Sunteți pe pagina 1din 21

Pasarile ihtiofage din Romania.

Familia Phalacrocoracidae

Studenta: Chirica Aurelia

Cuprins:
Generalitati. Familia Phalacrocoracidae (cormoranii) Reprezentani ai familiei Phalacrocoracidae din Romania Subspeciile de Phalacrocorax carbo Hranirea pasarilor ihtiofage Hranirea speciei Phalacrocorax carbo Spectrul trofic al speciei Phalacrocorax carbo onsumul zilnic de hran! al speciei Phalacrocorax carbo oncluzie

Generalitati. Familia Phalacrocoracidae (cormoranii)


Familia Phalacrocoracidae cuprinde circa 40 de specii rspndite pe glob (ex Phalacrocorax africanus, Phalacrocorax aristotelis, Phalacrocorax auritus, Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax niger, Phalacrocorax punctatus, Phalacrocorax pygmeus etc). Pre!inta un cioc terminat la capt cu un crlig" gtul este lung" iar coada este rotun#it fiind format din pene rigide.
$u posed glanda uropigian" astfel %nct se expun la soare cu aripile %ntinse pentru a&'i usca pena#ul dup scufundrile repetate %n cutarea hranei. (riesc pe coastele mrilor" %n apropierea bl)ilor sau rurilor %ncon#urate de *egeta)ie. +unt psri diurne ce se hrnesc cu pe'ti pe care&i *nea! sub ap printr&o urmrire abil. Psrile nu pre!int un dimorfism sexual deosebit" masculii fiind %n general mai mari ca femelele. ,uibresc %n colonii" pe copaci sau pe stncile din apropierea )rmului.

Femela depune numai o dat! pe an " # $ ou! din care la %" # "& de zile 'or ecloza puii( care la )nceput sunt gola*i *i la o s!pt!m+n! 'or fi acoperii cu puf.

Generalitati. Familia Phalacrocoracidae (cormoranii)


,a noi )n ar! se )nt+lesc " reprezentani ai familiei Phalacrocoracidae-

1. 2. 3.

Phalacrocorax carbo (cormoran mare) Phalacrocorax aristotelis (cormoran moat) Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic)

Phalacrocorax carbo (cormoran mare)

Phalacrocorax aristotelis (cormoran mo)at)

Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic)

Cormoranul mare - Phalacrocorax carbo


Percepui drept competitori ai omului pentru resursa piscicol din cauza gradului de ihtiofagie ridicat, cormoranii au atras n mod deosebit atenia cercettorilor

Phalacrocorax carbo este o pasre relati* mare" msurnd -0&.00 de centimetri %n lungime" cntrind %ntre ./00 'i /.00 de grame. Pre!int un dimorfism sexual slab pronun)at" masculul fiind mai mare 'i mai greu dect femela. 0u un gt lung. ,iocul este pre*!ut la ba! cu o suprafa) de piele nud de culoare galben" iar la capt cu un crlig. ,oada rotun#it este format din pene rigide. Pena#ul la indi*i!ii maturi este de culoare neagr cu iri!a)ii metalice *er!i&albastre" cu pete albe pe obra#i. 1n timpul reproducerii adul)ii au pe coapse o pat alb. 2u*enili au pena#ul brun&%nchis cu abdomenul alb cu numeroase pete de culoare %nchis.

!ubspeciile de Phalacrocorax carbo


Phalacrocorax carbo carbo . subspecia atlantic! . se )nt+lne*te pe coastele /tlanticului( din nordul 0uropei p+n! )n nordul /fricii( *i din estul /mericii de 1ord p+n! )n Groenlanda. Phalacrocorax carbo sinensis . subspecia continental! sau eurasiatic! . se )nt+lne*te( )n special( din 0uropa de nord( central! *i de est( *i p+n! )n /sia. Phalacrocorax carbo maroccanus . tr!ie*te )n zona de coast! a /fricii de nord#'est. Phalacrocorax carbo hanedae . tr!ie*te )n 2aponia. Phalacrocorax carbo lucidus . cormoranul cu piept alb . este r!sp+ndit )n /frica entral! *i de Sud *i )n 3nsula apului 4erde. /re g+tul *i pieptul albe. Phalacrocorax carbo novaehollandiae . cormoranul negru . )nt+lnit )n /ustralia( 5asmania( 3nsula hatham *i 1oua 6eelanda (cunoscut *i sub denumirea de Phalacrocorax carbo steadi). Prezint! o creast!. Phalacrocorax carbo norvegicus . subspecie descris! *i acceptat! recent7 tr!ie*te )n nord#'estul 0uropei.

Phalacrocorax carbo "3otul de peste#

Phalacrocorax carbo sinensis


Phalacrocorax carbo sinensis . este rasa continental! a speciei Phalacrocorax carbo. orpul este negru cu reflexe metalice( cu alb la baza ciocului *i regiunea coapselor.

0ste prezent aproape tot timpul anului )n special )n b!lile 8eltei 8un!rii( dar *i de#a lungul 8un!rii( unde cuib!re*te )n colonii.

Phalacrocorax carbo sinensis (cormoranul mare)

Phalacrocorax carbo sinensis

Phalacrocorax carbo sinensis: adult $ st%nga& 'u(enil $ dreapta

Phalacrocorax carbo maroccanus

)ranirea pasarilor ihtiofage


P!s!rile ihtiofage pot a'ea o hr!nire exclusi' (pelicanii( cormoranii) sau parial ihtiofag! (st+rcii( egretele( corcodeii)( put+nd consuma pe lang! pe*te *i alte specii de animale (insecte( amfibieni( reptile( mamifere mici etc.) sau chiar plante.

Gradul de ihtiofagie al psrilor ihtiofage (dup Andone i colab., 1969)

)ranirea speciei Phalacrocorax carbo


,omoranul se hrne'te %n apele costiere 'i continentale (estuare" delte" ruri" canale de iriga)ii" lacuri naturale sau de acumulare" hele'teie" ferme piscicole etc.) bogate %n pe'te " situate la o distan) de 40 & 40 de 5ilometrii de colonie. +e scufund dup prad pn la adncimi de .0 metri" dar poate a#unge %n ca!uri excep)ionale 'i pn la 40 de metri adncime. 6nea! solitar sau %n grup" %n func)ie de particularit)ile mediului " scufundnduse 'i urmrind prada sub ap. Prefer s '+neze )n zonele deschise" e*itnd apele cu *egeta)ie ac*atic 'i subac*atic care ofer ascun!tori naturale pentru pe'ti. Pasrea pre!int un esofag lung 'i flexibil continuat cu un stomac alungit" cu pere)i sub)iri" datorit carora poate ingera prada %ntreag" chiar dac aceasta uneori poate a*ea lungimi de peste /0 de centimetri. 1n momentul capturrii" pe'tii de dimensiuni mici sunt %nghi)i)i chiar sub ap" iar cei mari sunt adu'i la suprafa)" fiind %nghi)i)i de obicei cu capul %nainte.

!pectrul trofic al speciei Phalacrocorax carbo


ormoranul este un pr!d!tor oportunist( f!r! preferine )n alegerea pr!zii( '+n+nd speciile de pe*te cele mai abundente *i mai u*or de prins( care necesit! o cheltuial! energetic! minim!. 8ieta sa este dominat! de ciprinide *i percide de dimensiuni mici (caras( ghibort( biban( babu*c!( pl!tic! etc.) *i mai rar specii precum *tiuca( anghila( p!str!'ul.

Spectrul trofic al cormoranilor- )n lacul 9artinca din 8elta 8un!rii

Consumul zilnic de hran al speciei Phalacrocorax carbo


,onsumul !ilnic de pe'te este *ariabil" depin!nd de anotimp" de necesit)ile biologice ale psrilor etc." dar 'i de speciile de pe'te disponibile. 1n timpul reproducerii a#ung s consume pn la 700 de grame pe !i" iar %n afara perioadei de reproducere cormoranii consum %n medie /80&800 de grame pe !i.

,onclu!ie
Cormoranii sunt pradatori oportunisti si datorita hranirii excesive a lor, abundenta speciilor de peste s-a redus considerabil, ducand chiar la posibila disparitie a unor specii.

Phalacrocorax carbo

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACORDATA !