Sunteți pe pagina 1din 47

BYPASS-UL NUTRITIONAL

REVERSATI ATEROSCLEROZA FARA OPERATIE REMISIA ATEROSCLEROZEI FARA INTERVENTIE CHIRURGICALA By Dr. DAVID W. ROWLAND

(Traducere din limba Engleza: Nona Delcea, B.A.) DESPRE AUTOR Dr. David Rowland este fondatorul Institutului de Nutritie Edison! si directorul editurii revistei "ealt# Naturall$!. Tim% de &' ani, a desfasurat o %ractica activa de consultatii %e teme de alimentatie rationala. David Rowland este autorul a (( de carti si )) de disertatii %e teme de nutritie si sanatate.
&

In %rimii *+ de ani ai vietii sale, David a suferit re%etate infectii res%iratorii, tulburari gastro,intestinale si re%etate infectii %ulmonare. -tarea sa bolnavicioasa a avut insa si un as%ect %ozitiv determinindu,l sa studieze metode naturiste de vindecare.. In %rocesul de auto,vindecare, David a fost animat de dorinta de a,i a.uta si %e altii. /alea s%re o vindecare com%leta a fost marcata de studii a%rofundate in domeniul nutritiei in care si,a luat si doctoratul (0#.D). Toate cunostintele acumulate %rin studiu, %ractica si %redare le im%artaseste cu %lacere cititorilor sai, intr,un stil clar si direct.

ALTE CATEVA CARTI DE DAVID ROWLAND

DIGESTIA: CALEA INTERNA SPRE SANATATE ARMONIE ENDOCRINA NUMAI ALIMENTATIE NU ESTE SUFICIENT CUM SA OFERI CONSULTATII NUTRITIONALE LEGAL ASCULTA CE ITI SPUNE ORGANISMUL CEEA CE ESTE HRANA PENTRU UNII ESTE OTRAVA PENTRU ALTII MEDICINA NATURII TINAR LA ORICE VIRSTA CUPRINS 1. Cea mai inumana interventie chirurgicala 2. Mai putine incizii. 3. Terapia de chelare 4. Semnale timpurii de avertisment 5. Factori de risc 6. Cauzele aterosclerozei . !adicalii li"eri #. $rasimi si uleiuri %. Colesterolul & incriminat 'ara vina
(

1(. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 1 . 1#. 1%. 2(.

)rogram de e*ercitiu 'izic )rogramul nutritional de "+pass Formula de Curatire ,rteriala -utrienti necesari .oza/ si mod de administrare ,nalize 0 .iagnostic Ce spun "ene'iciarii )rotocolului Stari patologice asociate 1ntre"ari si raspunsuri 2sti propriul tau tamaduitor Cercetari de validare 1. CEA MAI INUMANA INTERVENTIE CHIRURGICALA

1%eratia de b$%ass este un foarte %rofitabil business fiind si singura e2%licatie a faimei de care se bucura. Eficacitatea acestei o%eratii nu a fost niciodata validata stiintific, nu %relungeste viata, si nu se adreseaza cauzei. /u toate acestea, o%eratia de b$%ass se bucura de o %o%ularitate incredibila, am %utea c#iar s%une ca este la moda. 3ceasta interventie c#irurgicala a fost lansata in absenta avanta.elor %e care le aduc testele clinice %remergatoare. (Nu s,a %rocedat la se%ararea unor %acienti cu acelasi diagnostic in doua gru%e %entru a evalua com%arative rezultatele). 3%licindu,se insa de atitia ani, se %ot face evaluari statistice si astfel au a%arut studii retros%ective. /onform tutror acestor studii, o%eratia de b$%ass nu %relungeste, in medie, viata %acientilor o%erati com%arativ cu cei neo%erati si cu un diagnostic similar. In revista medicala New England Journal of Medicine! (&& 3ugust,&4))), este %rezentat un studiu efectuat in rindul a 565 de %acienti din diverse centre medicale euro%ene. Rezultatele au demonstrat ca multi dintre %acientii o%erati nu au su%ravietuit mai mult celor care au urmat un tratament medicamentos. Din numarul total amintit, &+4 %acienti o%erati au decedat in urmatorii &( ani, fata de 4( decese in gru%ul de control. De asemenea, *7 de %acienti o%erati au necesitat o noua interventie (77 de re,o%erati in total), iar cinci dintre ei au decedat. 8a /ongresul International de Neuroc#irurgie (Toronto, uilie, &4)'), Dr. "enr$ 9arnett, %rofessor de neurolog$ la :niversit$ of ;estern 1ntario!, a demonstrat %e baza rezultatelor clinice, inutilitatea interventiilor c#irurgicale de b$%ass la
*

nivelul creierului (care aveau la acea data o istorie de (+ de ani). /onform datelor finale de analiza, %acientii o%erati %e artera carotida au suferit mai multe congestii cerebrale si decese (&'<) decit cei cu diagnostic similar dar neo%erati (7< congestii cerebrale si decese). 1%eratia de b$%ass %resu%une devierea flu2uluisanguin %e un canal colateral zonei de bloca., grefat dintr,o %ortiune de vena, %relevata din alta %arte a organismului. (Tesuturile din zona de %relevare a venelor,grefa raminind cu un a%ort redus de alimentare sanguina). 9$%ass,ul se %oate a%lica numai acelor %ortiuni din organism accesibile %entru o%eratie cum sint %artea anterioara a inimii, abdomenul sau gitul. Nu se %oate efectua %e latura interna a inimii, sau in interiorul craniului, s%re e2em%lu. 1rice o%eratie com%orta riscuri. /ea in discutie %oate %rezenta o rata a mortalitatii de &,7< %e masa de o%eratie si a%ro2imativ (+< sau mai mult in urmatorii doi ani. :neori, c#eaguri de singe de la o%eratie migreaza si se instaleaza in artere de calibru mic din alte zone ale organismului, %rovocind congestii cerebrale sau alte com%licatii. In revista British Medical Journal!(noiembrie, &4)'), se %rezinta un studio asu%ra *&( %acienti su%usi o%eratiei de b$%ass %e artere coronariene, dintre care &4+ (6&<) au manifestat com%licatii neurologice %osto%eratorii. Dintre acestia, ma.oritatea nu au suferit consecinte grave, dar &' au facut congestii cerebrale, &+ si,au reca%atat cunostinta du%a (,&( zile, iar (' au avut tulburari de vedere (vaz incetosat) si dificultati la citit. 3ceste riscuri %e care le antreneaza o%eratia sint rareori discutate cu viitorii %acienti. 3stfel de dereglari in functionarea creierului sint subtile dar sesizate de familie si %rieteni a%ro%iati. 0acientul nu isi mai aminteste nume sau cifre la fel ca inainte de o%eratie. 3%ar adesea tulburari de somn si de %ersonalitate. 8eziunile cerebrale %ar sa fie cauzate de macanismul inima,%lamini care %oate afecta com%onente ale singelui, si astfel , gaze to2ice, globule de grasime si=sau %articule minuscule de material %lastic sint introduse in circuitul sanguin. -e %are ca aceste deseuri revin in circuitul arterial , determinind %robabil blocarea unor ca%ilare si intreru%erea alimentarii creierului cu o2$gen si nutrienti. In %ublicatia Medical Abstracts!(se%tembrie,&4)6), se %rezinta un studiu efectuat la doua mari s%itale militare. /onform sutdiului, 6*< din %acientii cu o%eratie de b$%ass la inima inainte de virsta de *6 de ani nu au inregistrat o ameliorare, starea lor a regresat, sau au decedat. In cazul %acientilor %enste 7' de ani, 7'< dintre ei au suferit consecinte asemanatoare. 1rice ameliorare du%a o%eratia de b$%ass este doar tem%orara. Interventia nu im%iedica in nici un fel refacerea bloca.elor in aceeasi, sau a%roa%e aceeasi zone. 1%eratia nu stagneaza %rocesul de deteriorare orinunde in ramificatia arteriala. 0rima interventie c#irurgicala de b$%ass este adesea urmata de a doua sau c#iar a
7

treia o%eratie in urmatorii citiva ani. -e %oate a.unge in situatia in care organismul nu mai dis%une de zone o%erabile. Daca aceasta o%eratie are atitea nea.unsuri, de ce este totusi atit de ras%indita> Du%a %arerea mea, cred ca %ublicul, in general, nu cunoaste alte o%tiuni. /artea de fata a fost scrisa tocmai din dorinta de a %rezenta si alte o%tiuni. 1%eratia %oate fi o solutie intelea%ta, dar nu si cind este aleasa fara a cunoaste alternativele. 2. MAI PUTINE INCIZII 3ngio%lastia este o alternative c#irurgicala mai blinda fata de b$%ass. 1 versiune mai des a%licata a acestei te#nici %resu%une introducerea unui cateter, balon in interiorul vasului sanguin oclus. /ateterul este umflat si a%oi este de%lasat inainte si ina%oi %entru a largi artera si a com%rima %laca de aterom de %eretii arteriali. 1 alta versiune %resu%une alezarea! bloca.ului cu o bormasina foarte fina si ra%ida care, a%arent, nu deterioreaza tesutul. Dar si in acest caz, du%a a%licarea %rocedurii, nimic nu im%iedica refacerea %lacii aterosclerotice , uneori destul de ra%id. Intr,un studiu %ublicat in New England Journal of Medicine! (se%tembrie,&4))), se arata ca in ('<,7+< din cazurile de angio%lastie coronariana, acelasi vas sanguin se bloc#eaza din nou, de obicei la sase luni du%a a%licarea %rocedurii. Intr,un articol mai recent din aceeasi %ublicatie, -.R.Tunis si 3sociatii, arata ca in statul ?ar$land (-:3), folosirea o%eratiei de b$%ass s,a e2tins mult, in ciuda fa%tului ca si o%tiunile %entru angio%lastie au crescut. Endarterectomia este o alta alternativa c#irurgicala care consta in inde%artarea invelisului interior al arterei. -e a%lica in s%ecial in cazul arterei carotide de la git. Desi se %resu%une ca aceasta te#nica c#irurgicala %revine accidente vasculare cerebrale, trei studii atesta ca o%eratia cauzeaza mai multe congestii cerebrale, atacuri de cord si decese decit %revine (New England Journal of Medicine!,octombrie,&4)6@A.3m.?ed.3ssn.,noiembrie@ 3nn.Int.?ed.,ianuarie,&4)5) Intr,o scrisoare adresata editurii, o %ersoana notreaza: In februarie &4)+, sotul meu a suferit a doua interventie c#irurgicala %e artera carotida. 0rima, efectuata in se%tembrie,&454, du%a o congestie cerebrala minora, a fost un succes. /inci zile du%a a doua o%eratie, a suferit un accident cerebral masiv du%a care nu a mai %utut sa lucreze. ?i s,a s%us ca e2ista o %osibilitate de '< de a face congestie cerebrala in tim%ul o%eratiei. Evident, viata intregii noastre familii s,a sc#imbat instantaneu.!
'

Te#nicile c#irurgicale de solutionare a aterosclerozei incearca fie sa inde%arteze %laca aterosclerotica fie sa ocoleasca (b$%ass) artera blocata. Nici una din aceste metode chirurgicale nu trateaza cauza problemei Ele se concentreaza numai %e diminuarea efectelor %lacilor aterosclerotice odata formate, si nu %e eliminarea factorilor care au generat,o. 3. TERAPIA DE CHELATINARE E2ista o %rocedura medicala %rin care %laca de aterom formata %e %eretii arteriali %oate fi inlaturata eficient si fara riscuri. Nu com%orta nici unul din riscurile care insotesc te#nicile c#irurgicale. 3re %otentialul de a curata intregul sistem arterial, inclusiv zone inaccesibile c#irurgical. Din %acate, nu este usor accesibila. ?ulte organizatii medicale au limitat utilizarea ei, din motive %artizane, du%a cum se %are. ?etoda face concurenta la urma urmelor %rofitabilei c#irurgii de b$%ass. Te#nica la care ne referim este c#elatia intravenoasa si consta in in.ectarea lenta de E.D.T.3. (acid etil diamino tetra acetic) B un aminoacid sintetic , in circuitul sanguin %e %arcursul a citorva ore. -ubstanta E.D.T.3. reduce drastic continutul de minerale din singe %ina la limita cind singele ince%e sa e2traga calciul din %laca de aterom %entru a,si %astra ec#ilibrul structural. ?ineralele formeaza legaturi (sint c#elatate!) cu E.D.T.3., iar a%oi sint eliminate %rin rinic#i in conditii de siguranta. 0e masura ce calciul este e2tras din %laca aterosclerotica, isi %ierde %ro%rietatea de cimentare!, si astfel clesterolul si alte substante sunt deblocate si a%oi trans%ortate de singe s%re organele de eliminare. E2cesul de colesterol este convertit de ficat in secretie biliara si e2cretat %rin tractul intestinal. Doua as%ecte suscita atentie si anume: &. -ubstanta E.D.T.3. este straina organismului uman B nu %artici%a la nici o reactie si este eliminata in conditii de siguranta. ?ineralele vitale eliminate in cursul tera%iei de c#elare trebuie reintroduse imediat %rin administratea de su%limente. Tera%ia de c#elatinare a ince%ut sa fie a%licata din &47), initial ca %rocedeu de eliminare a %lumbului din organism in cazurile de into2icatie acuta cu acest metal. :nii medici au constatat o ameliorare simultana a sim%tomelor de ateroscleroza si au ince%ut sa utilizeze tec#nica si in tratamentul aterosclerozei. /u toate ca sco%ul initial al tera%iei de c#elare este larg acee%tat in rindul comunitatii medicale, cea de,a doua a%licatie metionata face obiectul unor controverse a%rinse de interese. 0rintr,o initiativa fara %recedent, /olegiul medicilor si c#irurgilor din 1ntario ( /ollege of 0#$sicians and -urgeons of
6

1ntario! B /0-1 ,) a interzis legal a%licarea tera%iei cu E.D.T.3. in cazul bolilor cardiovasculare (0ractica obisnuita a%licata de /0-1 in cazul tuturor tera%iilor res%inse %ina atunci a fost de a %ublica o nota %rin care se recomanda membrilor sai sa nu foloseasca metoda res%ectiva in %ractica lor. Niciodata insa recomandarile sale nu au fost im%use legal). Detractorii tera%iei de c#elatinare sustin ca nu %rezinta siguranta. Dar o%iniile lor se bazeaza de regula, doar %e s%eculatii sau cercetari eronate. Inainte de &4'7, s, au inregistrat numai doua decese atribuite tratamentelor cu E.D.T.3. Du%a acea data, un %rotocol li%sit de orice %ericol a fost %us la %unct. In structura sa actuala, %rotocolul tera%iei de c#elatinare este in mod remarcabil li%sit de %ericol. :na dintre temerile legate de folosirea substantei E.D.T.3. este ca ar %utea disloca calciu din structura sistemului osos. In realitate, lucrurile stau e2ct invers. 0arte din calciul ionic eliberat din %lacile de aterom ar %utea, de fa%t, deveni dis%onibil si ar %utea contribui la fortificarea sistemului osos in cazurile de osteo%oroza. Ca masura de urgenta! terapia de chelatinare poate reprezenta solutia sal"atoare pentru eliminarea unor obstructii pe artere Nu este totusi o tehnica pre"enti"a intrucit nu se adreseaza cauzei Nu impiedica procesul de re#acere a placilor aterosclerotice $acientii supusi acestui protocol medical re"in adesea dupa citi"a ani pentru repetarea tratamentului Terapia de chelatinare este mai costisitoare si de durata De regula! tratamentul consta dintr%o serie de cel putin &' de in(ectii ) #iecare a"ind un protocol de cite"a ore ) iar costul total este de cite"a mii de dolari ?ulti medici s%ecialisti in c#elatie recomanda anumite su%limente nutritive la sfirsitul tratamentului, %entru %rote.area sistemului arterial. Rareori aceste su%limente sunt suficiente si com%lete %entru a %reintim%ina refacerea %lacilor ateromatoase. A #ost creata insa o #ormula speciala! nutritionala de curatire a arterelor care poate a(uta organismul nu numai sa inlature placile aterosclerotice! dar sa si pre"ina re#acerea lor ulterioara :nele %ersoane constata ca organismul lor ras%unde mai bine la un tratament nutritiv de curatire arteriala decit %rin c#elare. 3ltii %refera tera%ia intravenoasa. 3mbele metode dau rezultate, de%inzind de structura bioc#imica individuala a fiecarui organism. Nu inseamna ca o metoda este automat su%erioara celeilalte. Cireste, cine are acces la aceste tera%ii, si fondurile necesare %oate alege solutia ideala de a combina ambele tratamente.
5

4. OCOLIND BYPASS-UL E2ista o abordare nutritionala %rin care s,ar %utea evita necesitatea o%eratiei de b$%ass si a tuturor interventiilor c#irurgicale asociate. Este atit li%sita de %ericole, cit si eficienta , si %oate fi folosita atit tera%eutic cit si %rofilactic. Ince%ind din &4)*, mii de oameni au folosit cu succes aceasta %rocedura unica de curatire a arterelor atit %entru a %reveni cit si a elimina de%unerile aterosclerotice %e %eretii arterelor, de%uneri care genereaza infarctul de miocard si congestia cerebrala. 3ngiogramele si testele Do%%ler (functionind in sistemul de redare vizuala inainte! si du%a!), au evidentiat in unele cazuri, o eliminare completa a bloca(elor arteriale principale la numai citeva luni du%a a%licarea tratamentului. -im%tomele s%ecifice cum sint angina %ectorala, cram%e la %icior, li%sa unui %uls masurabil la glezna, furnicaturi in miini, stare de tremor intern si c#iar gangrena B dis%ar adesea in numai citeva sa%tamini. Tensiunea arteriala si valoarea colesterolului=trigliceridelor tind sa se normalizeze. ?ulte dintre %ersoanele %rogramate %entru o%eratie de b$%ass nu mai au nevoie de aceasta interventie, iar alti %acienti au %utut sa se dis%enseze de diuretice, as%irine, nitroglicerina sau medicamente %entru scaderea colesterolului. 3ceste %ersoane se folosesc de o metoda auto,a.utatoare care diminueaza riscul de a sucomba bolilor cardiovasculare B cauza %rinci%ala a deceselor in -:3. Tera%ia consta in a furniza organismului tot ceea ce are nevoie %entru a inlatura %lacile ateromatoase printr%un proces cu totul natural si #iresc De altfel, este stiut ca organismul uman dis%une de o ca%acitate uluitoare de auto,vindecare, daca ii asiguram necesarul in acest sco%. 1 retea de a%ro2imativ 6+.+++ de mile de vase sanguine alimenteaza toate organele, tesuturile si celulele organismului cu o2igen si substante nutritive vitale. /uratirea acestei retele com%le2e de canale sanguine %oate contribui la refacerea si reinnoirea intregului organism. /onform rezultatelor de cercetare, curatirea arterelor a a.utat si altor afectiuni %rintre care boala 3lz#eimer, retino%atia diabetica, im%otenta, %robleme de %rostata, artrita, varicele, aritmia si into2ocatia cu metale grele. /#iar si %ersoanele neafectate de bolile enumerate au beneficiat adesea de o imbunatatire a memoriei si vederii, incalzirea e2tremitatilor (sindromul miini si %icioare reci), mai multa energie, o infatisare generala intinerita si nevoia de mai %utin somn. /um este %osibil ca o singura metoda atit de sim%la de tratament sa a.ute organismul sa se refaca sub atitea as%ecte> -im%lu si logic. Ciecare celula din cor%ul uman este alimentata cu #rana si o2igen (direct sau indirect) %rin singe. /ind circulatia sanguina se imbunatateste, la fel se %etrece si cu fiecare celula din
)

organism care %rimeste astfel un a%ort s%orit de substante nutritive vitale necesare su%ravietuirii. De asemenea, o circulatie sanguina ameliorata mareste si ca%acitatea de eliminare a reziduurilor care %ot genera o serie de afectiuni degenerative, daca se acumuleaza in organism. Curatirea arterelor a(uta organismul atit in alimentarea cu hrana cit si in procesul de auto% deto*i#icare B doua as%ecte ma.ore %entru o stare de sanatate o%tima. In &4(+, se inregistrau foarte %utine atacuri cardiace cauzate de o boala. -e %are ca inainte de anii &4(+, organismul uman era rezistent la infarct miocardic , imunitate care ulterior %are sa se fi s%ulberat. 0entru a reduce riscul de a sucomba in fata acestui fenomen ucigator, este nevoie sa ne aducem organismul intr,o stare de sanatate similara cu cea a generatiei care a trait cu a%roa%e &++ de ani in urma. 0rogramul succint %rezentat in aceasta brosura demonstreaza cit de usor este sa ne refacem imunitatea vitala a.utind %rocesul launtric al organismului de auto,vindecare. 0oate as%ectul cel mai inbucurator al curatirii arterelor este sim%licitatea sa. Ciecare dintre noi ne %utem a.uta singuri, fara a avea nevoie sa a%elam la e2%erti sau te#nologii com%licate. $rocesul este lipsit de riscuri! da rezultate si este e*trem de con"enabil %rin com%aratie cu tratamentele alternative (mai ales cu alternativa de a nu face nimic). /uratirea arterelor este un e2em%lu foarte ilustrativ al modului in care ne %utem e2ersa controlul asu%ra sanatatii si vietii noastre. ?ulte %ersoane folosesc Tera%ia in sco%ul vindecarii bolilor cardiovasculare odata instalate@ altii B ca masura de %revenire, si in sfirsit, sint %ersoane care urmeaza Tratamentul din dorinta de a,si o%timiza starea de sanatate cu mult %este ceea ce inseamna li%sa unei stari de boala. Totul de%inde numai de noi. 4. SEMNALE TIMPURII DE AVERTISMENT 1rganismul ne comunica o multitudine de semnale care avertizeaza asu%ra deteriorarii circulatiei sanguine cu mult inaintea declansarii unui atac cardiac sau a unei congestii cerebrale. Totul este sa invatam sa recunoastem aceste subtile avertismente si sa le dam atentia cuvenita. Iata lista acestor avertismente: &. (. *. 7. '. 6. Degetele miinilor si=sau %icioarelor sint reci 9ratele si=sau %icioarele nu se mai sim%t uneori 9ratele sau %icioarele amortesc sau devin greoaie /ris%area miinii la scris /uta adinca, diagonala in lobul urec#ii -enzatie de furnicaturi sau mincarime la buze sau degete
4

5. /ram%e sau dureri de %icioare du%a o scurta %limbare ). ?emoria nu mai functioneaza la fel ca inainte 4. Dleznele se umfla s%re sfirsitul zilei &+. Tuse %ersistenta si su%aratoare &&. -enzatia li%sei de aer la efort sau in %ozitia culcat &(. Nevoia de a urina mai mult de doua ori %e noa%te &*. /erc albicios sub zona e2terioara a corneei oc#iului &7. "i%ertensiune arteriala &'. Dureri in cosul %ie%tului du%a efort fizic sau stres emotional :nele din aceste manifestri ar %utea avea si alte cauze, dar cu cit sim%tomele resim%tite sint mai multe, cu atit este mai %robabila deteriorarea sistemului circulator. $entru multe persoane! primul in#arct de miocard este #atal Nu "a lasati inselati de aparente 0robleme minore la un moment dat %ot avertiza asu%ra unor dificultati grave ulterior. De indata ce unul sau mai multe din aceste sim%tome tim%urii sint sesizate, se %ot lua masuri de %revenire a agravarii conditiei sistemului circulator, si c#iar de remisie a afectiunii din stadiul la care a evoluat. . FACTORI DE RISC Eiata cotidiana com%orta multi factori de risc care contribuie la a%aritia si evolutia bolilor cardiovasculare, unii dintre ei fiind bine intelesi, iar altii , mai %utin. Cumatul /onsum de uleiuri %olinesaturate (mai ales cele rincede) Nitrati si nitriti (conservanti alimentari) In#alarea de mono2id de carbon (gaze de esa%ament) 0oluarea atmosferei, in#alarea de c#imicale to2ice /onsti%atie cronica /onsumul de a%a clorinata (inclusiv la dus) E2%unerea la radiatii (raze F, gama, ultraviolete) -tres la seviciu sau acasa 8i%sa unui %rogram regulat de e2ercitiu fizic /onsum e2cesiv de za#aruri, alcool si= sau cafea E2cesul unuia sau mai multor factori mentionati nu conduce nea%arat la infarct, de%inzind de sanatatea in care se afla organismul sub alte as%ecte. 1 %ersoana de %ilda, care nu face suficienta miscare, isi %oate %rote.a totusi sistemul circulator
&+

res%ectind celelalte recomandari %entru o inima sanatoasa. Dar cu cit toleram mai multi factori de risc in viata noastra, cu atit mai mare devine %robabilitatea de a ne imbolnavi si muri de inima. /ind de%unerile aterosclerotice ingroasa %eretii arteriali, am avea sanse de su%ravietuire daca singele ar ramine alunecos, sau daca diametrul araterelor s,ar mari (%rin e2ercitiu fizic). Dar daca arterele se ingusteaza din cauza %lacilor ateromatoase, iar singele devine viscos, conditiile sint create %entru declansarea iminenta a bolilor de cardio,vasculare. Din fericire, toti factorii de risc %ot fi evitati. 1riunde si oricind ne %utem #otari sa reducem drastic sau c#iar sa renuntam la unu sau la altul. !. CAUZELE ATEROSCLEROZEI 0este '+< din decesele in rindul %o%ulatiei occidentale sint cauzate de boli initiate de acelasi fenomen de baza si anume: rigidizarea arterelor (denumit si ateroscleroza sau arterioscleroza). 1bstructionarile arteriale genereaza circulatie sanguina defectuoasa, senilitate, congestii cerebrale, gangrene, infarct miocardic si in final decesul. ?aterialul (sau %laca de aterom!) care bloc#eaza vasele sanguine se acumuleaza tre%tat, de,a lungul anilor. In trecut, aceasta afectiune era de%istata in rindul adultilor de virsta mi.locie sau al %ersoanelor mai invirsta. In %rezent, conform rezultatelor de auto%sie, afectiunea debutreaza la virste adolescentine. /onform unor statistici, numarul deceselor %rin infarct cardiac a scazut, com%arativ cu (' de ani in urma. Nu nea%arat. In %rezent, medicii dis%un de a%aratura si te#nologii care mentin in viata un numar s%orit de %acienti du%a un infarct miocardic, dar sansele reale de a suferi un %rim atac de cord sint aceleasi sau %oate c#iar mai mari decit oricind. In -:3, bolile de inima continua sa detina recordul deceselor %rovocate de o boala, si asta in ciuda dietelor %entru scaderea colesterolului (%racticate de zeci de ani), si in ciuda unei abundente de medicamente si %roceduri c#irurgicale. 3teroscleroza a atins %ro%ortii e%idemice. Deteriorarea peretilor arteriali debuteaza la o "irsta #oarte #rageda si %rogreseaza lent de,a lungul intregii vieti. 0e masura ce aceste de%uneri aterosclerotice se acumuleaza in anumite zone, c#eaguri de singe circulante se %ot bloca in locatiile ingustate, blocind brusc alimentarea cu singe a unor tesuturi vitale si %reci%itind astfel atacul de cord, congestia cerebrala sau gangrena, in functie de locatia res%ectiva. Coarte adesea, nu c#eagul circulant este cel ce o%tureaza circumferinta ingustata. De%unerile succesive %e %laca de aterom se %ot acumula %ina cind a.ung sa o%tureze com%let artera.
&&

0laca aterosclerotica este un conglomerat de fibrinogen, colagen, fosfoli%ide, trigliceride, colesterol, muco%oliza#aride, %roteine straine, metale grele, tesut muscular, etc. 3sadar, colesterolul este numai una din com%onentele %lacii de aterom. 3teroscleroza afecteaza numai arterele! niciodata venele, deoarece arterele au un strat muscular interior care li%seste in structura venelor. 3cest invelis muscular %ermite dilatarea si contractia arterelor in cadrul irigarii sanguine activate de %om%a inimii. De asemenea, peretele arterial muscular se c !tracta la stres" ceea ce #ace sa creasca te!siu!ea arteriala pe!tru ca mai mult $i%e! si !utrie!ti sa alime!te&e re%iu!ile peri#erice ale r%a!ismului" pre%ati!'u(le pe!tru situatii critice ( asa numita con.unctura lu%ta sau fugi! B fig#t or flig#t!). Eenele re%rezinta traseul de intoarcere a singelui la inima, avind o %resiune scazuta, rol care %oate fi inde%linit in absenta unui strat muscular interior. 9olile cardiovasculare debuteaza cu deteriorarea acestui invelis muscular arterial. 8a un moment dat, a%are un %roces mutagen de recombinare genetica in structura celulara a acestui invelis, %roces %rin care celulele sint fortate sa se multi%lice cu o mare viteza. 3cest fenomen da nastere unei %roeminente %e %eretele arterial interior. De regula, o celula sanatoasa se re%lica numai o singura data du%a care ince%e sa se uzeze. /elulele arteriale mutante insa, se auto, re%roduc la nesfirsit %rintr,un %roces denumit %roliferare monoclonala!. 0rotuberanta generata %rin multi%licarea necontrolata a celulelor musculare se %rezinta ca o minuscula tumora benigna denumita aterom. 3teromul se %oate insa mari atit de mult incit %rovoaca re%erea invelisului interior arterial. Intr,o astfel de situatie, circuitul sanguin dis%une de fibrinogen (fibre coagulante) %e care le tese in zona de ru%tura. Diverse minerale din com%onenta singelui, si mai ales calciu, sint accidental cu%rinse in aceasta tesatura coagulanta. In virtutea sarcinilor electromagnetice o%use din aceasta tesatura, mineralele atrag grasimi. Tre%tat, tot mai multe elemente din com%onenta singelui se acumuleaza in zona lezata Colesterolul! o substanta cerata! "iscoasa! se numara printre ultimele elemente inglobate ) a"ind probabil un rol protector in aceasta situatie ) pre"enind deteriorarea celulelor sanguine in scurgerea lor peste asperitatile protuberantei +Asadar! colesterolul nu este prima substanta depositata in #ormarea placii aterosclerotice, :n sistem imunitar %uternic si sanatos identifica celulele mutante ca straine organismului si %roduce anticor%i im%otriva lor. Daca in sistemul sanguin circula suficiente celule,T (%roduse de glanda timus), ele au ca%acitatea de a identifica imediat %rezenta unor celule anormale si stimuleaza glanda sa %roduca anticor%i %entru a le elimina inainte de a %rolifera necontrolat.
&(

Dar daca sistemul imunitar este slabit din cauza unei diete necores%unzatoare, un stil de viata stresant, diverse alte e2%uneri la %ericole de sanatate,, %roducerea anticor%ilor este la rindul ei neadecvata. -i astfel celulele mutante a.ung sa se multi%lice mai re%ede decit %roductia de anticor%i conce%uta im%otriva lor. E2ista doua motive care e2%lica de ce generatiile anterioare nu au suferit de boli de inima: &. Nu au fost e2%usi in aceeasi masura factorilor de risc@ (. -istemul lor imunitar era mai %uternic. Daca vrem sa gasim un ras%uns in cazul bolilor cardiovasculare, trebuie sa identificam mai intii cauza lor reala. 0entru asta, vom cauta ras%unsul dincolo de colesterol (care %robabil are un rol minor in acest %roces), %entru a desco%eri fenomenul care determina mutatia genetica initiala in structura %eretelui arterial. /andidatii cei mai %robabili sint renegatele substante c#imice denumite radicali liberi ". RADICALII LIBERI Radicalii liberi sint fragmente moleculare foarte dezec#ilibrate energetic care interactioneaza ra%id si agresiv cu alte molecule din organism generind celule anormale. Ei %ot %enetra c#iar si structura moleculelor de 3ND modificind codul genetic si determinind %roducerea de celule rebele cu %roliferare necontrolata. Radicalii liberi sint e2trem de instabili. 0e orbitele lor e2terne graviteaza electroni instabili (fara %erec#e) care reactioneaza a%roa%e instantaneu cu orice substanta din vecinatate. Radicalii liberi de o2igen sint deosebit de %ericulosi intrucit reactioneaza cu usurinta cu multe alte molecule. /elulele albe din singe (leucocite) utilizeaza radicali liberi, in conditii de siguranta, in sco%ul ani#ilarii bacteriilor care %atrund in organism sau dezafectarii celulelor infectate de virusi. /#iar si ficatul foloseste radicali liberi in %rocesul de deto2ificare. Dar inafara acestui cadru organizat si controlat, radicalii liberi distrug membrane celulare, enzime, material genetic si c#iar viata in sine. Ei accelereaza fenomenul de imbatrinire si contribuie la escaladarea bolilor cardiovasculare, a cancerului si cataractelor. Radicalii liberi lezeaza colagenul %roducind linca. (inlantuire) incrucisat al moleculelor (cross,linGage) si %ierderea elasticitatii tesuturilor. :n ten ridat, inc#eieturi rigide si #i%ertensiunea arteriala sint adesea rezultatul acestui %roces de deteriorare. Radicalii liberi se formeaza in organism %rin descom%unerea sau deto2ificarea multor com%usi c#imici cum sint: substantele %etroc#imice (folosite la %re%ararea unor medicamente, a colorantilor artificiali utilizati in industria
&*

alimentara, %oluarea atmosferica, etc.), conservanti in mezeluri si alte semi, %re%arate din carne (nitrati, nitriti), gaze de esa%ament, solventi lic#izi (tetraclorura de carbon), grasimi rincede sau nesaturate, alcool, tarul din fumul de tigara, a%a %otabila cu clor (care se %oate transforma in cloroform in organism), cadmiu si alte metale grele, %recum si radiatiile (raze F sau gama). /u cit ne e2%unem mai mult acestor %ericole, cu atit se am%lifica numarul necontrolat al radicalilor liberi din organism, si %robabilitatea ca sistemul imunitar sa nu mai faca fata acestui asalt necontenit si %otential distrugator. Du%a cum se observa din lista enumerata, riscul a%aritiei radicalilor liberi in mediul in care traim s,a am%lificat %rogresiv de,a lungul tim%ului. Eiata stra, strabunicilor nostri a fost %erturbata mult mai %utin de acesti factori nocivi. :nul dintre %ericolele create de radicalii liberi afecteaza sistemul nostru gastro, interstinal. In situatia de consti%atie, in colon se formeaza %rodusi c#imici de descom%unere (cum sint acidul e%colic si trimetilul colantren) care a.ung se se strecoare si in sistemul circulator, contribuind astfel la a%aritia cancerului de colon si a bolilor cardiovasculare. "rana stramosilor nostri a fost ne%relucrata, bogata in fibra, care tinde sa um%le colonul a.utind astfel la eliminare. Nu ar fi rau daca am incerca sa ne ins%iram din e2em%lul lor. Intrucit fibra a fost inde%artata din %rodusele rafinate de faina si za#ar, ele tind sa consti%e. Daca "reti sa a#lati in ce masura organismul a #ost de(a a#ectat de radicali liberi! e*ista un test simplu la indemina oricui Intindeti mina! cu palma in (os! intr%o pozitie rela*ata $rindeti pielea de pe dosul palmei cu "ir#ul degetelor miinii celeilalte si ridicati cuta pielii in sus Dati%i drumul si obser"ati in cit timp isi re"ine Daca sinteti tineri sau putin a#ectati de e#ectul noci" al radicalilor liberi! pielea miinii "a re"eni imediat in pozitia normala Cind colagenul din structura pielii a #ost a#ectat considerabil de linca( incrucisat! cuta pielii "a aluneca lent in pozitia normala! uneori chiar abia dupa cite"a secunde #. GRASIMI SI ULEIURI /ontrar o%iniei generale, uleiurile poli%ne%saturate N- pre"in bolile cardio"asculare si c#iar ar %utea contribui la generarea lor. /resterea consumului national de uleiuri %oli,nesaturate (uleiuri vegetale, margarina si alte uleiuri %relucrate) coincide cu o s%orire a incidentei bolilor cardiovasculare. -tructura c#imica a uleiurilor %olinesaturate este instabila avind mai multe legaturi duble de carbon libere in configuratia atomica. E2%use caldurii sau aerului, aceste uleiuri se o2ideaza ra%id generind radicali liberi nocivi. /u cit
&7

gradul de nesaturatie este mai mare, cu atit uleiul devine mai daunator. :leiurile %redominant %olinesaturate sint uleiul de floarea soarelui, soia, %orumb si nuci. /ele mai %ericuloase uleiuri vegetale sint cele folosite in restaurante la fierberea in baia de ulei (dee% fr$ing). -int refolosite de nenumarate ori. -int de asemenea rincede, dar nu se sim%te din cauza deodorizantelor adaugate de %roducatori. 3lte uleiuri foarte daunatoare sint cele hidrogenate %entru %roducerea margarinei. 3ceste substante sint com%let ne,naturale, a%artinind mai degraba categoriei de %roduse artificiale sau inventate. Ele contin grasimi %ero2idate, acizi transgrasi si alte molecule de acizi grasi modificati care com%romit grav functionarea sistemului imunitar. /#iar si uleiurile %oli,nesaturate de mare reclama, asa,zis presate la rece! %ot fi %otential daunatoare. 0arte din ele sint %relucrate la o tem%eratura rece! de &++ grade /elsius. -e deterioreaza ra%id cind sint e2%use aerului, iar daca sint incalzite, se deterioreaza garantat. Aci&ii %rasi )e!e#ici organismului sint o necesitate absoluta %entru conditia de su%ravietuire. Ei intra in com%onenta membranelor fiecarei celule din organism, %rote.eaza organismul im%otriva bolilor degenerative, sint %recursorii unor substante asemanatoare #ormonilor denumite %rostaglandine! care regleaza secretia gastrica, functiile %ancreasului si eliberarea #ormonilor de catre glanda %ituitara. 3cizii grasi se combina cu glicerolul formind substantele denumite trigliceride care trans%orta vitaminele 3,D si E in organism, si a.uta la transformarea beta,carotenului in vitamina 3. 3cizii grasi sint de trei ti%uri si anume: saturati (acidul %almitic, acidul stearic), mono%ne%saturati (acidul oleic) si poli%ne%saturati (acidul linoleic, acidul linolenic, acidul ara#idonic). Toate uleiurile si grasimile din alimentatia noastra contin diverse combinatii si %ro%ortii ale acestor trei gru%e. Daca dieta noastra asigura necesarul adecvat din toti acizii grasi de baza, organismul %oate #otari la discretie cind si cum sa,i foloseasca %e cei mai sanatosi, in orice moment al zilei. Dar daca uleiurile cele mai utile li%sesc, fortam organismul sa se descurce cu ce %rimeste. Din nefericire, daca numai grasimi rincede, %ero2idate sau acizi transgrasi sint dis%onibili, va trebui sa functionam cu membrane celulare inferioare sau %erforate (HleaG$I), %rostaglandine necores%unzatoare si un sistem imunitar su%ra,solicitat care s,ar %utea stradui degeaba sa %revina efectele nocive ale radicalilor liberi.

&'

E2ista alti doi acizi grasi, foarte im%ortanti, denumiti esentiali! %entru ca ne a.uta sa su%ravietuim, iar organismul nostru nu %oate sa ii %roduca. Trebuie obtinuti din alimentatie. Este vorba des%re acidul linoleic (su%radenumit omega,6!) si acidul linolenic (omega,*). Daca dis%une de o cantitate suficienta din acesti acizi grasi esentiali (si in %rezenta unor vitamine si minerale adecvate), organismul iti %oate %roduce toata gama de acizi grasi de care are nevoie, inclusiv acid ara#idonic, gama,linolenic si multi altii. 3cizii grasi de care avem nevoie se gasesc in %ro%ortii relativ mari in uleiurile %redominant %olinesaturate. Dar acestea sint tocmai uleiurile care se deterioreaza re%ede si genereaza un e2cess de radicali liberi. 3sadar, trebuie sa res%ectam masura. Din fericire, uleiurile si grasimile %redominant saturate sau mononesaturate contin si ele cantitati mai mici dar im%ortante de acizi grasi esentiali. -tramosii nostri %rimitivi au gasit solutia. Ei nu %uteau fireste, sa e2traga uleiuri din %lante, asa ca si,au asigurat necesarul de acizi grasi esentiali consumind #rana ne%relucrata: grasime de %ui, grasime animala, %este, fructe de avocado, galbenus de ou, masline, unt, nuci si seminte. E o dovada de intele%ciune in a lua uleiurile %olinesaturate din nuci sau seminte crude %rote.ate astfel deteriorarii. Este insa riscant a fi consumate ca uleiuri e2trase si rafinate in %ro%ortii nefiresti si %otential %ericuloase. /ind sunt su%use la caldura, nucile si semintele isi %ierd %rotectia naturala im%otriva descom%unerii (%otential nocive) uleiurilor %olinesaturate %e care le contin. ?are atentie la nucile %ra.ite si sarate e2cesiv. -area %oate masca gustul de ulei rinced (alunele americane %ra.ite sint intr,o %ozitie %rivilegiata %entru ca au un continut ridicat de ulei mononesaturat). 3cizii grasi mononesaturati (e2. 1mega,6) contin numai o singura legatura libera de carbon in stuctura moleculara , si sint deci mult mai rezistenti la efectul caldurii si al luminii. 3cizii mononesaturati confera stabilitate membranelor celulare %recum si %lantelor si uleiurilor care contin un mare %rocent din acestia. E2em%le de astfel de uleiuri sint: uleiul de masline, de nuci de macademia, de alune de %adure, de migdale, de canola, de alune de fistic, de alune americane si de susan. :leiurile din carnea de %este contin grasimi %olinesaturate unice. /el mai insemnat este E03 (acidul eicosa%entenoic), acid gras de ti% omega,*, avind calitatea de a mari fluiditatea singelui. :leiul E03 %revine aglutinarea celulelor sanguine de a forma c#eaguri care altfel, ar %utea bloca %rematur arterele. :leiul E03 are de asemenea calitatea de a reduce trigliceridele si colesterolul total din
&6

limfa, %recum si de a mari com%onenta %ozitiva a colesterolului (li%o%roteine cu densitate inalta B "D8 ,). 3cest ulei actioneaza ca un agent de anti,congelare ( anti,freeze!), %reintim%inind rigidizarea organismului %estilor la tem%eraturi .oase. 3sadar, cu cit mediul in care %estii traiesc este mai rece, cu atit continutul lor de ulei benefic E03 este mai mare. 3%roa%e toate s%eciile de %esti au aceasta calitate, cu o recomandare s%eciala %entru somon, macrou, cod, #ering, #adoG, %astrav, %estele alb, stridii si calmar. 1 alta e2ce%tie din categoria uleiurilor %olinesaturate %ericuloase este uleiul din seminte de in, cind este e2tras si %rocesat in conditii s%eciale de tem%eratura ma2ima de 7+ grade /elsius si in li%sa o2igenului. De aceea, acest ulei se imbuteliaza cu nitrogen, in sticle de culoare inc#isa. :leiul de in ecologic contine a%ro2imativ '5< acid linolenic omega,*, &6< , acid linoleic omega,6, si &)< , acid oleic. -e foloseste tera%eutic, in tratamentul unor boli degenerative. :n astfel de ulei are o %erioada de valabilitate foarte scurta si trebuie intodeauna ermetic inc#is, %astrat la frigider si niciodata incalzit. /#iar res%ectind aceste instructiuni, %e masura ce se consuma, tot mai mult o2igen intra in reactie cu uleiul din sticla. :leiul de in se %oate %rocura si sub forma de gelule ermetic sigilate care nu se vor deteriora daca se ambaleaza in flacoane ferite de lumina. -ub aceasta forma, este un su%liment ideal de acizi grasi esentiali. 3tit calitatea cit si cantitatea grasimilor si uleiurilor re%rezinta un factor e2trem de im%ortant %entru sanatate. Daca se consuma in cantitati %rea mici, nu furnizam organismului suficienti acizi grasi esentiali, care sint vitali %entru insasi conditia de su%ravietuire, si ma.oram riscul de a ne inbolnavi de cancer. Iar daca a%ortul de grasimi in dieta este %rea mare, organismul va utiliza mai intii acizii grasi (cel mai usor asimilabili), abandonind restul grasimilor in circuitul limfatic unde %ot vatama tesutul si %rovoca tumori. 0rezentam in continuare, citeva recomandari utile %rivind corelatia dintre uleiuri (sau grasimi) si bolile cardiovasculare: &. .rasimile saturate nu pro"oaca boli de inima Daca nu ar fi asa, %o%ulatia rurala nord,americana ar fi dis%arut de mult din cauza consumului de carne de vaca sau de %orc, slanina, oua, cirnati, untura,etc. Drasimile naturale, %redominant saturate, sint foarte stabile si furnizeaza totusi o cantitate modesta de acizi grasi esentiali. (. -leiurile polinesaturate nu pre"in bolile cardio"asculare Daca nu ar fi asa, incidenta infarctelor miocardice nu ar fi crescut odata cu s%orirea consumului de uleiuri vegetale. :leiurile %olinesaturate sint foarte instabile si %ot contribui la evolutia bolilor cardiovasculare e2%unind organismul efectelor nocive ale radicalilor liberi.
&5

*. :leiurile cu un continut mare de grasimi mononesaturate ( ulei de masline, de alune americane, de avocado) sint mai stabile si contin un a%ort util de acizi grasi esentiali. In tarile mediteraneene, bine cunoscute %rin consumul traditional de ulei de masline, bolile cardiovasculare au o incidenta mult mai mica decit in alte tari unde %redomina consumul de grasimi %olinesaturate. 7. :leiurile #idrogenate si %relucrate (margarina), cele in care se fierb, de %ilda! carto#ii #rantuzesti/pai +0deep #r1ing2,! %recum si uleiurile si grasimile rincede de orice fel, sint foarte daunatoare sistemului arterial. '. Drasimea din carnea de %este este in general, benefica %entru sistemul arterial. 3 4ursele ideale de grasimi din alimentatie includ5 untul! uleiul de masline! uleiul de a"ocado! uleiul de alune americane! la care se adauga uleiurile in stare naturala din galbenusul de ou! carnea de peste! carnea de pasare! precum si uleiurile in stare naturala din #ructele de a"ocado! nuci si seminte crude 6 $entru a asigura o stare optima de sanatate! aportul total de grasimi in alimentatie trebuie sa #ie de &'%7'8 din consumul caloric zilnic $. COLESTEROLUL % INCRIMINAT FARA VINA In %rezent, e2ista obsesia conform careia colesterolul ar fi cauza bolilor cardiovasculare. 1 e2aminare atenta a dovezilor actuale nu vine in s%ri.inul acestei teorii larg acce%tate, dar inselatoare. -tiati, de %ilda, ca 9'8 din persoanele care au su#erit un atac de cord nu au prezentat un ni"el ridicat al colesterolului din singe! anterior acestor atacuri: /#iar daca valorile colesterolului din singe sint normale, o %ersoana %oate fi totusi %redis%usa la infarct miocardic sau congestie cerebrala. /ine %resu%une ca lucrurile stau altfel, este com%let gresit. 1ricit de constiincios ai res%ecta o dieta cu a%ort redus de colesterol, indiferent de cit unt sau oua elimini din alimentatie, sansa de a deceda %rematur %rintr,un infarct cardiac este statistic vorbind, a%ro2imativ aceeasi cu a nu face eforturi de reducere a colesterolului din dieta. /olesterolul este o substanta alunecoasa, cerata. 0eretii interiori ai vaselor sanguine sanatoase sint foarte netezi. Este %ractic im%osibil ca o substanta alunecoasa, cu o viteza mare de miscare, sa adere la un %lan neted. /olesterolul se %oate atasa de %eretele arterial numai daca acesta este de.a avariat de un alt #actor cauzal anterior /olesterolul se numara %rintre ultimele substante care se de%un in structura %lacii de aterom, si nu %rintre %rimele. 3%are in aceasta con.unctura fie ca un martor inocent! ca sa s%unem asa, fie ca factor de %rotectie, si nu ca agent raufacator!.
&)

-tatistic vorbind, desi consumul national in -:3 de alimente cu continut ridicat in colesterol (oua, unt, untura, carne de vita, etc) a inregistrat o scadere, incidenta bolilor de inima a crescut in loc sa fi scazut cum ar fi de aste%tat. Colesterolul este o substanta "itala in organism si se regaseste in #iecare celula! a(utind la transportul impulsurilor ner"oase $roportia sa in tesutul cerebral este de ;68 A"em ne"oie de el in membranele celulare si pentru producerea bilei <ace parte in structura unor hormoni! inclusi" cei se*uali A(uta de asemenea la producerea "itaminei D in tesutul cutanat! ca reactie la actiunea razelor solare Organismul uman are ne"oie de o cantitate de colesterol care depaseste cu mult aportul sau din alimentatie= apro*imati" 6'%9'8 din necesarul de colesterol este produs de organism! si mai putin de 7'8 este preluat din dieta De #apt! cu cit e*ista mai putin colesterol in ceea ce mincam! cu atit mai mult "a #i ne"oit organismul sa produca Asadar! iata de ce adesea! regimul de colesterol redus nu determina o scadere a "alorilor colesterolului din singe 8iteratura stiintifica nu aduce %robe concludente intr,o directie sau alta. :nele studii sugereaza ca factorul colesterol din alimentatie ar %utea fi cauza bolilor cardiovasculare. ?ulte alte lucrari infirma aceasta idee. /um s,a a.uns %e o cale gresita in aceasta %rivinta> 0oate c#iar de la %rimele studii %e animale. "rana ie%urilor de laborator a fost sintetica continind colesterol si %rin urmare, nivelurile lor de colesterol au crescut. In e2tra%olarea acestor rezultate la oameni s,au comis doua erori ma.ore si anume: (&) Ie%urii sint com%let ierbivori (vegetarieni) si s%re deosebire de om, nu au enzimele necesare %entru descom%unerea colesterolului care se gaseste numai in carne si %roduse lactate@ (() E2cesul de colesterol la ie%uri s,a distribuit larg in organism si nu s,a aglomerat in structura unor %laci de%ozitate %e %eretii arteriali. /um se e2%lica fa%tul ca aceasta teorie a colesterolului (ca fiind cauza de%unerilor arteriale) %ersista de atita tim%> 0e de o %arte, colesterolul este #oarte usor de masurat %rintr,un sim%lu (dar incom%let relevant) test de laborator al singelui. Iar daca se constata ca este ridicat! se #ac pro#ituri uriase prin "inzarile de medicamente pentru scaderea colesterolului si=sau de %roduse alimentare sintetice (margarina din ulei de %orumb, substituenti ai oului, alimente sintetice cu continut scazut in grasimi, etc.) Din %acate, cea mai mare %arte a %ublicitatii incriminatoare a colesterolului ca fiind cauza bolilor cardiovasculare este s%onsorizata de cei care au de cistigat direct sau indirect din acest lucru. /onform unor estimari, reducerea colesterolului se re#lecta in "inzari de sase miliarde dolari annual pentru industria de medicamente
&4

-tudiile %rivind medicatia %entru scaderea nivelurilor de colesterol arata ca efectul lor este negli.abil (de %ilda, reducerea riscului teoretic in cazul bolilor cardiovasculare cu a%ro2imativ &< %e o %erioada de o%t ani). In %lus, aceste medicamente com%orta riscuri %utind afecta ficatul si=sau genera stres %si#ic. :n studiu din Cinlanda sugereaza ca %acientii care folosesc medicamente de reducere a colesterolului isi maresc riscul de a se imbolnavi de cancer si=sau de a deceda %rin sinucidere sau accident violent. Industria multimilionara a %roduselor %entru colesterol %are sa urmareasca falimentul fermierilor care ofera %e %iata %roduse lactate si oua, fara ca acestia sa aiba vreo vina. 3ceste %roduse animaliere sint o sursa buna de grasimi stabile si valoroase, necesare organismului. Ouale sint un aliment deosebit de hranitor avind %roteine de cea mai inalta calitate si a%roa%e tot necesarul de vitamine si minerale (cu e2ce%tia vitaminei /). In cadrul unui studiu efectuat intr,un %enitenciar american, s,au administrat %ersoanelor dornice sa %artici%e ;9 oua pe zi +cite sase la #iecare masa, /ontrar aste%tarilor generale, valorile colesterolului din limfa acestor voluntari au scazutJ (0robabil ca erau atit de satui mincind oua #ranitoare incit nu au mai #ost tentati de alimente necorespunzatoare! cu continut ridicat de zahar! care ar putea reprezenta ade"arata cauza a e*cesului de colesterol, E2ista cazul documentat al unui barbat in virsta de )) ani care a mincat intre (+ si *+ de oua fierte moi, zilnic, in ultimii &' ani, %ur si sim%lu %entru ca ii %laceau. ?edicul care se ocu%a %ersonal de ingri.irea lui si asistenta medicala din caminul %entru batrini unde locuieste, verifica %eriodic ca valorile colesterolului sa se mentina in limite normale. /ercetatorii au constatat ca numai &)< din colesterolul cu%rins in dieta virstnicului este absorbit. Ouale sint un aliment #oarte nutriti" si total lipsit de pericole Ealorile ridicate ale colesterolului ar %utea, si nu ar %utea fi un %ericol %entru sanatate. In %rimul rind, de%inde care dintre valori ne intereseaza. /olesterolul bun! (li%o%roteine cu densitate inalta ( B "D8 ,) este com%act si dens. -e %oate strecura %rin reteaua arterelor inguste cu mult mai multa usurinta decit colesterolul rau! (li%o%roteine cu densitate .oasa B 8D8) care este usor si afinat avind o tendinta s%orita de a obtura artere %eriferice. Daca subiectul are un ra%ort bun intre cele doua categorii de colesterol, colesterolul total are o valoare ridicata si deci nu se coreleaza cu bolile cardiovasculare. 3tentia nedre%tatita care s,a acordat colesterolului din alimentatie a deviat atentia de la citeva desco%eriri im%ortante si anume: ; Valorile colesterolului din singe +si trigliceridelor, tind sa creasca mai mult ca reactie la consumul de zahar +si produse pe baza de zahar,! ca#eina si alcool din dieta decit ca urmare a consumului de grasimi si colesterol din
(+

dieta Adesea! "alorile colesterolului din lim#a pot #i readuse in limite normale printr%o completa eliminare a dulciurilor concentrate +zahar alb! bomboane! produse de patiserie! pra(uturi! bauturi racoritoare! etc,! a ca#einei +ca#ea! ceai! ciocolata! bauturi cola,! si a bauturilor alcoolice (. 0ersoanele urmind o dieta bogata in #ibra tind sa %rezinte valori mai mici ale colesterolului din limfa, fata de cele a caror dieta se bazeaza %e faina alba rafinata (fara adaos de fibra) si alte %roduse rafinate. Cibra din alimente are %ro%rietatea de a %romova flu2ul bilei, iar bila este fabricata din colesterol. 3 consuma fibra la fiecare masa este ideal (%roduse %e baza de faina integrala, vegetale, fasole verde si uscata, nuci, seminte, etc). In anumite cazuri, %oate fi nevoie c#iar de un su%liment naturist de fibra. /el mai indicat %rodus de acest gen este %ulberea de %silium B o lingura %e zi intr,o cana mare cu a%a %lata. *. -,a demonstrat ca efortul fizic scade nivelurile colesterolului. 1rice fel de e2ercitii cardiovasculare, in sesiuni de *+ minute, de trei ori %e sa%tamina, au un efect deosebit. Este im%ortant ca in tim%ul acestor antrenamente sa a%ara sudoarea %e frunte. Colesterolul este categoric o substanta "itala. In li%sa lui, nu %utem creste, nu %utem digera, nu ne %utem maturiza si nu %utem su%ravietui. /olesterolul este si un antio2idant %uternic care distruge radicalii liberi si ne %rote.eaza im%otriva efectelor nocive ale acestora. -,ar %utea numara c#iar %rintre mi.loacele noastre de a%arare im%otriva factorilor care deterioreaza arterele. Alti #actori din arsenalul de aparare sint "itaminele A! C! E! >%;! >%3! beta% caroten! niacin! acid pantotenic! crom! mangan! seleniu si zinc . 3cestea sint toate vitamine si minerale %e care organismul nu le %oate %roduce si trebuie luate din alimentatie. Daca nu asiguram necesarul lor, organismul este nevoit sa de%una eforturi su%limentare %entru a fabrica unul din %utinele mi.loace interne de auto,a%arare %e care le %oate %roduce B colesterolul. /ind insa dieta noastra furnizeaza cantitati am%le de antio2idanti si alte substante nutritive, valorile ridicate de colesterol revin la normal. Colesterolul marit nu este o boala Este un simptom al abuzurilor la care supunem organismul prin lipsa de acti"itati #izice si prin alimentatie necorespunzatoare Cind corectam aceste nea(unsuri! colesterolul se auto% normalizeaza! pe cale naturala si #ara e#ecte secundare neplacute /ind valorile colesterolului nu se auto,normalizeaza %rin reducerea consumului de za#ar, su%limentarea a%ortului de fibra alimentara, %rogram regulat de e2ercitii fizice si antio2idanti su%limentari, atunci suspectam e"entualitatea unui hipotiroidism Din %acate, testele obisnuite de laborator nu detecteaza o mare %arte din cazulile de #i%otiroidism. 3sta se intim%la %entru ca un nivel normal al #ormonilor
(&

tiroidieni in singe nu garanteaza accesul acestora s%re toate tesuturile de destinatie. ?ormonii tiroidieni controleaza ritmul de des#asurare al metabolismului! in#luenteaza dez"oltarea #izica si intelectuala si pre"ine acumularea calciului in singe <unctionarea sub limite normale ale acestei glande! genereaza riscul unor boli cardio"asculare! cancer! hipoglicemie! diabet si alergii! sau di"erse alte simptome cum sint5 colesterol marit! crestere in greutate +mai ales (umatatea superioara a organismului,! temperatura mai scazuta a corpului! senzatie de rece la miini si picioare! senzatii de amorteala sau #urnicaturi! constipatie! apatie! minte incetosata! incapacitate de a #unctiona in conditii de stres sau sub presiune! par aspru! tegument subtire! unghi casante si/sau aspect congestionat al #etei Cea mai buna metoda de masurare a #unctionarii glandei tiroide este Testul de Temperatura >azala +>TT, %rezentat in %ublicatia Journal of the American Medical Association B august, &47(. -e %oate face si acasa: In #iecare dimineata! imediat dupa trezire! remineti in pat si #olositi termometrul medical la subtioara timp de ;' minute $rotocolul se repeta trei zile la rind! si se noteaza temperatura Valori sub 73 @ grade Celsius indica probabil o situatie de hipotiriodism ) indi#erent de rezultatele analizelor de singe +$entru #emei! perioada ideala pentru acest test sint primele zile ale ciclului! pentru a elimina alte in#luente hormonale asupra temperaturii corporale, 3%ortul nutritiv zilnic %entru glanda tiroida trebuie sa includa iod si gru%ul vitaminic 9,com%le2, %e linga alti nutrienti. 3ceasta cerinta se %oate foarte usor satisface %rin su%limente %e baza de %lante bogate in iod, e2tracte de glanda tiroida si=sau %ituitara, si=sau tratament #omeo%atic de stimulare tiroidiana. In unele cazuri e2treme, se %ot administra c#iar #ormoni tiroidieni B cu reteta. In concluzie: Colesterolul nu este cauza bolilor cardio"asculare Aa(oritatea "ictimelor unui in#arct nu au colesterol marit Valori ridicate ale colesterolului din lim#a se coreleaza prea putin! sau de loc! cu comsumul alimentar de colesterol E*cesul de colesterol se coreleaza insa nemi(locit cu un consum ridicat de zahar! insu#icienta #ibra alimentara! lipsa de program regulat de miscare! aport redus de antio*idanti in dieta! si/sau insu#icienta tiroidiana 1&. PROGRAM DE E'ERCITII FIZICE -,a demonstrat ca miscarea contribuie la %revenirea aterosclerozei. 8a :niversitatea de -tat din 0enns$lvania, s,a efectuat un studiu com%arativ intre un
((

gru% de sobolani cu o dieta bogata in grasimi, si altul carora li s,a administrat un regim alimentar controlat. Ciecare gru% a facut miscare %e un a%arat de mers=alergare (treadmill) sau a ramas sedentar. Du%a sase luni, e2amenul microsco%ic al aortei a evidentiat diferente semnificative. Degenerarea %eretilor arteriali a fost ma2ima in gru%ul cobailor sedentari, indi#erent de dieta Dru%ul care a efectuat e2ercitii fizice, din nou indi#erent de dieta, a %rezentat structura arteriala cea mai sanatoasa ( Nutrition Report iulie,&4)'). -n program regulat de e*ercitii #izice asigura protectia sistemului cardio"ascular si spri(ina #unctionarea sistemului imunitar. Tonifica musculatura, largeste diametrul vaselor sanguine, inlatura stresul, stimuleaza organele interne, inde%arteaza starile de%resive, %romoveaza somnul, a.uta la scaderea colesterolului, imbunatateste flu2ul sistemului limfatic si lim%ezeste gindirea. E*ercitiul #izic ideal este orice #orma de miscare! pina la transpiratie! cel putin 7' de minute! de trei ori pe saptamina In timpul antrenamentului! pulsul trebuie sa #ie ;&'%;B' batai pe minut Aers alert sau rapid! sarituri pe trampolina elastica! sporturi cu racheta! sporturi de echipe! arte martiale! ciclism! e*ercitii aerobice ) toate acestea sint e*emple e*celente de acti"itati recomandate E*ercitiul ideal este cel care iti #ace placere! si nu de"ine un e#ort de "ointa Dar cultura fizica in sine nu asigura com%let %rotectia sistemului cardiovascular. 3u e2istat situatii in care atleti %rofesionisti si,au %ierdut viata %rin infarct sau congestie cerebrala. 11. PROGRAMUL NUTRITIONAL DE (BYPASS In ansamblu, acest %rogram consta in (a) reducerea e2%unerii la factori nocivi@ (b) consumul s%orit de alimente cu %ro%rietati curative@ (c) a%ort s%ecific de su%limente nutritive care sa a.ute organismul la inde%artarea %lacilor aterosclerotice. In continuare sint %rezentate liniile directoare ale acestui %rogram: &. Renuntati la fumat. (. 0racticati e2ercitiul fizic regulat. *. /onsumati %este de doua ori %e sa%tamina. 7. ?ariti a%ortul de fibra in alimentatie consumind la fiecare masa %roduse din faina integrala &++<, vegetale, nuci, seminte sau legume. ?incati fructe crude %roas%ete intre mese. 8a nevoie, adaugati fibra de %silium contra consti%atiei. '. 9eti cel %utin o%t %a#are de a%a %lata=%urificata zilnic. Evitati a%a clorinata, c#iar si la dus.
(*

6. Reduceti consumul de grasimi %olinesaturate. Colositi %referential unt, ulei de masline si=sau ulei de alune americane. Evitati cu desavirsire grasimile=uleiurile rincede, alimentele fierte in baie de ulei (dee%,fried), margarina si uleiurile %olinesaturate incalzite. 5. Reduceti consumul de za#aruri concentrate de orice fel (sucroza, glucoza, fructoza, za#ar alb sau brun, siro% de %orumb, siro% de artar, miere, molasa, etc) ). Eliminati ca#eina +ceai! ca#ea! ciocolata! bauturi Cola). Inlocuiti cu ceaiuri din %lante, substituenti de cafea, a%a %ura, suc de fructe sau bauturi decafeinizate. 4. 8imitati consumul de bauturi alcoolice &+. E"itati mezelurile! nitratii! nitritii si alte chimicale conser"ante sus%ecte,folosite in industria alimentara &&. Reduceti e2%unerea la radiatii, raze F, gaze de esa%ament, tertraclorura de carbon si alte c#imicale in#alante sus%ecte. &(. Colositi <ormula de Curatire Arteriala. Daca veti %une in a%licare %rimele && recomandari de mai sus, veti reusi sa recreati cadrul general de viata si #rana similar generatiilor anterioare anilor &4(+ cind nu se inregistrau boli cardiovasculare. Eeti reduce asadar e2%unerea la acele substante si factori de stres care contribuie la formarea si dezvoltarea %lacilor de aterom. Reducerea factorilor de risc este insa numai o %arte a rezolvarii %roblemei. /el de,al doilea as%ect se refera la %otentarea %roceselor imunitare care sa %oata face fata agresiunilor viitoare, si de asemenea, la eliminarea %lacilor aterosclerotice acumulate de,a lungul anilor %e artere. 0unctul &( de %e lista enumerata ras%unde direct acestei %robleme si face obiectul ca%itolului urmator. 1). FORMULA DE CURATIRE A ARTERELOR 1rganismul uman are o ca%acitate incredibila de autovindecare cu conditia sa i se asigure cadrul si materia %rima de care are nevoie. Coarte %utina lume cunoaste fa%tul ca e*ista o enzima ) denumita 0lipaza lipoproteica2 +L$L, ) care poate #i produsa in peretii arteriali! daca organismul dispune de substantele nutriti"e necesare Aceasta enzima actioneaza asemanator unui detergent! realizind un lucru uimitor si anume5 curata +degreseaza, grasimile depozitate in placile de aterom In %rezent, sintem mult mai e2%usi riscurilor care declanseaza bolile cardiovasculare fata de stramosii nostri. -i foarte %robabil, nu oferim organismului suficienta #rana nutritiva din care sa %oata %roduce enzima 808 si alti factori de %rotectie. De%endinta noastra aceentuata de alimente %relucrate, metodele agricole su%er,intensive si serviciile de deservire in masa ne aduc in
(7

situatia de a comsuma #rana mai %utin nutritiva. -,ar %utea ca modul nostru de viata stresant si #aotic , %recum si asaltul %ermanent al to2inelor %oluante sa determine ca o mare %arte din substantele nutritive %e care totusi le consumam sa fie folosite %entru alte sco%uri decit curatirea arterelor. ?edicamentele, cafeina, za#arul rafinat, alcoolul si alte substante ne#ranitoare %e care le folosim ar %utea e%uiza nutrientii din #rana, sau interactiona cu modul in care organismul ii foloseste. In orice caz, su%limentarea in %ro%ortii suficiente, cu o gama larga de substante #ranitoare %oate totusi sa stimuleze %rocesele interne %ro%rii organismului de inde%artare a %lacilor aterosclerotice, si sa %revina refacerea lor. Ince%ind din &4)*, zeci de mii de canadieni au folosit acest 0rotocol cu rezultate im%resionante. 3sadar, enzima L$L este una din masurile de protectie pe care le aplica organismul pentru asigurarea sanatatii arterelor! dar nu si singura Enumeram in continuare lista com%leta a celorlalte strategii: Neutralizarea radicalilor liberi inainte de a %roduce deteriorari la nivel celular. 0roducerea unui numar suficient de celule,T si anticor%i care sa localizeze si sa distruga celule mutante inainte ca acestea sa afecteze arterele. Cabricarea li%azei li%o%roteice care sa degreseze grasimile de%use %e %eretii arteriali. Dilatarea vaselor de singe. Imbunatatirea circulatiei sanguine, facind singele mai alunecos si redicind agregarea #ematiiilor. /rearea unor canale sanguine colaterale care sa ocoleasca zone obstructionate %entru a nu intreru%e irigarea tesuturilor vitale afectate. Dizolvarea c#iagurilor de singe. Normalizarea %resiunii arteriale. /#elarea sau inde%artarea metalelor grele de %e %eretii arterelor. 0rote.area tesuturilor vitale im%otriva efectelor nocive de o2idare. ?a.oritatea oamenilor din zilele noastre nu beneficiaza %e de%lin de toate %rocesele naturale interne mentionate. 3sta se datoreaza fa%tului ca substantele nutritive necesare acestor activitati nu a.ung in zonele unde este nevoie de ele, in cantitati suficiente. /#iar si %ersoanele care iau vitamine si alte su%limente, nu asigura toti factorii necesari, in cantitati suficiente, si=sau %e o %erioada cores%unzatoare. 13. NUTRIENTII NECESARI
('

0rezentam in continuare substantele nuritive esentiale de curatire arteriala, insotite de o succinta %rezentare a rolului fiecareia: Vitamina A . -timuleaza cresterea=marirea glandei timus si a ca%acitatii ei de a %roduce un numar s%orit de celule,T si anticor%i. 1%timizeaza utilizarea seleniului. 3sigura %rotectia celulelor e%iteliale si a membranelor umede. In Cormula de /uratire 3rteriala, "itamina A este inclusa ca #iind integral e*trasa din ulei de #icat de peste! #ie o combinatie de ulei de #icat de peste si beta caroten (Nota: %ersoanele diabetice nu %ot converti eficient beta,carotenul in vitamina 3, datorita ficatului afectat, si deci trebuie sa %rimeasca tot a%ortul de vitamina 3 din ulei de ficat de %este). Vitamina >; Caciliteaza eliminarea %lumbului din tesuturi. Necesara %entru sanatatea tesutului cardiac. Niacin /ontribuie la dilatarea vaselor sanguine. 3.uta la eliminarea e2cesului de colesterol. Acidul $antotenic Necesar %entru generarea de anticor%i %otenti. Vitamina >3 3.uta ca metionina (un amino acid din alimente) sa nu se descom%una in #omocisteina B o substanta to2ica si nociva %entru %eretii arterelor. Colina Emulsioneaza grasimile, mentinindu,le in stare de solutie in singe, si im%iedicindu,le sa bloc#eze arterele %eriferice. 0reintim%ina aglutinarea grasimilor din singe. 12ideaza sau arde grasimile din ficat (colina este com%onenta activa din lecitina, conferindu,i %ro%rietatea de a emulsiona grasimile). Inositol :n rela2ant general. Vitamina C :n %uternic factor antio2idant si c#elator. 0rote.eaza im%otriva metalelor grele (%lumb, arsenic) si le mentine in solutie %entru a %utea fi eliminate %rin urina. -timuleaza %roductia enzimei li%aza li%o%roteica, enzima care dizolva grasimile de%use %e %eretii arteriali. Vitamina E 3ntio2idant. 0rote.eaza im%otriva radicalilor libri cum sint su%ero2izii, radicalii #idro2ili, %ero2idul si #idro%ero2ozii. Dizolva c#eaguri din sistemul sanguin si contribuie la %revenirea lor. 3ccelereaza formarea circulatiei derivate in zonele blocate. 3.uta la normalizarea viscozitatii singelui (caracteristicile de circulatie). 3.uta la %reintim%inarea aglutinarii %lacilor aterosclerotice. Aagneziu 3.uta la mentinerea calciului in stare de solutie %entru a nu se %reci%ita %e %eretii arteriali. 3.uta la reglarea batailor inimii. 3.uta la contracararea acumularilor de aluminiu in organism. $otasiu 3.uta la normalizarea tensiunii arteriale. 3.uta la reglarea ritmului cardiac. Cinc In#iba radicalii liberi. 3.uta organismul in utilizarea vitaminei 3. 4eleniu ?ai %otent de (++,'++ ori decit vitamina E, in calitate de o2idant. 1rganismul il incor%oreaza in structura %ero2idazei glutationa B o enzima
(6

antio2idanta care deto2ifica %ero2idul de #idrogen si %ero2izii acizilor grasi. 3.uta vitamina E in actiunea de in#ibare a radicalilor liberi si %rote.are a tesuturilor im%otriva deteriorarilor o2idative. /ontracareaza acumularea de mercur in organism. 3.uta la normalizarea tensiunii arteriale ( 4eleniul este o componenta ma(ora a usturoiului ) planta medicinala de mult cunoscuta pentru e#ectele bene#ice asupre tensiunii arteriale, ?idroclorura de L%cisteina :n amino,acid cu rol de agent de c#elare in e2%ulzarea %lumbului din tesuturi. 3.uta la ani#ilarea radicalilor liberi %rodusi de radiatiile ionizante. Aetionina%dl 3gent c#elator si antio2idant. Este un amino,acid care a.uta organismul in %rocesul de deto2ificare si de emulsificare a grasimilor actionind asemanator cu colina. E*tras de timus Tesut glandular a.utind glanda timus in activitatea antio2idanta. 1 doza suficienta din fiecare din factorii nutritivi mentionati va stimula organismul sa genereze o serie de com%usi de metabolism intermediar, care a.uta la curatirea arterelor si in alte functii imunitare. 3ceste a.utoare intermediare sint re%rezentate de li%aza li%o%roteica si %ero2idaza glutationa, dar si de alte substante ca su%ero2id dismutaza si /o,enzima K,&+. 14. DOZA* SI MOD DE ADMINISTRARE Du%a o e2%erienta de &' ani in curatirea arterelor %rin nutritie, se observa ca este nevoie de administrarea zilnica a tuturor urmatoarelor su%limente nutritive, in dozele indicate in dre%tul fiecareia. 0rogramul de /uratire 3rteriala %oate include si alte ingrediente, dar pentru ca #ormula sa #unctioneze ! toate cele &6 de componente trebuie sa #ie prezente5 Vitamina ADDDDDDDDDDDDDDDDDDDD&& '''%B' ''' IVitamina DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD B'%3@ I Vitamina EDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD 3''%3@' I Vitamina CDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD B '''%B B'' mg Vitamina >%;DDDDDDDDDDDDDDDDDDD 33%&'' mg Vitamina >%& +ribo#la"ina,DDDDDDDDDDDDD 7'%@@ mg Vitamina >%3 +pirido*ina,DDDDDDDDDDDDDD @'%;@' mg Vitamina >;& +cobalamina,DDDDDDDDDDDDD ;3'%@@' mcg NiacinDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDBB%6' mg NiacinamidaDDDDDDDDDDDDDDDDDDD &'%@' mg Acid $antotenicDDDDDDDDDDDDDDDDDD 77'%@@' mg Acid <olicDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD '!B%&!& mg >iotinaDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD@'%;&& mcg
(5

Colina +bitartrat,DDDDDDDDDDDDDDDDDD BB'%6&@ mg InositolDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDB'%@@ mg dl%AetioninaDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD;3'%@@' mg Aagneziu +o*id,DDDDDDDDDDDDDDDDDD B''%@@' mg $otasiu +clorura/citrat,DDDDDDDDDDDDDDDD B''%BBB mg AanganDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD D @%&& mg Cinc +gluconat,DDDDDDDDDDDDDDDDDD D &@%77 mg Crom +proteinat,DDDDDDDDDDDDDDDDDD ;7'%777 mcg 4eleniu +proteinat,DDDDDDDDDDDDDDDDD &''%77' mcg ?idroclorura de betainaDDDDDDDDDDDDDDD ;&'%;7' mg ?idroclorura l%cisteinaDDDDDDDDDDDDDDD 33'%; ''' mg Concentrat de timusDDDDDDDDDDDDDDDDD @@%;'' mg Concentrat de splinaDDDDDDDDDDDDDDDD @@%;'' mg Concentrat de #icatDDDDDDDDDDDDDDDDD B'%;'' mg 0rotocolul nu contine un anume ingredient cu %ro%rietati miraculoase!. /eea ce da rezultate este asocierea lor s%eciala. Toate com%onentele trebuie sa fie %rezente simultan, conlucrind si s%ri.inindu,se reci%roc, asemanator verigilor dintru,un lant. :n singur dra.eu nu %oate cu%rinde toate ingredientele din Cormula de /uratire 3rteriala. 3r fi %rea mare ca sa %oata fi ing#itit. 3sadar, %entru a cu%rinde toate ingredientele, ele %ot fi gru%ate se%arat sau luate im%reuna, in aceleasi %ro%ortii, dar in doze mai mici fiecare, %er tableta. :n numar suficient de tablete trebuie administrat zilnic %entru a cumula doza totala recomandata mai sus %entru fiecare com%onenta (de regula, &+ tablete %e zi). 3ceasta doza zilnica este desigur mai mare decit cea oficial recomandata %e etic#eta flacoanelor, care adesea reflecta %unctul de vedere al institutiei guvernamentale de resort si nu de fa%t, ceea ce organismul nostru are nevoie. Rezistenta unui lant este data de veriga lui cea mai slaba! ( 3 c#ain is onl$ as strong as its weaGest linG!). Daca in %rotocolul %e care vreti sa il urmati li%sesc unele ingrediente, sau sint sub limita dozei recomandate, s,ar %utea sa nu aiba efectul scontat. E2ista %roduse similare %e %iata ca tera%ii de curatire arteriala, dar unora le li%sesc ingrediente foarte im%ortante cum este #idroclorura de l, cisteina si=sau dl,metionina@ altele, desi includ factori im%ortanti cum sint vitaminele 3,/,E si=sau niacin, sint in %ro%ortie %rea mica. 3ceste sase ingrediente sunt de%sebit de im%ortante %entru succesul %rotocolului, dar sunt si %rintre cele mai costisitoare. :nii %roducatori micsoreaza %ro%ortiile unore dintre ingrediente, incercind sa atraga mai multi clienti, cu oferte mai ieftine. Nu va lasati atrasi de ceea ce %are un c#ili%ir, daca in .oc este sanatatea dumneavoastra. /ei care s,au lasat inselati au ramas dezamagiti.
()

:nele %ersoane si,au e2%rimat teama cu %rivire la %ro%ortia vitaminei 3 in Cormula de fata ca fiind to2ica!. Nicidecum. 0rotocolul nostru este cu totul li%sit de %ericol. Du%a &' ani de folosire in rindul a %este &++.+++ de subiecti, nu s,a inregistrat absolut nici un caz de to2icitate, de nici un fel. 0otrivit studiilor de s%ecialitate, este nevoie de cu mult %este &++.+++ de I.:. (unitati internationale) (si adesea %este '++.+++ I.:.) de vitamina 3, administrata zilnic, tim% de luni de zile, %entru a genera sim%tome de su%radoza. la adulti (sim%tome care au un caracter tem%orar si dis%ar cind e2cesul de vitamina 3 este rectificat). 0ro%ortia de Eitamina 3 in Cormula de /uratire 3rteriala este ec#ivalenta cu a servi zilnic doar '' grame de ficat de vita. Este trist fa%tul ca e2ista o astfel de teama ne.ustificata fata de vitamina 3 in societatea noastra. Este un su%liment nutritiv foarte binefacator, %e care ma.oritatea dintre noi nu il folosim in cantitati suficiente. 1 . ANALIZE % DIAGNOSTIC E2ista mai multe ti%uri de analize medicale %entru diagnosticarea bloca.elor arteriale. :na dintre cele mai recomandate este angiograma! care consta in cite"a radiogra#ii luate in succesiune rapida! dupa in(ectarea unei substante de contrast in "asul sanguin analizat. 3ngiogramele efectuate inainte! si du%a! tratament indica adesea o reducere marcanta a obstructiilor arteriale ca rezultat al tera%iei de b$%ass nutritional!. Dar ele antreneaza unele riscuri (e2%unerea la raze F si culoarea de contrast in.ectata in singe). 1 alternativa mult mai sigura si sanatoasa este analiza Doppler cu ultrasunete 3naliza Do%%ler masoara tensiunea si flu2ul arterial in diferite regiuni ale cor%ului. 3%aratura de mare finete verifica tensiunea arteriala la git, brate, inc#eieturi, coa%se, gambe, glezne si degete de la %icioare. Ealori imbunatatite ale tensiunii arteriale in zonele %eriferice amintite indica efectul deblocarilor %e artere. :nele a%arate Do%%ler au monitoare si %ermit ca stadiile inainte! si du%a! sa a%ara clar vizibile medicilor si %acientilor, du%a cum ilustreaza e2em%lul urmator. :n barbat din Toronto si,a %ierdut cunostinta tim% de a%roa%e un minut. Colosindu,se metoda Do%%ler (la -%italul -unn$brooG!), a fost diagnosticata cauza: 7+,'+< ocluzie %e artera carotida stinga. -,a recomandat o%eratie de b$%ass. 0acientul a refuzat si a urmat in sc#imb 0rotocolul de 9$%ass Nutritional. Du%a trei luni, a revenit la s%ital unde medicul nu a mai %utut identifica zona de ocluzie. 0acientul a fost trimis la -%italul Denera Din Toronto(TD") %entru analize su%limentare. 3u fost re%etate aceleasi teste Do%%ler care au reconfirmat absenta ocluziunii. ?edicii de la TD" au a%reciat
(4

cadiagnosticul -%italului -unn$brooG a fost eronat B si totusi %acientul vazuse negresit imaginile arterelor %ro%rii %e monitor. In ambele situatii, a fost folosit acelasi ti% de a%aratura cu ultrasunete. Nu sint necesare intodeauna teste com%licate %entru masurarea %rogresului inregistrat %rin metoda nutritionala de curatire arteriala. :nii medici noteaza doar (a) distanta %e care %acientii suferinzi de claudicatie (cram%e intermitente la %icioare) %ot sa o %arcurga fara dureri, si=sau numarul atacurilor de angina %ectorala in interval de o sa%tamina. 0e masure ce sistemul circulator functioneaza mai bine, %acientii cu claudicatie vor %utea %arcurge o distanta mai lunga fara dureri, iar cei cu angina vor avea mai %utine atacuri. 3cestea sint sim%tome masurabile si obiective inbunatatite. In mod similar, tinind o evidenta a frecventei si intensitatii sim%tomelor de amorteala, furnicaturi sau cram%e, se %oate verifica %rogresul realizat. :nele sim%tome se diminueaza gradat, iar altele B s%ectaculos. Nu este sur%rinzator, de %ilda, ca o %ersoana avind sim%tomul de miini si=sau %icioare reci tim% de multe luni, dintr,o data sa constate ca miinile si=sau %icioarele sint calde, du%a numai o luna de la a%licarea tratamentului de b$%ass nutritional. /ele doua imagini de mai .os au fost luate in interiorul aceleiasi artere coronariene a unui %acient de 6) ani. Imaginea de sus a fost luata inainte de tera%ie, iar cea de .os B du%a cinci luni de tratament. Inainte! : 3ceasta este o sectiune transversala a unei artere coronariene, la un %acient de 6) ani, inainte de tratament. Du%a! : 3ceasta imagine este interiorul aceleiasi artere a barbatului de 6) ani, du%a cinci luni de tera%ie nutritionala. Tratamentul a constat din administrarea a &+ tablete %e zi continind o formula de curatire arteriala cu s%ectru larg, care include &6 vitamine, 4 minerale, ( amino,acizi si * concentrate glandulare. 1!. CE SPUN UTILIZATORII PROTOCOLULUI Este deosebit de %lacut sa constati cum oameni mai invirsta isi reca%ata din vigoarea si vitalitatea tineretii du%a curatirea arterelor. Du%a numai citeva sa%tamini de tratament, a%are o sc#imbare vizibila a as%ectului fetei la ma.oritatea %acientilor. Tonusul fetei se inbunatateste, radiind o culoare mai sanatoasa. 1 mare %arte a %ersoanelor urmind 0rogramul de 9$%ass Nutritional au relatat ameliorari neaste%tate ale altor stari medicale %e care le %reentau cum sint: artrita reumatismala, %robleme de %rostata, #i%ertensiune arteriala si deterioratea vazului. Este su%rinzator cit de benefica devine restaurarea circulatiei sanguine, %entru tot restul organismului. 0rezentam in continuare citeva %asa.e din scrisorile %rimite de la beneficiarii acestei tera%ii:
*+

>loca(e eliminate Ea multumesc %entru ca l,ati salvat %e sotul meu din situatia de a fi su%us unei o%eratii com%le2e de b$%ass. Du%a ce mi s,a comunicat ca sotul meu are nevoie de aceasta interventie c#irurgicala, am facut cercetari %e Internet %rin cuvintul HinimaI si am identificat metoda de 9$%ass Nutritional. 3m vizitat un magazin de su%limente nutritive, am citit brosura voastra si l,am intrebat %e sotul meu daca ar fi dis%us sa incerce acest tratament. 8a ras%unsul sau afirmativ, am revenit la magazin, am cum%arat cartea 9$%ass,ul Nutritional si su%limentul. Nu aveam %rea multe s%erante %entru ca sotul meu trebuia sa urmeze tera%ia cu su%limente tim% de sase luni %entru a da rezultate, iar intre tim%, eram in aste%tarea unui telefon de la s%ital unde era %rogramat %entru o%eratie. ?edicul nostru de familie a observat ca s%italul facuse o greseala si sotul meu nu era inscris %e lista de aste%tare. -%ecialistul cardiolog a #otarit sa se efectueze o noua angiograma, %entru siguranta. -a%tamina trecute, sotul meu a fost su%us celei de,a doua angiograme, si cele 5'< si '+< de ocluzii nu mai e2istau. -intem inca intr,o stare de soc. ?edicul care a efectuat angiograma a marturisit ca nu geseste e2%licatia si nu a stiut ce sa mai s%una. ?ultumim, multumim, multumimJ! , -.". -n Om Tinar din nou In toamna anului &454, c#irurgul cardiolog m,a anuntat ca situatia mea necesita o o%eratie de b$%ass, dar ca sistemul meu cardiovascular este atit de degenerat incit nu voi su%ravietui interventiei c#irurgicale. Eram du%a cel de,al doilea atac de cord, si mi s,a s%us ca nu voi mai %utea munci. /onform rezultatelor angiogramelor, arterel mele coronariene erau obturate in %ro%ortie de 4+<, iar valvele inimii erau grav afectate. -otia ma a.uta sa cobor din %at dimineata. Du%a numai citiva metri de mers %e .os, ince%eau dureri de angina. ?i,am dat seama ca medicii nu ma %ot a.uta si am #otarit sa ma a.ut singur. ?,am lansat intr,un %rogram de mega su%limente (vitamine si minerale). 3m eliminat din dieta carnea de vita, sarea, za#arul, alcoolul si cafeina. De asemenea, am ince%ut un %rogram usor de e2ercitii zilnice. Du%a trei ani, am desco%erit %rotocolul de curatire arteriala. 8,am urmat, si %roblemele mele au devenit de domeniul trecutului. In %rezent, am o sanatate robusta si uneori merg %e .os c#iar &' mile %e zi. /olesterolul meu a scazut de la *++ la &4+, iar valorile li%idelor din singe au indicat o inbunatatire similara. ?a sim%t ca in tinerete, ma bucur din %lin de viata, nu mai am sim%tomele bolii cardiovasculare care ma transformase intr,un infirm, numai cu citiva de ani in urma. Imi mentin starea de sanatate consumind
*&

#rana nutrutiva, %racticind e2ercitii fizice zilnic si folosing su%limente nutritive de vitamine si minerale cu s%ectru larg. /ind eram bolnav, suferind de boli de inima, costurile mele medicale (inclusiv retetele) se ridicau la %este *.+++ dolari %e an. 3nul trecut, aceste c#eltuieli au fost de numai &++ dolari.! ".3., Eictoria, 9/ A-LT-AE4C $ENTR- CA AI%ATI REDAT 4ANATATEA Desi am numai 67 de ani, nu mai eram instare sa,mi desfasor munca la com%anie, din %ricina unei afectiuni cardiace care a necesitat trei o%eratii distincte de b$%ass. -ufeream de dureri de angina, care determinau s%italizare la fiecare citeva sa%tamini. Du%a numai citva %asi, imi %ierdeam res%iratia, trebuia sa ma o%resc si sa ma s%ri.in %ina cind simteam ca %ot sa mai fac citiva %asi. Imi era a%roa%e im%osibil sa urc scarile. /ind medicii mi,au s%us ca am o%turatie coronariana de gradul %atru, m,am gindit ca sint la ca%atul drumului. De data asta, bloca.ul se instaura %e %artea dins%re interior a inimii si deci era ino%erabil. ?,am inscris %entru o%eratie de trans%lant la alte citeva s%itale, dar am fost refuzata %e motivul riscului %rea mare. Din fericire, o ruda mi,a trimis o carte intitulata H/uratirea vascularaI, care mi,a dat o raza de s%eranta. 3%oi mi,a trimis citeva tablete de curatire arteriala, %recizind ca trebuie sa iau &+ %e zi. 3m ince%ut tratamentul imediat si numai du%a o sa%tamina eram de.a mai bine. In %rezent, du%a folosirea a sase flacoane, ma sim%t un om renascut. Toata lumea din .urul meu este e2trem de incintata de %rogresul meu. 3cum ma %ot %limba %rin ?all fara nici o tulburare. De cind folosesc 0rotocolul, nu am mai a.uns la s%ital cu dureri de angina. Recent, am revenit la medic %entru un control mai serios, si mi s,a s%us ca nu mai este nici urma de ocluzie. 3l %atrulea bloca., %e latura interioara a inimii, se curatase si el. ?i s,a s%us ca sistemul meu vascular nu mai fusese atit de curat de *+ de ani. ?ultumesc %entru sanatatea %e care mi,ati redat,o. R.A.?. New LorG Angina "indecata 3ngina mea %ectorala, rezultat al rigidizarii arterelor, %are sa fie de domeniul trecutului, slava Domnului, ca urmare a eficientei 0roceduri de /uratire 3rteriala. Durerile au incetat si mi,am reca%atat res%iratia normala. -tarile de letargie din ultimii ani au dis%arut si ma sim%t atit de bine cum nu m,am sim%tit de multi ani. R.T.Totonto,1N Cgomotul pulsant in creier a disparut 3m urmat 0rogramul de /uratire 3rteriala %entru a sca%a de o stare de slabiciune si oboseala, %recum si de o senzatie de zgomote %uternice ca de ciocan
*(

rezonind in creier. -int fericit sa constat ca numai du%a &+ zile de tratament, senzatia batailor %uternice rezonind in ca% a incetat si nu a mai revenit.! R.?. B Toronto, 1N Colesterol Normal 1 doamna de la banca unde lucram avea deseori momente de %ierdere a cunostintei. -e %are ca nivelul colesterolului ei era %rime.dios de ridicat. I,am sugerat sa urmeze tera%ia de curatire arteriala. Du%a ce a terminat %rimul flacon, si,a facut din nou analizele de colesterol. Intr,o seara, cind ramasesem amindoua du%a %rogram sa terminam lucrarile, l,a sunat %e medic %entru a afla rezultatul analizelor. E381RI8E /18E-TER18:8:I ER3: N1R?38E. A.R.9rig#ton, 1N Operatia de amputare ) anulata In %rimele doua luni ale anului &4)7, aveam %robleme mari de circulatie la %icioare. 3nterior, s%ecialistii de la s%italul H!t.Michael"s #ospital" imi comunicasera im%osibilitatea de a mai fi su%us altor o%eratii de b$%ass. ?edicii au recomandat am%utarea %iciorului dre%t. ?i s,a dat un ragaz de sase luni. :n %rieten a avut amabilitatea sa stea de vorba cu mine des%re 0rocedura de /uratire 3rteriala si dieta. 3cum, du%a a%roa%e sa%te ani, ma %ot de%lasa %e distante rezonabile B nu re%ede, dar destul de bine. Iau si lectii de golf.etc. -i cind imi amintesc ce dificultati teribile aveam sa %arcurg mici distante citadine, de la o strada la altaJ Intr,un cuvint, am mobilitatea necesara acum sa ma descurc in cele mai multe situatii. 3m luat &+ tablete %e zi din Cormula de /uratire 3rteriala in cursul %rimilor %atru ani de tratament, iar acum iau cinci %e zi. 3m convingerea ca acest tratament mi,a redat ca%acitatea de de%lasare si sansa de a ma bucura de viata.! 8MRM/.Ric#mond "ill,1N Artere 0noi2 3m 6) de ani si %e data de & mai am suferit un atac dureros la %lamini. 0e 4 mai, am fost consultat de un cardiolog si am facut o analiza de stres si o ecograma. Diagnosticul a fost de angina %ectorala si mi s,au %rescris medicamente. De asemenea, medicul cardiolog m,a %rogramat la urmatoarea consultatie %este doua luni cind %robabil , a s%us el, urma sa discutam o%eratia de b$%ass. Intre tim%, am dat %este o brosura intitulata HCormula de /uratire 3rterialaI. Du%a numai doua sa%tamini, res%iratia mea greoaie era de.a mai bine, iar zgomotele din %ie%t se rareau. 0e &) iulie am fost re,e2aminat de un alt medic cardiolog B erau e2act doua luni de cind urmam 0rocedura amintita. ?edicul a constatat ca nu e2ista %robleme cu inima si m,a re%rogramat %este trei luni. 3m intrat in a cincea luna de tratament cu Cormula de /uratire 3rteriala si %ot sa %arcurg %e .os %este doua mile %e un drum rural, cu urcusuri foarte abru%te. Aena
**

si zgomotul din %lamini au dis%arut a%roa%e com%let. 3ste%t cu nerabdare HreinnoireaI arterelor mele, la sfirsitul celor sa%te luni de tratament. Du%a aceea, intentionez sa continui nelimitat cu %rogramul de intretinere. $icior sal"at 8a &6 a%rilie &44&, am suferit o o%eratie de c#irurgie vasculara la %iciorul string. Du%a doau sa%tamini a urmat o alta o%eratie, linga genunc#i. 3m fost s%italizat tim% de o luna. :na dintre com%etentele asistente care ma %ansa, a sesizat o %relingere se sub crusta cea mai mare, care su%ura. /#emat de urgenta, medicul a declarat ca nu mai are cum sa ma mai a.ute. Daca durerile devin insu%ortabile, mi,a recomandat sa revin %entru am%utarea %iciorului. In iulie, am aflat de la vecinii mei des%re 0rogramul de /uratire 3rteriala. In %rezent, urmez 0rotocolul de trei luni@ %icioarele imi sint calde, iar rana a dis%arut Ncom%let vindecata. /ind am revenit la medic %entru culoarea sc#imbata a %ielii, medicul a s%us ca tegumentul inca se mai acomodeaza cu o circulatie sanguina foarte bogata. 3sadar, iata ca nu mi,am %ierdut %iciorul.! ?.R.9. 0eterboroug#, 1N Tremur in tot corpul -criu aceste rinduri %entru a consemna adevaratele minuni %e care Cormula de /uratire 3rteriala le,a facut %entru mine. In %rezent sint in a treia luna de auto, tratament. ?a sim%team foarte slabit si eram cu%rins de un tremur s%astic in tot cor%ul. 3m trei artere obstructionate in zona inimii. /ardiologul a vrut sa ma o%ereze, dar am refuzat si m,am #otarit sa o%tez %entru Cormula de /uratire 3rteriala. 3nterior, am consultat c#iar si un s%ecialist neurolog si un endocrinolog %entru senzatia de tremur interior fara nici un rezultat. /onform o%iniei lor, arterele din zona cerebrala care controleaza sistemul nervos central s, au rigidizat, si %rovoaca aceste s%asme. Datorita 0rogramului de /uratire 3rteriala, tremurul intern a dis%arut si ma sim%t incredibil de bine. De asemenea, nivelul trigliceridelor a scazut cu %este &++ %uncte, tensiunea arteriala s,a stabilizat, colesterolul a regresat.! ?.R./ourtena$, 9/ Chisturile au disparut :rmez Tera%ia de /uratire 3rteriala de %atru luni. 3s %utea adauga ca am beneficiat si de Hefecte secundareI foarte inbucuratoare. 0atru c#isturi s,au retras com%let, iar alte citeva s,au micsorat. /irculatia sanguina s,a intensificat in zona miinilor si %icioarelor.! -.?.?uenster, -O $limbari mult mai lungi
*7

/a utilizator al 0rocedurii de /uratire 3rteriala, trebuie sa declar ca rezultatele sint e2celente. /u o luna in urma, totul era un mare efort %entru mine, din cauza anginei %ectorale. Imi era foarte greu sa meg c#iar si citeva sute de metri. Iar acum, du%a numai trei sa%tamini de tratament, %arcurg zilnic distante de (+,*+ ori mai lungi in cadrul %rogramului meu de dezvoltare fizica.! ".;."., -idne$, 9c Degete degerate ) "indecate In %artea a doua a iernii, cind a fost foarte frig, mi,a ing#etat laba %iciorului dre%t. Trei degete s,au innegrit. 3veam dureri foarte mari. 3sta m,a determinat sa urmez 0rotocolul de /uratire 3rteriala. -%re sfirsitul %rimului flacon, laba era de.a mult mai bine. Degetele nu mai erau negre, iar tesutul din virful unui deget se refacea. 0ielea com%romisa s,a descuamant de %e %icior, ca o coc#ilie. Du%a aceea, nu am mai avut dureri si nici un fel de alte %robleme.! E.;.;elland, 1N Chelatinare E <ormula de Curatire Arteriala 8a ince%utul anului, am facut un tratament de c#elatinaree intravenoasa. Tratamentul a fost structurat in *+ de sedinte, iar de curind, am ince%ut 0rotocolul de /uratire 3rteriala. 3m remarcat o inbunatitire cu totul deosebita a circulatiei sanguine si o stare generala mult mai buna.! A./.-.C., -idne$, 9/ >1pass Ne(usti#icat 1 cunostinta a fost %rogramat %entru o%eratie tri%la de b$%ass in iunie, a.c. 0e la mi.locul lunii a%rilie, la insistentele mele, a ince%ut tratamentul cu Cormula de /uratire 3rteriala. -%re marea noastra sur%rindere si bucurie, la ultima consultatie %re,o%eratorie din iunie, s,a constatat ca o%eratia devenise inutila. 3fectiunea circulatorie a %acientului se vindecase.! C.Rl. Toronto, 1N Crampe! Debilitate ) "indecate Celicitari si mii de multumiri %entru Cormula de /uratire 3rteriala. 1 folosesc numai de doua sa%tamini. De.a mi,au dis%arut cram%ele dureroase de la %icioare. Nu mai am momente de slabiciune si amorteli insotite de dureri de ca% %ulsante. 3m a%roa%e 5* de ani si vreau sa ma bucur activ de viata cel %utin inca *+ de ani.! ?.".,&++ ?ile"ouse,9/ Viata este din nou! plina de #armec In toamna, am ince%ut sa ma sim%t tot mai rau cu %icioarele din cauza %roblemelor de circulatie. 3m ince%ut Tratamentu de /uratire 3rteriala. 3m convingerea ca aceasta tera%ie a avut un efect benefic asu%ra intregului meu sistem circulator. /u trei ani in urma, am avut o o%eratie de tri%lu b$%ass.
*'

0e o nota si mai %lacuta, vara asta, eu si sotul meu am facut o e2cursie la ?aritimes. 3 fost %entru %rima oara du%a doi ani si .umatate, cind ne,am sim%tit atit de bine incit sa ne aventuram intr,o astfel de e2cursie. Eiata noastra este din nou %lacuta.! D.9.,0eterboroug #, 1N $RO>LEAELE DE $RO4TATA A- DI4$AR-T De cind am ince%ut Tratamentul cu Cormula de /uratire 3rteriala , am observat urmatoarele modificari in starea mea de sanatate: culoarea urinei s,a sc#imbat de la tulbure,gri la galben clar. 0roblemele de %rostata cauzau o constrictie a debitului urinei %ina la nivel de stro%i. 3cum insa %roblema s,a rezolvat. Inainte eram nevoit sa merg la toaleta de trei, %atru ori %e noa%te. In %rezent, mi,am revenit la normal si am nevoie numai o data sau de doua ori.! ;.D.T.,9ridgewater, NAA INCE$-T 4A TRAIE4C DIN NO8a 6( de ani, am fost diagnosticat cu ateroscleroza intr,o forma atit de grava, incit am fost %rogramat la o%eratie de b$%ass. Nu am avut tensiune sau colesterol marit, si nici diabet. Renuntasem la fumat cu &' ani in urma, luam vitamine multi%le, si am facut modificari in dieta %unind accent %e fibra si reducind drastic grasimile. ?edicul mi,a s%us ca o%eratia de b$%ass nu imi va %relungi viata mai mult de o%t ani, dar mi,o va face mai su%ortabila. 3m s%us N: si m,am #otarit sa caut alternative. /ineva mi,a dat sa citesc brosura H/uratirea vasculara B Noi -%erante %entru 9olile /ardiovasculare!. /artea mi,a dat intr,adevar s%erante , dar si multe temeri , 1are este bine ce fac> 1are efectele %rezentate sint reale> /e va s%une medicul cind va afla> 3m #otarit sa urmez 0rogramul de /uratire 3rteriala. Toata lumea din .urul meu s,a o%us, dar eu am considerat ca merit aceasta sansa. Nu voiam sa a.ung o HlegumaI %entru tot restul vietii. 0ot sa indur %utina suferinta tim% de sase luni, dar asta ma va face bine %entru restul vietii. -i nu m,am abatut de la %lanul meu. In %rezent, ma aflu in a sasea luna de tratament cu Cormula de /uratire 3rteriala, si in a %atra luna a %rogramului de mers %e .os. -tiu ca marsurile m,au a.utat foarte mult, dar fara formula de curatire arteriala, m,as c#inui %orbabil in continuare sa %arcurg ( mile in 7+ minute, in loc de * mile in '& minute. Du%a numai o luna de tratament cu 0rotocolul mentionat, aveam %icioare si miini calde@ de fa%t, intregul organism era mai cald. -tiu asta %entru ca am dormit citeva no%ti de Ianuarie intr,o camera neincalzita, in ?anitoba, cind afara erau minus *+ grade /elsius B frig, nu glumaJ 3ceasta a fost %rima binefacere. 3%oi, nasul (care era mereu infundat) mi s,a desfundat@ nu am mai racit, am mai multa energie, vederea s,a inbunatatit, la fel si %rostata. In stadiul de fata, sim%t ca %rocesul de curatire nu s,a inc#eiat, dar
*6

c#iar si acum, %ot face mai multe lucruri, cu mai %utine dureri de angina decit %uteam cu o luna in urma. 3cum %ot c#iar sa,mi fac %lanuri de viata din nou, inclusiv %oate, c#iar reluarea serviciului. 0.D. Toronto, 1N Nota: 9rosura /uratirea vasculara: Noi -%erante %entru 9olile /ardiovasculare! se intituleaza acum: 9$%ass,ul Nutritional B Reversati 3teroscleroza fara 1%eratie!, , autor David ;. Rowland, 0#.D. 1". STARI PATOLOGICE ASOCIATE Recomandarile de alimentatie, su%limente nutritive si stil de viata %rezentate %ina acum,aduc beneficii uriase ma.oritatii oamenilor care doresc fie sa %revina, fie sa reverseze deteriorarea arterelor. -,ar %utea insa ca unele %ersoane sa manifeste alte form de dezec#ilibru al organismului cum sint diabetul si #i%ertensiunea arteriala. 3cestea necesita o abordare se%arata. DIABETUL Diabeticii sint in mod s%ecial %redis%usi la ateroscleroza si %robleme asociate de circulatie. Din nefericire, multi dintre ei au fost afectati de retino%atie si=sau gangrene la %icioare. Diabeticii funatori si=sau sedentari sint in mod deosebit e2%usi riscului de a sucomba unui atac cardiac sau comotie cerebrala. 0ersoanele bolnave de diabet care sint realmente interesate de sanatatea lor, sint ferm sfatuite sa urmeze recomandarile noastre B %e linga cele ale medicului lor curant. ?ulte cazuri de diabet au la baza o cauza mai %rofunda de #i%otiroidism@ starea bolnavilor se inbunatateste cind glanda tiroda este a.utata. Cormula de /uratire 3rteriala este o solutie intelea%ta %entru ma.oritatea diabeticilor B ca su%liment %ermanent. 3ceasta a.uta la mentinerea starii de sanatate a sistemului circulator, fiind in acelasi tim% si o sursa adecvata de nutrienti %entru organele interne (%ancreasul, ficatul, glanda adrenala) care sint su%rasolicitate la diabet. 3stfel de nutrienti sint: crom, mangan, zinc, vitamina / si com%le2ul de vitamine 9. ?ulti dintre diabeticii care au urmat acest %rotocol au %utut sa reduca, iar uneori c#iar sa elimine de%endenta de insulina (cu a%robarea medicului curant). In cele mai multe cazuri de diabet, ficatul converteste cu greu beta,carotenul din dieta in Eitamina 3 si de regula, ineficient. De aceea, diabeticilor le recomandam o varianta a Cormulei de /uratire 3rteriala care asigura tot a%ortul de vitamina 3, din vitamina 3 in sine, si nu din beta,caroten. HIPERTENSIUNE ARTERIALA ?ulte cazuri de #i%ertensiune arteriala reactioneaza favorabil la Tratamentul de /uratire 3rteriala. Refacerea circulatiei %eriferice determina o scadere a
*5

%resiunii asu%ra inimii si arterelor %rinci%ale. /ind aceasta afectiune nu ras%unde favorabil la 0rogramul de 9$%ass Nutritional, este nevoie de ceva aditional. :nul dintre factorii generali (si cel mai %utin intelesi) care contribuie la cresterea tensiunii arteriale este alergia mascata, sau sensibilitatea la alimente obisnuite. De cele mai multe ori, agentul %rovocator este cafeina (cafea , ceai, ciocolata, bauturi /ola) B un stimulant %otent care acelereaza %ulsul si constricta vasele sanguine. Eliminind toate sursele de cafeina %oate foarte adesea conduce la normalizarea ra%ida a tensiunii arteriale. Camiliile de %lante sau fructe cu %robabilitate mai mare de a %rovoca #i%ertensiune la %ersoane susce%tibile sint: :mbra No%tii! (rosii, cartofi, ardei, %a%rica, ardei iute rosu, vinete, tutun) si citrice!: %ortocale, gra%efruit, lamii). Ciecare dintre noi are o bioc#imie interna unica, si deci %oate reactiona sau nu, fata de un factor anumit din alimentatie. 0entru a trata #i%ertensiunea arteriala generata de reactii alergice, este necesar sa se identifice, iar a%oi sa se elimine com%let toti agentii alergeni mascati. In acest sco%, se foloseste dieta %rin eliminare, Ginesiologia, testatea musc#ilor si=sau a %ulsului (testele cutanate obisnuite sint inselatoare in cazul alergiilor la alimente). :n real a.utor %oate veni din %artea unui s%ecialist nutritionist %e %robleme de alergii alimentare, care %oate identifica factorii ofensatori. :rmeaza a%oi eliminarea acestora din dieta, fara e2ce%tii ( c#iar si un stro% de otrava! este tot otrava, ca sa s%unem asa). /#iar numai citeva molecule dintr,un aliment alergen, consumat zilnic, %ot mentine starea de #i%ertensiune arteriala. In astfel de cazuri, medicamentele sau su%limentele sint ineficiente, atita tim% cit nu se inlatura cauza. Eliminarea totala a alimentelor alergizante %oate readuce la normal tensiunea arteriala,in numai citeva zile. :nele %ersoane #i%ertensive ar %utea %rezenta un dezec#ilibru al balantei de electroliti. Reducind a%ortul de sodiu (din sarea de bucatarie), si=sau luind su%limente de calciu, magneziu si %otasiu ar %utea rezolva %roblema, in aceste cazuri. 3ceste minerale trebuie sa fie intru,un ec#ilibru in organism %entru a,si aduce contributia la reglarea batailor inimii si a %resiuni fluidelor din organism. 1#. INTREBARI SI RASPUNSURI De ce doctorul meu nu are in#ormatii despre curatirea arterelor prin suplimente de nutrienti: 3s%ectele de nutritie nu sint e2#austiv %redate in universitatile si scolile de medicina, asa incit absoventii medici ar %utea considera ca acest subiect nu este foarte im%ortant. De asemenea, ma.oritatea medicilor sint atit de ocu%ati cu consultatiile, incit le ramine %utin tim% %entru a tine %asul cu uriasul volum de cercetari de s%ecialitate care se %ublica neincetat in fiecare an. Totusi, un numar
*)

tot mai mare de medici ince%e tre%tat sa ia cunostinta de 0rotocolul de /uratire 3rteriala %e baza nutritionala. De ce publicul nu este in#ormat despre Curatirea Arteriala Nutritionala: 0rofiturile care se obtin de %e urma su%limentelor nutritionale si ale alimentelor naturale ne%relucrate sint foarte mici@ %rin urmare, furnizorii nu dis%un de fonduri %entru o cam%anie larga de reclame si %ublicitate. In %lus, conform regulamentelor federale, este ilegal sa se faca reclama %ublicului larg fa%tul ca o anumita substanta din categoria alimentelor re%rezinta un tratament, un remediu sau c#iar o cura %rofilactica im%otriva aterosclerozei sau bolilor cardiovasculare. <ormula de Curatire Arteriala contine medicamente: Toate ingredientele din su%limentele de curatire arteriala sint com%onente de #rana naturala: vitamine, minerale amino,acizi si e2tracte glandulare B intr,o balanta eficienta si li%sita de riscuri. Cum se administreaza tabletele: Ideal, doza zilnica se divide in mai multe subdoze, luate la masa. 3stfel, daca doza zilnica este de &+ tablete, se %ot lua trei la micul de.un, trei la %rinz si %atru la cina, sau cinci la micul de.un si cinci cu masa de seara. Im%ortant este ca tabletele sa fie insotite de #rana. In acest fel, substantele nutritive din alcatuirea tabletelor %ot com%leta si intregi nutrientii din alimentele servite la masa si invers. Digestia se o%timizeaza, la fel si absor%tia si asimilarea tuturor factorilor vitali. 0entru a beneficia de%lin de tera%ie, nu luati tabletele %e stomacul gol. Cum imi dau seama daca organismul absoarbe nutrientii din tablete: :rina va deveni un galben a%rins. /uloarea este data de o mica %ro%ortie de vitamina / si 9,( care se elimina. Daca tabletele se iau la masa, iar urina nu are acest as%ect, inseamna ca digestia este greoaie, si in acest caz se recomanda su%limentarea cu enzime de s%ectru larg (continind #idroclorura de betaina, %e%sina, %ancreatin si bila), la fiecare masa la care se iau su%limentele de curatire arteriala. Curatirea arteriala prezinta reactii ad"erse: Nu tocmai. Ingredientele din com%onenta Cormulei sint naturale si fara nici un risc. :neori %ot a%are reactii trecatoare de curatire, la administrarea su%limentelor ('< din %ersoanele in tratament). 3stfel de reactii sint: dureri de ca%, stare de greata, indigestie, diaree, oboseala sau gaze intestinale, care dureaza in general, intre cinci si &+ zile. 3ceste sim%tome a%ar datorita modificarilor benefice din flora intestinala, si eliberarii de acumulari to2ice care se devarsa in singe, %entru a fi a%oi eliminate. /ind se manifesta, aceste sim%tome sint o dovada a fa%tului ca %rocesul de curatire se desfasoara efectiv si era necesar.
*4

$rocesul de curatire arteriala antreneaza #ragmente de placa aterosclerotica care ar putea apoi obtura arterele unde"a mai departe pe traseul sanguin: Nu. Cenomenul nu se %etrece astfel. 0laca de%ozitata nu se des%rinde in fragmente, ci este dizolvata tre%tat in conditii de siguranta, actionind asemanator unui detergent. Cormula de /uratire 3rteriala contine suficienti agenti emulsificatori (colina, metionina) %entru a mentine grasimile in stare lic#ida, %reintim%inind bloca.ul in alta regiune arteriala. Curatirea Arteriala Nutritionala actioneaza asemanator chelatiei intra"enoase: Te#nic vorbind, nu. -e a.unge la acelasi rezultat, dar %e cai diferite. /uratirea 3rteriala Nutritionala contribuie la normalizarea c#imiei organismului astfel ca %rocesele imunitare sa %oata inde%arta %e cai naturale , %lacile de aterom . :na dintre aceste cai este %roducerea interna a enzimei li%aza li%o%roteica! care dizolva grasimile din structura %lacilor. 0e de alta %arte, tera%ia de c#elatie cu E.D.T.3. actioneaza %rin inde%artarea calciului si a metalelor grele din structura %lacilor de aterom. <ormula de Curatire Arteriala ar putea interactiona negati" cu un medicament pe care il iau: Daca luati medicamente %rescrise de medicul curant, se recomanda sa faceti tera%ia sub su%raveg#erea acestuia. 0e masura ce starea organismului dumneavoastra se inbunatateste urmind acest %rotocol, s,ar %utea sa aveti nevoie de mai %utine medicamente. Nu omiteti sa comunicati %eriodic cu medicul, %entru ca acesta sa %oata o%era modificari in tratamentul %rescris. Nu se cunosc nici un fel de reactii adverse intre nnutrientii din com%ozitia Cormulei si medicamente@ o singura %recizare totusi: in cazul unui tratament simultan cu antibiotice, acestea trebuie administrate cu doua ore inainte sau du%a su%limentele nutritionale, %entru sim%lul fa%t ca antibioticele si vitaminele au tendinta sa se anuleze reci%roc. Doctorul de familie si farmacistul sint cei mai in masura sa va sfatuiasca asu%ra modului de administrare a medicamentelor %rescrise. Nutrientii in sine , nu au contra,indicatii. Am hotarit sa iau o aspirina pe zi pentru ca am auzit ca a(uta la pre"enirea in#arctelor cardiace!! prin e#ectul de 0subtiere2 a singelui $ot sa mentin aspirina simultan cu $rotocolul de Curatire Arteriala: ?a.oritatea %ersoanelor nu au singe %rea gros!, ci mai degraba celule sanguine care se aglutineaza. -u%limentele de curatire arteriala a.uta ca singele se devina mai alunecos (si nu mai subtire!) %entru a circula mai usor. 3ceasta este o abordare mai naturala decit subtierea! singelui, fenomen care abuziv, %oate leza vasele sanguine determinind #emoragii sau c#iar congestie cerebrala. La ce inter"al de la initierea $rotocolului de Curatire Arteriala se obser"a e#ectele:
7+

3sta de%inde. Ciecare dintre noi este unic in felul lui si difera de ceilalti. :nele %ersoane sesizeaza usoare efecte benefice c#iar din %rima sa%tamina de tratament. 3%roa%e toata lumea remarca efectele benefice de ince%ut in %rimele %atru sa%tamini. Cit timp trebuie sa urmez tratamentul cu suplimente de curatire arteriala pentru rezultate optime: /uratirea arteriala o%tima dureaza a%ro2imativ o luna %entru fiecare decada de virsta. -%re e2em%lu, o %ersoana de 7+ ani, va beneficia de efectele 0rotocolului de /uratire 3rteriala, urmind tratamentul tim% de %atru luni, la doza zilnica integrala. Intrucit Cormula este un su%liment alimentar atit de com%let, multe %ersoane %refera sa,l foloseasca in continuare ca %rogram %ermanent de intretinere, unii la doza normala de tratament, iar altii la .umatate din doza zilnica recomandata. 4int programat pentru operatie de b1pass peste trei saptamini 4a renunt la operatie si sa incerc $rogramul de Curatire Arteriala: 3sta este o decizie care de%inde numai de dumneavoastra. 8egal, numai un medic %oate recomanda o%eratie sau nu. Este %utin %robabil ca Tera%ia de /uratire 3rteriala sa %oate elimina bloca.e ma.ore in numai trei sa%tamini. 3cesta este un as%ect care trebuie luat in considerare, daca intervalul de tim% de trei sa%tamini este critic. Daca interventia c#irurgicala ar %utea fi aminata in conditii de siguranta, cel %utin trei luni, ati dis%une de mai mult tim% %entru a incerca un tratament nutritional. Daca o%tati %entru o%eratie, continuarea 0rogramului de /uratire 3rteriala Nutritionala va fortifica organismul %regatindu,l mai bine %entru o%eratie, va a.uta a%oi la o vindecare mai ra%ida, va %reintim%ina reformarea %lacilor in zona o%erata, si va inde%arta %laci aterosclerotice in regiuni ino%erabile. Care dintre cele doua terapii este mai e#icienta ) chelatia cu E D T A sau Curatirea Arteriala Nutritionala: 3mbele tera%ii inlatura cu eficienta %lacile de aterom de%use %e artere. De%inde de fiecare %ersoana du%a cum ras%unde mai bine la un tratament sau altul. Nici una dintre metode nu este definit su%erioara celeilalte. Totusi, numai tera%ia nutritionala %oate efectiv %reveni refacerea %lacii, %rin s%ri.inul adus neincetat sistemului imunitar. :nii dintre sustinatorii tera%iei de c#elatie intravenoasa e2%rima rezerve fata de cea nutritionala. 0oate %entru ca nu au folosit,o %ersonal, sau %oate %entru ca rezultatele au dezamagit luind formule mutritionale inferioare reclamei care li s,a facut. Daca dis%uneti de resurse si aveti ocazia, incercati ambele tera%ii si va veti convinge singuri. Este mult mai usor sa fii obiectiv du%a ce ai trait ambele e2%eriente. Toate suplimentele de curatire arteriala sint la #el de e#iciente: Nicidecum. Eerificati ingredientele listate %e etic#eta %entru a fi siguri ca beneficiati de toate com%onentele enumerate in ca%itolul 0<ormula de Curatire
7&

Arteriala2, res%ectind %ro%ortiile s%ecificate. 3bsenta c#iar a unui singur ingredient ma.or ar %utea invalida eficacitatea %rodusului. Daca su%limentele %e care vreti sa le luati nu contin cel %utin dozele zilnice minime ale tuturor ingredientelor B si mai ales vitminele / si E, metionina, cisteina "/l, niacinul si vitamina 3 B atunci ar %utea fi doar o formula scum%a de vitamine si minerale, li%sita de efectul real de curatire arteriala. /um%arati de la furnizori cu o istorie verificata in fabricarea acestui gen de formulari foarte s%ecializate. 0lagiatorii au tendinta de a sim%lifica %utin lucrurile B as%ect nedorit mai ales cind este vorba de %ro%ria ta %ersoana. 1$. ESTI PROPRIUL TAU TAMADUITOR E2ista o lectie care reverbereaza %uternic %e tot %arcursul 0rotocolului de /uratire 3rteriala %rin mi.loace nutritionale, si anume: organismul uman a fost foarte inteligent conce%ut sa se auto,re%are=regenereze. 9olile cardiovasculare au a.uns sa reclame atitea vieti din doua motive: (a) organismul nostru este e2%us agresiunilor vietii moderne intr,un ritm care de%aseste cu mult ca%acitatea sistemului imunitar de a contracara aceste agresiuni@ si (b) nu ii oferim organismului suficienta materie %rima vitala care sa fortifice aceste mecanisme interne de auto,re%arare. 0rogramul de /uratire 3rteriala se adreseaza ambelor as%ecte. 3vem un organism dotat cu o intele%ciune incredibila de autovindecare. Este organismul nostru. 3l nostru %ersonal. 3vem ca%acitatea de a ne conduce si diri.a acest organism. 0utem diri.a cursul %e care sa,l urmeze sanatatea noastra, fara a.utorul, sau in locul altcuiva in care sa ne incredem orbeste. Este in %uterea si vointa noastra sa %revenim sau sa intoarcem cursul unor afectiuni grave B c#iar si cele %e care altii le considera a fi fara s%eranta. /uratirea 3rteriala Nutritionala va ofera %rile.ul B daca il folositi B de a va bucura de o viata calitativ su%erioara si %robabil mai lunga, asa cum au facut si multi altii %ina acum. 1%tiunea este numai a voastra.

7(

)&. APENDI' + CERCETARI DE VALIDARE Tot mai multe studii de nutritie cu %rivire la ateroscleroza isi croiesc drum in literatura stiitifica si medicala. /iteva dintre desco%eririle recente sint succint amintite mai .os, urmate de numarul lucrarilor care sustin, si aduc contributii aceluiasi %unct de vedere. /ine doreste sa a%rofundeze aceste studii %recum si alte lucrari, %oate sa consulte %ublicatia $mpactul Nutritional asupra !tarilor de Boala% &olum de Referinta asupra cercetarilor clinice (editia a doua, &44*) de ?elv$n R. ;erbac#, ?D, si %ublicata de T#ird 8ine 0ress, I-9N +,46&)''+,*, 5. Cormula C8; 9$%ass Nutritional este un %rodus nutraceutic conce%ut %e baza sc#emei de tratamente descrisa anterior. Cotografiile de mai .os au fost luate din interiorul aceleiasi artere coronariene ale unui %acient de 6) de ani. Cotografia din stanga a fost luata inainte de tratamentul cu C8; iar cea din drea%ta du%a numai ' luni de tratament cu Cormula C8; 9$%ass Nutritional (cate &+ tablete %e zi)

E"itati uleiurile "egetale hidrogenate :leiurile vegetale #idrogenate cum este margarina, au un continut ridicat de acizi transgrasi (artificiali) care maresc valorile colesterolului, %robabil datorita actiunii lor negative im%otriva acizilor grasi esentiali. ( 5 studii) E"itati #ierberea in baie de ulei si minimalizati incalzirea grasimilor si uleiurilor -e considera ca incalzirea uleiurilor o2ideaza colesterolul care se transforma in (',#idro2il colesterol. -,a demonstrat ca acesta accelereaza degenerarea celulelor musculaturii netede din tesuturile arteriale, creind conditiile favorabile %entru instalarea aterosclerozei. (7 studii) Dieta bogata in #ibra Cibra insolubila in a%a (tarite de griu, celuloza) are o eficienta minima de o%timizare a metabolismului li%idelor, com%arativ cu fibra #idro,solubila (tarite de ovaz, %silium, %ulbere alimentara guar!, %ectina) care este mai eficienta datorita ca%acitatii de a scade absor%tia colesterolului in singe, %rin inglobarea
7*

colesterolului biliar si din dieta, %entru a fi eliminat. (&' studii) Reduceti aportul de zaharuri -ucroza %oate mari %ierderile de crom %rin urina, iar deficienta de crom este un factor de risc %entru ateroscleroza coronariana. /onsumul de za#ar este insotit de cresterea valorilor colesterolului total, scaderea colesterolului bun ("D8 B li%o%roteine cu densitate inalta), cresterea nivelurilor trigliceridelor si a ca%acitatii adezive a %lacilor de aterom. (&7 studii) E"itati e*cesul de ca#ea -tudii e%idemiologice coreleaza consumul de cafea cu ateroscleroza si #i%er B li%idemia. (5 studii) Consumati alcool in moderatie 3lcoolul influenteaza negativ %revenirea bolilor cardiovasculare si are efecte nedorite asu%ra tensiunii arteriale, greutatii cor%orale si tolerantei la glucoza. /resterea consumului de alcool mareste incidenta congestiilor cerebrale. () studii) -leiul din carnea de peste E2ista un ra%ort invers %ro%ortional intre consumul de %este si decese in bolile de inima. :leiul de %este are multi%le valente: (&) %oate reduce viscozitatea singelui@ (() %oate micsora nivelul de colesterol total@ (*) %oate mari valoarea colesterolului bun ("D8)@ (7) %oate reduce valorile trigliceridelor@ (') %oate diminua leziunile de tesut %rovocate de isc#emii acute@ (6) %oate reduce durerile de angina@ (5) %oate mari toleranta la e2ercitiu fizic@ ()) %oate reduce agregarea %lac#etara@ si (4) %oate o%timiza dinamica flu2ului sanguin. (*& studii) .rasimi mononesaturate 3cizii grasi mononesaturati (%e care ii gasim in uleiul de masline si de alune americane) %ar sa reduca nivelul colesterolului rau (8D8) din %lasma sanguina, fara a afecta nivelurile de colesterol bun ("D8)@ de asemenea, %ot sa reduca riscul afectiunilor coronariene. -tudiile de laborator au demonstrat ca aceste uleiuri nu au un im%act negativ asu%ra sistemului imunitar si nu %romoveaza carcinogeneza (cum este cazul uleiurilor %olinesaturate). (* studii) Limitati consumul de grasimi polinesaturate In %rezent, societatea American #eart Association! recomanda evitarea consumului e2cesiv de uleiuri %olinesaturate, dat fiind volumul limitat de date %rivind siguranta consumului acestora. Vitamina A :n consum s%orit de vitamina 3 ar %utea reduce rata mortalitatii %rovocate de bolile de inima. Eitaminele 3 si E au %ro%rietati antio2idante si %ot %rote.a im%otriva fenomenelor e2cesive de %ero2idare a li%idelor. 3ceste doua vitamine
77

%ot reduce fenomenul de agregare %lac#etara, %ot influenta trans%ortul de o2igen si utilizarea o2igenului, %ot ma.ora nivelul colesterolului bun ("D8) si %ot %otenta ca%acitatea niacinului de a reduce nivelul li%idelor. (( studii) Vitamina C 8eucocitele si concentratiile de ascorbat (vitamina /) din %lasma sanguina sint mult scazute, in cazul cardio%atiilor coronariene. 1 deficienta c#iar minora de vitamina / %oate contribui la sclerozarea arterelor. Eitamina / stimuleaza enzima li%aza li%o%roteica din %lasma, care este necesara in catabolisnul trigliceridelor. Eitamina / este necesara in #idro2ilarea %rolinei %entru formarea colagenului, si astfel influenteaza %ozitiv integritatea %eretilor arteriali. -u%limentarea cu vitamina / %oate reduce valoarea colesterolului total, al trigliceridelor si al li%idelor, in acelasi tim% ridicind nivelurile colesterolului bun ("D8), im%ulsionind activitatea fibrinolitica si atenuind fenomenul de agregare %lac#etara. -u%limentarea cu vitamina / %oate inbunatati circulatia arterala %eriferica. (&* studii) Vitamina E -u%limentarea cu vitamina E %oate in#iba agregarea %lac#etara (ce se de%oziteaza %e %eretii arteriali) si %ro%rietatea adeziva a %lac#etelor fata de colagen. -u%limentarea cu vitamina E %oate stimula metabolismul li%idelor si reduce claudicarea intermitenta. -u%limentarea cu vitamina E %oate reduce agregarea %lac#etelor si descura.a %rogresia aterosclerozei in diabet. (&* studii) Vitaminele >%comple* -u%limentarea %oate otimiza %ro%ortia acizilor grasi nesaturati in ra%ort cu acizii grasi saturati in singe. (& studiu) Vitamina >%3 +pirido*ina, Deficienta alimentara de %irido2ina este asociata cu leziuni ateroslerotice si un risc s%orit de ateroscleroza la vasele coronariene. -u%limentarea cu %irido2ina %oate avea un efect anti#i%ercolesterolemic. Deficienta vitaminei 9,6 %oate cauza leziuni la mivelul inimi, datorita #omocisteinei in crestere. (&* studii) Vitamina >%;& Deficienta vitaminei 9,&( este asociata cu nivele ridicate de #omocisteina B un amino,acid aterogenic. (( studii) Niacin -u%limentarea cu niacin %oate avea un efect favorabil asu%ra colesterolului total, bun ("D8), rau (8D8) si asu%ra trigliceridelor. -u%limentarea cu niacin %oate reduce riscurile infarctului de miocard (?I), in cazul %acientilor cu astfel de antecedente. (6 studii) Acid <olic -u%limentarea cu acid folic %oate reduce concentratiile de #omocisteina care se numara %rintre factorii ce contribuie la ateroscleroza. (7 studii)
7'

Colina % -u%limentarea cu fosfatidil,colina o%timizeaza metabolismul li%o%roteinelor si %oate c#iar determina regresia %lacilor de aterom. (* studii) Inositol % -u%limentarea cu inositol %oate a.uta la %rotectia im%otriva cresterii valorilor colesterolului total si a acizilor grasi in ficat. (& studiu) Aagneziu %0acientii cu infarct de miocard %ot %rezenta deficienta de magneziu. Deficienta de magneziu se coreleaza cu un risc s%orit al afectiunilor arterelor coronariene, cu deces cardiac s%ontan, cu fenomene de infarct miocardic si ta#i, aritmie ventriculara. -u%limentarea cu magneziu %oate reduce riscul aritmiilor cardiace, al anginei vasos%astice si al infarctului miocardic. -u%limentarea cu magneziu %oate %reintim%ina calcificarea vaselor sanguine si evolutia aterosclerozei. -u%limentarea cu magneziu %oate reduce colesterolul total, %oate mari nivelul colesterolului bun ("D8) si %oate in#iba agregarea %lac#etara. (&' studii) $otasiu %Deficienta de %otasiu (care %oate fi %rezenta, c#iar daca valorile %otasiului din %lasma sint normale) este asociata cu aritmii, toleranta scazuta la medicatia cardiaca si modificari ale ecogramei. 0otasiul %oate %rote.a vasele sanguine im%otriva leziunilor cauzate de #i%ertensiune arteriala. 3ctiunea %otasiului si magneziului %oate fi mai eficienta cind se administreaza im%reuna, in situatia in care nivelul unuia sa celuilalt este deficitar, din cauza inca%acitatii musc#iului inimii de a retine %otasiu, cind li%seste magneziu. (' studii) Cinc % -tudiile %e animale indica o corelatie %ozitiva intre zinc si valorile colesterolului bun ("D8). -u%limentarea cu zinc %oate reduce claudicatia intermitenta. (7 studii) Crom % Deficienta de crom re%rezinte un factor de risc in ateroscleroza arterelor coronariene. -u%limentarea cu crom %oate reduce valorile colesterolului total si al trigliceridelor, si %oate ma.ora nivelul colesterolului bun ("D8). -u%limentarea cu crom intirzie evolutia aterosclerozei (e2%erimental verificata), si %oate determina regresia %lacilor de aterom la animalele de laborator. (&+ studii) 4eleniu % Nivelurile de seleniu din limfa se coreleaza negativ cu ateroscleroza. -u%limentarea cu seleniu %oate reduce agregarea %lac#etara %rin cresterea %roductiei de %rostaciclina. (&+ studii) >etaina ,-u%limentarea cu betaina, acid folic si %irido2ina %oate fi benefica in cazul %acientilor cu #omocisteinurie (nivel ridicat al #omocisteinei). (& studiu) FATA VERSO A CARTII 4tiati ca e*ista o metoda nechirurgicala de inlaturare a bloca(elor arteriale! lipsita de riscuri! "eri#icata in timp! si #ara reactii ad"erse: /#iar si bloca.e arteriale grave se %ot rezolva si altfel decit %rin o%eratie de b$%ass coronarian, sau altfel decit sa conduca la un atac de cord.
76

Ea %uteti convinge singuri de aceasta citind des%re ceea ce afirma %ersoanele care au a%licat aceasta metoda tera%eutica de succes, ca de %ilda % Angina mea pectorala este de domeniul trecutului' nu mai am nici un fel de dureri si pot sa alerg in sus sau in (os pe scari)Ma simpt tinar din nou)$nainte a*eam greutati sa parcurg distanta de la o strada la alta' dupa numai trei saptamini de terapie cu aceasta +rocedura pot sa parcurg acum distante de ,-./- de ori mai lungi ca parte din programul meu regulat de e0ercitii fi1ice. Multumesc pentru ca mi.ati redat sanatatea. 3ceasta brosura cu%rinde un %rogram com%let menit sa re"erseze si sa pre"ina cu succes rigidizarea arterelor. 3ti %utea ramine sur%rinsi sa aflati ca !u colesterolul este cauza bolilor de inima, sau ca uleiurile %olinesaturate ar %utea, de fa%t, sa faca mai mult rau decit bine. Dr. Da"id RoFland, 0#.D, este fondatorul Institutului Edison! de Nutritie (Edison $nstitute of Nutrition), autorul a (( de carti si )) de disertatii des%re auto,ingri.irea sanatatii. David este si fostul director al editurii revistei -anatate %rin mi.loace naturale! (#ealth Naturall2).

75