VIRUSURILE

Particule cu organizare acelular, fr metabolism propriu multiplicate numai n celula gazd pe care o paraziteaz

Formele virale Virion

Virus vegetativ
Provirus

Structura unui virus: a)nveli proteic = capsida funcie: protejeaz genomul

recunoate si se fixeaz de RECEPTORII celulei gazd

b)genomul - acizii nucleici , ADN sau ARN care conin informaia genetic - pot suferi mutaii - asigur multiplicarea (replicaia)

Clasificare: - dup morfologie( dimensiune , form) - dup proprietile fizico-chimice (ph, capacitate de cristalizare) - dup tipul proteinelor structurale - dup proprietile biologice - dup tipul de acidul nucleic

Clasificare: Dup tipul de acid nucleic

a)ADN virusuri adenovirusuri: v. variolei, v. herpesului, bacteriofagul T4, v. hepatitei B,

HBV

Adenovirus

Virusul herpesului

Bacteriofag

Virusul variolei Rinovirus Virusul papiloma

b)ARN virusuri ribovirusuri : V. poliomielitei, v. turbrii , HIV, v. gripei, v. Ebola, VMT( v. mozaicului tutunului)

Virus poliomielitei

Virusul rabiei

Virusul Ebola

Virusuri gripale

HIV

VMT - form de cilindru

Alte virusuri

Virus rubeolei (ARN)

Virus hepatic tip A

Virusul rujeolei pojar,cor

Replicatia virusurilor: Ciclul litic => virusul invadeaz celula gazd , se multiplic prin preluarea controlului metabolismului gazdei pn la distrugerea complet a celulei. Infecie acut (ciclu litic) provoac leziuni celulare si ale esuturilor

Transducia => virusul poate lua un fragment din genomul gazdei i s-l transfere la urmtoarea gazd

Ciclul lizogen => dup infecia celulei gazd genomul viral se inser n genomul
gazdei unde rmne n stare dormind, ascuns sub form de virus profag. Infecie latent supravieuiete integrat n genomul gazdei;

Din ciclul lizogen se poate trece la ciclul litic prin activarea profagului, desprinderea de cromozomul gazdei, multiplicare i distrugea celulei gazd;

Etapele prelurii controlului celulei gazd de ctre virus

vectori pentru virusuri

Boli virale => viroze =>malformaii =>cancer gripa, rceala, herpesul, encefalita, varicela zona zoster, poliomielita virusul papiloma negii apar datorit in infeciile virale acute si cronice. - cancerul de col uterin , acelai virus in infeciile latente togavirusul rubeola: n infecie acut, n infecie latent la embrion => malformaii grave la natere

herpes

Sarcom Kaposi

Zona zoster

Varicela vrsat de vnt

Viroza care afecteaz frunzele de plop

Variola

Bolnav de poliomielit

Prevenire

Reguli de igiena personal

Reguli de igiena colectiv

Vaccinare

Influenza virus

ETIOLOGIE

Genul Influenza virus, Familia Orthoniyxoviridae Myxovirus influenzae (virusul gripal)

CLASIFICAREA VIRUSULUI GRIPAL

Virusul gripal tip A (izolat in 1933) Virusul gripal tip B(izolat in 1940) Virusul gripal tip C(izolat in 1947)

Aceste virusuri monocaternare ARN structural si biologic sunt similare ins difer antigenic.

MORFOLOGIE

Virusurile au form sferic,suprafaa viral este acoperit cu nite proeminene aciculare(aspectul unei mingi cu epi) care nu sunt altceva dect Ag de suprafa H(hemaglutinina) i N(neuraminidaza).Pentru tipul A se cunosc 16 subtipuri de Ag H,si 9 subtipuri de Ag N,cu 268 de combinaii posibile.

Ag H(hemaglutinina) Ag N(neuraminidaza) Nucleocapsida(ARN plus proteina NP) Membrana dubl proteic) Complexul polimerazic

M1 proteina

PATOGENITATEA

Poarta de intrarea infectiei o constituie mucoasa cailor respiratorii. Ag N(neuraminidaza) scade viscozitatea stratului mucos ,pentru ca virusurile gripale sa patrunda in celulele epiteliale.Ag H(hemaglutinina) contribuie la atasarea virusului pe receptorii celulari ai gazdei.

Mucoasa traheal normal

A 3a zi dup infectare

A 7 a zi dup infectare

INTERFERON

INTERFERONUL

Statul antiviral

Statul antiviral

Statul antiviral

Statul antiviral

INTERFERON

Statul antiviral

Statul antiviral

Statul antiviral

Statul antiviral

INTERFERON

Statul antiviral

Statul antiviral

Statul antiviral

Statul antiviral

TIPURI DE INTERFERON

Tipul I -Interferon alfa(leucocite) -Interferon beta(fibroblastele,celulele epiteliale) Tipul II -Interferon gamma(interferonul imun) celulele T activate si Kilerii.

napoi la INFLUENZA

PROTECIE MPOTRIVA REINFECIEI

n snge ramn Ig G i Ig A.

Anticorpi contra ambilor Antigeni Ag H i Ag N

DIAGNOSTICUL

Izolarea -exudat nazo-faringian; -culturi din esuturi sau din ou embrionate. Investigaii serologice Provizoriu =Tablou clinic + Focarul

MORTALITATEA

Influenza virus este principala cauz ce duce la moartea asociat: -pneumonia bacterian; -insuficiena cardiac. 90% din numrul total de decedai l constituie persoanele peste 65 de ani.

PROFILAXIA SPECIFIC

Vaccin inactiv Subunitate de vaccin pentru copii Vaccinul viu aprobat n 2003 Pentru pacienii sntoi la vrsta 5-9 ani(care nu au riscul de complicaii dup infecia Influenza)