CURS 6A

ECOLOGIASIAMENAJAREA
PEISAGERA
Lectordr.arh.DavidTiberiu
CUPRINS
1. Mediulipeisajul;
1.a.Conceptulpeisaj;(1)
1.b.Scurtaistorieapeisajului;(2)
2.Ecologiasimediul;
2.a.Mediulipeisajul;(3)
2.b.Ecologia,Cateva notiuni debaza;(4)
2.c.Proteciamediuliapeisajului;(5)
3. Dezvoltareadurabilipeisajul;
3.a.Planificareapeisager durabil
3.b.Arhitectura,turismul,transportulsi
produciaindustrialadurabila;(6)
4.Introducereinbazeleproiectriiarhitecturiipeisajere;
4.1.Principiigeneraledeproiectareapeisajelor;
4.1.a.Principiifuncionale;
4.1.b.Principiiesteticecompoziionale;(7)
4.1.c.Principiitehnice;
4.1.d.Principiiecologicesieconomice;(8)
4.2.Terenul cadrulgeneral;
4.2.a.Mrimea,formasireliefulterenului;(9)
4.2.b.Condiiileedaficesisistematizarea
verticala; (10)
4.3.Construciilespecificepeisagistice;
4.3.a.Construciifuncionale;(11)
4.3.b.Construciidecorativesimobilier
peisagistic;(12)
4.4.Principiidedistribuiespaialaavegetaieiin
construireapeisajelor;
4.4.a.Vegetaialemnoasa;(13)
4.4.b.Vegetaiaerbacee;(14)
CATEGORIA A, planificare peisagistica pe scar mare in general punem afirma
c, cu ct mai mare este spaiul de proiectat, cu att mai dominant este
caracterul de reglementri teritoriale a proiectrii peisagistice (de control al
amenajrii asupra naturii i asupra dezvoltrii sociale) astfel, se reduce importana
factorilor de manifestare formal i individuala. Baza proiectrii pe scar larg
este definit de conceperea SISTEMULUI unui ntreg care este alcatuit din
multiple reacii si interaciuni reciproce intre obiectele si unitile individuale
inchise (sau deschise).
CATEGORIA B, proiectare pe un teren amenajare untr-un spaiu - mai
restrns, crearea planificat a unei uniti nchise, intregi, un COMPONENT, care
se ncadreaz (ar trebui sa se integreze) n SISTEM. Obiectul proiectrii se
constituie din nsui elementele ntregi, cu diferite functii cum ar fi diferite
categorii de spatii verzi, spati deschise etc., care se justifica prin modul lor de
compunere intern i conceperea posibilitilor multiple de legtur cu alte obiecte
intregi (COMPONENTE), viabilitatea planificarii SISTEMULUI.
CATEGORIA C, activitate de proiectarea specific amenajrilor peisagistice este
proiectarea sistemului de spaiu verde, care este situat la grania dintre cele dou
categorii. Spatiile acoperite cu vegetatie in interiorul i exteriorul aezrilor, sunt
tratate mpreun in astfel de proiecte. Aspectele ecologice i estetice ale acestui
gen de proiectare sunt la fel de importante.
Aceast dualitate face, ca de multe ori specialistii sa se pozitioneze pe una din
laturile acestei meserii, preocupndu-se numai de un pol anume, declarnd ca
fiind polul respectiv adevrata preocupare a peisagistului modern.
Principiigeneraledeproiectareapeisajelor
infrastructur natural
infrastructur economic
Fizionomia peisajului poate fi:
peisaj natural
peisaj artificial umanizat, sistemic i perceptual.
Peisajele naturale precum si peisajele artificiale au un continut:
obiectiv, derivat din elementele, structurile i dinamicile care-l
compun
subiectiv, derivat din percepia complexa a omului,
Spatii Deschise SD, deloc sau rar folosit in Romania in
sensul lui urbanistic corect, fiind o noiune mai nou
(~1980) in vocabularul de specialitate. Spatiul deschis
se caracterizeaza cu adncimea vizibil a privelitei, cu
distante intre diferite obstacole, cu nlimea lui (poziia
pe verticala a SD in raport cu o functie invecinata lui), cu
coninutul peisagistic etc. Dar nu se confunde cu spatii
verzi existente in teren sau ca funciune n documentaii
urbane, sau spaii deschise publicului in diferite ipostaze
in structura urbana. SD nu are o functiune urbana
anume, el poate sa aiba orice functiune inscrisa in
documentatia urbana, ca de exemplu functiune agricola,
silvica, de protectie, spati verzi, retrageri obligatori din
diferite UTR-uri, in orice caz este o zona non-edificabila,
se poate spune ca este o anti-functiune. Poate forma un
sistem sau reele legate intre ele mai mult sau mai puin
coerent in structura urbana, rurala sau in teritorii
administrative mai largi interurbane. Se poate include in
PUG-uri (Master Plan) ca si spatii de rezerv urban
pentru dezvoltare in viitor, spatii in care se poate
dezvolta diferite amenajri peisagistice.
Procentul spaiilor plantate - PSP
raportul procentual caracteristic unei parcele, ntre
suprafaa total a parcelei/terenului, notat St. i
suprafaa liber de construcii i de amenajri exterioara
(drumuri, alei, pavaje, trotuare, terase) a
parcelei/terenului, care are legtur direct cu straturile
adnci ale scoarei terestre i nu se suprapune niciunei
construcii (subsol, fundaie, dotri aferente reelelor
edilitare .a.), notat Sp.
PSP=100 x Sp/St (%).
n documentaiile de urbanism se stabilesc PSP minim
(PSP min).
Principii generale de proiectare a peisajelor:
Principii ecologice;
Principii tehnice;
Principii economice;
Principii cultural istorice;
Principii funcionale;
Principii estetice-compoziionale;
gradinasimetrica
gradinaasimetrica
Celemaiimportante4principii,
esentialeintrocompozitie,sunt:
ECHILIBRU,DOMINANTAi
CONTRAST,RITM,PROPORTIEi
SCARA.
Elementele sunt ustensile / corpul de lucru
principiile in schimb sunt creierul / ideea compozitiei !
COMPOZITIINPEISAJ
1. ECHILIBRU:
O compozitie trebuie sa placa vizual, sa fie in echilibru, in balanta!
exista o axa imaginara care echilibreaza si ordoneaza compozitia.
Aceasta axa echilibreaza intr-un mod SIMETRIC sau ASIMETRIC
in functie de caz!
2. DOMINANTA i CONTRAST:
Sunt importante pentru UNITATEA si VARIETATEA compozitiei!
ele depind una de alta astfel:
CONTRASTUL stimuleaza varietatea si pana la final interesul
vizual asupra compozitiei, iar
DOMINANTA prin repetitie aduce unitate si continuitate.
3. RITM:
da viata si tonus compozitiei!
Induce miscare si directioneaza!
4. PROPORTII i SCARA:
sunt destul de similare, iar de cele mai multe ori sunt confundate!
PROPORTIA determina L (lumgimea), l (latimea), H (inaltimea)
diferitelor elemente, in raport cu intregul compozitiei
Sunt cateva rapoarte foarte des folosite :
_ raportul 1 la 3, respectiv 2 la 5
sunt proportii liniare in 2 dimensiuni, dar care pot fi cu
usurinta transmise in 3 dimensiuni;
_raportul de AUR se refera la 2D, dar si la suprafete
NumaruldeauraluiSolomon
Proportiaperfctamoderna acorpuluiomenesc
LeCorbusier
SCARA
determina L, l, H, diferitelor elemente, in raport cu spatiul
(suport aranjament (vaza) , mobilier,
camera in care este pozitionata compozitia)
Bazele proiectrii arhitecturii peisagistice vizeaz tocmai metode de
proiectarea durabil, care are ca obiectiv general exact gsirea optimului interaciunii
ntre cele sase principii de baz: economic, tehnologic, ecologic, funcional, cultural si
esteticul. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltri de lung durat care poate fi
susinut in condiii bune de ctre cele cele ase principii.
Gsirea soluiilor optime funcionale, costul amenajrii, posibilitile tehnice de
realizare a obiectivului, respectarea mediului i punerea n valoare a peisajului
nconjurtor proiectului, nseamn de fapt arta amenajrii durabile a peisajului.