Sunteți pe pagina 1din 79

N. IORGA

ADEVARLIL ASL1PRA

TRECLITULLII 5i

PREZENTLILLII

BASARABI E I

_11

iraducere de D-na DOR1NA-FLORIAN; Profeeoari

B' U cu R ES T

1 9 4 0

1;

www.dacoromanica.ro

t

,

N. IORGA

ADEVARUL ASLIPRA

TRECUTLILLII

PR EZENTLI LLII

BASARABI E I

Traducere de D-na DORINA FLORIAN; Profesoarà

BUCURESTI

1940

www.dacoromanica.ro

Dintr'o mai veche lucrare cu

- acest titlu a d-lui profesor N.

lorga, apárut6 In 1922 In limba francez6, cram aceste largi ex-

trase de mare interes si de

- acut6 actualitate.

Basarabia, anexatd de Rusia in 1812, ca urmare a unui rdz-

boiu contra Turcilor si lard ca

Moldavia autonomd sd fi avut datoria de a pläti dezastrul su-

zeranilor ei poartd inca numele

clinastiei valahe a Basarabilor,

al

cdror nume acoperea altd-

data, numai partea inferioard a

acestei

provincii,

de-alungul

malului stcing al Dundrei infe-

rioare, teritoriu care le aparti-

nea din, al XIV secol. Aceasta-

notiune

preliminard

exclude

toatd vechea dominatie strand

asupra fasiei de teritoriu care

se intinde intre Prut la Apus,

.

Nistru la Rcisdrit si la Sud cu

gurile dundrene.

Din cea mai veche epoca co-

lonia greacd din Tyras, situatd

3-

www.dacoromanica.ro

la, imbucutdtura Nistrului, ser-

vea

de

debuseu unei regiuni

destul de intinsd, care produ-

cea grdul necesar aproviziond-

-

rii acestei intregi lumi elenice riverand a Pontului Euxin. X- sezarea Tyras-ului era asa- de

potrivit pentru acest comer t cd,

mai tdrzin, in epoca bizantind;

un castel imperial a- lost zidit

pe ruinele lui, cdri n'au lost inca

explorate, si acest Maurokas-

tron" Castelul

(

negru")

se' .

mentine in timp de secole cu o

oarecdre garnizoand si un port

destul de frequentat.

-In ce priveste interiorul

vii-

toarei Basarabii; partea meri-

dionald, des tul de putin produc-

tivd, acoperitd

de lacuri, servia de trecere hoar: -

in

mare parte

delor cytiee, mai tdrziu tribu-

rilor

fino-ugrice

altaice

(bulgeiresti) ° sau

(maghiare)

cari

s'au stabilit acolo pentru- cdtd-

va- vreme, inainte de a gdsi o

patrte mai infloritoare. si mai

bogatifi.

Deasupra acestei prelungiri a

cdmpii

stepei rusesti, intinsele

nu preze:ntau de cdt rar Peiduri

mici; cursuri de apd de mic de=

,bit le traversau, si nicdiri pänd

la marginea

renclui

care

M.eqzd granita orientald ã

for-

d-

- 4

-

www.dacoromanica.ro

rii, nu se constata in documen-

te, aglomerdri mai importante

de populatie. Cdt despre punc-

tele uncle au fost concentran i o-

menesti, trebue sd admitem ca

locuitorii nu erau deosebiti de

taranii romdni Moldova intre Prut

cari

-*-

La inceputul

sec.

locuiau

i Carpati.

al XIV

incep sa apard insemndri isto-

rice. In 1330 un guvernator

td-

tar se gdsia la Maurokastron,

pe care romdnii o numiau deja

Cetatea Albá. Sf. Ion, negustor

din Trebizonda, a suferit acolo

martiragiul. Viata sa, povestitd

constata dea-

la aceiasi epocd

semenea si prezenta unei popu-

latii jidovesti, si fdrd indoiald

grecii erau de asemenea foarte

numerosi.

Stabilirea genovezilor la Ce-

tatea Alba si la Licostomo, ase-

zata intr'o

Dundrii, purtdnd acelasi nume

insuld

dela gurile

in acest

adicd, Gurd de

Licostomo pe care grecii si du-

pd aceia romdnii au botezat-o

Chilia (de Calugdri), sou mai niult, pentru ca vechea forma

greceascd este Kellia,

liile",

deci mdnastirea,

Chi-

a tre-

buit sd urmeze ceva mai tdr-

ziu.

5-

www.dacoromanica.ro

Pe la mijlocul acestui secol

al XIV, cordbii venetiene acos-

tara aici ca sd-si procure grdul

adus din

regiunile interioare.

in-

italie-

Un lung conflict isbucneste

tre cele cloud

republici

ne, pentru posesiunea acestui

punct de sprijin de unde influ-

economicd putea sd

radieze pe teritoriul la nord de

fluviu.

enta

lor

Cetnd viitoarea Dobroge, ve-

intrd sub

chea Scytie Minord,

dominatia unui Sef balcanic cu

nume romdnesc, dei, avand le-

gdturi cu printii care-si impar-

teau imperiul bulgar, Dobrotici,

acest potentat care a transmis

puterea

aparitiune

fiului

sdu Ivanco, de

trecdtoare,

conflict cu Genovezii

foarte

intrd in

pentru aceiasi posesiune a gu-

rilor Dundrii, inainte de sfeirsi-

tul secolului al XIV.

*

Acestia ramdseserd totusi in

cele cloud centre ale tarii, la Ce-

tatea Alba, ca

i la Licostomo-

dincolo mult

Chilia, nu fard oarecare depen-

printul

dentd politicd pp' de

War al

stepei,

un episcop, pdzitor al morman-

tului Sf. Ion Martirul.

peste anul 1400.

Tot ceeace am spus cuprinde,

6-

www.dacoromanica.ro

",

precum se vede, aceastd sin gura

fdsie danzibiand formdnd ca

un

cdrei in-,

teritoriu aparte,

terese

rui-ale care

se

ale

i legdturi trebtiiau sd fie

cu totul deosebite de districtele

intindeau spre

nord

.

O civilizatie foarte iffiportan-

td, justitie bizantind si jumdta-

_te italianá, cu o foarte puter-

nicd nuantd de Levant, s'a des-

-voltat aici

soldati

: , se gdseau consuli, -

genovezi, negustori de

greci, o-.

diferite nationalitdti :

. vrei, armeni si chiar, la Moncas-

troCetatea Alba, pe care gre-

di o numeau si Asprokastron,

un episcop, peizitor al mormdn-

tului Sf. Ion Martirul.

Cánd, in muntii Teirii Roma- esti, la Arges, o dinastie reusz

.

.

sd streInget

fragmentele,'

care .

duseserd peind atunci o viatdli-

berd,

ale

organizatiei politice

románe si cdnd acest Principat

a toatel Tara Romdneascd" se

intinse curánd pdnd pe znalul

stdng al Dunàrii,

inglobelnd -

portul Brdila, foarte frecventat,

si imprumutdnd Vicinei, asezatd.

pe malul drept al Dundrii, in

Dobrogea actualei primul sdu

episeop canonic,

-

ceiace pre-

, supune cel putin o influentd po-

liticd a Teirii Romdnesti asupra

7

-

-

www.dacoromanica.ro

acestor regiuni a vechii Scytii

Minore

Chilia a fost supuset

si ea acestui regim.

Este foarte posibil ca Geno-

vezii sa fi ramas catava vreme

autoritate romei-

sub aceastd

neascd, care inlocuia suzerani-

ce

se regaseste

deasemenea la Caf fa, si in toa-

tatea Ward-

te posesiunile Republicei in Cri- meia. In 1410 Genovezii treceau

1Vioncastro intre posesiunile lor,

dar acum posesia teritoriald a-

partinea

cande care organiza spre Nord

vechei Moldove nds-

fortele nationale rom,dne.

Acestei

Moldove

a lui Ale-

xandru cel Bun ii vor apartinea

mntâile fundatiuni politice in te-

ritoriul rural dela Nord de Chi-

lia si Moncastro, teritorin care

nu va purta decdt dupd anexi-

nea arbitrara din 1812 facitta

de Rusi, numele tot atelt de ar-

bitrar sub raport geografic, de

Basarabia.

O mentiune, In cronicile ru-

sesti ale Lituaniei din secolul

al XIV-a vorbeste de un print

lurg Coriatovici, apartinand di-

nastiilor rutene, pe care Moldo-

venii l-au chemat ca sd ocupe,

vreme tronul

pentru

principatului lor fundat cu zece ani inainte de un emigrat al co-

putina

-

www.dacoromanica.ro

-mitatului

ungurese --de Mara=

-

mures, .139gdan.

avut sub

ordinele sale toatd tara peind la

malurile Nistrului, .deoarece ar

Ace'st c

neaz

ar

fi

avut un conflict cu Tdtarii,

cari incetaserd sd mai fie std-

pdni acestor tinuturi din chiar

-

vecindtatea fluviului. Nu s'a gd- -- sit insa niciodatd originalul do-

- cumentului contindnd o dona-

tie In ,legeitura cu acest eveni-

ment. Avem a face cu un groso-

len

falsificat.

Ii once 'caz urmasul SdU, á-.

Ro-

partindnd vechii dinastii,

man, se intitula: Domn a intre-

gii .tdri

dela munti pand la

malurile Mari (Negre)", astfel

ca posesiunea de catre Moldo-

veni a acestor tinuturi este ab-

- solut 'incontestabild.

;- In áceasta epoca, spre 1390 se

aflau pe

aceia dela Hotin, la Nord, aceia

dela Tighina,

Nistru doud getati :

Tehyn,

pentru

Podolienii veciiii, mai spre sudul

Moldovei,

pe

aceastd granita.

castele

este'

Originea acestor

, obscura : este sigur ca desvoli .

tarea lor

era datoritci exclusiv

.existentii unui comert interna-

tional a cdrui crestere incepe

9-

cu

www.dacoromanica.ro

creatiunea Principatului romd-

nesc.

Ceva mai tdrziu

Alexandru

rel Bun a chemat dela Cetatea-

mitropolitul canonic

Alba pe

al Moldovei, tot asa precum Ale-

xandra,

Domnul Tdrii Romd-

nesti a cerut cetatei Vicina pe

cel dintaiu mitro polit

al

tdrii

sale.

s Aceste fapte singure ar ajun-

pe ca sd dovedeascd strdnsa de-

pendentd in care aceste porturi

dundrene se gd seau fatd de for-

ndscdnde ale

matiile

politice

natiunii romdnesti.

-

Acest mitropolit îi fäcu in-

trarea in Suceava, capitala Ta-

rei, cu un mic numdr de soldati

Ji

tot acolo a fost fixat locul

de asezare al supremei autori-

tati

ale cdror scurte insemndri pri-

vind calea urmatd

aratd ca pe

atunci, Cetatea Alba continua

Ceildtorii rusi,

de

ei,

si publicate

insemndri traduse

de d-na Hitrovo,

sa

fie

debuseul

catre Marea

Neagrd a regiunilor din inte-

rior, de o parte si de alta a Nis-

trului ; dar ele vddesc, de alta

parte, ea orasul nu intretinea

nici o legatura politicd cu aceste

teritorii podolene care eazuserd

din mdinile marelui

print

al

10

www.dacoromanica.ro

Chievului in ale regelui lituan

al Poloniei.

-

Un cdidior

francez, Giulle-

bert de Lannoy. care a ¡recut

prin teritoriul dintre Prut si Nis-

tru pe timpul domniei lui Ale-

xandru cel Bun, ajungdnd liana

la Bellegrade",

Polonezilor

Bialogradul

Cet ate

aceastd

Alba-, a aflat pe reprezentantii

regelui vecin, aliat al numitu-

lui print moldovean, lucrd nd ca

sd fortif ice

aceastd cetate im-

portantd care era destinatd sd

reiste vreme de trei sferturi de

veac a repetatelor atacuri ale

turcilor.

Planurile lui Sigisnzund, inz-

de acest print

teritoriu

avut

71iCi0

ndrat si rege al Ungariez, pri-

i tra-

tatul incheiat

pentru im-

vind o parte a Moldovei,

cu regele Poloniei

partirea

iatregului

n'azt

moldovenesc

urmare

si-a -

ba,

practica.

Alexandru

pdstrat nunzai Cetatca Al-

silit sd pdra seascd pen-

Chilia vectnului

tru moment

sdu muntean,

colonizare

dar a inceput,

Cdpriana,

acestei

zidind mandstirea

dincolo de Prut, marea opera de

care a dat

pdrti orientale a Statelor sale o

populatie mai numeroasd si a

cleschis calea unei civilizatii su-

www.dacoromanica.ro

perioare- celor dintdi inceputuTi

ale vietii patriarhale.

Moldovenii erau atelt de bine

infipti in Basarabia, ptind la li-

,mitele

extreme de Sud, in

cdt, atunci cdnd, dupd moar-

ei

:tea- lui Alexandru cel Bun, fui

acestuia se certard pe mosteni-

Tea lui

rile

si-si

impärtirei venitu-

; Stefan fiur al doilea,

capätä astf el posesiunea vechei

-Basarabii romdnesti, cu Chilia,,

o noud ce-tate pe malul stdng

fluviului, in fata insulei pe

ai

care

se,

gdsea

Chilia

geno-

-vezd, Licostomul din secolul al

XIV-lea.

Cetatea Alba Ii apartinea de

asemenec si un document ve-

netian din .1435 mentioneazd pe

cdlugdrul" care comanda in a-

.ceastei ultimd fortdreatd pe care

Polonii

mai itädkcluiau Inca

sa

Aceastä nddejde fu mai inrddci-

o poatd alipi teritoriului lor.

cinatei in moMentul ednd ur-

masul lui

te fan, nepotul

sdu,

tdndrul Alexandru, stdpdnea a-

ceaStd Moldovd de Sud-Est, supt

tutela rudelor sale polone si a

nobililor cari apartineau

dului puternicului

Acestea se petreceau in timpul

parti-

rege vecin.

cdnd, MahOmed a!, II-lea, cuce-

ritorut Constantinopotutui; de-

- 12 --

www.dacoromanica.ro

venind steipdnul

Mari Negre,

principalul scop al Turcilor tre-

buia sd ,fie de acunz in colo sd-si

intindd puterea peste Caf fa ge-

novezd si peste amdndoud por-

- turile moldovene.

Cetater, Alba si Chilia ii rezis-

lucrdrile de fortificatie

tard

continuau lard incetare dela o

clomnie la alta.

S'a gei sit, sunt

cdtiva ani, piatra scoasd din zi-

durile primei cetati, care men-

tioneazd

ca lucrdrile

au Iasi

terminate in anul 1440 de cd-

tre comandan tul moldovean al

Inscriptiunea este re-

eetdtei.

dactata in greceste. Pentru fie-

care din aceste fortdrete erau

cdte doi sefi alesi dintre cei mai

energici boieri moldoveni. cari

aveau legdturi

particulare

cu

dinas tia domnitoare.

Chilia fusese cdtdva vreme in mdnile puternicului apdrator

al crestindtatii, uî

aceste regi-

uni rom,dnesti, ca si in cele de

dincolo de Dundre, in petmcint

slay, loan Huniade, romdn din,

Transilvania. El a asezat aici o

garnizoand, si se gdsird la sfdr-

situl secolului al XVI-lea, in o-

7asul recucerit deja Turcz, tu-

nurile care purau emblema. car-

bului cu crucea in doe, blazo-

nul acestei familii. Aceasta nu

13

-

www.dacoromanica.ro

impiedica pro prietatea teoreticd

a printilor romdni, sustinuti si

tutelati de

Huniade,

aceastd

asupra

Chiliei,

si

posesiune

tinu panel in mom,entul cdnd

indata dupd

Stefan cel Mare,

moartea lui Huniade, un Ro-

mcin inlocuind

celdlalt in

sarcina de a continua °pert- de cruciadd si de aparare a cresti-

nd tdtii impotriva invaziei oto-

pe

mane; puse stdpdnire pe a-

ceasta mostenire moldoveneas-

cd impotriva unui uzurpator si

incepu o domnie cu caracter re-

gal, care pentru tot Orientul in-

semna o rezistentd ddrzd de a-

proape o jumdtate de secol lata

de cucerireg musulmana.

14

www.dacoromanica.ro

II

BASARABIA SUB - nTEFAN CEL

MARE, URMASII SAI PANA LA

SFARSITUL VEACULUI AL

16-LEA

In ceasul cdnd incepu aceas-

domnie,

organizatia

foarte

progresase

ocupat pentru

Poloni,

cari

tet mare

Basarabiei

mult. Hotinul,

scurtd vreme de

izgonit de

principalele

principat,

vdmi

adaposteau aici pe uzurpatorul

te fan, era una din

ale acestui

al cdrui comer t era

intr'o continua crestere, catre

Caffa din Crimeza, de-o parte,

catre Cetatea Alba, de alta parte. Tighina devenise si ea

si

un oras

pa

destul

de important

caldtorilor care

din

Marea

in numdrul

se indreptau chiar catre acea-

std ,,Tatarie, adicd spre pose-

siunile

genoveze

Neagrd. Caldtorii cari. ca Jean

de Wavrin, in 1445, se ocupd, in

15

www.dacoromanica.ro

legeiturd

cruciada Papei" si a

Ducelui de Burgundia pe Du-

mare,

de

vechiul

Moncastro,

aflard aici o populatie de carac=

numeroasd,

ter international,

libera,

trdind din comertul cu_

Orientul

grec

si

musulman.-

Nici un vestigiu. al drepturilor

se , pdstrase;

pdrcdlabii moldoveni ai _cetdtei

Genovezilor

nu

nu mai aveau rivali. Ici si colo, isvoare contimpo-

rane, ca Guillebert de Lannoy,

mentioneazd

sate

drumului

urmat

de-alungul

de cdleitori.

Pescdriile de pe Dundrea infe-

rioard, furnizdnd cantitdti enor=

me de

m,orun, erau arendate

strdinileif bog ati, mai ales Greci:

viitoarea Basarabie era strdbel-

turd de carele tdranilor moldo-

veni, cari transportau acest pro:

dus foarte cdutat din cauza pos-'

turilor prelungite, catre orasele

infloritoare ale Galitiei ; Lem-

berg mcii ales si Cracovia. -

-

Se gdseau de asemenea pes-- -

can ii foarte importante chiar si

pe Nistru, si documente moldo-

venesti din a doUa jumtitate a

secolului al XVI-lea. vorbesc de

ele ; apartineau Domnului

rii,:de care

am vorbit.

ii, ca si cele dela gurile Duna-

Sunt

seinnalate "de asemenea. stupd-

- 16

www.dacoromanica.ro

rii, mori, hanuri,

stabilimente

tot

si

rurale cu vaste peisuni

ceia ce poate sd mai faca do-

vada unei colonizeiri foarte in-

tensive.

- Se geiSd,Pau ici si colo si unele

a,sezdri religioase

; cu toate a-

se a-

cestea marile meineistiri

flau in Moldova occidentald , pe

(And dincolo de Prut erau nu-

mai case de rugetciune mai sa--

race si care

in cea mai mare

parte trebuiau sd Dina de cele

dintdi.

Este interesant de no-

tat ca printre stupdriile men-

tionate in aceste documente era

una care apartinea unui Eci-

bee", care aminteste num ele pe

orasul O-

Aceste acte ale domnilor mol-

doveni vorbesc de asemenea de

care-1 purta inainte

desa.

multe donatiuni de peinuinturi

basarabene. Erau mai ales reiz-

boinicii cari cdpdtau

plata

ca

reis-

a

vitejiei lor,

mosii in

abia deschisd

aceastei regiune

culturii.

Aceste donatiuni pri-

asezate

chiar pe

vesc bunuri

malul marelui fluviu oriental,

Nistrul. Nu se gei seste nici un

nume streiin, ceici Coman dela

Bezin, Vdlcea, Luc Ecobescu si

nepoata sa, Pica lui Lazdr Pro-

ddnescu, nepoata lui Vdrnav, si

-- 17

2

www.dacoromanica.ro

Ivancu Mihaila,s, Mina, Ivascu,

fiul

lui

Balasin,

Ion Castes,

care a dat numele sau satului

Cautaseni, Petru Durnea. Nico-

lae Matostat, Grigoras Melciul,

Claus, care a fost fdrei indoiala

stramosul locuitorilor din Cdu-

sani, batrana Gänguroaia, ne-

vasta lui Gangur, ca si Valcu, fiul Popii Zaharia care captita

un pamant

la Vcilcov,

lcinga

Duncire, sunt desigur Romani

de vita veche, Moldoveni apar-

tinand rasei celei mai autenti-

ce, si, aceste nume, de origina

asa de curat romaneasca, sunt

sin gurele pe care le intalnim in

aceste acte de danie ale Donzni-

lor.

Printre boerii moldoveni, se

gaseste in 1435 un Valcea, de

fel din Lipnic.

Dar acest

Stefan

izbanclei

sat

Lipnic, unde

cel Mare a castigat o

impotriva

Tätarilor

cari i-au lost atacat principatul,

Sc afla in Basarabia, Vinod Ho-

tin.

Mamie negustor Mihu, logo-

fat al Moldovei, avea o mosie pe

raul Raut,

mori si Cu

la

Procopeni, cu

stupi". Aceasta pro-

i documen-

dela stra-

prietate ii venea,

tul o spune precis,

mosii stir. Chiar pe Nistru, la

18

-

www.dacoromanica.ro

Rascov, care se numia pe

-

a-

tunci Rascovti, el a cumpeirat

si alta proprietate. In aceas epocti sunt mentio-

nate asezdri mai vechi de sefi ttirani cari stdpetneau un cen-

tru rural, si ei se numeau in

curatd limbd onomasticd romd-

neascei, Dänilä

foarte teirziu,

veacului

al

i Budul. Peinei

in documentele

XVIII-lea, tdranii

proprietari

epturilor

obtin

confirmarea

lor ca venind din

vechi,

asupra

vremuri foarte

cdrora nu se mai peistrau actele de proprietate.

regiuni orien-

Intâia faptd

a lui

te fan eel

stilt, a

Mare in aceste

tale ale

fust acea de a incerca set- reed s-

principatului

tzge

cet atea

sa

dela Hotin.

cettítei,

Curdnd, conduceitorul

Goian, apoi Vlaicu, pro priul un-

chiu dupei mamá al Domnului,

comandarei

pe

Nistrul

supe-

rior. Cdti-va ani mai tdrziu, o

invazie ttíteireascd a Post reis-

pinsti

Lipnic,

, dupe cum spuneam, la

unde Eminec,

a

fratele

in

cdzut

Hanului Crimeii,

mdnile invingeitorilor moldo-

veni.

Ca se" apere de-acum incolo

din ce in ce

aceastei regiune

mai infloritoare, impotriva de-

-

19

www.dacoromanica.ro

vastdrilor de acelas fel, din par-

tea unui vecin rdu pe care nici

o torta

nu-1

putea

steipani,

Stefan ridicd o 7102id cetate, a-

mijlocul pro-

vinciei, la Orhei (numele nu are

vine dela

in el nimio

sezatd chiar in

slay; el

ungurescul varhély"regiune

intdritd

termen care trecuse

de mult in vorbirea curentd a

Romdnilor).

Cel dint& comandant al ce-

teitei a lost un locuitor din chiar

aceastd regiune: fiul jupdnesei

Gdnguroaia"

Stefan

cel

dintre

ganguri,

cari aveau proprietdti pe raul

Botna, la Puhoiul; unchiul lui

Mare urmd dupd

Gan gua, care dupd scurtd vre-

me se intoarse ca sd ocupe ia-

7(tSi lOCUl

seiu.

Se cunosc chiar nunzele sol- datilor cari opuneau in acest loc

rezistentd

hoardelor

crestind

inzpotriva

Hanului. Langd un

Malusca, ce putea fi de fel din

Padolia, e un Neicea, un Cosma

Rdzan si

un Dreigus, toti Ro-

aveau obi-

mani, cäci Domnii

ceiul sd colonizeze cu soklatii lor pdmanturile vecine cu gra-

nita.

Din 1462, qtefan a cdutat sd

tragd foloase de pe urma greu-

MI:110r in care se gdgea Domnul

20

-

-

www.dacoromanica.ro

Tdrei-Romdnesti,

Vlad

Tepes,

atacat de Sultanul Mahomet II

in persoand, pentru a stdpdni

intreaga granitd a Moldovei pe

Dundre, prin cucerirea Chiliei.

Stefan fu reinit si silit sd pa-

rdseascd lupta.

gird

Trei ani mai tdrziu, aproape

set

verse sdnge, el ajunse

sd stelpeineascd vechea colonie

genovezd.

De altfel Stefan cel Mare era

in legeiturd de familie Cu pTfl-

tu

crestini

ai

Crimeii.

Com-

neni imigrati, cari locuiau in-

ti'un castel stdncos la Mangup,

a Sfintilor Teodori

fortdreatei

(Tiron

sotia Domnului moldo vean, era

si

Stratilat).

Maria,

insecsi sora acelui print grec al

Crimeii.

Munteni ca si Moldoveni, apd-

.rara- Caffa impotriva Turcilor

lui Mahomet.

De asemenea, la Lerici, in lo-

cul unde Niprul se varsd in Ma-

rea Neagrd, Stefan cel Mare a

ales un prilej bun ca sd-si in-

staleze ostasii acolo.

Turcii erau cu totul hote:riti

- sd pund capdt posesiunilor cre-

stine de pe malul nordic al Ma-

ri Negre, devenitd domeniul lor

maritini. In 1475 ei somard pe

te fan cel Mare sd pldteascd tri-

- 21

-

www.dacoromanica.ro

butul rdmas in urmii si sd cedeze

aceste doud ceta-ti Caffa fu cu-

cerda de ieniceri, dar Moldove-

nii erau in másurd de a rezista.

Dusmanul, a cdrui aparitie era

anuntatá pentru aceias data

tata Chiliei si a Cetdtii Albe, nu

apeiru. Noi lucrdri de fortifica-

tie Jura indeplinite sub condu-

cerea pdrcdlabilor Ceta" tii Albe,

Luca si Hrdman.

i

in 1476,

se menti-

porturile moldovene

, cu toate ca in cursul a-

cestui an Voevodul moldovean,

care invinsese

pe

beglerbegul

Rumeliei in luna Ianuarie a a-

nului precedent,

fu la rándul

sdu strivit de catre soldatii de

dita SI artileria sultanului in-

susi, in peidurile Carpatilor din

judetul Neamt. In 1479 se fa-

ceau noui lucran i la Chilia si se termina un zid in incinta Ce-

tdtii

Albe, foarte frumos,

elemente bizanti-

impreundnd

ne si italiene.-

Dar in 1484, tocmai cd nd Ste-

fan se putea crede garantat prin

tratatul de pace incheiat intre

prietenul si suzeranul sdu Ma-

tejas Corvinul, regele Ungariei si

noul sultan, Baiezid II, Turcii

si Tdtarii edzurd pe neprevdzu-

te asupra

porturilor Moldovei

de sud, intrebuintdnd si tru pele

2

www.dacoromanica.ro

conduse de Vlad, domnul

teniei,

dusmanul Moldoveanu-

\

lui. Nu _fdrei o rezisltenTd inver-

sunatei a pdrcdlabilor, cari pei-

rd in luptei

pe

, ienicerii se instalard

crenelele -ambelor porturi.

Majoritatea locuitorilor trebuirei

sd emigreze la Constcintinopol,'

pentru a contribui - la repopu-

larea capitalei Imperiului oto-

- man. Numai din Cetatea Alba .

furd transportate. 200 de familii

°

,de

pescan i

rometni".

O

/cad

, fdsie .de teritoriu a f ost deslipi-

Jci din Moldova pentru a servi

intretinerea, ca

.drept tinut la

raia, a acestor noi posesiuni ale

multor ani,

intpdratului" turc.

In cursul- Mai

Stefan

isi

intrebuintci

toate

_sforteirile

pentru

a recdstiga

posesiunea acestor porturi pier-

dute, absolut necesard pentru e-

xistenta inset' si a unui mare co-

mere de-a lungul Mpldovei. In.

1485,

-*el se lupta

lângä lacul

Catalpug impotriva lui Balibeg,

fiul lui

Malcoci, comandantul

de jos.

El se

turc al Dzineirii

- duse chiar sd presteze jureimein,-

tul de credintd, mult timp intdr-

' ziat nu atd t de care sentimentur

pro priei sale demnitciti si al im-

portante( -politice, dare regele

.fiul lui

- Poloniei, loan Albert,

23

*

www.dacoromanica.ro

Cazimir.

Acesta, dupd incoro-

nare, urmd sfaturile unui aven-

turier italian, si, kiseind sd se

creadd ca vine in ajutorul Dom-

zzului moldovean pentru a-1 a-

juta sd alunge pe Turcii stabi- liti pe teritoriul sdu, incepu a-

sediul capitalei Tdrii, cdci spera poatd inlocui pe Stefan prin

pro priul

un

pierdu

sdu irate, Sigismund,

Invins, regele

cea mai

-

fdrd tara".

la intoarcere

mare parte

a arnzatei sale in

durile Moldovei de Nord, si

Turcii rdmaserd ca mai inainte

la Chilia si Cetatea Alba. Ste-

fan nu se mai gdndi sd-i scoatd,

pi otestetnd cu tdrie in fata cres-

tindtatii occidentale, la Venetia,

pentru faptul ca era constranse

sa incheie o aliantd cu Turcii

care pe Stefan il desgusta : el

trcbui sd accepte ca prieteni pe

acei pe care nu-i vroise ca std-

pcini.

De atunci

-

inainte Moldova.

devenitä de fapt vasala Impe-

riului otoman, care ii detinea

principalele porturi,

se oprea

cu mult inainte de linia Dun&

rii, pe o frontierd vagd, greu de

apdrat impotriva vecinilor atat

de intreprinzdtori si putin dis-

pusi sd-si supuie pof tele exigen-

telor

tratatelor.

Mari hotare

24

www.dacoromanica.ro

furd stabilite

la

Ciubärciu, pe

Nistrul de jos, centru de emi-

granti unguri, apartinänd ere-

siei husiste. Intdlnim aici, in

1526,

doi peircdlabi :

Fdtul si

Tomsa.

Pe cursul superior al fluviu

lui, a Soroca, cetate mentiona-

ta pentru prima data in 1510,

un

alt comandant moldovean

veghia asupra miscärilor Tur- cilor cari reitaceau prin stepd.

Totmsi, dacd marete avänt co-

mercial al Moldovei a fost oprit,

daca autonomia sa a fost de a-

la multe

uzurpeiri din partea puternicu-

cum inainte

supusa

lui vecin si suzeran, viata ro-

meineascd a continuat sa se or-

ganizeze in marea parte a teri-

toriului reim.as liber intre Prut

si Nistru, uncle nici o alta natiu-

ne nu cerea

intdietate asupra

Feud a

indigenilor moldoveni.

interupe continuitatea, in teri-

toriile insuficient

populate, pe

care documentele le numesc

 

,.pustii",

nieinturi

voevozii

dddeau

-

rdzboinicilor leo, sf et-

nicilor lor. Numele acestor pro-

Cu totul romd-

prietari

sunt

nesti :

Dan Bolea, Starostescu, Roman,

Ciurea, Dragotä, Seicuianul; bo-

Radu Drdculea,

Bildi,

ieri puternici si bogati, ca Vis-

- 25

www.dacoromanica.ro

tiernicul Iuga, Logofdtul Tdutu;

tin set' ctibei pcimeinturi in aceas-

ta

regiune

oriental&

Tot asa

Luca Arbore, regentul principa- tului sub nepotul omonim al lui Stefan. Vedem clziar logofeti ai

Domniei, ca Nicoard

si

ceiu,

cari

se

stabilesc

Cdr-

acolo.

Sunt date si proprietciti cu con-

ditia de a servi ca soldati in ce-

tatea vecina, ca de pildd Soro-

i colo apar vechii pro-

ca. Ici

prietari, judetii satelor, mereu

Romani,

munitcitile :

reprezentdndu-si

co-

Càliman, loachim,

Lucaciu. Pdrai catre jumdtatea

secolului al XVI-lea

se gdsesc

c. proprietari de pdmcinturi in

Basarabia

tarii .

potriva lui Stefcizzitd,

principalii boieri ai

erpe, capul rdscoalei im-

vistierni-

lui Petru Rares,

pdrccilabul

Ciubdrciului,

nzai

mentionatd

cul Sima, stabilit la Cobile. Vi-

told, sfetnicul

fiul nelegitim al lui Stefan, Fa-

noua cet ate

sus, un urmas al bogatului ne-

gustor grec Calian

sau

Kalo-

cel

iani care trdia sub Stefan

Mare, logofdtul Teodor, ames-

tecat in cariera dramaticd a ha

Petru

Rares,

pcirceilabul Frei-

tian, pdharnicul Doamnei Sdr-

boaice Ecaterina-Elena, sotia lui

Petru Rares, Nicoarei, apoi Cos-

- 26

-

-

www.dacoromanica.ro

.

ma Ghearighea, pdrceildbul Ro- manului:

Erau .Proprietáti- foarte intin-

i docurnentele precizeazei ca

sq

ele incepeau dela Prut

geau-pind la .rdul Cahul" sau

mer-

lalpug

pentru a se intinde ptind la rdul

incepeau

dela

lacul

Cahul".

Prin pudtiu erau sdpate pu-,,

turi, ale cdror nume sunt

mite in aceleasi acte, si, de fie-

care data, acel care pldteste sd-

, parea

putului este un Rome:in :

femeia lui -Chichitd, qtef an BU-

.

jar, etc.

-

.

Mind stirile Moldovei apusene

pdstreze

si

continuau- sd-si

chiar sei-si sporeascd domeniiie -.

de peste Prut. Ceipriana, ctitoria

'lui

te fan cel Mare,

inchinatd

mai tdrziu Muntelui Athos, a-

vea sub dependinta staretului

unsprezece

exeeptie,

situate, fan/

In aceias regiune, si

sate,

numele lor, ca.

i cea mai mare

parte a numelor din Basarabia,

indicau intotdeauna pe strdbu-

nii raSei romdnests

lira, Luca, .Gldvas., Duma, Vor-

nicul, Scorea

: .0nea; Ba- -

ehdrea, Todor,

-

Popa.

Petru Bares incepuse- un rdz-

boiu_inyersitnat impotriva rege:.

lui Pöboniei, pentra, posesiuneá

27

www.dacoromanica.ro

Pocutiei, care i-ar fi complectat

la Nord voevodatul si pe care,

Inca din

cel Bun,

epoca lui

Alexandru

sub forma ipocrita a

unui zalog de imprumut, Dom-

nii moldoveni o administrau si o

transmiteau urnzasilor lor. Bog-

dan, fiul lui

te fan, visand

o

caseitorie regala in Polonia, re-

nuntase la drepturile sale, dar

fratele stilt bastard, Petru, tin-

dea sa redeschida procesul. Dar

aceste dusmcinii cu regele vecin

adusera o interventie a Turci-

lor, cerutet expres de catre am-

basadorul polon

nopol ; pardsind

la

tara,

Constanti-

Soliman

Magnificul transformase biseri-

ca din Tighinea in moschee

stabili pe ienicerii sai in ceta-

Pie, care se numi de atunci cu

numele

poarte.

turc

Bender,

adecd

noi

Raiazta

acestei

cetati turcesti era foarte intin-

sa, si Basarabia se imparti de- a-

tunci in cloud pcirti aproape e-

gale. Numai Nordul, dela Mitt

Bcic, apartinea Domnului; res-

tul era tinut imparatesc, su pus

direct adnzinistratiunii turcesti.

Era o pierdere atd t de dure-

roasd pentru Moldova, al cdrii

inform, fdrei a

mai socoti pierderea anterioard

hotar devenea

a porturilor indispensabile, in-

- 28

-

www.dacoromanica.ro

cdt chiar Domnulimprovizat de

dare Turci,

fiu al lui

'te fan,

Stefan

pretins

cel Mare si

care era

de

fapt nepotul lui,

net' scut dintr'un tata care a mu-

rit ostatec la Constantinopol,

Mc:2i tot posibilul pentru a recu-

pera tinutul pierdut. Nereusind

In misiunea pe care

nea toatd boierimea tdrii, el fu

i-o impu-

omorit,siinlocuitorul sdu, boe-

rul Cornea,

marelui si

care lud numele

bunului" Alexan-

dru, incepu imediat lupta pen-

tru a alunga pe Turci de pe ti-

nutul cucerit de Soliman.

A-

tunci Sultanul reinscdund

Petru,

care se

Constantinopol

pe

prezentase la

pentru a cere

iertare, si, &cal vechiul Domn,

intors in principatul sdu, a td-

ica capul uzurpatorului, el

aceasta la

idealul pe care Ii reprezentase ridicarea tragicd a lui Cornea.

El merse pdnd la a incheia un

tratat Cu Electorul de Brande-

burg, se,ul unei ultime ten ta-

nu

abdicat

a.

pentru

tive de cruciadd pentru recd sti-

garea Budei, ocupatd recent de

cdtre Turci. Ii trimise vite,

fdcu un imprumut, dar moar-

tea Il sur prinse tetra- a fi putut

transmite

mostenitorilor

sdi

Moldova intreagd,

in afard de

- 29

www.dacoromanica.ro

poi turi, pe care o mostenise de-

la inaintasi. Si Hotinul fusese

asediat

1538,

de

care

Poloni

la

in

momentul

aparitiei

Sultanului. Poate ca acest fapt

a impiedicat pe Soliman sd sta-

bileascd acolo o garnizoand ca

la Tighinea.

In 1562, un aventurier grec,

lost caligraf si poet laureat al

Jui

Carol Quintul, protestantul so-

cinian Iacob Basilikos, zis era-

clidul" si cdruia amintirea po-

porului nu i-a pdstrat deceit ca-

lit atea sa de despot al anumi-

tor insule din Arhipelag, asigu-

rdndu-se de sprijinul unui no-

bil

polon, din

aceias

spetd a-

venturierd, Albert Laski, Ii ldsd

zdlog Hotinul.

si

Putin dupd a-

Moldovei,

ceia, cetatea

dar Alexandru Ldpusneanu, fiul

reprezentantul

lui Bogdan

reveni

politicei loiale tap, de Turci, pri-

mi

pro punerea suzeranului sdu

de a ddrima zidurile Hotinului

ca si ale

celorlalte

ceteiti. A.

ceste centre continuará

totusi

sd fie puncte de vanzei si stint,

pdstrate

dupd

peind

niste

la

socoteli

stdrsitul secolului

al

XVI-lea, cd afluenta

negusto-

rilor greci si

dela Sud, si a negustorilor po-

loni indreptandu-se spre

Con-

venincl

levantini,

-

30

--

www.dacoromanica.ro

stantinopol,

tanta.

era foarte impor-

Totusi politica aceasta creti-

- na mai gdsi inca reprezentanti.

loan, zis cel Cumplit, fost biju-

tier la Constantinopol, dar des-

cendent autentic din neamul lui

Stefan cel Mare, refuzti sd pld-

- teased un bir mai ridicat si in

1574 el reincepu atacul impotri-

va comandan tilor turci ai

Du-

ndrii de Jos. Invins si impresurat

de Turci, cu toatd vitejia Casa-

citor veniti in ajutorul sau, el

nu avu satisfactia de a Ostia

cuceririle treceitoare. Dupd el,

nu °data aceste tinuturi basara-

bene au fost inceilcate de Ca-

zaci, strdnsurd de indivizi apar-

tindnd mai multor rase,

cari,

scdpand mai ales de tirania se-

niorilor poloni. Se stabiliserd la

cataractele

Niprului

si

intele-

geau sa faca impotriva Tdtari-

lor meseria pe care o practicau

acesti tdlhari musulmani ai ste-

pelor. De nenumdrate ori, escor-

Mind hatmani de o descendentd

mai mult sau mai putin verifi-

cabild,

ei

strabateau teritoriul

dintre Nistru si Prut si

pe negustorii adunati ciurile de pe frontierd,

jiifuictu,

la

bell-

ca

la

Orheiu, sau riscau chiar sa ase-

dieze pe Turci la Bender.

- 31 -

www.dacoromanica.ro

Mai tdrziu, cdnd rdzboiul lui

Rudolf II, impdratul Germaniei,

impotriva Turcilor, sustinut de

Sfdntul Scaun, lud caracterul

unei cruciade, inglobd nd si pe

crestinii

din

Orient,

Aron,

Domnul Moldovei, fiul luz Ale-

xandru Ldpusneanu, ajunse

puma mana pe Ismail (in ro-

mcineste Smil), noua cetate tur-

ceascd asezatd la est de

Chi-

lia, iar soldatii rdzbundrzi cre-

stifle apdrurd si in fata Ceteitii

Si de aceastei datci erau

Albe.

amestecati

cum am spus, era vorba numai

Cazacii, dar, dupd

de o banda de exilati pe hotare,

soldati-banditi,

cari

se

intor-

ceau totdeauna la addpostul lor

de pe Nipru si a cdror aparitie

nu avea niciun

caracter

na-

tional.

*

Cu toate aceste eveizimente,

regiunea basarabeand isi pdstra

pros peritatea pe care si-o datora

numai regimului Domnilor Mol-

dovei si initiativei colonizatoare

a boierilor si cdlugdrilor acelei

Moldove occidentale. Statistici,

- datdnd dela sfeirsitul secolului

al XVI-lea, vorbesc de marele

n,umeir de turme Jare serveau

la aprovizionarea Constantino-

polului. Mari proprietari ai

32

-

www.dacoromanica.ro

vii

isi

nzdreau lard incetare po-

sesiunile de peste Prut: astfel

TIreche, sfetnic al mai multor

Domni timp de 30 ani, care ob-

tinu dela unul din acesti poten-

tati. Iieremia, o mosie leingd la-

cul Ialpug si

cumpard alte mo-

sii dela vechile familii Pitied si

Grecul. Vocld

Ieremia

insuqi.

apartintind familiei Pdovild,car.e

se sprzjinea pe Poloni

-,

da moldoveand

din soldatii regelui vecin

fiind

fiind

neda

polond

gar-

contpusd

si mo-

st

bdtutd

pentru principat, cu un semn

distinctiv

din bunurile

avea o mare parte

sale

in

aceastd

Moldova Oriental&

Viata romaneascd era acolo

atat de profund inräddcinatd,

Meat Turcii dela Bender intre-

buintatt limba romand in cores-

pondenta lor cu starostele ve-

cm dele Rascov, in Polonia,

si

tt ebue sd notdm cd in aceastd

.corespondentd, din care s'a pds-

trat o singurd

bucatd,

begu

otoman nu numeste Bender"

cet atea,

ci

pdstreazd vechiul

nume romanesc : Tighinea". Viitoarea Basarabie era la a-

ceastd epocd,

XVI si

sfarsitul

sec.

inceputul sec. XVII

un teritoriu solid organizat pen-

tru a servi drept zid de aparare

-

33

-

-

www.dacoromanica.ro

restului tdrilor -romdnesti. Toa-. . te cetifitite se mentineau: se gd,

sesc .-pdrcdlabi

'peind

la

,de

Ciubdrciu.

sfdrsitul acestei epoci.

la

Orhei

-:Cdtre anul 1580 era

un comandant destul de ener-

gic pentru a putea urmärz ban-

Cazaci pdnd la Pereia-

- slave, foarte departe de fruviul-

dele de

hotar. Dad-1 deci Chilial si Ceta-

't'ea Albd rdmaserd in mdinile

Turcilor, Galatii, pe molul drept

al Prutului, cdstiga o importan-

ta crescanda? iar pe malul celd-

lalt,

7'omarova sau Renii,

pe'

pdmdntul basarabean, devenea

un loc important pentru comert

Hotin apare ca o cetate de ?mina

intáia,

soldatii Dornnului Mol-

. doveanu proiéjánd acolo un co-

,mert infloritor. Alungat de Mi-

hai Viteazul, leremia Movild

- familia sa cdutard un refugiu la

Hotin. Chiar

pe linia Prutului;

la Ldpusna, de unde era origi- ' nard mama lui- Alexandru Ld-

pusneanu, se formase o viatd mu-

nicipald si s'au patrat acte da-

tdnd de la aceastd

comunit ate,

:dupdr- cum exista'

Hotin.

altele

dela

Cát despre interiorul Basara-i:

biei, avem in 1584 o mdrturie

care corespunde, dupd un inter- val. de un secol Si jumdtate, cit

34

-

www.dacoromanica.ro

aceia a lui Guillebert de Lannoy.

.ratei de fapt ce ni povesteste un

cdhitor,

Francisc

de

Pavie,

care

seigneur de Fourquevaux,

vorbeste si despre pescuitul de

pe Dundrea de jos, de spre Ceta-

tea Alba-, Akkermanul Turcilor,

cu mahalalele mult mai mari

deceit

orasul

si

casele

din

cons-

lemn"

truite in intregime

locuite bine inteles de Moldo-

veni. Pe aceste drumuri intdl-

neam adesea cdte 20-30 de cd-

rute care mergeau impreund ;

pe fiecare din ele era o fatd , in-

torcdndu-se dela tdrgul din sa-

tele

din apropiere, extrem de

frumoase si nesulemenite, cu o

cunund de flori pe cap, pentru a

ardta ea- sunt incd de nzdritat.

Trecdnd,

cumpdranz

dela

ele

lapte, prepelite (pe care ele le

numeau ni limba

oud, de care multe din aceste

lor

asa)

si

fete aveau cdrzttele pline pdnei

sus,

si

ordnduite in asa

fel,

incdt mergeau pe ele si se susti-

neau feird sd le spargd".

Este

vorba de tinutul Hotinului, unde

In urma stabilirii

Turcilor

la

Camenita,

tdranii

rusi

de pe

malul steing al Nistrului se re-

fugiaserd sub protectia Pasei de

Hotin, formand aceastd

insuld

care,

ruteand pe un teritoriu

35

7-

-

-

www.dacoromanica.ro

dupd cum se vede, la epoca

care

fetele

in

romdnce vindeau

prepelite, era locuit de vechea

populatie beistinasd.

La inceputul sec. XVII, un

fapt istoric de mare importantd

a intervenit pentru a

conditiunile in care trdia

schimba

po-

pulatia romdneascd dintre Prut

Nistru.

lata-l:

Rd§punzand unui atac, mult

timp victorios, al coalitiei cres-

tine impotriva Imperiului oto-

man, Turcii s'au gdndit sd sta-

bileascd, nu numai in Dobrogea,

pe care o strdbdtea o cale mi-

litard spre Nord, impotriva Po-

loniei si, mai tdrziu, impotriva

Moscovitilor, dar chiar in aceas-

td Basarabie de Sud, unde ieni-

cerii tineau garnizoand in cele trei cetdti Ismail, Chilia si Ce-

- tatea Al6d. Tdtari Noaai, impor-

tati din Crimeia, cdrora li s'au

dat locuinte in mijlocul

dovenilor, mina la Cdusani

Mol-

chiar mai departe.

- Aceasta a lost de atunci un

continua subiect de preocupare pentru Domnii moldoveni, cari,

pe de

reziste

alta parte,

trebuiau sei

repetate

Iz-

incursiunilor

ale Cazacaliro dala Nipru.

bucnind rdzboiul dintre Sultan

si regele Poloniei, ne inchipuim

- 36

-

www.dacoromanica.ro

'

starea in care au Post aduse q-

cele tinuturi infloritoare mind

atunci si pe care Domnul

oldo-

vei, stdpdnul lor, nu mai era in

mdsurd sa le apere.

Din fericire, populatia

dela

rezis-

hotar avea- o putere de

tentd cu totul

extraordinard.-

Trebue sd mai addogdm un spi-

_ rit de independentd putin obis-

nuit ,

care,

Inca dela sf drsitul

, sec. XVI, fdcea ca locuitorii ti-

nuturilor Crheiu, Soroca si

- puma, soldati din generatie

Ld-

n

generatie, sd profite de primul

prilej pentru a aduce, Empotri- -

va Domnului inscdunat la Iasi,

pi eterdenti .apartind nd

castei

militare a aventurierilor. O in-

treagd serie din acesti

Domni

tineri, din cari cei mai multi

sfarsird in mod nenorocit, turd

ridicati pe scut de cdtre aceastd

pcpulatie, ale cdrei tendinte la

rdscoald

devenirci-

proverbiale.

-

.

La Prut, unde se afla marele co-

se intin-

dea, pe ambele- maluri ale rdu-

dru al Chigheciului,

lui,. un alt centru de rezistentd

impotriva Nogailar din Bugeac.

din aceastd Basarabie sudicá ;

timp de cloud secole acesti lo-

pet' durii, acesti

Co-

- cuitori ai

dreni", ddclurdi nu numai de

-

furcci vecinilor. lar musulmarni,

-= 37

www.dacoromanica.ro

dar si nzateriale de legendd

tecului popular.

can-

-

Dar, dupd incheierea unei pd ci

durabile mire Polonia si Impe-

riza

Voevodului

otoman, lunga Doinnie a

Moldovei

Vasile

Lupu, reprezintci pentru Basa-

rabia una din

perioadele cele

mai fericite ale istoriei sale. In

1710Mentul cdnd obtinu

tronul

Moldovei, Logofeitul Teodor Ia-

710ViCi constata ca intre Nistru

si Prut nici o casa nu rdmdsese

r.

piczoare"; doudzeci de ani mai

.

tdrziu, vechea situatie

toare era complect

inflori-

restabilitd,

ndvdlirea

cel

putin

panei la

conzbinatd a Tdtarilor si a Ca-

zacilor lui Bogdan

care reprezinta

tdranilor

Hmilnitchi,

o rdscoalii a

marilor

impotriva

proprietari poloni si tentativa de

a intemeia un Stat al Ucrainei,

care, sub toate raporturile, avu

datorii de recunostintd

cdtre

Moldova, tara de o civilizatie

cu mult superioard.

Vasile Lupu se ocupd perso-

el

nal de orasul Orheiu, unde

clddi o frumoasd bisericd de pia-

trei care se pdstreadi incd ; apdru

el. insusi in aceastd ctitorie a sa,

turcesti

cu prilejul

impotriva orasului Azov. Chiar

expeditiei

38 --

-

-.

www.dacoromanica.ro

la Chilia, cu toatei dominatiunea

turceascd, el clddi o alta bise-

rica. Au fost reparate zidurile

vechilor cetati Soroca si Orheiu.

Dupd marele rol al proprieta-

rilor de peimant pe care il avu-

se in Moldova Orientald fami-

lia domneascei a Movilestilor si

familia aliatei Barnovschi

(de

f apt boieri din Bdrnava, lanad

Iasi, cari, dupd

ce

obtinuserà-

dreptul de ceteltenie polon au

add ogat numefui lor acest su-

fix polon), ca si mai inainte fa-

milia

Gole sau Golia,

dintre

cari unul, leremia, pared-lab de

Hotin sau staroste de Cernduti,

a pardsit causa Domnulni seiu

loan, rebel contra

Sultanului,

Lupu

cartenii

lui

Vasile

crescurei ,

prin cumpeirdri, dome-

niul mariiboerinzi moldovenesti,

peste Prut. De aceastei data nu-

nairul documentelor este foarte mare, si o cercetare atentii prin-

tre coboritorii acestor mari fa-

nzilii, seird cite asta zi, ar face si

- mai bogatd recolta de acte de do-

natiune, cumpeirdri

i

schinz-

buri, penru aceastd epoca. Ast-

fel, cronicarul Miron Costin po-

seda in Basarabia 23 sate ; fiica

sa Elisabeta avea langd

Prut

zece, dintre care unul, Cdrdimei-

nesti, aminteste numele lui

Cd,

- 39-

www.dacoromanica.ro

-

rdiman, unul

din

principalii

boieri ai epocii lui Ieremia Mo-

vile'', care trebue sä fi lost 720111

Seht intemeietor. Prin mosteni-

rea lui Miron Costin, o

noud

mare familie,

Constantinopol, unde se conti-

nua din epoca impáratilor cres-

tini, Cantacuzinii,

originará

avu

din

pose-

siuni insemnate in Basarabia,

páná la Budele, hingei Soroca,

si in fata

tárgului

Mohildu,

unde se tinea unul din balciu-

rile cele mai importante al aces-

tor tinuturi.

Sa amintim si pe

Grigorcea

cetätean al

Crdciun, Inca' un

regatului Poloniei, pe logofiltul

Gheanghea, a cárui sotie

înruditä cu

familia lui

era

Luca

Stroici, boier foarte invátat care cd,peitase in Polonia, inain-

tea lui Miron Costin, o spoialei

de educatie in spiritul Renaste-

rii, apo pe Nicolae Prájescu, a

cárui familie era originará din

satul Prdjes. ti, lângã Idtpusna,

familia DO7liCi, care a rdmas in

Basarabia

-

sub

dominatiunea

ruseascd, familia Ciogolea, care

facea parte din boierimea rdz-

boiniée-i, pe bogatul boier Bucioc,

care muri tdiat de TUrei, pentru

a fi sustinut rdscoala Domnu-

lui moldovean, de origine mor-

- 40 --

www.dacoromanica.ro

laces'', Gaspar Graziani, si a cd-

mi

fiicd, Tudosca, a fost prima.

sope a lui Vasile Lupu.

Sturzestii, Buhusii

isi

cum-

pdrard si ei proprietati in acea-

td regirme.

tul

Urmasul lui Vasile Lupu, [os-

sau logofdt, Gheorghe Ste-

fan, ale caria proprieteiti erau

spre Carpati, se ocupa si el sa-si

aseze oamenii de credintd peste

Prut. Se pare Miar ca tendintele

colonizatoare, expansiunea da-

torita vita iitátii Romdnilor din

Moldova, se intindeau la aceastd

epoca

mai ales spre

Sud-Est.

Proba ne este data chiar de fap-

tul ca unul din urmasii lui Va.

sile Lupu si ai lui

Gheorghe

te fan. Duca, simplu taran din

Rumelia, care, prin inteligenta

si bogdtiile sale, obtinuse succe-

siunea Domnilor rdzboinici

ai

Moldovei, se

Turcilor,

grdbi set

ceard

deveniti steipdnii U-

crainei occidentale, acel tinut,

contindnd Ticanovca,

si alte locuri

Nimirov

i obtin-a de fapt

cal servind ca

la Constantinopol, cu un non

tug (coadd de

emblema de infeudare), aceasta

Ucraind al cdrei Hatman se in-

titula. El cid di un palat pe ma-

lul drept al Nistrului, unde de

altfel Ra.scovul era acum pro-

- 41 -

www.dacoromanica.ro

4 prietatea Ruxandrei, fiica

lui

Vasile Lupu

mus, fiul lui Bogdan Hmilnitchi.

i veiduva lui Ti-,

Un secretar grec reprezenta pe

Domn in acest nou tinut .supus

.jurisdictiei sale si lui i se .dato-

reste punerea in valoare a pd-

yndnturilor, peinti atunci nedes-

telenite, ale acestei bande occi-

-- dentale â Micei Rusii.

Era un

- negustor bagat,

care

stabilise

sale

acolo o parte din turmete

i exporta petnti

de boj, pe cari

la Danzig si, prin acest port po-

lone, mind in Anglia.

rusi

de religie ortodoxei,"persecutati

Este remareabil

-faptal

-

ca,

'Inca- din sec. XVI, preotii

de politica religioasel a regilor

Poloniei,

veneau

in

Moldova

pentru a fi hirotonisiti de dare

episcopii romdni, iar dirtilebise-

ricesti eran trimise, in sec. XVII,

In mare parte de ceitre

acest

, principett vecin in care, Inca din

epoca lui Vasile Lupu, tipogra-

- fiile fun ctionau gird intrerupe-

re. Aceasta, feird a mai

socoti

.-

numerosii tdrani ru.si, cari-cdu- --

1 tau adeipost in Moldova de Nord,

dar totusi aproape niciodatei in

acest tinut basarabean care tre-

buia sd - fie mai tel rziu

Tarilor.

prada

Comertul in acest.mediu basaL'

-- 42 -

www.dacoromanica.ro

-/

-Y rabean era in plina desvoltare,

ceeace era foarte ,natztral la un

moment cdnd schimbul

intre

Orient si Occident nu putea set

se faca pe alta cale, ceind Gaya.,

cazutei in mônile Turcilor, de-

venise un simplu sat si cdnd, pe

vechiul

peimeint

modovenesc,

Chilia si Cetatea Alba insesi se geiseau intr'o stare de profunda

decadere, astfel incdt prin Reni

si prin Galati se feicea comertul

,intre Peninsula Balcanicei , ad- ministrata direct de catre-Turci,

si provin- ciile crestine vecine Cu

-Nistrul.- Documentele

smai a-

- - mintesc si un drum al pesca-

_ rilor"; prin care se transporta

nisetrul delá Duneire,, ca in se-

. colul XVI.

_

Totusi nu trebue sa credem ca

institutia marei proprietati

ar.

fi secat aceasta energie populara,

ateit de insemnatel,

la incepu-

tul sec. XVII, si capabilei , dupe!

sei-si

impunei

- cum am veizut,

vointa Domnurui sau sa-i ridice un rival. Vedem pe cutare preot din Hotin cumpareind, pentru o

sumet foarte insemnata, in acel

timp, mai multe mosii din im-

prejurimi. Fo,sti teirani liberf

cdteodatei, fosti soldati,

i,'-

ajung

la o situatiune mai insemnatä

Storosti- de -Hotin reusesc set ia

,

,

-- 43

www.dacoromanica.ro

loc printre marii proprietari de

mosii intinse din acele tinuturi.

Tdrgurile pros perau : un cdlator

siiran, Paver de Ale p, care into- veira sea pe patriarhul. Macarie,

viziteind

Orheiul,

vorbeste

de

strazile acoperite cu lemn, ca

la Iasi, de mori, de iazul vecin,

strabatut de un pod durabil

raportdnd 3.000 de galbeni pe

an; Chisindul, pe care l-am men-

tionat, dupa ce a depins mult

timp de o bisericd din Iasi, tin-

dea sd devind liber. Daca nu a-

vem informatii despre celelalte-

centre urbane, trebue sd admi-

tem

si

acolo o

situatie

ana-

((Jag& Sd nu uitdm pe marele vames al lui Duca Voda, Nun,

un tdran probabil, care cauta

si,

el sa aibd o pro prietate in acele

tinuturi.

Asemenea negustori, al caror

numeir sporeste la Hotin, ca

in acest non centru, Chisinaul,

-

a lcarui nume vine Mira indoiald

dela numele vulgar al cascadei,

isi impart dominatia bogatelor

cdmpii ale Basarabiei. Dealun-

aul Nistrului erau

care

pros perau prin bdlciurile lor pe-

vorbit

sate

riodice despre care am

gustorilor

mai sus, san prin trecerea ne-

pe malul

Actualul port Dubasari nu in-

fluviului.

- 44 -

www.dacoromanica.ro

seamnei altceva deceit satul tre-

catorilor pe dubase,

basici".

Caracterul militar al

acestei

margzni orientale a telrii,

epocii nimeni

qi

in acea

crezut vreodatd ca acel tinut ar

n'ar fi

fi putut fi desemnat sub nu-

nzele de Basarabia, fiind o Mol-

dova' ca ori care

principatului , se pei stra foarte

alt tinut

al

bine, aceasta ca urmare a pe-

ricolului teità ersc, pe de o parte

pe de alta, ca urmarea rd.?,

intreprinse

boaelor neincet ate

de Turci sub impulsiunea Ma-

rilor Viziri din energica familie a Chiupruliilor, impotriva veci-

nilor lar crestini din Polonia si

din Moscovia.

Se ivi o serie intreagd de sol-

dati basarabeni, ca acei din fa-

milia Hâjdäu, inruditi cu fami-

lia Domnului &editor care i-a

urmat lu,i Duca,

'te fan

Petri-

ceicu, si multi altii, cari, de alt-

fel , ca attitia tineri Moldoveni

dela sf drsitul sec. XVII, îsi of e-

reau serviciile, feirti

deosebire,

Sobieski,

regelui Poloniei loan

Tarului

Petru cel Mare,

sau

- chiar lui Carol XII; astfel acel

Sandu Coltea, care cerea, dupct

moartea acestui rege, la Stock-

holm, permisiunea de a pdräsi

- 45 -

www.dacoromanica.ro

o rani unde el 712t gd sea biserici

de ritul seiu.

Sub domnia lui Duca, locui-

Orhei

i Ldpusna

nou,

se

avdnd in

un

boier

bd-

a-

Chi-

unde a clddit o bise-

torii din

rdsculard din

fruntea lor pe

stinas bogat, Mincul, care

vea proprietäti in pdrtile

sindului,

ricd si o ma'neistire

de

maici.

Domnul a lost chiar obligat se refugieze in dosul fortifica-

Nilor palatului sdu din Iasi si

fu necesard interventia Turci- lor, pentru a aduce pe rebel sd

cedeze. De atunci,

proverbul

moldovenesc continua- sd fie a-

plicat la diferite situatiuni is-

torice asemändtoare cu aceia

din 1671: V odd vrea si Hdncu

ba".

Dupd rd. scoald,

acest Heincu

si alti boieri din acel tinut ca-

ri se gdseau la Iasi" oferd

sei

supue Moldova regelui Poloniei.

Mai tdrziu, dupe"' incheierea pei-

cii dela Zurawna, in

1676,

si

dupd insuccesul celor cloud cam-

panii prin care Sobieskki dea sd poatei supune Moldova

cre-

dupd pacea

dela 1699, prin care Polonia nu

obtinea deceit restituirea

thtii

in

intreagd,

in fine

ce-

lui

KamieniecPodolski,

fatá Hotinului, influenta

- 46 -

www.dacoromanica.ro

Petru cel Mare incepe a se

xercita, dar numai pentru

eel stiga armatei sale cadeti

familiile moldovenesti, de solde si glorie.

-

e-

a

din

dornici

Petru, nereusind sd mentinei

in Moldova pe prietenul si

tul seal, Dimitrie Cantemir, bi-

necunoscutul

istoric al Impe-

al

ina-

riului Otoman, ca suveran

unei

tdri

ceireia i ear fi

poiat teritoririle smulse de ca-

tre Turci,

.

ace,stia

din

urma

crezura de cuviinta sa se asi-

atacuri

din partea Polonezilor ,si a Ru-

gure impotriva a

noi

silor, luand Hotinul.

Dela 1713 un Pasa inlocui pe

capitanul moldovean care avea

resedinta acolo incei in

luna

- lunie a anului

precedent, si,

un

nou

directa

acolo

pe

set

aibci

imediat, o noua raia,

tinut de admi