Criza rachetelor din Cuba

Dezvoltarea armelor nucleare modifica brusc raporturile intre cele doua mari puteri. Capacitatea distructiva a bombelor atomica (A) si cu hidrogen (H) este atat de mare (ex: Hiroshima si Nagasa i !"#$) incat nici o putere nu e capabila sa le reziste chiar daca dispune de un important armament clasic. %n razboi nuclear ar dura zile& daca nu ore& asadar abordarea statistica a premiselor (efectivele militare& calitatea armamentului& puterea industriala etc.) nu mai este relevanta si geopolitica interbelica isi pierde sensul. 'trategia militara devine pur tehnica: conditiile de atac si durata zborului intre locurile unde sunt socate capacitatile nucleare si obiective sunt esentiale. (ntre !"#)*!"#" doar americanii detineau arma nucleara si in caz de conflict ar fi fost siguri de victorie daca puteau lovi centrele vitale ale adversarilor. +iteza vectorilor nu este foarte importanta& ci doar raza de actiune. Aparitia primei bombe atomice sovietice modifica situatia: tara care va castiga va fi aceea care isi va putea distruge adversarul inainte ca acesta sa poata riposta. Deci avanta,ata este tara ce are baze nucleare mai apropiate de centrele vitale ale celeilalte. -azele americane din .uropa& /rientul 0i,lociu si .xtremul /rient ofera capacitatea de a interveni in timpul cel mai scurt& dar centrele strategice ale %1'' erau raspandite pe o arie extinsa din zona %ralilor pana in 'iberia. Centrele vitale ale '%A sunt concentrate in nord*est ((ndustrial -elt) pe aproximativ un milion de m2& dar avioanele rusesti nu dispun de baze apropiate. 3ot lovi rapid toate obiectivele din .uropa de +est dar au nevoie de aprox. !4 ore pentru a a,unge deasupra centrelor vitale americane (pe deasupra Antarcticii). Deci '%A trebuie sa poata detecta orice avion venind din nord si prin colaborare cu Canada creaza linia D.5 (Detection .arl6 5arning) aprox. de*a lungul paralelei 74 grade nord dispunind astfel de un ragaz de 8 ore pentru inteceptarea bombardierelor sovietice. .chilibrul descura,arii reciproce nu este perfect pt. ca '%A au o pozitie mai buna decat %1''. (ntre !"$7*!"$9 rusii perfectioneaza rachetele balistice care a,ung la o viteza de )444 m:ora si o raza de actiune de !4.444 m iar in conditiile epocii nu este posibila interceptarea unei rachete lansate. Cursa inarmarii continua. Americanii recupereaza intarzierea intre !"$9*!")4 cu (C-0 ((nter Continental -alistic 0issiles) si (1-0 ((ntermediate 1ange -alistic 0issiles). 3entru credibilitate& forta nucleara trebuie sa poata atinge dintr*o singura lovitura toate centrele vitale ale adversarului. 'ubmarinele echipate cu focoase nucleare impiedica distrugerea dintr*o lovitura a tuturor rampelor de lansare ale adversarului fiindca sunt greu de detectat. 3aradoxal& evolutia tehnicii incita la prudenta: fiecare se teme ca adversarul isi poate lansa propriile rachete inainte de a fi distrus si asa incepe cu adevarat era descura,arii nucleare reciproce. 0alen ov& la putere intre !"$8*!"$$ intelege ca un razboi nuclear ar avea asemenea consecinte incat victoria si*ar pierde sensul si ideea descura,arii castiga teren in est. Criza rachetelor din Cuba din!")2 arata cat de fragil este echilibrul.

Doctrina ripostei graduale (0cNamara !")2) precizeaza pozitia '%A fata de un conflict nuclear: in blocul lor '%A decid singure utilizarea armei nucleare. Dupa !")2 este atins un nou echilibru dar se reveleaza consecintele dramatice pe care folosirea masiva a bombelor atomice le*ar avea asupra mediului incon,urator: iarna nucleara& o racire cu #4 grade a mediului si efectul descura,arii este intarit. /pinia publica incepe sa se simta amenintata. Devine evident ca arsenalele nucleare necesare a face credibile loviturile nu vor fi folosite dar pentru a aborda o negociere a dezarmarii in bune conditii trebuie sa dispui de cat mai multe bombe si vectori posibili. Cursa inarmarilor se accelereeaza chiar cand americanii si sovieticii sunt convinsi ca intr*o zi tot vor trebui sa le distruga. Negocierile privind dezarmarea incep sa aiba loc pe la sfarsitul anilor ;)4. Natura armei nucleare face ca efectele sale psihologice sa fie importante. Adversarii nu ascund puterea bombelor lor dar se feresc sa faca estimari exacte ale arsenalelor pentru a largi spectrul amenintarii si pentru a avea o arie de manevra in cazul negocierii. Americanii si sovieticii ,oaca acest ,oc si stiu ca si adversarul face la fel& incat mentinerea echilibrului este posibila daca fiecare este capabil sa evalueze si localizeze arsenalul celuilalt. Aici intervin serviciile de informatii: multe date se afla prin metode clasice de spiona, dar instalatiile nucleare sunt vizibile din avion. Hrusciov refuza planul american <cer deschis= de controlare reciproca a arsenalurilor din avion& prin urmare '%A pun la punct avioane de spiona, tot mai evolutate dar in mai !")4 un avion >oc eed %2 este doborat de sovietici. (ncepand cu lansarea satelitilor fiecare poate sti ce face celalalt? la sfarsitul anilor ;)4 se puteau detecta de,a obiecte mai mari de 24 m. 1usii si americanii incearca sa reduca amenintarea ripostei venite de pe submarinele nucleare cartografiind precis fundul marilor si oceanelor pentru a cunoaste pragurile ce separa marile adancituri oceanice in scopul alegerii itinerariilor cat mai discrete dar si al plasarii sonarelor in punctele strategice. @otusi datele fundamentale in domeniu nu se modifica in anii;)4. 'e fac eforturi pentru miniaturizarea bombelor atomice si limitarea efectelor lor poluante& creindu*se astfel armele nucleare tactice. 'e fac progrese in domeniul lansatoarelor: pentru rachetele cu raza scurta sau medie de actiune se folosesc (de 84 de ani) rampe amplasate pe camioane care sunt practic imposibil de detectat. (n Aolf& !""!& ira ienii dispuneau doar de rachete 'C%D invechite dar americanii n*au putut neutraliza instalatiile de lansare ce puteau fi asamblate in cateva ore. (nstalarea rampelor pe sine pt. rachetele balistice impiedica controlul reciproc al arsenalelor. 0iniaturizarea schimba posibilitatile de utillizare: o racheta sovietica poate primi mai multe incarcaturi ce se disperseaza in apropierea obiectivelor B 0(1+ (0ultiple (ndependentl6 @argetted 1e*entr6 +ehicles C focoase multiple ghidate independent). 3entru aceste rachete nu este suficienta cunoasterea traiectoriei pentru a sti obiectivele vizate& ceea ce perturba sistemul de alertare. 0iniaturizarea permite folosirea unor vectori mai usori cu tehnica apropiata de cea aviatica& numite rachete de croaziera (americane). Acestea au o precizie excelenta (tinta D $4 m la !444 m distanta) si pot fi ghidate gratie informaticii la altitudini mai mici de 244 m pentru a nu fi detectate de radare. >oviturile punctuale devin posibile. 'ovieticii aveau un avanta, in domeniul nuclear dar nu era amenintat echilibrul descura,arii reciproce. 1achetele americane 3ershing cu traiectorie programata au compensat acest avanta,.

Acestea au o raza de actiune relativ mica si devin periculoase odata amplasate in .uropa ceea ce suscita noi dezbateri asupra amplasarii de noi armamente americane pe continentul nostru. (nitiativa de aparare strategica a presedintelui 1eagan modifica profund echilibrul: devenea posibila supravegherea si interceptarea rachetelor balistice in zbor (in stratosfera * razboiul stelelor& pe portiunea ascendenta a traiectoriei& inainte de desfacerea capetelor multiple. 3rogramele militare sovietice nu pusesera accent pe informatica in anii ;)4*;74 si intarzierea era foarte greu de recuperat pentru economia blocului estic. (ncepand din !"7$ raportul de putere evolueaza in favoarea '%A in ciuda efortului de inarmare al rusilor. 0iniaturizarea si precizia loviturilor fac posibile conflicte in care s*ar folosi in acelasi timp arsenalul atomic si armamentul clasic. @otodata evolutia tehnica creste probabilitatea diseminarii armelor atomice. -omba atomica franceza (n anii ;)4 economia franceza nu permitea construirea unui arsenal echivalent cu cele ale marilor puteri. -ombele franceze nu puteau apleca semnificativ balanta echilibrului nuclear. Eustificarea acestora este de a pune la dispozitia tarii un potential de descura,are suficient de serios pentru orice eventual agresor. (n plus& in caz ca americanii nu vor mai fi anga,ati in .uropa& armamentul nuclear ar fi avut acest rol vis*F*vis de sovietici. Conform diplomatilor francezi scopul era de a face ca teritoriul tarii lor sa scape amenintarilor exterioare. 3e de alta parte& Granta refuza doctrina ripostei graduale a lui 0cNamara care face din '%A singurul factor de decizie in domeniul nuclear. .a retrage din comandamentul integrat al NA@/ fortele sale din 0editerana (!")2) si apoi pe cele din Atlantic (!")8). (n !")) Granta decide sa paraseasca NA@/& cere parasirea teritoriului national de catre toate organismele NA@/& dar totusi ramane membra a Aliantei. -omba atomica chineza 'trategia de aparare chineza se baza pe descentralizare: fiecare comuna trebuia sa fie capabila in caz de conflict sa supravietuiasca& sa se hraneasca si sa mentina un anumit nivel al productiei industriale. China se afla totusi& intr*o pozitie de inferioritate fata de %1'': o armata regulata reuseste sa controleze satele si axele de comunicatii esentiale ale unei tari ocupate in ciuda rezistentei populatiei. 3rin construirea bombei atomice se demonstreaza 0oscovei ca o interventie ar fi costisitoare intrucat rachetele chinezesti pot lovi centrele industriale din 'iberia si poate chiar din .uropa. Arma atomica in celelalte tari 'i alte state sunt dispuse sa faca eforturi pentru a dispune de bomba atomica pentru a*si prote,a teritoriul& similar Grantei. Aceste state se gasesc in zone de conflict mult mai fierbinti& cum ar fi (sraelul si Africa de 'ud intr*o oarecare masura. (n alte parti dorinta de putere duce la dorinta de a detine arma nucleara& de exemplu (ra . Din aceasta cauza atat /ccidentul cat si %1'' nu vor sa impartaseasca secretele tehnice aliatilor lor ale caror initiative vor sa le controleze.

Cu toate acestea& tari precum (ndia si 3a istanul a,ung sa detina bomba nucleara. (n cazul (ndiei& tara pacifista& amenintarea este minima dar in cazul 3a istanului se pune intrebarea daca va rezista solicitarilor regimurilor musulmane. De la sfarsitul anilor ;#4 actiunile diplomatice au ca principal mecanism amenintarea nucleara si astfel se explica orientarile principale ale fortelor internationale: cursa inarmarilor& impietrirea hartii celor doua blocuri conform acordurilor de la Halta& desi au loc schimbari profunde: decolonizarea& aparitia noilor state industrializate. Curente geostrategice si geopolitice in epoca nucleara 'trategia americana '%A sunt convinse de excelenta institutiilor lor si de caracterul impotriva naturii al sistemului socialist asa cum este el aplicat in %1'' si tarile pe care le controleaza. Handicapurile economice sunt atat de mari incat nu vor putea fi depasite iar regimul se va prabusi din interior din cauza lipsei de democratie. (n !"#7 Iennan isi formuleaza teoria sa care promoeaza vigilenta activa. Doctrina americana oscileaza intre: !. un containment riguros dinspre .uropa& /rientul 0i,lociu si .xtremul /rient 2. pentru militari importante sunt bazele militare cu rol de relee indispensabile pentru legaturile aeriene si maritime? atata vreme cat sovieticii nu isi pot instala baze militare prea aproape de '%A& de stramtori (3anama& Capul Horn& Capul -unei 'perante) securitatea este asigurata. 'trategia sovietica (n ciuda teritoriului lor vast& sovieticii au complexul incercuirii& nu au acces la marile libere (calde)& de aceeea sunt reluate temele politicii tariste. %1'' spri,ina miscarile antiimperialiste (decolonizarea) si curentele contestatare din lumea capitalista. %1'' se anga,eaza efectiv doar acolo unde cauza socialista si interesele sale strategice converg. Crearea unei flote puternice este importanta pentru a rupe incercuirea. >a marile neinghetate rusii au acces prin zona 0urmans & litoralul provinciei /ssouri& Iamciat a (cu folosinta sezoniera)& 0area -altica si 0area Neagra. (n 84 de ani rusii isi construiesc a doua flota mondiala& cu accent pe flota submarina. (n mediterana flota rusa are o escadrila comparabila cu flota a +((*a americana. 'cena internationala dupa cel de*al doilea razboi mondial este simplificata de aparitia celor doua mari puteri si de mar,a de actiune limitata a statelor care nu detin arma nucleara. Aradul de autonomie al acestor state variaza in functie de pozitia lor geografica: acolo unde infruntarea .st* +est este directa (.uropa& /rientul 0i,lociu& .xtremul /rient) guvernele trebuie sa aleaga clar de partea cui sunt& pozitiile neutre sunt excluse. (n aceste zone infruntarile razboiului rece se materializeaza prin conflicte intre statele interpuse&de ex. (srael si statele arabe (n alte zone ale globului unde interesele americane si rusesti nu sunt atat de puternice ramane mai mult spatiu de manevra pentru guvernele locale. >umea a treia si nealinierea

Arii extinse ale lumii nu sunt cuprinse in logica descura,arii reciproce si in consecinta geografia lor politica nu este inghetata. .ste cazul fostelor colonii care tocmai si*au obtinut independenta. 'i aceste state primesc solicitari din partea tarilor europene& a '%A ori a %1'' si Chinei& mai ales daca au pozitii strategice. Noile state oscileaza intre dependenta de fostele metropole si atractia catre socialism care le asigura distantarea psihologica de colonialism. Din acest motiv nealinierea pare o optiune& iar modelul (ugoslaviei pare promitator dar resursele lumii a treia nu ii permit finantari interne iar economile statelor sunt prea similare pentru a permite schimburi. Arma economica (n sept. !")" la initiativa (ra *ului& Arabiei 'audite IuJeit*ului si +enezuelei apare /3.C care la acea vreme furniza 9$K din exportul mondial de titei. /rganizatia se opune companiior si incearca sa*si mareasca veniturile prin cresterea impozitelor pe venit ale firmelor ce exploateaza petrolul. >a conferintele din !"78 se decide inmultirea cu # a pretului brut al titeiului. (n anii ce urmeaza natiunile producatoare de petrol primesc din /ccident si din Eaponia sume pe care nu le*ar fi obtinut din a,utor international. (ntre !"79*!"9! pretul creste de la !8 la 88&$L barilul. 'ocurile petroliere rup ritmul de crestere al /ccidentului dar totodata se mareste productia petroliera din afara /3.C. 'periata de politica iraniana B dupa alungarea 'ahului B Arabia 'audita deschide larg vanele sale petroliere. (n dolari constanti in !""8 pretul este identic cu cel din !"78 . Arabia 'audita& (ranul si +enezuela sunt foarte legate de '%A in !"78. (n .miratele Arabe %nite& -ahrein& IuJeit interesele americane se amesteca cu cele britanice. 3uterile /ccidentale sunt afectate puternic de cresterea preturilor la energie& totusi resursele tarilor din Aolf nu sunt suficiente pentru a crea un nou pol de putere intrucat logica infruntarii .st*+est este prea puternica. Aeopolitica materiilor prime poate introduce tensiuni periculoase pentru echilibrul mondial dar nu reuseste sa destabilizeze marile puteri& ceea ce ii demonstreaza limitele.