, miracolele se intampla, si unul din secretele mele pt! aceasta este : pur si simplu nu mai consumati lactate sau produse care sa le contina! *ricine poate sa beneficie0e de pe urma acestui sfat, si pt! multi, beneficiile vor fi miraculoase Dr! "a>mond 7rancis, martie 1222

+rmea0a in acest capitol, o lista intreaga de boli care sunt determinate de consumul lactatelor, cu e.plicatii si liste intregi cu bibliografii ( ce contin sutdiile medicale efectuate pt! bolile respective in toata lumea, de diversi cercetatori) Nu-l mai traduc, doar am sa enumar bolile enuntate, si voi lasa si adresa site-ului unde puteti gasi cartea in original, in ca0 ca cineva este interesat de bibligrafie ( ma4oritatea este in engle0a)

BOLILE SI LAPTELE DE VACA / INDE2 ALFABETIC

33 | P a g e

A 3 %cnee, anemie, angina pectorala, apendicita, artrita, astm, autism (una din cau0e, pt! ca aici sunt implicati mai multi factori) , sindromul deficitului de atentie, alergii, nu consumati lactate cat timp alaptati! B 6 morbul lui #ehcet ( este o boala privind un grad inalt de permiabilitate intestinala) C6 Cancer, candida, cardiopatie ischemica, cataracta, celulita, chiste ovariene, colesterol , colon iritabil, congestie na0ala, constipatie!, perturbari comportamentale, colici, morbul lui Crohn D 6 Depresii, diabet, diaree cronica, E 6 emicrania, enure0is nocturn, enteropatia, epilepsia F - ficat H 6 hernie, hirsutism I - infarct miocardic, O 6 osteoporo0a, otita, oboseala cronica P 6 plamani R 6 rinichi, reflu. gastroesofagen, rinite, raceli repetate S 6 se.ualitate precoce, sclero0a multipla, spondilita anchilo0anta, schi0ofrenia, somn nelinistit T - tiroida U 6 urticaria

%dresa site-ului http:LLBBB!Bebalice!itLcristiana!distefanoLmaldilat1!htm ,raducere de : )ihaela 9orhota

Publicat de D(NC*L* D' %D'N%"+L *7(C(%L la <E:3: ,rimiteUi prin e-mailPostaUi pe blogGDistribuiUi pe ,BitterDistribuiUi pe 7aceboo5 'tichete: %limentatie
4 co*e#ta&ii:

1! Sa#)a1< iunie 3<1D, 1;::E foarte comple.e informatiile, felicitari pentru traducere! cu singura observatie, daca-mi permiteti, ca ?alaptarea la san? este
34 | P a g e

pleonasm! &punem alaptare sau hranire la san, pentru ca nu se poate alapta cu biberonul "VspundeUi "Vspunsuri 1! DINCOLO DE ADEVARUL OFICIAL 33 iunie 3<1D, 1::3< Da, aveti dreptate, va multumesc G %m sa ma stradui sa fiu mai atenta! Na ure0 toate cele bune G

35 | P a g e