Sunteți pe pagina 1din 12

Capitolul 1 RELA TII BINARE. APLICA TII. RELA TII DE ORDINE.

1.1 Rela tii binare

Exemplul 1. R2 = R R = {(x, y ) | x, y R}. Mul timea R2 se identica timea matricelor reale de tipul (1, 2) notata cu mul cu MR (1,2) . Analog n timea matricelor reale de tipul (1, n) R = RR... R se identica cu mul R notata cu M(1,n) . si deci Exemplul 2. Fie G = {(a, ai) | a R}. Evident G R C R = {G, R, C} este o rela tie binara de la R la C .

Exemplul 3. Fie G = {(a, b) | a, b R, a b}. Evident G R R si deci R ={G, R} este o rela tie binara tie de ordine n R. n R, numita rela Exemplul 4. Fie D mul timea dreptelor din spa tiu si n o k G = (d1 , d2 ) | d1 , d2 D, d1 = d2 .

Evident G D D, deci R ={G, D} este o rela tie binara n D numita rela tia de paralelism n sens larg. Exemplul 5. Se verica sor ca tia de paralelism n sens larg verica u rela E1 , E2 , E3 si deci este o rela tie de echivalen ta tia de ordine din R nu . Rela verica si deci nu este o rela tie de echivalen ta E2 . Problema 1. Sa se arate ca R ={G, C, R} unde G = {(a + bi, a) / a, b R} 1

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 2CAPITOLUL 1. RELATII este o rela tie binara de la C la R. Problema 2. Sa se arate ca R ={G, R, C} unde G = {(b, a + bi) / a, b R} este o rela tie binara de la R la C. Problema 3. Sa se arate ca R ={G, MR n , R} unde G = (A, tr A) /A MR n

1 2 n este o rela tie binara de la MR n la R. (tr A = a1 + a2 + ... + an ) .

1.2

Aplica tii (Coresponden te)

Exemplul 1. Aplica tia f : A B denita prin () x A = f (x) = b, cu b B , xat, se nume ste aplica tia constanta b. Exemplul 2. Aplica tia f : A A denita prin () x A = f (x) = x, se nume ste aplica tia identitate a mul timii A si se noteaza cu iA . Exemplul 2. Aplica tia f : R C C denita prin () (, z ) R C f (, z ) = z C, este o lege de compozi tie externa n C peste R.
R Exemplul 3. Aplica tia f : R MR prin (m,n) M(m,n) denita R () (, A) R MR (m,n) f (, A) = A M(m,n) ,

t R Exemplul 4. Mul timea matricelor simetrice, SR n = A/A Mn , A = A MR n raport cu adunarea matricelor (care este lege n , este parte stabila de compozi tie interna si n raport cu nmul tirea unei matrice cu un n MR n) scalar din corpul R (care este lege de compozi tie externa n MR n peste R). Problema 1. Care este gracul aplica tiei identitate iA a unei mul timi nevide A ? Problema 2. Ara ti ca tie f : A B este injectiva si ta o aplica daca numai daca Solu tie. G = {(x, iA (x)) x A} = {(x, x) x A}.

este o lege de compozi tie externa n MR (m,n) peste R.

(CORESPONDENTE) 1.2. APLICATII (1) () x1 , x2 A cu x1 6= x2 = f (x1 ) 6= f (x2 ) .

Solu tie. Fie f injectiva . Prin reducere la absurd presupunem ca nu are loc (1). Conform Deni tiei 4, f (x1 ) 6= f (x2 ) = x1 = x2 , ceea ce este fals. Rezulta c a ( 1 ) are loc. Invers, sa si f nu este presupunem ca (1) are loc injectiva tiei 4, rezulta . Conform Deni ca () x1 , x2 A cu f (x1 ) = f (x2 ) a.. x1 6= x2 , ceea ce contrazice (1) . Problema 3. Ara ti ca tie f : A B este surjectiva si ta o aplica daca numai daca (2) () y B, () x A a.. f (x) = y.

Solu tie. Fie f : A B surjectiva . Rezulta ca f (A) = B , deci () y B y f (A) () x A a.. f (x) = y (2) . Invers, daca presupunem ca ( 2 ) este adev a rat a , atunci are loc B f ( A ) s i deoarece incluziunea inversa este evidenta , rezulta ca B = f (A), deci f este surjectiva . Problema 4. Fie F mul timea tuturor aplica tiilor. Sa se arate ca egalitatea aplica tiilor este o rela tie de echivalen ta n F .

Problema 5. Fie aplica tiile f : A B si g : B C. Determina ti g f daca a) g este aplica tia constanta , b) f este aplica tia constanta .

Problema 6. Sa se arate ca daca f : A B admite o inversa atunci aceasta este unica . Problema 7. Fie aplica tia f : R3 R denita prin () x = (x1 , x2 , x3 ) R3 f (x) = x2 (numita tia pe a doua coordonata ).Sa proiec se arate ca : a) f este surjectiva , b) f nu este injectiva , c) () x, y R3 si () , R f (x + y ) = f (x) + f (y ), (proprietatea de liniaritate a lui f ). Problema 8. Fie aplica tia f : R2 R3 denita prin () x = (x1 , x2 ) R2 f (x) = (x + x2 , x1 , x2 ) R3 . Sa se arate ca : a) f nu este surjectiva , b) f este injectiva , c) () x, y R3 si () , R f (x + y ) = f (x) + f (y ).

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 4CAPITOLUL 1. RELATII Problema 9. Fie aplica tia f : X Y si I o mul time arbitrara de indici. Sa a se arate c : S S a) f Ai = f (Ai ), Ai X , () i I, b) f
iI iI

c) f 1 d) f
1

Ai

iI

iI

Bi

iI

e) f (A) f (B ) f (AB ), () A, B X, g) f 1 (A) f 1 (B ) = f 1 (AB ), () A, B Y, h) CX f 1 (A) = f 1 (CY A), () A Y. f ) daca f este surjectiva atunci CY f (A) f (CX A), () A X,

iI

f (Ai ), Ai X , () i I, f 1 (Bi ), Bi Y , () i I, f 1 (Bi ), Bi Y , () i I,

= =

Bi

iI

iI

Problema 10. Fie aplica tia f : X Y si g : Y Z. Sa se arate ca : a) Daca si g sunt injective, atunci g f este injectiva f , b) Daca si g sunt surjective, atunci g f este surjectiva f , c) Daca si g sunt bijective, atunci g f este bijectiva f . Problema 11. Fie aplica tia f : X X cu proprietatea f f = iX . Sa se arate ca f este bijectiv a . Indica tie. Se utilizeaza tia aplica tiei inversabile, Teorema de unici deni tate a inversei si Teorema de caracterizare a aplica tiilor inversabile (O func tie este inversabila si numai daca daca ea este bijectiva ). Problema 12. Fie aplica tia f : X Y . Sa tiile a), se arate ca arma b) si c) de mai jos, sunt echivalente: a) f este injectiva , b) f (A) f (B ) = f (A B ), () A, B X, c) f (A) f (B ) = f (AB ), () A, B X, Solu tie. Ara ta m ca a)b)c)a). a)b).

y f (A) () x1 A a..y = f (x1 ) si si () y f (A) f (B ) y f (B ) () x2 B a..y = f (x2 )

DE ORDINE. 1.3. RELATII x1 = x2 A B () x = x1 = x2 A B a.. y = f (x) y f (A B ) f (A) f (B ) f (A B ) f (A) f (B ) = f (A B ) (pentru incluziunea inversa vezi b), Problema 9). b)c). /B x A, x s i () y f (AB ) () x AB a.. y = f (x) y = f (x) y f (A) si y f (A) f (B ) f (AB ) = f (A) f (B ) . y / f (B )

(pentru incluziunea inversa vezi e), Problema 9). c)a). Prin reducere la absurd,presupunem ca f nu este injectiva , deci () x1 , x2 X, x1 6= x2 a.. f (x1 ) = f (x2 ) = y. Lund n c) A = {x1 } si B = {x2 } AB = {x1 } f (AB ) = {f (x1 )} = {y } f (A) = si f (B ) = {f (x2 )} = {y } f (A) f (B ) = 6= f (AB ) , {f (x1 )} = {y } ceea ce contrazice c).

1.3

Rela tii de ordine.

Problema 1. Fie R {G, A} o rela tie de totala timea A ordonare n mul si B A o submul time pentru care exista max B (respectiv min B ). Sa se arate ca max B (respectiv min B ) este unic. Indica tie. MA A con tine cel mult un element. Problema 2. Sa tia de incluziune R= {G, PE } , unde se arate ca rela timea pa tilor mul timii E (mul timea tuturor submul timilor lui PE este mul r E) si G = {(A, B ) | A, B PE , A B } este o rela tie de par tiala ordonare tie de totala n PE . Este ea o rela ordonare?

1.4

Mul timea numerelor reale

Exemplul 1. Aplica tia f : R R, denita prin f (x) = x, daca x 0, () x R, x, daca x < 0,

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 6CAPITOLUL 1. RELATII este strict cresca si strict descresca toare pe [0,) toare pe (-, 0]. Vom nota f (x) = |x| .Rezulta ca au loc: (a) (b) (c) (d) () x, y R |xy | = |x| |y |, |x| = 0 x = 0,

() x, y R |x + y | |x| + |y |,

Problema 1. Sa se arate ca daca A R este ma rginita superior atunci def A = {aa A} este ma si are loc inf (A) = sup A. rginita inferior

() x, y R ||x| |y || |x y | .

Problema 2. Sa se arate ca daca A R este ma rginita inferior atunci A este ma si are loc inf (A) = sup (A) . rginita superior

Problema 3. (Teorema de existen ta a marginii inferioare) Sa se arate ca time nevida orice mul minorata din R are o margine inferioara .

Problema 4. Sa se arate ca A R este formata dintr-un singur punct daca si numai daca inf A = sup A. Problema 5. Fie A R majorata (respectiv minorata ). Sa se arate ca sup A (respectiv inf A) este unic. Indica tie. Deoarece n R are loc Axioma de existen ta a marginii superioare, rezulta timea majoran tilor MA are un cel mai mic element, ca mul min A, care este unic (Vezi Problema 1, Sec tiunea 1.3.1) 1 n N . Problema 6. Sa se arate ca nu exista min A, unde A = n Problema 7. Sa si numai daca se arate ca A R este ma rginita daca () k > 0 a.. | x | k, () x A. Indica tie. Se arata / A. ca inf A = 0

Problema 8. Sa si numai daca se arate ca A R este nema rginita daca () k > 0, () x A a.. | x | k. Problema 9. Fie A, B R. Sa se arate ca :

a) Daca si () y B, atunci inf A sup A x y, () x A inf B sup B, Indica tie. a) A este majorata si sup A y, de orice y B deci () sup A () y B. Rezulta c a sup A este minorant pentru B s i deci sup A inf B. b) Daca A B , atunci inf B inf A sup A sup B.

Problema 10. Fie A, B R, R, A = {xx A}, A + B = si AB = {xy x A, y B }. Sa {x + y x A, y B } se arate ca daca A si B sunt ma si AB sunt ma si au loc : rginite atunci A, A + B rginite

1.4. MULTIMEA NUMERELOR REALE

b) inf A + inf B = inf (A + B ) sup (A + B ) = sup A + sup B

sup A, daca inf A, dac a > 0 >0 daca 0, daca a) inf (A)= =0 = 0 , sup (A)= 0, inf A, daca sup A, daca <0 <0

c) Daca A, B [0, ) atunci (inf A) (inf B ) = inf AB sup (AB ) = (sup A) (sup B ) .
Solu tie. a) > 0, = inf A x, () x A x. () >0 () x a.. x < + x < + = inf (A) . Analog ob tinem sup (A) = sup A. = 0 A = {0} inf (A) = sup (A) = 0 < 0, inf (A) = inf ( | | A) = sup (| | A) = | | sup A = sup A. Analog ob tinem sup (A) = inf A. Teorema 3 b) Fie = inf A si = inf B ( 0 1 () x A x ,

20 () R + , () x A a.. x < + .

si ( 10 () y B y ,

20 () R + , () y B a.. y < + .

10 () z A + B, avem z = x + y, x A, y B z = x + y + ,

20 () R + , () z = x + y A + B a.. z = x + y < + + 2.

inf (A + B ) = + = inf A + inf B . Analog ob tinem sup (A + B ) = sup A + sup B . c) Fie = sup A si = sup B. = 0. A = {0} sau B = {0} AB = {0} sup (AB ) = sup A sup B. > 0. () x AB x = ab, cu a A si b B , 0 a , si si b B 0 b 0 x . Fie (0, 2 ) () a A > 0 , b > > 0 ( ) x = a b AB a.. a.. a > 2 2 2 sup A sup B = = sup (AB ) . x > + 4 Problema 11. (Axioma lui Arhimede). Sa se arate ca () x, y R, y > 0, () n N, a.. ny > x. Solu tie. Prin reducere la absurd, presupunem ca () x0 , y0 R, y0 > 0, a.. ny0 x0 , () n N. Fie A = {ny0 n N} R. Rezulta ca A este

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 8CAPITOLUL 1. RELATII majorata de x0 , deci exista a = sup A. Avem ny0 = (n+1)y0 y0 ay0 < a, () n N, deci A are un majorant mai mic dect a = sup A, ceea ce este fals. Problema 12. Sa se arate ca () x R, () n N, a.. n > x. Indica tie. Se ia y = 1 n problema precedenta . Problema 13. Sa ta a marginii su se arate ca Axioma de existen perioare din R este echivalenta cu Axioma de completitudine a lui R (AC): () A, B R, nevide, a.. a b, () (a, b) A B () c R a.. a c b, () (a, b) A B. Solu tie. (AC)(AMS). Fie A R majorata si B = MA . Rezulta A 6= si a b, () (a, b) A B , deci () c R a.. a c b, () (a, b) A B , de unde avem ca c = sup A. (AMS)(AC). Fie A, B R, nevide, a.. a b, () (a, b) A B . Rezulta a sup A inf B b, () (a, b) A B , deci este satisfa cuta (AC) cu c = sup A sau c = inf B. Problema 14. Sa si maxA (atunci cnd se determine infA, supA, minA ele exista ) pentru: A = [a, b], A = (a, b], A = [a, b), A = (a, b). si () xi (0, ), i = 1, n, Problema 15. Sa se arate ca () n N n n Q P astfel nct xi = 1, atunci xi n.
i=1 i=1

numerele xi , i = 1, k + 1 sunt n (0, 1] iar celelalte n [1, ). Renumerotndule, putem presupune ca si x2 [1, ) deci (x1 1) (x2 1) 0, x1 (0, 1] ceeace este echivalent cu x1 x2 +1 x1 +x2 . Lua m y1 = x1 x2 , y2 = x3 , ..., yk = k k +1 Q Q xk+1 , avem yi = xi = 1 si deci,conform ipotezei inductive aplicata
i=1 i=1

Solu tie. Folosim induc tia matematica tia este . Pentru n = 1 arma evidenta . Presupunem adev a rat a a rma t ia pentru n = k s i o demonstr a m k +1 Q xi = 1. Rezulta pentru n = k + 1. Presupunem, deci ca ca unele dintre
i=1

tinem ca numerelor yi , i = 1, k , ob

y1 + y2 + ... + yk = x1 x2 + x3 + ... + xk+1 k, deci x3 + ... + xk+1 (x1 x2 + 1) + x3 + ... + xk+1 k + 1. n a a ...a A = 1 2 n

k +1 P i=1

xi = (x1 + x2 ) +

Problema 16. (Inegalitatea mediilor). Sa se demonstreze ca H=


n
1 1 +a +...+ a1 a1 n 2

G=

a1 +a2 +..+.an , n

1.4. MULTIMEA NUMERELOR REALE () ai (0, ), i = 1, n.

ai tiile problemei Solu tie. Fie xi = n a a ...a , i = 1, n, care satisfac condi n 1 2 n P 1 precedente, deci xi n, ceea ce este echivalent cu A G. Lund bi = a , i i=1

si aplicnd inegalitatea G A, rezulta i = 1, n H G pentru ai , i = 1, n.

Problema 17. (Inegalitatea lui Bernoulli). Sa se arate ca daca ai [1, 0] sau (0, ), i = 1, n, atunci (1 + a1 ) (1 + a2 ) ..... (1 + an ) 1 + a1 + a2 + ... + an . Indica tie. Inegalitatea se demonstreaza tie matematica prin induc .

Problema 18. (Inegalitatea lui Hlder). Oricare ar ai , bi R, +1 = 1, atunci are loc i {1, 2, ..., n}, si p, q (0, ) cu 1 p q
n P

i=1

| ai bi |

i=1

si

n P

| ai |

1 p

i=1

n P

| bi |

1 q

pentru p > 1

i=1

n P

| ai bi |

i=1

n P

| ai |p

1 p

i=1

n P

| bi |q

1 q

pentru 0 < p < 1.

Solu tie. Ara m ca ta ( () x > 0, are loc 1 + x, pentru (0, 1) (1) x + 1 + x, pentru > 1 Pentru (0, 1) e f (x)=x x + 1, f 0 (x)=(x1 1)=0 x = 1 x 0 + + % 1 + + 0 - - 0 & f 0 (x) + f (x) 1 - -

Rezulta ca f (x) f (1) = 0, deci x + 1 + x. Pentru 1, analog, se arata ca x + 1 + x. In continuare a m ca () a, b (0, ) , p (0, 1) (1, ), are loc ( arat ap bq p + q , pentru p > 1 1 +1 = 1. (2) ab , unde p p q q ap + bq , pentru 0 < p < 1 p Fie x = a < 1, pentru p > 1. Rezulta ,0<= 1 ca bq p

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 10CAPITOLUL 1. RELATII


1 ap p

bq

1 p

(1)

1+

1 ap p bq
q

q bp

1 q

1 ap p bq
1

ap p

bq q

abq
q bp

= abq p = abq(1 p ) = abq q = ab.

Analog se demonstreaza varianta p (0, 1) . Demonstra m inegalitatea lui Hlder n cazul p > 1. Pentru aceasta e a= cu i xat n {1, 2, ..., n} . Din (2) rezulta ab =
|ai ||bi | 1 n 1 p q P |ak |p |bk |q
k=1

k=1

n P

|ai | |ak |p

, b=

k=1

n P

|bi | |bk |q

1
q

k=1

n P

|ai | 1 1 pP n p |ak |p
k=1

|bi | 1 1 qP n q |bk |q
k=1

Sumnd dupa tinem i ob


n P

i=1 n P

k=1

|ak |p

1
p

|ai ||bi |
n P

k=1

|bk |q

1
q

1 q

1 p

= 1.

Analog se demonstreaza cazul p (0, 1) . Problema 19. (Inegalitatea lui Minkowski). Sa se arate ca () p > 1 si () ai , bi R, i = 1, n, avem (M)
n P

i=1

| ai + bi |

1 p

i=1

n P

| ai |

1 p

i=1

n P

| bi |

1 p

Solu tie. Avem | ai + bi |p =| ai + bi || ai + bi |p1 | ai || ai + bi |p1 + | bi || ai + bi |p1 , de unde, folosind inegalitatea lui Hlder, rezulta

1.4. MULTIMEA NUMERELOR REALE


n P

11
n P

i=1

| ai + bi |p
n P

i=1

n P

| ai || ai + bi |p1 +
p
1 p

i=1

| bi || ai + bi |p1 1 q + =
p . p1

i=1 n P

| ai | | bi |

i=1

n P

i=1

i=1

| ai + bi |p

" 1 1 p

1 p

i=1

i=1

n P

n P

n P

| ai + bi | | ai + bi |
1 p

(p1)q

(p1)q n P

| ai |p
p
1 1 p

i=1

# 1 p ,q= | bi |p

1 q

mpa tind prin r

i=1

Problema 20 (Inegalitatea lui Schwarz-Cauchy-Buniakowski). Sa se arate ca () ai , bi R, i = 1, n, avem (SCB)


i=1 n P

n P

| ai + bi |

ob tinem (M) .

Indica tie. Se ia p = q = 2 n inegalitatea lui Hlder.

n 2 n P P 2 2 | ai bi | | ai | | bi | .
i=1 i=1

Problema 21. Sa se arate ca daca x, y R astfel nct x < y + , () (0, ), atunci x y. Solu tie. Prin reducere la absurd, presupunem ca x > y deci x y > 0. Lund = x y , ob tinem x < y + = y + (x y ) = x, ceea ce este absurd.

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 12CAPITOLUL 1. RELATII