Sunteți pe pagina 1din 22

Capitolul 1 RELA TII BINARE. APLICA TII. RELA TII DE ORDINE.

1.1 Rela tii binare

Deni tia 1. Se nume ste produs cartezian al mul timilor nevide A1 , A2 ,. ..,An , mul timea n-uplelor ordonate de forma (a1 , a2 , ..., an ) unde ai Ai , i = 1, n. Produsul cartezian al mul timilor A1 , A2 , ..., An se noteaza cu A1 A2 ... An . Avem A1 A2 ... An = (a1 , a2 , ..., an )/ai Ai , i = 1, n . Vom nota cu An produsul cartezian A ... A }, deci | A {z
de n ori n A A {z ... A | } = A . de n ori nota tie

Exemplul 1. R2 = R R = {(x, y ) | x, y R}. Mul timea R2 se identica timea matricelor reale de tipul (1, 2) notata cu mul cu MR (1,2) . Analog n timea matricelor reale de tipul (1, n) R = RR... R se identica cu mul R notata cu M(1,n) . Deni tia 2. Se nume ste rela tie binara ta (sau coresponden ) de la mul timea A la mul timea B, A si B nevide, un triplet de forma R ={G, A, B } care satisface condi tia G A B. 1

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 2CAPITOLUL 1. RELATII A se nume ste mul timea de plecare, B se nume ste mul timea de sosire, iar G se nume ste gracul rela tiei binare R. Daca tia R cu b si nota (a, b) G, atunci spunem ca a este n rela m aceasta prin aRb. Daca tie binara timile : R ={G, A, B } este o rela , atunci mul D (R) = {x | x A, () y B a.. (x, y ) G} A, Im (R) = {y | y B, () x A a.. (x, y ) G} B, se numesc domeniul de deni tie si respectiv, codomeniul lui R. Evident avem G D (R) Im (R) . Exemplul 2. Fie G = {(a, ai) | a R}. Evident G R C si deci R = {G, R, C} este o rela tie binara de la R la C.

Daca tia binara n rela R ={G, A, B } avem A = B , atunci o vom nota cu si o vom numi rela tie binara timea A. R ={G, A} n mul si Exemplul 3. Fie G = {(a, b) | a, b R, a b}. Evident G R R deci R ={G, R} este o rela tie binara tie de ordine n R. n R, numita rela Exemplul 4. Fie D mul timea dreptelor din spa tiu si n o k G = (d1 , d2 ) | d1 , d2 D, d1 = d2 .

Evident G D D, deci R ={G, D} este o rela tie binara n D numita rela tia de paralelism n sens larg. Deni tia 3. O rela tie binara timea nevida , R ={G, A}, n mul A, se nume ste rela tie de echivalen ta dac a ea satisface: (axioma de reexivitate) E1 . () a A = (a, a) G E2 . () (a, b) G = (b, a) G (axioma de simetrie) E3 . () (a, b) si (b, c) G = (a, c) G (axioma de tranzitivitate) Daca tie de echivalen ta si daca R ={G, A} este o rela (a, b) G, atunci spunem ca si nota a a este echivalent cu b m aceasta prin a b. Dac (a, b) / G, atunci spunem ca si nota a nu este echivalent cu b m aceasta si E3 se pot scrie sub forma: prin a b. Rezulta ca axiomele E1 , E2 E1 . () a A = a a E2 . () a, b A a.. a b = b a E3 . () a, b, c A a.. a b si b c = a c

BINARE 1.1. RELATII

Exemplul 5. Se verica sor ca tia de paralelism n sens larg verica u rela si deci este o rela tie de echivalen ta tia de ordine din R nu E1 , E2 , E3 . Rela verica E s i deci nu este o rela t ie de echivalen t a . 2 Deni tia 4. Data tia de echivalen ta ste clasa rela R ={G, A}, se nume de echivalen ta timea Ca = {x | x A, x a}. de reprezentant a A, mul Observa tia 1. In condi tiile Deni tiei 3 si ale Deni tiei 4 ob tinem: si Ca = A. a a = a Ca = Ca 6=
aA

Teorema 1. Orice doua ta tii de echivalen ta clase de echivalen ale unei rela sunt disjuncte sau coincid. Demonstra tie. Fie Ca ta tiei de si Cb doua clase de echivalen ale rela echivalen ta R ={G, A}.Distingem doua cazuri : I) a b. Din E2 rezulta c a s i b a . Ob tinem: xa E3 si = x b = x Cb = Ca Cb . (1) () x Ca = a b yb E3 si = y a = y Ca = Cb Ca . (2) () y Cb = ba Din dubla incluziune (1) si (2) rezulta Ca = Cb . II) a b. Prin reducere presupunem c a la absurd, sa x C x a ax a E2 E3 si si si = = = a b. () x Ca Cb = x Cb xb xb Din a b si a b rezulta o absurditate deci Ca Cb = . Observa tia 2. Din demonstra tia Teoremei 1, rezulta () x Ca = x a = Cx = Ca si deci x este, deasemenea, reprezentant al clasei Ca . Deni tia 5. Mul timea claselor de echivalen ta {Ca | a A} ale unei re si se nume ste mul timea la tii de echivalen ta R = { G, A } se noteaz a cu A R factor (sau ct). AR = {Ca | a A} . Observa tia 3. Clasa de echivalen ta a unei drepte d n raport cu rela tia de paralelism n sens larg, este formata din toate dreptele paralele sau confundate cu d si se nume ste direc tie.

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 4CAPITOLUL 1. RELATII

1.1.1

Probleme

Problema 1. Sa se arate ca R ={G, C, R} unde G = {(a + bi, a) / a, b R} este o rela tie binara de la C la R. Problema 2. Sa se arate ca R ={G, R, C} unde G = {(b, a + bi) / a, b R} este o rela tie binara de la R la C. Problema 3. Sa se arate ca R ={G, MR n , R} unde G = (A, tr A) /A MR n

1 2 n este o rela tie binara de la MR n la R. (tr A = a1 + a2 + ... + an ) .

1.2

Aplica tii (Coresponden te)

Deni tia 1. O rela tie binara ste aplica tie sau , f = {G, A, B }, se nume coresponden ta daca : () x A, () y B, (unic pentru ecare x) asfel nct (x, y ) G. A se nume ste domeniul de deni tie al aplica tiei f, B se nume ste domeniul valorilor, sau codomeniul aplica tiei f, G se nume ste gracul aplica tiei f (uneori G va notat cu Gf ), y se nume ste imaginea lui x prin aplica tia f si se noteaza y = f (x) , x se nume ste o imagine inversa a lui y (x poate sa nu e unic pentru y xat). Aplica tia f = {G, A, B } se mai noteaza si prin f : A B . Avem deasemenea G = {(x, f (x)) | x A} . Daca tie reala respectiv B R sau B C, atunci spunem ca f este func complexa . Daca tie de variabila A R sau A C, atunci spunem ca f este func reala respectiv complexa . si B R, atunci spunem ca tie reala Daca de f este func A R variabila reala . si B C, atunci spunem ca tie complexa Daca de f este func AR variabila reala .

(CORESPONDENTE) 1.2. APLICATII

si B R, atunci spunem ca tie reala Daca de f este func A C variabila complexa . s i B C, atunci spunem ca tie complexa Daca A C de f este func variabila complexa . Daca timea {f (x) | x C } se nume ste imaginea C A, atunci mul mul timii C prin aplica tia f si se noteaza cu f ( C ) ; f (C ) = {f (x) | x C }. In particular, pentru C = A, f (A) se nume ste imaginea aplica tiei f si se noteaza cu Im (f ) ; f (A) = Im (f ) = {f (x) | x A} . Daca timea {x | x A, f (x) D} se nume ste con D B, atunci mul traimaginea (sau imaginea inversa timii D prin aplica tia f si ) a mul 1 se noteaza cu f (D); f 1 (D) = {x | x A, f (x) D} . Daca timea {x | x A, f (x) = y } se nume ste D = {y } B, atunci mul contraimaginea (sau imaginea inversa tia f si se ) a lui y prin aplica noteaza cu f 1 (y ); f 1 (y ) = {x | x A, f (x) = y } . si f2 : A2 B2 , se numesc Deni tia 2. Doua tii f1 : A1 B1 aplica egale daca : A1 = A2 , B1 = B2 si () x A1 = A2 = f1 (x) = f2 (x) . Deni tia 3. O aplica tie g : C B, C A, se nume ste restric tia aplica tiei f : A B la mul timea C, daca () x C = g (x) = f (x); se . Aplica t ia f se nume s te o prelungire a aplica tiei g . noteaza g = f |C Observa tia 1. In general, n contextul Deni tia 3, aplica tia g poate avea mai multe prelungiri. Exemplul 1. Aplica tia f : A B denita prin () x A = f (x) = b, cu b B , xat, se nume ste aplica tia constanta b. Exemplul 2. Aplica tia f : A A denita prin () x A = f (x) = x, se nume ste aplica tia identitate a mul timii A si se noteaza cu iA . Deni tia 4. O aplica tie f : A B se nume ste:

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 6CAPITOLUL 1. RELATII -injectiva daca f (x) = f (y ) = x = y, -surjectiva .y = f (x)], daca Im (f ) = B, [() y B, () x Aa. -bijectiva si surjectiva daca este injectiva . Deni tia 5. Fie aplica tiile f : A B si g : B C . Aplica tia h : A C denita prin () x A, h (x) = g (f (x)), Deni tia 6. O aplica tie f : A B se nume ste inversabila daca exista tia g se noteaza si f g = iB . Aplica o aplica tie g : B A a.. g f = iA cu f 1 ; g = f 1 . Teorema 1. (Caracterizarea func tiilor inversabile) O aplica tie f : A B este inversabila si numai daca daca este bijectiva . se nume ste compusa aplica tiilor f si g , notata cu g f ; h = g f.

Demonstra tie. Necesitatea. Presupunem ca f : A B este inversabila tiei 6, exista . Atunci, conform Deni g : B A, g = f 1 , a.. g f = iA tinem sirul de implica tii: si f g = iB . Ob f (x1 ) = f (x2 ) = g (f (x1 )) = g (f (x2 )) = iA (x1 ) = iB (x2 ) = x1 = x2 . Conform Deni tiei 4, rezulta ca f este injectiva . Pe de alta tinem: parte () y B considera m x = g (y ). Ob f (x) = f (g (y )) = (f g ) (y ) = iB (y ) = y. Rezulta si surjectiva ca f este , deci este bijectiva . Sucien ta. Presupunem ca si surjectiva f este bijectiva , deci f este . Rezulta ca () y B , () x A a.. y = f (x).Deoarece f este injectiva rezulta c a x este unic determinat s i deci aplica t ia g : B A de nit a prin g (y ) = x, () y B este bine denita . Avem: () x A = (g f ) (x) = g (f (x)) = g (y ) = x = iA (x) = g f = iA , () y B = (f g ) (y ) = f (g (y )) = f (x) = y = iB (y ) = f g = iB .

Conform Deni tiei 6, rezulta ca f este inversabila . Deni tia 7. O aplica tie f : A A A se nume ste lege de compozi tie interna timea A. n mul Pentru () (x, y ) A A, n mod uzual, f (x, y ) se noteaza cu: x + y , x.y , xy , x y , x y etc...

Deni tia 8. O aplica tie f : B A A se nume ste lege de compozi tie externa timea A peste mul timea B. n mul Exemplul 2. Aplica tia f : R C C denita prin

(CORESPONDENTE) 1.2. APLICATII () (, z ) R C f (, z ) = z C, este o lege de compozi tie externa n C peste R.


R Exemplul 3. Aplica tia f : R MR prin (m,n) M(m,n) denita R () (, A) R MR (m,n) f (, A) = A M(m,n) ,

este o lege de compozi tie externa n MR (m,n) peste R. Deni tia 9. O submul time S A se nume ste parte stabila n raport cu legea de compozi tie interna f : A A A , dac a ( ) x, y S f (x, y ) S. Deni tia 10. O submul time S A se nume ste parte stabila n raport cu legea de compozi tie externa si () y f : B A A, daca () x S B f (x, y ) S. t R Exemplul 4. Mul timea matricelor simetrice, SR n = A/A Mn , A = A MR n raport cu adunarea matricelor (care este lege n , este parte stabila de compozi tie interna si n raport cu nmul tirea unei matrice cu un n MR n) scalar din corpul R (care este lege de compozi tie externa n MR n peste R).

1.2.1

Probleme

Problema 1. Care este gracul aplica tiei identitate iA a unei mul timi nevide A ? Solu tie. G = {(x, iA (x)) x A} = {(x, x) x A}. Problema 2. Ara ti ca tie f : A B este injectiva si ta o aplica daca numai daca (1) () x1 , x2 A cu x1 6= x2 = f (x1 ) 6= f (x2 ) . Solu tie. Fie f injectiva . Prin reducere la absurd presupunem ca nu are loc (1). Conform Deni tiei 4, f (x1 ) 6= f (x2 ) = x1 = x2 , ceea ce este fals. Rezulta si f nu este ca (1) are loc. Invers, sa presupunem ca (1) are loc injectiva tiei 4, rezulta . Conform Deni ca () x1 , x2 A cu f (x1 ) = f (x2 ) a.. x1 6= x2 , ceea ce contrazice (1) . Problema 3. Ara ti ca tie f : A B este surjectiva si ta o aplica daca numai daca (2) () y B, () x A a.. f (x) = y. Solu tie. Fie f : A B surjectiva . Rezulta ca f (A) = B , deci () y B y f (A) () x A a.. f (x) = y (2) . Invers, daca presupunem

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 8CAPITOLUL 1. RELATII ca si deoarece incluziunea inversa (2) este adeva rata , atunci are loc B f (A) este evidenta , rezulta ca B = f (A), deci f este surjectiva . Problema 4. Fie F mul timea tuturor aplica tiilor. Sa se arate ca egalitatea aplica tiilor este o rela tie de echivalen ta n F . Problema 5. Fie aplica tiile f : A B si g : B C. Determina ti g f daca a) g este aplica tia constanta , b) f este aplica tia constanta .

Problema 6. Sa se arate ca daca f : A B admite o inversa atunci aceasta este unica . Problema 7. Fie aplica tia f : R3 R denita prin () x = (x1 , x2 , x3 ) 2 R f (x) = x (numita tia pe a doua coordonata ).Sa proiec se arate ca : a) f este surjectiva , b) f nu este injectiva , 3 c) () x, y R si () , R f (x + y ) = f (x) + f (y ), (proprietatea de liniaritate a lui f ).
3

Problema 8. Fie aplica tia f : R2 R3 denita prin () x = (x1 , x2 ) R2 f (x) = (x + x2 , x1 , x2 ) R3 . Sa se arate ca : a) f nu este surjectiva , b) f este injectiva , c) () x, y R3 si () , R f (x + y ) = f (x) + f (y ).

Problema 9. Fie aplica tia f : X Y si I o mul time arbitrara de indici. Sa a se arate c : S S Ai = f (Ai ), Ai X , () i I, a) f iI iI T T Ai f (Ai ), Ai X , () i I, b) f i I iI S S c) f 1 Bi = f 1 (Bi ), Bi Y , () i I, iI iI T T d) f 1 Bi = f 1 (Bi ), Bi Y , () i I, e) f (A) f (B ) f (AB ), () A, B X, f ) daca f este surjectiva atunci CY f (A) f (CX A), () A X, 1 1 g) f (A) f (B ) = f 1 (AB ), () A, B Y, h) CX f 1 (A) = f 1 (CY A), () A Y.
iI iI

(CORESPONDENTE) 1.2. APLICATII Problema 10. Fie aplica tia f : X Y si g : Y Z. Sa se arate ca : a) Daca si g sunt injective, atunci g f este injectiva f , b) Daca si g sunt surjective, atunci g f este surjectiva f , c) Daca si g sunt bijective, atunci g f este bijectiva f .

Problema 11. Fie aplica tia f : X X cu proprietatea f f = iX . Sa se arate ca f este bijectiva . Indica tie. Se utilizeaza tia aplica tiei inversabile, Teorema de unici deni tate a inversei si Teorema de caracterizare a aplica tiilor inversabile (O func tie este inversabila si numai daca daca ea este bijectiva ). Problema 12. Fie aplica tia f : X Y . Sa tiile a), se arate ca arma b) si c) de mai jos, sunt echivalente: a) f este injectiva , b) f (A) f (B ) = f (A B ), () A, B X, c) f (A) f (B ) = f (AB ), () A, B X, Solu tie. Ara ta m ca a)b)c)a). a)b). y f (A) () x1 A a..y = f (x1 ) si si () y f (A) f (B ) y f (B ) () x2 B a..y = f (x2 ) x1 = x2 A B () x = x1 = x2 A B a.. y = f (x) y f (A B ) f (A) f (B ) f (A B ) f (A) f (B ) = f (A B ) (pentru incluziunea inversa vezi b), Problema 9). b)c). /B x A, x si () y f (AB ) () x AB a.. y = f (x) y = f (x) y f (A) si y f (A) f (B ) f (AB ) = f (A) f (B ) y / f (B ) (pentru incluziunea inversa vezi e), Problema 9). c)a). Prin reducere la absurd,presupunem ca f nu este injectiva , deci () x1 , x2 X, x1 6= x2 a.. f (x1 ) = f (x2 ) = y. Lund n c) A = {x1 } si B = {x2 } AB = {x1 } f (AB ) = {f (x1 )} = {y } f (A) = si f (B ) = {f (x2 )} = {y } f (A) f (B ) = 6= f (AB ) , {f (x1 )} = {y } ceea ce contrazice c).

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 10CAPITOLUL 1. RELATII

1.3

Rela tii de ordine.

Deni tia 1. Se nume ste rela tie de par tiala timea ordonare n mul A 6= , o rela tie binara , R = { G, A } , care satisface axiomele: 1. () a A (a, a) G, (axioma de reexivitate) 2. () (a, b) si (b, c) G (a, c) G, (axioma de tranzitivitate) 3. Daca si (b, a) G a = b. (axioma de antisimetrie) (a, b) Deni tia 2. Se nume ste rela tie de totala timea A o ordonare n mul rela tie de par tiala ordonare n A , R = { G, A } , care satisface : 4. () (a, b) A A (a, b) G sau (b, a) G. Observa tia 1. Daca tie de totala R = {G, A} este o rela ordonare n mul timea A, atunci apartenen ta, (a, b) G, se noteaza cu a b. Cu aceasta nota tie axiomele 1, 2, 3, si 4, devin: I. II. III. IV. () () () () a A a a, a, b, c A a.. a b si b c a c, a, b A a.. a b si b a a = b, a, b A a b sau b a.

Deni tia 3. Spunem ca (sau ma rginita supe B A este majorata rior) n raport cu rela tia de totala ordonare R = { G, A } dac a () a A a.. () x B x a. Elementul a se nume ste majorant al mul timii B. Observa tia 2. In condi tiile Deni tiei 3, daca () c A astfel nct a c, atunci c este, deasemenea, majorant al lui B . Nota timea tuturor majoran tilor mul timii B n raport cu m cu MB mul rela tia de totala ordonare R = {G, A} , MB = {a | a A, x a, () x B } . Deni tia 4. Spunem ca (sau ma rginita infe B A este minorata rior) n raport cu rela tia de totala ordonare R = {G, A} daca () b A a.. () x B b x.

DE ORDINE. 1.3. RELATII Elementul b se nume ste minorant al mul timii B.

11

Observa tia 3. In condi tiile Deni tiei 4, daca () c A a.. c b, atunci c este, deasemenea, minorant al lui B . Nota timea tuturor minoran tilor mul timii B n raport cu m cu mB mul rela tia de totala ordonare R = {G, A} , mB = {b | b A, b x, () x B } . Teorema 1. Mul timile MB B si mB B con tin cel mult un element. Demonstra tie. Presupunem ca () a, b MB B A cu a 6= b, rezulta : a, b MB (Deni xa tia 3) si si = () x B avem = a, b B xb b a pentru x = b (III,Obs.1.) si = a = b. a b pentru x = a Presupunem ca () a, b mB B A cu a 6= b, rezulta : xa a, b mB (Deni tia 4) si si = () x B avem a, b B xb b a pentru x = b (III,Obs.1.) si = a = b. a b pentru x = a

Daca ste element maximal al lui B MB B = {a}, atunci a se nume si se noteaza cu max B . Daca ste element minimal al lui B si mB B = {a}, atunci a se nume se noteaza cu min B . Avem: sau sau si mB B = MB B = max B min B

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 12CAPITOLUL 1. RELATII Observa tia 4. MB este ma timii rginita inferior de orice element al mul B dar, n general, nu se poate demonstra ca exista min MB .

Daca ste marginea superioara a exista min MB , atunci acesta se nume . lui B si se noteaza cu sup B ; n acest caz avem sup B = min M B Observa tia 5. mB este ma timii rginita superior de orice element al mul B dar, n general, nu se poate demonstra ca exista max mB .

Daca ste marginea inferioara a exista max mB , atunci acesta se nume lui B si se noteaza cu inf B ; n acest caz avem inf B = max mB . Axioma de existen ta a marginii superioare (AMS) (Cantor-Dedekind). Daca timea B A, B 6= este majorata tia de mul n raport cu rela totala ordonare, R = {G, A} , atunci exista sup B. De cele mai multe ori existen ta lui min MB este data axiomatic prin:

1.3.1

Probleme

Problema 1. Fie R {G, A} o rela tie de totala timea A ordonare n mul si B A o submul time pentru care exista max B (respectiv min B ). Sa se arate ca max B (respectiv min B ) este unic. Problema 2. Sa tia de incluziune R= {G, PE } , unde se arate ca rela timea pa tilor mul timii E (mul timea tuturor submul timilor lui PE este mul r E) si G = {(A, B ) | A, B PE , A B } este o rela tie de par tiala ordonare tie de totala n PE . Este ea o rela ordonare? Indica tie. MA A con tine cel mult un element.

1.4

Mul timea numerelor reale

Deni tia 1. O mul time A se nume ste mul time de numere reale daca : a) A este corp comutativ. b) A este dotata tie de totala cu o rela ordonare, notata , compatibila cu opera tiile algebrice din A, adica : b1 ) () x, y, z A, x y = x + z y + z b2 ) () x, y A, x 0, y 0 = x.y 0 c) In A are loc Axioma de existen ta a marginii superioare (Oricare ar mul timea majorata B A, exista sup B ).

Observa tia 1. Se poate demonstra ca timi de numere reale orice doua mul A1 si A2 sunt izomorfe, adica exista un izomorsm de corpuri f : A1 A2

1.4. MULTIMEA NUMERELOR REALE

13

a.. () x, y A1 cu x y = f (x) f (y ) . Rezulta tile ca toate proprieta si A2 , coincid. ce se pot deduce din Deni tia 1, pentru A1 Vom nota n continuare cu R o mul time de numere reale (care se va confunda printr-un izomorsm cu orice alta time de numere reale). Pro mul prieta tile lui R, ce se pot deduce din Deni tia 1, sunt proprieta tile uzuale cunoscute. Daca si a 6= b, atunci vom nota aceasta prin a < b. n R avem a b Considera timile: m, deasemenea, mul R+ = {a | a R, a 0}, R = {a | a R, a 0}, R = R {0} . R + = {a | a R, a > 0}, R = {a | a R, a < 0},

Observa tia 2. Din proprieta tile unui corp rezulta ca n R nu sunt denite 0 s i 0 . opera tiile 0 0 Observa tia 3. Fie A R, A 6= . Daca ,exista max A, atunci exista min(A) si are loc -min(A) = max A,unde A = {a | a A} . Teorema 1.(Existen ta marginii inferioare).Oricare ar mul timea minorata A R, exista inf A. Demonstra tie. Fie k un minorant al lui A. Rezulta k a, () a A ceea ce implica timea A. a k, deci k este majorant pentru mul Rezulta m = M . Conform axiomei de existen t a a marginei superioare A A exista sup(A) = M. Avem M = min MA = min(mA ) = max mA = inf A. Rezulta si are loc inf A = sup(A). ca exista marginea inferioara lui A Teorema 2. (Caracterizarea marginii superioare). Fie A R, A 6= si M R. 0 1 () x A = x M , M = sup A 20 () R + , () x A a.. x > M . Demonstra tie. Necesitatea. M = sup A = min MA M MA . 0 Rezulta rata . Prin reducere la absurd, presupunem ca 20 nu ca 1 este adeva are loc, adica x < M = M MA : () R + , a.. () x A = (M < M ) M nu este cel mai mic majorant (M 6= sup A), ceea ce contrazice ipoteza necesita tii. Rezulta ca 20 este adeva rata . Sucien ta. 10 M MA
c) Def.1

() K = sup A K M sau b0 . K < M.

a0 . K = M

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 14CAPITOLUL 1. RELATII a0 M = sup A. Prin reducere la absurd, presupunem ca are loc b0 . 0 2 Lund = M K > 0 () x A a.. x > M = M (M K ) = K K / MA , ceea ce este absurd. Rezulta ca b0 nu poate avea loc, deci M = sup A. Teorema 3. (Caracterizarea marginii inferioare). Fie A R, A 6= si m R. 0 1 () x A = x m, m = inf A 20 () R + , () x A a.. x < m + . Demonstra tie. Necesitatea. m = inf A = max mA m mA . 0 Rezulta ca 1 este adeva rata . Prin reducere la absurd, presupunem ca 20 nu are loc, adica : () R+ , a.. () x A = x > m + = m + mA (m + > m) m nu este cel mai mare minorant (m 6= inf A), ceea ce contrazice ipoteza necesita tii. Rezulta ca 20 este adeva rata . Sucien ta. 10 m mA
Teorema 1

() k = inf A k m

a0 . k = m sau b0 . k > m. a0 m = inf A. Prin reducere la absurd, presupunem ca are loc b0 . 0 2 Lund = k m > 0 () x A a.. x < m + = m + (k m) = k k / mA , ceea ce este absurd. Rezulta ca b0 nu poate avea loc, deci m = inf A. Deni tia 2. O mul time A R se nume ste ma rginita , daca ea este ma rginit a superior s i inferior. Observa tia 2. Daca A este ma rginita , atunci inf A x sup A, () x A. Exemplul 1. Aplica t ia f : R R, denita prin x, daca x 0, f (x) = () x R, x, daca x < 0, este strict cresca si strict descresca toare pe [0,) toare pe (-, 0]. Vom nota f (x) = |x| si din Deni tia 1, rezulta ca au loc: (a) |x| = 0 x = 0, (b) () x, y R |xy | = |x| |y |, (c) () x, y R |x + y | |x| + |y |, (d) () x, y R ||x| |y || |x y | . Deni tia 3. O func tie f : D R, D R, se nume ste cresca toare, respectiv, strict cresca toare, daca

1.4. MULTIMEA NUMERELOR REALE () x, y D, x < y f (x) f (y ), respectiv f (x) < f (y ) .

15

Deni tia 4. O func tie f : D R, D R, se nume ste descresca toare, respectiv, strict descresca toare , dac a () x, y D, x < y f (x) f (y ), respectiv f (x) > f (y ) . Deni tia 5. O func tie f : D R, D R, se nume ste monotona , daca este cresca toare sau descresca toare. Deni tia 6. O func tie f : D R, D R, se nume ste strict monotona , daca este strict cresca toare sau strict descresca toare. Prezentarea unitara a unor rezultate fundamentale impune introducerea = simbolurilor + si - (care nu sunt numere reale). Vom considera R R {, +} . astfel - < x < Observa tia 3. Rela tia de ordine din R se extinde la R +,() x R. Rezulta si sup R = +. ca inf R = astfel: Observa tia 4. Opera tiile algebrice din R se extind par tial la R a. + x = x + = , () x R, b. - + x = x + () = , () x R, c. x. = .x = sgn (x) ., () x R , d. x.(-) = ().x = sgn (x) .(), () x R , x x e. = = 0, () x R, , pentru x > 0 f. x = , 0, pentru x < 0 , pentru x > 1 g. x = , 0, pentru x (0, 1) 0, pentru x > 1 , h. x = , pentru x (0, 1) i. 0 = 0. Urma tii (numite opera tii fa ra sens sau nedetermina ri) toarele opera nu sunt denite n R: , 0., 0. (), In continuare vom folosi si nota tiile:
R+ = [0, ), R = (, 0], R + = (0, ), R = (, 0). ,

1 , 0 , 0 , 00 . 0

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 16CAPITOLUL 1. RELATII

1.4.1

Probleme

Problema 1. Sa se arate ca daca A R este ma rginita superior atunci def A = {aa A} este ma si are loc inf (A) = sup A. rginita inferior Problema 2. Sa se arate ca daca A R este ma rginita inferior atunci A este ma si are loc inf (A) = sup (A) . rginita superior Problema 3. (Teorema de existen ta a marginii inferioare) Sa se arate ca time nevida orice mul minorata din R are o margine inferioara . Problema 4. Sa se arate ca A R este formata dintr-un singur punct daca si numai daca inf A = sup A. Problema 5. Fie A R majorata (respectiv minorata ). Sa se arate ca sup A (respectiv inf A) este unic. Indica tie. Deoarece n R are loc Axioma de existen ta a marginii superioare, rezulta timea majoran tilor MA are un cel mai mic element, ca mul min A, care este unic (Vezi Problema 1, Sec tiunea 1.3.1) 1 n N . Problema 6. Sa se arate ca nu exista min A, unde A = n Indica tie. Se arata / A. ca inf A = 0 Problema 7. Sa si numai daca se arate ca A R este ma rginita daca () k > 0 a.. | x | k, () x A. Problema 8. Sa si numai daca se arate ca A R este nema rginita daca () k > 0, () x A a.. | x | k. Problema 9. Fie A, B R. Sa se arate ca : a) Daca si () y B, atunci inf A sup A x y, () x A inf B sup B, b) Daca A B , atunci inf B inf A sup A sup B. Indica tie. a) A este majorata si sup A y, de orice y B deci () sup A () y B. Rezulta si deci sup A inf B. ca sup A este minorant pentru B Problema 10. Fie A, B R, R, A = {xx A}, A + B = si AB = {xy x A, y B }. Sa {x + y x A, y B } se arate ca daca A si B sunt ma atunci A , A + B s i AB sunt m a rginite s i au loc : rginite >0 >0 inf A, daca sup A, daca 0, daca daca a) inf (A)= = 0 , sup (A)= 0, =0 sup A, daca inf A, daca <0 <0 b) inf A + inf B = inf (A + B ) sup (A + B ) = sup A + sup B c) Daca A, B [0, ) atunci (inf A) (inf B ) = inf AB sup (AB ) = (sup A) (sup B ) .

1.4. MULTIMEA NUMERELOR REALE

17

Solu tie. a) > 0, = inf A x, () x A x. () >0 tinem () x a.. x < + x < + = inf (A) . Analog ob sup (A) = sup A. = 0 A = {0} inf (A) = sup (A) = 0 < 0, inf (A) = inf ( | | A) = sup (| | A) = | | sup A = sup A. Analog ob tinem sup (A) = inf A. Teorema 3 b) Fie = inf A si = inf B 0 1 () x A x , 20 () R + , () x A a.. x < + .

si 10 () y B y , 20 () R + , () y B a.. y < + .

10 () z A + B, avem z = x + y, x A, y B z = x + y + , 20 () R + , () z = x + y A + B a.. z = x + y < + + 2.

inf (A + B ) = + = inf A + inf B . Analog ob tinem sup (A + B ) = sup A + sup B . c) Fie = sup A si = sup B. = 0. A = {0} sau B = {0} AB = {0} sup (AB ) = sup A sup B. > 0. () x AB x = ab, cu a A si b B , 0 a , si si b B 0 b 0 x . Fie (0, 2 ) () a A > 0, b > 2 > 0 () x = a b AB a.. a.. a > 2 2 x > + 4 sup A sup B = = sup (AB ) . Problema 11. (Axioma lui Arhimede). Sa se arate ca () x, y R, y > 0, () n N, a.. ny > x.

Solu tie. Prin reducere la absurd, presupunem ca () x0 , y0 R, y0 > 0, a.. ny0 x0 , () n N. Fie A = {ny0 n N} R. Rezulta ca A este = ( n +1) y , deci exist a a = sup A. Avem ny y a y0 < a, majorata de x 0 0 0 0 () n N, deci A are un majorant mai mic dect a = sup A, ceea ce este fals. Indica tie. Se ia y = 1 n problema precedenta . Problema 12. Sa se arate ca () x R, () n N, a.. n > x.

Problema 13. Sa ta a marginii su se arate ca Axioma de existen perioare din R este echivalenta cu Axioma de completitudine a lui R (AC): () A, B R, nevide, a.. a b, () (a, b) A B () c R a.. a c b, () (a, b) A B.

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 18CAPITOLUL 1. RELATII Solu tie. (AC)(AMS). Fie A R majorata si B = MA . Rezulta A 6= si a b, () (a, b) A B , deci () c R a.. a c b, () (a, b) A B , de unde avem ca c = sup A. (AMS)(AC). Fie A, B R, nevide, a.. a b, () (a, b) A B . Rezulta a sup A inf B b, () (a, b) A B , deci este satisfa cuta (AC) cu c = sup A sau c = inf B. Problema 14. Sa si maxA (atunci cnd se determine infA, supA, minA ele exista ) pentru: A = [a, b], A = (a, b], A = [a, b), A = (a, b). Problema 15. Sa si () xi (0, ), i = 1, n, se arate ca () n N n n Q P astfel nct xi = 1, atunci xi n.
i=1 i=1

numerele xi , i = 1, k + 1 sunt n (0, 1] iar celelalte n [1, ). Renumerotndule, putem presupune ca si x2 [1, ) deci (x1 1) (x2 1) 0, x1 (0, 1] ceeace este echivalent cu x1 x2 +1 x1 +x2 . Lua m y1 = x1 x2 , y2 = x3 , ..., yk = k k +1 Q Q xk+1 , avem yi = xi = 1 si deci,conform ipotezei inductive aplicata
i=1 i=1

Solu tie. Folosim induc tia matematica tia este . Pentru n = 1 arma evidenta tia pentru n = k si o demonstra . Presupunem adeva rata arma m k +1 Q pentru n = k + 1. Presupunem, deci ca xi = 1. Rezulta ca unele dintre
i=1

tinem ca numerelor yi , i = 1, k , ob

y1 + y2 + ... + yk = x1 x2 + x3 + ... + xk+1 k, deci x3 + ... + xk+1 (x1 x2 + 1) + x3 + ... + xk+1 k + 1. Problema 16. Sa se demonstreze ca H=
n
1 1 +a +...+ a1 a1 n 2

k +1 P i=1

xi = (x1 + x2 ) +

G=

n a a ...a A = 1 2 n

a1 +a2 +..+.an , n

ai tiile problemei Solu tie. Fie xi = n a a ...a , i = 1, n, care satisfac condi n 1 2 n P 1 precedente, deci xi n, ceea ce este echivalent cu A G. Lund bi = a , i i=1

() ai (0, ), i = 1, n.

i = 1, n si aplicnd inegalitatea G A, rezulta H G pentru ai , i = 1, n.

Problema 17. (Inegalitatea lui Bernoulli). Sa se arate ca daca ai [1, 0] sau (0, ), i = 1, n, atunci (1 + a1 ) (1 + a2 ) ..... (1 + an ) 1 + a1 + a2 + ... + an .

1.4. MULTIMEA NUMERELOR REALE Indica tie. Inegalitatea se demonstreaza tie matematica prin induc .

19

Problema 18. (Inegalitatea lui Hlder). Oricare ar ai , bi R, i {1, 2, ..., n}, si p, q (0, ) cu 1 +1 = 1, atunci are loc p q
n P

i=1

| ai bi |

i=1

si

n P

| ai |

1 p

i=1

n P

| bi |

1 q 1 q

pentru p > 1

i=1

n P

| ai bi |

i=1

n P

| ai |

1 p

i=1

n P

| bi |

pentru 0 < p < 1.

Solu tie. Ara m ca ta () x > 0, are loc 1 + x, pentru (0, 1) (1) x + 1 + x, pentru > 1 Pentru (0, 1) e f (x)=x x + 1, f 0 (x)=(x1 1)=0 x = 1 x 0 1 0 f (x) + + + + + 0 - - - f (x) 1 % 0 & - Rezulta ca f (x) f (1) = 0, deci x + 1 + x. Pentru 1, analog, se arata ca x + 1 + x. In continuare arata m ca () a, b (0, ) , p (0, 1) (1, ), are loc ap bq p + q , pentru p > 1 1 p q , unde p +1 = 1. (2) ab q ap + bq , pentru 0 < p < 1 p Fie x = a < 1, pentru p > 1. Rezulta ,0<= 1 ca bq p
1 ap p

bq

1 p

(1)

1+

1 ap p bq
q

q bp

1 q

1 ap p bq
1

ap p

bq q

abq
q bp

= abq p = abq(1 p ) = abq q = ab.

Analog se demonstreaza varianta p (0, 1) . Demonstra m inegalitatea lui Hlder n cazul p > 1. Pentru aceasta e a=
n P

|ai | |ak |p

k=1

, b=

k=1

n P

|bi | |bk |q

1
q

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 20CAPITOLUL 1. RELATII cu i xat n {1, 2, ..., n} . Din (2) rezulta ab =

n P

k=1

|ai ||bi | 1 n 1 p q P |ak |p |bk |q


k=1

|ai | 1 1 pP n p |ak |p
k=1

|bi | 1 1 qP n q |bk |q
k=1

Sumnd dupa tinem i ob


i=1 n P n P

k=1

|ak

|p

1
p

|ai ||bi |
n P

k=1

|bk

|q

1
q

1 q

1 p

= 1.

Analog se demonstreaza cazul p (0, 1) . Problema 19. (Inegalitatea lui Minkowski). Sa se arate ca () p > 1 si () ai , bi R, i = 1, n, avem 1 1 1 p p p n n n P P P p p p (M) + . | ai + bi | | ai | | bi |
i=1 i=1 i=1

Solu tie. Avem

| ai + bi |p =| ai + bi || ai + bi |p1 | ai || ai + bi |p1 + | bi || ai + bi |p1 , de unde, folosind inegalitatea lui Hlder, rezulta


n n P P | ai + bi |p | ai || ai + bi |p1 + | bi || ai + bi |p1 i=1 i=1 i=1 1 p 1 n n q P P | ai |p | ai + bi |(p1)q + i=1 i=1 1 n p 1 n q P P p (p1)q = | bi | | ai + bi | i=1 i=1 " # 1 1 1 n n 1 p p p n P P P p , q = p + . | ai + bi |p | ai |p | bi |p 1 i=1 i=1 i=1 n P

mpa tind prin r

Problema 20 (Inegalitatea lui Schwarz-Cauchy-Buniakowski). Sa , b 1 , n , avem se arate ca ( ) a R , i = i i n 2 n n P P P 2 2 (SCB) | ai bi | | ai | | bi | .


i=1 i=1 i=1

i=1

n P

| ai + bi |

1 1 p

ob tinem (M) .

1.4. MULTIMEA NUMERELOR REALE Indica tie. Se ia p = q = 2 n inegalitatea lui Hlder.

21

Problema 21. Sa se arate ca daca x, y R astfel nct x < y + , () (0, ), atunci x y. Solu tie. Prin reducere la absurd, presupunem ca x > y deci x y > 0. Lund = x y , ob tinem x < y + = y + (x y ) = x, ceea ce este absurd.

BINARE. APLICATII. RELATII DE ORDINE. 22CAPITOLUL 1. RELATII